Simbolul Mortii in Cultura Romanilor

5/13/2018 Simbolul Mortii in Cultura Romanilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/simbolul-mortii-in-cultura-romanilor 1/7

Simbolul mortii in culturaSimbolul mortii in culturaromanilorromanilor



Cretinarea timpurieCretinarea timpurie în epoca de formare a în epoca de formare a

poporului român apoporului român a împiedicat formarea împiedicat formareaunei mitologii unitare,unei mitologii unitare,aceste credineaceste credine

strvechistrvechitransformandutransformandu--se înse însuperstiii de obiceisuperstiii de obiceiasociate rului, sauasociate rului, sau

personajele lor devinpersonajele lor devinsfini, în unele cazuri .sfini, în unele cazuri .

Îngerul morii



Mitologia românilorMitologia românilor

ÎnÎn ,mitologia româneasc,mitologia româneasc, viaa omului parcurge trei etape, viaa omului parcurge trei etapeimportante: naterea, nunta i înmormântarea (moartea). Dupimportante: naterea, nunta i înmormântarea (moartea). Dupmoarte, sufletul se desparte de trup, se integreaz cosmosului i semoarte, sufletul se desparte de trup, se integreaz cosmosului i seunete cu natura, formând cu aceasta un întreg. Aceast ideeunete cu natura, formând cu aceasta un întreg. Aceast idee

pornete de la nite concepii pgâne strvechi, care probabil îi aupornete de la nite concepii pgâne strvechi, care probabil îi auoriginea înoriginea în mitologia tracomitologia traco--dacdac. Astfel viaa de dup moarte nu. Astfel viaa de dup moarte nueste decât o continuare a celei terestre, sufletul omului fiindeste decât o continuare a celei terestre, sufletul omului fiindaproape de spaiul în care a vieuit, idee dezvoltat i în baladaaproape de spaiul în care a vieuit, idee dezvoltat i în balada

MioriaMioria". Cu toate c moartea nu reprezint un sfârit al sufletului,". Cu toate c moartea nu reprezint un sfârit al sufletului,al fiinei, ci o continuare sub alte forme a existenei acestuia,al fiinei, ci o continuare sub alte forme a existenei acestuia,moartea este vzut ca un eveniment tragic. Omul se desparte demoartea este vzut ca un eveniment tragic. Omul se desparte deceea ce îi era familiar, devine altceva, nu mai este alturi de ceiceea ce îi era familiar, devine altceva, nu mai este alturi de ceidragi. Moartea este acceptat în concepia româneasc ca o condiiedragi. Moartea este acceptat în concepia româneasc ca o condiieuman de care nimeni nu poate scpa. Tragismul morii esteuman de care nimeni nu poate scpa. Tragismul morii esteamplificat dac viaa mortului nu a parcurs a doua etap a vieii,amplificat dac viaa mortului nu a parcurs a doua etap a vieii,nunta, ca în cazul morii tinerilor "nelumii", adic necstoriinunta, ca în cazul morii tinerilor "nelumii", adic necstorii..



Religia cretinReligia cretin ÎnÎn tradiia biblictradiia biblic, primul om,, primul om, Adam, Adam, era la început nemuritor, dar a primit era la început nemuritor, dar a primit

moartea drept pedeaps de lamoartea drept pedeaps de la DumnezeuDumnezeu pentru c a czut în ispit,pentru c a czut în ispit,gustând din fructul oprit. Adam a trebuit s se întoarc îngustând din fructul oprit. Adam a trebuit s se întoarc în pmânt pmânt, adic, adic

în materia din care a fost creat ("Pmânt eti i în pmânt te vei întoarce" în materia din care a fost creat ("Pmânt eti i în pmânt te vei întoarce"

---- FacereaFacerea 3:19).M

oartea nu era considerat în3:19).M

oartea nu era considerat în Vechiul Testament Vechiul Testament ununsfârit, ci exista posibilitatea invierii, i era asociat cu "somnul" (sfârit, ci exista posibilitatea invierii, i era asociat cu "somnul" (IovIov ----3:13), ceea ce implica o trezire la3:13), ceea ce implica o trezire la Judecata de ApoiJudecata de Apoi. În. În Noul Testament Noul Testament nu apare o nou filosofie despre moarte. Aici se menioneaz clar cnu apare o nou filosofie despre moarte. Aici se menioneaz clar csufletul(omul)poate fi nemuritor, mesajul Noului Testament fiind csufletul(omul)poate fi nemuritor, mesajul Noului Testament fiind c IisusIisusHristosHristos a învins moartea. Prin stpânirea morii, diavolul avea pe toia învins moartea. Prin stpânirea morii, diavolul avea pe toioamenii în puterea sa, însoamenii în puterea sa, îns IisusIisus, jertfindu, jertfindu--se pentru muritori, ise pentru muritori, i--a eliberat.a eliberat.

ÎnÎn BiblieBiblie se spune c "cei care cred în Fiul lui Dumnezeu nu vor muri, cise spune c "cei care cred în Fiul lui Dumnezeu nu vor muri, civor avea via venic" (vor avea via venic" (IoanIoan 3:16). În3:16). În religia cretinreligia cretin exist doar douexist doar doudestinaii finale pentru oameni dup moarte: primadestinaii finale pentru oameni dup moarte: prima RaiulRaiul, (, (ParadisulParadisul sausauEdenulEdenul), unde merg la inviere doar cei drepi, rscumprai fiind prin), unde merg la inviere doar cei drepi, rscumprai fiind prinsângele lui Iisus Hristos i a doua, moartea definitiv, fr speranasângele lui Iisus Hristos i a doua, moartea definitiv, fr sperana

învierii. Unele culte cred în existena învierii. Unele culte cred în existena IadulIadul ((InfernulInfernul), unde merg pctoii), unde merg pctoiipentru chinuri venicepentru chinuri venice



Fantome, strigoi i stafii înFantome, strigoi i stafii în

epoca contemporanepoca contemporan FantomeleFantomele,, strigoiistrigoii ii stafiilestafiile sunt creaturi fictive,sunt creaturi fictive,carecare

dinuiesc in cultura românilor de mii de ani,dinuiesc in cultura românilor de mii de ani, a crora crorexisten nu este dovedit. Ele nu au corp i se crede cexisten nu este dovedit. Ele nu au corp i se crede csunt de fapt suflete ale oamenilor care au rmas, dupsunt de fapt suflete ale oamenilor care au rmas, dupmoarte, pemoarte, pe Pmânt Pmânt. Acest lucru s. Acest lucru s--a întâmplat oria întâmplat oridatorit unei mori brutale i a setei de rzbunare, oridatorit unei mori brutale i a setei de rzbunare, oridin cauz c nu au beneficiat de un ceremonial dedin cauz c nu au beneficiat de un ceremonial de

înmormântare, deci nu li s înmormântare, deci nu li s--a conferit odihna venic.a conferit odihna venic.

Aceste creaturi dateaz de mult timp în istorie. În multe Aceste creaturi dateaz de mult timp în istorie. În multemitologiimitologii ele erau vzute drept creaturi malefice,ele erau vzute drept creaturi malefice,rzbuntoare, cu intenii ticloase.rzbuntoare, cu intenii ticloase.



Legende despre moarteLegende despre moarte

yy BasmulBasmul Tineree fr btrânee i via fr de moarteTineree fr btrânee i via fr de moarte" aparine" aparinemitologieimitologiei românetiromâneti, aspiraia spre nemurire i spre tineree venic, aspiraia spre nemurire i spre tineree venicconstituind tema major a acestei opere literare. Eroul principal al basmuluiconstituind tema major a acestei opere literare. Eroul principal al basmuluiera predestinat de la începutul vieii s ating pragul nemuririi, deoarece elera predestinat de la începutul vieii s ating pragul nemuririi, deoarece el

nu accept s se nasc decât atunci când tatl su îi promite tineree frnu accept s se nasc decât atunci când tatl su îi promite tineree frbtrânee i via fr de moarte.btrânee i via fr de moarte. Ft Ft--FrumosFrumos pornete întrpornete într--un lung iun lung iistovitor drum ctre nemurire, pe care, în urma depirii a numeroaseistovitor drum ctre nemurire, pe care, în urma depirii a numeroaseobstacole, o gsete pe un trâm fermecat, guvernat de treiobstacole, o gsete pe un trâm fermecat, guvernat de trei zânezâne. Fiind. Fiinddoar un om pmântean, el are slbiciuni,face greeli i nu ascult sfatuldoar un om pmântean, el are slbiciuni,face greeli i nu ascult sfatulzânelor de a nu pleca în Valea Plângerii. Aceast fapt conduce la pierdereazânelor de a nu pleca în Valea Plângerii. Aceast fapt conduce la pierdereanemuririi, dovedindunemuririi, dovedindu--se astfel c omul nu merit aceast atribuie. Estese astfel c omul nu merit aceast atribuie. Esteinteresant de observat discuia dintre Ft interesant de observat discuia dintre Ft--Frumos i Moartea personificat,Frumos i Moartea personificat,

din finalul basmului. Moartea îi spune eroului "Bine ai venit, c, de maidin finalul basmului. Moartea îi spune eroului "Bine ai venit, c, de mai întârziai, i eu m prpdeam!" ceea ce sugereaz alt tem a basmului, c întârziai, i eu m prpdeam!" ceea ce sugereaz alt tem a basmului, ctotul este efemer, nimic nu dureaz venic, c pân i moartea are untotul este efemer, nimic nu dureaz venic, c pân i moartea are unsfârit. Sunt strecurate, aadar, în aceast oper popular i cugetri alesfârit. Sunt strecurate, aadar, în aceast oper popular i cugetri alepoporului român în legtur cu viaa i moartea.poporului român în legtur cu viaa i moartea.



Vestitorii morii Vestitorii morii

De obicei, în multeDe obicei, în multesuperstiii, psrilesuperstiii, psrile

strigiforme cum ar fistrigiforme cum ar fibufniebufnie ii cucuvelelecucuvelele sunt sunt considerate a fi vestitoareconsiderate a fi vestitoarede acest tipde acest tip.. UneoriUneorimoartea este vestit prinmoartea este vestit prin

visevise,,premoniiipremoniii sausauviziuniviziuni. În . În MioriaMioria",",elementul premonitoriuelementul premonitoriueste oaia nzdrvan.este oaia nzdrvan.

Dans macabru, Guyot Marchant, 1486

Simbolul Mortii in Cultura Romanilor

Documents

Transcript of Simbolul Mortii in Cultura Romanilor