SEXTING

SA

F E I

NT

ER

NE

T D

AY

- 1

0 F

EB

RU

AR

I E 2

01

5

Statistici• Copiii români înregistrează cel mai mare procent la primirea de mesaje sexuale (fenomenul „sexting”), 24% declarând că au văzut sau primit mesaje sexuale online.

Dintre cei expuși, 28% declară că au fost deranjați de aceasta (copiii cu vârsta între 11-16 ani).

Livingstone, S, and Haddon, L (2009-2011) EU Kids Online: Final report. LSE, London: EU Kids Online (EC Safer Internet Plus Programme Deliverable D6.5.

Sexting-ul este definit ca transmiterea de mesaje sau imagini cu conţinut sexual explicit, cel mai adesea prin intermediul telefonului mobil. Adolescenții și tinerii (în special) trimit texte, fotografii sau secvențe video cu caracter sexual, în care protagoniștii sunt de cele mai multe ori ei înșiși, prin SMS, email, webcam, Skype sau prin intermediul rețelelor sociale unde imaginile sunt postate și partajate cu alți utilizatori( Facebook, Twitter, Flickr, Youtube etc.). Puțini dintre ei își dau seama că, odată transmise imaginile și secvențele video, dispare controlul asupra redistribuirii lor pe alte website-uri sau conturi ale rețelelor de socializare, făcând inutil orice efort de recuperare a fișierelor. Un studiu realizat de Internet Watch Foundation a relevat faptul că 88% dintre imaginile sexuale postate de către autorii lor au fost colectate și repostate pe alte site-uri. În această situație vorbim de victime ale sexting-ului

Fenomen apărut recent, sexting-ul a ajuns în atenția autorităților și organizațiilor cu preocupări în domeniul siguranței online, fiind asociat cu o gamă largă de consecințe de natură legală și socială. Conform cercetării publicate în 2012 de Academia Americană de Pediatrie , acest fenomen apare ca parte a unui comportament sexual de risc printre adolescenți, în ciuda presupunerilor anterioare care indicau un pericol minim. Din punct de vedere statistic, sexting-ul este asociat semnificativ cu activități sexuale cu elemente de risc (lipsa cunoștințelor privind viața sexuală și bolile cu transmitere sexuală, nefolosirea mijloacelor de protecție). Una dintre recomandările autorilor este includerea dezbaterilor privind sexting-ul și riscurile asociate acestuia în programa cursului opțional privind educația pentru sănătate.

Motivele pentru care adolescenții recurg la acest tip de comportament sunt legate fie de atragerea atenției și creșterea popularității lor, fie de lansarea unei glume în grupul de prieteni sau în relaţia de cuplu, crezând că vor rămâne private.

Gravitatea situației va depinde de natura imaginii sau a secvenței video, de cât de explicit este conținutul, de intenția cu care a fost transmisă și de dimensiunea publicității ei (transfer către o persoană sau publicare pe Facebook).

Rolul cadrelor didactice în protecția victimelor de ”sexting”

În calitate de educatori școlari, diriginți sau profesori ai elevilor implicați în situațiile de sexting, trebuie respectate următoarele reguli:

1. Vorbiți cu victima, ținând seama de nevoia acesteia de a se simți susținută și în siguranță. Având sentimentul că a pierdut cu totul controlul asupra situației, victimei trebuie să i se explice că nu e singură și că va fi ajutată să depășească această situație nefericită. Ea nu trebuie admonestată sau judecată. Ea are nevoie să i se explice care sunt pașii de urmat. Părinții trebuie anunțați despre situația apărută. În cazul în care victima refuză, încercați să o convingeți să faceți împreună acest lucru.

2. Evaluați impactul situației aflând ce conține imaginea (fără a o privi), care a fost intenția trimiterii sau postării ei și gradul de răspândire. Probabil că ar fi utilă o discuție cu unii dintre elevii care au auzit despre problema apărută, dar înainte de aceasta, informați victima asupra persoanelor pe care le veți întâlni.

3. Adresați-vă persoanei care a răspândit fotografia sau secvența video cerându-i să elimine fișierele atât de pe site-ul pe care au fost încărcate cât și de pe dispozitivele pe care se pot afla (telefonul mobil, memorii externe, hard-diskuri). Implicați atât părinții victimei cât și pe cei ai autorului postării în urmărirea și rezolvarea situației. Fiți atent la evoluția emoțională și comportamentală a victimei, iar la nevoie cereți suportul specialiștilor.

4. Gândiți-vă la măsuri de reparație (scuze) care ar putea avea un efect pozitiv asupra victimei și autorului.

Luând în considerare efectele grave asupra reputației victimei, în abordarea cazurilor de sexting trebuie respectate următoarele principii esențiale:

• Imaginile și secvențele video nu trebuie văzute. Victimele vor întâmpina dificultăți în a comunica cu persoanele care au privit imaginile stânjenitoare. Cadrul didactic trebuie să rămână în primul rând o persoană resursă pentru elevi.

• Protejați viața privată a victimei și implicați cât mai puține persoane în rezolvarea situației sale.

• Luați în considerare starea emoțională a victimei și nu judecați fapta acesteia.

• Nu-l considerați pe autor un infractor, ci mai degrabă un adolescent care a comis o eroare pe care e dator să o repare și din care trebuie să învețe.• Păstrați întotdeauna confidențialitatea atunci când vorbiți cu tinerii sau cu părinții lor.• Discutați cu elevii din școală despre acest lucru (despre fenomen și nu despre un caz particular). Încercați să extindeți discuțiile la alte aspecte privind viața privată, informațiile cu caracter privat, respectul pentru alte persoane, reputația online, cyberbullying, educația emoțională, educația sexuală etc.• Ștergeți fotografiile și secvențele video în cauză. Dacă autorul nu o poate face, apelați la administratorii site-ului.. Dacă fișierele au fost trimise prin SMS, încercați să aflați cine le-a primit și cereți ștergerea lor.• Dacă există rea-voință și nu pot fi șterse fișierele, apelați la serviciile de Helpline sau Hotline ale programului Sigur.info sau sesizați poliția.

La adresa de email: helpline@sigur.infoPrin chat: helpline_sigurinfo (L-V, între 09:00 – 17:30)La numerele de telefon (L-V, între 10.00 – 17:00):

Gratuit, in DIGI TEL şi DIGI MOBIL: 0318080000

Cu taxare normală în reţele: 0744 300 476 0762 639 300 0722 753 744

*Fragmente preluate din „Ghidul şcolar privind utilizarea în siguranţă a internetului” dezvoltat de Organizaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale în cadrul programului european Sigur.info