Sf. Nicolae Velimirovici - Predici

download Sf. Nicolae Velimirovici - Predici

of 115

  • date post

    22-Nov-2014
  • Category

    Spiritual

  • view

    4.135
  • download

    74

Embed Size (px)

description

Sf. Nicolae Velimirovici - Predici

Transcript of Sf. Nicolae Velimirovici - Predici

  • 1. DUMINICA A DOUZECI SI PATRA DUP RUSALII Evanghelia puterii lui Dumnezeu Luca 8, 41-56 Iat a venit un brbat, al crui nume era Iair si care era mai-marele sinagogii. i cznd la picioarele lui Iisus, l ruga s intre n casa lui, cci avea numai o fiic, ca de doisprezece ani, si ea era pe moarte. i, pe cnd se ducea El, mulimile l mpresurau. i o femeie, care de doisprezece ani avea curgere de snge si cheltuise cu doctorii toat averea ei, si de nici unul nu putuse s fie vindecat, apropiindu-se pe la spate, s- a atins de poala hainei Lui si ndat s-a oprit curgerea sngelui ei. i a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine ? Dar toi tgduind, Petru si ceilali care erau cu El, au zis: nvtorule, mulimile Te mbulzesc si te strmtoreaz si Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de Mine ? Iar Iisus a zis: s-a atins de mine cineva. Cci am simit o putere care a ieit din Mine. i femeia, vzndu-se vdit, a venit tremurnd si, cznd naintea Lui, a spus de fa cu tot poporul din ce cauz s-a atins de El si cum s-a tmduit ndat. Iar El i-a zis: ndrznete, fiic, credina ta te-a mntuit. Mergi n pace. i nc vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicnd: A murit fiica ta. Nu mai supra pe nvtorul. Dar Iisus, auzind, i-a rspuns: nu te teme. Crede numai, si se va izbvi. i venind n cas n-a lsat pe nimeni s intre cu El, dect numai pe Petru i pe Ioan si pe Iacov si pe tatl copilei i pe mam. i toi plngeau i se tnguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plngei; n-a murit, ci doarme. i rdeau de El, tiind c a murit. Iar El, scond pe toi afar i apucnd-o de mn, a strigat zicnd: Copil, scoal-te! i duhul ei s-a ntors si a nviat ndat; i El a poruncit s i se dea s mnnce. i au rmas uimii prinii ei. Iar El le-a poruncit s nu spun nimnui nimic. Cnd raza de soare atinge piatra, piatra ncepe s strluceasc. Cnd flacra atinge o candel stins, candela ncepe s ard. Cnd magnetul atinge fierul, fierul se magnetizeaz. Cnd o srm electric atinge alta srm, se electrizeaz amndou. Toate aceste fenomene fizice sunt o icoan, sau o pild a fenomenelor duhovniceti. Tot ce se ntmpl n afar este doar o imagine a ceea ce se petrece nluntru. Toata natura este un vis fa de contiina luntric, i ca un basm fa de nelegerea sufleteasca. Sufletul e contiina trupului, iar contiina sufletului e Dumnezeu. Cnd Dumnezeu se atinge de suflet, sufletul primete viat si vedere. La fel se ntmpl cu trupul cnd e atins de suflet. De la suflet primete trupul lumin, cldur, magnetism i electricitate, vedere si auzire i micare. Iar cnd sufletul se desparte de trup, toate acestea se pierd. Sufletul primete de la Dumnezeu o lumin aparte, cldur, magnetism si electricitate, vedere si auzire i micare, i toate acestea sunt pierdute cnd sufletul se desparte de Dumnezeu. Un trup mort este ntruchiparea unui suflet mort, a unui suflet desprit de Dumnezeu. E cineva n lumea aceasta mare care, atingnd un suflet mort, l aduce la via, i d lumin si flacr, magnetism si electricitate, cu puterea vieii ? Este cineva n adncul i largul mormnt al istoriei care, atingnd un trup mort, l face s se scoale si s umble si s vorbeasc ? Trebuie s fie, altfel soarele si pmntul, iarna i primvara, magnetul si electricitatea i tot ce e pe lume ar fi un chip a ceva ce nu exist, o umbr fr realitate, un vis fr contient.
  • 2. Trebuie s fie, altfel Domnul nostru Iisus Hristos n-ar fi venit pe pmnt. A venit ca s le arate oamenilor contiina si realitatea; s le arate c toat firea, cu tot ce este i cu tot ce se ntmpl ntrnsa este doar icoan, vis, poveste. Domnul a venit ca s dovedeasc adevrul celor spuse de soare si pmnt, de iarn si de primvar, de magnetism i de electricitate i de toate lucrurile din natur, fcute de Dumnezeu ca o carte deschis naintea oamenilor, pe care ei nc nu au citit-o pn la capt. El e ca un stlp de foc n istoria universului, de la care sufletele moarte i primesc lumina si cldura, micarea i puterea. El este Pomul Vieii la a crui atingere trupurile moarte nviaz. Este balsamul curat i nmiresmat care d ochilor orbi vedere, surzilor auzire, nlemniilor micare, muilor vorbire, nebunilor minte, leproilor curire i tuturor bolilor vindecare. Evanghelia de astzi ne arat nc o dat cum, n atingere cu Hristos, bolnavii se tmduiesc si morii nviaz. In vremea aceea, Iat a venit un brbat, al crui nume era Iair i care era mai-marele sinagogii. i cznd la picioarele lui Iisus, l ruga s intre n casa lui, cci avea numai o fiic, ca de doisprezece ani, i ea era pe moarte. n care vreme ? Cnd s-au ntmplat acestea ? In vremea cnd Domnul s-a ntors pe mare n corabie din inutul gadarenilor, unde curaase doi oameni de demoni, dup ce mai devreme linitise furtuna pe mare. Svrind aceste mari minuni, a fost chemat, dup cum vom vedea, sa svreasc o a treia: s nvie morii. i toate ntr-un rstimp foarte scurt, ca i cnd S-ar fi grbit s fac bine oamenilor de pe pmnt n vremea vieii Sale, dndu-ne nou o pild de rvn ntru bine, i artndu-ne c trebuie s umblm ct vreme avem lumina (Ioan l2,35). Dei aceste trei minuni sunt, prin natura lor, foarte deosebite, toate arat acelai lucru: puterea stpnitoare a Mntuitorului Hristos: stpnirea asupra firii, stpnirea asupra demonilor si stpnirea asupra sufletelor. Greu de spus care din aceste trei mari lucrri e mai mrea, mai slvit, mai uimitoare. Ce-i mai greu: sa potoleti stihiile dezlnuite, apa i vntul, s vindeci nebunii fr leac sau s nviezi morii ? Toate trei sunt la fel de grele pentru omul muritor, i toate trei sunt la fel de uoare pentru Hristos. Ori care din aceste minuni ai ncerca s ptrunzi, simi, cu fric i cu tremur, atotputernica suflare ce a fcut, n nceput, lumea. A zis Dumnezeu i a fost aa (Facere l, ll). Acest Iair este numit la Matei dregtor, iar Marcu si Luca arat ce fel de dregtor era: un cap al comunitii, mai-marele sinagogii, unde se ntocmeau rnduielile religiei i naiunii. Singurul lui copil era pe moarte. Cumplit lucru pentru el, care, la fel ca toi iudeii, avea o credin firav, nelmurit, n viaa de dup moarte Mai mult, pentru un om cu ntietatea lui, lovitura era ndoit. Odat durerea de printe, era i ruinea si umilina n faa poporului, pentru c o astfel de pierdere era privit ca o pedeaps de la Dumnezeu. Dezndjduit, a venit la Hristos i I s-a nchinat, zicnd -Fiica mea a murit de curnd dar, venind, pune mna Ta peste ea i va fi vie (Matei 9,l8). De ce Luca ne spune c fiica dregtorului era pe moarte iar Matei c a murit de curnd? Luca descrie ntmplarea aa cum s-a desfurat, iar Matei aduce chiar cuvintele lui Iair. Nu au oamenii obiceiul s-i nfieze nefericirea mai mare dect
  • 3. este? Aceast exagerare vine din faptul c nenorocirea, venind pe neateptate, pare cu att mai groaznic; pe de alt parte, omul care caut ajutor tinde s nfieze pierderea drept mai mare dect este, ca s primeasc ajutor ct mai repede. Cnd o cas e n flcri, auzi: Srii, ajutor, mi-a ars casa ! Dar casa nc nu e scrum, ci abia a luat foc. Iar c fata lui Iair nu murise nc la vremea cnd el a spus Domnului aceste cuvinte se vede mai departe din cele rostite la venirea slujitorilor lui Iair. Iair avea, intr-o msura, credina n Hrislos, dar aceasta credina a lui nu o ajungea nici pe departe pe cea a sutaului roman din Capernaum. Pe cnd acesta l oprea pe Hristos s mearg la casa sa, ca unul ce se simea nevrednic de cinstea aceasta, i doar l ruga: zi numai cu cuvntul si se va tmdui sluga mea (Matei 8), Iair l-a chemat pe Domnul s vin la casa lui i s-i pun mna Sa deasupra fiicei care murise. Credina lui, aadar, avea ceva trupesc n-trnsa: Pune mna Ta peste ea. Iair cerea de la Hristos un fel tangibil de vindecare. De parc ar avea cuvntul lui Hristos mai puina putere dect mna Sa ! De parc glasul care a linitit furtuna si a scos demonii din oamenii ndrcii si l-a nviat pe Lazr cel de patru zile mort i ngropat n-ar fi putut s-o nvieze pe copila lui Iair la fel de bine ca i mna ! Dar Domnul a fost preamilostiv i nu l-a lipsit pe ndureratul printe de grabnicul Su ajutor, chiar daca credina acestuia era cu lips. Iar pe drum s-a svrit o minune asupra unei femei a crei credin era mai mare dect a lui Iair, minune care l-a ncredinat pe acesta c Hristos ntreg vindeca, nu numai mna Lui. n orice chip s-ar apropia cineva de Hristos, se tmduiete. Mare mngiere pentru cei care nu se pot atinge de Hristos ntr-un chip anume. Domnul Si-a ntins minile pe Cruce ca s cuprind n mbriarea Sa pe toi cei care vin ctre El, de oriunde si oricum ar veni ei. Dar vedei ce s-a ntmplat pe cnd Hristos nainta mpreun cu mulimile spre casa lui lair: i, pe cnd se ducea El, mulimile l mpresurau. i o femeie, care de doisprezece ani avea curgere de snge i cheltuise cu doctorii toat averea ei, si de nici unul nu putuse s fie vin decat, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui si ndat s-a oprit curgerea sngelui ei. Mulime de oameni s-a strns n jurul lui Hristos la ntoarcerea din Gadara si acum se mbulzea pe lng Dnsul. Pentru c se zice: S-a adunat la El mulime mult (Marcu 5, 2l). Toi voiau s-L vad, s-L aud, s fie n preajma Lui, unii din sete duhovniceasc, alii din pur curiozitate. n aceast mulimi se afla i femeia bolnav, iar boala ei era grea. Curgerea de snge a unei femei, chiar fireasc fiind, e un lucru suprtor, o umilina. Dar dac doisprezece ani n ir nu se oprete, ce izvor de chin, de ruine, de necurie ! Aceast fptur cutase vindecare si dduse pe doctori i pe leacuri tot ce avea, dar n zadar, nimeni si nimic nu-i fusese de ajutor. De parc Dumnezeu ar fi fcut-o anume pentru valul de snge care nu se mai oprea, de parc tot rostul ci pe pmnt ar fi fost s se spele i s se schimbe i s se trasc de la zi la alta ntr-un chin si o necurie fr leac. Aa ni se pare cnd suferim de o boal cronic. Dar Dumnezeu i pur