Simpozion_Copilaria (2).doc

4
7/23/2019 Simpozion_Copilaria (2).doc http://slidepdf.com/reader/full/simpozioncopilaria-2doc 1/4  Copilăria oglindită în lecturile literare  Învăţătoare:Viorica Marin,secţiunea nr.1, Şcoala cu cls.I-VIII”rou înv.I.!răgănescu”"răisteni,Valea !o#tanei, $udeţul %ra&ova  „Copilul se numeşte viitorul.Atunci când creştem un copil contribuim la progresul viitorului”  Victor Hugo  Şcoala este cea care trebuie să dezvolte gustul şi interesul copiilor de a citi, să dezvăluie rumuse!ile din scrierile na!ionale şi universale.  "n ultimii ani, #n educa!ia copiilor şi a tinerilor un loc important #l ocupă computerul şi televiziunea. Acestea sunt tot mai solicitate #n detrimentul lecturii individuale. "ntr$o lume guvernată de computere se ormează tot mai des #ntrebarea % „&e ce trebuie să$l pregătim pe elev pentru a citi din căr!ile la el prezentate de la descoperirea tiparului' &e ce să atingă oile de (ârtie şi să urmărească cu privirea rândurile tipărite când, după accesarea unor adrese pe site , poate urmării tot ce$şi doreşte'”  )ăspunsul este că, oricât de uluitoare sunt posibilită!ile unei maşinării din ce #n ce mai acaparatoare cum este computerul , acesta nu poate asigura atmosera emo!ională generată de citirea pe „nerăsulate” a unei căr!i incitante. *otuşi, nu este suicientă această citire. +umai atunci când noi, #nvă!ătorii sau părin!ii, ne vom găsi timp să ascultăm părerile copiilor despre ce au citit, să trăim alături de ei traiectoria personaului avorit, numai atunci se poate realiza „ puntea” #ntre imaginile din căr!i şi realitate.  C(emarea #n lumea căr!ilor nu vine doar din lăuntru, ci deseori din aară, iind generată şi urmărită de amilie şi şcoală. Astel mai târziu ea devine o parte din via!ă, un pas esen!ial #n ormarea gustului pentru lectură, #n generarea „iubirii de carte”. Căr!ile sunt  #n măsură să$i ini!ieze pe elevi #n lectură şi #n!elegerea unor opere literare inspirate din universul vârstei lor , totodată contribuind la dezvoltarea inteligen!ei , sensibilită!ii şi imagina!iei.Acestea au rolul de a stârni bucuria , plăcerea şi necesitatea lecturii, sentimente descoperite de iecare dată când desc(idem o carte. -esaul artistic al operei,  #n!eles #n varietatea semniica!iilor sale de către micii cititori, contribuie la educarea acestora #n spiritul unor virtu!i morale alesecinste,demnitate,adevăr, cura etc./0ntereren!a dintre categoriile estetice şi e1traestetice rumosul, urâtul, ludicul, gra!iosul, miniaturalul, duiosul, binele, dreptatea, munca, umanismul, etc./, valoriicarea lor creatoare coneră operei un spor de aectivitate şi prin aceasta , implicit, un caracter ormativ.  Copilăria petrecută #n milocul unei naturi eerice, cu bucuriile sau triste!ile caracteristice vârstei, constituie problematica multor povestiri de neuitat scrise de -i(ail 2adoveanu„3ărul din ograda bunicilor”, „4ăie!el”, „5a mestecănei”, „0anoş +ăzdrăvan”,”6n om năcăit” ş.a. /. „&umbrava minunată”, se distinge printr$o impresionantă vibra!ie artistică , autorul realizând una din cele mai #ncântătoare combina!ii de realitate şi poezie.&esăşurarea epică simplă eviden!iază drama unei eti!e orane, tiranizată de mama vitregă , temă #ntâlnită #n numeroase alte basme şi povestiri. 5umea antastică şi cea reală relectată #n imagina!ia copilului sunt prete1te pentru o incursiune cu adânci şi multiple semniica!ii #n universul copiilor lipsi!i de copilărie. 0ntegrată ea #nsăşi acestei lumi, 5izuca #şi dezvăluie rumuse!ea morală , puritatea, şi delicate!ea suletească. 3ortretul izic şi cel spiritual se #ntregesc astel din detaliile acumulate pe parcursul derulării ac!iunii. 2uccesiunea de epitete şi metaore depreciative sugerează prăpastia dintre mama vitregă şi eti!a orană , imposibilitatea comunicării lor pe plan aectiv. 1

Transcript of Simpozion_Copilaria (2).doc

Page 1: Simpozion_Copilaria (2).doc

7/23/2019 Simpozion_Copilaria (2).doc

http://slidepdf.com/reader/full/simpozioncopilaria-2doc 1/4

  Copilăria oglindită în lecturile literare Învăţătoare:Viorica Marin,secţiunea nr.1,

Şcoala cu cls.I-VIII”rou înv.I.!răgănescu”"răisteni,Valea !o#tanei,$udeţul %ra&ova

 „Copilul se numeşte viitorul.Atunci când creştem un

copil contribuim la progresul viitorului”  Victor Hugo

  Şcoala este cea care trebuie să dezvolte gustul şi interesul copiilor de a citi, sădezvăluie rumuse!ile din scrierile na!ionale şi universale.  "n ultimii ani, #n educa!ia copiilor şi a tinerilor un loc important #l ocupă computerulşi televiziunea. Acestea sunt tot mai solicitate #n detrimentul lecturii individuale. "ntr$o lumeguvernată de computere se ormează tot mai des #ntrebarea % „&e ce trebuie să$l pregătim

pe elev pentru a citi din căr!ile la el prezentate de la descoperirea tiparului' &e ce săatingă oile de (ârtie şi să urmărească cu privirea rândurile tipărite când, după accesareaunor adrese pe site , poate urmării tot ce$şi doreşte'”  )ăspunsul este că, oricât de uluitoare sunt posibilită!ile unei maşinării din ce #n cemai acaparatoare cum este computerul , acesta nu poate asigura atmosera emo!ionalăgenerată de citirea pe „nerăsulate” a unei căr!i incitante. *otuşi, nu este suicientă aceastăcitire. +umai atunci când noi, #nvă!ătorii sau părin!ii, ne vom găsi timp să ascultăm părerilecopiilor despre ce au citit, să trăim alături de ei traiectoria personaului avorit, numai atuncise poate realiza „ puntea” #ntre imaginile din căr!i şi realitate.  C(emarea #n lumea căr!ilor nu vine doar din lăuntru, ci deseori din aară, iindgenerată şi urmărită de amilie şi şcoală. Astel mai târziu ea devine o parte din via!ă, un

pas esen!ial #n ormarea gustului pentru lectură, #n generarea „iubirii de carte”. Căr!ile sunt #n măsură să$i ini!ieze pe elevi #n lectură şi #n!elegerea unor opere literare inspirate dinuniversul vârstei lor , totodată contribuind la dezvoltarea inteligen!ei , sensibilită!ii şiimagina!iei.Acestea au rolul de a stârni bucuria , plăcerea şi necesitatea lecturii,sentimente descoperite de iecare dată când desc(idem o carte. -esaul artistic al operei, #n!eles #n varietatea semniica!iilor sale de către micii cititori, contribuie la educareaacestora #n spiritul unor virtu!i morale alesecinste,demnitate,adevăr, cura etc./0ntereren!adintre categoriile estetice şi e1traestetice rumosul, urâtul, ludicul, gra!iosul, miniaturalul,duiosul, binele, dreptatea, munca, umanismul, etc./, valoriicarea lor creatoare conerăoperei un spor de aectivitate şi prin aceasta , implicit, un caracter ormativ.  Copilăria petrecută #n milocul unei naturi eerice, cu bucuriile sau triste!ilecaracteristice vârstei, constituie problematica multor povestiri de neuitat scrise de -i(ail2adoveanu„3ărul din ograda bunicilor”, „4ăie!el”, „5a mestecănei”, „0anoş +ăzdrăvan”,”6nom năcăit” ş.a. /. „&umbrava minunată”, se distinge printr$o impresionantă vibra!ieartistică , autorul realizând una din cele mai #ncântătoare combina!ii de realitate şipoezie.&esăşurarea epică simplă eviden!iază drama unei eti!e orane, tiranizată demama vitregă , temă #ntâlnită #n numeroase alte basme şi povestiri. 5umea antastică şicea reală relectată #n imagina!ia copilului sunt prete1te pentru o incursiune cu adânci şimultiple semniica!ii #n universul copiilor lipsi!i de copilărie. 0ntegrată ea #nsăşi acesteilumi, 5izuca #şi dezvăluie rumuse!ea morală , puritatea, şi delicate!ea suletească.3ortretul izic şi cel spiritual se #ntregesc astel din detaliile acumulate pe parcursul

derulării ac!iunii. 2uccesiunea de epitete şi metaore depreciative sugerează prăpastiadintre mama vitregă şi eti!a orană , imposibilitatea comunicării lor pe plan aectiv.

1

Page 2: Simpozion_Copilaria (2).doc

7/23/2019 Simpozion_Copilaria (2).doc

http://slidepdf.com/reader/full/simpozioncopilaria-2doc 2/4

0magina!ia copilei , #naripată cu imagini eerice şi personae din lumea basmului, #nsule!eşte şi animă totul #n ur, atribuind plantelor şi micilor vie!uitoare #nsuşiri omeneşti.  2criitorul nu se limitează numai la #nă!işarea măiestrită a comuniunii dintre omşi natură , ci , olosind simbolul miniatural , ca şi procedeul transerului , plasează #n planantastic , alături de suerin!ele 5izucăi , şi pe cele ale morarului 2tatu$3almă sau pe ale lui7ăt$ 7rumos, #ndrăgostit de o (imeră. 3endularea #ntre real şi antastic #nlesneşte

 #n!elegerea mesaului artistic% aspira!ia spre o via!ă ericită a tuturor copiilor orani ,indierent de categoria socială căreia apar!in . 7inalul este cel aşteptat % mama vitregă şiservitoarea acesteia primesc o pedeapsă binemeritată , spre marea satisac!ie a micilor cititori.  2criitorul danez Hans C(ristian Andersen este autorul a numeroaselor culegeride basme şi poveşti pentru copii. )ămas oran , micul Hans va cunoaşte tot elul depriva!iuni, copilăria neericită punându$şi astel amprenta pe #ntreaga crea!ie de mai târziu.8l spunea % „poveştile minunate ies din via!a de toate zilele ”, eviden!iindu$se , astel,adevărata sursă de inspira!ie a povestitorului. "ntr$un cadru citadin obişnuit se desăşoarăşi ac!iunea povestirii „7eti!a şi c(ibriturile”, #n care este eviden!iată tema copilărieineericite. &rama copilului sărman , se ilustrează prin situarea ac!iunii #ntr$un timp bine

precizat , noaptea Anului +ou , când contrastele sociale apar şi mai pregnant.+u #ntâmplător eroina nu are nume ,ea iind reprezentanta pentru to!i copiii sărmani, lipsi!i decele mai elementare bucurii ale vie!ii.3rintr$o relatare sobră şi concisă autorul puncteazăcu compasiune realitatea tragică a copiilor proveni!i din amilii dezorganizate.

Crea!ia lui 9ctav 3ancu :0aşi ,dedicată aproape #n #ntregime copiilor , sedistinge prin preocuparea autorului de a cultiva ,cu vădite inten!ii instructiv$educative,unele valori morale binele, dreptatea, munca, adevărul, cinstea ş.a./.*ema operei „0edulcu trei capre” i$a ost inspirată scriitorului de o atitudine caracteristică unor copii răsă!a!i şineascultători.0ronia şi umorul sunt principalele modalită!i de eviden!iere a mesaului etic.  )ecunoscut datorită măiestriei basmelor , poveştilor şi povestirilor sale, dar şia operei autobiograice „Amintiri din copilărie”, 0on Creangă este , cu siguran!ă, cel maicunoscut autor #n rândurile celor mici. &ar orice trăsătură, ie ea şi deect, ce domină omulde rând, poate deveni la un moment dat beneică,”tot omul are un dar şi un amar, şi undeprisoseşte darul, nu se mai bagă #n seamă amarul”.  3rin volumul intitulat „-ama mamu!ilor ma(muri”, scriitorul -ircea2#ntimbreanu surprinde #n ipostaze dintre cele mai elurite , personaele$copii,angaate #ntr$un pasionat maraton al ocului şi #nvă!ăturii. "nvă!ătura ca preocupare cotidiană aşcolarului mic, abia descins din lumea miriică a ocului ,constituie tema povestirii „Apăpentru note c(ioare”. +ota zece , apărută a doua zi , #n dreptul unui e1erci!iu scris corect şi #ngriit, este rezultatul iresc al propriului eort, singura ormulă care şi$a dovedit pe deplineicien!a . Comentariul sătos al scriitorului #n aceste povestiri , cu tâlc sau ironic,

eviden!iază , #n #ntreg ciclul, elogiul adus eortului ca sursă de izbânzi şi satisac!ii.  Copilul trebuie permanent #ndrumat către lectură.Cine a ost vrăit o dată deaceastă magie , va rămâne pentru totdeauna dornic de #ncântările ei şi va căuta să lere#noiască. Şi atunci va citi,va citi mereu.Asta #nseamnă gust al lecturii.Cine ştie să$ltrezească a azvârlit o sămân!ă vitală a culturii, vitală pentru că #nloreşte mereu , #n totcursul vie!ii. Cartea este cel mai la #ndemână , mai comod instrument de #nvă!are. 3rimelepoveşti ascultate , pe urmă citite, ac să nască #n spiritul copiilor , mai #ntâi #ntr$o starelatentă, apoi din ce #n ce mai intens,perceperea unor sentimente care semniică umanul şiactele sale deinitorii%dreptatea, curaul,dragostea,generozitatea, loialitatea,;2e pot stabiliilegături aective #ntre copii şi carte. &acă vrem să$i acem pe elevi să iubească lectura,trebuie să le căutăm căr!i construite #n urul polilor de atrac!ie ai ac!iunii şi imagina!iei.

  „Copilul , scria <eorge Călinescu,se naşte curios de lume şi nerăbdător dea se orienta #n ea. 5iteratura care #i satisace această pornire #l #ncântă”

2

Page 3: Simpozion_Copilaria (2).doc

7/23/2019 Simpozion_Copilaria (2).doc

http://slidepdf.com/reader/full/simpozioncopilaria-2doc 3/4

  )obert 8scarpit vorbeşte despre necesitatea prelecturii , „ acea ază #ncare preşcolarii, c(iar dacă nu ştiu să descireze #ncă un te1t, trebuie #nvă!a!i săcontacteze cartea , pentru a căpăta de timpuriu sim!ul spa!iului imprimat.”

 "n primul rând ,#nvă!ătorul este c(emat să dea cel dintâi e1emplu.8l vaolosi biblioteca pentru lecturile şi documenta!ia personală, dar şi pentru orele de clasă, #nvă!ând pe copii cum să se olosească de căr!i. *rebuie să oere elevului o desc(idere cât

mai clară asupra obiectului tratat.*rebuie multă muncă, ini!iativă şi sensibilitate.

 404509<)A708%

 $Cornelia 2toica şi 8ugenia Vasilescu „5iteratura pentru copii”

  8ditura &idactică şi 3edagogică,4ucureşti,=>>?$)obert 8scarpit „5e lecteur dans un monde en mouvement”

  0.7.5.A. =>@ 

3

Page 4: Simpozion_Copilaria (2).doc

7/23/2019 Simpozion_Copilaria (2).doc

http://slidepdf.com/reader/full/simpozioncopilaria-2doc 4/4

4