Sfera de Cuprindere a Noţiunii de Administraţie Publică

4
1. Sfera de cuprindere a noţiunii de administraţie publică. 2. Distincţia dintre administraţia publică centrală şi locală. 3. Autorităţiile administraţiei publice locale, natura lor juridică şi ac sau le adoptă. 4. Primarul localităţii autoritate publică ce repre!intă şi promo"ea!ă Statul, termen care su$erea!ă un %nucleu central&, #n realitate este o reţe instituţii centrale şi locale di"erse, care se ocupă cu asi$urarea ordinii politice şi economice a unei comunităţi naţionale date. Administraţia este una din instituţiile publice care compun statul şi este ei, din alte instituţii şi or$anisme permanente, cum ar fi( )anca *entrală, Administraţiile +inanciare, etc., adică totalitatea puterilor de $u"ernăm'n teritoriu, fără dreptul de a dispune de acesta. Astfel că, noţiunea de %adm se poate #nţele$e făc'nd cone iunea #ntre cele menţionate anterior cu adjec care arată apartenenţa unei colecti"ităţi sau pro"enienţa de la o colecti"i u"ernul, ministerele, consiliile locale, primarii diferitelor localităţi, competente să ia măsuri şi să emită dispo!iţii cu caracter obli$atoriu/ ele administraţiei publice #nsă diferă prin competenţa teritorială care poate f teritoriu naţional sau pe teritoriul unităţii administrati"e unde au fost a menţionat faptul că atribuţia este prero$ati"ă recunoscută unui or$an, comp persoană iar ansamblul lor compune competeţa unui or$an, compatriment funcţ persoane. *ompetenţa teritorială este unul din cele două criterii clasificatoare ale a căror totalitate formea!ă un sistem const'nd #n or$ani!area e ecutării şi concret a actelor normati"e numit acti"itatea e ecuti"ă. n unele state si compus din $u"ern şi din #ntre$ul aparat administrati", #n frunte cu şeful puterea e ecuti"ă care coe istă alături de celelalte puteri or$ani!ate #n s le$iuitoare şi judecătorească. +iecare or$an e ecuti" are o competenţă dete totalitatea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice, ale unor com structura acestora sau persoane şi limitele e ercitării lor. După criteriul materiale, or$anele e ecuti"e se clasifică #n or$ane cu competenţă $enerală specialitate, iar din punct de "edere al competenţei teritoriale distin$em centrale şi cele locale. *a sistem de or$ani!are administraţia publică cuprinde o multitudine de păr cu denumiri, cu ser"icii, atribuţii şi acti"ităţi diferite. e$ătura sistem publice cu puterea e ecuti"ă se face prin $u"ern, ministere si celelalte or administraţiei publice centrale. a r'ndul său administraţia publică centra diferite or$ane deconcentrate care or$ani!ea!ă e ecutarea le$ii in unităţil teritoriale sau #n unităţi administrati"e speciale căi ferate, armata #

description

notiuni

Transcript of Sfera de Cuprindere a Noţiunii de Administraţie Publică

1. Sfera de cuprindere a noiunii de administraie public.2. Distincia dintre administraia public central i local.3. Autoritiile administraiei publice locale, natura lor juridic i actele pe care le emit sau le adopt.4. Primarul localitii autoritate public ce reprezint i promoveaz n interesul local.Statul, termen care sugereaz un nucleu central, n realitate este o reea de organizaii i instituii centrale i locale diverse, care se ocup cu asigurarea ordinii i securitii sociale, politice i economice a unei comuniti naionale date.Administraia este una din instituiile publice care compun statul i este format, la rndul ei, din alte instituii i organisme permanente, cum ar fi: Banca Central, Poliia, Administraiile Financiare, etc., adic totalitatea puterilor de guvernmnt asupra unui teritoriu, fr dreptul de a dispune de acesta. Astfel c, noiunea de administraie public se poate nelege fcnd conexiunea ntre cele menionate anterior cu adjectivul public, - care arat apartenena unei colectiviti sau proveniena de la o colectivitate.Guvernul, ministerele, consiliile locale, primarii diferitelor localiti, .a. sunt organe de stat competente s ia msuri i s emit dispoziii cu caracter obligatoriu; ele sunt autoriti ale administraiei publice ns difer prin competena teritorial care poate fi extins pe ntreg teritoriu naional sau pe teritoriul unitii administrative unde au fost alese. Trebuie menionat faptul c atribuia este prerogativ recunoscut unui organ, compartiment sau persoan iar ansamblul lor compune competea unui organ, compatriment funcional sau persoane.Competena teritorial este unul din cele dou criterii clasificatoare ale organelor executive, a cror totalitate formeaz un sistem constnd n organizarea executrii i executarea n concret a actelor normative numit activitatea executiv. n unele state sistemul de organe compus din guvern i din ntregul aparat administrativ, n frunte cu eful statului formeaz puterea executiv care coexist alturi de celelalte puteri organizate n stat, i anume legiuitoare i judectoreasc. Fiecare organ executiv are o competen determinat de totalitatea atribuiilor autoritilor administraiei publice, ale unor compartimente din structura acestora sau persoane i limitele exercitrii lor. Dup criteriul competenei materiale, organele executive se clasific n organe cu competen general i organe de specialitate, iar din punct de vedere al competenei teritoriale distingem ntre organele centrale i cele locale.Ca sistem de organizare administraia public cuprinde o multitudine de pri componente cu denumiri, cu servicii, atribuii i activiti diferite. Legtura sistemului administraiei publice cu puterea executiv se face prin guvern, ministere si celelalte organe ale administraiei publice centrale. La rndul su administraia public central are n teritoriu diferite organe deconcentrate care organizeaz executarea legii in unitile administrativ teritoriale sau n uniti administrative speciale (ci ferate, armata) n legtur cu domeniul specific de activitate.Sistemul administraiei publice mai cuprinde si organele administraiei publice locale, respectiv consiliile comunale, consiliile oreneti i consiliile judeene, care sunt compuse din consilieri alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condiiile stabilite de Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale.Consiliile constituite astfel organizeaz serviciile publice ale comunei, oraului sau a judeului printr-un aparat propriu, format din funcionari publici de conducere si de execuie. Aceste organe ale administraiei publice locale sunt descentralizate pe baza principiului autonomiei locale. Acest principiu ocup un loc prioritar ntre celelalte principii pe care se bazeaz administraia public local n unitile administrativ teritoriale, respectiv in judee, orae si comune. Prin aceste dispoziii legale Statul romn recunoate c n interiorul sau colectivitile locale se administreaz prin aleii si i prin forele proprii, dar sub controlul jurisdicional al legalitii din partea autoritilor statale.Distincia dintre administraia public central i cea local are la baz utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au n vedere competena teritorial i material a organelor ce compun administraia public i natura interesului pe care l promoveaz. Prin urmare, administraia public central i exercit competena teritorial la nivelul ntregului teritoriu naional, iar cea local doar la nivelul unitilor administrativ-teritoriale n care au fost alese autoritile respective. ns dac privim dintr-o alt perspectiv, organele ce compun administraia public central dispun fie de o competen material general, precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe cnd autoritiile locale au o competen material ce se circumscrie n jurul realizrii interesului local. Desigur mai e i promovarea interesului, care poate fi general-naional, evident de ctre administraia central, sau al localitii respective, de ctre administraia public local.Autoritile administraiei publice prin care se realizeaz autonomia local n comune i orae sunt consiliile locale, comunale i oreneti, ca autoriti deliberative, i primarii, ca autoritti executive. Consiliile locale i primarii se aleg n condiiile prevzute de Legea privind alegerile locale.Consiliile locale i primarii funcioneaz ca autoriti ale administraiei publice locale i rezolv treburile publice din comune i orae, n condiiile legii.n fiecare jude se constituie un consiliu judeean, ca autoritate a administraiei publice locale, pentru coordonarea activitii consiliilor comunale i oreneti, n vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean. Consiliul judeean este ales n condiiile Legii privind alegerile locale.Aleii locali sunt primarul, consilierii locali i consilierii judeeni. n asigurarea liberului exerciiu al mandatului lor acetia ndeplinesc o funcie de autoritate public, beneficiind de dispoziiile legii penale cu privire la persoanele care ndeplinesc o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat.Consiliul local are iniiativ si hotrte, n conditiile legii, n toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege n competena altor autoriti publice, locale sau centrale.Consiliul local are urmtoarele atributii principale:alege din rndul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dup caz; stabileste, n limitele normelor legale, numrul de personal din aparatul propriu;aprob statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;avizeaz sau aprob, dup caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-social, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judetean, regional, zonal si de cooperare transfrontalier, n conditiile legii;aprob bugetul local, mprumuturile, virrile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprob contul de ncheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, n conditiile legii;aprob, la propunerea primarului, n conditiile legii, organigrama, statul de functii, numrul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;administreaz domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;instituie normele orientative pentru regiile autonome sau societiile comerciale pe care le nfiineaz;asigur buna funcionare a serviciilor de gospodrie comunal, transport local, reele edilitare;organizeaz activitatea serviciilor publice n condiii de operativitate i eficien;particip la realizarea msurilor de protecie social;asigur libertatea comerului i a concurenei loiale, ncurajeaz libera iniiativ, n condiiile legii;nfineaz noi instituii de binefacere de interes local;organizeaz trguri, piee, oboare, locuri i parcuri de distracii;Consiliul local exercit i alte atribuii stabilite prin lege.O autoritate deliberativ a administraiei publice locale - consiliul judeean - este constituit, evident, la nivel judeean, pentru coordonarea activitii consiliilor comunale i oreneti, n vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean.Consiliul judeean este compus din consilieri alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.Aceast caracteristic determin ca la nivelul judeean consiliul s aib o competen restrns, referitoare la exerciiul urmtoarelor atribuii principale:coordoneaz activitatea consiliilor locale, n vederea realizrii serviciilor de interes judeean;organizeaz i conduce serviciile judeene i aprob regulamentele de funcionare a acestora;adopt bugetul judeean i contul de ncheiere a exerciiului bugetar;