tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

62
trist an tzara d ouăze ci şi

description

douăzeci şi poeme (1918) de tristan tzara traduse de yigru zeltil

Transcript of tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

Page 1: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

tristantzara douăzeci şi cinci de poeme

Page 2: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

notă

deoarece traducerea lui nicolae tzone din 1998 este foarte greu de găsit şi deoarece am fost foarte dornic să citesc celebrele douăzeci şi cinci de poeme ale lui tristan tzara (pasionat de tot ceea ce se învârte în sfera suprarealismului şi dadaismului), m-am decis să traduc eu însumi aceste douăzeci de poeme. curat act de nebunie fiindcă în mod evident nu ştiu o boabă de franceză (oare?) iar o traducere pertinentă (aşa mi s-a spus!) ar trebui să fie făcută din limba în care a fost scrisă, altfel ar ieşi o aiureală! oare?nimeni n-ar trebuie să considere această traducere ca o traducere bună, ci ca o gumă de mestecat în timpul rămas până la lansarea mult aşteptată a operelor complete ale lui tzara în ediţie bilingvă... şi sunt convins (oare?) că tocmai acum citiţi aceste rânduri pentru că vă plac lucrurile dada, aşa că deşi traducerea (din franceză în engleză şi abia apoi în română) e probabil foarte rea, trebuie să

2

Page 3: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

recunoaşteţi (dacă o să vă uitaţi peste volumul în franceză) că şi în original gramatica lui tzara e foarte simplistă şi tocmai de aceea atât de ilizibilă (sau nu chiar) – în fine, defectuoasă cum e, traducerea sporeşte chiar – aş zice – farmecul discursurilor de o amuzicalitate brutală chiar şi când cuvintele iau calea sunetelor africane... în orice caz versurile, care treb’ să fi şocat chiar şi pe cei mai răbdători cititori ai acelor vremuri, au parte acum de o patină de un parfum distinct care ajută încet să vedem poezia din spatele rândurilor, chiar dacă într-un strat tare abisal: ni se atenţionează mereu că aceste cuvinte sunt decupate (din memorie sau din dicţionar?) şi totuşi ceva se leagă... frecvenţa unor imagini precum cea a formaţiei/constelaţiei sau a culorii albe (*ahem* culoare?) ar trebui să dea ceva de gândit

dar mai mult decât versurile propriu-zise vă va spune intuiţia

dacă vă întrebaţi cine pisici este tristan tzara sau ce este cu aceste douăzeci şi cinci de poeme holbaţi-vă la postfaţă yigru zeltil

3

Page 4: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

gigantica lepră albă a peisajuluisarea se grupează în constelaţiede păsări pe tumoarea căptuşelii

în plămânii săi stele de mare şibolduri se echilibreazămicrobii se cristalizează înpalmieri ai leagănelor de muşchisalut fără o ţigară tzantzantzagangabouzdouc zdouc nfoùnfa mbaahmbaah nfoùnfamacrocystis perifera să îmbrăţişezebărcile chirurg al bărcilorcurată umedă cicatriceleneveală a luminilor genialebărcile nfoùnfa nfoùnfanfoùnfaeu forţez lumânări înurechile sale gangànfah helicon şiboxeur pe balcon vioarahotelului în baobabi de flăcăriflăcările se dezvoltă înformaţiune spongieră

flăcările sunt bureţingànga şi loveştescările urcă precumsângele gangàferigile spre stepele

4

Page 5: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

de lână şansa mea spre cascade

flăcările bureţi de sticlăsaltelele răni saltelelesaltelele cad wancancaaha bzdouc fluturiifoarfecile foarfecile foarfecileşi umbrelefoarfecile şi norii foarfecile corăbiiletermometrul consideră ultraroşul gmbabàbapelerină educaţia mea coada meae rece şi monocromaticănfoua loua laciupercile portocalele şifamilia de sunete de dincolo de tribordîn începutul în începutul triunghiulşi copacul călătorilor în începutul

creierii mei pleacă pentru hiperbolăcaolina dă năvală în cutia sacranianădalibouli obok şi tòmbo şi tòmbopântecul său e o mare puşculiţăaici intervine toba majorăşi cel care aplaudădeoarece sunt zigzaguri pe sufletulsău şi mulţi de rrrrrrrrrrrrrraici cititorul începe să ţipeel începe să ţipe începe săţipe apoi în ţipăt suntflaute care se multiplică - niştecoralicititorul vrea poate să moară

5

Page 6: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

sau să danseze şi începe să ţipeel e un idiot slab murdar el nu înţelege versul meu el ţipăel are un singur ochiel are zigzaguri pe sufletul săuşi mulţi de rrrrrrrnbaze baze baze uită-te la diademasubmarină care se deşiră în algeauriihonzondrac tracnfoùnda nbabàba nfoùnda tatanbabàba

mişcaregargară astronomicăvibrează vibrează vibrează vibrează în pieptul metalic al înălţimilorinima ta este verde este împărat meteorologicşi urechile mele sunt torţevegetale

ascultă ascultă ascultă eu înghit mbampou şi voinţa ta bunăluăm dans auzim venim pădureîntoarsă transferată uhu uhu uhuşoim şoim al propriilor taleimagini-reperemel o prietenul meu tu mă ridici dimineaţa în panamacă aş putea să fiu un zeu nesemnificativ

6

Page 7: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

sau o pasăre-colibrisau fetusul servitoarei în suferinţăsau croitor explozie culoare vidrărobă a cascadei circulare păr interior scrisoare pe care cineva o primeştela spital lungă foarte lungă scrisoarecând tu îţi pieptăni conştiincios intestinele părul tău interiortu eşti neimportant pentru mine ca un paşaport falscoşarii sunete albastre în miezul zileilătratul lucidităţii mele ultime se aruncă în hăul medicamentelor verzi scumpa mea umbrela meaochii tăi sunt închişi plămânii de asemeneade jet de apă cineva aude piuitul coşarii

marea deplângere a obscurităţii mele unurece vâltoare zigzag al sângeluin-am niciun suflet cascadă fără niciunprieten şi niciun talent doamneeu nu primesc întotdeaunascrisorile mamei melece trebuie să treacă prin rusia

7

Page 8: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

prin norvegia şi prin angliaamintirile în spirale roşii îmi prăjesc creierul în rândurile amfiteatruluişi ca o reclamă luminoasă a sufletului meu, ghinion a ţâşnit din sferaturn de lumină inel forfotind de furnici albastrenimb veştejit secetă a supărării

vino aproape de mine ca rugăciuneasă nu te enerveze coboară în pământ precum scafandri încă neinventaţiapoi obscuritatea de fier se va prefaceîn sare şi vinsimplitate paratrăznet al plantelornoastre ai grijăparatrăznete care formează un păianjenastfel devin cununa unui christ enormamorf ţinut arc voltaic

vulturii zăpezii vor veni ca să hrănească stâncaunde lut adânc va deveni lapteşi laptele va tulbura noaptea lanţurile vor vibraploaia va face lanţuri greleva forma roţi în spaţiu razesceptrul în mijlocul cărora crengiziare vechi tapetează un paraliticnimb veştejitinel forfotind de furnici albastredomn deget auriu furnal sphingeriede ce să-l strângi de ce

8

Page 9: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

după bubuitul tunetului martie militarul se va dezlănţuidisperarea mea tub de fier ca de tinicheadar de ce oh de ce?aşa aşa mereu dar drumult u t r e b u i e s ă f i i p l o a i a m e a o b s c u r i t a t e a m e a m e t a l u l m e u c i r c u i t u l m e u f a r m a c i a m e a n u m a i p l â n g e n u m a i p l â n g ed a c ă v r e i

marea deplângere a obscurităţii mele doiuite părul meu a crescutresorturile creierului meu s-au îngălbenit şopârle îngălbenite se lichefiazădin când în cândspânzuratulstrăpungecopacsoldatulîn regiunile noroioase unde păsările se îngrămădesc în tăcerecavaler astral

9

Page 10: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

goblenurile paleacid care arde nu în maniera panterelor în cuştifântâna ţâşneşte şi urcă spre alte culori

tremurărifiica mea suferă de albastru nul şi îndepărtatcapul meu e gol ca un şifonier de hotelspune-mi încet peşte al cutremurelor umile şi frâneazăatunci când vrei să plecinisipulpaşaportdorinţăşi podul pocneşte din rezistenţă tripartidăspaţiulpoliţiştiîmpăratulgreunisipce mobilă ce lampă inventează pentru sufletul tăuseptembrie al hârtiei-gazîn imprimerie

vă iubesc lămâi ce se umflă pe gheaţă noi separăm mama mea venele mele lungimea domnuluimama meamama mea mama mea tu aştepţi în acumulata zăpadă electricitate

10

Page 11: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

disciplinăfabuloasă

frunzele se grupează în structuri-aripi calmează-ne pe o insulă şi urcă precum ordinea arhanghelilor

foc alb

sticlă traversează paşnicfericire a liniilor vântul despre tine cuptorul sufletuluifum viteză fum durgeografie împodobită cu mătase colonizată în corali înfloriţi cântec cristalizatîn vasul corpului cu floarea defum

vibraţie a negruluiîn sângele tăuîn sângele tău plin de inteligenţă şi înţelepciune de amiazăun ochi albastru încreţit într-o sticlă clarăte iubesc te iubesc

11

Page 12: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

o coborâre verticală în oboseala mea care nu-mi luminează drumul plus inima mea înăbuşită cald într-o hârtie vechepoţi să o muşti: fluierăsă mergem

nori ordonaţi în febra ofiţerilorpoduri crăpate corpul tău mizerabil e foarte înalt vezi aceste scrisori din calea lactee şi decupează memoria în vivante formedoar o cale mereu aceeaşi calelărgindu-se mereu lărgindu-se

farmacie-conştiinţălampă a unui crin va fi născut un aşa de măreţ prinţîncât fântânile vor spori numărul uzinelorşi lipitoarea se transformă în arbore al maladieieu caut nemişcarea dumnezeu imobil dumnezeu imobilde ce atunci da vei învăţa vino în spirală către lacrima inutilă

papagal umedcactus de lignit se umflă între coarnele vacii negre

12

Page 13: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

papagalul dezgroapă turnul sfântul manechin

în inimă există un copil - o lampădoctorul declară că nu o să irosească noaptea

apoi trece în scurte şi acute linii linişte formaţie tăcută

când lupul vânat se odihneşte pe albalesul vânează sunt închisearătând flora rezultată din cadavru ceea ce va fi cauzăşi cardinalul franţei va apărea cei trei crini claritate fulgerătoare virtuteelectricăroşie lungă uscată pictură peşti şi litere sub culoare

uriaşul leprosul peisajuluiimobilizează-te între două oraşeare pârâuri dă cadenţă şi broaştele ţestoase ale dealurilor se acumuleazăcu greutateel scuipă nisip îşi frământă plămânii de lână a se curăţainima şi vârtejul privighetoarii în râsul ei - turnesolel vrea să strângă curcubeul inima mea este o stea-de-mare de hârtie

în missouri în brazilia în antile dacă crezi că eşti un cititor mulţumit tu vei deveni transparent pentru o clipă

13

Page 14: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

creierul tău burete transparent şi în această transparenţă va fi încă o transparenţă mai slabăslabă când un nou animal toarnă albastru în această transparenţă

retragerepăsări copilărie pluguri rapide hanurilupte cu piramide18 brumairepisica pisica e salvatăintrarelăcrimarevalmyviu brâu roşulacrimiîn gaură trompetă lentă clopoţei plânsmâinile crăpate ale copacilor dau ordineplângeţielstaţiispre alb spre pasărelasă-ne să plângemvoi plângeţia aluneca

tu porţi cuie pe cicatricile tale proverbe lunareluna bronzată se lansează pe orizonturi diafragma ta

14

Page 15: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

ochiul lunii bronzat într-un lichid vâscos negruvibraţii surdulanimale grele fug în cercuri tangentemuşchi păcură căldurăţevile sunt curbe a înfăşuraintestinelealbastre

sfântformaţie marină stâncoasă arborescentă ascezămultiplicarea memoriei mele în chitările vibraţiilor memoria meacamforul clovnul antilopa gnu a face ghirlande din roţile de angrenajîngerul se lichefiază într-un medicament şi disonanţeurcă-te pe paratrăsnet a deveni pantere corăbii angrenaje curcubeu ce le aspirăsunetele toate sunetele şi sunetele imperceptibile şi toate sunetele se coaguleazădraga mea dacă te simţi rău e din cauza sunetelor ar trebui să înghiţi o pastilă

concentrare interioară pocnetul cuvintelor care izbucnesc trosnind şocurile electrice ale peştilor-cuţit

15

Page 16: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

apa care se deşiră când caii traversează împerecherile lacustretoate dulapurile pocnescrăzboiulacoloo noul-născut care e transformat în piatră de granit care se face prea dură prea grea pentru mama sa cântecul litotomistului zdrobeşte piatra din vezica urinară el introduce acolo flori de liliac şi ziare

tăcere floare a sulfuluifebră tifoidă tăcereinima orologiu microbi nisip mătrăgunăcu vântul tu îl agiţi ca torţa mercurului către nordşopârlele de gazon au putrezit o somnul meu a prinde muştele cameleon astronomico somnul meu de anilină şi zoologiecapul tău secţionat ar putea să fluiere culori frumoaseiniţial chimica grădină de noapte a pus comenzile ambasadoruluilumina curată circulară înverzită în inimile icoanelorcând tu păşeşti pe apă peştii multicolori se compun în jurul picioarelor ca floarea razele solare ale naşterii oniromancierul în inima borealuluimarea lumânare din puţ fructele ouăle şi jonglerii se aliniază în nopţile

16

Page 17: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

noastre în jurul unui soare gelatinos pentru lumina noastră care este o boală

înţelept dans martiegheaţa se sparge o lampă fuge şi trompeta galbenă e plămânul tău şi pătrat dinţii stelei timbre staţie de dragă-floarecămaşă ceasul întoarce-teîntoarce-te pietre ale negruluiîn inima rece eu sunt singur şi ştiu asta sunt singur şi dansez doamne tu ştii că îmi place verde şi subţire pentru că îmi place mult aici roţi uriaşe care zdrobesc aur ce îngheaţă mereupăşeşte pe capetele picioarelor melegoleşte-mi ochii şi muşcă steauape care am pozat-o între dinţii tăifluierăprinţul vioară fluieră albul păsărilor

înţelept dans doia creşte într-o ceaţă a propulsoarelor neaşteptatearc voltaic şuruburi apaticecoridoarele coloana vertebrală a caselor şi fumul

17

Page 18: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

gradaţie a vântului care deşiră pânzaîntr-un sertar tabachera latră de portocale şi coardeo supapă a inimii golitesticlă înrudită cu gâtultrenurile cad în tăcere toate în acelaşitimp

şarpe de marea e ou o youyouyou i e ou oyouyouyoudrrrrrdrrrrdrrrrgrrrrgrrrrrgrrrrrrrrbucăţi de verde durată zboară în încăperea meaa e o i ii i e a ou ii ii pântecul arată centrul vreau să o iau ambran bran şi să mă întorc centru al celor patrub e n g b o n g b e n g b a n g unde vei merge iiiiiiiiupft maşinist oceanul a o u itha o u ith i o u ath a o u ith o u a ithviermii lucioşi printre noiprintre măruntaiele şi direcţiile noastredar căpitanul studiază indicaţiile busoleişi concentraţia culorilor devine nebunăbarză litofanie există memoria mea şi ocarina în farmaciesericicultură orizontală ale clădirilor pelagoscopice

18

Page 19: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

nebunul satului cloceşte bufoni pentru curtea regalăspitalul devine canalşi canalul devine vioarăpe vioară e o corabieşi la babord regina e printre emigranţii pentru mexic

marea deplângere a obscurităţii mele treiunde trăim florile ceasornicelor iau foc şi penele înconjoară strălucireadistanta dimineaţă de sulf vacile ling crinii de sarefiul meufiul meu

lasă-ne să târşâim prin culoarea lumiicare mereu arată mai albastru decâtmetroul şi decât astronomianoi suntem prea subţirinoi nu avem gurăpicioarele noastre sunt înţepenite şi se lovesc unul de altulfeţele noastre sunt lipsite de formă ca stelele

19

Page 20: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

puncte de cristal fără putere au ars bazilicanebună: zigzagurile trosnesctelefonmuşcătură echiparea se lichefiazăarculcaţărăastralămemoriaspre nord prin fructul său dublu precum carnea crudăfoame foc sânge

rece galbennoi am plecat nori printre eschimoşisă decorăm recuperarea gândurilor noastre botanicesub amurgurile zvârcolindegunoi verde golincandescent

îmi orânduiesc promisiunile cofetăriehotelierul în magazinul săupaulownii definitivedistanţarea desface glaciar şi usturător ca o diligenţădistanţând adolescentploiosaltundeva răsunând

un trecător febril şi putrezită şi frântă şi corigibilă broderie

20

Page 21: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

mă gândeam la ceva destul de neruşinat scabrosun calendar tomnatic în fiecarecopacorganul meu amoros este albastrueu sunt mortal domn albastrualbastru

şi din cadavru începe să se înalţe un ţinut straniuînalţă-te înalţă-te spre alte astronomii

îmblânzitorul de lei îşi aminteştepriveşte-mă şi fi culoarepe urmărâsul tău înghite soare pentru iepuri pentru cameleonistoarce-mi corpul între două linii late lasă foametea să fie lumină la culcare vezi suntem albastru greu antilopă pe ureche glaciară în roci graniţe fărăcusur - ascultă piatrabătrân pescar rece înalt pe hârtie ştiri înştiinţează-le pe fete în sârmă şi zahăr întoarce-te lent cănile sunt mariprecum albe umbrele de soare ascultărulează-te rulează-te roză

în coloniiamintire miros de farmacie curată bătrână servitoare

21

Page 22: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

vioi armăsar şi cerealecorn apelfluierbagaj menajerii obscurevreţi să muşcaţi ferăstrăulorizontal a vedea

primăvarălui h arp

a pune copilul într-un vas la miezul nopţiişi ranao roză a vânturilor cu degetele tale cu unghii frumoaseîmpănat tunet să vezi o curgere proastă din membrele antilopei

a suferi acolo jos ai văzut vreo vacă vreo pasăre?setea şi amărăciunea păunului captivregele exilat de săgeata de lumină se mumifică lentîn grădina vegetalăa semăna greieri stricaţi a planta inimi de furnici ceaţa sării o lampă o scoate la cer

micuţele sclipiri ale sticlăriei în burţile boilor castraţi în zborpe capetele ramurilor scurte întunecate pentru o lacrimă

22

Page 23: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

bornă aripă searăîn apropierea revoluţiei astronomice nocturne tu mi-ai adus la cunoştiinţă hârtiaprietenarhitecturăsuediaa aşteptaeu sun la aripi şi linişte pentru un moment limită de a construi columne de sare: lămpi de nor zăpezi şi lampioane de muzică proporţii zigzag inele munţii de galben galben galbengalben o inima ce a fluierat strofa ţevii îngălbenite în transpiraţie a cădelniţeisora negrului raport oglindăţevile pocnesc şi crescşi crestele cocoşilor izbucnesc separând aerul în zigzag

în plămânii obscuri profund somnul e roşu durgrilajele scheletelor greleapele adoră direcţia spre care aripa iluminată de ebonită căreia aparţiimamăa înălbitraverseazăde ce

23

Page 24: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

leucoplast

regeoriginelumânaregândurile mele se duc - cu oile de păşunat - către infinitul simetricdomesticgulere masive de luminăneagrăsubţiresuprafaţăgresie

soare nocturnregele său de gheaţă şi numele său coboarăpentru a apărea pe mare în peşte şi rechin corpul săupază maritimăa fi născutvoracitate deschisă la sunetul lăncilor şi uşa verde

fii sora mea pe larga mişcare planetarăprea multă vreme am văzut scheletalmanechinele umbrite în mina albăfierbinte

şi eu proiectez pământul şi bijuteriile tale sunt ochi vii

24

Page 25: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

vaca dă naştere la un mare ochi viu al durerii sau al fieruluiaproape de mare se înalţă în spirale sferafurtuna

virgina şi-a defrişat pielea şi a muritîn deşertfocul interior al măreţelor roci vulcaniceimaginea sa şi fructeleploaia să fie floarea a foametei a uscăciuniipaltoane impermeabile pentru sufletele noastre uşurează-ne zborul şi îmbarcarea domnului acoperit cu plante

atinge-mă pur şi simplu atinge-mătu fumezi pipa amară în noapte dinţii mei sunt mai albe stele în seif schimbă digeră rapid pe stâncă foc galben fratele meugimnastică în cealaltă cameră tiv tiv aranjaţi-vătăietură verticalăîntrerupe

25

Page 26: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

mecanism drrrrr rrrrrrrr baghete luminândtulburare a razelor străpunge-ne găseşte o cale spre oraşrădăcinile noastre mucurile noastre de ţigară aprinse fixate precum minore ciuperci în creierul jilavbarcă roşie prinsă pe suprafaţa apeinu poţi să dormi lângă mineeu sunt tramvai undeva du-te-vino în iubiresunetul în gâtul pisicilor mari în metal fără valoarevenele mele sunt acoperite de brăţăriroase

în corpul meu obscure mase perne umflându-sepe apa amărăciunii s-a făcut verde inimaexploziafără să fi ştiut cum sau de ceferm tăiosei mi-au arătat caleatoţi în acelaşi timpde a putrezi în aur al stâncii măreţe dense

26

Page 27: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

dans cauciuc sticlămaladie întuneric înfloresc în perechi în organismele noastregheaţă

atinge-măpur şi simplu atinge-mămelc se caţără pe topor pământ alb

vântul vaincolorva vaface să trepidezivacine cine da va

domntzalabăpisicăparasolarpoc pocsmalţ alunecaredomn

domnnucile de cerneală fac zgomot floarea-timbru-stanţă

27

Page 28: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

ţară vede albmayei chrusecz

aurul orelor 10 a frânt moartea

ars fereastra în lut şi aursepară binele de apă în pătrate de pieleşi peştele alert prins cu un bold

prăjeşte ochi aurii de insectăeu sunt vibraţia rea a călduriiîn bătaia inimii striate

oasele sunt de asemenea linguripentru sufletul tăudar noi am reconstruiverde răsunător sub porţelansomn în craniu

şi urmăreşte micii oameni în vocala lorretează-i cu trenul clopotul sunăşi urmăreşte micii oameni în vocala lormicul foc în potirşi urmăreşte micii oameni în vocala lorşi urmăreşte micii micii oameni în vocala lor

28

Page 29: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

a sări alb cristallui m ianco

pe o unghiemaşină de cusut descompusă în altitudinedezorganizează bucăţile de negruvezi fugă galbenăinima ta e un ochi în cutia de cauciucînfinge-o într-un colier de ochilipeşte mărci poştale pe ochii tăi

cai se duc norvegia strângebijuterii versuri roată uscatăvrei? plângelinge strada urcându-te pe voce

abraham se îmbie singur în circtutun în oasele sale fermentaţiiabraham se îmbie singur în circurină în oaseroata cailor are lămpi electrice în loc de capeteurcă urcă urcă urcăarhiepiscop albastru eşti o vioară de fierşi cloncănit cloncănitverdenumerale

29

Page 30: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

mic oraş în siberiao lumină albastră făcându-ne să stăm împreună aplatizaţi pe acoperiş e ca şi întotdeauna tovarăşul nostruca o etichetă din porţile infernale pusă pe o sticlă medicinalăe casa calmă prietenul meu tremurăşi atunci gros curbata uşă oferă săritul peste bătrâneţe din oră în oră pe cadrangulerul intact de lămpi de scurtături pentru locomotive coboară în jurul nostru din când în cândşi se desumflă tu numeşti asta tăcere bând acoperişuri de tinichea licărire de cutie de herringi şi inima mea decentă pe case modeste mai modeste mai impunătoare mai modeste pe care aş galopa şi freca mâinile pe tabla dură cu fărâmituri de pâine a dormi oh da de numai ar putea cineva să facă numai astatrenul punctual leguma spectacolul turnului frumosului eu stau în banca meace contează leguma frumosul ziarul ce vine după care este rece aştept vorbeşte mai tareinimi şi ochi se învârt în gura meaî n a i n t e m a r ş

30

Page 31: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

şi copii mici în sânge[e îngerul? eu vorbesc de el care se aproprie]hai să fugim şi mai repedemereu oriunde noi vom rămâneprintre ferestre întunecate

garădansează rage sfâşierăsuceşte-te o să aştept pe bancăei bine nu zău da? nervii sunt tăceriale momentelor repetate

citeşte liniştitvirajeziarulsă ţii cont de vecini?

chiar nu ştiudacă sunt singur în astalumina se întoarce dar din ce parte şi pentru ce

zborul unei păsări chiar pe rugeste bărbăţia mea sub cupolăcaut adăpost foarte aprinsrubinie rachetă

sufletul meu e dusla piatra albăzeu fără publicitatecu domiciliul în legi

31

Page 32: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

ordine şi prietenieasta e: durerea arzătoareochii mei având peteşi le-am aruncat în cascadă

a mergevezi faţa meaîn sfera nopţii sau în valizăsau în cuşca de zăpadă

diseară mă stingscânteia astfel plângeîn patul meu în uzinăurlă câini şi jaguari

e al dumitale dus de asemeneala brăţara de piatrăsaltimbanc cu ţeastă alungităfratele mele creşte

cinstit am fostsoră infinităîncetată pentru noapteaaceasta

farmacie inimi planteexpuse la raze globulare şi lichiorurile religieiadevăratleii şi clovnii

32

Page 33: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

frate de momentnimic nu se înalţă nimic nu se scufundănicio pendulareel se scoalănimic nu se agită nici fiinţă nici nefiinţă nici idee nici prizonier încătuşat nici tramvaiel nu aude nimic decât el însuşinu înţelege nimic decât scaunele piatra frigul apa - el ştie chiar şi prin materia solidăochii neavând niciun folos el le rostogoleşte în stradăultimă flacără de sânge în tenebreultim salutel îşi jupuie limba – flamă străpunsă de o steatranchilizatătomnatec moartă ca o roşie frunză de palmier

şi reabsoarbe ceea ce a negat şi dizoluţia îl proiectează în cealaltă emisferă anotimp secund al existenţeiprecum unghiile şi părul crescând şi revenind

remarcistranie femeie cu dublă mască

33

Page 34: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

albă curvă a vreunui dans obscenvino mai aproape de mine singura armoniea picioarelor obositepăreri fără vreo importanţă particulară azur vag sânge de ebonităşi un sfat

pune desfrâul deoparteînfruntând moartea la opt şi douăsprezece de aş putea să iau de la capăt noaptea dimineaţa asta

banii de ora zece: uitesufletul meu

noaptea asta n-o să-ţi aparţinăultima rafinare a virilităţii melede multă vreme am întrecut falsa şiretenieunde îţi târâi chiar în acest moment fiinţa ta putred însorită

aşa că trec de tine treci ca mama şi copilul eiîncet mai repede încetuna după alta sau toate deodată ochiul proxenetului în aur al veşnicieislabedisparemitocan cu sentimente străinăregină moaşăşi e cu totul lipsit de interes

34

Page 35: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

postfaţătristan tzara când a văzut ochiul bolnav al soarelui prima dată primise numele de samuel rosenstock

după ani el şi cu ion vinea (iovanaki atunci) s-au împrietenit şi s-a născut simbolul

pe atunci simbolismul era încă în floare (de ce?) dar ce era la revista simbolul parcă ăştia ar fi vrut să facă altceva

abia în 1934 saşa pană i-a adunat câteva dintre primele poeme ale viitorului tristan tzara până în 1971 a descoperit chiar mai multe (printre care hamlet)

se înţelege avea de atunci gust pentru comparaţii insolite dar cine putea să bănuiască ceea ce se va întâmpla după nu multă vreme

preschimbat în tristan ruia apoi în tristan tzara el pleacă în 1915 în cantoanele de ciocolată ale elveţiei avea o misiune pe care nu o bănuia

35

Page 36: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

cabaret voltaire acolo unde arcurile voltaice erau poate prea roşii pentru binele cuburilor îngheţate acolo tristan tzara şi încă câţiva (să nu uităm de marcel iancu sau janco) pun repede la cale revoluţia – dada

lucrurile s-au schimbat enorm

dadaiştii au atacat tot ce se putea ataca ei au venit cu altceva decât eram obişnuiţi fireşte şi apollinaire şi mallarme şi rimbaud şi chiar eminescu ştiau cumva unde o să se ajungă (sau nu credeau că ştiu)

restul a fost istorie

e suficient să spunem că totul a fost un şir de incendii de întâmplări pitoreşti după care nimic nu a mai fost la fel

şi când se mută la paris lucrurile se schimbă apar andré breton şi soupault şi aragon dada avea să se transforme în suprarealism

o vreme tzara a crezut în continuare în dada în mijlocul suprarealiştilor învârtea în continuare poemele decupate din cine ştie ce dar lucrurile şi-au urmat cursul firesc

36

Page 37: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

1929 tzara devine şi el suprarealist ceea ce nu înseamnă că s-a depărtat mult de spiritul dada e turnat acum în forme mai umanizante

dar apoi urmează o oră când dinţii soarelui sunt înnegriţi de combustibilul de tanc al războiului tzara încearcă să fie şi suprarealist şi politic

nimic de spus decât că s-a apropiat de oameni trecute-s vremurile lui toto-vaca dar şi la bătrâneţe prietenii nu s-au schimbat mult: şi breton şi picasso şi miro şi aşa mai departe

în 1963 se duce într-o cu totul altă lume poate a devenit o plantă exotică sau o vidră apucase să predea lampisteriile* (cu toate cuvintele publicistice ale tinereţii)

tzara a fost pentru literatură o primăvară tonică acidulată care a deschis porţile imaginaţiei yigru zeltil

* câteva din cărţile lui tzara: la première aventure céleste de monsieur antipyrine (1916), vingt-cinq poèmes (1918), cinéma calendrier du coeur abstrait. maisons (1920), de nos oiseaux (1923), sept manifestes dada (1924), l’homme approximatif (1931), où boivent les loups (1932), l'antitête (1933), grains et issues (1935), la deuxième aventure céleste de m. antipyrine (1938), midis gagnés (1939), le cœur à gaz (1946), terre sur terre (1946), parler seul (1950), la face intérieure (1953), le fruit permis (1956), la rose et le chien (1958), découverte des arts dits primitifs suivi de poèmes nègres (2006).

37

Page 38: tristan tzara - douăzeci şi cinci de poeme

cuprinsnotă (p. 2)gigantica lepră albă a peisajului (p. 4)mişcare (p. 6)marea deplângere a obscurităţii mele unu (p. 7)marea deplângere a obscurităţii mele doi (p. 9)sticlă traversează paşnic (p. 11)farmacie-conştiinţă (p. 12)retragere (p. 14)sfânt (p. 15)înţelept dans martie (p. 17)înţelept dans doi (p. 17)şarpe de mare (p. 18)marea deplângere a obscurităţii mele trei (p. 19)rece galben (p. 20)îmblânzitorul de lei îşi aminteşte (p. 21)primăvară (p. 22)bornă aripă seară (p. 23)soare nocturn (p. 24)atinge-mă pur şi simplu atinge-mă (p. 25)dans cauciuc sticlă (p. 27)ţară vede alb (p. 28)a sări alb cristal (p. 29)mic oraş în siberia (p. 30)gară (p. 31)frate de moment (p. 33)remarci (p. 33)postfaţă (p. 35)ce citeşti acum (p. 38)

38