SF Rusanesti

MODERNIZARE DRUMURI IN COMUNA RUSANESTI, JUD OLT– S.F. pagina 1

C U P R I N S A PIESE SCRISE DATE GENERALE

1 Denumirea obiectului de investitii 2 Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numaul) 3 Titularul investitiei 4 Beneficiarul investitiei 5 Elaboratorul studiului

INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea

proiectului

2 Descrierea investitiei a Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii

pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind

situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei,

precum si scenariul tehnico-economic selectat

b Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii

pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost

elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe

termen lung):

Scenarii propuse (minim doua)

Scenariul recomandat de catre elaborator

Avantajele scenariului recomandat

c Descrierea constructiva, functionala si tehnologica 3 Date tehnice ale investitiei

a Zona si amplasamentul b Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat c Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand

terenuri din intravilan / extravilan

d Studii de teren

-studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele

reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national,

-studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor

complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, raportul geotehnic cu

recomandarile pentru fundare si consolidari,

-alte studii de specialitate necesare, dupa caz.

e Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de

investitii, specifice domeniului de activitate si variantele constructive de

realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare

f Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

-necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii,

-solutii tehnice de asigurare cu utilitati.

g Concluziile evaluarii impactului asupra mediului 4 Durata de realizare si etapele principale, graficul de realizare a investiei

COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIEI 1 Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general 2 Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiei

ANALIZA COST BENEFICIU


1 Identificarea investiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta

2 Analiza optiunilor 3 Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara:

fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu

4 Analiza economica inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu

5 Analiza de senzitivitate 6 Analiza de risc

SURSE DE FINANTARE A INVESTIEI ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTIEI

1 Numarul de locuri de munca create in faza de executie 2 Numarul de locuri de munca create in faza de operare

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIEI 1 Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei), din care C+M 2 Esalonarea investiei (INV / C+M) 3 Durata de realizare (luni) 4 Capacitati (in unitati fizice si valorice) 5 Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia

AVIZE SI ACORDURI 1 Avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea

investitiei

2 Certificatul de urbanism 3 Avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica,

gaz metan, apa-canal, telecomunicatii etc)

4 Acordul de mediu 5 Alte avize si acorduri de principiu specifice

B PIESE DESENATE Plan de amplasare in zona (1:25000 - 1: 5000) Plan general (1:2000 - 1: 500) Planuri si sectiuni generale de arhitectura, instalatii, inclusiv planuri de

coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Planuri speciale, profile longitudinale, transversale, dupa caz


DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investitii

MODERNIZARE DRUM COMUNAL IN COMUNA RUSANESTI, JUD OLT

2. Amplasamentul (judetul, localitatea, stada, numarul)

ROMANI, JUDETUL OLT, COMUNA RUSANESTI

3. Titularul investitiei

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI RUSANESTI, JUD OLT

4. Beneficiarul investitiei

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI RUSANESTI, JUD OLT

5. Elaborat orul studiului

S.C. KWAR S.R.L. CRAIOVA


INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL Comuna Rusanesti este situata in jumatatea sud-estica a judetului Olt, la sud-est de

orasul Caracal, pe de o parte si alta a DJ 642, in Campia Oltului „subunitate a Campiei Olteniei in cadrul „Campiei Romane„.

Comuna se invecineaza cu: - NORD – comunele Scarisoara si Studina - EST – Raul Olt - SUD-Camuna Clieni - VEST – comuna Brastavat Orasele cele mai apropiate fata de comuna Rusanesti este orasul Caracal, situat la cca

45km nord-vest si orasul Corabia situat la 15 km sud-sud-vest. Localitatea Rusanesti este situata de-a lungul DJ642, la aproximativ jumatatea distantei

dintre orasele Calafat si Corabia. Relieful caracteristic intalnit in teritoriul administrativ al comunei este relieful de campie

reprezentat prin terasele medii si inalte ale Dunarii, cu altitudini relative cuprinse intre 40 - 60m, iar cele absolute intre 70 - 100 m.

Din punct de vedere geologic, Campia centrala a Olteniei este formata din depozite exclusiv cuaternare de pietrisuri, nisipuri si depozite leossoide fluviatile.

Panza freatica este cantonata sub 10 m adancime. Intreg teritoriul administrativ al comunei, se incadreaza intr-o zona cu climat temperat-

continental, care se caracterizeaza prin:

• temperatura medie anuala este de 11,7ºC,

• temperatura maxima absoluta de peste 38ºC, si

• temperatura minima absoluta sub 26ºC. Cantitatea medie de precipitatii este de 520 mm/an Vantul dominant are directia VNV-ESE. Teritoriul administrativ al comunei Rusanesti este strabatuta de traseul drumului DJ 642. Comuna se situeaza la cca 15 km distanta fata de Orasul Corabia. Legatura dintre cele doua sate ale comunei se realizeaza prin intermediul DJ 642.

Relatiile cu unitatile administrative vecine se fac cu ajutorul DN54A (cu Orasul Calafat prin DJ604 sau DJ543) si cu ajutorul DJ642 (cu Orasul Corabia).

Conform Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei, comuna Rusanesti are 2 localitati componente:

- Rusanesti– sat resedinta de comuna - Jieni – sat component Teritoriul comunei Rusanesti se inscrie in zona cu profil predominant agricol

determinand si caracteristicile activitatilor economice existente in comuna.


Prezentul proiect isi propune modernizarea km de drumuri in Interirul comunei Rusanesti, refacerea intersectiilor cu DJ 642 fara afectarea proprietatilor particulare.

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Situatia actuala

Proiectul "Modernizare drum in Comuna Rusanesti, jud Olt." reprezintă continuarea efortului investitional intreprins in ultimii ani de către Autorităţile Locale ale Comunei in vederea usurarii circulatiei in interiorul localitatii. În prezent, drumurile locale au o parte carosabilă cuprinsă între 6.5m si 7.0m, având un sistem rutier din agregate naturale in amestec cu pamant si insuficientă pentru a juca rol de fundaţie pentru o eventuală modernizare. Ţinând cont de faptul că sunt amplasate în zona de câmpie a României posibilitatea scurgerii apelor este dificilă si greu de realizat prin şanţurile existente fără corectarea profilului longitudinal. De asemenea lipsa lucrărilor specifice de drumuri: şanţuri sau rigole pentru colectarea si scurgerea apelor pluviale, podeţe tubulare insuficiente care să asigure trecerea apelor pluviale la intersecţia cu drumurile laterale, face ca accesul către gospodăriile locuitorilor din sate să devină greoi deoarece apa stagnează pe partea carosabilă si degradează platforma drumului. In curbe lipsesc supralărgirile corespunzătoare razelor şi vitezei de proiectare. De asemenea curbele nu sunt amenajate în spaţiu (convertire, supraînălţare) iar pantele pe acostamente nu sunt mai mari ca cele de pe partea carosabilă. Intrările în curţi sunt amenajate prin podeţe din lemn sau tuburi metalice de diverse dimensiuni amplasate peste şanţul din faţa proprietăţii . În multe situaţii pe drumurile săteşti gropile si făgaşele care se creează din trafic sunt pline cu apă si umplute de localnici cu diverse materiale din curţi sau pământ. Lungimea mare de străzi din interiorul comunei ce sunt administrate de primăria comunei nu poate fi întreţinută corespunzător din lipsa fondurilor de întreţinere. Valoarea lucrărilor de întreţinere ce se impun la drumurile nemodernizate sunt de regulă mai mari decât la cele modernizate, fapt ce duce la abordarea de lucrări izolate si de volum mic, în raport cu posibilităţile financiare ale comunei . Starea de degradare este avansată tinand cont de faptul că pe aceste drumuri săteşti nu s-au mai efectuat lucrări de întreţinere si reabilitare de cca 15 ani. Drumul de interes local propus pentru reabilitare si modernizare prin prezentul studiu de fezabilitate, are o lungime totală de 1.624 Km si leaga tarlalele pe care se practica legumicultura cu drumul judetean si piata agricola a comunei. Din acest drum se face accesul catre cele 5000ha amenajate legumicol multe din ele cu solarii. Implementarea acestui program va conduce, în ultimă instanţă, la realizarea unui trafic catre zonele agricole care asigura potentialul economic al comunei. Consiliul Local Rusanesti prin promovarea acestui proiect vine in intimpinarea producatorilor agricololi din zona prin realizarea unei infrastructuri corespunzatoare care sa asigure in lunile cu vreme nefavorabila un acces corespunzator in parcelele si zonele agricole.

Necesitatea si oportunitatea promovării investiţiei

Necesitatea acestui proiect a apărut si in ideea asigurarii accesului persoanelor riverane precum si a utilizatorilor obietivelor economice si cu caracter socio-cultural catre reteaua de drumuri existente (DJ642 si DN54A), catre orasul Corabia respectiv orasul Calafat, cat si spre punctele de interes social din comuna). Necesitatea lucrarilor propuse in prezentul proiect este argumentata si de starea fizica a drumurilor existente (drumuri partial pietruite) raportate la conditiile generaIe de circulatie actuale cat si de perspectiva.


Astfel, pe traseele existente s-a urmarit organizarea unor inele de circulatie principală care să asigure accesele carosabile în zonele funcţionale iar intersectarea între circulaţia locală si cea intercomunală, se va realiza numai la nivelul inelelor de circulaţie Pe întreg traseul studiat exploatarea produselor industriale, agricole, zootehnice se realizează la un nivel redus faţă de posibilităţile reale ale zonei. Activităţile comerciale sunt îngreunate prin relaţii greoaie din punct de vedere al traficului. Modernizare acestor drumuri ar deschide noi oportunităţi cum ar fi prelucrarea produselor agricole cat si desfăşurarea altor activităţi specifice zonei (pescuit, turism). Prezenta documentaţie tehnico-economică tratează modul de îmbunătăţire a infrastructurii din cadrul comunei Rusanesti, îmbunatăţirea accesului la drumurile comunale, judeţene şi naţionale, precum şi la unităţile de stat sau private care îşi desfăşoară activitatea în zona. Construcţia şi modernizarea reţelelor de infrastructură contribuie la integrarea graduală a regiunii şi respectiv a ţării în familia ţărilor continentului european şi pune în valoare resursele economice şi turistice, reţelele de infrastructuri devenind astfel adevărate artere hrănitoare ale pieţei economice şi sociale. Prin dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere în zona se creează premisele unor noi oportunităţi pentru populaţie, agenţii economici şi colectivităţile regionale şi locale şi se realizeaze legături eficiente între centre urbane şi regiuni periferice. În prezent, transportul se realizează cu costuri ridicate, pe drumuri parţial pietruite, ce au o capacitate de circulaţie redusă, drumuri ce nu corespund cerinţelor de trafic rutier actuale şi de perspectivă, cu implicaţii directe negative asupra siguranţei circulaţiei. De asemenea, activităţile comerciale din zonă sunt obstrucţionate de starea actuala a drumurilor iar datorită acestor disfuncţionalităţi este necesară modernizarea sistemului rutier aplicându-se soluţii tehnice cu costuri rezonabile. Prin modernizarea şi reabilitarea acestor drumuri, se va determina şi o reducere a cheltuielilor de transport. Se are în vedere si asigurarea scurgerii apelor cat si reabilitare sau inlocuire podeţelor existente (in functie de gradul de degradare al acestora) pentru aducerea drumului la parametrii impuşi de normele tehnice în vigoare. Aceste drumuri supuse procesului de modernizare sunt drumuri principale, prin intermediul acestora asigurandu-se accesul si pe strazile limitrofe, in acest mod un mare numar de locuitori ai comunei avand acces la drumul national DN 54 ce face legatura cu orasul Calafat si DJ 642 care lega comuna de orasul Corabia vor avea acces la institutiile publice (scoala, liceul, spital, dispensar uman, dispensar veterinar, etc.). Obiectivele prezentului studiu de fezabilitate constau în:

� Îmbunătaţirea condiţiilor de transport pentru bunuri si persoane, atât în interiorul zonei studiate in cadrul studiului de fezabilitate cât si înspre si dinspre zona studiata, precum si îmbunătaţirea calităţii mediului si prosperitatea populaţiei deservite;

� Îmbunătaţirea condiţiilor de transport prin creşterea vitezei de rulare si prin reducerea costurilor de exploatare si a ratei accidentelor prin adoptarea unor măsuri pentru siguranţă;

� Îmbunătaţirea factorilor de mediu plecând de la condiţiile actuale la modificarea lor către cele cu impact redus asupra mediului;

� Standarde civice si de mediu la nivel mult mai ridicat comparativ cu situaţia existentă; � Dezvoltarea viitoare a Politicii comune de transport; � Renovarea infrastructurii existente; � Îmbunătăţirea administrării infrastructurii.


6. Descrierea investitiei

a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen

lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala,

necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-

economic selectat

Actualul studiu de fezabilitate nu are in fata un studiu de prefezabilitate. Proiectul este amplasat într-o zonă prioritară, pentru care se alocă fonduri pentru infrastructura transfrontalieră. La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare care sunt în concordanţă cu H.G. 766/1997 şi Legea nr.10/1995, privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuţia lucrărilor si cu ordonanta 28/26. febr. 2008

SITUAŢIA EXISTENTA

Comuna Rusanesti este situata in jumatatea sudica a judetului Olt, la sud-est de Orasul Caracal, de o parte si alta a drumului judetean DJ 642, care face legatura cu cu orasul Calafat, in Campia Oltului si anume, subunitate a Campiei Olteniei in cadrul „Campiei Romane„.

Comuna se invecineaza cu: - Nord – comuna Scarisoara si comuna Studina - Est – Raul Olt - Sud - Comuna Clieni - Vest – Comuna Brastavatu Orasul cel mai apropiat fata de localitatea resedinta de comuna Rusanesti, este orasul Corabia,

situat la caca 35 km sud-sud-vest. Localitatea Rusanesti este situata de-a lungul drumului judetean DJ 642, la aproximativ jumatatea

distantei dintre Orasele Corabia si Caracal. Administratia publica locala a solicitat: -extinderea intravilanului pentru locuinte; -extindere cimitire; -infiintare Remize PSI; -lucrari de modernizare strazi; -amplasare si amenajarea platformelor de gunoi; -lucrari hidrotehnice si antierozionale asupra paraului ce traverseaza localitatea

Rusanesti. � Circulatia intercomunala

Sectiunea I - CAI DE COMUNICATIE A PATN, prevede: - transformarea DJ 642 in DRUM DE INTERES NATIONAL. Este posibil ca noul

traseu sa traverseze teritoriul comunei Rusanesti cu implicatiile specifice; - mentinerea traseului drumului judetean la importanta actuala. Disfunctionalitatile prezentate in cadrul analizei situatiei existente, privind intersectiile

traseului DJ 642 in teritoriul comunei Rusanesti cu traseele drumurilor comunale neamenajate au condus la urmatoarele propuneri:

- amenajarea intersectiilorintre circulatia judeteana si traseul DJ 642 � Circulatia locala

Organizarea circulatiei locale se refere atat la ierarhizarea circulatiei, cat si la modernizarea suprafetelor carosabile.

Astfel, pe trasee existente s-a urmarit organizarea unor inele de circulatie principala care sa asigure atat legatura cu drumul national, cat si accesele carosabile in zonele functionale.

Intersectarea intre circulatia locala si cea intercomunala, se va realiza numai inelelor de circulatie principala, urmand ca intersectiile respective sa fie amenajate.


Propunerile de reglementari prezinta profile transversale ale strazilor in functie de categoria de importanta, incluzand gabaritele suprafetelor carosabile si pietonale (trotuare).

CONTEXTUL GEOGRAFIC SI SOCIO-ECONOMIC

Teritoriul comunei Rusanesti se inscrie in zona cu profil predominant agricol determinand si caracteristicile activitatilor economice existente in comuna. Din defalcarea suprafetei teritoriului administrativ al comunei pe categorii de folosinta rezulta o suprafata de 7327 ha teren agricol. Economia agricola cuprinde doua sectoare de activitate respectiv sectorul particular si cel de stat. Prin Legea fondului funciar nr 18/1991, cetatenii au fost pusi in posesia terenurilor agricole, sectrul particulat devenind determinant in desfasurarea activitatilor agricole. Activitatea agricola in sectorul particular se desfasoara in principal in cadrul asociatiilor familiale sau a asociatiilor cu personalitate juridica. Profilul agricol dominant este cultura plantelor cerealiere. Pentru productiile realizate nu detinem date edificatoare dat fiind procesul de reorganizare a a ctivitatii agricole pe bazele noi ale proprietatii private. Prin desfiintarea CAP-urilor au fost dezafectate si sectoarele zootehnice ale acestora, efectivele de animale fiind cumparate de catre locuitorii comunei. Activitatile industriale ce se desfasoara in comuna nu constituie surse de poluare a mediului inconjurator . Populatia ocupata in sectorul industrial (sector secundar) la nivel de comuna este foarte mic, maxim 2% din totalul populatiei active. DISFUNCTIONALITATI

In general activitatile economice din comuna sunt in regres. Disfunctionalitatile care se manifesta in prezent sunt:

- fragmentarea puternica a fondului funciar pe detinatori ceea ce conduce la o exploatare dificila a pamantului cu mijloace mecanizate

- dezorganizarea activitatilor de achizitii si valorificare a cerealelor si plantelor agricole

- inexistenta fondurilor de dezvoltare – investitii in domeniul - starea materiala precara a populatiei ceea ce duce la nedezvoltarea sectorului

„intreprinderi mici si mijlocii„; - imbatranirea populatiei stabile, migrarea populatiei tinere catre Calafat si

Corabia. In comuna Rusanesti s-au inregistrat 5021 locuitori din care 2536 femei, adica un

indice de feminitate de 50,5% inferior indicelui mediu din mediul rural al judetului Olt de 51,0%.

Conform actualei legi de organizare administrativa a tarii, comuna Rusanesti are in componenta sa doua sate componente (Rusanesti si Jieni) a caror populatie in evidentele curente statistice este inclusa in populatia totala a comunei. In interiorul intravilanelor localitatilor componente tramelor stradale reflecta dezvoltarea in timp a acestora. Exista de asemenea o serie de drumuri interioare locale ce asigura legaturi atat intre zonele de locuit, cat si in zonele economice. Drumul judetean sunt cu imbracaminti asfaltice.


Drumurile comunale sunt cilindrate, iar restul circulatiei interioare din localitati, necesita modernizari: corectari de trasee, pante, curbe, imbunatatirea elementelor geometrice, etc

Salariatii angajati in activitatea de productie inafara teritoriului administrativ al comunei se deplaseaza cu mijloace de transport in comun existente.

In componenta intravilanului existent inca o serie de trupuri reprezentand: - localitatea resedinta de comuna; - localitatea componenta; - unitati economice izolate.

b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

(in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de

prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung):

Scenarii propuse (minim doua)

Scenariul recomandat de catre elaborator

Pentru acest proiect, cele trei alternative luate in considerare: SCENARIUL1: –alternativa de a nu face nimic, fapt care nu rezolva nimic in ceea ce priveste fluidizarea si siguranta circulatiei si accesului in toate zonele comunei.

SCENARIUL2: – Imbracaminti din beton de ciment

■ fundatie din balast 0 ÷ 63 mm cilindrat, de 10 cm grosime, conform STAS 6400-1984, SR 662-1989;

■ fundatie din balast stabilizat 3-5% ciment, de 25 cm grosime, conform STAS 10473/1-1987; ■ imbracaminte din beton de ciment rutier executata intr-un singur strat, de 20 cm grosime,

conform SR183/1-1995, STAS 6400-1984; ■ acostamente din pamant consolidate cu balast de 10 cm grosime, latime 0,75m; ■ podete tubulare Φ 800, cu camere de cadere si santuri pereate pe o lungime de 10m, pentru

traversarea drumului; ■ rigole rutiere la accesul in gospodarii; ■ amenajarea drumurilor laterale cu acelasi sistem rutier pe o lungime de 25m; ■ santuri de pamant in extravilan; ■ semnalizare orizontala si verticala.

Durata de realizare 4 luni

SCENARIUL3: – Imbracaminti asfaltice

■ fundatie din balast 0 ÷ 63 mm cilindrat, de 15 cm grosime (REPROFILARE), conform STAS 6400-1984, SR 662-1989;

■ piatra sparta de 12 cm grosime, conform STAS 6400-1984, STAS 179-1995; ■ strat de baza din mixtura tip BAB25 de 5 cm grosime, conform SR 174-1/2002; ■ beton asfaltic uzura de 4 cm grosime, conform SR 174-1/2002; ■ acostamente din pamant consolidate cu balast de 15 cm grosime, latime de 0,75m; ■ podete tubulare Φ 600, cu camere de cadere si santuri pereate pe o lungime de 15m, pentru

traversarea drumului; ■ rigole rutiere la accesul in gospodarii; ■ amenajarea drumurilor laterale cu acelasi sistem rutier pe o lungime de 20m; ■ santuri de pamant in intravilan; ■ semnalizare orizontala si verticala.

Durata de executie maxim 6 luni.


Pentru selectarea opţiunilor propuse descrise anteror s-au luat în calcul criterii de tipul:

• Social şi de mediu

• Tehnic

• Financiar

Fiecare din variantele alternative propuse au fost evaluate comparativ ţinând cont de parametrii sociali şi de mediu, tehnici şi financiari. Pentru fiecare din criteriile de evaluare s-a realizat clasificarea alternativelor prin punctarea acestora de la 1 la 3 puncte (1–opţiune recomandată; 2 – opţiune funcţionala; 3–opţiune nerecomandată); s-a folosit o medie ponderată între ponderea individuală a fiecărui criteriu şi subcriteriu de evaluare şi valoarea dată pentru cotarea variantelor.

Criterii/Pondere Subcriterii SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL3

Tehic (Pondere 0,75/3)

constructie si punere in functiune

0 0.25 1

intretinere 0.25 0 0.5 siguranta in exploatare 0 0 1 Plan de situatie 0.25 0,25 0,5

Media 0.125 0,125 0,75

Aplicabilitate (Pondere 0,25/3)

gradul de instruire al personalului

0 0,5 1

conditii de calitate 0 0 1 Media 0 0,25 1

Consum de resurse (Pondere 0,5/3)

Agregate t 0 0,5 1 teren (ha) 0 0 0,5 energie (kW) 0 0,5 1

Media 0 0,33 0,83

Incadrare in linia de buget a investitiei propuse (Pondere 0,5/3)

valoarea investitiei 0 0,5 1

Media 0 0,5 1

Nivelul si caracterul emisiilor (Pondere 1/3)

emisii in apa 0 0 0 emisii in aer 0 1 1 emisii in sol 0 1 1

Media 0 0.66 0.66

Tinte legislative (Pondere 0,5/3) 0 0 1 Media ponderata 0.02 0,310 0.873

S-a optat pentru alternativa 3, intrucat valoarea de investitie postutilizare este mica din punct de vedere financiar si tehnic.

Ipoteze de lucru si evaluarea scenarilor optime pe baza analizei multicriteriale:

Investiţia propusa prin intermediul proiectului supus analizei de fata are ca particularitate semnificativa faptul ca imbunatateste calitatea urbanistica a Comunei si este continuarea unei alte investiţii deja existente

In consecinţa, nu am optat in favoarea prezentării unor materiale, locaţii si/sau soluţii tehnice evident mai proaste, pentru a se compara cu cele utilizate in mod firesc, in contextul in care se urmăreşte alegerea celei mai bune soluţii, in condiţiile unor constrângeri bugetare existente. Se recomanda scenariul / varianta 3 – Imbracaminti asfaltice avand o serie de avantaje: � costuri de realizare mici pentru drumurile modernizate, � durata de executie mica, � cheltuieli mici de intretinere, � riscuri mult mai mici de deteriorare sub influenta factorilor de mediu, � posibilitatea redarii in circuit natural fara riscul poluarii mediului,


� cheltuieli de organizare de santier mici, nefiind nevoie de baze de productie si depozite de agregate, de ocupare de terenuri suplimentare,

� emisii de noxe si praf mult mai reduse. La baza intocmirii prezentei documentatii s-au avut in vedere urmatoarele:

� Ordinul nr. 726/913 din 07 iunie 2005 pentru completarea Ordinului M.F. si M.L.P.T.L. privind aprobarea structurii continutului si modelului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii, anexa la Sectiunea III.

� Ordinul 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. � Ordinul 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si

modernizarea drumurilor. � STAS 10144/1990 Strazi – profiluri transversale. � STAS 863/1985 Amenajarea curbelor. � STAS 10796/2 -1979 Lucrari de evacuarea apelor. � H.G. nr. 577/1997. � Normativ P100/2004. � PD 177 – 2001 Normativ pentru dimensionarea structurilor rutiere. � PD 189 – 2000 Normativ pentru determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice. � restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau

pentru protectia drumului. � NE 012/1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton

precomprimat. � Legea 10/1995 Calitatea in constructii. � Hotarare nr. 102/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor

pentru constructii. � Legea 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor. � HG 766/97 privind agrementarea tehnica a produselor in constructii.

c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica

Aspecte relevante privind parametrii tehnici:

Strazile parcurg un traseu caracteristic zonei colinare, cu pante si rampe in care declivitatea maxima longitudinala este de 2,6 %.

Conform ordinului 43/1998 al M.T. drumurile se incadreaza conform: � clasa tehnica IV, � ordin INS 601/2002, cod CAEN 4523, � HG 766/1997, in categoria de importanta C, � latime platforma 7 m, � latime parte carosabila 5,0 m, � acostamente 0,75 m, � podete tubulare Φ600, L = 7,5 m, inclusiv camere de cadere, � santuri pereate in zonele in care panta drumului depaseste 3%, precum si in zona podetelor, � declivitati maxime 3%, � viteza de proiectare 50 km/h.

Elementele geometrice ale drumurilor

-lungimea drumurilor modernizate: 1624.38m

-lăţimea partii carosabile: 7,00 m

Drumul supus studiului, raman in proprietatea publica si administrarea Primăriei Comunei Rusanesti, neexistand pericolul de pierdere a statutului mai ales ca traseul sau este foarte bine delimitat.


Implementarea proiectului va face de asemenea obiectul unui sistem de monitorizare ce va fi adoptat ca urmare a licitaţiei organizate de către Beneficiar pentru componenta de Asistenta Tehnica. Metodele si procedurile privind monitorizarea financiara a proiectului si analiza rezultatelor la incheierea lucrărilor de execuţie, împreuna cu graficul de execuţie, sistemul de control si urmărire a implementării proiectului, dimensionarea resurselor necesare monitorizării (resurse umane, materiale si economice) vor face obiectul ofertei pe care o vor pregăti companiile ce vor participa la licitaţie organizata pentru acordarea serviilor de Asistenta Tehnica - viitorul Inginer, conform condiţiilor de contract FIDIC. Costurile estimate pentru componenta de proiectare si asistenta tehnica sunt prezentate in devizul general, la articolul 3.1.6. Asistenta tehnica, din partea proiectantului, supravegherea

prin diriginti de şantier (a se vedea Anexa I - Devizul General).

3. Date tehnice ale investitiei

a) Zona si amplasamentul

Strazile reabilitate sunt amplasate in teritoriul administrativ al Consiliului Local Rusanesti fiind propuse pentru o modernizare pe o lungime cumulata 1.62438 km

b. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Terenul pe care este amplasat obiectul propus spre execuţie prin prezentul studiu, aparţine domeniului public nefiind necesare lucrări de demolări de construcţii sau reţele edilitare existente şi nu sunt afectate


suprafeţe de teren din proprietate privată sau de stat aparţinând altor proprietari sau concesionari (4118.04mp ) c. Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din

intravilan / extravilan

Pe perioada de executie a investiei se va ocupa temporar o suprafata de 8121.90mp necesara executiei lucrarilor, care ulterior va fi redata domeniului public.

d. Studii de teren

-studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu

repere in sistem de referinta national,

-studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu

rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu

recomandarile pentru fundare si consolidari,

-alte studii de specialitate necesare, dupa caz.

GEOLOGICE SI GEOTEHNICE

Localitatea RUSANESTI este situata la cca 35 km sud-vest de Orasul Caracal. Din punct de vedere geomorfologic, zona corespunde colinelor subcarpatice, cu altitudini

intre 150-200m, ce scad lent de la NV catre SE. Lucrarile de cercetare geologica executate in zona au evidentiat formatiuni de varsta

pliocena (Dacian, Romanian) si cuaternara (Pleistocen si Holocen). Dacianul, cu grosimi de 50-100m, este reprezentat prin marne si nisipuri galbui, fine,

micacee, cu intercalatii de lignit cu grosimi de 0,55-1,50m. Romanianul gros de cca 100m este reprezentat prin depozite argiloase situate sub

orizonturi de pietrisuri si nisipuri, deschise prin eroziunea cursului de apa Olt. Cuaternarul este reprezentat prin Pleistocen si Holocen. Depozitele pleistocene contin toate etajele: Pleistocen inferior q p1 Depozitele pleistocene inferior sunt constituite din nisipuri fine la grosiere, argile nisipoase

galbui-roscate cu lentile de pietrisuri si bolovanisuri. Pleistocen mediu q p2 Peste depozitele Pleistocenului inferior urmeaza pietrisuri si nisipuri acvifere din alcatuirea

teraselor superioare. Pleistocen superior q p3 Depozitele pleistocenului superior sunt reprezentate prin pietrisuri si nisipuri din

alcatuirea teraselor inferioare. Holocenul cuprinde depozite de pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri din alcatuirea luncilor, cu

grosimi de 3-15m. DATE HIDROGEOLOGICE

Vaile curg in general transversal pe structura monoclinala, cu directie generala N-S. Deoarece apele pe masura adancirii vailor au alunecat continuu spre sud au erodat malurile

sudice depunand terasele pe malurile nordice. Reteaua hidrografica a regiunii este tributara Dunarii, fiind formata din raul Olt. Reteaua hidrografica joaca un rol important in drenarea si alimentarea cu apa a

orizonturilor acvifere de adancime.


DATE HIDROLOGICE, CLIMATICE SI SEISMICE

Regimul climatic:

-adâncimea de inghet: -0,70 m conf. STAS 6054/77. -temperatura aerului:

-medie lunara maxima: 22+23 °C -maxima absoluta: 41,5 °C;

-minima absoluta: -25,5 °C

-precipitaţii:

-media lunara maxima: 80+100 mm (iunie); -media anuala: 600+700 mm;

-cantitatea maxima in 24 h: 122 mm (22.09.1970) - vânt:

direcţia predominanta N-S si S-N.

Formaţiunile litologice

Formatiunile intilnite la cartarea de suprafaţa, cit si cu forajelel geotehnice, sunt reprezentate prin următoarele tipuri litologice:

� Stratul de suprafata de 10-15 cm sub forma unui amestec (patul drumului) din nisipuri

prafoase cenusii, cu elemente de nisip mare si pietris, cu indesare medie la indesare cu

compresibilitate medie la mare prin umezire (inmuiere) conform forajelor RG1 si RG2 , cu


următoarele caracteristici fizico mecanice: ■ umidităţi variabile w = 15÷ 16% ■ indicele porilor E= 0.65÷ 0.69

■ greutatea volumetrica aparenta y = 18,3÷ 18,4N/mc ■ compresibilitate medie M 2.-3 = 115÷ 120daN/cm2

■ unghiul de frecare interna Φ= 22° ÷ 23° ■ coeziunea c = 4kN/m2

� Nisipuri fine la mijlocii slab prafoase cafenii si maronii cu indesare medie, cu

compresibilitate medie, de la 10-15cm in jos, conform forajelor RG1 si RG2 , cu

următoarele caracteristici fizico mecanice: ■ umidităţi variabile w = 15÷ 16% ■ indicele porilor E= 0.63÷ 0.68

■ greutatea volumetrica aparenta y = 18,4÷ 18,8N/mc ■ compresibilitate medie M 2.-3 = 135÷ 155daN/cm2

■ unghiul de frecare interna Φ = 24°÷ 25° Cercetările penetrometrice au scos în evidenta că, înaintarea penetrometrului a fost <

10cm la 11 - 12 lovituri in primii 10 - 20cm, nisipuri prăfoase cenuşii cu indesare medii cu compresibiîitate medie (la mare la precipitaţii), la 12-14 lovituri la 10cm mai jos nisipuri fine la mijlocii cafenii la maronii cu compresibiîitate medie. Rezultatele penetrărilor dinamice sunt centralizate in fisele forajelor FG1, FG2 din Studiul Geotehnic.

Pentru dimensionarea structurii rutiere o importanta deosebita o prezintă valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate implicate in metoda analitica si anume modulul de elasticitate dinamic al materialelor din terasamente, Ep si coeficientul de deformatie laterala

sau lui Poisson, µµµµp.

Pentru materialele a căror comportare sub sarcina este influientata de umiditate si inghet dezgheţ respectiv paminturile coezive, valorile de calcul ale acestor caracteristici vor fi luate corespunzătoare umidităţii relative maxime in funcţie de tipul climatic al zonei in care se situiaza drumul, regimul hidrologic al complexului rutier si tipul de pamint.

Paminturile din zona studiata sunt nisipuri fine la mijlocii slab prăfoase la prăfoase (P3) conform STAS 1243, fiind caracterizat ca un material bun la mediocru ( lc; 2c) din punct de vedere al calităţii ca material de terasamente si al comportării la inghet dezgheţ;

Zona studiata se găseşte in cadrul tipului climatic I cu un indice de umiditate Im = -20 -0; Avind in vedere tipul climatic cit si regimul hidrologic local mediu datorita existentei de

zone depresionare cu scurgerea deficitara a apelor si cu ape care băltesc la precipitaţii, adoptarea unui modul de deformatie liniara E = 95 daN/cm2 pentru zone cu scurgerea apelor deficitara (zone depresionare), la E = 135daN/cm2 pentru zonele mai inalte cu scurgerea apelor asigurata;

Modulul de deformatie liniara se mai determina si cu relaţia: E = Mo x M2.3 (daN/cm2)

unde: M2-3 - modulul de deformatie edometric al stratului luat din fisa forajului (daN/cm2), dar

este pentru situaţia fara precipitaţii la precipitaţii acesta se reduce cu 20-30%; M0 - coeficient de corecţie pentru a trece de la modulul de deformatie edometrica M2-3 la

modulul de deformatie liniara E pentru terenuri argiloase si prăfoase, slabe (Ic<0,5 si E >0,7), Mo = 1 - 1,2, iar pentru terenuri mai bune (Ic > 0,55 si E < 0,7) M0 = 1.1 - 1,4 Coeficientul lui Poisson este pentru terenurile din zona µµµµp = 0,30

Amplasamentul cercetat se desfăşoară de-a lungul drumurilor din localitatea Rusanesti, care au pante maxime de 1-3%, avind stabilitate asigurata.


Din punct de vedere morfologic amplasamentul este un platou, stabil din punct de vedere al comportări la alunecare.

Date seismice:

Zona face parte din macrozonarea seismica 7.1. conform SR 11100/1993; gradul de seismicitate al zonei este de «E» si se încadrează din punct de vedere seismic, potrivit normativului P 100-1/2006, în zona de hazard seismic cu o valoarea acceleraţiei pentru proiectare ag=0,16g şi o perioadă de colţ Tc=1,0 sec.

Apele subterane In zona amplasamentului obiectivului, apele subterane se evidenţiază

prin următoarea particularitate: -nivelul apei subterane urmăreşte indeaproape variaţiile nivelului terenului, adica un nivel maxim al apelor subterane situat la cca.1,00 m sub cota acestuia.


Dupa identificarea traseului s-a trecut la stabilirea statiilor de vizare din drumuire. Sistemul de sprijin a fost calculat in sistem de proiectie STEREO 1970. In vederea ridicarii planimetrice a traseului conductei s-au executat drumuiri principale sprijinite pe punctele vechi din reteaua de borne a judetului, si drumuri secundare, prezentate detaliat in anexa.

Statiile s-au materializat prin tarusi de metal, marcate vizibil cu vopsea galbena. Planul topografic s-a intocmit la scara 1:500 si contine toate detaliile planimetrice existente precum si numarul punctelor de detaliu. Masuratorile au fost facute cu statia totala LEICA TC407, iar calculele topografice s-au efectuat cu soft specializat TOPOSYS. Se menţionează, ca in unele zone, cu lentile argiloase existente, aceste ape se pot afla sub presiune. e)Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice

domeniului de activitate si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea

variantei optime pentru aprobare

Elementele constructive ale lucrarii sunt specificate la punctul 2.3.f iar cele trei variante analizate sunt la capitolul 2.2.b. f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Realizarea proiectului propus nu necesita racordarea la utilitati. Situaţia existenta

Obiectivul se afla pe raza Comunei Rusanesti, satul de resedinta Rusanesti, pe traseul actual al strazilor ce fac obiectul prezentului studiu de fezabilite. Din punct de vedere a viabilitatii, strazile prezinta o serie de disfunctionalitati, cum sunt:

� Zestrea drumurilor, in ceea ce priveste infrastructura este aproape inexistenta, de-a lungul timpului balastul sau piatra de rau au fost amestecate cu pamant, astfel incat proportia ajunge la 90% pamant si 10% piatra.


Slaba intretinere a dispozitivelor de colectare si scurgere a apelor pluviale (in prezent colmatate in proportie de 70% cu material refulat din drum in perioadele cu precipitatii abundente). In profil transversal panta nu asigura intotdeauna scurgerea apelor de pe partea carosabila, acestea baltind pe suprafete mari ale platformei si facand aproape imposibila circulatia auto (vezi foto).

SITUAŢIA PROIECTATA

■ clasa tehnica IV pentru trafic de perspectiva de 25 ani ■ viteza de proiectare 50 km/h in aliniament ■ raza minima a cubelor in plan 50 m ■ numarul de benzi 2, ■ latimea partii carosabile 5,0 m ■ latimea acostamentelor 0,75 m ■ latimea platformei 7 m ■ lungimea drumurilor modernizate 1.62438 km ■ panta transversala a carosabilului 2,5 % ■ panta transversala a acostamentelor 4 % ■ distanta de vizibilitate 100 m Pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale, pe drumurile modernizate sunt executate santuri

pereate intravilan si santuri de pamant in extravilan, podete tubulare pentru descarcarea santurilor. Pentru drumurile nemodernizate prin prezentul studiu de fezabilitate se vor prevedea santuri din

pamant. Sistemul rutier evaluat este sistemul in varianta cu imbracaminti asfaltice.

Lucrarile proiectate vor corespunde cerintelor STAS-urilor si Normativelor in vigoare privind: ■ geometria traseului conform STAS 863/85; ■ calculul la inghet dezghet al structurii rutiere STAS 1709 1,2/90; ■ dimensionarea structurii rutiere (PD 177-2001); ■ calitatea in constructii – Legea 10; ■ Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de renforsare a sistemelor suple

si semirigide AND 550-99 ■ Interactiuni tehnice privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne CD155-

2000 ■ Normativ pentru dimensionarea structurilor suple si semirigide (metoda analitica) PD

177-2001 ■ Normativ departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip podete pentru

drumuri P19-2003 ■ STAS 1243-88 „Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor„


■ STAS 10796 1,2,3-79 „Lucrari de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor„

■ Norme generale de protectie a muncii ■ Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drumului „Ordin M.T44-1998 Traseul in plan.

In plan s-a respectat traseul actual al drumurilor existente, pentru a evita exproprierile suplimentare.

Lungimea drumurilor ce urmează a fi modernizate este de 1.624 km. Traseul drumului prezintă o succesiune de aliniamente si curbe cum sunt prezentate in planurile de situaţie.

Amenajarea curbelor se face conform STAS 863. Lucrarile prevazute conexe drumului:

■ podete tubulare Φ 600, cu camere de cadere si santuri pereate pe o lungime de 10m, pentru traversarea drumului;

■ rigole rutiere la accesul in gospodarii; ■ santuri de pamant in intravilan;

Profilul longitudinal.

Linia roşie se proiectează tinand cont de grosimea sistemului rutier propus, precum si de prevederile STAS 863, si a altor normative tehnice, asigurând racordarea declivitatilor existente respectând declivitatiie excepţionale in curbe.

Profilul longitudinal proiectat corespunde unei viteze de 50 Km/h. Racordurile verticale s-au propus cu curbe concave având raza minima de 500 m si

curbe convexe cu raza minima de 500m corespunzătoare declivitatilor excepţionale adoptate.

Profilul transversal.

Tronsonele de drum proiectate au următoarele elemente geometrice: ■ lăţimea platformei 7,00 m ■ laţirnea partii carosabile 5,00 m ■ panta transversala in sectiuni curente 2,5 %

Sistemul rutier

Se propune un sistem rutier dimensionat pentru traficul de perspectiva pentru perioada 2007-2020 pe baza recensământului din anul 2000.

Pentru traficul respectiv s-a stabilit urmatorul sistem rutier: ■ fundatie din balast 0 ÷ 63 mm cilindrat, de 15 cm grosime, conform STAS 6400-1984,

SR662-1989; ■ piatra sparta 12 cm grosime, conform STAS 6400-1984, STAS 179-1995; ■ strat de baza din mixtura tip BAD25 de 5 cm grosime, conform SR 174-1/2002; ■ beton asfaltic uzura de 4 cm grosime, conform SR 174-1/2002; ■ acostamente din pamant consolidate cu balast de 15 cm grosime, latime de 0,75m; ■ semnalizare orizontala si verticala.

Intersecţii cu străzi laterale.

Străzile laterale în numar de 11 se vor amenaja pe o lungime de 15m, si vor fi executate respectând aceeaşi tehnologie ca a străzii proiectate.


Siguranţa circulaţiei.

Pentru desfăşurarea in condiţii de siguranţa a circulaţiei rutiere, s-au proiectat indicatoarele rutiere necesare si marcajele rutiere longitudinale si transversale.

g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Studiul de impact.

1. Impactul asupra mediului pe perioada lucrărilor.

•şantierul trebuie amplasat cat mai aproape de zona de lucru pentru a reduce pe cat posibil problemele generate de traficul mijloacelor de transport;

•spaţiul şantierului trebuie sa aibă o suprafaţa destul de intinsa pentru a permite desfăşurarea activităţilor planificate, dar ar trebui limitat pe cat posibil pentru a reduce perioada ocupării temporare a pământului;

•la fixarea poziţiei şantierului trebuie sa se considere posibilitatea conectării uşoare la reţeaua actuala de servicii;

•este necesara verificarea aprovizionării materialelor si administrarea evacuării resturilor, in condiţii corecte;

•şantierul trebuie realizat astfel incat sa reducă la minim interferenţa potenţiala cu zonele înconjurătoare. 2.. Impactul asupra mediului in perioada de funcţionare Impact asupra mediului hidrologic

si solului.

Sursele de poluare a solului după darea in funcţiune sunt reprezentate de: � surse sezoniere de poluare: pe perioada iernii, pentru topirea ghetii de pe partea

carosabila, in jur de 1-2 mc de sare sunt imprastiati pe 1km de drum. Efectul poluării sezoniere asupra drumurilor considerate pentru reabilitare este redus. Aceasta evaluare a luat in considerare lucrările de colectare si deversare a apelor pluviale, lucrări ce atenuează poluarea terenurilor adiacente.

� surse de poluare cronica: poluarea cronica se refera la substanţe poluante sub forma solida, lichida sau gazoasa care sunt eliminate in mediul înconjurător de vehiculele implicate in traficul ce se desfăşoară pe perioada de funcţionare 3. Masuri de prevenire si protectie a mediului in perioada de constructiei.

In perioada construcţiei, masurile de atenuare a impactului asupra mediului sunt cele general valabile:

� managementul traficului: planificarea locatiei / masuri de administrare; � aplicarea apei pe drumuri pentru a preveni emisii de praf; � programarea activitatilior desfăşurate langa cursurile de apa pentru perioada uscata; � resturile din construcţii, combustibili si alte lichide poluante trebuie depozitate in

mod corespunzător; � in zona drumului in lucru nu se utilizează materiale periculoase; � refacerea vegetaţiei pe zonele afectate precum gropi de împrumut si zone de

depozitare imediat după finalizarea lucrărilor; � prevenirea poluării apei si solului.

4. Masuri de prevenire si protecţie a mediului pe perioada funcţionarii.

Asemănător prioadei de construcţie principalele masuri de control si prevenire a poluării sunt: - prezenta drenarii apei si a echipamentelor de tratament al apelor menajere; - verificarea periodica a sistemului de colectare, tratare si deversare a apelor pluviale; - verificarea periodica a calităţii solului (pH, metale)


Studiu de trafic.

Din studiul de trafic pentru situaţia existenta au rezultat următoarele aspecte: -pe tronsonele de strada studiata exista indicatoare de circulaţie insuficiente;

In ultimii 5 ani, s-au înregistrat accidente de circulaţie de mai mica sau mai mare gravitate In scopul asigurării unui trafic fluent si prevenirii unor eventuale accidente rutiere pe

tronsonul de drum proiectat se impune: • semnalizarea corespunzătoare a tronsonelor de strada prin montarea indicatoarelor de

circulaţie necesare; • amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor cu străzile laterale; • realizarea marcajului rutier longitudinal si transversal.

Protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu.

1.Sistemul de scurgere a apelor proiectat si întreţinut pentru a proteja drumul si terenurile adiacente este compatibil cu mediul înconjurător in zonele umede pe care drumul le străbate, s-au luat masuri pentru eliminarea fenomenului de băltire si eroziune.

2.Prin execuţia lucrărilor de infrastructura nu se contaminează cursuri de ape, pânze freatice;

3.Este interzisa deversarea apelor uzate menajere in şanţurile drumului; 4.La execuţia terasamentelor nu se folosesc materiale cu risc ecologic imediat sau in timp. 5.Intreţinerea utilajelor si autovehiculelor folosite in activitatea de construire si întreţinere a

drumului se efectuează in locuri special amenajate, pentru a se evita contaminarea mediului.

4. Durata de realizare si etapele principale, graficul de realizare a investiei

Durata de realizare a lucrărilor de execuţie a lucrarilor de baza este de maxim 4luni, termenul estimat pentru darea in exploatare a investiţiei fiind primul trimestru al anului 2010. Graficul de mai jos prezintă etapele principale ale procesului de implementare a proiectului:

Etape de realizare a lucrarii

a) Proceduri de contractare a lucrarii – luna 1 b) Elaborare proiect tehnic si a detaliilor de executie – luna 2 c) Etape de organizare licitatie executie lucrari – luna 3 d) Organizare de santier, luna 3 e) Executia lucrarilor de fundatie drumuri (terasamente, pat nisip, balast, piatra sparta) liniile

3-5 f) Executie suprastructura beton asfaltic – luna 5 g) Toaleta finala lucrari – luna 5 h) Predare lucrari terminate – luna 6

GRAFICUL DE EXECUłIE A INVESTIłIEI

MODERNIZARE DRUMURI IN COMUNA RUSANESTI, JUDETUL OLT

Nr.

Crt Activitatea

Valoare

Mii lei

Eşalonarea lucrărilor în luni

1 2 3 4 1 2 3 4 5 6 7

Modernizare drum

1. Proiectare, avize, acorduri,autorizatii, taxe

2. Organizare proceduri licitatie

3. Organizarea de santier

4 Lucrari de baza

4.1. Fundatie de balast

4.2. Piatra sparta de 12 cm grosime

4.3. Strat de baza din mixtura asfaltica BAD 25

4.4. Beton asfaltic uzura de 4cm

4.5. Acostamente din balast

4.6. Lucrari scurgerea apelor

4.7. Semnalizare verticala si orizontala

COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIEI DEVIZUL GENERAL

privind cheltuielile necesare realizarii obiectivul ui " MODERNIZARE DRUM IN COMUNA RUSANESTI, JUDETUL Olt"

faza: SF

in LEI/EURO la cursul BNR 1EURO

= 4.4819 (16.07.201) TVA = 1.24

nr. crt.

Denumirea capitolelor şi a subcapitolelor de cheltuieli

valoare (fără TVA) TVA valoare

(inclusiv TVA)

mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro

0 1 2 3 4 5 6

CAPITOLUL 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amen ajarea terenului

1.1 Obţinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

1.2 Amenajarea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

1.3 Amenajari pentru protectia mediului şi aducerea la starea iniţială

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Total capitolul 1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

CAPITOLUL 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Total capitolul 2 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

CAPITOLUL 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii de teren 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

3.1.1 Studiu geologic 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

3.1.2 Ridicare topografica 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

3.2 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

3.3 Proiectare şi inginerie 34.419 7.680 8.261 42.679 9.523

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

3.5 Consultanta 5.736 1.280 1.377 7.113 1.587

3.6 Asistenta tehnica 11.473 2.560 2.754 14.226 3.174

Total capitolul 3 51.628 11.519 12.391 64.019 14.284

CAPITOLUL 4. Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1

Constructii si instalatii

4.1.1 Modernizare STRADA MORII 1,147.298 255.985 275.351 1,422.649 317.421

total cap. 4.1 1,147.298 255.985 275.351 1,422.649 317.421

4.2

Montaje utilaje tehnologice

4.2.1 - montaj utilaj tehnologic 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

total cap 4.2 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si

functionale cu montaj

4.3.1 - utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

total cap. 4.3 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.4

Utilaje fara montaj si echipamente de

transport

4.4.1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

total cap. 4.4 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.5

Dotări

4.5.a

Dotari - echipament tehnic minim necesar, conform Anexei la Ordinul M.C.C.P.N. nr. 2174/27.04.2009, cf.listă anexă

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.5.b Alte dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

total cap. 4.5 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.6 Active necorporate 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

total cap. 4.6 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Total capitolul 4 1,147.298 255.985 275.351 1,422.649 317.421

CAPITOLUL 5. Alte cheltuieli

5.1

Organizare de santier 17.209 3.840 4.130 21.340 4.761

5.1.1 Lucrari de constructii 11.473 2.560 2.754 14.226 3.174

5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii santierului

5.736 1.280 1.377 7.113 1.587

5.2

Comisioane, cote, taxe 14.915 3.328 3.580 18.494 4.126

5.2.1

Taxa I.S.C. (0,8%) 9.178 2.048 2.203 11.381 2.539

* conform Legea 10/95 (0.7%) 8.031 1.792 1.927 9.959 2.222

* conform Legea 453/01 (0.1%) 1.147 0.256 0.275 1.423 0.317

5.2.2 Casa Sociala a Constructorului (0,5%)

5.736 1.280 1.377 7.113 1.587

5.2.3 Taxa de timbru arhitect 0,0% 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute

(10%) 114.497 25.547 27.479 141.977 31.678

Total capitolul 5 146.622 32.714 35.189 181.811 40.566

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar

6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

6.2 Probe tehnologice şi teste 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Total capitol 6 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL GENERAL 1,345.548 300.218 322.931 1,668.479 372.271

Din care C+M 1,158.771 258.544 278.105 1,436.876 320.595

BENEFICIAR DIRECTOR

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI S.C. KWAR S.R.L. Craiova

RUSANESTI

DEVIZUL OBIECTULUI 4.1.1.

TRONSON KM 0+000 - KM 1+624,38”

In mii lei/ mii euro la cursul

4.4819 lei la cursul din data 16.07.2012

Nr.

crt

DENUMIREA CAPITOLELOR SI

SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI

VALOARE

( fara TVA) TVA

VALOARE

( inclusiv TVA)

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

I - LUCRARI DE CONSTRUCTII

1

Terasamente 130.485 29.114 31.316 161.801 36.101

Sapatura - umplutura compensare in

profil 95.726 21.358 22.974 118.701 26.484

Pregatire platforma drum 34.758 7.755 8.342 43.100 9.617

2.a

Constructii rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) - Sistem rutier

933.921 208.376 224.141 1158.062 258.386

Fundatie de balast 15 cm 121.880 27.194 29.251 151.131 33.720

Piatra sparta 12cm grosime 59.586 13.295 14.301 73.886 16.485

Strat de legatura BAD 25

tip BAD25 cu 5 cm grosime 379.056 84.575 90.974 470.030 104.873

Imbracaminte asfaltica BA16, 4 cm gr. 261.418 58.328 62.740 324.159 72.326

Amorsarea suprafetelor 54.169 12.086 13.000 67.169 14.987

Acostamente consolidate cu balast 57.813 12.899 13.875 71.688 15.995

2.b

Constructii: - Asigurarea scurgerii

apelor 79.368 17.709 19.048 98.416 21.959

Podete tip cadru L= 2,0m B =8m 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Podete casetate C3- 3x5x1,0m 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Podet tubular Φ300 17.200 3.838 4.128 21.328 4.759

Podet tubular Φ600, L= 7,5 m 11.000 2.454 2.640 13.640 3.043

Podet tubular Φ800, L= 8m 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Podet tubular Φ1000, L= 8m 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Santuri pereate 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Santuri de pamant 51.168 11.417 12.280 63.448 14.157

Rigile carosabile 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

2.c

Constructii: - Lucrari anexe 3.524 0.786 0.846 4.370 0.975

Marcaje longitudinale si transversale 2.924 0.652 0.702 3.626 0.809

Montare stalpi indicatoare 0.240 0.054 0.058 0.298 0.066

Montare indicatoare rutiere 0.360 0.080 0.086 0.446 0.100

TOTAL I 1147.298 255.985 275.351 1422.649 317.421

II - MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente

tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL II 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

III - PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL

( TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 1147.298 255.985 275.351 1422.649 317.421

EVALUARE PE CATEGORII DE LUCRARI

Drum comunal

TRONSON KM 0+000 - KM 1+624,38”

Nr.

Crt CATEGORIE DE LUCRARI UM CANTITATE

PRET

UNITAR

lei/UM

VALOARE

(fara TVA)

lei

Valoare

(fara

TVA)

mii lei

A. TERASAMENTE

1 Sapatura - umplutura compensare in profil

mc 2127.3 45.0 95726.3 95.7

2 Substrat de nisip in grosime de 7cm mc 632.0 55.0 34758.3 34.8

TOTAL TERASAMENTE 130484.55 130.48

B. SISTEM RUTIER

1 Fundatie de balast de rau 0-63mm de 30cm -inclusiv transport 25km

mc 2708.4 45.0 121879.6 121.9

2 Piatra sparta 12 cm -inclusiv transport 25km

mc 1083.4 55.0 59585.6 59.6

3 Strat de legatura de tip BAD25, 6 cm grosime -inclusiv transport 25km

to 1307.1 290.0 379056.4 379.1

4 Imbracaminte asfaltica BA16, 4 cm grosime -inclusiv transport 25km

to 871.4 300.0 261418.2 261.4

5 Amorsarea suprafetelor mp 9028.1 6.0 54168.7 54.2

6 Acostamente din pamant consolidate cu 10 cm strat de balast -inclusiv transport 25km

mc 1284.7 45.0 57812.7 57.8

TOTAL SISTEM RUTIER 933921.19 933.92

C. ASIGURAREA SCURGERII APELOR

1 Podete tip cadru L= 2,0m B =6m buc 0.0 3700.0 0.0 0.0

2 Podete casetate C3- 3x5x1,0m buc 0.0 5000.0 0.0 0.0 3 Podet tubular Φ300, m 80.0 215.0 17200.0 17.2 4 Podet tubular Φ600, L= 7,5m buc 2.0 5500.0 11000.0 11.0 5 Podet tubular Φ800, L= 8m buc 0.0 7500.0 0.0 0.0 6 Podet tubular Φ1000, L= 8 m buc 0.0 10069.0 0.0 0.0 7 Santuri pereate m 0.0 230.0 0.0 0.0 8 Santuri de pamant mc 1137.1 45.0 51168.0 51.2 9 Rigole carosabile m 0.0 250.0 0.0 0.0

TOTAL SCURGEREA APELOR 79367.97 79.37

D. LUCRARI ANEXE

1 Marcaje longitudinale si transversale km 1.6 1800.0 2923.9 2.9

2 Montare stalpi indicatoare rutiere buc 2.0 120.0 240.0 0.2 3 Montare indicatoare rutiere buc 2.0 180.0 360.0 0.4

TOTAL LUCRARI ANEXE 3523.9 3.5

TOTAL ( fara TVA) 1147297.6 1147.3

TVA 217986.5 218.0

TOTAL (cu TVA) 1365284.1 1365.3

2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiei

luni I II III IV V VI TOTAL

saptamani 4 4 2

(FARA TVA)

Proceduri de contractare a lucrarii

0.000 0.000

Intocmire PT si documentatii pentru obtinerea de avize si autorizatii

34.419 34.419

Organizare de santier 17.209 17.209

Executia lucrarilor de infrastructura drum, suprastructura, santuri de pamant, podete tubulare

1147.3 1147.3

Toaleta finala a lucrarilor

0.000

Receptia finala 0.000

TOTAL INVESTITIE

(EXCLUSIV TVA ) 0.000 34.419 17.209 1147.298 1198.926

ANALIZA COST – BENEFICIU

1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

referinţă

Identificarea investitiei: � Modernizare drum comunal in comuna Rusanesti, judetul Olt, in lungime de

1624.38m, cu o latime a partii carosabile de 5,0 m si acostamente de 2x0,75 m,

Investitia consta in: � lucrari de modernzare a drumurilor comunale, � cresterea sigurantei circulatiei rutiere pe drumurile comunale. Definirea obiectivelor

Obiectivul acestui studiu de fezabilitate este aducerea drumurilor la parametrii ceruti de normativele in vigoare, prin aceasta imbunatatindu-se conditiile de transport, reducerea emisiilor de noxe a autovehiculelor si crestere vitezei de deplasare a acestora. Prioritatea acestui studiu este de a aduce drumurile existente la parametrii optimi de functionare: � capacitatea portanta a drumurilor comunale corespunzatoare traficului actual si de perspectiva; � planeitate buna a suprafetei de rulare; � pante transversale corespunzatoare pentru scurgerea apelor; � acostamente corespunzatoare ca latime si pante transversale. Toate acestea fac ca drumurile sa corespunda traficului actual si de perspectiva atât din punct de vedere al capacitatii de circulatie cât si al capacitatii portante a structurii rutiere. Servicii oferite:

� civile: infrastructura care va deservi comuna si satele apartinatoare.

2. Analiza optiunilor

Varianta zero (varianta fără investiţie), varianta maximă (variantă cu investiţie maximă),

varianta medie (varianta cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată

Varianta1: – alternativa de a nu face nimic, fapt care nu rezolva nimic in ceea ce priveste fluidizarea si siguranta circulatiei si accesului in toate zonele comunei.

Varianta 2: – Imbracaminti din beton de ciment


■ fundatie din balast stabilizat 3-5% ciment, de 25 cm grosime, conform STAS 10473/1-1987; ■ imbracaminte din beton de ciment rutier executata intr-un singur strat, de 20 cm grosime,

conform SR183/1-1995, STAS 6400-1984;

■ acostamente din pamant consolidate cu balast de 10 cm grosime, latime 0,75m; ■ podete tubulare Φ 800, cu camere de cadere si santuri pereate pe o lungime de 10m, pentru

traversarea drumului; ■ rigole rutiere la accesul in gospodarii; ■ amenajarea drumurilor laterale cu acelasi sistem rutier pe o lungime de 25m; ■ santuri de pamant in extravilan; ■ semnalizare orizontala si verticala.

Durata de realizare 9 luni

Varianta 3: – Imbracaminti asfaltice


■ piatra sparta de 12 cm grosime, conform STAS 6400-1984, STAS 179-1995; ■ strat de baza din mixtura tip BAB25 de 5 cm grosime, conform SR 174-1/2002; ■ beton asfaltic uzura de 4 cm grosime, conform SR 174-1/2002; ■ acostamente din pamant consolidate cu balast de 10 cm grosime, latime de 0,75m; ■ podete tubulare Φ 600, cu camere de cadere si santuri pereate pe o lungime de 15m, pentru

traversarea drumului; ■ rigole rutiere la accesul in gospodarii; ■ amenajarea drumurilor laterale cu acelasi sistem rutier pe o lungime de 15m; ■ santuri de pamant in intravilan; ■ semnalizare orizontala si verticala. ■

Durata de executie maxim 6 luni. Ca varianta optima propunem: ■ fundatie din balast 0 - 63 mm cilindrat, de 30 cm grosime, conform STAS 6400-1984, SR 662-

1989; ■ piatra sparta 12 cm grosime, conform STAS 6400-1984, STAS 179-1995; ■ strat de baza din mixtura tip BAD 25 de 5 cm grosime, conform SR 174-1/2002; ■ beton asfaltic uzura de 4 cm grosime, conform SR 174-1/2002; ■ acostamente din pamant consolidate cu balast de 10 cm grosime, latime de 0,75m; ■ podete tubulare Φ600, cu camere de cadere si santuri pereate pe o lungime de 15m, pentru

traversarea drumului; ■ rigole rutiere la accesul in gospodarii; ■ amenajarea drumurilor laterale cu acelasi sistem rutier pe o lungime de 15m; ■ santuri triunghiulare pereate cu beton turnat pe loc; ■ santuri de pamant in extravilan; ■ semnalizare orizontala si verticala.

Pentru selecţia alternativelor, s-a propus metoda analizei multicriteriale. In acest sens, s-a stabilit un set de criterii si subcriterii. Subcriteriilor li s-au asociat indicatori pentru a usura cuantificarea acestora in vederea ierarhizarii alternativelor. Atat criteriile cat si subcriteriile au fost ponderate, au primit valori procentuale pana in 100% astfel incat suma ponderilor criteriilor si a subcriteriilor din cadrul unui criteriu sa dea 100%. Indicatorilor li s-au acordat scoruri in functie de

importanta acestora, scoruri care au fost normalizate in vederea aducerii în acelaşi interval de comparaţie. Modul de acordare a scorurilor a diferit in functie de indicator.

Matricea de evaluare a variantelor.

Scara de notare: 0-1. Criterii/Pondere Subcriterii SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL3

Tehic

(Pondere 0,75/3)

constructie si punere in

functiune 0 0.25 1

intretinere 0.25 0 0.5

siguranta in exploatare 0 0 1

Plan de situatie 0.25 0,25 0,5

Media 0.125 0,125 0,75

Aplicabilitate

(Pondere 0,25/3)

gradul de instruire al

personalului 0 0,5 1

conditii de calitate 0 0 1

Media 0 0,25 1

Consum de resurse

(Pondere 0,5/3)

Agregate t 0 0,5 1

teren (ha) 0 0 0,5

energie (kW) 0 0,5 1

Media 0 0,33 0,83

Incadrare in linia de buget a

investitiei propuse

(Pondere 0,5/3)

valoarea investitiei 0 0,5 1

Media 0 0,5 1

Nivelul si caracterul emisiilor

(Pondere 1/3)

emisii in apa 0 0 0

emisii in aer 0 1 1

emisii in sol 0 1 1

Media 0 0.66 0.66

Tinte legislative (Pondere 0,5/3) 0 0 1

Media ponderata 0.02 0,310 0.873

Rezultatul în urma ierarhizarii alternativelor indică varianta maximă ca fiind cea mai fezabilă.

3. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul

cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu

Cheltuielile de intretinere curenta s-au considerat ca pentru un drum de calitate sub medie.

Cheltuieli anuale cu personalul de intretinere conform planului de intretinere si urmarire in timp a constructiei

12 luni x 2200 lei = 26400 lei / an

Cheltuieli cu utilaje – reprofilare drum, autogreder 85 h x 950 lei/h =

80750 lei /

an Cheltuieli materiale – completare strat de balast de minim 10 cm 8121 mp x 0.1 m x 65

lei/mc =

52787 lei

Cheltuieli cu manopera de sapare si curatire santuri, completare acostamente 1120 m x 0.35 mc/m

x 35.25 lei/mc =

13818 lei

Cheltuieli cu manopera pentru lucrari de dirijare a apelor pluviale

2308 lei

Cheltuiala previzionata 176063 lei / 8121 mp = 21.68 lei/mp

4.3050 euro 5.04 euro / mp

Modelul financiar Scopul analizei financiare este acela de a identifica si cuantifica cheltuielile necesare pentru

implementarea proiectului, dar si a cheltuielilor si veniturilor generate de project in faza operationala.

Dupa cum a fost mentionat anterior, proiectul nu genereaza venituri, intrucat nu se vor percepe taxe de utilizare a obiectivului.

Valoarea Actualizata Neta (VAN)

După cum o va demonstra matematic si formula de mai jos, VAN indica valoarea actuala - la momentul zero - a implementării unui proiect ce va genera in viitor diverse fluxuri de venituri si cheltuieli.

VAN = ( ) ( ) 01 11

Ik

VR

k

CFt

nn

tt −

++

+∑

Unde: CFt = cash flow-ul generat de proiect in anul "t"-diferenţa dintre veniturile si cheltuielile efective

VRn= valoarea reziduala a investiţiei in ultimul an de analiza lo= investiţia necesara pentru implementarea proiectului Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arata faptul ca veniturile viitoare vor excede

cheltuielile, toate aceste diferente anuale „aduse" in prezent - cu ajutorul ratei de actualizare - si insumate reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indicatorul.

Rata interna de rentabilitate (RIR)

RIR reprezintă rata de actualizare la care VAN este egala cu zero. Altfel spus, aceasta este rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicând faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile.

Cu toate acestea, o RIR negativa poate fi acceptata pentru anumite proiecte in cadrul programelor de finanţare europene - datorita faptului ca acest tip de investiţii reprezintă o necesitate stringenta, fara a avea insa capacitatea de a genera venituri (sau generează venituri foarte mici): amenajări urbane, drumuri, staţii de epurare, reţele de canalizare, reţele de alimentare cu apa etc. Acceptarea unei RIR financiara negativa este totuşi condiţionată de

existenta unei RIR economice pozitiva - acelaşi concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor si costurilor socio-economice.

Raportul Beneficiu/Cost

Raportul beneficiu-cost este un indicator complementar al VAN, comparând valoarea actuala a beneficiilor viitoare cu cea a costurilor viitoare, inclusiv valoarea investiţiei:

CBR=VP(I)o/VP(O)o

Unde: VP(l)o = valoarea actualizata a intrărilor de fluxuri financiare generate de proiect in perioada analizata (inclusiv valoarea reziduala)

VP(0)o = valoarea actualizata a ieşirilor de fluxuri financiare generate de proiect in perioada actualizata (inclusiv costurile investitionale)

Intrucât toţi aceşti indicatori depind intr-o foarte mare măsura de rata de actualizare, se impune prezentarea, in continuare, a unei scurte justificări a valorii alese.

Rata de actualizare

In vederea stabilirii ratei de actualizare, au fost luate in considerare doua aspecte principale: nivelul minim acceptabil, i.e. costul de oportunitate al capitalului in situaţia in care cei doi mari finanţatori ai proiectului (UE si Guvernul României) ar trebui sa recurgă la împrumut pentru a finanţa proiectul propus:

Astfel, rata de actualizare nominala care ia in calcul atât nivelul minim acceptabil, cat si nivelul maxim posibil, va fi următoarea:

Avg (5,0 %, 11,5%) = 8,25 % Dupa cum s-a menţionat in cadrul subcapitolului care prezintă ipotezele de lucru, rata de actualizare trebuie sa fie o rata reala (întrucât estimările sunt efectuate in preturi constante) - i.e. rata inflaţiei pentru (2,2 % pentru Euro) trebuie dedusa din rata nominala calculata mai sus. Rata de actualizare pentru proiectul propus: 8%.

Analiza financiara, impreuna cu analiza economica reprezintă cele mai puternice argumente in

favoarea deciziei de investiţie. In concluzie, nu ne putem aştepta ca un investitor sa „plătească" pentru rezultatele care ar fi fost obţinute oricum, fara investiţia sa.

Metoda incrementala se bazează pe comparaţia dintre scenariile „cu proiect" si „fara proiect". Aceasta diferenţa dintre cele doua cash flow-uri (cash flow incremental) se actualizează in fiecare an si este comparata cu valoarea prezenta a investiţiei, pentru a se stabili daca valoarea actualizata neta (VAN) a proiectului are o valoare pozitiva sau negativa.

Cheltuielile de operare si întreţinere - scenariul "cu proiect"

Costurile aferente lucrărilor de reparaţii si întreţinere, necesare in vederea menţinerii parametrilor tehnico-functionali ai obiectivelor modernizate, sunt următoarele: � in perioada de garanţie – anul 1 si 2: nu sunt necesare cheltuieli de intretinere a drumurilor; � incepand din anul 3, cheltuielile de întreţinere, au fost estimate conform tabelului 3.1.; In varianta CU PROIECT realizarea obiectivului investitiei este aceea de a moderniza cei 1.624km

de drum comunal. Incepand cu primul an dupa realizarea investitiei (anul 1), calitatea vietii beneficiarilor directi si

a celor aflati in tranzit se imbunatateste semnificativ deoarece: � drumurile modernizate ofera conditii corespunzatoare de confort al traficului in toate

perioadele anului (economie de timp pentru deplasari, reducerea consumului de combustibil, reducerea uzurii autovehiculelor, reducerea riscului de accidente tehnice), � creste interesul investitorilor de a dezvolta afaceri in zona si se vor genera: � oportunitati de angajare pentru populatia locala,

� venituri la bugetul local (din taxe si impozite pentru terenuri din ce in ce mai valoroase si activitati economice) si implicit cresterea puterii financiare a consiliului local al comunei Rusanesti, cu impact pozitiv asupra strategiei de dezvoltare a comunei. � costurile pentru intretinere (in perioada de referinta de 25 ani) sunt considerabil mai mici decat

in varianta FARA PROIECT � influente favorabile asupra mediului: � reducerea poluarii, prin reducerea suspensiilor de praf, � reducerea zgomotului, � colectarea apelor pluviale de pe platforma drumului dirijarea lor prin santurile laterale.

Tabelul 3.1. FARA PROIECT

Anul Suprafata totala

(mp)

Cheltuieli de intretinere

P.U. euro/mp

P.U. lei/mp

Total lei

0 8122 5.04 21.68 176,082

1 8122 5.09 21.90 177,843

2 8122 5.14 22.12 179,621

3 8122 5.19 22.34 181,417

4 8122 5.24 22.56 183,232

5 8122 5.29 22.79 185,064

6 8122 5.35 23.01 186,915

7 8122 5.40 23.24 188,784

8 8122 5.45 23.48 190,672

9 8122 5.51 23.71 192,578

10 8122 5.56 23.95 194,504

11 8122 5.62 24.19 196,449

12 8122 5.67 24.43 198,414

13 8122 5.73 24.67 200,398

14 8122 5.79 24.92 202,402

15 8122 5.85 25.17 204,426

16 8122 5.91 25.42 206,470

17 8122 5.96 25.68 208,535

18 8122 6.02 25.93 210,620

19 8122 6.08 26.19 212,726

20 8122 6.14 26.45 214,854

21 8122 6.21 26.72 217,002

22 8122 6.27 26.99 219,172

23 8122 6.33 27.26 221,364

24 8122 6.39 27.53 223,577

25 8122 6.46 27.80 225,813

Total costuri 5,198,933

In varianta FARA PROIECT obiectivul investitiei nu se va realiza, iar cei 1.624 km de drum comunal raman in stadiul actual.

Traficul de pe drumurile comunale propuse pentru modernizare au ca si colector drumul national si drumul judetean DJ642 ceea ce reprezinta singura cale de acces a locuitorilor din satele componente catre sediile institutiilor publice aflate in comuna Rusanesti (primarie, dispensar uman, dispensar veterinar, camin cultural, politie) si principalii agenti economici.

Mijloacele de transport ce pot fi utilizate in prezent pe aceste drumuri sunt: bicicleta, caruta, tractoarele. Accesul autoturismelor este dificil, datorita defectelor din platforma drumurilor (denivelari, valuriri, fagase, gropi, balti, innoroiri, etc).

Cheltuielile pentru intretinere, in varianta FARA PROIECT (tabelul 3.2.), au valori mari in

raport cu gradul de satisfactie al utilizatorilor si nu se justifica nici prin economia de timp, nici prin economia de carburanti precum si prin uzura autovehiculelor.

Tabelul 3.2.

CU PROIECT

Anul

Suprafata

totala

(mp)

Cheltuieli de intretinere

P.U.

euro/mp

P.U.

lei/mp

Total

lei

0 8122 0.00 0.00 -

1 8122 0.00 0.00 -

2 8122 0.00 0.00 -

3 8122 1.80 6.57 53,361

4 8122 1.82 6.64 53,894

5 8122 1.84 6.70 54,433

6 8122 1.85 6.77 54,978

7 8122 1.87 6.84 55,528

8 8122 1.89 6.91 56,083

9 8122 1.91 6.97 56,644

10 8122 1.93 7.04 57,210

11 8122 1.95 7.11 57,782

12 8122 1.97 7.19 58,360

13 8122 1.99 7.26 58,944

14 8122 2.01 7.33 59,533

15 8122 2.03 7.40 60,128

16 8122 2.05 7.48 60,730

17 8122 2.07 7.55 61,337

18 8122 2.09 7.63 61,950

19 8122 2.11 7.70 62,570

20 8122 2.13 7.78 63,196

21 8122 2.15 7.86 63,827

22 8122 2.17 7.94 64,466

23 8122 2.20 8.02 65,110

24 8122 2.22 8.10 65,762

25 8122 2.24 8.18 66,419

Total costuri 1,372,245

Structura cheltuielilor de intretinere

S-au luat in considerare diferite tarife unitare (pe mp), stabilite in stransa legatura cu nivelul de calitate la care se gaseste drumul in diferite momente de timp cat si structura sistemului rutier pe tot traseul drumului.

In cea mai mare parte a traseului, drumurile se prezinta intr-o stare avansata de degradare, iar lucrarile de intretinere pentru mentinerea lor in circulatie sunt mari.

Trebuie mentionat faptul ca datorita structurii rutiere existente si gradului ei de degradare, lucrarile de intretinere asigura mentinerea drumurilor apte pentru o circulatie in conditii medii, pentru o scurta perioada de timp, fiind apoi necesare noi lucrari de intretinere. Cheltuielile de intretinere curenta s-au considerat ca pentru un drum de calitate sub medie.

In ceea ce priveşte structura costurilor de intretinere si reparaţii (similara cu cea a lucrărilor de construcţii) aceasta este conform tabelelor 3.3. si 3.4.

Nota: Cheltuielile anuale vor fî luate in considerare inclusiv cu TVA, intrucat beneficiarul nu este plătitor de TVA si nu poate recupera sumele aferente - cu excepŃia celor aferente costurilor investitionale - acestea reprezentând tot un cost, pentru consiliul local.

Tabelul 3.3.

FARA PROIECT CU PROIECT

Anul

Suprafata

totala

(mp)

Cheltuieli de intretinere Cheltuieli de intretinere Rata anuala a

costurilor de

intretinere P.U.

euro/mp

P.U.

lei/mp

Total

lei

P.U.

euro/mp

P.U.

lei/mp

Total

lei Economii

0 8122 5.04 21.68 176,082 0.00 0.00 - 176,082 1

1 8122 5.09 21.90 177,843 0.00 0.00 177,843 1

2 8122 5.14 22.12 179,621 0.00 0.00 - 179,621 1

3 8122 5.19 22.34 181,417 1.80 6.57 53,361 128,057 1

4 8122 5.24 22.56 183,232 1.82 6.64 53,894 129,337 1

5 8122 5.29 22.79 185,064 1.84 6.70 54,433 130,631 1

6 8122 5.35 23.01 186,915 1.85 6.77 54,978 131,937 1

7 8122 5.40 23.24 188,784 1.87 6.84 55,528 133,256 1

8 8122 5.45 23.48 190,672 1.89 6.91 56,083 134,589 1

9 8122 5.51 23.71 192,578 1.91 6.97 56,644 135,935 1

10 8122 5.56 23.95 194,504 1.93 7.04 57,210 137,294 1

11 8122 5.62 24.19 196,449 1.95 7.11 57,782 138,667 1

12 8122 5.67 24.43 198,414 1.97 7.19 58,360 140,054 1

13 8122 5.73 24.67 200,398 1.99 7.26 58,944 141,454 1

14 8122 5.79 24.92 202,402 2.01 7.33 59,533 142,869 1

15 8122 5.85 25.17 204,426 2.03 7.40 60,128 144,297 1

16 8122 5.91 25.42 206,470 2.05 7.48 60,730 145,740 1

17 8122 5.96 25.68 208,535 2.07 7.55 61,337 147,198 1

18 8122 6.02 25.93 210,620 2.09 7.63 61,950 148,670 1

19 8122 6.08 26.19 212,726 2.11 7.70 62,570 150,156 1

20 8122 6.14 26.45 214,854 2.13 7.78 63,196 151,658 1

21 8122 6.21 26.72 217,002 2.15 7.86 63,827 153,175 1

22 8122 6.27 26.99 219,172 2.17 7.94 64,466 154,706 1

23 8122 6.33 27.26 221,364 2.20 8.02 65,110 156,253 1

24 8122 6.39 27.53 223,577 2.22 8.10 65,762 157,816 1

25 8122 6.46 27.80 225,813 2.24 8.18 66,419 159,394 1

Total costuri 5,198,933 1,372,245 3,826,688

Tabelul 3.4.

AN Beneficii din economii

de operare

Valoare

reziduala

Venituri

totale

Total costuri

de operare

Costurile

totale

ale investitiei

Cheltuieli

totale

Fluxul de

numerar net

Rata de

actualizare

Factor

de

actualizare

Fluxul de numerar

actualizat

0 176082 0 176082 0 1,345.548 1,345.548 -1304021 8 0.9259 -1207427

1 177843 0 177843 0 0 0 177843 0.9259 164669

2 179621 0 179621 0 0 0 179621 0.8573 153996

3 128057 0 128057 53361 0 53361 74696 0.7938 59296

4 129337 0 129337 53894 0 53894 75443 0.7350 55453

5 130631 0 130631 54433 0 54433 76197 0.6806 51858

6 131937 0 131937 54978 0 54978 76959 0.6302 48497

7 133256 0 133256 55528 0 55528 77729 0.5835 45354

8 134589 0 134589 56083 0 56083 78506 0.5403 42414

9 135935 0 135935 56644 0 56644 79291 0.5002 39665

10 137294 0 137294 57210 0 57210 80084 0.4632 37094

11 138667 0 138667 57782 0 57782 80885 0.4289 34690

12 140054 0 140054 58360 0 58360 81694 0.3971 32442

13 141454 0 141454 58944 0 58944 82511 0.3677 30339

14 142869 0 142869 59533 0 59533 83336 0.3405 28373

15 144297 0 144297 60128 0 60128 84169 0.3152 26534

16 145740 0 145740 60730 0 60730 85011 0.2919 24814

17 147198 0 147198 61337 0 61337 85861 0.2703 23206

18 148670 0 148670 61950 0 61950 86719 0.2502 21701

19 150156 0 150156 62570 0 62570 87587 0.2317 20295

20 151658 0 151658 63196 0 63196 88462 0.2145 18979

21 153175 0 153175 63827 0 63827 89347 0.1987 17749

22 154706 0 154706 64466 0 64466 90241 0.1839 16599

23 156253 0 156253 65110 0 65110 91143 0.1703 15523

24 157816 0 157816 65762 0 65762 92054 0.1577 14517

25 159394 167525 326919 66419 0 66419 260500 0.1460 38038

3994213 2852347 1141865.418 -145331

VAN = -145331 RIR = 6.2785 RAPORT COST/BENEFICIU = 0.714

Sustenabilitatea proiectului

Pe baza informaţiilor prezentate in subcapitolele anterioare - prognoza veniturilor

si cheltuielilor bugetare ale consiliului local Rusanestievaluarea costurilor investitionale si

a celor de operare si întreţinere - se poate evalua acum gradul de sustenabiiitate al

proiectului, i.e. in ce măsura beneficiarul poate sa acopere cota sa de cofinantare si

cheltuielile anuale necesare pentru intretinerea obiectivelor analizate spre a fi

modernizate.

Excedentul estimat al bugetului de venituri si cheltuieli al consiliului local poate

acoperi atât cofinantarea investiţiei, cat si operarea si intretinerea acesteia.

In plus, bugetul poate susţine mai mult decât dublul cheltuielilor investitionale

(cofinantarea) din excedentul bugetar. In ceea ce priveşte operarea si intretinerea

proiectului, cheltuielile necesare pentru aceste activităţi reprezintă doar 4-9% din

excedentul prognozat al bugetului.

In concluz ie, beneficiaru l d ispune de resurse stabile s i suf iciente pentru

finanţarea atât a cotei-parte din costuri le investitionale, cat si a cheltuieli lor de

operare si întreţinere. In plus, se poate constata faptul ca solicitarea grantului este

necesara, întrucât proiectul nu poate fi implementat in absenta finanţării Europene si

guvernamentale.

VAN RIR Total cheltuieli pe perioada de exploatare

Total venituri pe perioada de exploatare

Raport cost / beneficiu

-145.331 6.2785 2852347 3994213 0.714

Valoarea actualizata neta (VAN) este < 0 Raportul cost/beneficii < 1 Costurile de exploatare si beneficiile se calculeaza la perioada de referinta ( 25 de ani) iar

valoarea amortizata este calculate la durata de viata totala a investitiei, adica 30 de ani. Indicatorii financiari ai proiectului sunt in mod evident negativi (VAN), întrucât

proiectul nu generează venituri directe, doar beneficii sociale. Realizarea proiectului influenteaza in mod direct dezvoltarea activitatilor sociale,

culturale si economice pentru un numar de 5109 beneficiari (locuitorii satelor componente ale comunei Rusanesti) cu acces pe drumurile care fac obiectul proiectului, imbunatatind considerabil:

� acces la institutiile publice: primarie, dispensar uman, dispensar veterinar, politie, camin cultural,

� acces la locurile unde isi desfasoara activitatile agricole, � acces la locul de munca, � transportul si aprovizionarea cu cereale, furaje, combustibil,

� accesul rapid al mijloacelor de interventie pentru situatii exceptionale: salvare, politie, ISU,

� acces la biserica, cimitir, Beneficii economice:

� economie de carburant, � reducerea costurilor cu repararea autovehiculelor, � cresterea valorii terenurilor in zona.

Beneficii sociale:

� eliminarea disconfortului creat de deplasarea frecventa a locuitorilor prin balti si noroaie,

� creste siguranta in circulatia pietonala, � economie de timp pentru transportul persoanelor si bunurilor, � cresterea mobilitatii populatiei, � protejarea proprietatilor din zona prin preluarea de catre santurile laterale a

apelor pluviale. Beneficii de mediu:

� scade intensitatea zgomotului, � reducerea poluarii prin eliminarea emisiei de pulberi (praf), � scade poluarea cu gaze datorita uniformizarii vitezei.

4. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara

Având in vedere amplitudinea impactului socio-economic al proiectelor finanţate de UE, rezultatele analizei financiare sunt semnificative doar in măsura in care ele sunt completate de cele ale analizei economice. Nu mai este cazul sa insistam asupra faptului ca multe dintre proiectele finanţate din fonduri UE au o rata interna de rentabilitate financiara mica sau chiar negativa - datorita faptului ca implementarea lor nu generează (sau generează într-o măsura mica) venituri; acesta este de altfel si motivul pentru care finanţarea lor nu se poate realizata prin metode clasice, cum ar fi cea a imprumuturilor bancare.

Bunăstarea generala a regiunilor este cea care prezintă cea mai mare importanta in contextul politicilor regionale ale UE, fiind necesar ca rezultatele analizei socio-economice sa le susţină si chiar sa le depăşească pe cele ale analizei financiare.

Referitor la TVA, trebuie menţionat faptul ca fluxurile de intrări si ieşiri in perioada operaţionala, considerate in cadrul analizei financiare, includ TVA, intrucat autorităţile locale nu sunt plătitoare de TVA si nu isi pot deduce aceste taxe, care vor reprezenta astfel un cost pentru ele.

Pentru categoria de transferuri vor fi eliminate contribuţiile pentru asistenta sociala si contribuţii similare - însumate la 45% - care au fost luate in calcul in cadrul analizei financiare (pentru componenta „forţa de munca" a costurilor operaţionale).

Aceste ajustări se vor aplica atât costurilor investitionale, cat si celor operaţionale (in baze conceptului incremental - asupra diferenţei dintre scenariul „cu proiect" si scenariul „fara proiect").

Corecţii privind externalitatile

Obiectivul acestei etape este acela de a dimensiona beneficiile si costurile externe (indirecte) ce nu au fost incluse in analiza financiara.

Deşi impactul infastructurii (noua sau modernizata) este unul cert, efectele pe termen lung asupra economiei locale sunt dificil de evaluat, iar o astfel de evaluare este considerata in studiile ştiinţifice si empirice ca fiind uşor controversata.

Un alt factor important care trebuie avut in vedere, pentru a nu distorsiona rezultatele analizei economice, este „evidenţierea dubla". Exista posibilitatea ca anumite efecte sa fie luate in calcul de doua ori sau chiar de mai multe ori. Spre exemplu, impactul unei infrastructuri de transport poate fi reducerea timpului călătoriei. Impactul secundar ii reprezintă îmbunătăţirea accesului la locurile de munca, serviciile de educaţie, magazine, facilitaţi de recreere. Impactul terţiar ar consta in creşterea economica pe care infrastructura a indus-o. In condiţiile in care traficul a fost corect previzionat, toate efectele secundare si terţiare nu reprezintă decât o manifestare a impactului primar, ele putand fi puse pe seama efectului multiplicator.

Prin urmare, am decis sa includem in analiza socio-economica doar efectele primare, si anume:

� reducerea costurilor interne (suportate de către utilizatorii obiectivelor noi sau reabilitate);

� reducerea costurilor externe (nu sunt suportate de către utilizatorii obiectivelor): accidente, zgomot, poluarea aerului, schimbările climatice, natura si peisajul,efectele urbanistice, efecte induse in amonte.

Transformarea in preturi umbra

Preturile curente aferente fluxurilor de intrare si de ieşire nu reflecta cu acurateţe valoarea lor sociala, datorita distorsiunilor pieţei, cum ar fi regimul de monopol, îngrădirea schimburilor, inegalitatea dintre cerere si oferta etc. Distorsiunile preturilor sunt corectate cu ajutorul factorilor de conversie.

Metodologia de aproximarea factorilor de conversie urmăreşte regulile impuse in Ghidul analizei Cost-Beneiciu a proiectelor de investiţii, pregătit pentru Unitatea de Evaluare, Direcţia Generala pentru Politici Regionale, Comisia Europeana.

Factorul standard de conversie (FSC)

Acest factor va fi folosit atunci când estimarea cu ajutorul factorilor specifici de conversie nu este posibila sau ar necesita perioade mari de timp. Formula este următoarea:

FSC = (M+X)/[(M + Tm) + (X-T*)] unde: Ivi = importuri totale

CIF X = exporturi totale FOB Tm = taxe de import Tx = taxe de export

Folosind formula de mai sus si datele disponibile pentru anul 2003, din Anuarul Statistic al României 2004, FSC pentru România este calculat astfel:

Corecţiile fiscale si preturile „ umbra"

Conform metodologiei prezentate anterior, costurile investitionale si cele operaţionale vor fi ajustate astfel incat sa se excludă TVA (doar pentru costurile investitionale), contribuţiile si taxele aferente salariilor, precum si imperfecţiunile pieţei.

Costuri economice si beneficii După cum am menţionat, beneficiile/costurile economice luate in calcul pentru analiza cost-

beneficiu sunt următoarele: � reducerea costurilor interne (suportate de către utilizatorii obiectivului); � reducerea costurilor externe (care nu sunt suportate de către utilizatorii obiectivului):

accidente, zgomot, poluarea aerului, schimbările climabtice, natura si peisajul, efectele urbane.

Si pentru aceasta categorie de beneficii economice se va aplica conceptul de analiza incrementala: se vor lua in considerare numai diferenţa de beneficii/costuri dintre scenariul „cu proiect" si scenariul „fara proiect".

Analiza cost beneficiu

Având in vedere toate efectele evaluate pana in acest moment, putem efectua acum analiza cost-beneficiu, pentru a cuantifica astfel valoarea actualizata socio-economica a propiectului propus.

Analiza de mai sus subliniază in mod clar necesitatea socio-economica a implementării proiectului propus, in special daca luam in considerare faptul ca ipotezele de lucru au fost astfel formulate incat sa se excludă orice supra-evaluare.

„Averea" socio-economica creata prin acest proiect (EVAN) atinge nivelul de aproximativ jumatate din valoarea investiţiei iniţiale. Aceasta performanta este subliniata si de rata intema de rentabilitate, care atinge un nivel foarte apropiat de cea mai mare valoare inregistrata in UE.

In concluzie, putem afirma faptul ca analiza economica reprezintă cel mai puternic argument in favoarea implementării proiectului propus, investiţie care va îmbunătăţi cu siguranţa atât situaţia economica, cat si nivelul de trai din comuna Rusanesti construind astfel un model de succes demn de urmat si in alte regiuni ce beneficiază de un real potenţial de dezvoltare economica.

5. Analiza de sensitivitate

Prin analiza de sensitivitate definim analiza efectului schimbărilor în valorile estimate folosite în previziunea rezultatelor finale.

Analiza senzitivităţii, aplicată acelor parametri ca fiind cei mai critici, a produs rezultatele prezentate sub forma schimbării valorii actuale nete financiare şi economice în comparaţie cu valorile din cazul de referinţă.

Astfel se produce examinarea mărimii în care indicatorii de profitabilitate pentru diferite alternative se modifică in funcţie de cateva variabile cheie, în scopul verificării relevanţei rezultatelor obtinute precum şi pentru evidenţierea oricărei alternative de tarif ca şi pentru identificarea celor mai riscante zone.

Factorii critici care influenteaza succesul acestei investitii in acest sector sunt:

1. Orice eveniment neasteptat in constructia instalatiei, care poate schimba considerabil costul investitiei in curs;

2. Prognozele dinamicii cererii; 3. Rata de schimbare a tarifelor sau taxelor, depinzand in mare masura de deciziile

luate de organismele de reglementare regionale sau nationale; 4. Lipsa de capacitate de a raspunde socurilor pe durata investitiei (care, adesea,

necesita un exces de capacitate in primele perioade de exploatare); 5. Influenta determinanta a interventiilor colaterale (de exemplu, eficacitatea

canalizarii este strict legata de starea retelelor de distributie); 6. Eficienta administrarii.

Se analizeaza variabilele critice pentru care o variatie (pozitiva sau negativa) de 10% a costurilor de operare si a investitiei provoaca variatia ratei interne a rentabilitatii (RIR) conform tabele nr. 5.1. - 5.8.

Tabelul 5.1. Costurile de intretinere si de operare cresc cu 10%



(mp)


costurilor de

intretinere P.U.

euro/mp

P.U.

lei/mp

Total

lei

P.U.

euro/mp

P.U.

lei/mp

Total

lei Economii

0 8122 5.04 21.68 176,082 0.00 0.00 - 176,082 1.1

1 8122 5.09 21.92 178,019 0.00 0.00 - 178,019 1.1

2 8122 5.15 22.16 179,977 0.00 0.00 - 179,977 1.1

3 8122 5.20 22.40 181,957 1.80 6.57 53,361 128,596 1.1

4 8122 5.26 22.65 183,958 1.82 6.64 53,948 130,011 1.1

5 8122 5.32 22.90 185,982 1.84 6.72 54,541 131,441 1.1

6 8122 5.38 23.15 188,028 1.86 6.79 55,141 132,887 1.1

7 8122 5.44 23.41 190,096 1.88 6.86 55,748 134,348 1.1

8 8122 5.50 23.66 192,187 1.90 6.94 56,361 135,826 1.1

9 8122 5.56 23.92 194,301 1.92 7.02 56,981 137,320 1.1

10 8122 5.62 24.19 196,438 1.94 7.09 57,608 138,831 1.1

11 8122 5.68 24.45 198,599 1.96 7.17 58,241 140,358 1.1

12 8122 5.74 24.72 200,784 1.99 7.25 58,882 141,902 1.1

13 8122 5.81 24.99 202,993 2.01 7.33 59,530 143,463 1.1

14 8122 5.87 25.27 205,225 2.03 7.41 60,185 145,041 1.1

15 8122 5.93 25.55 207,483 2.05 7.49 60,847 146,636 1.1

16 8122 6.00 25.83 209,765 2.08 7.57 61,516 148,249 1.1

17 8122 6.07 26.11 212,073 2.10 7.66 62,193 149,880 1.1

18 8122 6.13 26.40 214,405 2.12 7.74 62,877 151,529 1.1

19 8122 6.20 26.69 216,764 2.14 7.83 63,568 153,195 1.1

20 8122 6.27 26.98 219,148 2.17 7.91 64,268 154,881 1.1

21 8122 6.34 27.28 221,559 2.19 8.00 64,975 156,584 1.1

22 8122 6.41 27.58 223,996 2.22 8.09 65,689 158,307 1.1

23 8122 6.48 27.88 226,460 2.24 8.18 66,412 160,048 1.1

24 8122 6.55 28.19 228,951 2.26 8.27 67,142 161,809 1.1

25 8122 6.62 28.50 231,470 2.29 8.36 67,881 163,589 1.1

Total costuri 5,266,701 1,387,894 3,878,806

Tabelul 5.2.

AN

Beneficii din

economii

de operare

Valoare

reziduala

Venituri

totale

Total costuri

de operare

Costurile

totale

ale

investitiei

Cheltuieli

totale

Fluxul de

numerar net

Rata de

actualizare

Factor

de actualizare

Fluxul de numerar

actualizat

0 176082 0 176082 0 1345518 1345518 -1304021 8 0.9259 -1207427

1 178019 0 178019 0 0 0 178019 0.9259 164832

2 179977 0 179977 0 0 0 179977 0.8573 154301

3 128596 0 128596 53361 0 53361 75235 0.7938 59724

4 130011 0 130011 53948 0 53948 76063 0.7350 55908

5 131441 0 131441 54541 0 54541 76899 0.6806 52336

6 132887 0 132887 55141 0 55141 77745 0.6302 48993

7 134348 0 134348 55748 0 55748 78600 0.5835 45863

8 135826 0 135826 56361 0 56361 79465 0.5403 42933

9 137320 0 137320 56981 0 56981 80339 0.5002 40190

10 138831 0 138831 57608 0 57608 81223 0.4632 37622

11 140358 0 140358 58241 0 58241 82116 0.4289 35218

12 141902 0 141902 58882 0 58882 83020 0.3971 32968

13 143463 0 143463 59530 0 59530 83933 0.3677 30862

14 145041 0 145041 60185 0 60185 84856 0.3405 28890

15 146636 0 146636 60847 0 60847 85790 0.3152 27044

16 148249 0 148249 61516 0 61516 86733 0.2919 25317

17 149880 0 149880 62193 0 62193 87687 0.2703 23699

18 151529 0 151529 62877 0 62877 88652 0.2502 22185

19 153195 0 153195 63568 0 63568 89627 0.2317 20768

20 154881 0 154881 64268 0 64268 90613 0.2145 19441

21 156584 0 156584 64975 0 64975 91610 0.1987 18199

22 158307 0 158307 65689 0 65689 92617 0.1839 17036

23 160048 0 160048 66412 0 66412 93636 0.1703 15948

24 161809 0 161809 67142 0 67142 94666 0.1577 14929

25 163589 172786 336375 67881 0 67881 268494 0.1460 39205

4051593 2867997 1183595.221 -133016


Tabelul 5.3. Costurile de intretinere si de oper are scad cu 10%



(mp)


costurilor de

intretinere P.U.

euro/mp

P.U.

lei/mp

Total

lei

P.U.

euro/mp

P.U.

lei/mp

Total

lei Economii

0 8122 5.04 21.68 176,082 0.00 0.00 - 176,082 0.9

1 8122 5.08 21.88 177,667 0.00 0.00 - 177,667 0.9

2 8122 5.13 22.07 179,266 0.00 0.00 - 179,266 0.9

3 8122 5.17 22.27 180,879 1.80 6.57 53,361 127,518 0.9

4 8122 5.22 22.47 182,507 1.82 6.63 53,841 128,666 0.9

5 8122 5.27 22.67 184,150 1.83 6.69 54,326 129,824 0.9

6 8122 5.31 22.88 185,807 1.85 6.75 54,815 130,992 0.9

7 8122 5.36 23.08 187,479 1.87 6.81 55,308 132,171 0.9

8 8122 5.41 23.29 189,167 1.88 6.87 55,806 133,361 0.9

9 8122 5.46 23.50 190,869 1.90 6.93 56,308 134,561 0.9

10 8122 5.51 23.71 192,587 1.92 7.00 56,815 135,772 0.9

11 8122 5.56 23.93 194,320 1.93 7.06 57,326 136,994 0.9

12 8122 5.61 24.14 196,069 1.95 7.12 57,842 138,227 0.9

13 8122 5.66 24.36 197,834 1.97 7.19 58,363 139,471 0.9

14 8122 5.71 24.58 199,614 1.99 7.25 58,888 140,726 0.9

15 8122 5.76 24.80 201,411 2.00 7.32 59,418 141,993 0.9

16 8122 5.81 25.02 203,223 2.02 7.38 59,953 143,271 0.9

17 8122 5.86 25.25 205,052 2.04 7.45 60,492 144,560 0.9

18 8122 5.92 25.47 206,898 2.06 7.52 61,037 145,861 0.9

19 8122 5.97 25.70 208,760 2.08 7.58 61,586 147,174 0.9

20 8122 6.02 25.93 210,639 2.10 7.65 62,140 148,499 0.9

21 8122 6.08 26.17 212,535 2.12 7.72 62,699 149,835 0.9

22 8122 6.13 26.40 214,447 2.13 7.79 63,264 151,184 0.9

23 8122 6.19 26.64 216,377 2.15 7.86 63,833 152,544 0.9

24 8122 6.24 26.88 218,325 2.17 7.93 64,408 153,917 0.9

25 8122 6.30 27.12 220,290 2.19 8.00 64,987 155,302 0.9

Total costuri 5,132,253 1,356,814 3,775,438

Tabelul 5.4.

AN

Beneficii din

economii

de operare

Valoare

reziduala

Venituri

totale

Total costuri

de operare

Costurile

totale

ale

investitiei

Cheltuieli

totale

Fluxul de

numerar net

Rata de

actualizare

Factor

de actualizare

Fluxul de numerar

actualizat

0 176082 0 176082 0 1345518 1345518 -1304021 8 0.9259 -1207427

1 177667 0 177667 0 0 0 177667 0.9259 164506

2 179266 0 179266 0 0 0 179266 0.8573 153691

3 127518 0 127518 53361 0 53361 74157 0.7938 58869

4 128666 0 128666 53841 0 53841 74825 0.7350 54998

5 129824 0 129824 54326 0 54326 75498 0.6806 51383

6 130992 0 130992 54815 0 54815 76178 0.6302 48005

7 132171 0 132171 55308 0 55308 76863 0.5835 44849

8 133361 0 133361 55806 0 55806 77555 0.5403 41901

9 134561 0 134561 56308 0 56308 78253 0.5002 39146

10 135772 0 135772 56815 0 56815 78957 0.4632 36573

11 136994 0 136994 57326 0 57326 79668 0.4289 34168

12 138227 0 138227 57842 0 57842 80385 0.3971 31922

13 139471 0 139471 58363 0 58363 81108 0.3677 29823

14 140726 0 140726 58888 0 58888 81838 0.3405 27863

15 141993 0 141993 59418 0 59418 82575 0.3152 26031

16 143271 0 143271 59953 0 59953 83318 0.2919 24320

17 144560 0 144560 60492 0 60492 84068 0.2703 22721

18 145861 0 145861 61037 0 61037 84825 0.2502 21227

19 147174 0 147174 61586 0 61586 85588 0.2317 19832

20 148499 0 148499 62140 0 62140 86358 0.2145 18528

21 149835 0 149835 62699 0 62699 87136 0.1987 17310

22 151184 0 151184 63264 0 63264 87920 0.1839 16172

23 152544 0 152544 63833 0 63833 88711 0.1703 15109

24 153917 0 153917 64408 0 64408 89509 0.1577 14116

25 155302 162418 317720 64987 0 64987 252733 0.1460 36904

3937856 2836917 1100939.091 -157461


Tabelul 5.5. Investitia scade cu 10%

AN

Beneficii din

economii

de operare

Valoare

reziduala

Venituri

totale

Total costuri

de operare

Costurile

totale

ale

investitiei

Cheltuieli

totale

Fluxul de

numerar net

Rata de

actualizare

Factor

de actualizare

Fluxul de numerar

actualizat

0 176082 0 176082 0 1210993.2 1210993 -1034911 8 0.9259 -958251

1 177843 0 177843 0 0 0 177843 0.9259 164669

2 179621 0 179621 0 0 0 179621 0.8573 153996

3 128057 0 128057 53361 0 53361 74696 0.7938 59296

4 129337 0 129337 53894 0 53894 75443 0.7350 55453

5 130631 0 130631 54433 0 54433 76197 0.6806 51858

6 131937 0 131937 54978 0 54978 76959 0.6302 48497

7 133256 0 133256 55528 0 55528 77729 0.5835 45354

8 134589 0 134589 56083 0 56083 78506 0.5403 42414

9 135935 0 135935 56644 0 56644 79291 0.5002 39665

10 137294 0 137294 57210 0 57210 80084 0.4632 37094

11 138667 0 138667 57782 0 57782 80885 0.4289 34690

12 140054 0 140054 58360 0 58360 81694 0.3971 32442

13 141454 0 141454 58944 0 58944 82511 0.3677 30339

14 142869 0 142869 59533 0 59533 83336 0.3405 28373

15 144297 0 144297 60128 0 60128 84169 0.3152 26534

16 145740 0 145740 60730 0 60730 85011 0.2919 24814

17 147198 0 147198 61337 0 61337 85861 0.2703 23206

18 148670 0 148670 61950 0 61950 86719 0.2502 21701

19 150156 0 150156 62570 0 62570 87587 0.2317 20295

20 151658 0 151658 63196 0 63196 88462 0.2145 18979

21 153175 0 153175 63827 0 63827 89347 0.1987 17749

22 154706 0 154706 64466 0 64466 90241 0.1839 16599

23 156253 0 156253 65110 0 65110 91143 0.1703 15523

24 157816 0 157816 65762 0 65762 92054 0.1577 14517

25 159394 167525 326919 66419 0 66419 260500 0.1460 38038

3994213 2583238 1410975.018 103844

VAN = 103844 RIR = 6.75 RAPORT COST/BENEFICIU = 0.647

Tabelul 5.6. Investitia creste cu 10%

AN

Beneficii din

economii

de operare

Valoare

reziduala

Venituri

totale

Total costuri

de operare

Costurile

totale

ale

investitiei

Cheltuieli

totale

Fluxul de

numerar net

Rata de

actualizare

Factor

de actualizare

Fluxul de numerar

actualizat

0 176082 0 176082 0 1480102.8 1480103 -1304021 8 0.9259 -1207427

1 177843 0 177843 0 0 0 177843 0.9259 164669

2 179621 0 179621 0 0 0 179621 0.8573 153996

3 128057 0 128057 53361 0 53361 74696 0.7938 59296

4 129337 0 129337 53894 0 53894 75443 0.7350 55453

5 130631 0 130631 54433 0 54433 76197 0.6806 51858

6 131937 0 131937 54978 0 54978 76959 0.6302 48497

7 133256 0 133256 55528 0 55528 77729 0.5835 45354

8 134589 0 134589 56083 0 56083 78506 0.5403 42414

9 135935 0 135935 56644 0 56644 79291 0.5002 39665

10 137294 0 137294 57210 0 57210 80084 0.4632 37094

11 138667 0 138667 57782 0 57782 80885 0.4289 34690

12 140054 0 140054 58360 0 58360 81694 0.3971 32442

13 141454 0 141454 58944 0 58944 82511 0.3677 30339

14 142869 0 142869 59533 0 59533 83336 0.3405 28373

15 144297 0 144297 60128 0 60128 84169 0.3152 26534

16 145740 0 145740 60730 0 60730 85011 0.2919 24814

17 147198 0 147198 61337 0 61337 85861 0.2703 23206

18 148670 0 148670 61950 0 61950 86719 0.2502 21701

19 150156 0 150156 62570 0 62570 87587 0.2317 20295

20 151658 0 151658 63196 0 63196 88462 0.2145 18979

21 153175 0 153175 63827 0 63827 89347 0.1987 17749

22 154706 0 154706 64466 0 64466 90241 0.1839 16599

23 156253 0 156253 65110 0 65110 91143 0.1703 15523

24 157816 0 157816 65762 0 65762 92054 0.1577 14517

25 159394 167525 326919 66419 0 66419 260500 0.1460 38038

3994213 2852347 1141865.418 -145331


Concluzii

Variabila: Costul total al investitiei VAN RIR

Valoare Variatie (%) Valoare Variatie

(%) Valoare Variatie (%)

1,345.548 0 -20744 0 6.8566 0

1480102.8 +10% 145331 +65 6.2851 -27

1262027.8 -10% 103844 -95 6.75 +15

Variabila: Rata anuala de crestere a

costurilor de intretinere VAN RIR

Valoare Variatie (%) Valoare Variatie

(%) Valoare Variatie (%)

1,1 0 -35309 0 6.8566 0 1,20 +10% -30546 -10 7.01865 +2,3 1,0 -10% -40001 +8,9 6.69448 -1,2

� Costul total al investitiei este o variabila critica; variatia de ±10% determina variatia

VAN > 10% si RIR >10%. � Rata anuala de crestere a costurilor de intretinere, variatia de ±10% determina variatia

VAN < 10% si RIR<5%. � Pentru o variatie a costurilor de intretinere si a investitiei de ±10% rezulta o rata interna

de rentabilitate mica, fata de cea folosita in UE, rezultand astfel necesitatea finantarii din fonduri europene.

6. Analiza de risc

Principalele riscuri ce pot interveni in derularea proiectului sunt:

Riscuri tehnice Riscurile interne sunt acele riscuri legate de proiect si care pot aparea in timpul si/sau

ulterior fazei de implementare: � Executarea necorespunzatoare a unora dintre lucrarile de constructii; � Nerespectarea graficului de executie; � Organizarea deficitara a fluxului informational intre diferitele entitati implicate in

implementarea proiectului; � Cresterea costurilor investitionale datorita lucrarilor de executie; � Lipsa capacităţii financiare a beneficiarului de a suporta costurile operaţionale. În cazul materializarii acestor riscuri in perioada de implementare a proiectului, se

impune identificarea si adoptarea de catre promotorul proiectului si principalelor entitati implicate si anume: Consiliul Local Rusanesti, Proiectantul si Constructorul – a unor solutii adecvate, atat din punct de vedere financiar, cat si din punctul de vedere al respectarii termenelor prevazute.

Riscurile externe sunt acele riscuri aflate in stransa legatura cu mediul socio-economic si cel politic, avand o influenta considerabila asupra proiectului propus :

In timp ce riscurile interne pot fi atenuate si prevenite prin intermediul masurilor de natura administrativa – cum ar fi: selectarea adecvata a proiectantului si companiei de constructii, intocmirea unui contract clar si strict, selectarea unui inginer cu experienta in domeniu si cu o buna reputatie, etc. – riscurile externe sunt mai greu de anihilat cu atat mai mult cu cat ele se produc independent de actiunile intreprinse de managerul de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entitati implicate. Riscuri financiare

� cresterea inflatiei; � deprecierea monedei nationale; � scaderea veniturilor populatiei; � deteriorarea infrastructurii locale; � cresterea preturilor la materiile prime si energie; � cresterea ratei dobanzilor;

Riscuri instituţionale

� cresterea costurilor fortei de munca; � lipsa personalului calificat;

Riscuri legale

� adoptarea unor strategii nefavorabile (ex. In domeniul impozitului pe profit sau al impozitului pe salariu) ce pot descuraja investitiile, initiativele antreprenoriale, motivarea fortei de munca, nivelul de trai etc.

� impactul proiectului dupa finalizarea lucrarilor si incetarea finantarii. � zona in care se afla amplasamentul poate creste in valoare.

Ţinând cont că beneficiarul proiectului este o autoritate locala, institutia publica avand caracter permanent, se va imbunatati nivelul de comunicare dintre cetateni si autoritatile locale. Va creste nivelul de educare, ceea ce va conduce la imbunatatirea codurilor de conduita ale acestora, si implicit, la dezvoltarea socio-economica a zonei.

Acţiunile din acest sector pot intra în categoria infrastructurilor generatoare de venituri nete. Deoarece multe din acestea deriva din “avansurile” din viitoarele venituri ale serviciilor care vor fi executate prin utilizarea infrastructurilor care vor fi fost construite prin intermediul proiectului.

SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

valoare (f ără TVA) TVA valoare ( inclusiv TVA )

mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro

TOTAL GENERAL 1,345.548 300.218 322.931 1,668.479 372.271

Din care C+M 1,158.771 258.544 278.105 1,436.876 320.595

ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA

INVESTIEI Numar de locuri de munca create in faza de executie

Nu genereaza locuri de munca.

Numar de locuri de munca create in faza de operare

Locuri de munca dupa darea in exploatare – 5 (1 picher + 4 muncitori).

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIEI

total investitie (fara TVA) 1345.548 mii lei 300.218 mii euro C+M 1,158.771 mii lei 258.544 mii euro

investitia de baza 1,147.298 mii lei 255.985 mii euro C+I 1,147.298 mii lei 255.985 mii euro Lungime drumuri 1.62438 km

investitia de baza - cost unitar 706.299

mii lei/km 157.589 mii euro/km

C+I - cost unitar 706.299

157.589 mii euro/km proiectare 34.419 mii lei 3.00 % consultanta 5.736 mii lei 0.5 % asistenta tehnica 11.473 mii lei 1.00 % organizare de santier 17.209 mii lei 1.50 % cheltuieli diverse si neprevazute 114.497 mii lei 9.98 %

Capacitati in unitati fizice si valorice

Conform devizului general din documentatie, precum si evaluarilor cuprinse in studiu. Alti indicatori specifici domeniului

Nu e cazul.

PIESE DESENATE

Plan de amplasare in zona (1:25000, 1: 5000) Plan general (1:2000, 1: 500) Planuri si sectiuni generale specific investiei Planuri special, profile longitudinal, transversal, dupa caz

FILA FINALA Prezenta documentatie:

MODERNIZARE DRUM IN COMUNA RUSANESTI,

JUD OLT.

Contine: ..................... pagini scrise ..................... piese desenate

Responsabil proiect, ing. MARIUS Popescu

Craiova, 2012

- 2012 -

Beneficiar :

CONSILIUL LOCAL COMUNA RUSANESTI JUDETUL OLT

Contract nr. 15 - 2012

S.C. KWAR S.R.L Craiova

MODERNIZARE DRUM COMUNAL IN COMUNA RUSANESTI,

JUDEłUL OLT

Executant :

Denumire lucrare :

MODERNIZARE DRUM COMUNAL IN COMUNA RUSANESTI, JUDEłUL OLT

Beneficiar:

CONSILIUL LOCAL RUSANESTI

Faza de proiectare:

STUDIU DE FEZABILITATE

Director :

Ing. Raluca Popescu

Sef proiect :

Ing. Popescu Marius

Sef proiect specialitate:

Vol 1 – PROIECT TEHNIC

Ing. Tanasescu Marcel

Vol 2 – STUDIU GEOTEHNIC

Ing. Rosianu Nicolae

Vol 3 – Expertiza tehnica drumuri

Ing. Grigoras Anca

- 2012 –

SF Rusanesti

Documents

Transcript of SF Rusanesti