Anul XVI Numărul 1 (211) 30 ianuarie 2013

În fiecare an, pe 30 ianuarie, creştinii ortodocşi îi prăznuiescpe Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan. Biserica spunecă aceştia au trăit în secolul IV, supranumit “secolul de aural creştinismului şi au aşezat teologia în slujba vieţii şi preo-ţia în slujirea oamenilor”. Sfinţii Trei Ierarhi au devenit, înanul 1936, protectorii instituţiilor de învăţământ teologicortodox din întreaga lume, printr-o hotărâre luată la Atena,la primul Congres al profesorilor de teologie. Astfel, suntprăznuiţi de întreaga biserica ortodoxă, iar la Timişoara,Catedrala Mitropolitană poartă acest hram, pe lângă cel alSfântului Iosif cel Nou de la Partoş. Sfinţii Trei Ierarhi suntconsideraţi de biserică trei ferestre prin care creştinătatea aprivit spre Hristos şi a primit lumina de la El. Sfântul Gri-gorie Teologul este simbolul ştiinţei teologice, Sf. Vasile CelMare, al acţiunii puse în slujba oamenilor, iar Sf. Ioan GurădeAur este simbolul râvnei apostolice prin cuvânt şi faptă,

adică dorinţa de a ajunge cât mai aproape de Dumnezeu. Sin-tetizând istoricul acestei sărbători, vom descoperi că în zileleîmpăraţiei lui Alexios I Comnenul (1081-1118), care a luat

împărăţia după Nichifor Botaniates (1078-1081), s-a iscatneînţelegere între oamenii cei mai de cinste şi mai cu stare.Unii cinsteau mai mult pe Vasile cel Mare, zicând că esteînalt la cuvânt, ca unul care a cercetat prin cuvânt firea celorce sunt, că la fapte se aseamănă aproape cu îngerii, că nu eralesne iertător, că era fire hotărâtă şi nu era stăpânit de nici unlucru pământesc. În schimb, subestimau pe dumnezeiesculIoan Gură de Aur, zicând că ar fi fost oarecum potrivnic luiVasile, pentru că ierta prea lesne şi îndemna la pocăinţă. Iaralţii înălţau pe acest dumnezeiesc Ioan Gură deAur, zicând căeste mai omenească învăţătura lui şi că îndreaptă pe toţi şi-iînduplecă spre pocăinţă prin dulceaţa graiului său. Ei ziceaucă Ioan Gură de Aur sta mai presus decât marele Vasile şiGrigorie prin mulţimea cuvântărilor sale, cele dulci ca mierea,prin puterea şi adâncimea cugetării. (Mircea STURZA)

- continuare în pagina 2 -

Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie şi Ioan Gură de Aur

Unirea Ţării Româneşti cu Moldova, în-făptuită la 24 ianuarie 1859, reprezintăactul politic care stă la baza Românieimoderne. Împrejurările istorice nu au per-mis unirea simultană a celor trei ţăriromâne, astfel că statul naţional român s-aformat treptat, Unirea din 1859desăvârşindu-se în 1918, când lupta pen-tru unitatea poporului român a fost încu-nunată de victorie.Ideea de unire a fost exprimată clar şi puter-nic încă în timpul revoluţiei de la 1848, iardupă revoluţie aceasta a devenit problemacentrală, dominantă, a vieţii politiceromâneşti, o idee care a pus în mişcaretoate păturile sociale.Generaţia care a înfăptuit marele ideal alUnirii din 1859 şi care înfăptuise Revoluţia

de la 1848 avea în frunte patrioţi în-flăcăraţi, între care s-au distins MihailKogălniceanu, VasileAlecsandri, CostacheNegri, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Măli-nescu, Constantin A. Rosetti, fraţii Ion şiDumitru Brătianu, Dimitrie Bolintineanu,Cezar Boliac, Nicolae Orăşanu ş.a.Fruntaşii revoluţionari de la 1848 au întreprinso amplă acţiune de propagandă în favoareaUnirii, atât în ţară cât şi în străinătate.Răspândiţi în diverse oraşe europene im-portante (Viena, Frankfurt, Paris, Londra,Constantinopol), patrioţii români au des-făşurat acţiuni laborioase şi entuziaste,pentru crearea unui curent internaţional deopinie în sprijinul cauzei româneşti.

- continuare în pagina 5 -

“Unirea naţiunea a făcut-o”

Almanah2 0 1 3

CONSILIULLOCALGIROC

COMUNEIGIROC

A apărut Almanahul“Dialog cu cetăţenii” - 2013

Almanahul poate fi citit şi la adresa de Internet www.giroc.ro

La Sala Romană din cadrul Primăriei Giroc, în holul Şcolii Gimnaziale dinGiroc şi în Sala festivă a Şcolii „Iosif Ciorogariu” din Chişoda s-au organizatmanifestări aniversare dedicate Unirii Principatelor Române. Despre semnifi-caţia istorică a evenimentelor din anul 1859 a vorbit profesorul de istorie, dom-nul Liviu Rămneanţu. Manifestările s-au bucurat de o numeroasă participaredin rândul preşcolarilor şi şcolarilor din Giroc şi Chişoda. Ei au fost coordo-naţi de directorul Şcolii Gimnaziale din Giroc, prof. dr. Petrişor Dorin Treta,de directorul adjunct, Marieta Deneş, de cadrul didactic coordonator al Grădi-niţei din Giroc, Lenuţa Terteci. Lor li s-au adăugat primarul comunei Giroc, dr.Iosif Ionel Toma, viceprimarul Ilie Gâlcă şi fanfara localităţii, condusă de IonelPascota senior.

V. TOMOIAGĂ- continuare în pagina 5 -

Unirea Principatelor Române -154 de ani de la înfăptuire

Protectorii învăţământului teologic şi Hramul Catedralei Mitropolitane din Timişoara

2 DIALOG CU CETĂŢENII

- urmare din numărul trecut -Preotul misionar Ştefan Bercean,care abdică de la ortodoxie în anul1836 din cauza unui şir de malen-tendu-uri cu protopopul Atha-nasievici, înfiinţa la Lugoj oparohie greco-catolică, recunos-cută de episcopul Iosif Lonovicişi protopopul unit al Timişoarei,Avram Dobra. (39) Conflicte întrecredincioşii uniţi şi cei ortodocşiau existat în oraşul de pe Timiş,însă ele nu au dus în cele din urmăla violenţe care să prejudiciezeireconciliabil relaţiile interconfe-sionale.Parohia unită din Timişoara s-aconstituit în anul 1738, dupăevacuarea turcească (40) în tim-pul lui Carol VI. Un preot unitavea ca anuităţi în vremea MarieiTereza: 200 fl., 50 m grâu, 50 mcucuruz, 30 m ovăz, 24 acoanevin, 250 centenare fân şi 20 orgiede lemne.(41) Biserica s-a consti-tuit în anul 1771 şi a fost sfinţităîn 4 noiembrie a.a. de monahulAlesiu Mureşan, în prezenţa con-telui Carol Clary, iar casa paro-hială s-a edificat în anul 1776.(42) Parohia a fost patronată abiadin anul 1826 prin decretulnr.12.507 din 3 mai.(43) Numărulcredincioşilor în anul 1782 eradoar de 11, iar în 1825 s-a ajuns

cam la 10 botezuri pe an.(44)Unul dintre cei mai de seamăparohi a fost Avram Dobra, frateleepiscopului de Lugoj, Alexandru,născut în 15 februarie 1786, ordi-nat preot în data de 19 aprilie1808 de Samuil Vulcan de laOradea. (45) În Timişoara anului1900 erau 25.945 romano-catolici, 6.465 ortodocşi, 606greco-catolici, 1.287 evanghelicide confesiune helvetică, 1.296evanghelici de confesiune augus-tană şi 6.268 mozaici.(46)Această parohie orăşenească aveaordonate 13 filii cu următoareastatistică confesională (47):Beregsău – uniţi, 3, romano-catolici, 48, ortodocşi, 2.212,mozaici, 17; Pişchia – uniţi, 1, ro-mano-catolici, 1.430, ortodocşi,124, mozaici, 12; Chişoda – uniţi,2, romano-catolici, 411,ortodocşi, 1.140, mozaici, 2; Ghi-roda – uniţi, 15, romano-catolici,175, ortodocşi, 718, mozaici, 2;Giarmata – uniţi, 3, romano-catolici, 4.500, ortodocşi, 85;mozaici, 15; Giroc – uniţi, 2, ro-mano-catolici, 127, ortodocşi,1.705, mozaici, 4; Jarani – uniţi,3, romano-catolici, 13, ortodocşi,872, mozaici, 3; Medveş – uniţi,12, romano-catolici, 568,ortodocşi, 320; Mehala – uniţi, 5,

romano-catolici, 2.898, ortodocşi,3.665, mozaici, 199; Moşniţa –uniţi, 1, romano-catolici, 9,ortodocşi, 875; Murani – uniţi, 1,romano-catolici, 300, ortodocşi,1.300, mozaici, 9;Uj-Szentes –uniţi, 3, romano-catolici, 52,ortodocşi, 5; Vinga – uniţi, 3, ro-mano-catolici, 4.657, ortodocşi,284, mozaici, 57.

Viorel CHERCIU- va urma -

NOTE39. I. Boros, Unirea românilordin Lugoj. Istoricul parohiei înanii 1836-1860, Lugoj, 1926, pp.8-15.40. Arhiva Arhiepiscopiei Orto-doxe a Timişoarei (A.A.O.T.),Istoricul parohiei greco-catolicedin Timişoara, 1900, f.a. în-tocmit de preotul GeorgeTrăilă.41. Ibidem.42. Ibidem.43. Ibidem.44. Ibidem.45. Ibidem, f. 3.46. Chestionar preste datelepentru compunerea Schema-tismului diecezan pe anul 1900,Parohia Unită Timişoara.47. Idem.

Ortodocşii şi uniţii – copărtăşie istorică şi relaţii viciate (6) DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaaoorrttooddooxxăă

Ascultarea este moartea mândriei şi învierea smereniei. (Sf. Ioan Scărarul)

Să plângem pe măsura fărădelegii; pen-tru o rană adâncă să fie o tămăduireadâncă şi îndelungată; pocăinţa nu tre-buie să fie mai mică decât nelegiuirea.(Sf. Ciprian)

Nu te ridica la înălţime, ca să nu cazi înadâncime. (Sf. Grigorie Teologul)

Înfrânarea şi umilinţa cea din afară atrupului sunt păzitoarele comorilordumnezeieşti dinlăuntru. (Sf. MaximMărturisitorul)

Calea spre cunoştinţă este smerenia. (Sf.Maxim Mărturisitorul)

Nimic nu atârnă aşa de greu ca păcatul şineascultarea. (Sf. Ioan Hrisostom)

3300 iiaannuuaarriiee 22001133

Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile,Grigorie şi Ioan Gură de Aur

Protectorii învăţământului teologic şiHramul Catedralei Mitropolitane din Timişoara

- continuare din pagina 1 -Alţii înclinau spre dumnezeiescul Grigorie, că adică el ar fi întrecut pe toţi, şi pecei vechi, vestiţi în învăţătura elinească, şi pe ai noştri, prin înălţimea, frumuseţeaşi cuviinţa cuvântărilor şi scrierilor lui. De aceea ziceau că Grigorie biruie pe toţişi sta mai presus decât Vasile şi Ioan. Deci, se ajunsese acolo că lumea se îm-părţise: unii se numeau ioanieni, alţii vasilieni şi alţii grigorieni şi neînţelegeri încuvinte erau pe numele acestor sfinţi. Deci, astfel sfădindu-se cei înţelepţi şi zi-când între dânşii multe feluri de cuvinte, de trei ori fericiţii aceştia dascăli au voitsă-i împace, ca să nu se mai sfădească în deşert.Mai târziu, după câţiva ani, sfinţii aceştia se arătară arhiereului care păstoreaatunci cetatea Evhaitenilor, şi care se numea Ioan, fiind bărbat înţelept în toate, cu-noscător al învăţăturii elineşti, cum se vede din scrierile lui, şi care ajunsese pe cul-mea virtuţilor.Atunci, sfinţii grăiră într-un glas către dânsul: “Noi, precum vezi, la Dumnezeuuna suntem. Nu este între noi unul întâi şi altul al doilea, şi de vei chema pe unul,vin şi ceilalţi doi. Împreunează-ne într-o singură zi şi ne prăznuieşte cu bună-cu-viinţă”.Iar minunatul om care a fost Ioan Evhaitul a făcut aşa cum îi porunciseră sfinţii,potolind mulţimea şi pe cei ce se certau. El a dat Bisericii sărbătoarea aceasta sprea fi prăznuită. Şi iată gândul acestui om: cunoscând că luna aceasta, ianuarie, îi arepe câte trei sfinţi: la zi întâi pe Vasile cel Mare, la douăzeci şi cinci pe dumne -zeiescul Grigorie şi la douăzeci şi şapte pe dumnezeiescul Ioan Gură de Aur, i-asărbătorit la un loc în ziua a treizecea, împodobindu-le slujba cu canoane, cu tro-pare şi cu cuvinte de laudă, aşa cum se cădea. Aceasta pare că s-a făcut şi cu voiasfinţilor, căci laudele închinate lor n-au nici o lipsă şi au întrecut pe toate câte s-au făcut şi câte se vor mai face.Aceşti cereşti oameni şi pământeşti îngeri, trâmbiţele adevărului, preaînţelepţiiretori, tunetele Dumnezeirii celei nezidite, s-au sârguit să smulgă şi să risipeascăpe ocărâtorii dreptei credinţe şi cu praştia cuvintelor lor au gonit departe pe lupide la Biserica dreptcredincioşilor. Aceştia cu înţelepciunea lor au surpat zidurilecele rele ale vrăjmaşilor şi au smerit toată înţelepciunea care se ridica împotrivacunostinţei de Dumnezeu, schimbând şi prefăcând totul spre bine, netezind şi în-dreptând pe cele strâmbe, cum şi toată asprimea şi nedreptatea.Treimea aceasta pământească ne-a învăţat a ne închina Treimii cereşti, precum secade, şi neamestecată a o mărturisi în acest chip, precum li s-a descoperit lor ade-verirea credinţei, zicând: “Dumnezeu nenăscut este Tatăl, Dumnezeu născut esteFiul şi Dumnezeu purces este Duhul Sfânt. Sunt trei Persoane, dar un singur Dum-nezeu, cu preaslăvire. Nu sunt trei dumnezei, doar un Dumnezeu, căci una şi aceeaşi este Dumnezeirea. Precum din soare ies raze, care n-au nici o deosebire,aşa sunt cele Trei Persoane, care fac aceeaşi fiinţă.Astfel, ne-au învăţat să credem şi să mărturisim despre Sfânta Treime cei trei prea-sfinţiţi arhiepiscopi. Mircea STURZA

Credincioşii din Giroc au marcat aşa cum secuvine marele praznic al Botezului Domnu-lui. Sute de enoriaşi au participat, în ziua deBobotează, la slujba religioasă oficiată în Biserica Ortodoxă din Giroc de către preotulparoh Ionel Maftei.Atunci când Ioan a acceptat să-L boteze peMântuitorul, Hristos S-a descoperit lumii caFiu al lui Dumnezeu: cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a coborât în chip deporumbel peste El, iar Tatăl a mărturisit:“Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Caream binevoit!” (Matei 3, 17). Sfântul IoanGură de Aur spune că Hristos “n-a ajunscunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.Prima menţiune despre existenţa acestei săr-bători datează din secolul al II-lea, la Sfân-tul Clement Alexandrinul. La început,Bobo teaza era prăznuită în Răsărit îm preu năcu Naşterea Domnului, pe data de 6 ia nuarie. În Apus nu avem dovezi despreţinerea acestei sărbători înainte de secolul alIV-lea. Din secolul al IV-lea a fost adoptatăşi de apuseni. Tot atunci au fost des păr ţitecele două mari sărbători: 25 decembrie fiinddata stabilită pentru prăznuirea NaşteriiDomnului şi 6 ianuarie pentru Botezul Dom-nului. Hristos face la Botezul Său ceea ce afăcut şi la moartea Sa. După cum nu a aştep-tat ca prigonitorii Săi să Îl caute, ci Se vaduce din propria iniţiativă la Ierusalim sprea primi moartea, aşa şi la Botez, nu-laşteaptă pe Ioan, ci merge singur la el. Înrăspunsul lui Ioan Botezătorul: “Eu am tre-buinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii lamine?” (Matei 3, 14), se descoperă smere-nia, dar şi uimirea prorocului. Avea să-Lboteze pe Cel Căruia nu se socotea vrednicsă-I dezlege cureaua încălţămintelor (Marcu1, 7). Când Hristos rosteşte cuvintele: “Lasăacum, că aşa se cuvine nouă să împlinimtoată dreptatea” (Matei 3, 15), Ioan ridică

mâna şi botează pe Cel ce a zidit lumea. Dealtfel, botezul lui Ioan, ca şi legea VechiuluiTestament, îl ajută pe om să conştientizezestarea păcătoasă, dar nu oferea iertarea. Deaceea se şi spune că era “spre iertarea pă-

catelor” (Luca 3, 3), pe care avea s-o aducăHristos.În sfinţirea apelor Iordanului avem începutultainei Botezului, prin apă şi prin DuhulSfânt, în numele Sfintei Treimi, deşi tainaBotezului creştin va fi instituită de însuşiMântuitorul, mai târziu, după Înviere, cândtrimite la predică pe Sfinţii Săi Apostoli.

V.T.

Boboteaza, ziua în care Hristos S-a descoperit lumii

3DIALOG CU CETĂŢENII 3300 iiaannuuaarriiee 22001133

În şedinţa Consiliului Local din 21 decembrie 2012s-au votat proiectele de hotărâre privind: aproba-rea Planului de ocupare a funcţiilor publice pe anul2013; aprobarea investiţiei „Modernizare drumuri

comunale prin asfaltare în zona rezidenţială Pla-nişte, localitatea Giroc, comuna Giroc”; aprobareadocumentaţiei de intabulare a străzii Caraiman dinlocalitatea Chişoda, în suprafaţă totală de 16.135

mp; aprobarea documentaţiei de intabulare a stră-zii Oituz din localitatea Chişoda, în suprafaţă totalăde 14.511 mp; aprobarea documentaţiei de intabu-lare a parcelei cu nr. cad. Cc 646/1/6 în

suprafaţă de 21.990 mp; aproba-rea documentaţiei de dezmem-brare a terenului înscris în CF408324 nr. cad. Cc 494/1/1 (nr.top 5101) în suprafaţă de 8.988mp.În şedinţa extraordinară de Con-siliu din 31 decembrie 2012 a fostvotat de toţi consilierii prezenţiproiectul de hotărâre privindaprobarea nivelului impozitelorşi taxelor pentru anul fiscal 2013. Indexa rea impozitelor s-a făcutconform Codului fiscal, iaraceastă măsură era obligatorie.În şedinţa din 9 ianuarie 2013 s-au votat următoarele proiecte:Proiect de hotărâre privindaprobarea tarifelor de bază lu-nare pentru închirierea spaţiilordin imobilele proprietate publică sau privată a ComuneiGiroc, precum şi a tari felor mi- nime de concesionare a terenuri-lor din proprietatea publică sauprivată a Comunei Giroc;

Proiect de hotărâre privind aco perirea definitivădin excedentul bugetului local a deficitului secţiuniide dezvoltare aferent anului 2012.

V. TOMOIAGĂ

Din agenda Consiliului Localal comunei Giroc

ÎÎnn ppoolliiggoonnuull ddee ttrraaggeerree CChhiișșooddaa ssee eexxee--ccuuttăă,, ppâânnăă îînn lluunnaa iiuunniiee,, ttrraaggeerrii zziiuuaa șșiinnooaapptteeaa,, ccuu îînnttrreegg aarrmmaammeennttuull ddee iinnffaann--tteerriiee şşii aarrmmaammeennttuull ddee ppee TTAABB.. ÎÎnn lliimmiittaaddrreeaappttăă,, îînn sseeccttoorruull ddee ggrreennaaddee,, ssee aarruunnccăăggrreennaaddee ddee mmâânnăă ddee rrăăzzbbooii ppâânnăă llaa ddaattaaddee 2277 iiuunniiee.. AAcceessttee ttrraaggeerrii şşii eexxeerrcciiţţiiii mmiillii--ttaarree ssuunntt iimmppuussee ddee nneevvooiillee ddee iinnssttrruuiirreeaa mmiilliittaarriilloorr MMiinniisstteerruulluuii AAppăărrăărriiiiNNaaţţiioonnaallee şşii aallee MMiinniisstteerruulluuii AAffaacceerriilloorrIInntteerrnnee ddiissllooccaattee îînn GGaarrnniizzooaannaa TTiimmii--şşooaarraa..UUnniittăăţţiillee eeccoonnoommiiccee,, ssoocciieettăăţţiillee ccoommeerr--cciiaallee aaggrriiccoollee şşii aallttee oorrggaanniizzaaţţiiii ssaauu ppeerr--ssooaannee ppaarrttiiccuullaarree nnuu aauu vvooiiee ssăă iinnttrree îînnzzoonnaa ppeerriiccuullooaassăă şşii ddee ssiigguurraannţţăă aappoolliiggoonnuulluuii ccuu aanniimmaallee,, ttuurrmmee ddee ooii,,cciirreezzii ddee vvaaccii,, ttrraaccttooaarree,, uuttiillaajjee aaggrriiccoollee,,ccoommbbiinnee,, aauuttoottuurriissmmee pprroopprriieettaattee ppeerr--ssoonnaallăă,, mmoottoocciicclleettee,, bbiicciicclleettee,, ccăărruuţţee ssaauuppee jjooss.. DDaaccăă ssuunntt pprroobblleemmee ddee ssccuurrttăă dduu--rraattăă,, cceettăăţţeenniiii ttrreebbuuiiee ssăă ssee aaddrreesseezzeeddiirreecctt ccoonndduucceerriiii ppoolliiggoonnuulluuii CChhiişşooddaa..ÎÎnnttrreerruuppeerreeaa ttrraaggeerriilloorr ppee oo ppeerriiooaaddăă mmaaiimmaarree ssee vvaa ffaaccee nnuummaaii llaa cceerreerree şşii ccuu aapprroo--bbaarreeaa ccoommaannddaannttuulluuii GGaarrnniizzooaanneeiiTTiimmiişşooaarraa..

Programul tragerilor din poligonul Chişoda în prima jumătate a anului 2013

Zilele de trageri

În luna februarie, tragerile au loc în ur-mătoarele zile: 5, 6, 7, 12, 13, 14, 19, 20,21, 26, 27, 28.

În luna martie, tragerile au loc în ur-mătoarele zile: 5, 6, 7, 12, 13, 14, 19, 20,21, 26, 27, 28.

În luna aprilie, tragerile au loc în ur-mătoarele zile: 2, 3, 4, 9, 10, 11, 16, 17,18, 23, 24, 25, 30.

În luna mai, tragerile au loc în urmă-toarele zile: 1, 2, 7, 8, 9, 14, 15, 16, 21,22, 23, 28, 29, 30.

În luna iunie, tragerile au loc în urmă-toarele zile: 4, 5, 6, 11, 12, 13, 18, 19, 20,25, 26, 27.

Undă verde pentru modernizarea

drumului Timişoara – Giroc

În sfârşit, după ce a fost tărăgănată ani de zile, reabili -tarea Drumului Judeţean 595 va începe în cel maiscurt timp: mai precis în aprilie, dacă timpul o va per-mite. Este vorba despre proiectul “Sporire capacitatede circulaţie pe DJ 595 Giroc – Timişoara, km 7+700– 10+000, L=2,3 kilometri”. Drumul va avea, acolounde lă ţimea carosabilului o permite, patru benzi, iarunde acest lucru nu este posibil, se vor realiza benzi deîncadrare. De asemenea, se vor amenaja, pe toatălungimea şoselei, piste pentru biciclişti.Ultimele detalii legate de stabilirea câştigătorilor lici-taţiei pentru atribuirea lucrărilor de modernizare aDrumului Judeţean 595, care leagă Girocul de Timi -şoara, au fost stabilite la finele anului trecut. Con-tractul de execuţie a fost semnat, aşadar, în lunadecembrie 2012, iar de punerea sa în practică se vaocupa SC Drumuri Municipale SA. Valoarea totală alucrărilor este de 16 milioane de lei vechi, iar lungimeape care se vor executa acestea este de 2,3 kilometri. S-a stabilit ca termen de începere a lucrărilor – care sevor concretiza prin lărgirea la patru benzi a drumului– luna aprilie a acestui an, dacă vor exista condiţiilemeteorologice favorabile pentru demararea execuţiei.Durata lucrărilor, conform contractului, este de zeceluni. (V.T.)

La şedinţa Consiliului Local Giroc din data de 9 ianuarie a participat şi deputatul Cătălin Tiuch,

Colegiul 6 Timiş, din care face parte şi comuna Giroc

În ultima perioadă, efectivul PoliţieiLocale Giroc, în cooperare cu lucrătoride poliţie din cadrul Postului de PoliţieComunală Giroc, au desfăşurat activi -tăţi de patrulare şi control pe raza decompetenţă, urmărind, în principal, pre-venirea furturilor din locuinţe, precumşi din şantierele caselor aflate în construcţie din zonele mărginaşe şi nunumai. Acţiunile vin ca urmare a creş-terii numărului faptelor care pun înpericol siguranţa şi liniştea cetăţenilor.S-a acţionat îndeosebi seara şi noaptea,astfel încât să fie asigurată o prezenţămai mare a lucrătorilor de poliţie înteren. În acest context, amintesc şi fap-tul că, începând cu luna decembrie aanului 2012, s-a mărit atât efectivul depoliţişti locali, cât şi cel din cadrulpoliţiei naţionale. Astfel, ne permitemsă acţionăm în patrule mixte şi săacoperim un teritoriu mai mare dinzona aflată în responsabilitate.Ne situăm teritorial în imediata vecină-tate a municipiului Timişoara, ca zonăperiurbană, în care infracţionalitateaeste mai ridicată, iar populaţia migra-toare sau care se deplasează de la un locde muncă la altul este mai numeroasă.Există tentaţia ca aceste zone cu nivelde trai mai bun să fie în permanenţă înatenţia celor ce comit fapte antisociale,drept pentru care atragem atenţia

cetăţenilor să-şi ia minimele măsuri deprevenţie prin montarea de sisteme dealarmare ori camere video, astfel încâtsă-i descurajeze pe hoţi.Vom coopera, în cadrul unor patrulemixte, şi cu echipaje din cadrul poliţieirutiere, în special la orele după-amieziişi spre seară, precum şi în week-end, caurmare a sesizărilor unor cetăţeni şi areclamaţiilor scrise, în scopul respec-tării regimului de viteză în localitate,depistarea celor ce conduc mopede cuîncălcarea dispoziţiilor legale referi-toare la înmatriculare ori existenţa per-misului de conducere, ca urmare anoilor reglementări prevăzute de legea203/2012, adică a categoriei corespun-zătoare din punct de vedere rutier şi, nuîn ultimul rând, verificarea existenţeiactelor de provenienţă a mijloacelor dedeplasare.Vom desfăşura activităţi de control altraficului rutier în zona de responsabili-tate, în scopul prevenirii consumului dealcool, a conducerii autovehiculelor fărăpermis ori neîmatriculate şi vom trecela legitimarea şi identificarea tuturorocupanţilor acestor vehicule, ştiut fiindfaptul că maşinile sunt folosite şi înscopul comiterii de fapte antisociale şipentru deplasarea dintr-un loc în altulpentru a găsi noi “oportunităţi”.

Şef Serviciu, Jr. Daniel SGURĂ

Din agenda Poliţiei Locale

În atenţia locuitorilor din Giroc şi Chişoda!Începând cu data de 23 ianuarie 2013, la ghişeul-casierie din localitateaChişoda, strada Nicolae Firu, cetăţenii pot plăti taxele şi impozitele locale.Atât locuitorii din Giroc, cât şi cei din Chişoda care îşi achită taxele şiimpozitele până la data de 31 martie 2013, inclusiv, beneficiază de obonificaţie de 10%, în cazul în care aceste plăţi se efectuează integral!

4 DIALOG CU CETĂŢENII3300 iiaannuuaarriiee 22001133

Crăciunul este sărbătoarea bucuriei. Un fior de luminăstrăbate lumea în prejma acestei sărbători şi umple su-fletele noastre cu dorinţa de a fi mai buni cu noi înşineşi cu cei din jurul nostru. Sentimente parcă uitate de-a lungul anului se trezesc, iar spiritul Crăciunuluipune stăpânire pe inimile tuturor. Cei mai bucuroşisunt însă copiii, care prin sufletele lor nevinovate răs-pândesc mai multă fericire ca niciodată, iar lumina dinochii lor este cadoul cel mai preţios pentru un părinte.În febra pregătirilor pentru Crăciun, nimic nu se poatecompara cu bucuria trăită de ei, în aşteptarea lui MoşCrăciun. Sărbătoarea Naşterii Domnului ne îndeamnăsă fim mai buni, mai darnici şi mai iubitori. Părinţii

micuţilor din cadrul Grădiniţei cu Program Prelungitdin Chişoda au avut, în perioada 17-19 decembrie2012, mari emoţii şi au trăit clipe de neuitat, la ser-bările de Crăciun.Educatoarele grupelor s-au ocupat cu multă dăruire decele mai mici detalii ale serbărilor, astfel încât pro-gramele artistice pregătite de copii să fie deosebite.Micuţii s-au descurcat de minune, chiar şi cei careerau la prima lor participare la o serbare şi nu aveauexperienţa celor de la grupele mai mari. Într-o atmosferă caldă, în prezenţa părinţilor şi a ru-delor, preşcolarii din grupa mică A, îndrumaţi dedoamnele educatoare Simona Cheie şi Oana Simion,au prezentat un moment artistic deosebit. Costumaţi în

fulgi de nea, micuţii artişti au recitat poezii şi au cân-tat cu mult entuziasm. Un grup de colindători (formatdin elevi ai clasei I) a poposit la serbare încântând au-dienţa cu colinde tradiţionale.Publicul spectator i-a răsplătit pe cei mici cu ropotede aplauze, iar Moş Crăciun nu a întârziat să apară cuo mulţime de daruri. După ce darurile Moşului au fostîmpărţite, toate momentele au fost imortalizate în ne-numărate fotografii făcute lângă bradul împodobit.Grupa mijlocie B, coordonată de doamna educatoareCosmina Mărguş, a prezentat un montaj de cântece,poezii şi colinde, în cadrul programului „Vine, vineMoş Crăciun”.

Unii cu emoţii, cu lacrimi, alţii cu dezinvoltură, şi-auspus poeziile şi l-au impresionat pe Moşul, care le-apromis că va veni şi anul viitor cu multe daruri.Copiii de la grupa mijlocie, însoţiţi de doamnele loreducatoare, Ileana Cionca şi Andreea Ghibirdic, şi-aufãcut apariţia în sală în costume de îngeraşi, fulgi dezăpadă, colindători, reni, brăduţi, oameni de zăpadă,zâne, crăciunei şi crăciuniţe. Micuţii au interpretatcântece şi poezii dedicate sărbătorii Naşterii Domnu-lui şi a Crăciunului şi au dansat Dansul Fulgilor deNea.Părinţii şi bunicii prezenţi la serbare au fost încântaţide reprezentaţia micuţilor, răsplătindu-i cu multeaplauze. Fericirea cea mai mare a fost însă când în sală

şi-a făcut apariţia Moşul, care, ajutat de Primăria co-munei Giroc, le-a oferit micuţilor multe dulciuri şijucării şi le-a promis că dacă în 2013 se vor strădui săfie la fel de cuminţi, el va veni cu şi mai multe daruri.Într-un cadru festiv, copiii de la grupa mare au oferitpărinţilor, fraţilor şi bunicilor un spectacol inedit. Pen-tru a aduce mai aproape spiritul Sărbătorilor de Iarnă,micuţii au pregătit colinde, au rostit urări tradiţionalede Crăciun şi au interpretat cu un real talent rolurilescenetei “Naşterea domnului Iisus”.Serbarea de Crăciun a fost pregătită cu minuţiozitatede copii împreună cu educatoarele lor, Camelia Do-noiu şi Cristina Bărbosu. Preşcolarii i-au cucerit pe

toţi cei care-i priveau, inclusiv pe Moş Crăciun, carede la Polul Nord a venit să le ofere cadouri binemeri-tate.După numeroase aplauze primite din partea părinţi-lor, copiii au fost răsplătiţi cu cadouri frumoase pri-mite de la Moş Crăciun.Perioada Sărbătorilor de iarnă are, în fiecare an, unaer magic. Crăciunul înseamnă zăpadă, bucurie şi, nuîn ultimul rând, prilej de petrecere.Colectivul cadrelor didactice de la Grădiniţa PPChişoda urează tuturor copiilor şi părinţilor

“Un An Nou fericit, plin de împliniri, bucurii şi multă sănătate!”

Moş Crăciun a venit şi la copiii de la grădiniţa din Chişoda

De mulţi ani încoace, la şcoala noastră Moşuls-a obişnuit să fie primit cu ospitalitate şi cuun cuvenit program special, prezentat de ele-vii şcolii. Aceştia, coordonaţi şi încurajaţi deneobosiţii dascăli, s-au întrecut în a-i de-monstra că darurile sunt binemeritate, iar mo-mentele artistice prezentate sunt rodul multorore de repetiţii.Primii care i-au cântat şi recitat poezii aufost micuţii clasei a II-a, „dirijaţi” de tână -ra lor profesoară, doamna Delia Ion. Re-marcată de ceva timp deja, micuţa LarisaZăgan, în care sălăşluieşte un mare talent,a încântat publicul, prezent în număr apre-ciabil, interpretând colinde stră bune. Auurmat colegii mai mărişori, cei din clasa aIV-a, care, având-o în mijlocul lor pe dragalor profesoară, doamna Cristina Lupu-Savin, au prins curaj, vocile lor cristalineintonând colinde binecunoscute.Un moment aparte în programul prezentatl-a constituit sceneta pregătită cu migală dedomnul profesor Mircea Sturza, cunoscu-tul şi inimosul dirijor al coralei Giroceana.Copiii, selectaţi din rândul claselor gimna-ziale, au prezentat momentul memorabil alistoriei omenirii, naşterea pruncului Iisus.S-au intonat colinde, dar şi înălţătoarecântări bisericeşti. Pentru a demonstracelor prezenţi faptul că şcoala noastră nuduce lipsă de talente, fraţii Denis şi AdrianMagda au interpretat, la vioară, colindevestite.Din momentul de visare în care ne-au pur-tat strunele viorilor ne-a „trezit” colindulcopiilor din clasa a III-a, cu urările fru-moase adresate publicului, urări pornitedin sufletul mare şi bun al învăţătoarei lor,doamna Gabriela Condrea.

Şi pentru că, aşa cum afirma prezentatoa-rea programului, Iulia Mărţuică, colindulnu este specific doar culturii româneşti, cişi celei anglo-saxone, spre exemplu, ilus-trarea ideii a venit de la grupul claselor aIII-a şi a IV-a, coordonat de profesoara delimba engleză, doamna Gabriela Vlasie. Înropotul de aplauze care a însoţit faimoaseledeja colinde englezeşti, copiii s-au simţitîn elementul lor, vădind plăcerea şi bucuriade a cânta, de a se juca, toate în limba luiShakespeare. Nu mai puţin alert a fost mo-mentul următor: un buchet de melodii alevârstei copilăriei, măiestrit pregătit şi pre-zentat de grupul GMT (Giroc MusicTeam), sub bagheta maestrului Sergiu Si-mionese, cel care a asigurat şi acompania-mentul muzical al acestuia. Încheiereaprogramului a fost făcută de un trio femi-nin, format din Lavinia Diniş, Antonia Pupşi Lara Coclea, instructor, care a interpre-tat câteva celebre cântece de sezon, înlimba engleză.Mulţumind şi felicitând copiii şi dascăliideopotrivă, pentru originalitatea şi consis-tenţa programului prezentat, doamna di-rector-adjunct, profesor Marieta Deneş, i-adat „undă verde” Moşului (întruchipat, înacest an, de Flavius Bocz, elev în clasa aVIII-a), să distribuie darurile pregătite, nuînainte, însă, de a aduce calde mulţumiriConsiliului local Giroc, Primăriei Giroc,domnului primar, dr. Iosif Ionel Toma,pentru minunatul gest, repetat an de an,acela de a aduce bucurie în sufletele copii-lor şcolii şi a familiilor lor, prin alocareade fonduri destinate achiziţionării de dul-ciuri. (V.T.)

Belşug de daruri, de colinde şi de poezii,la Şcoala din Chişoda

5DIALOG CU CETĂŢENII 3300 iiaannuuaarriiee 22001133

- continuare din pagina 1 -

În vara anului 1853 izbucneşte războiulCrimeii, început de Rusia împotriva Im-periului Otoman, eveniment care aduceîn prim-planul politic internaţionalchestiunea orientală, inclusiv situaţiaPrincipatelor Dunărene, unirea acestorafiind una din problemele importante puseîn faţa Congresului de pace de la Paris(1856), reunit după înfrângerea Rusiei.Datorită poziţiilor divergente, Congre-sul din 1856 nu a putut ajunge la un

acord asupra Unirii Principatelor, dar s-a creat însă posibilitatea ca poporulromân să se pronunţe în privinţa viitorului său.În Tratatul de pace se prevedea ca po -zi ţia românilor din Principate să fieconsultată prin intermediul unorAdunări (divanuri) ad-hoc, special constituite în acest scop.Pregătirile şi alegerile pentru Adunărilead-hoc s-au desfăşurat în condiţiidiferite în cele două ţări. În Ţara Ro -mânească, fostul domn, caimacamulAlexandru Ghica, a adoptat o poziţiede înţelegere faţă de partida unionistă.În Moldova însă, caimacamul N. Vogoride, agent al Turciei şi al Austriei,a recurs la un adevărat regim de teroaresi intimidare, pentru a zădărniciUnirea. Au fost interzise gazetele fa-vorabile Unirii şi întrunirile politice, s-au făcut destituiri din funcţii şiarestări masive.

În Adunările ad-hoc au fost aleşi toţifruntaşii unionoşti, revoluţionari de la1848: Mihail Kogălniceanu, CostacheNegri, Alexandru Ioan Cuza, VasileAlecsandri, Vasile Mălinescu, AnastasePanu, în Moldova, C. A. Rosetti, fraţiiŞtefan şi Nicolae Golescu, A. G. Golescu, fraţii Ion şi Dumitru Brătianu,Chr. Tell, Gh. Magheru, în Muntenia.Pentru prima dată, ţărănimea îşi trimi -tea aleşii săi într-o adunare reprezenta-tivă a ţării: Ion Roată, TănaseConstantin, Gheorghe Lupescu, Mircea

Mălieru ş.a. Adu -nările ad-hoc şi-auînceput lucrările înseptembrie 1857, laIaşi şi la Bucureşti.Într-o atmosferă demare avânt patrio -tic, Adunările ad-hoc au adoptat, înluna octombrie1857, rezoluţii ase -mănătoare, în carecereau cu hotărâreUnirea Principatelorîntr-un singur stat

cu numele de România, respectareadrepturilor, a autonomiei şi a neutrali -tăţii acestui stat şi o Adunare Obşteascăcare să re pre zinte “toate intereselenaţiei”. Rezoluţiile Adunărilor ad-hocau fost trimise Comisiei speciale.Aceasta a alcătuit un raport pe care l-aînmânat Conferinţei reprezentanţilorcelor şapte puteri, care s-au întrunit înmai 1858, la Paris. Convenţia semnatăla 7 august 1858, ca urmare a lucrărilorConferinţei, prevedea ca cele două ţărisă se numească Principatele Unite aleMoldovei şi Ţării Româneşti, fiecarecu câte un domnitor, guvern şi oAdunare Legiuitoare proprie si înfiin -ţarea unei Curţi de Casaţie comunepentru ambele Principate, cu sediul laFocşani.Deoarece puterile Europei nu în-depliniseră în întregime dorinţa funda-mentală a românilor, exprimată prinAdunările ad-hoc, se impunea o

acţiune internă a întregului popor, caresă rea lizeze Unirea şi să pună Europaîn faţa unui fapt împlinit.Alegerile de deputaţi în Adunările elec-tive s-au desfăşurat sub semnul unorînverşunate înfruntări între forţele par-tidei naţionale unioniste şi forţele anti-naţionale, potrivnice Unirii.În ziua de 5 ianuarie 1859, Adunareaelectivă de la Iaşi a ales ca domn alMoldovei pe candidatul partideinaţionale, Alexandru Ioan Cuza.După alegerea din Moldova, privirilenaţiunii erau aţintite spre Bucureşti,unde Adunarea electivă şi-a deschis lucrările la 22 ianuarie 1859. Încă dinprima zi, în Bucuresti, peste 30.000 miide oameni, mobilizaţi de tinerii unio nişti,se adunaseră în faţa clădirii unde avealoc Adunarea electivă. În această atmosferă incendiară, în noaptea de 23spre 24 ianuarie, deputaţii partideinaţionale au convocat o şedinţă lahotelul “Concordia”, în care au hotărâtsă propună Adunării ca domn al ŢăriiRomâneşti tot pe Alexandru Ioan Cuza,domnul Moldovei. Propunerea făcutăde Vasile Boerescu pentru persoana luiAl. I. Cuza a fost acceptată în unanimi-tate, deputaţii conservatori fiind nevoiţisă cedeze voinţei poporului. Unirea eracondiţionată de alegerea lui Cuza şi înŢara Românească. Şi a fost ales, într-oexplozie de entuziasm popular! Prinpropriile-i forţe, poporul român reali -zase Unirea şi întemeiase statul săunaţional! “Unirea naţiunea a făcut-o”,avea să declare M. Kogălniceanu în1862.Ziua de 24 ianuarie se înscria pentrutotdeauna în istoria Patriei noastre ca“Ziua renaşterii naţionale”. Pu nândbazele României moderne, Unirea din1859 a însemnat o etapă esenţială pedrumul unităţii naţionale,a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască în 1918.

A. BORBELY

“Unirea naţiunea a făcut-o” - 24 Ianuarie 1859

Unirea Principatelor Române - 154 de ani de la înfăptuire- continuare din pagina 1 -

Într-o atmosferă de sărbătoare, s-a into-nat imnul de stat al României şi s-au evo-cat momentele de înalt patriotism carei-au însufleţit pe oamenii politici românisă înfăptuiască „Mica Unire”. Partici-panţii au încins apoi tradiţionala Horă aUnirii, în care s-au prins şi edilii giro-ceni. Copiilor le-au fost oferite, din par-tea Primăriei, sucuri şi dulciuri.La Şcoala din Giroc, corul de elevi coor-donat de prof. Mircea Sturza a intonatcântece patriotice.Actul de la 24 ianuarie 1859 a marcat in-trarea ţărilor române în istoria modernăa Europei. Contrar voinţei marilor puterieuropene, adunările elective de la Iaşi şiBucureşti au ales ca domn pe AlexandruIoan Cuza, în 5 ianuarie 1959, la Iaşi, şiîn 24 ianuarie 1859, la Bucureşti.Reformele înfăptuite în 1864 au contri-buit la modernizarea instituţiilor româ-neşti, la dezvoltarea României moderne.La 11 februarie 1866, domnul AlexandruIoan Cuza este silit să abdice. A murit cudorul de ţară în suflet, în anul 1873, laHeidelberg, în Germania. A fost înmor-mântat la Ruginoasa, iar după Al DoileaRăzboi Mondial osemnitele au fost adusela Catedrala Trei Ierarhi din Iaşi.

V. TOMOIAGĂ

“Hai să dăm mână cu mână!”

Ziua de 24 ianuarie este cea în care săr-bătorim, an de an, din 1859 încoace, unmare eveniment din istoria poporuluiromân: Unirea Principatelor Române,înfăptuită de domnitorul Alexandru IoanCuza. Unirea Principatelor Române, cunoscutăşi ca Mica Unire (Marea Unire fiind ceade la 1918), a avut loc la jumătatea seco-lului al XIX-lea şi reprezintă unificareavechilor state Moldova şi ŢaraRomânească. Unirea este strâns legatăde personalitatea lui Alexandru IoanCuza şi de alegerea sa ca domnitor alambelor principate la 5 ianuarie 1859, înMoldova, şi la 24 ianuarie 1859, în ŢaraRomânească.Noi, elevii clasei a IV-a ai Şcolii Gim-naziale Giroc, împreună cu învăţătoareanoastră, ne-am propus ca această zi săfie una de sărbătoare şi să retrăim bucu-ria înaintaşilor noştri, prilejuită deUnire.Ştiam deja câteva lucruri despre acesteveniment şi despre Cuza, de la lecţiilede limba română studiate în clasa a III-a.La aceste cunoştinţe s-au adăugat altele,spuse de doamna învăţătoare sau desprinse din materialul realizat înpower point şi proiectat în clasă. Amînţeles cu toţii cât era de necesară şi derâvnită de către români această Unire.De asemenea, am aflat lucruri intere-

sante despre reformele realizate de Cuzacare, aşa cum spunea Mihail Kogăl-niceanu, a fost “un domn nou la vremurinoi”, punând bazele României moderne.Citind în clasă povestirile lui Ion Creangă, “Moş Ion Roată şi Unirea” şi“Ion Roată şi Vodă Cuza”, ni s-audezvăluit alte aspect ale personalităţiimarelui domnitor: era un om drept, cinstit, un conducător care nu se dădeaîn lături de la a vorbi cu oamenii săraci,simpli, şi de a le asculta necazurile. Unconducător model, cum ne-am dori săexiste şi în zilele noastre!Am intonat, mai apoi, Hora Unirii, peversurile lui Vasile Alecsandri, şi nu ne-am sfiit chiar să încingem o horă înclasă, reamintindu-ne paşii învăţaţi într-ooră anterioară de muzică.După cântecul şi dansul care ne-auumplut de voie bună, am realizat, dinhârtie glasată, steguleţe tricolore şi co-laje dedicate zilei de 24 Ianuarie, lucrăricu care am decorat sala de clasă.La sfârşitul acestei activităţi, deasupratuturor informaţiilor dobândite, ne-arămas o idee utilă pentru viaţa noastrăde şcolari de azi, dar şi de adulţi demâine: aceea că “În unire stă puterea”.Aşadar, pentru a fi mai puternici trebuiesă ne dăm mâinile, să fim uniţi la bine,dar mai ales la greu, şi astfel vom reali -za lucruri mai bune, mai frumoase şivom deveni de neînvins.

Prof. înv. primar,Bianca Viviana CÎMPEANU

6 DIALOG CU CETĂŢENII3300 iiaannuuaarriiee 22001133

Lunile decembrie şi ianuarie ne oferă multe pri-lejuri de a îndeplini una dintre misiunile noastreca dascăli: aceea de a dezvolta la elevi o impor-tantă latură a personalităţii omului, şi anume, pa-triotismul. Spun asta gândindu-mă la zilele de 1Decembrie şi 24 Ianuarie când sărbătorimMarea Unire şi, respectiv, “Unirea Mică”. Dar ozi la fel de binevenită în acest scop este şi cea de15 ianuarie, ziua de naştere a poetului Mihai Emi-nescu, deoarece patriotismul înseamnă, de ase-menea, cu noaşterea, admiraţia şi respectul pentruoamenii de valoare ai acestui popor şi pentru moş tenirea inestimabilă pe care ne-au lăsat-o îndiferite domenii.

Data de 15 ianuarie a fost, şi în acest an, o zi încare am deschis larg uşa sufletelor noastre şi amlăsat să pătrundă lumina Luceafărului.Am încropit în sala de clasă un colţ dedicat luiEminescu, fiecare elev aducând imagini cuportretul poetului şi volume de versuri sau prozăeminesciană. Apoi am urmărit un material reali zatîn Power Point, legat de viaţa şi activitatea mare-

lui poet, făcând astfel o călătorie imaginară prinlocurile dragi lui, având ca fond muzical melodiicompuse pe versurile eminesciene.A urmat apoi recitarea mai multor poezii, eleviistrăduindu-se să recite cât mai expresiv pentru atransmite auditoriului emoţiile exprimate de poe-tul nostru naţional. După discuţiile pe margineaacestora, am ales poezia “Re ve dere” şi am întoc-mit fişa de lectură a acesteia.În finalul activităţii, fiecare elev s-a oprit asupraunei poezii eminesciene, la alegere, şi a realizatun desen plecând de la versurile acesteia.A fost o activitate care ne-a făcut plăcere tuturorşi în care am încercat să simţim geniul mareluiEminescu prin versuri, prin muzică, dar şi princuloare. Cred că am reuşit să le insuflu copiilorideea că Mihai Eminescu este într-adevăr, cumspunea George Călinescu, “poetul nostrunepereche”, care rămâne nemuritor prin opera pecare ne-a lăsat-o. Deşi la moartea lui, în 1889,Iosif Vulcan spunea “Ni s-a stins un Luceafăr, nis-a răpit o po doabă…”, trebuie să fim conştienţică pentru noi, românii, lumina acestui Luceafărnu va apune niciodată!

Prof. înv. primar Bianca Viviana CÎMPEANU

Şi noi am simţit lumina Luceafărului! De Ziua Culturii Naţionale

Învăţăceii din Giroc au marcatnaşterea “Poetului Nepereche”

Cunoaşterea prin sărbătorire, acumularea de informaţii şi cunoş tinţeîntr-un cadru festiv, reprezintă o metodă care a dat roade şi ros-turi celor învăţate de şcolăreii din clasa I B de la Şcoala Gim-nazială Giroc. Metodele alternative, adiacente formulelor clasicede predare, vin să contureze şi să consolideze învăţăturile acu-mulate.Nu se putea o alegere mai fericită ca Zi a Culturii Naţionale, oalegere care să corespundă unui adevăr esenţial, decât ziua în cares-a născut cel ce avea să poarte numele nemuririi: Mihai Emi-nescu, pentru că Eminescu reprezintă “întruparea cea mai deplinăa geniului românesc în a doua jumătate a veacului trecut”, precumspunea Nicolae Iorga în anul 1909.Ziua de 15 ianuarie i-a emoţionat pe cruzii învăţăcei, pentru că ausimţit şi un fior de mândrie naţională, pe lângă entuziasmul legatde festivitatea zilei. Marele poet le era deja cunoscut din campa-nia “Mari Români”, de la finele anului trecut, unde “Luceafărul”culturii naţionale fusese prezentat cu cinste. Acum au descoperitcâteva poezii adecvate ca limbaj şi sensibilitate vârstei lor, darcare sunt şi ele efigii pentru marile teme eminesciene: “Ce te le -geni, codrule?”, “Revedere” – tema comuniunii omului cu na tu -ra, “Somnoroase păsărele”– tema iubirii, “Ce-ţi doresc eu ţie,dulce Românie!” – tema patriotismului şi a evocării istorieinaţionale.Vârsta crudă reprezintă, aşa cum o ştim toţi cei care facem edu-caţie, etapa cea mai fertilă pentru sămânţa cunoaşterii. Memoriaafectivă ne confirmă peste ani tuturor aceste adevăruri. Iar un ade-văr care capătă rezonanţă naţională e acela că Mihai Eminescu aîntruchipat în una şi aceeaşi fiinţă, cumulând în cel mai înalt gradînzestrări morale şi intelectuale care-l fac un model nepieritor.

Prof. înv. primar, Daniela SIMIONESE

Sub semnul lui Eminescu

Luceafărul poeziei româneşti - 163 de ani de la naştereOO,, rrăămmââii

OO,, rrăămmââii,, rrăămmââii llaa mmiinnee,,TTee iiuubbeesscc aattââtt ddee mmuulltt!!

AAllee ttaallee ddoorruurrii ttooaatteeNNuummaaii eeuu şşttiiuu ssăă llee--aassccuulltt;;

ÎÎnn aall uummbbrreeii îînnttuunneerriiccTTee aasseeaammăănn uunnuuii pprriinnţţ,,CCee ssee uuiitt--aaddâânncc îînn aappee

CCuu oocchhii nneeggrrii şşii ccuummiinnţţii;;

ŞŞii pprriinn vvuuiieettuull ddee vvaalluurrii,,PPrriinn mmiişşccaarreeaa ‘‘nnaalltteeii iieerrbbii,,EEuu ttee ffaacc ss--aauuzzii îînn ttaaiinnăăMMeerrssuull ccâârrdduulluuii ddee cceerrbbii;;

EEuu ttee vvăădd rrăăppiitt ddee ffaarrmmeecc,,CCuumm îînnggâânnii ccuu ggllaass ddoommooll,,

ÎÎnn aa aappeeii ssttrrăălluucciirreeÎÎnnttiinnzzâânndd ppiicciioorruull ggooll..

ŞŞii pprriivviinndd îînn lluunnaa pplliinnăăLLaa vvăăppaaiiaa ddee ppee llaaccuurrii,,AAnniiii ttăăii ssee ppaarr ccaa cclliippee,,

CClliippee dduullccii ssee ppaarr ccaa vveeaaccuurrii..

AAssttffeell zziissee lliinn ppăădduurreeaa,,BBoollţţii aassuupprraa--mmii ccllăăttiinnâânndd;;

ŞŞuuiieerraamm ll--aa eeii cchheemmaarreeŞŞ--aamm iieeşşiitt îînn ccââmmpp rrââzzâânndd..

AAssttăăzzii cchhiiaarr ddee mm--aaşş îînnttooaarrcceeAA--nnţţeelleeggee nn--oo mmaaii ppoott......

UUnnddee eeşşttii,, ccooppiillăărriiee,,CCuu ppăădduurreeaa ttaa ccuu ttoott??

LLaaccuullLLaaccuull ccooddrriilloorr aallbbaassttrruu

NNuuffeerrii ggaallbbeennii îîll îînnccaarrccăă;;TTrreessăărriinndd îînn cceerrccuurrii aallbbeeEEll ccuuttrreemmuurrăă oo bbaarrccăă..

ŞŞii eeuu ttrreecc ddee--aa lluunngg ddee mmaalluurrii,,PPaarrcc--aassccuulltt şşii ppaarrcc--aaşştteeppttEEaa ddiinn ttrreessttiiii ssăă rrăăssaarrăă

ŞŞii ssăă--mmii ccaaddăă lliinn ppee ppiieepptt;;

SSăă ssăărriimm îînn lluunnttrreeaa mmiiccăă,,ÎÎnnggâânnaaţţii ddee ggllaass ddee aappee,,

ŞŞii ssăă ssccaapp ddiinn mmâânnăă ccâârrmmaa,,ŞŞii llooppeeţţiillee ssăă--mmii ssccaappee;;

SSăă pplluuttiimm ccuupprriinnşşii ddee ffaarrmmeeccSSuubb lluummiinnaa bbllâânnddeeii lluunnee --

VVâânnttuu--nn ttrreessttiiii lliinn ffooşşnneeaassccăă,,UUnndduuiiooaassaa aappăă ssuunnee!!

DDaarr nnuu vviinnee...... SSiinngguurraattiiccÎÎnn zzaaddaarr ssuussppiinn şşii ssuuffăărrLLâânnggăă llaaccuull cceell aallbbaassttrruu

ÎÎnnccăărrccaatt ccuu fflloorrii ddee nnuuffăărr..

Mihai Eminescu -“Poe tul ne pereche”,“Luceafărul poezieiromâneşti”- simbolulliteraturii naţionale, avăzut lumina zilei în15 ianuarie 1850, laBotoşani. Fiu al cămi-narului GheorgheEminovici şi al Ra -lucăi, născută Ju-raşcu, fiica stolniculuidin Joldeşti, Mihai îşipetrece copilăria în

area lul mirific al Botoşanilor şi, mai ales, alIpoteştilor, locuri care aveau, mai târziu, să i se re -ve leze în versuri rămase un reper pentru posteri-tate.Mihai Eminescu, al cărui nume a fost schimbatastfel de către Iosif Vulcan, editorul revistei “Fa-milia”, din Pesta, care i-a publicat prima poezie -“De-aş avea...” - le-a încercat pe toate. A fost stu-dent, apoi a colindat ţara alături de trupe deteatru, cu care a ajuns şi la Timişoara, la Blaj, Bucureşti ori Cernăuţi. A fost un bun prilej pen-tru ca tâ nă rul Mihai Eminescu să ia un contact direct şi să stabi leas că o le gătură indestructibilă cutot ceea ce înseamnă limba română şi românism.A publicat puţin în timpul vieţii, curmată brusc ladoar 39 de ani, însă opera sa de o inestimabilă va loare se constituie astăzi, şi de aici încolo, dreptcea mai de preţ comoară a literaturii române moderne.

A. B.

7DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0733 666478

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie;Octavian GRUIŢA, Gabriel TOMESCU, CodruţaTOMESCU, Viorel Dorel CHERCIU - cultură;

Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

3300 iiaannuuaarriiee 22001133

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

ÎÎnnttââmmppllăărriillee śśee ssăă iissccăă îînn rroommaann ((pprrîînnttrruu ccăă eellee ss--oorr iissccaatt,, ssăă iissccăă śśiiss--oorr iissccaa îînnttrrăă nnooii ccââtt oo ffii lluummeeaa şşîî ppăămmâânnttuu)) ssăă ggiimmiiccăă ddîînn RRăăuu’’ ăăllaa,,hhăăll mmăăii mmaarree,, ccuummăă--ii ddzzîîssaa îînn ccâânnttaarreeaa bbăăttrrâânnaassccăă.. PPrrîînnttrruu ttrrăăbbuuiinnţţaammiinnţţîî śś--aa ssuufflleettuulluuii,, śśeerrccăămm ssăă--ll ddăăśścchhiillnniimm śśîî ssăă--ll ddăăzzgguurrddzzââmm îînnccaarreeggooggee ddîînn îînnttââmmppllăărriillee ddîînn rroommaann śśîî –– ssaammaa!! –– śśîî ddîînn lluummeeaa nnooaass--ttrrăă –– mmaarree,, mmiiccăă –– îînn ccaarree ttrrăăiimm..

Capitolul ICând vremurili să rup

în tăce chipurileVoporiu, stogu

śî besăricaCu puţîn măi-năince dă 1960 – să fie fost cam prîn ’57 –hai ’58, cam pr-atunś – s-o măi tolduit năpustu coţîlorobligatorii, iar Partidu śî Guvernu le-or fost dat slobod lasăceni să-ś facă trăsura bucacilor śî să-ś aducă snopii gireptîn aria lor d-acasă.Vreme dă măi bine d-o lună îmbla trăctoriu-ăl Forson a’ luIosîm lu Nistor ortăśit cu trăşcasa lu moş Văliri lu Surdu (cătrăctoriu-ăl nou, Utośu, cu bătoaza nu măi źuia să cuprindălucru-n tăt satu); dar la Forson śî trăścasă erau numa UicaIosîm śî nălipsîţî alegări Taica Jiva cu-a lui babă Uţa, iarbandăgazdă era moş Văliri, care-ś luva śî uiumu, puţîn uium– o chiblă dă boambe la dzăşe metări trieraţ – că moś Vălirinu să lăcomea la măi mult macăr că era năzărean că tătśeledu lui. Alţ aźutori erau, da’ nu să plăcea nime lu nime,că să făśa clacă pră moment întră veśini...Io eram destul de măriśor pră vremea aia, cam opt-noauăani, śî-m aduc d-amince că la noi în arie or făcut un stogdă griu d-a pârcu, pogan dă mare, lat śî nalt, măi dăcât śuraśî cotarca nu măi vorbesc dă cośină śî śtălog, dă cinduţă –dar mult măi mare dăcât casa noastră, dăcât casa lu TataCosta lu Goaśă, dăcât a lu Avram – ăialalţ śî cear măi maredăcât casa lu moś Nesa Negrisatu, ăl măi bogat dîn uliţanoastră – noi, ăi dă pră Mośur.Stogu nostru – cum dzîc – era cât besărica dă mare – dă

tătă dzîua mă miram, dar śî noapcea adurmeam cu mi-rarea-n suflet, noapce dă noapce, pân-o venit bătoaza cuUtośu trăctoriu śî cu Ceacea Ion lu Culcu bandăgazdă.Încă stră-străbaba me Ana Seculi, „Seculiana” cumă să în-titula ea, s-o menunat nu dă stog numa dă trăctoriu-ăl Utośśî dă bătoază. Śică: Da’ unge năcazu lui o fi Văliri cu trăś-casa, ha s-o fi prăpăgit sîracu, o-că fi-o beceag?...Dar io m-am menunat dă stog, śî când o venit Ceacea Ionbandăgazda o-nśeput să-i porînśască lu trăctorist śî lu năimi tori să să śupoară că trăbe să dogace stogu până sara...Iară io vădzând cum îmbucă bătoaza snopii, am prins alăcrăma cu jăle după mândreaţa dă stog, dă n-or avut śe sămăi facă cu mine, ś-atunś Ceacea Ion s-o născocorit cătrămine ś-o dzîs că-ś lasă pălăria śî pleacă la Sfatu Popular sămă pârească prăcum că mi-s chiabur ca moś Nesa Ne-grisatu, să vină miliţanu să mă leźe bumb śî să mă trimeatăla Bărăgan, la moś Nesa...Noapcea aia nu ściu cum am adurmit; basâncă dă jăle, amvisat că besărica noastră, sîngura care era cam cât stogudă mare, o-nśeput să luneśe dî la locu ei cătră noi, îmblalunecând piglais – cum îm povestea moś Nică lu Goaśă,socru’ lu Tata Costa, c-o îmblat pră apă voporiu care l-odus dîn altă ţară până la America śî dup-o vreme iar l-oadus năpoi, după śe-o fost śporlunguit îndăstul ś-o stăśitbani să facă avere.

- va urma -

Glosartrăşcasă – s.f = batozăalegăr, alegări – s.m. = lucrători de pe batoză, cei carebagă snopiibandăgazdă, bandegazde – s.m. = şeful lucrărilor şi ad-ministratorul batozeiUtośu = denumire dată de săteni primelor tractoarefabricate la Oraşul Stalin (Braşov) – Uzina de Trac-toare Oraşul Stalin – UTOS; utoş, ă, i, ă = cel din urmă,ultimul (om)chiblă, e – s.f. = măsuri de greutate (50 kg)năzărean, ă, ni, ne – adj. = pocăit (cult neoprotestant)pârcu – adv. = de-a curmezişulcotarcă, cotărś – sf. = pătulśupuri, (mă) śupor / śupuresc – vb. = a se repezinăscori, (mă) năścor(esc) – vb. = a se răstipiglais – adv. = neted (< piglais, uri = fier de călcat)sporlungui, sporlungu(iesc) – vb. = a chivernisi, aeconomisistăśi, stăśesc – vb. = a agonisimolărai, molăraie – s.n. = tablou

* Ioan Viorel Boldureanu, Dăprăunălucrarea (roman) înseria „Literatură dialectală” a Editurii Marineasa dinTimişoara, unde urmează să apară nu peste multă vreme

Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză

Tristeţ dăiarnă

MMăă ttăătt bbââzzggooii aaffaarrăă pprrîînn oocchheeţţ ––TTooaammnnăă ttâârrddzzîîiiee:: bbrruummăă śśii bbuurraaggăă,,

TTrrii ccăăţţăălluuśś ssăă zzbbeenngguuiiee--nn vvoorreeţţ,,IIaarr mmââţţaa aadduurrmmiittăă ddzzaaśśee ccaa bbeecceeaaggăă..

DDaacc--aaii ssăă vviinnii ccuu iiaarrnnaa ddăă ssuubbssoorrii,,ÎÎnnffooffoolliittăă--nn ţţooaalliillii ddăă gghheeaaţţăă,,

TTrriimmeeccee--oo ttooaammnnaa dduuppăă ppeeţţîîttoorriiŚŚee îîmm sslloobboodd ssllooiieeţţîî ddîînn mmuusstteeaaţţăă

CCaa dd--uunn ggrriippaatt ssăă ccee ffeerreeśśccii ddăă mmiinnee-- HHaaii,, îîmmpprreeuunnăă vvrreemmeeaa ss--oo mmiinnţţîîmm ––

CCăă ddăă vvrroo lluunnăă,, ppooaaccee śśîî mmăăii bbiinnee,,MMaaii gghheess pplleeccăămm śśîî mmăăii ppuuţţîînn vveenniimm......

NNuu--ii nniiśś oo ffrruunnddzzăă--nn pprruunniiii ddîînn GGiirroocc,,DDooaarr ccââcceevvaa--nn aalluunn,, llaa PPrriimmăărriiee ––ŚŚîî ddîî ttrriisstteeţţăă--mm vviinnee ssăă--mm ddaauu ffoocc......

DDaarr mmăă--nnccăăllddzzăăsscc cc--oo gguurrăă ddăă rrăăcchhiiee..

AArraarreeoorrii vvrruunn rrăăttăăśśiitt ccooccoorrTTrreeśśee zzbbuurrâânndd sspprrăă ţţăărriillee mmăăii ccaallggeeŚŚîî mmăăii aarraarreeoorrii iioo îîţţ ttrriimmeett uunn ddoorr

OOcchhiiii--ţţ ccăăpprruuii îînn ppaattiimmăă ssăă--ii ssccaallggee..

PPoośśttaarriiuu bbaaccee--nn uuśśăă ddăă ttrrii oorrii,,DDăăśścchhiiggee--ii ccăă aaffaarrăă--ii vviiźźoolliiee..

PPaarree--nnccăărrccaatt ddăă ffuullźź ddăă mmeetteeoorrii,,TTaaśśccaa ii--ii pplliinnăă ssttuupp –– ddăă ppooeezziiee......

...... ŚŚîî iiaarr mmăă pprriinnggee--uunn aasspprruu ddoorr ddăă vvaarrăăCCuu ccrriinnii śśîî nnuuffeerrii –– ggrrăăggiinnii ccuu ttrrăănnddăăffiirrii..

CCee--aaśścceepptt ssăă vviinnii ccuu ttrreennuu ăăll ddăă ssaarră㌌îî ssăă śśiinnăămm oo ddzzaammăă ddăă ccrruummppiirrii..

Petru CHIRA

Ioan Viorel Boldureanu s-a născut la 12 februarie 1950 la Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală a urmat-oîn satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia doctoratul în

@lologie la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu “Povestiri de la marginea Câmpiei”.Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titular al Cursului de

Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi Filoso@e a Universităţii de Vest din Timişoara. La Cena-clul „Gura Satului” este, însă, “concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cu care este adesea identi@cat.Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr al lui COLĂ”) la Televiziunea „Ana-

log” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentru acei care îl cunosc mai puţin, amin tim căscriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

8 DIALOG CU CETĂŢENII

MMiihhaaii GGaabbrriieell DDuummiittrraacchhee66 aannii,, CChhiişşooddaa

RRăăzzvvaann SSffeerriillăă CCoossmmaann44,,66 aannii,, GGiirroocc

MMiirreell DDoorriinn DDuummiittrraacchhee88 aannii,, CChhiişşooddaa

RRaaffaaeell SSffeerriillăă CCoossmmaann77 aannii,, GGiirroocc

3300 iiaannuuaarriiee 22001133

În perioada 4-12 ianuarie, la Căciulata a avut locConcursul Naţional Şcolar, ediţia 2013, în organiza-rea A.C.S. Elisabeta Polihroniade. Clubul de ŞahGiroc a fost reprezentat la această întrecere de cătresportivii (în ordine alfabetică): Denis-Dean Alboni,Paul-Alexandru Paraschiv, Petronela-Alexandra Pa-raschiv, Ioan-Ciprian Popa şi Roxana-Maria Popa.În total, jucătorii Clubului de Şah Giroc au obţinut 6medalii la această competiţie.La categoria B11, Paul Paraschiv ocupă locul 2 laproba de şah clasic, cu 7 puncte din 9 posibile, laegalitate cu David Bogdan-Ema-nuel, de la clubul de şah VadosArad, după o cursă de urmărireinfernală între cei doi. Dacă n-arfi fost înfrângerea din runda apatra în faţa lui David (unde unsingur pas greşit a fost de ajuns),probabil că deznodământul ar fifost altul. Chiar şi aşa, un titlu decampion şi unul de vicecampionîn concursul naţional şcolar, doiani consecutiv (2012 şi 2013),reprezintă o frumoasă perfor-manţă pentru Paul.Potenţialul competitiv al perfor-merului girocean a fost pus înevidenţă la modul cel mai spec-taculos în competiţia de şah-ful-ger: Paul Paraschiv a câştigat

proba, neînvins, cu 6,5 puncte din 7 runde, la o dis-tanţă confortabilă faţă de următorii clasaţi (DragoşCoticeru, Galaţi, locul 2, cu 5 puncte, şi BogdanDavid, Arad, locul 3, cu 4,5 puncte din 7 posibile).Tot la proba de şah-fulger, Alexandra Paraschiv seclasează pe locul 2 la F11, cu 6 puncte din 7 runde,la egalitate cu locul I (Denisa Bucur de la C.S. Logic64 Braşov).

Jumătate din medaliile Clubului de Şah Giroc au fostînsă obţinute de către mezina Roxana Popa, care lacategoria F7 (fete până în 7 ani) a câştigat toate treiprobele (şah clasic, 9 victorii din 9 partide, şah-ful-ger, 6 victorii din 6 partide şi dezlegări). Este adevă-rat că, la această categorie, Roxana n-a întâlnit cineştie ce concurenţă, dar sunt convins că ar fi avutşanse reale să câştige şi grupa imediat superioară –F9 – dacă ar fi participat mai sus.Victoria categorică a Roxanei la proba de şah clasic

face din ea întâia jucătoare îndreptăţită să reprezinteRomânia la Campionatul Mondial Şcolar de Şah ca-tegoria F7, de la Halikidiki, Grecia, între 6 şi 15 mai2013. De asemenea, A.C.S. Elisabeta Polihroniadeşi-a luat angajamentul atât prin prospectul Concur-sului Naţional Şcolar, cât şi în mod public, la deschidere şi la premiere, să acopere costurile cu ca-zarea şi masa pentru participarea la C.M. Şcolar deŞah 2013, campionilor de la fiecare categorie de vârstă (în total, 6 băieţi şi 6 fete). Pe lângă acestecosturi mai intră în calcul şi taxele de înscriere, trans-portul, participarea antrenorului, precum şi a mamei(al doilea „antrenor” al Roxanei).Dacă Roxana Popa ar câştiga la Halkidiki – ceea ceva fi foarte greu, pentru că există ţări, precum China,care nu numai că au introdus şahul în programa şco-lară, dar încep şi pregătirea performerilor la vârstefoarte mici, undeva între 3 şi 5 ani – aceasta i-araduce nu numai un titlu de campioană mondială aşahului şcolar la categoria F7, dar şi acordarea titlu-lui de candidat de maestru F.I.D.E., conform regu-lamentului competiţiei.F.I.D.E. este Federaţia Internaţională de Şah, iaracordarea acestui titlu campionilor şcolari şi inclu-derea C.M. Şcolar, în fiecare an, în calendarul ofi-cial F.I.D.E. arată importanţa pe care federaţiainternaţională o acordă Campionatului Mondial Şco-lar de Şah.Ca deţinător al medaliei de argint la şah clasic laConcursul Naţional Şcolar 2013, Paul Paraschivpoate participa şi el la C.M. Şcolar din Grecia, daraceasta rămâne în întregime o problemă de finanţare,la nivelul părinţilor, al clubului şi al sponsorilor.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Şase medalii la C.N. Şcolar de Şah 2013!

Unirea Sânnicolau Mare a învins pe teren propriuechipa H.C. Giroc, într-o primă partidă de pregătiredin această pauză competiţională. Tot parcursul me ciu-lui a fost dominat de gazde, acestea reuşind să se desprindă pe tabela de marcaj în a doua parte a jocu-lui. Încă de la început, gazdele au trecut la conducereameciului, reuşind să se desprindă încet dar sigur petabelă, în ovaţiile celor în jur de 100 spectatoriprezenţi la meci.Principalul obiectiv al ambelor echipe a fost însă acelade a rula întregul lot. Mai bine pregătiţi, dar şi maipuţin longevivi, localnicii au izbutit să controleze în-tregul joc, având un plus la capitolul faza a doua şicontraatac. Surprizele jocului au fost prezenţele a doitineri juniori în lotul Unirii, şi anume Roosz SubaRalph (16 ani), respectiv Darius Dragon (15 ani), careau avut o prestaţie promiţătoare.Unirea Sânnicolau Mare: Marius Cozma, BogdanBalog, Daniel Mijin (6), Andrei Luca (5), DenisCosma, Ciprian Foros, Darius Dragon (3), VictorCoşoi, Dan Oancia, Suba Roosz (2), Daniel Parasca,Alin Kirsch (1), Raul Ciolpan, Iulian Timofei, CristianBălăoi, Marius Gîrboni, Ciprian Ruican, Andrei Şerb.HC Giroc: Emil Stolojan (6), Vicenţiu Faifer, DorinBota, Marius Gâlcă, Sebastian Petrişor (5), AlexandruBaranga (4), Ovidiu Dulgheru (2), Ovidiu Burnea (1),Alex Covăsânţan, Florin Ilaş, Ladislau Toth, DanPătruţ, Bogdan Sulean. (A.B.)

Înfrângere pentru HC Giroc în primul “amical” al anului

CS Giroc participă la “Cupa de iarnă”

la minifotbalCupa de iarnă la minifotbal rezervată cluburilor din ligaa V-a, Campionatul Judeţean Timiş, a fost pusă practicpe roate prin efectuarea tragerii la sorţi a fazei prelimi -nare a competiţiei ajunsă la cea de-a XVI-a ediţie.Astfel, la Giarmata se va concura în cadrul a patru serii,după cum urmează: grupa A - Bacova, Tricoul 1 Iunie,Solventul şi Sânmihaiu Român; grupa B - Orţişoara,Urseni, Remetea Mare şi Topolovăţu Mare; grupa C -ASU Politehnica, Murani, Giroc şi Becicherecu Mic;grupa D - Cerneteaz, Glentoran Carani, Jebel şiChizătău. La Gătaia se va juca în cadrul a două serii:grupa A - Pădureni, Ciacova şi Gătaia; grupa B - Foeni,Banloc şi Ghilad. La fel şi la Periam: grupa A - Valcani,Cenad şi Sânpetru Mare; grupa B - Biled, Igriş şi Pe-riam;Turneul se va desfăşura în perioada 9-10 februarie înzona Giarmata, respectiv duminică 10 februarie în cele-lalte două zone. Se va juca sistem turneu, urmând caprima clasată din fiecare grupă să obţină calificarea însemifinale. Semifinalele vor avea loc sîmbătă 16 februarie, probabil la Giarmata, dacă sala “ConstantinJude” din Timişoara nu va fi disponibilă. (A.B.)