Douăzeci şi patru de teste de personalitate

24 teste de personalitate - BT 01.indd 1 28-Sep-12 15:04:06 PM

EditoriSilviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

dirEctor EditorialMagdalena Mărculescu

rEdactorRaluca Hurduc

dESiGNAlexe Popescu

dirEctor producţiECristian Claudiu Coban

dtpRăzvan Nasea

corEcturăElena BițuLorina Chițan

descrierea cip a Bibliotecii Naţionale a româniei JaNda, louiS douăzeci şi patru de teste de personalitate / Louis Janda ; trad.: Oana Munteanu. - Bucureşti : Editura Trei, 2012 ISBN 978-973-707-671-7

I. Munteanu, Oana (trad.)

159.923

ISBN 978-973-707-671-7

Titlul original: The Psychologist’s Book of Personality Tests. 24 Revealing Tests to Identify & Overcome Your Personal Barriers to a Better lifeAutor: Louis Janda, Ph.D.

Copyright © 2001 by Louis Janda

Copyright © Editura Trei, 2012pentru prezenta ediție

C.P. 27-0490, BucureştiTel./Fax: +4 021 300 60 90e-mail: [email protected]


Această lucrare îşi propune să ofere informaţii corecte şi avizate cu privire la subiectul abordat. Editorul nu este

implicat în oferirea de servicii profesionale. Dacă aveţi nevoie de un sfat avizat sau de un alt tip de asistenţă de specialitate,

apelaţi la serviciile unei persoane calificate.


Cuprins

Introducere .....................................................................9

Secţiunea i BariErE pErSoNalE ...............................................191 Ce părere ai despre tine însuți? Scala de evaluare a stimei de sine ................................ 212 Cât eşti de anxios? Chestionarul anxietăţii în patru sisteme .....................293 Cât de deprimat eşti? Chestionarul gândurilor automate ..............................384 Cine îți controlează soarta? Inventarul comportamentului personal .......................455 Cât eşti de rațional? Chestionarul credinţelor personale ..............................526 Cât eşti de impulsiv? Scala impulsivităţii Barratt .........................................607 Ce crezi despre corpul tău? Chestionarul multidimensional

al relaţiilor dintre sine şi corp ......................................678 Cât de mult te îngrijorezi? Scala „De ce să te îngrijorezi“ ......................................76

Secţiunea ii BariErE iNtErpErSoNalE ..................................... 859 Cât eşti de prietenos? Scala prieteniei ........................................................... 8710 Cât eşti de asertiv? Scala autoprezentării adultului ...................................9511 Cât de capabil eşti de intimitate? Scala fricii de intimitate ............................................ 104


12 Eşti o persoană care controlează? Scala modului de viaţă ............................................... 11213 Eşti o persoană furioasă? Inventarul multidimensional al furiei ......................... 11914 Câtă încredere ai în ceilalți? Scala specifică a încrederii interpersonale ................. 12715 Cum stai cu dragostea? Scala relaţiei romantice ..............................................13616 Cât de vinovat te simți în privința sexului? Inventarul sentimentului de vinovăţie

Mosher – Revizuit ...................................................... 143

Secţiunea iii ÎN căutarEa dEzvoltării pErSoNalE ................. 15317 Cât de bine te pricepi să-ți modifici

stările de spirit negative? Scala reglării dispoziţiei negative .............................. 15518 Cât eşti de eficient ca persoană? Scala autoeficienţei ................................................... 16219 Cât eşti de rezistent psihic? Scala rezistenţei psihice ..............................................16920 Cât de bine faci față evenimentelor de viață

traumatice? Scala rezilienţei ......................................................... 17721 Cât eşti de empatic? Scala empatiei ........................................................... 18422 Cât de bine te împaci cu propria mortalitate? Scala sensului nemuririi simbolice .............................19223 Îți plac experiențele noi? Scala neofiliei .............................................................19924 Trăieşti momente extatice? Scala experienţelor de vârf .........................................206

Epilog: traducerea cunoaşterii în acţiune .......................218


9

Introducere

Noi, psihologii, avem tendința să fim un grup inte-resat mai mult de aspectele negative. Ne petrecem o mare parte din timp concentrându-ne mai degrabă pe ceea ce nu e în regulă cu oamenii, decât pe ceea ce funcționează. Şi cred că există un motiv foarte bun pentru asta. În timp ce scriam această carte, spre sfârşitul lui 1999, a apărut un studiu oficial conform căruia 22% dintre noi se pot aştepta să treacă printr-o tulburare psihologică (o afec-tare mai mare sau mai mică a capacității de funcționare) în anul respectiv, iar 50% dintre noi se pot aştepta să treacă printr-o asemenea tulburare la un moment dat pe parcursul vieții. Prin definiție, tulburările psihologice au un efect profund. Ele ne pot face dificilă sau chiar impo-sibilă viața de zi cu zi. Ne pot eroda de la temelie relațiile cu familia, prietenii şi colegii. Şi chiar dacă cei ce suferă de o tulburare psihică reuşesc să-şi construiască o fațadă suficient de bună pentru a-i păcăli pe ceilalți, totuşi ei trăiesc niveluri aproape insuportabile de anxietate, depresie sau singurătate.

Probabil că cel mai alarmant element al studiului, pentru specialiştii în sănătate mentală, a fost faptul că


10 Douăzeci şi patru de teste de personalitate

o majoritate substanțială a celor ce suferă o tulburare psihică nu primesc niciodată tratament pentru aceasta, în ciuda faptului că există tratamente eficace. Deşi nu este necesar ca ei să sufere în singurătate, milioane de oameni trăiesc cu emoțiile lor dureroase, luptându-se să o scoată la capăt încă o zi. Pentru asemenea oameni, poate oameni ca tine, am scris această carte. Am spe-ranța că această lucrare te va ajuta să începi procesul de recunoaştere şi depăşire a propriilor bariere, pentru a avea o viață mai satisfăcătoare şi eficientă.

Pentru că noi, psihologii, ne concentrăm mai mult pe ceea ce nu este în regulă, decât pe ceea ce funcționează la clienții noştri, n-am reuşit să obținem un consens cu privire la definirea individului funcțional şi bine adaptat. Dar am reuşit într-o măsură foarte mare să cădem de acord în privința problemelor care-i împiedică pe oameni să atingă această stare. Noi, specialiştii în sănătate mentală, avem un jargon ştiințific bogat şi foarte sonor de etichetare a acestor probleme, însă mie îmi place să mă gândesc la ele ca la nişte bariere — bariere care-i împiedică pe oameni să obțină tot ce pot de la viață. Testele din primele două secțiuni ale acestei cărți te pot ajuta să-ți identifici barierele şi îți oferă câteva idei privind felul în care să începi să îndepărtezi aceste obstacole, astfel încât să te bucuri de o viață mai satisfăcătoare şi eficientă.

Testele din prima secțiune, Bariere personale, măsoară aspectele calitative ce au impact asupra dispoziției şi emoțiilor noastre. Scala de evaluare a stimei de sine reprezintă ceea ce mulți ar putea considera piatra de temelie a adaptării; este aproape imposibil să funcționăm eficient şi mulțumitor dacă avem o imagine proastă despre noi înşine. După cum sugerează şi numele testului din capitolul 2, Chestionarul anxietăţii în patru sisteme măsoară gradul de anxietate şi stres


11

pe care-l resimțim. Nu numai că este imposibil să ne bucurăm de viață dacă suntem anxioşi în mod cronic, dar aceste sentimente vor fi aproape o garanție că nu vom funcționa la capacitate maximă. Chestionarul gândurilor automate din capitolul 3 măsoară ceea ce s-a numit „guturaiul“ obişnuit al psihopatologiei — de-presia. Acest test reflectă o teorie curentă, ce sugerează că gândurile noastre sau cognițiile, cum ne place nouă, psihologilor, să spunem, joacă un rol major în stările noastre de dispoziție. Pur şi simplu nu este necesar să te simți astfel atât de mult timp. Inventarul comportamentului personal, din capitolul 4, măsoară credințele subtile, dar cruciale, pe care le avem despre forțele ce ne controlează comportamentul. Cei ce se simt relativ neputincioşi în schimbarea propriei vieți tind să-şi creeze profeții autoîmplinite. Chestionarul credinţelor personale, prezentat în capitolul 5, măsoară credințele ce distorsionează felul în care vedem lumea şi pe noi înşine. Pentru a avea o viață eficientă, satisfăcătoare, trebuie să vedem lumea aşa cum este ea cu adevărat. Pentru a ne putea atinge obiectivele şi pentru a obține tot ceea ce vrem de la viață, trebuie să fim capabili să facem nişte sacrificii pe termen scurt. Scala impulsivităţii Barratt, din capitolul 6, vă poate ajuta să aflați dacă aveți această importantă trăsătură. O barieră, pe care mulți oameni nici n-o bănuiesc, dacă nu s-au confruntat ei înşişi cu ea, este cea legată de imaginea corpului — sentimentele noastre cu privire la aspectul fizic pe care îl avem. Chestionarul multidimensional al relaţiilor dintre sine şi corp, din capitolul 7, măsoară aceste sentimente care ne pot afecta profund modul în care vedem lumea şi ceea ce simțim față de noi înşine. În fine, Scala „De ce să te îngrijorezi“ din capitolul 8 măsoară gradul în care îngrijorările noastre cronice, şi adesea deloc necesare, ne afectează funcționarea de zi cu zi.



Testele din secțiunea II măsoară barierele ce ne perturbă relațiile interpersonale. Oamenii fericiți şi pe deplin funcționali sunt capabili să stabilească legături cu ceilalți, să fie direcți şi sinceri nu doar în relațiile cu prietenii şi cei dragi lor, ci şi cu străinii şi cunoştințele. Scala prieteniei este prezentată în capitolul 9. Vechiul clişeu „pentru a avea un prieten trebuie să fii un prieten“ are o susținere ştiințifică. Scala autoprezentării adultului, prezentată în capitolul 10, măsoară asertivitatea şi capacitatea de exprimare a sentimentelor într-un mod acceptabil social — o abilitate care este crucială în stabilirea unor relații satisfăcătoare şi eficiente. Scala fricii de intimitate, din capitolul 11, măsoară barierele în realizarea unei legături reale şi semnificative cu ceilalți. Scala modului de viaţă, din capitolul 12, a fost elaborată pentru a măsura personalitatea de tip A. Acest termen este asociat de obicei cu cei ce suferă de boli cardiace coronariene, dar, după cum veți vedea, el are, de ase-menea, implicații importante pentru relațiile apropiate cu ceilalți. Numele testului din capitolul 13, Inventarul multidimensional al furiei, spune totul. Deşi oamenii furioşi ar putea să nu recunoască faptul că sentimentele lor sunt o barieră în formarea unor relații eficiente, este foarte probabil ca izbucnirile lor temperamentale să-i îndepărteze pe ceilalți. Capacitatea noastră de a avea încredere în cei cu care avem relații apropiate este esențială pentru satisfacția pe care ne-o dau, iar aceasta este măsurată de Scala specifică a încrederii interpersonale, pe care o găsiți la capitolul 14. Poate că nu mai este nimic de adăugat satisfacției pe care o simțim când avem o relație de cuplu fericită, reuşită, iar testul din capitolul 15, Scala relaţiei romantice, vă poate da o idee cu privire la barierele care vă stau în cale. În fine, în capitolul 16, Inventarul sentimentului de vinovăţie Mosher


13

revizuit vă poate ajuta să aflați dacă aveți bariere ce vă perturbă relațiile sexuale, cea mai plăcută formă de interacțiune umană.

Testele din secțiunea III, În căutarea dezvoltării personale, se focalizează pe ceva diferit: ele reflectă munca psihologilor care i-au întrebat ce-i face fericiți şi eficienți pe alți oameni decât pe cei cu probleme. Aceste teste îți vor oferi un index al punctelor tale tari şi al calităților care-ți permit să-ți atingi potențialul maxim. Scala reglării dispoziţiei negative, de la capitolul 17, măsoară abilitatea de a acționa în scopul depăşirii sentimentelor neplăcute, o abilitate pe care oricine şi-o poate dezvolta prin practică şi perseverență. Scala autoeficienţei, prezentată în capitolul 18, măsoară calitățile oamenilor care au o atitudine de tipul „se poate“. Aceşti oameni cred că pot depăşi barierele ce-i împiedică să obțină ceea ce doresc. Scala rezistenţei psihice, de la capitolul 19, a fost concepută inițial pentru a măsura capacitatea de a gestiona stresul, dar poate oferi o bună imagine a sănătății mentale per ansamblu. Scala rezilienţei, prezen-tată în capitolul 20, măsoară capacitatea de a găsi ceva pozitiv şi de a ne dezvolta personal când ne confruntăm cu adversități. Scala empatiei, prezentată în capitolul 21, măsoară calitatea pe care eu o consider esențială într-o societate civilizată, umanistă — capacitatea de identi-ficare cu experiențele emoționale ale altora. Ultimele trei teste, deşi au fost elaborate prin metode ştiințifice riguroase, reflectă noțiuni mai teoretice cu privire la ce înseamnă să fii o persoană pe deplin funcțională şi sănătoasă psihic. Scala sensului nemuririi simbolice, de la capitolul 22, reflectă credința multor psihologi că este necesar să ne împăcăm cu ideea timpului nostru limitat pe pământ, dacă vrem să găsim un sens al vieții noastre. Am inclus Scala neofiliei în capitolul 23 deoarece



cred că aprecierea şi dorința de noi experiențe sunt esențiale capacității de a găsi viața atât interesantă, cât şi provocatoare. Ultimul test al cărții, de la capitolul 24, este Scala experienţelor de vârf. Ea măsoară capacitatea de a trăi acele rare momente de bucurie pură, despre care se crede că sunt caracteristice oamenilor cu cel mai înalt grad de funcționalitate. Sper că toți cei ce vor profita de pe urma informațiilor din această carte vor avea multe asemenea momente.

Câteva cuvinte despre testele cu autoadministrare

Toate testele din această carte se numesc „teste cu autoadministrare“ pentru că ele se bazează pe infor-mațiile pe care eşti dispus să le oferi. Asemenea teste le sunt utile psihologilor pentru că ele dau o idee despre cum este o persoană în comparație cu altele. Dar pentru că sunt teste cu autoadministrare, este improbabil să afli ceva despre tine însuți ce nu ştiai deja. Deci, de exemplu, dacă atingi un scor ridicat la Chestionarul gândurilor automate, ştiai deja că eşti deprimat; nu acest test te-a făcut conştient de asta. Scopul acestei cărți nu este acela de a-ți oferi informații noi despre tine însuți, ci mai degrabă acela de a te ajuta să capeți o mai bună înțelegere a barierelor care stau în calea unei vieți mai satisfăcătoare şi eficiente. De asemenea, este im-portant de remarcat că toate testele din această carte au fost elaborate de psihologi cercetători, pentru a ajuta la înțelegerea diferitelor bariere sau probleme prezentate aici. În aproape toate cazurile, normele s-au bazat pe studenți, şi nu pe pacienți clinici. Aceasta înseamnă că,


15

oricât de ridicat sau scăzut este scorul pe care îl obții la oricare din testele din această carte, n-ar fi corect să tragi concluzia că ai o tulburare psihică. Da, este posibil să ai o boală diagnosticabilă, dar singurul mod în care poți afla cu certitudine este consultarea unui profe-sionist în domeniul sănătății mentale. Cartea de față pur şi simplu nu poate, şi nici nu-şi propune, să ofere suficiente informații ca să ajungi la această concluzie.

Pe măsură ce vei parcurge cartea, vei observa că anumiți itemi din diferite teste nu sunt relevanți în mod direct pentru situația ta. Vei fi întrebat despre modul în care îți disciplinezi copiii, despre relațiile cu familia sau despre sentimentele pe care le ai față de colegii de serviciu, situații prin care nu a trecut toată lumea. Când întâlneşti unul dintre aceşti itemi care nu se aplică în cazul tău, încearcă să răspunzi ce-ți imaginezi că ai simți dacă ai trece prin asemenea experiențe. Chiar dacă răspunsul tău este doar unul ipotetic, răspunzând la asemenea itemi, scorul tău final va fi mai aproape de adevăr decât dacă ai sări peste item.

Te rog să foloseşti cartea aşa cum am intenționat-o: ca pe un ghid în organizarea propriilor gânduri despre viață, despre relațiile tale şi despre barierele care te împiedică să obții ceea ce-ți doreşti de la viață. Foloseşte-o ca pe un punct de plecare al schimbărilor ce te vor ajuta să-ți atingi scopurile. O poți folosi chiar şi cu partenerul tău sau cu un prieten apropiat, pentru a vă ajuta să înțelegeți mai bine eventualele conflicte din relația voastră. Noi nu ne vedem întotdeauna aşa cum ne văd ceilalți. Dar nu uita, această carte este doar un punct de la care să începi să-ți pui întrebările relevante şi să porneşti în căutarea răspunsurilor adecvate. Sper să te bucuri de procesul autodescoperirii şi să-l găseşti cât de util se poate.



Câteva cuvinte despre scorare

După fiecare test vei găsi îndrumări pentru scorarea răspunsurilor la itemi. Instrucțiunile sunt clare, dar există un concept care poate fi puțin derutant pentru cei ce-l întâlnesc pentru prima oară — şi anume „scorarea inversă“. De exemplu, ai putea face un test de măsurare a nivelului extraversiune, iar instrucțiunile îți cer să răspunzi folosind o scală de la 1 la 5, unde 1 indică „deloc“, iar 2 indică „uneori“, 3 indică „moderat“, 4 înseamnă „adesea“, iar 5 înseamnă „întotdeauna“. Acum, imaginează-ți următorii doi itemi:

1. Îmi plac petrecerile nebune.2. Sâmbăta seara îmi place să stau acasă şi să citesc.

Dacă eşti un extravertit, cel mai probabil răspunzi cu 5 la primul item şi cu 1 la al doilea. Dacă vrem ca scorurile ridicate la test să indice niveluri înalte de extra-versiune, ar trebui să „inversăm scorul“ la al doilea item. Aceasta înseamnă că răspunsul cu 5 va fi înlocuit cu 1, 4 va fi înlocuit cu 2, 3 va rămâne 3, 2 va fi schimbat cu 4, iar 1 va fi schimbat cu 5. Astfel, după ce inversăm scorul celui de-al doilea item, vei obține scorul maxim de 10. În instrucțiunile de scorare ce vin după fiecare test, vor fi indicați itemii ce necesită scorare inversă.

Câteva cuvinte spre norme

Normele sunt un instrument folosit de psihologi pentru a da un înțeles scorurilor brute. Spre ilustrare, să presupunem că, după ce ai dat testul SAT sau alt examen


17

de intrare la facultate, ți se spune că ai răspuns corect la 55 de întrebări. Dar n-ai avea nicio idee dacă acesta este un scor bun sau dacă e cazul să-ți schimbi planurile în ceea ce priveşte facultatea. Pentru a te ajuta să-ți înțelegi performanța, editorul testului transformă numărul de întrebări la care ai răspuns corect într-un scor normativ. În cazul testului SAT, scorul obținut se situează undeva între 200 şi 800. Aceasta este o formă de scor normativ şi îți permite să ştii cum te-ai descurcat în comparație cu alții.

Unul din cele mai obişnuite tipuri de scoruri nor-mative, pe care-l utilizez şi în această carte, se numeşte percentilă. Percentilele indică nivelul scorului tău în comparație cu al celorlalți. Folosesc cinci niveluri de per-centile pentru fiecare test din această carte: 85, 70, 50, 30 şi 15. Percentila 85 a unui scor înseamnă că scorul tău a fost mai mare decât scorurile a 85% din numărul oamenilor din eşantionul normativ care au dat testul, un scor de percentila 70 înseamnă că scorul tău a fost mai mare decât al celorlalți 70% dintre subiecți şi aşa mai departe. Aceste cinci puncte îți vor oferi o idee despre cum stai în raport cu alții.

Un ultim concept şi apoi lecția de statistică se termină. În procesul de elaborare a unui test, psihologii îl administrează unui grup de oameni, în scopul stabilirii normelor. Acest grup de oameni se numeşte eşantionul normativ şi este important să ştii unele lucruri despre eşantion, pentru a înțelege ce înseamnă scorul tău la test. De pildă, obținerea percentilei 85 la un test pentru anxietate are o semnificație dacă eşantionul normativ constă în studenți obişnuiți şi o semnificație cu totul diferită dacă eşantionul e format din pacienți de psihiatrie spitalizați. În primul caz, te afli la limita de sus a populației normale. În al doilea caz, nivelul tău de anxietate ar reprezenta o problemă mult mai serioasă.



Este foarte important să nu uiți că toate normele prezentate în cartea de față sunt bazate pe oameni obişnuiți. În majoritatea cazurilor, eşantionul nor-mativ a fost alcătuit din studenți, iar pentru celelalte teste eşantionul normativ a fost constituit din adulți obişnuiți, fără tulburări psihice cunoscute. Deci, chiar dacă obții un scor peste percentila 85 la un test, asta nu înseamnă neapărat că ai o tulburare psihică. În cazul unui test de anxietate, de pildă, înseamnă pur şi simplu că ai un nivel de anxietate peste medie. Tu eşti cel mai în măsură să judeci cât de serioasă este problema. Şi chiar dacă un test te va ajuta să-ți clarifici gândurile în legă-tură cu situația ta, el nu va fi un substitut pentru propria judecată în legătură cu situația ta. Foloseşte aceste teste ca pe un ghid al schimbării, nu ca pe un ultim cuvânt în privința stării tale psihice.

Este timpul să Începi

Ţinând cont de toate cele de mai sus, eşti pregătit să începi testele. Le-am aranjat într-o ordine care să aibă sens pentru mine, dar le poți face în ce ordine doreşti. Poți chiar să vrei să începi cu testele de la secțiunea III, pentru a afla care sunt punctele tale forte, înainte să te ocupi de barierele tale. Dar mai presus de toate sper că te vei bucura de procesul autodescoperirii şi că vei găsi aici informații ce te vor ajuta să ai o viață mai eficientă şi mai satisfăcătoare.

Succes!


Secţiunea IBariere personale


21

1Ce părere ai despre tine Însuţi?Scala de evaluare a stimei de sine

Acest chestionar este destinat să măsoare ce părere ai despre tine însuți. Nu este un examen, prin urmare, nu există răspunsuri corecte sau greşite. Te rog să răspunzi la fiecare item cât mai atent şi precis posibil, punând lângă el o cifră după cum urmează:

1 = Niciodată2 = Rar3 = Puțin timp4 = O parte din timp5 = O bună parte din timp6 = Majoritatea timpului7 = Întotdeauna

_____ 1. Cred că oamenii nu m-ar plăcea dacă m-ar cunoaşte cu adevărat.

_____ 2. Cred că ceilalți fac lucrurile mult mai bine decât mine.

_____ 3. Cred că sunt o persoană atrăgătoare.



_____ 4. Am încredere în capacitatea mea de a mă descurca cu ceilalți oameni.

_____ 5. Cred că e foarte probabil să nu reuşesc în ceea ce fac.

_____ 6. Cred că oamenilor chiar le place să discute cu mine.

_____ 7. Cred că sunt o persoană foarte competentă.

_____ 8. Când sunt cu alții, cred că ei se bucură că sunt cu mine.

_____ 9. Cred că le fac o bună impresie celorlalți.

_____ 10. Am încredere că pot începe relații noi dacă vreau.

_____ 11. Cred că sunt urât.

_____ 12. Cred că sunt o persoană plicticoasă.

_____ 13. Simt o mare nervozitate când sunt cu străini.

_____ 14. Am încredere în capacitatea mea de a învăța lucruri noi.

_____ 15. Am o părere bună despre mine.

_____ 16. Mi-e ruşine de mine.

_____ 17. Mă simt inferior celorlalți oameni.

_____ 18. Cred că prietenii mei mă găsesc interesant.

_____ 19. Cred că am un bun simț al umorului.

_____ 20. Mă înfurii pe mine însumi pentru felul în care sunt.

_____ 21. Mă simt relaxat când cunosc oameni noi.

_____ 22. Cred că ceilalți sunt mai inteligenți decât mine.

_____ 23. Nu-mi place de mine.

_____ 24. Am încredere în capacitatea mea de a face față situațiilor dificile.

_____ 25. Cred că nu sunt prea uşor de plăcut.

_____ 26. Prietenii mei mă prețuiesc mult.


23

_____ 27. Mă tem că le voi părea prost celorlalți.

_____ 28. Cred că sunt o persoană OK.

_____ 29. Cred că mă pot bizui pe mine pentru o bună gestionare a lucrurilor.

_____ 30. Mi-aş dori să pot dispărea pur şi simplu când sunt în preajma altor oameni.

_____ 31. Mi-e jenă să le spun altora ideile mele.

_____ 32. Cred că sunt o persoană de treabă.

_____ 33. Cred că aş putea fi ca ceilalți oameni după ce aş căpăta o părere mai bună despre mine.

_____ 34. Cred că sunt dat la o parte mai mult decât alții.

_____ 35. Cred că oamenii mă plac.

_____ 36. Cred că oamenii se simt bine când sunt cu mine.

_____ 37. Am încredere că pot face bine orice aş face.

_____ 38. Am încredere în competența altora mai mult decât în propriile abilități.

_____ 39. Cred că încurc lucrurile.

_____ 40. Mi-aş dori să fi fost altcineva.

Reprodus cu permisiunea dr. William R. Nugent. Pentru mai mult informații, vezi: W.R. Nugent şi J.W. Thomas (1993). „Validation of the Self-Esteem Rating Scale“, Research on Social Work Practice 3, 191–207.

Scorare

Următorii itemi trebuie inversați (1 = 7, 2 = 6, 3 = 5, 4 = 4, 5 = 3, 6 = 2, 7 = 1): 1, 2, 5, 11, 13, 16, 17, 20, 22, 23, 25, 27, 30, 31, 33, 34, 38, 39 şi 40. După inversarea acestor itemi, adună toate răspunsurile pentru a obține scorul final.



Norme

Scor percentilă

260 85244 70227 50210 30194 15

Despre scala de evaluare a stimei de sine

În ultimul deceniu s-a produs o schimbare intere-santă în privința felului în care oamenii percep stima de sine. Acum douăzeci de ani, dovezile păreau să indice în mod clar că o stimă de sine ridicată era esențială pentru ca oamenii să aibă o viață fericită şi productivă. Această credință n-a fost nicăieri mai influentă ca în sistemul şcolar. Cercetările desfăşurate în anii 1960 păreau să demonstreze că reuşita şcolară era influențată mai mult de stima de sine a copiilor, decât de capacitățile lor intelectuale. Aceste studii i-au inspirat pe educatori să facă tot ce pot pentru a-i ajuta pe copii să aibă o părere mai bună despre ei înşişi, având convingerea că acest lucru îi va ajuta să devină elevi mai buni. După cum ştie toată lumea, aceste programe au devenit ținta a nume-roase critici virulente.

Cercetarea în psihologie a fost întotdeauna dificilă. Un studiu tipic se poate focaliza doar pe câteva variabile, din cauza limitelor practice, ignorând nenumărate alte variabile ce sunt potențial importante. Aceasta înseamnă


25

că orice studiu de cercetare este virtual deschis interpre-tărilor alternative şi că depinde de următorii cercetători să descâlcească nenumăratele posibilități ce pot explica rezultatele oricărui studiu. Cred că acest lucru s-a întâm-plat cu cercetarea din anii 1960 privind relația dintre stima de sine şi realizările şcolare. Oamenii s-au grăbit să accepte primele rezultate. Înainte să creeze programe şcolare focalizate pe sporirea stimei de sine a copiilor, ei ar fi trebuit să fie sfătuiți să aştepte ca cercetările viitoare să ofere o imagine mai clară a modului în care funcționează lucrurile.

Dacă ar mai fi aşteptat câțiva ani, acei guru din educație care au vrut ca formula „Sunt o persoană minunată“ să fie mantra fiecărui copil şi-ar fi dat seama că stima de sine ridicată fără o bază solidă nu este neapărat un lucru bun. Copiii lăudați pentru capacitățile lor, indiferent de ceea ce fac, vor învăța că nu se aşteaptă prea mult de la ei; şi vor avea toate motivele să aibă o părere bună despre ei înşişi chiar dacă au rezultate mediocre. Ştim că este mai probabil ca elevii să stăpâ-nească o materie dificilă dacă le comentăm eforturile, şi nu capacitățile. Într-adevăr, psihologul Carol Dweck a descoperit că elevii cărora li s-au dat sarcini prea dificil de realizat şi li s-a spus că n-au reuşit pentru că nu s-au străduit suficient şi-au îmbunătățit performanțele mai mult decât elevii cărora li s-au dat sarcini uşoare pentru a-i încuraja să aibă o părere bună despre capacitățile lor. Morala acestei poveşti este clară: stima de sine trebuie câştigată, nu oferită necondiționat.

Într-adevăr, stima de sine extrem de ridicată poate fi un semn dezadaptativ. Cu toții cunoaştem oameni care se cred cele mai minunate ființe din lume, deşi defectele şi limitele lor sunt evidente oricui aruncă o simplă privire. Oamenii care au ceea ce se numeşte uneori „stimă de sine ridicată defensivă“ par să fie capabili să


Douăzeci şi patru de teste de personalitate

Documents

Transcript of Douăzeci şi patru de teste de personalitate