Serie nouă nr. 35, februarie 2011 ISSN 2066-0103 Ştiinţă ... · Legea gravitaţiei universale:...

„START! Avem de cucerit o lume!” nr. 35, februarie 2011 – Grupul Şcolar Industrial „MECANICĂ FINĂ” ISSN 2066-0103

Serie nouă nr. 35, februarie 2011 ISSN 2066-0103Ştiinţă

Tehnică

ArtăRecreaţie

Tot ce-i bun, pentru voi

Gabriela VasileSecretar de redacţie

Colectiv de redacţie:Stoica Mihaela Bianca, clasa a XII-aTopîrceanu Ana-Maria, clasa a XI-a

Beia Răzvan, clasa a XI-aTilică Laurenţiu, clasa a XII-a

Felicia LăzăroiuProfesor consultant

Olguţa SpornicCoordonator proiecte, programe

educative şi extraşcolare

„START! Avem de cucerit o lume!” nr. 35, febr. 2011 - Grupul Şcolar Industrial „MECANICĂ FINĂ” ISSN 2066-0103

2

Focul este un proces de combustie (ardere)violent, cu degajare de energie luminoasă şicalorică. Din punct de vedere chimic, combustia esteun proces de oxidare, în timpul căruia unelesubstanţe (ex: hidrocarburile) se combină cuoxigenul în stare liberă.

În general, combustia presupune existenţaunui factor declanşator (o sursă externă deaprindere); există şi cazuri de autoaprindere (ex:gunoiul de grajd sau păşunile, în verile extrem decălduroase se aprind din cauza emanaţiilor de gazmetan).

În urmă cu 1,8 milioane de ani, primiihominizi cu poziţie verticală („homo erectus”) nuştiau nimic din toate acestea; ei doar au învăţat săpăstreze jăraticul provenit din incendiile devegetaţie şi să-l folosească ca sursă externă deaprindere.

Folosit la începuturile civilizaţiei doarpentru alungarea animalelor de pradă, gonireavânatului spre capcane, pregătirea mâncării,iluminatul şi încălzirea peşterilor, focul este însocietatea actuală un important izvor de energie(centralele termoelectrice) şi principala sursă depoluare a planetei cu bioxid de carbon.

Industrializarea din ultimii 200 de ani a dusla modificări în compoziţia stratului atmosferic, maiales ca urmare a arderii hidrocarburilor; existenţaunor concentraţii ridicate de monoxid şi bioxid decarbon în atmosferă este una dintre cauzeleîncălzirii globale care ameninţă perpetuarea vieţiipe Terra.

În acest număr al revistei şcolare ne asumămriscul de a ne juca cu focul (evident, la figurat!).Încercăm să vă atragem cu un spectru larg deinformaţii tematice (pentru bagajul vostru decunoştinţe generale) dar şi cu pagini amuzante.

Vă dorim lectură plăcută!Nu uitaţi să ne transmiteţi impresiile şi

sugestiile voastre despre conţinutul şi forma revistei.

Gabriela Vasile, bibliotecar

3. Focul stelar. Trecut, prezent şi viitor7. Nu ştiaţi? Vreţi să aflaţi?8. Focul din adâncuri. Despre vulcani10. Proverbe româneşti şi citate... cu foc10. Invitaţie de participare la simpozionul „De

la ştiinţă la literatură” (mai 2011)11. Focul, în mitologie şi astăzi12. Jocuri logice. Pentru cei deştepţi foc, o

simplă joacă14. Caleidoscop. Foc, focar, flacără16. Artificii17. Cărţile, adevărate focare de idei. Cunoştinţe

transformate în scrum18. Mă informez, deci exist! Pagină pentru

internauţi.20. Jocuri logice – Răspunsuri21. Ţiganiada. O călătorie cu umor în tainiţa

Iadului22. Flăcările mâniei. Răscoala din 190723. „S-a întâmplat să port cândva făclia”.

Puterea metaforei în poezia lui Lucian Blaga25. Să râdem cu foc! Rime cu haz25. UMOR. Scurt, urzicător. UMOR26. Calendarul activităţilor şcolare pentru luna

februarie 2011

Nu mai ardeţi gazul de pomană!


3

Motto: „Icoana stelei ce-a muritÎncet pe cer se suie;Era pe când nu s-a zărit,Azi o vedem, şi nu e.”

Mihai Eminescu – „La steaua” (1 dec. 1886)

La începuturile civilizaţiei, oamenii au privitstelele cu teamă şi veneraţie, apoi au început să leobserve; cunoaşterea universului s-a accelerat pemăsură ce omenirea a învăţat „să citească” cuajutorul instrumentelor „mesajele” (sub formă defascicule electromagnetice) picate din cer.

Mai mult, de la mijlocul secolului XX (decând a început „Era Spaţială”), au fost trimise înspaţiul cosmic observatoare astronomice; acesteaau avantajul că activitatea de monitorizare nu esteafectată de atmosfera terestră şi pot acoperi o ariemult mai largă.

Savanţii antichităţii considerau ca centru aluniversului fie un foc central („sufletul universului”- şcoala pitagoreică), fie Pământul (Aristotel şi maiapoi, Ptolemeu), fie Soarele (Aristarh 280 î.Hr.);abia în 1542 apare lucrarea „De revolutionibusorbium coelestium” în care Copernic aduceargumente valabile în sprijinul teoriei heliocentrice.

Interpretări timpurii ale universului vizibil

Pitagora(cca 580 î.Hr.- cca

500 î.Hr)

În centrul universului se află o masăde foc (sufletul universului), iarPământul, Soarele, Luna, planetele şistelele fixe (Calea Lactee) se rotesc înjurul lui. Este primul model non-geocentric al Universului

Aristarh din Samos(310 î.Hr.-230

î.Hr.)

Pământul se roteşte zilnic în jurul axeisale şi anual, în jurul Soarelui, pe oorbită circulară. Sfera cu stelele fixe(Calea Lacteee) este centrată în jurulSoarelui.

Ptolemeu(87-165)

Modelul geocentric: Pământul estecentrul universului iar soarele şiplanetele de rotesc în jurul lui.

NicolausCopernicus(1473-1543)

1542- Lucrarea „De revolutionibusorbium coelestium” impune modelulheliocentric (planetele se rotesc înjurul soarelui), cu toată opoziţiaBisericii Catolice.

Sir Thomas Digges(1546-1595)

1576- Adaugă modelului heliocentrical lui Copernic un spaţiu extra-planetar infinit, populat cu stele.

Sir Isaac Newton(1643-1727)

Legea gravitaţiei universale: lumeaterestră şi cosmosul se supun aceloraşilegi ale fizicii. Universul lui Newtoneste infinit, omogen distribuit şiimuabil (veşnic în echilibru).

Astrofizica modernă porneşte de la teoriarelativităţii a lui Einstein (1915); matematicianulrus Alexander Friedmann (1888-1925) a descoperitcă extinderea universului ar fi soluţia care satisfaceecuaţiile de câmp ale teoriei relativităţii (curburaspaţiu-timp determinată de materie şi energie).

Belgianul Georges Lemaître (1894-1966;fizician şi preot) a formulat în 1927 ipoteza căuniversul în stare iniţială era un „atom primordial”(astăzi se foloseşte termenul de „singularitate”) cudensitate imensă; din explozia lui ar fi rezultatuniversul care se află în şi acum în expansiune.

Modelul cosmologic dinamic alrelativităţii generale

Galaxiile se formează şi se mişcă lafel ca stafidele într-un cozonac

Teoria exploziei primordiale şi-a găsit cugreu adepţi, fiind mult prea abstractă; pe măsură ceapăreau noi dovezi în sprijinul ei, a devenit teoriaacceptată oficial.

În prezent se consideră că marea explozienumită plastic Big-Bang a avut loc în urmă cu 13,7miliarde de ani; de atunci materia continuă să seextindă.

Creşterea preciziei de cartografierea radiaţiei cosmice de fond

(observatoarele cosmice pentrumicrounde COBE, lansat în 1989

şi WMAP, lansat în 2001)

Diametrul actual al cosmosului observabileste de 93 miliarde de ani lumină, iar diametrulîntregului cosmos este încă necunoscut (posibil, esteinfinit). Teoria Big-Bang a tot fost testată mai binede jumătate de secol şi este susţinută de nenumăratedovezi:- 1929: Edwin Hubble afirmă că deplasarea spreroşu a luminii emise de stele este indiciul că ele seîndepărtează (raportul dintre viteza galaxiilor şidistanţa la care se află rămânând constant);universul este încă în expansiune;- 1949: George Gamow explică cum s-au formatelementele uşoare (hidrogen şi heliu) imediat dupăexplozia primordială şi prezice existenţa unui fondcosmic de microunde rezidual;- 1950: Fred Hoyle explică formarea în stele aelementelor grele.


4

Teoria Big Bang - File de istorie

Albert Einstein(1879-1955)

1905- Teoria Specială a Relativităţii1915- Teoria Generală a Relativităţii:o concentrare de energie producecurbarea spaţiului

Willem de Sitter(1872-1937)

olandez

1917- concepe un model de universcare se extinde cu constanta deaccelerare în plan bidimensional.

William DuncanMacMillan

(1871-1948) englez

Univers static şi echilibrat. Materianouă este creată din radiaţia stelarăperpetuu reciclată.

AlexanderFriedmann

(1888-1925) rus

1922- găseşte soluţie ecuaţiilor decâmp ale lui Einstein în care spaţiuleste în expansiune.

Georges Lamaître(1894-1966)

belgian

1927- propune ca moment iniţial alunui univers în expansiune explozia„atomului primordial”(singularitate)

Edwin Hubble(1889-1953)

american

1929- folosind deplasarea spectralăspre roşu a galaxiilor îndepărtate , ademonstrat expansiunea Universului;raportul dintre viteza galaxiilor şidistanţa la care se află este constant

Edward Milne(1896-1953)

britanic

1933- enunţă principiul cosmologic:univers omogen şi izotrop (densitateconstantă în toate direcţiile).

George Gamow(1904-1968)

ex-studentul luiFriedmann stabilit

în SUA

1940-1948 prezice existenţa unui fondcosmic de microunde care provine dinexplozia primordială.A adus un serviciu teoriei Big Bangprin explicarea faptului că nivelurileactuale de hidrogen şi heliu dinunivers (peste 99% din toată materia)ar putea proveni din reacţii apăruteimediat după explozia primordială.

Fred Hoyle(1915-2001)

britanic

În 1949 numeşteexplozia primară„Big-Bang” la unpost de radio de

mare popularitate,cu intenţia de a luaîn derâdere teoria

cosmologică auniversului în

expansiune

1946- „Sinteza elementelor dinhidrogen” notă despre “Originearazelor cosmice”, în care prezicefaptul că elementele grele se pot regăsiîn razele cosmice. Predicţia a fostconfirmată 22 de ani mai târziu1948-Teoria conform căreia universalnu are început sau sfârşit, iar materianouă este creată din nimic(cosmologie staţionară);1950- împreună cu William AlfredFowler şi Margaret Burbidge dezvoltăteoria provenienţei elementelorchimice, ce a primit premiile Nobel şiFowler pentru fizică în 1983.

Arno Penzias siRobert Wilson

1965- fiind angajaţi la LaboratoareleBell, descopera radiaţia de fond de 2,7K – „relicva” Big Bang-ului prezisăde Gamow în 1950.Pentru această descoperire cei doiprimesc Premiul Nobel pentru Fizicăîn 1978.

Alan Guth(n. 1947)

1981- propune ideea unei fazeinflaţionare a Universului, imediatdupă Big Bang (confirmată deobservatoarele COBE în 1992 şi deWAMP în 2003, care au cartografiatcerul după emisiile de microunde).

Materia, ca energie în stare de repausTeoria Big Bang se sprijină pe ipoteza că

materia s-a născut din energie: particuleleelementare dezunite şi puternic încărcate energetic,au traversat diverse stări de agregare, tot maicomplexe (protoni şi neutroni, nuclee, atomi), pemăsură ce pierdeau din energia iniţială.

Pentru verificarea acestei ipoteze s-auconstruit marile acceleratoarele de particule(Tevatron şi LHC) în care lucrează cei mai bunifizicieni ai lumii.

Acceleratorul de particule LHC (CERN)

Se consideră astăzi că în primele 15 minutede la explozia primordială s-au consumaturmătoarele faze:

- etapa cuantică: particulele elementare coexistauseparat în condiţii de temperatură extremă (miide miliarde de grade) în stadiul de plasmăcosmică;

- etapa inflaţiei: în momentul 10-35 secunde de laformarea sa, Universul a cunoscut o fază scurtăde dilatare exponenţială, atingând într-ofracţiune infinitezimală de timp dimensiuniastronomice, după care şi-a reluat expansiuneacu o viteză mai rezonabilă. Alan Guth a propus în1980 această etapă (favorizată de existenţapresiunii negative a densităţii vidului), care poateexplica apariţia galaxiilor din mărunteneomogenităţi ale materiei, amplificate peparcursul timpului.

- etapa formării quarcurilor: la o sutime demiime de secundă după Big Bang, cândtemperatura scăzuse puţin (la o temperatură deun milion de ori mai mare decât în centrulSoarelui), quarcurile au început să se unească


5

câte trei, formând protoni, antiprotoni, neutronişi antineutroni; apoi cea mai mare parte aantiparticulelor dispar şi universul este format cupreponderenţă din cinci populaţii de particuleleelementare: protoni, neutroni, electroni, fotoni,neutrini;

- etapa formării hadronilor: la 200 de secunde dela momentul originar, şi temperatura de 10 9

grade K particulele elementare se asambleazăpentru a forma izotopii nucleelor de hidrogen şiheliu; la doar câteva minute după Big Bangexistau izotopi stabili de hidrogen, heliu şi litiu şiizotopi instabili (radioactivi): tritiu sau H-3,beriliu-7 (Be-7) şi beriliu-8 (Be-8).

- etapa leptonilor: după mai puţin de o secundăde la Big Bang, apăruseră deja cele patru forţefundamentale: gravitaţională, electromagnetică,forţa nucleară tare şi forţa nucleară slabă. Timpde 300000 de ani, în care universul s-a extins şi s-a răcit, s-au format primii atomi stabili şi neutrielectric (atomul de hidrogen, format dintr-unproton şi un electron; atomul de heliu format dindoi protoni şi doi electroni); electronii rămaşiliberi formează fondul cosmic de microunde careprovine din explozia iniţială.

Formarea şi viaţa stelelorNorii groşi de gaz constituiţi în blocuri de

materie densă (protogalaxii) au generat ciorchiniide stele (galaxiile). Primele stele au apărut abia la200000 de ani după Big Bang.

Discurile de materie densă formate din atomide hidrogen dezvoltă prin rotaţie braţele spirale;acestea au densitate sporită şi în ele se declanşeazăreacţii în lanţ de fuziune, la orice modificareviolentă de stare (ex: supraîncălzire din cauzafrecării, ciocnirea cu un alt nor dens etc.).

Reacţia de fuziune porneşte din centrele cudensitatea cea mai mare. O simulare pe calculatorefectuată de Centrul Universitar din Heidelbergpentru Astronomie, în colaborare cu Institutul MaxPlanck de Astrofizică din Garching şi Universitateadin Texas, Austin (SUA) demonstrează că esteimprobabilă apariţia de stele singulare dintr-un norde materie; declanşarea reacţiei de fuziune în lanţare şanse mult mai mari să apară în mai multecentre, aproape simultan. În timpul reacţiei defuziune reacţia dominantă este trecerea nucleelor dehidrogen în ioni de heliu; acest ciclu de fuziuneeliberează energie în nucleul stelei.

Procesul de generare a stelelor - simulare computerizatăhttp://nanopatentsandinnovations.blogspot.com/2011/02/lone

liness-of-first-stars-new-look.html

Cât timp masa stelară are suficient hidrogen,reacţiile generate simultan sunt:

● Fuziunea hidrogenului în deuteriuH + H → 2H + e+ + neutrino

● Formarea izotopului heliu-32H + H → 3He + foton

● Formarea izotopului heliu-43He + 3He → 4He + H + H

După miliarde de ani, hidrogenul existent înstea nu mai este capabil să întreţină arderea, darsteaua continuă totuşi să strălucească (etapacombustiei pe bază de heliu).

La temperaturi de peste 100 de milioane degrade Kelvin au loc la suprafaţă reacţiile:● fuziunea heliului în carbon;● fuziunea carbon - heliu din care rezultă oxigen.

În miezul stelelor îmbătrânite, la temperaturimult mai mari, au loc reacţii de formare aelementelor mai grele: neon, sodiu, magneziu, sulf,siliciu, nichel, cobalt, fier.

Cum mor steleleMoartea unei stele survine când încetează

combustia de heliu; stelele pitice albe sunt stele miciîn agonie, care se vor răci treptat, devenind cutimpul pitice negre (de dimensiuni aproximativegale cu planeta Pământ, dar cu o masă de 200000de ori mai mare).

Stelele de mari dimensiuni (mai mari decâtSoarele nostru de cel puţin şase ori), în perioadacombustiei pe bază de heliu îşi măresc dimensiunea,trecând în stadiul de „gigantică roşie”; o astfel destea în agonie arde şi elemente grele (carbon, azot,oxigen, magneziu). Când se ajunge la fier,producerea de energie încetează, nucleul faceimplozie, straturile exterioare explodează (etapănumită „supernovă”) şi cea mai mare parte a maseistelare se împrăştie în spaţiu.

http://nanopatentsandinnovations.blogspot.com/2011/02/lone


6

Supernovele sunt singurele locuri dinUnivers în care se creează elemente mai grele decâtfierul; nucleul unei astfel de stele devine cu timpul opitică albă, o stea neutronică (de dimensiuni mici,dar foarte densă) sau o „gaură neagră” (obiectcosmic extrem de dens, care nu permite luminii săscape din câmpul său gravitaţional).

Chandra X ray Observatory, (observarorulNASA cu raze X) a trimis date referitoare lasupernova SN 1979C, identificând în perioada1995-2007 existenţa unei surse puternice de raze X,constantă ca intensitate.

Pe baza acestor observaţii, confirmate şi desateliţii Swift (NASA), XMM Newton (ESA) şiROSAT (Germania) cercetătorii au tras concluziacă semnalele X provin cel mai probabil dintr-ogaură neagră, alimentată fie de materialul rezultatîn urma exploziei, fie de o stea geamănă.

O a doua posibilitate ar fi ca semnalele săparvină de la o stea neutronică tânără, cu un fluxdens de particule electromagnetice.

Supernova 1979 C este la o distanţă de 52,5milioane de ani lumină de Pământ (Galaxia spiralăMessier 100 – Constelaţia Berenice).

SN 1979 C, posibil cea mai tânără gaură neagră Imagine compusă Raze X

Raze infraroşii Spectrul optic

Materie şi energii ascunse („întunecate”)Problema apariţiei şi a evoluţiei Universului

s-a complicat în 1933, când Fritz Zwicky a constatatcomportamentul ciudat al unei galaxii din clusterulComa; aceasta avea şi masa şi viteza necesarepentru a se desprinde de cluster şi totuşi rămâneaalipită grupului de galaxii.

Zwicky a interpretat acest fapt ca o dovadă aexistenţei unei mase suplimentare în cluster pe carea denumit-o „materie întunecată”; aceasta nuemite radiaţii în spectrul electromagnetic darexercită o forţă gravitaţională suplimentară asupragalaxiilor „înfrăţite”.

Sukanya Chakrabarti(UC Berkeley-SUA)

Studiu publicat în ian. 2011:distribuţia hidrogenului dingalaxia M 51 poate fi cheiapentru descifrarea materiei

întunecate

Două echipe independente, conduse deamericanul Adam Riess şi australianul SaulPerlmutter, cercetând (1998) supernovele de tip Ia,au descoperit existenţa expansiunii cosmiceaccelerate: galaxiile se îndepărtează unele de alteleaccelerat, ca şi cum o energie necunoscută ar anulaforţa gravitaţională normală pentru maselegalaxiilor. S-a propus drept explicaţie existenţa uneienergii „întunecate”, cu un rol invers faţă degravitaţie.

Se consideră în prezent că materiaîntunecată este distribuită inegal în univers şireprezintă 23% din acesta; energia întunecată estedistribuită în mod egal şi reprezintă 73% dinUnivers; materia cunoscută nouă este prezentă înstele, planete, asteroizi (0,4% din Univers) şi gazulintergalactic (3,6” din Univers).

Observatorul Spaţial Chandra (2004) a culesdate care confirmă acţiunea energiei întunecate şi întrecut; „vârsta” ei ar fi de 6 miliarde de ani.

O altă viziune despre Univershttp://byrev.org/tech/wun-yi-shu-universe/O teorie cosmologică extravagantă a propus

cercetătorul chinez Wun-Yi Shu. Teoria lui are labază următoarele: ● viteza luminii şi constantagravitaţională nu sunt de fapt constante, ci iauvalori diferite în funcţie de starea Universului(extindere, contracţie); ● timpul este etern, fărăînceput sau sfârşit; ● secţiunea spaţială aUniversului este o sferă în 4D; este o sferă în 4Detern, aflat alternativ în expansiune sau contracţie,dar fără să treacă vreodată prin starea desingularitate; ● Universul trece prin faze deexpansiune şi contracţie.

Perechile de noţiuni timp-spaţiu şi masă-lungime sunt interschimbabile; când universul seextinde, timpul se transformă în spaţiu şi masa înlungime; în stadiul de contracţie a universului,spaţiul se transformă în timp şi lungimea în masă.

Această teorie îndrăzneaţă are meritul căanulează conceptul de singularitate (pentru carelegile fizicii nu mai funcţionează); nu este încă oteorie acceptată de specialişti.

Beia Răzvan, clasa a XI-a A

http://byrev.org/tech/wun-yi-shu-universe/


7

►Pe întreg cerul sunt 88 de constelaţii, dintre care70 de văd din ţara noastră.

►Cele mai mici galaxii au câteva sute de anilumină în diametru şi conţin 100.000 de stele. Celemai mari pot avea în diametru 3 milioane de anilumină şi conţin mii de miliarde de stele.

► Telescopul Spaţial Hubble a oferit lumii timp depeste 20 de ani imagini exotice ale spaţiuluiextraterestru; a fost numit astfel în cinsteaastronomului american Edwin P. Hubble (1889-1953) care a introdus sistemul de clasificare algalaxiilor, după mărime şi formă.

Telescopul spaţial Hubble a descoperit că înunivers pot fi 125 miliarde de galaxii.

Imagini furnizate de Telescopul Spaţial Hubble

← Helix Nebula, ochiul cosmic

Decesul unei stele:nebuloasa NGC 6302

pare un fluture cosmic →

► Sistemul nostru solar face parte din galaxiaspirală Calea Lactee. Galaxiile spirale au un nucleucompus din stele bătrâne şi două sau mai multebraţe spirale, formate din stele tinere, praf şi gazinterstelar; în nucleul fiecărei galaxii spirale există(probabil) câte o gaură neagră supermasivă.

Poziţionarea Sistemului Solar în Galaxia Calea LacteeSoarele este una dintre cele 500 de miliarde de stele ale sale

►Câteva viteze importante:Viteza sunetului 1238 km/hViteza glonţului 3300 km/hViteza luminii 300000 km/s

Viteza unei nave spaţiale 28000 km/h

►În cât timp străbate lumina distanţa......de la Pământ la Lună 1:27 secunde...de la Soare la Pământ 8 minute şi 20 secunde

► Empedocle din Acragas (490 î.Hr. – 430 î.Hr.;filosof grec presocratic), autorul poemului „Periphyseos” (Despre natură), a încercat să explice ceeste materia şi cum este construit universul.

El considera că există patruelemente primordiale imuabile,eterne, necreate şi indestructibile:focul, apa, pământul şi aerul; celepatru elemente se pot îmbina sausepara, dar nu se pot transformaunele în altele.

►Mari incendii petrecute în istorie:Anul Locul Explicaţii

64 Roma

Incendiu devastator în oraş,în vremea împăratului Nero;poporul a crezut că autorulmoral al incendiului a fostchiar împăratul, nemulţumitde planul urbanistic alRomei.

16661676

Londra

Oraşul a fost distrus înproporţie de 80%; parteabună a acestor incendii: afost stăvilită epidemia deciumă şi oraşul s-a reclăditcu materiale mai rezistente.

1871 Chicago

Incendiu devastator soldatcu cca. 200 - 300 morţi,17 000 clădiri distruse; pesteagul oraşului sunt patrustele, cea de-a douasimbolizând acest maredezastru.

1906 SanFrancisco

Incendiul a urmat unui marecutremur; oficial s-auînregistrat 700 de morţi.

2010 RusiaIncendii de vegetaţie; focula stăruit pe parteaeuropeană a Rusiei, fiindfavorizat de seceta aspră.


8

Vulcanologia studiază totalitatea proceselorşi fenomenelor geologice care au legătură cuerupţiile vulcanice (mişcări tectonice, cutremure,explozii freatice fierbinţi, erupţii de gaze şi cenuşă,ascensiunea magmei şi deversarea ei etc.).

Erupţiile vulcanice influenţează mediulînconjurător la toate nivelurile:- local (ex: apariţia de ape minerale sau

geotermale, retopirea rocilor deja existente);- regional (ex: poluare cu gaze şi cenuşă);- planetar (ex: modificări climatice datorate

norilor persistenţi de cenuşă vulcanică).Cea mai veche descriere a unei erupţii

vulcanice a lăsat-o Pliniu cel Tânăr; el a descriserupţia catastrofală a vulcanului Vezuviu din anul79 d.Hr. în două scrisori către istoricul Tacitus (încalitate de martor ocular).

Erupţiile din 2010 ale vulcanului islandezEyjafjallajökull au avut ca impact local poluareapânzei freatice cu fluor şi poluarea regionalăextinsă a aerului cu dioxid de sulf şi bioxid decarbon (câte 150000-300000 de tone de CO2 zilnic);mediul economic a suferit mari pierderi din cauzaperturbării transportului aerian în toată zonaAtlanticului de Nord.

Vulcanologii au întocmit o bază de dateamănunţită pentru 1587 de vulcani cu activitatetermică în ultimii 10000 de ani (1545 din Holocen şi42 din Pleistocen).

Dintre aceştia, într-un an erup un număr de50-70 de vulcani iar în fiecare deceniu seînregistrează circa 160 de erupţii importante.

Vulcanii fără activitate în ultimii 10000 anise numesc vulcani adormiţi iar cei care şi-auîncheiat activitatea în urmă cu 25000 de ani senumesc vulcani stinşi.

Vulcanii activi în ultimii 10000 de ani(marcaj cu roşu)

Erupţia vulcanului Manua Loa (2 august 2010)

Unii vulcani se formează în perioade de timpfoarte mari (milioane de ani pentru vulcanul ManuaLoa din Hawaii); alţii cresc mult mai repede (ex:Monte Nuovo, muntele format pe ţărmul golfuluiNeapole din vechea căldare a Vezuviului, în 1538 acrescut într-o singură zi cu 150 de metri).

Monte Nuovo - Italia

Orice vulcan are următoarele elementeprincipale:- coşul sau hornul (canalul din interiorul

pământului prin care are loc ascensiuneamagmei);

- craterul (pâlnie aflată la partea superioară aconului vulcanic sau pe unul dintre flancurileconului) şi calderele (vechi cratere în interiorulcărora s-au format noi conuri vulcanice cucratere mai mici);

- cuptorul sau vatra (locul de unde începeascensiunea magmei); poate fi la o adâncime cevariază între 5-50 km în interiorul pământului.

Munţii vulcanici sunt de cele mai multe oriînalţi şi cu structură conică.


9

Structura unui vulcan

1. Vatra magmei 8. Flanc2. Roci sedimentare 9. Straturi de lavă depuse3. Canal de ascensiune 10.Gâtul4. Baza vulcanului 11. Con parazitar5. Pervaz 12. Deversarea lavei6. Branşament 13. Buza vulcanului7. Straturi de cenuşă depuse 14. Crater; 15. Nor cenuşă

Ascensiunea lavei la suprafaţa scoarţeiterestre este generată de energia acumulată încuptorul magmatic, de presiunea exercitată deforţele tectonice şi de diferenţa de densitate dintremagmă şi rocile străpunse.

S-au descoperit vulcani stinşi şi pe altecorpuri cereşti (pe planetele Marte şi Venus; pe Io,satelitul lui Jupiter; pe Triton, satelitul lui Sarurn),faptul acesta demonstrând că acele corpuri cereştiau înregistrat procese vulcanice în vechime.

Activitatea vulcanică a dus la formareafiloanelor de minerale utile extrase de industriamineritului şi folosite în industrie şi la crearearocilor metamorfice folosite în construcţii; industriaenergetică foloseşte apele termale pentru obţinereade energie termoelectrică cu costuri minime(centrale geotermale); de asemenea, zonelevulcanice atrag turiştii prin frumuseţea lor semeaţăsau prin fenomene geologice interesante (gheizere,vulcani noroioşi).

„Cercul de Foc” al Pacificului este cea maiîntinsă şi activă zonă vulcanică de pe Terra (62%din vulcanii activi existenţi); de forma uneipotcoave, zona este adesea încercată de cutremureşi erupţii vulcanice.

Vulcanul Paricutin din Mexic a putut fiobservat încă de la primele semne de activitatevulcanică. Acest vulcan s-a „născut” în anul 1943:într-o zi s-a descoperit o mică fisură în sol, într-unlan de porumb; în 24 de ore fisura s-a transformatîn prăpastie (25 m lăţime), care apoi s-a deschis,ridicând la suprafaţă cenuşă şi roci incandescente.În scurt timp, prăpastia s-a transformat într-un dealde lavă înalt de 10 metri. Vulcanul a fost denumitParicutin şi a atins înălţimea maximă de 405 mdupă nouă ani de activitate.

Vulcanul Paricutin

Cel mai înalt vulcan din sistemul nostrusolar este Olympus Mons (25 km. înălţime) de peplaneta Marte. Cercetătorii pământeni se străduiescsă afle dacă planeta roşie este complet inactivă dinpunct de vedere vulcanic.

Imagine NASA / 2007 Olympus Mons şi cei trei vulcaniapropiaţi: Mons Arsia, Pavonis Mons, şi Mons Ascraeus

Bibliografie pentru aprofundare-vizitaţi site-ulhttp://www.volcano.si.edu/world/list.cfm

Stoica Mihaela Bianca, clasa a XII-a L1

http://www.volcano.si.edu/world/list.cfm


10

Focul nu se stinge cu foc.

Nu aprinde pârjolul pe care nu-l poţi stinge!

Cui îi arde cămaşa ştie ce-i focul.

Nu mai turna foc peste pară aprinsă.

Focul e bun la gura sobei.

O vorbă bună stinge focul mai repede decât apa.

Fără foc nu iese fum.

Adevărul e ca focul: când cauţi să-l descoperi, arde.

Norocul pe om îl scapăDe foc şi de apă.

Ca sa ardă şoarecii nu da foc morii!

Cine suflă-n foc îi sar scânteile în ochi.

„Focul este un agent al dezintegrării şitransformării energiei care reduce structurile lastări mai simple. Focul este o descătuşare deenergie pe care o putem observa privind dansulformelor şi mişcărilor flăcării.”

definiţie de Nathan Cabot Hale în lucrarea„Abstracţiunea în artă şi natură”

„Focul este starea de tranziţie între materie şienergie.”

Christopher Penczak

„La ce pot sluji academiile? Să întreţină focul pecare l-au aprins marile genii.”

Voltaire

„Primăvara dă foc naturii cu trandafiri.”Victor Hugo

„Dorul este focul care arde speranţele, dorinţele,durerile... iar cenuşa care rămâne reprezintăamintirile.”

Octavian Paler

„Trei mutări fac cât un incendiu.”Benjamin Franklin

SIMPOZIONUL NATIONAL„DE LA ŞTIINŢĂ LA LITERATURĂ”ABORDARE INTERDISCILPINARA

DATA – 27 -28 mai 2011

Organizatori:Şcoala nr. 175 ,, SF. NICOLAE ”, Sect. 1Liceul teoretic „NICOLAE IORGA”, Sect. 1Colegiul Naţional „MIHAI EMINESCU”, Sect.4

Parteneri:Inspectoratul Şcolar al Municipiului BucureştiFederaţia Sindicatelor din Învăţământ ,,Spiru Haret”Primăria sectorului 1, BucureştiCasa Corpului Didactic, Bucureşti

Secţiuni:1. Sesiune de comunicări ale elevilor cu tema: „De la

ştiinţă la literatură”2. Sesiune de comunicări ale profesorilor: „De la

ştiinţă la literatură – abordări interdisciplinare şitransdisciplinare, viziuni didactice inovatoare,propuneri concrete de abordare.

3. Creaţii literare ale elevilor (poezie sau proză) caresă valorifice tema simpozionului.

Condiţii de înscriere- Înscrierile se fac până la data de 5 mai;- Fişa de înscriere o găsiţi la biblioteca şcolii;- Nu se percepe taxă de participare.

Conţinutul lucrărilor1. Sesiunea de comunicări: lucrarea trebuie să vizeze

aspecte cu un grad de interes ridicat din tematicapropusă dezbaterii, să aibă originalitate şi săcuprindă experienţe personale.

2. Secţiunea de creaţie: lucrările trebuie să ilustrezetema simpozionului; un elev poate participa cumaximum 3 creaţii lirice; lucrările în proză pot avea3-5 pagini (creaţia integrală sau fragmentereprezentative din aceasta).

Cerinţe de redactare- Dimensiunea lucrărilor: 3-5 pagini, format A4;- Se admit maximum 2 autori pentru o lucrare- Lucrarea va fi scrisă în Microsoft Word cu caractereTimes New Roman, cu diacritice, corp de literă 12,tehnoredactată la 1,5 rânduri;- La sfârşit se va trece bibliografia, maximum 2-3lucrări în următoarea ordine: nume şi prenume autor,titlul lucrării, editura, anul.

Puteţi solicita detalii suplimentare la biblioteca şcolii.


11

MITOLOGIE Zeul focului şi al meşteşugurilor înmitologia greacă era Hefaistos, fiul lui Zeus şi alHerei. El nu avea un chip atrăgător (era şchiop şistângaci), dar îndemânarea lui era recunoscută şibine apreciată de toţi locuitorii Olimpului.

Hefaistos avea ateliere în vetrele vulcanilorşi era ajutat în muncă de ciclopi şi de două fetetinere şi frumoase, făurite din aur pur chiar de el.Zeul era neîntrecut în prelucrarea metalelor (fierar,armurier, făuritor de podoabe din metale preţioase),dar era şi un neîntrecut zidar, sculptor şi arhitect.

Hefaistos şi uneltele sale, purtatde carul construit cu propriile

sale mâini

Din atelierul lui Hefaistos au ieşit arme şiarmuri miraculoase (ex: scutul lui Achile, bara defier înroşit cu care l-a ucis pe gigantul Clitios),statui din aur capabile să se mişte singure (ex: celedouă tinere frumoase care-l ajută în atelier), obiectepentru folosul zeilor (ex: jilţul din aur magic cu carea imobilizat-o pe Afrodita).

Hefaistos a făurit şi o plasă din fire invizibilecu care a prins-o pe infidela sa soţie, Afrodita, întimp ce aceasta îşi oferea farmecele zeului Ares.

Când Zeus s-a supărat pe pământeni şi le-aluat focul, titanul Prometeu i-a sfidat pe zei, furândo scânteie din „roata Soarelui” (forja luiHefaistos); a ieşit din Olimp cu focul ascuns într-otulpină de soc şi apoi l-a adus pe Pământ pentrufolosul muritorilor.

Heinrich Füger(1751-1818)

Pictor neoclasic german

Prometeu (c.1817)Pictură în ulei pe pânză

221x156 cmLiechtenstein Museum ,

Viena

Zeul focului şi al meşteşugurilor în mitologiaromană este Vulcan; descris cu toate calităţile şidefectele lui Hefaistos, Vulcan făureşte fulgerelecelui mai mare dintre zei, Jupiter.

Legenda lui Prometeu a devenit unul dintremiturile fundamentale ale omenirii şi a fost sursă deinspiraţie pentru mulţi artişti ai lumii (literatură:Hesiod, Eschil, Calderon, Goethe, Sheley; arteplastice: Michelangelo, Tizian, Salvator Rosa,Gustave Moreau; muzică: Scriabin, Franz Liszt).

Jocul video „God of War II” lansat pe piaţăîn 2007 a folosit ca sursă de inspiraţie tot mitulprometeic.ASTĂZI Pentru oameni, stăpânirea focului a fost unpas important spre civilizaţie; dacă e stăpânit, foculîncălzeşte şi luminează, îi ajută şi îi ocroteşte peoameni.

În multe meserii actuale se lucrează cuflacără deschisă (sudor, fochist, metalurg, fierar,sticlar, artist de circ, brutar, bucătar etc.). Omeniicare practică aceste meserii trebuie să respectetoate regulile de prevenire a incendiilor, pentrupropria siguranţă şi pentru protejarea bunurilormateriale. Focul nesupravegheat sau folosit cuintenţii rele (răzbunare, ură) pârjoleşte şi nimiceşte.

Satele, oraşele, ţările trecute prin„foc şi sabie” (revolte, războaie, acte deterorism sau vandalism) sunt devastate,rămânând pe vecie distruse vieţi şibunuri de patrimoniu.

O meserie nobilă şi plină deriscuri este aceea de pompier; este o

meserie grea, care cere stăpânire de sine, curaj,încredere, devotament pentru cei în suferinţă, oexcepţională condiţie fizică, minte agilă, şi multantrenament. Din luna decembrie 2004, înRomânia funcţionează Sistemul Naţional deManagement al Situaţiilor de Urgenţă, un mecanismde gestionare a situaţiilor de urgenţă, aliniat lacerinţele structurilor NATO şi ale UniuniiEuropene. Serviciile profesioniste pentru situaţii deurgenţă intervin la salvareapersoanelor şi limitareapagubelor produse de foc şialte calamităţi (inundaţii,cutremure), ca şi la operaţiunide decontaminare (în urmaaccidentelor chimice, nuclearesau de altă natură).

Un îndemn la încheiere:NU VĂ JUCAŢI CU FOCUL!

Foişorul de Foc

Ionuţ Dumitru, clasa a XII-a B


12

1. Completează numerele care lipsesc în careul de mai jos.

2. Se dau şapte piese de domino, pe care trebuie să le aşezi orizontal, pe patru rânduri, (intercalându-le cu piesele galbene (fixate deja pe poziţie), în aşa fel încât suma punctelor pe orice verticală să fie8 şi, în plus:

- suma punctelor pe rândul doi orizontal să fie 17;- suma punctelor pe rândul trei orizontal să fie 5.

Rând 1

Rând 2: sumă 17

Rând 3: sumă 5

Rând 4

1 1 2

3

32

6 10 15

3

2

2

1

6 15 31 56

10 31 77 164

92

15 56 164

21

3

31292213

312

● ●●

● ●

●● ●

● ●

● ●

● ●●●

●●

●

●

● ●

● ●●

●

●

●●

●

●●

●

●

●

●

●

●●

●

●●

●

●● ●

● ●

●


13

3. Se dau următoarele două şiruri de câte 10 cuvinte (de pe coloanele A şi B); formează cuvinte noiprin alăturarea a două prefixe antagonice (unul pentru coloana A şi altul pentru coloana B).

A BSCRIS ZISTEST ATAC

GRAM MANDATMOTOR TIMP

MISIUNE BANDACENT CARARE

OZITIE DICTIEVERB STELEVENIT PONDERE

CLAMA AMIRAL

4. Plasează numerele de la 1 la 9 în cercurile libere din desenul de mai jos, astfel încât suma pe oricediametru să fie egală cu 15.

5. Aşează cele şase simboluri în aşa fel ca pe fiecare rând şi pe fiecare coloană să apară o singurădată fiecare simbol (culoare).

Jocuri culese (1,2,4,5) şi originale (3) propuse de Vasile Gabriela, bibliotecar

1 32 4 5 76 8 9

♥

▲

♣

☼

♥

♣♫

◙☼

▲

☼

◙

♣

☼

♫

♫

◙


14

Pasărea PhoenixLegenda păsării Phoenix îşi are originea în

Egiptul antic. Pasărea fantastică era de mărimeaunui vultur şi avea pene aurii şi stacojii, imitândflăcările; cântecul ei magic avea darul de a sporicurajul în inimile curate şi de a stârni spaima îninimile necurate. Lacrimile păsării erau cel mai bunleac pentru răni deschise.

Pe lume nu puteau exista în acelaşi timpdouă păsări Phoenix. O pasăre trăia cam 500 deani; când simţea că trebuie să moară, frumoasapasăre îşi făcea cuib din crengi parfumate şi ardea

împreună cu el. La următorul răsăritde soare, din cenuşă se năştea o altăpasăre cu penede foc; ea aduna

cenuşa rămasă într-un ou desmirnă, pe care-l depunea pealtarul Zeului Soare înHeliopolis. Legenda păsăriiPhoenix este un simbol alreînvierii (al vieţii veşnice).

Brâncuşi - „Pasărea de foc”

Revista literară „Flacăra”Revista Flacăra „literară, artistică şi

socială” editată în Bucureşti între anii 1911-1916 şi1921-1923 a avut drept colaboratori mari scriitoriromâni: Dimitrie Anghel, George Bacovia, GeorgeCoşbuc, Octavian Goga, Şt.O. Iosif, Liviu Rebreanu,Mihail Sadoveanu, Vasile Voiculescu, NechiforCrainic, Camil Petrescu şi alţii.

Directorul fondator a fostConstantin Banu iar criticul revisteia fost Eugen Lovinescu.

După moartea directoruluifondator, titlul „Flacăra” revineunor reviste cu apariţie mai mult saumai puţin sporadică.

La Bucureşti, apare pe 4 ianuarie 1948revista „Flacăra”, cu subtitlul „Săptămânal deArtă şi de Cultură al Uniunii Sindicatelor de Artişti,Scriitori şi Ziarişti”; la revistă au colaborat MihaiBeniuc, Eugen Jebeleanu, Nina Cassian, GeoDumitrescu, G. Călinescu, Ov. S. Crohmălniceanu,Perpessicius, Tudor Vianu şi alţii.

Revista rezistă şi după 1989, manageriidevenind foarte preocupaţi de conţinut şi de

aspectul cât mai atractiv; revista s-a reinventatpermanent, astfel încât în anul 2011 putem spune că„Flacăra” împlineşte un secol.

Giordano Bruno (1548-1600)Filosof umanist, astronom,

matematician şi ocultist italian dinepoca Renaşterii, Giordano Bruno asusţinut teoria heliocentrică şi a anticipat teoriauniversului infinit. Ideile sale referitoare la relaţiadintre astronomie şi Biserică le-a argumentat în1584 în cele şase „dialoguri italiene” (treicosmologice şi trei morale).

În primul dintre dialogurile cosmologice(„Cina din Miercurea Cenuşii”), Bruno se declarăde acord cu învăţăturile morale ale Bibliei, dar nu şicu speculaţiile astronomice pe care le impunea(teoria că soarele se roteşte în jurul Pământului); elsusţine în această lucrare teoria heliocentrică a luiCopernic şi sugerează că universul este infinit,format din multe sisteme de stele şi planete,asemănătoare cu sistemul nostru solar.„... în spaţiu există nenumărate pământuri careorbitează alţi sori şi care ar putea găzdui creaturisimilare, ba chiar superioare celor de pe omenesculnostru Pământ.”

În dialogul „Despre universul infinit şidespre lumi”, Bruno critică fizica lui Aristotel şidezvoltă teoria cosmologică heliocentrică.

Vizionarul a fost ars pe rug pentruconvingerile sale, în anul 1600 la Roma.

IncendiuIncendiu este denumit orice

foc nedorit sau scăpat de sub control,care produce (de regulă) pagube.

Elementele unui incendiu sunt:- lumina produsă de flăcări;- temperatura (accelerează propagarea focului şi

duce la topirea unor materiale);- fumul degajat (cantitatea şi compoziţia fumului

depinde de materialul care întreţine arderea).Orice incendiu porneşte prin încălzirea unui

material combustibil la temperatura de aprindere, ●din cauze naturale (ex: descărcările electrice dintimpul furtunilor), ● din cauza unor defecţiunitehnice (ex: defecţiuni la instalaţiile electrice potproduce scântei şi pot aprinde materialecombustibile din apropiere), dar cel mai adesea ●din neglijenţa oamenilor în timpul liber sau la loculde muncă (focuri de tabără, ţigări, chibrituri,lumânări, artificii, nesupravegherea operaţiunilorde sudură etc).


15

Janne d’Arc (1412-1431)Janne d’Arc (supranumită şi „Fecioara din

Orleans”) este eroină naţională a Franţei şi sfântăa Bisericii Catolice. Ea s-a distins prin înflăcărareacu care a condus lupte pentru eliberarea Franţei desub dominaţia engleză în timpul Războiului de 100de ani (1337-1453).

Tânăra fată a afirmat căauzea porunca divină de amobiliza şi de a conduce eaînsăşi armata franceză. Fiindpusă în fruntea trupelorfranceze, a reuşit să cucereascăîn numai 9 zile oraşul Orleans.După alte victorii, fata acontribuit la încoronarea regelui

Charles VII la Catedrala de la Rheims.În 1430, în timp ce ducele de Burgundia a

atacat oraşul Compiegne, Ioana şi mica sa oaste auîncercat să destrame atacul; din păcate, fata esteprinsă şi judecată de Inchiziţie ca eretică. Janned’Arc primeşte pedeapsa de ardere pe rug, care seexecută în piaţa Vieux-Marche din Rouen, la 30 mai1431. Tânăra eroină moare rugându-se şi convinsăcă şi-a dus la capăt menirea.

Carol al VII-lea a obţinut reabilitareamorală a tinerei fete abia în 1456; în 1905 estebeatificată şi în 1921 este sanctificată.

Elementul chimic PromeţiuPromeţiul este elementul chimic cu numărul

atomic 61 şi simbolul Pm; a fost descoperit în 1945de o echipă de la Oak Ridge National Laboratoryformată din Jacob Marinsky , Lawrence Glendeninşi Charles Coryell, dar descoperirea a fost anunţatăabia în 1947 (din cauza războiului).

Număr atomic Electroni pe straturi

Element radioactiv

Masă atomică

Element creat artificialPromeţiul face parte din grupa lantanidelor

şi are 36 de izotopi instabili (de la 128Pm la 136Pm).Arde cu uşurinţă (la numai 150 0C) şi reacţioneazăcu toţi halogenii. Sărurile de promeţiu suntluminiscente (la întuneric emană o strălucireverzuie sau de un albastru palid) din cauza înalteilor radioactivităţi. Numele elementului chimic (carederivă din numele titanului Prometeu) a fost ales desoţia lui Charles Coryell.

Ea era încredinţată că elementul descoperiteste „foc furat de la zei”.

Promeţiul se găseşte în produse secundarede fisiune pe bază de uraniu sau poate fi produsprin bombardarea unui izotop de neodium (146Nd)cu neutroni; acesta se transformă în 147Nd, careprin dezintegrare ajunge 147Pm.

Promeţiul a fost identificat şi în spectrulstelelor HR465 din Galaxia Andromeda.

Programul Integrat de Foraj OceanicVulcanologi din Statele Unite ale Americii şi

Japonia au finalizat de curând o expediţieoceanologică în scopul inspectării vulcanilorsubacvatici din apropierea coastei Noii Zeelande.

Harta expediţiei „Louisville Seamunt Trail”

Expediţia ştiinţifică „Louisville SeamuntTrail” face parte din Programul Integrat de ForajOceanic; expediţia a pornit din portul Aukland(Noua Zeelandă), la bordul navei JOIDESResolution, în data de 13 decembrie 2010.

Timp de două luni cercetătorii au supervizatforarea (1113 metri adâncime) şi au selectat probede roci din munţii submarini de origine vulcanicădin Oceanul Pacific. Au fost colectate roci vulcanice(806 metri de probe) din munţi subacvatici cuvechimea de 50-80 de milioane de ani. Probeleculese constituie material de cercetare şi pentrubiologii specializaţi în viaţa subacvatică.

Până acum există certitudinea că vulcaniidin Hawaii s-au deplasat în 30 de milioane de anicu circa 15 grade latitudine (adică 1600 de km);dacă şi probele geologice culese în aceastăexpediţie vor susţine aceeaşi tendinţă, se potcontura scenarii mai sigure referitoare la dinamicamateriei topite din centrul Pământului.

Colectivul de redacţie


16

Artificiile se folosesc de cel puţin o mie deani în China la ocazii speciale (sunt nelipsite lasărbătorirea Anului Nou).

În sens larg,termenul „artificii” sereferă la totalitateamijloacelor de obţinerede efecte vizuale şiauditive prin combustiesau explozie.Petardele sunt artificii

care produc prin explozie doar un zgomot puternic;ele se folosesc mai multe în acelaşi timp (în serie).

Principalele ingrediente ale artificiilor aurămas aceleaşi de 1.000 ani: 75% nitrat de potasiu,15% cărbune de lemn, 10% sulf, toate sub formă depulbere, dozate în tuburi scurte de bambus.

Această pulbere arde energic imediat ce esteaprinsă, dar nu izbucneşte şi nu face zgomot.

Legenda cea mai răspândită spune căfocurile de artificii au fost descoperite accidental decătre un bucătar chinez; întâmplător, s-a amestecatcărbune, sulf şi salpetru (materiale folosite des înbucătărie, pe atunci) şi amestecul a dat naştere unorscântei fermecător colorate.

Un călugăr chinez pe nume Li Tian, carelocuia în apropiere de oraşul Liu Yang dinprovincia Hunan, este creditat cu inventareapocnitorilor (în urmă cu 1.000 de ani). Chineziisărbătoresc inventarea pocnitorilor în fiecare an, la18 aprilie; s-a înălţat chiar şi un templu în onoareainventatorului.

În oraşul Liu Yang din provincia Hunan s-auprodus pentru prima oară artificii; zona Hunan arămas până în prezent locul cu cea mai mareproducţie de artificii din lume.

Pirotehnia este o artă darşi o ştiinţă în acelaşi timp. Înaintede secolul 19, existau doarartificii galbene şi portocalii,produse cu oţel şi cărbune; cutimpul, s-a găsit modalitatea de alărgi spectrul de culori cu roşu,verde-smarald, turcoaz şi nuanţede albastru.

Culorile monocrome pure (laser) nu se potobţine în producţia de artificii; ţinta în realizarea deartificii este dozarea optimă a celor trei culorifundamentale (roşu, galben şi albastru) pentru aimpresiona cât mai plăcut privirea omenească.

Dacă substanţele care emit culoarea dorităsunt puternic reactive [clorura de bariu BaCl2;clorura de stronţiu SrCl2; hidroxidul de stronţiuSr(OH)2] ele nu se ambalează în pulberea pentruartificii ci vor fi imaginate „compoziţii pirotehnice”care generează moleculele dorite în condiţiispeciale de temperatură.

Diagrama cromatică (benzi de emisie înnanometri)

Compoziţia pirotehnică trebuie să fie stabilăîn stocare. Pentru o stea roşie, compoziţia esteredată mai jos:

Perclorat de potasiu K Cl O4 ≈ 67% din greutateCarbonat de stronţiu Sr C O3 ≈ 13,5%Combustibil ≈ 13,5%Amidon de orez (liant) ≈ 6%

Carbonatul de stronţiu este folosit ca sursăde stronţiu, iar clorul se obţine din percloratul depotasiu.

K Cl O4 -> K+ + Cl- + 2 O2

Un fin exces de combustibil este folositpentru a preveni formarea oxidului de stronţiu Sr Ocare emite radiaţii gri; prea mult combustibil ar fiun dezavantaj, deoarece particulele de carbonstrălucitoare copleşesc rapid culoarea roşie.

Combustibilii organici (ex: răşinile naturalesau sintetice) produc temperaturi mai mici decâtpulberile metalice (magneziu şi aluminiu); avantajulfolosirii combustibililor organici este faptul căexplozia de lumini durează mai mult pe cer.

Beia Răzvan, clasa a XI-a A


17

Până la sfârşitul secolului trecut, cândcalculatoarele electronice au devenit bunuri de largconsum, bibliotecile şi folclorul erau singurele„depozite” ale memoriei colective.

Cărturarii şi cărţile lor s-au bucurat îngeneral de consideraţie şi respect; totuşi, istoria aconsemnat cazuri de biblioteci întregi transformateîn scrum, pradă furiei sau inculturii cuceritorilor deteritorii. Impunerea forţată a propriilor obiceiuri şiculturi în zonele cucerite era o practică curentă:

● împăratul chinez Qui Shi Huang (259 î.Hr. -210 î.Hr.) a ordonat arderea tuturor cărţilorconfiscate din regatele proaspăt cucerite,pentru a impune cu forţa învăţăturaconfucianistă;● biblioteca din Alexandria1, cel mai importantdepozit de cultură al antichităţii (deţinea700000 de papirusuri în vremea lui Cezar), afost distrusă cel mai probabil în timpulrăzboiului civil între Cezar şi Pompei (anul 48î. Hr.);● pentru impunerea religiei catolice, toatetextele precolumbiene din America găsite deconchistadorii spanioli au fost mistuite înflăcări; episcopul de Yucatán Diego de LandaCalderón (1524 -1579), a distrus o mare partedin istoria civilizaţiei Maya.● biblioteca regală a dinastiei Samanizilor dinBuhara (Persia) a fost incendiată în secolul alXI-lea; filosoful Avicenna (980-1037) şi-a arsmâinile încercând să salveze cât mai multevolume de la pieire.

Aceste greşeli ale istoriei trebuie amintitetuturor generaţiilor viitoare pentru ca ele să nu semai repete; când ard cărţile, se transformă în scrumşi se dau uitării cunoştinţele / ideile pe care autorula vrut să le împărtăşească lumii.

Autorul italian Umberto Eco, după o amplădocumentare despre perioada Evului Mediu, apublicat în anul 1980 romanul de mare succes„Numele trandafirului”.

1 Biblioteca din Alexandria a fost fondată Ptolemeu al II-lea însecolul al III-lea î. Hr. Dispariţia bibliotecii este atribuită fierăzboiul civil dintre Cezar şi Pompei (anul 48 î.Hr.), fienumeroaselor conflicte dintre păgâni şi lumea creştină, întreanii 250-350; alte surse consideră că de distrugerea biblioteciise fac vinovaţi Teodosie I (decretul din 391) sau cucerireaarabă din jurul anului 650.

Cititorul neavizat poate considera carteadrept un roman de divertisment; cine are inteligenţade a zăbovi asupra prezentării făcute chiar de autor,va afla că romanul este mai mult filosofic şi istoric:„este o poveste despre cărţi, nu despre mizeriilecotidiene”.

Romanul este construit după variante detexte atribuite lui Adso din Melk, care ar fi fostmartorul unor teribile fapte petrecute timp de osăptămână într-o abaţie benedictină din Italia, înanul 1327.

Adso, pe atunci un novice benedictin, l-aînsoţit pe călugărul Guglielmo din Baskerville înperegrinaj la o abaţie.

Abatele, cunoscând experienţa de iscusitinchizitor a lui Guglielmo, îl roagă pe acesta săcerceteze un caz dificil: moartea unuia dintrecălugări, care căzuse, se aruncase sau fusesearuncat în prăpastie de la una dintre ferestreleturnului.

Călugărul franciscan William (Sean Connery), şi noviceleAdso von Melk (Christian Slater), încearcă să descopere

adevărul, într-o ecranizare după romanul lui Umberto Eco

În zilele următoare şi alţi călugări îşi pierdviaţa în condiţii extrem de suspecte, fapt pentru caresunt trimişi înalţi prelaţi la abaţie să anchetezecazul.

Prin deducţii strălucite, călugărul Guglielmodescoperă că toate indiciile duc la biblioteca abaţiei(mai precis la o copie în limba greacă a cărţii„Coena Cypriani”) şi îl demască pe unul dintredecanii de vârstă ai abaţiei, călugărul Jorge (fostulbibliotecar, acum complet orb), ca fiind autorul dinumbră al crimelor.

Bătrânul a fost în stare să ucidă doar pentrua ascunde existenţa în biblioteca abaţiei a unui textdespre comedie scris de Aristotel; cartea fusesegăsită în oraşul Silos şi adusă chiar de bătrân înpatrimoniul abaţiei, cu mulţi ani în urmă.

Bătrânul, om credincios şi foarte sobru,considera râsul o pornire rea şi dăunătoare


18

bisericii: „Râsul îl eliberează pe mocofan de fricade diavol, deoarece în praznicul nebunilor şidiavolul apare sărac şi nebun, deci putând să fiecontrolat. Dar această carte putea să-i înveţe peoameni că eliberarea de frică înseamnăînţelepciune.”

Putem spune că bătrânul Jorge „arestase”cartea, nelăsând pe nimeni s-o citească; el nuadmitea să se afle că Aristotel, stâlpul filozofieiantice, şi-a pierdut timpul scriind un text desprecomedie.

Bătrânul orb şi-a dus la capăt crimelecunoscând toate tainele abaţiei şi folosindu-se deslăbiciunile personale ale victimelor sale.

Dezvăluirea făptaşului are loc chiar înbiblioteca abaţiei, unde Guglielmo şi Adso reuşescsă pătrundă printr-o intrare tainică. Cei doi îlgăsesc în labirintul bibliotecii pe bătrânul orb careîşi recunoaşte crimele şi, plin de viclenie, îi invită săstudieze cartea; simţind o capcană, Guglielmorăsfoieşte filele cu mănuşi pe mâini. Precauţia lui îlsalvează de la moarte, căci filele cărţii erauimpregnate cu otravă. Când Jorge îşi dă seama cănu şi-a otrăvit duşmanul, smulge cartea, îşi îndeasăîn gură file smulse din ea şi cu greu reuşeşte să seîndepărteze, strângând cartea la piept.

Adso însă îl prinde; mai puternic decâtbătrânul Jorge dar copleşit de emoţia luptei, Adsose lasă deposedat de felinar. Bătrânul aruncă cufurie felinarul şi izbucneşte un incendiu nimicitor:„… a mişcat mâna spre felinar şi mi l-a smulsbrusc, aruncându-l înainte…focul s-a apropiatnumaidecât de un pergament foarte subţire care s-a aprins ca o legătură de mărăcini uscaţi.”

A urmat o luptă inegală cu focul. Guglielmo,Adso şi călugării abaţieiau încercat (fără spor) săţină piept flăcărilor;flăcările flămânde s-audezlănţuit, şi întreagaabaţie s-a transformat înscrum.

Rămân regretele pentru biblioteca distrusă şicomentariile călugărului Guglielmo: „Era cea maimare bibliotecă a creştinătăţii… Acum, Anticristulse apropie cu adevărat, pentru că nicioînţelepciune nu-i mai stă în cale.”

Focul şi-a exercitat rolul purificator,incinerând cadavrul abatelui (ultima victimă abătrânului Jorge) şi cadavrul lui Jorge (otrăvit cufilele desprinse din textul lui Aristotel).

Voicu Ana-Maria, clasa a XII-a B

http://www.casasibiroul.ro/instalatii/prevenirea-incendiilor.html

Măsuri pentru prevenirea incendiilor îndomeniul producţiei, serviciilor şi comerţului ; acestlink vă este util la întocmirea proiectului decompetenţe.

http://www.physorg.com/physics-news/physics/Puteţi afla din acest site noutăţi ştiinţifice din

domeniile: nanotehnologii, electronică, fizică,spaţiu, tehnologii, chimie, biologie, medicină.

La secţiunea „fizică” puteţi vedea extindereaîn 3D a tabelului periodic al elementelor: ►axa Z –repartizarea după numărul atomic Z folosit dechimişti; ► axa N – numărul de neutroni dinnucleu, folosit de fizicieni; ► axa S – antimateriesau antinuclei recent descoperiţi la laboratorulHeavy Relativistic Ion Collider (RHIC), ce nuexistă în mod natural dar ar putea exista în miezulstelelor!

http://www.descopera.ro/dnews/7935403-raza-solara-a-mortii-arde-aproape-totul-in-cale-fotovideo

Invenţia unui tânăr de 19 ani din Indiana,SUA; „are suficientă energie pentru a topi oţelul, aevapora aluminiul, a fierbe betonul, a transformapământul în lavă şi a spulbera orice materialorganic într-o fracţiune de secundă”.

http://www.casasibiroul.ro/instalatii/prevenirea-

http://www.physorg.com/physics-news/physics/

http://www.descopera.ro/dnews/7935403-raza-solara-a-mortii-


19

CITESTE despre C.C.E.V. TELEVIZIUNEA ELEVILOR- TELEVIZIUNEA PROFESORILOR - TELEVIZIUNEACOPIILOR.ro - TELEVIZIUNEA PARINTILOR -TELEVIZIUNI ONLINE - www.pbxtelecom.ro

O ştire „fierbinte”: Vă puteţi înscrie laconcursuri şi puteţi încărca materiale de peplatforma educaţională de mai sus.

Portalul pentru toate vârstele şi toategusturile (inclusiv sport, muzică, dans) este realizatprin Asociaţia „Bucuria copiilor, bucuria noastră”.

http://www.descopera.ro/stiinta/7933422-misiunile-spatiale-ale-anului-2011 şihttp://en.wikipedia.org/wiki/2011_in_spaceflight

Planificarea şimonitorizarea zborurilorspaţiale în anul 2011; oprezentare în detaliu azborurilor (sarcina utilă,operatorul, scop).

http://www.descopera.ro/dnews/7043309-vanatorul-de-antimaterie-a-plecat-in-misiune

Alpha Magnetic Spectrometer (AMS),instrumentul dezvoltat de CERN din Geneva şidestinat să caute antimaterie în spaţiu, va pleca înmisiune pe Staţia Spaţială Internaţională (SSI) înaprilie 2011 (STS 134, al 134-lea zbor alprogramului Space Shutte pornit la 12 aprilie 1981).Pentru realizarea experimentului, specialiştii aulucrat 15 ani.

http://travel.descopera.ro/7951634-India-in-sarbatoare-Povestea-a-doua-festivaluri

„Ritualul focului afăcut parte din civilizaţiilemultor popoare antice:incaşi, azteci, babilonienietc. Dacă aceste ritualuriau dispărut în alte zone depe glob, în India ele sunt

practicate zilnic: yajna havan.”

http://www.nsf.gov/news/news_summ.jsp?cntn_id=118683&WT.mc_id=USNSF_51&WT.mc_ev=click

Islanda este ţara în care o treime dinnecesarul de energie electrică şi 95% din necesarulde energie termică se obţin exploatând forţaaburilor captaţi din zone vulcanice active.

Vulcanul Krafla a oferit ocazia extinderiistudiilor asupra magmei; în baza acestor studii,geologii sunt interesaţi să stabilească procedurioptime de forare pentru evacuarea dirijată aaburului şi exploatarea lui în termocentrale, în oriceparte a lumii în care există roci vulcanice tinere.

http://www.nasa.gov/mission_pages/chandra/multimedia/photo11-015.html

Două giganticeinele (de fapt, douăgăuri negre din cosmos)au fost „trase în poză”în preajma sărbătoriiSfântului Valentin deNASA Chandra X-rayObservatory (culoarearoz); imaginea a fost compusă şi cu datele opticefurnizate de Telescopul Spaţial Hubble (roşu, verde,albastru). Imaginea prezintă o pereche de galaxiisituate la aprox. 430 de milioane ani luminădepărtare de Pământ.

http://www.trueknowledge.com/Acesta va fi portalul care poate răspunde

corect, direct, clar şi concis la orice întrebare. Nueste încă „doldora” de date; pentru completarea dedate se caută colaboratori din întreaga lume.

www.pbxtelecom.ro

http://www.descopera.ro/stiinta/7933422-misiunile-spatiale-

http://en.wikipedia.org/wiki/2011_in_spaceflight

http://www.descopera.ro/dnews/7043309-vanatorul-de-

http://travel.descopera.ro/7951634-India-in-sarbatoare-

http://www.nsf.gov/news/news_summ.jsp

http://www.nasa.gov/mission_pages/chandra/multimedia/photo

http://www.trueknowledge.com/


20

1. Trebuia să observaţi relaţia existentă între patru numere alăturate; de exemplu: numărul dincoloana C, rândul 4 este egal cu suma numărului din coloana C rândul 3 şi numerele de pecoloana B, rândurile 3 şi 4; adică 31= 15+6+10; la fel E2= 10+3+2; E5= 164+164+77 etc.

A B C D E F1 1 1 2 2 3 32 1 3 6 10 15 213 2 6 15 31 56 924 2 10 31 77 164 3125 3 15 56 164 405 8816 3 21 92 312 881 2167

2. Prima piesă plasată este cea cu cinci puncte (doar 5+3 fac 8); mai departe, gândeşte tu!

Sumă pe rând = 17

Sumă pe rând = 5

8 8 8 8 8 8 Sumă pe coloane

3. Prefixurile sunt PRO (coloana A) şi CONTRA (coloana B).

4. A fost foarte simplu!

5. Aţi gândit şi voi la fel?

4 23

2 415 1 4

111

3 1 33 43

1

26

8 4

9

37 5

2

☼

♥

◙

♫◙

▲

☼♥

♣

▲ ◙

☼

♥

♫

♣

♣

▲

♫

◙

♥

♣

☼

♫

▲

♥

☼

◙

▲

♣

♫

♣♫ ▲ ☼ ◙ ♥♥


21

„Ţiganiada” este o epopee eroică, comică şisatirică, scrisă de Ion Budai Deleanu. O primăformă a manuscrisului a fost finalizată în anul 1800,iar varianta definitivă datează din 1812.

Autorul a murit în anul 1820, iar lucrarea afost tipărită sub formă de carte abia în 1925 (întreanii 1875-1877 apăruse fragmentat în ziarul„Buciumul român”).

Lucrarea este o parodie a eposului eroic;autorul o numea „o jucăreauă”, cu care intenţionasă deschidă „un gust nou de poezie românească”.

Autorul plasează acţiunea în timpul domnieilui Vlad Ţepeş. Aşa cum se poate deduce şi din titlu,eroii principali nu sunt turcii, sau boierii, saudomnitorul ci robii ţigani eliberaţi de domnitor.

Ceata de ţigani a avut parte de peripeţii mariîn drumul spre noua lor tabără, stabilită dedomnitor la Spăteni. Ceata se mişca cu greutate,căci ţiganii ori ţineau sfat, ori se băteau (cu turcii,cu bivolii, cu creaturile iadului, ba, se mai băteau şideseori şi între ei). Bătăioşii nu erau însă preaviteji: iată cum gândea Dondul, unul dintre ţigani,să scape de turci: „Adecă, împrejur de ţigănie / Săne săpăm neşte gropi afunde, / Ca venind turcii curăpezie / Să cază în ele şi să să afunde”

Ca să-i abată din drumul lor pe ţigani şi să-iasmută unul contra altuia, Satana o fură pelogodnica lui Parpangel, frumoasa Romica şi o duceîn „curtea nălucită”: „Cel rău ştia că a Romicii faţă/ Mai la mulţi tineri ţigani plăcusă; /Deci învăluind-o într-o neagră ceaţă, / O răpi din tabără şi-o dusă /Tocma într-acea curte a lui vrăjită / Din afară cutotul aurită.”

Fiind turcii la hotare, ţiganii îi cerdomnitorului o ceată de viteji să-i apere: „Rugămdar pă măria-sa foarte/ Ca să ne deie pă drum v-opază, / Ori oşteni ce n-au frică de moarte”.

Domnitorul îi linişteşte şi-i îmbărbătează:„Să n-arătaţi ca cum v-ar fi frică,/ Şi-ţi vedea că nuvă o face nimică”.

Vlad Ţepeş încearcă vitejia ţiganilornăpustindu-se spre ceata lor cu câţiva oşteni româniîn haine turceşti, iar ţiganii dau bir cu fugiţii: „Ş-uitând de arme, de bătălie, / Apucă fuga ceasănătoasă / Năzuind la tufa cea mai deasă”. Unuldintre ţigani încearcă să-şi salveze semenii cerşindîndurare: „O, iertaţi-ne, luna să vă ajute!/Mahomed mulţi ani să vă trăiască!”.

Când unul dintre ţigani îl recunoaşte peŢepeş, el le promite ţiganilor că nu vor mai primi

hrană dacă nu vor birui duşmanul adevărat, adicăpe turci.

Ţiganii dau apoi piept apoi cu turcii ceiadevăraţi, dar îi cred tot oamenii domnitorului, gatasă-i încerce pentru a doua oară: „Tot omul să audă,să înţeleagă / Că Vlad-Vodă iară pe noi vine / Şi vradoară să-şi mai facă şagă”; de această dată, ţiganiise bat ca nişte zmei şi-i pun pe fugă pe turci. Celmai viteaz dintre ţigani s-a arătat chiar Parpangel,logodnicul Romicăi, care purta armura luiArginteanu.

Unul dintre ţigani, Tandaler, îşi învaţăsemenii cum să lupte vitejeşte: „Cu ochii închişi ebine a se bate, / Că nu cauţi vrăjmaşului în faţă, /Nici te temi de-a lui înfricoşare /.../Nu vezi cinelângă tine pică / Şi pân’ la moarte nu ştii de frică.”

Ascultând acest sfat înţelept, ceata de ţiganiajunge să se bată cu ochii închişi cu o cireadă debivoli; apoi începe adevăratul război între turci şiromâni, în care intervin stăpânii Iadului (care ţinpartea turcilor) şi stăpânii cerului (Sfântul Ilie,Arhanghelul Mihail şi tot Raiul) care ţin partearomânilor. Biruitori ies românii, pentru că primescajutor divin: „Câteva tunuri cu fulgeri pline / Totfeliu de artilerie cerească / Ca pe vrăjmaş săbiruiască”.

Când încetează luptele, începe distracţia.Parpangel şi Romica fac nuntă mare, prilej cu careel îşi povesteşte aventurile din iad.

Parpangel este uimit de flacăra Gheenei depe „haia lume”: „Însă ce mai văpăi sunt ahele; /Dintr-însă nori de fum să rădică / Şi ploaie descântei arzând pică.”

Atmosfera este încinsă şi la propriu („Râuride foc încolo şi-ncoace / Merg bobotind ca neştepârjoale, / Focul nestins toate arde şi coace; / Iar pegios, în loc de iarbă moale, / Jar şi spuză fierbinterăsare”), dar şi la figurat, pentru că fiecare esteservit cu mâncăruri încinse, după păcatele salelumeşti (în gura avarilor, dracii îndeasă aur şiargint topit; boierii haini sunt ospătaţi cu catran şifiere). Păcătoşii sunt pişi să înghită: „Păcură,smoală, răşină aprinsă / Şi cu topită piatră pucioasă/ Este beutura lor întinsă; / Iar de mâncat, jar cuspuză deasă”

Din iad, Parpangel a dat o tură şi prin rai,dar raiul pentru el este tot pe pământ, lângă Romicacu care a făcut nuntă.

Dezorientarea şi dezbinarea din ceataţigănească trebuie fi interpretată alegoric ca oaluzie la neputinţa românilor de a se uni pentrurealizarea unei cauzei comune.

Stoica Bianca Mihaela, clasa a XII-a L1


22

MOTTO: „- Cum a fost nu mai putem, dom’le prefect, că ni-emunca în zadar şi ne omoară sărăcia!”

„Răscoala” de Liviu Rebreanu

În acest an se împlinesc 104 de ani de lamarea răscoală ţărănească din 1907, pornită dinsatul moldovean Flămânzi.

Cauza principală a izbucnirii revoltei a fostsărăcia cruntă a ţărănimii. Ţăranii năpăstuiţi dinjudeţele Dorohoi şi Iaşi au dat tonul răscoalei înzilele de 22 şi 23 februarie 1907.

Răscoala s-a răspândit repede. În oraşulVaslui s-au dat adevărate lupte de stradă întrerăsculaţi şi armată, cu morţi şi răniţi.

Pe 9 martie, istoricul A. D. Xenopol apublicat editorialul „Revoltele agrare”: „Suntem înplină revoltă agrară, o revoltă pe care oamenii maiînţelepţi din clasa conducătoare o prevedeau şi oaşteptau, căci nu se poate tăgădui un lucru: ţăraniisunt obijduiţi şi duc o viaţă prea grea, nu atât dinlipsa de pământ, cât din asupritoarele învoieliagricole.”

La mijlocul luniimartie, în judeţeleMoldovei situaţia aintrat în normal, darpârjolul răscoalei s-aîntins cu mai mareviolenţă în Muntenia.

◄ „1907”de Octav Băncilă

(reproducere)

Furia ţăranilor a dus la devastarea şiincendierea conacelor, gonirea şi chiar ucidereaunor arendaşi.

Guvernul conservator al României, demis laînceputul răscoalei, a fost înlocuit cu un guvernliberal condus de Dimitrie Sturza; acest guvern aimpus ordinea prin metode represive:- 18 martie: a fost declarată „starea de urgenţă”;- până la sfârşitul lunii martie s-au făcut 140000

de recrutări în armată ;- Armata a tras asupra răsculaţilor; numărul

victimelor este incert (probabil 11000 de morţişi 10000 de arestaţi) deoarece documentelereferitoare la răscoală au fost distruse dinordinul regelui Carol I.

Politicienii şi presa vremii au încercat sătreacă repede peste evenimentele dramatice ce s-aupetrecut atunci în ambele tabere.

Răscoala a avut însă ecou în arte: pictoriiOctav Băncilă („Ţăran pribeag”, „1907”, „Înaintede 1907”) şi Ion Luchian („Răscoala”), scriitoriiLiviu Rebreanu (romanul „Răscoala”), Ion LucaCaragiale („1907. Din primăvară până-n toamnă”)şi Tudor Arghezi („1907 - Peizaje”), nu au trecut cuvederea sângeroasele evenimente.

„Răscoala” de Ion Luchian

Romanul „Răscoala” de Liviu Rebreanudescrie cel mai bine faptele; în prima parte aromanului (subintitulat „Se mişcă ţara”), ţăraniisunt curioşi să afle veşti despre răscoala din altesate dar sunt nehotărâţi s-o înceapă pe-a lor; în celde-al doilea volum (numit „Focurile”), nehotărâtesunt autorităţile în faţa furiei dezlănţuite a ţăranilor.

Ţăranii au strâns în ei prea multă umilinţă şisărăcie, generaţie după generaţie, timp în careboierii şi arendaşii au adunat averi şi au trăit în luxorbitor. În 1907 ţăranii au transformat umilinţa înură: au incendiat conace şi au privit prăpădul iscat.Iată replica unui ţăran: „- Apoi las să se aleagăscrum şi cenuşă din toate, că ele stăteau acolodegeaba şi noi pieream şi nu ne auzea nimeni.”; altţăran spune şi el: „- Numai focul curăţă păcatele.”

Şi flăcările n-au iertat nimic:„În acelaşi moment, noianul de flăcări de la răsăritse învolbură mai năprasnic...O vâltoare de scânteise ridică în văzduh, risipindu-se într-o vijelie destele căzătoare. Mici şi îndărătnice stoluri depăsări de foc , scânteile se revărsau peste Amara înzbor sinuos , ca împinse de o putere misterioasă.”

Reprimarea revoltei ţărăneşti este salutatăde Herdelea cu acest panseu filosofic: „Legeaînvinge revoluţia”.

Răscoala din 1907 a fost o rană în istoriaţării; prea puţin investigate de istorici din lipsadocumentelor, sângeroasele evenimente trebuiereconstituite urmărind ecoul lor în presa străină.

Pârvu Valentin, clasa a XI-a A


23

Scriitor şi filosofdeopotrivă, Lucian Blaga(1895-1961) s-a distins cao personalitate cu gândirerafinată şi sensibilitatesufletească extremă. El afost o figură importantă aculturii româneşti dinperioada interbelică.

Volumul de debut în poezie („Poemeleluminii”, Sibiu, 1919) dezvăluie intenţia autoruluide a înţelege sensurile adânci ale existenţei pecalea cunoaşterii.

Acest volum de tinereţe - cu versuri pline devitalitate, fără rimă şi supraîncărcate de metafore -a surprins plăcut lumea culturală prin noutateastilului; adevărata lor valoare constă însă în faptulcă poetul a exemplificat în paginile acestui volum unconcept filosofic propriu: „cunoaşterea misteruluidin interiorul său” (sau „Cunoaşterea luciferică”cum a numit-o în lucrarea filosofică din 1933).

Prin cunoaşterea pozitivă (ştiinţifică),misterul se elucidează din aproape în aproape, dinexterior către interior. Abordarea propusă deLucian Blaga este penetrarea misterului (printr-ogândire liberă de constrângeri logice, dincolo deexperienţă) şi explorarea lui din interior.

O astfel de abordare poate fi făcută prinintermediul imaginarului conectat cu Universul,metoda lăsând „coaja” misterului intactă.

Volumul „Poemele luminii” reuneşte creaţiilirice care tratează iubirea ca esenţă a cunoaşterii,a vieţii şi a morţii.

Poezia „Eu nu strivesc corola de lumini alumii” este cheia care descifrează viziunea desprelume şi viaţă a autorului. Este o poezie liricămodernă şi filosofică.

Poezia răspunde la dilema : „a fi sau a nufi” aplicată noţiunilor „mister” şi „cunoaştere”.

Poetul preţuieşte cunoaşterea metaforică,intuitivă, care nu destramă aura de mister aUniversului ci o sporeşte:

„eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –şi-ntocmai cum cu razele ei albe lunanu micşorează, ci tremurătoaremăreşte şi mai tare taina nopţii,aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zarecu largi fiori de sfânt mister”

Doar iubirea infinită poate comunica şiînţelege Universul infinit; iubind poţi înţelegenatura, viaţa şi moartea (trecerea în nefiinţă sau„marea trecere”):

„şi tot ce-i neînţelesse schimbă-n neînţelesuri şi mai marisub ochii meicăci eu iubescşi flori şi ochi şi buze şi morminte”

Aceeaşi idee este întărită de scriitorul-filosofîn poezia „Dar munţii – unde-s?”; sufletul iubitoreste conectat cu Universul, disipat în el, sorbind dinspaţiu imense energii (puterea de a muta munţii):

„Eu am crescut hrănit de taina lumiişi drumul meu îl ţine soarta-n palme,nemărginirea sărutatu-m-a pe frunteşi-n pieptu-mi largcredinţa mea o sorb puternică din soare.…Dar munţii – unde-s? Munţiipe cari să-i mut din cale cu credinţa mea?”

Lucian Blaga îşi construieşte universulpoetic pe temelia metaforei. În volumele „Poemeleluminii” şi „Paşii profetului”, focul şi lumina suntmetafore ale vieţii şi iubirii. Folosind comparaţiiample şi cascade de metafore, poetul transformăstările sale sufleteşti în imagini frapante, pline de unentuziasm nobil, la care contribuie Universul întreg.

În poezia „Noi şi pământul” găsim oatmosferă încinsă şi plină de lumină: deasupra,cerul, cu o ploaie de stele căzătoare (Perseidele),iar pe pământ, un rug de flăcări, gata să topeascăumerii de nea ai vrăjitoarei (iubitei):

„În noaptea asta-n care cad atâtea steletânărul tău trup de vrăjitoareîmi arde-n braţe ca-n flăcările unui rug.Nebun,ca nişte limbi de foc eu braţele-mi întindca să-ţi topesc zăpada umerilor goi”


24

Decorul iubirii în poezia „Cântecul focului”este completat cu „fabula verde şi caldă-a naturii”.

Imaginarul poetic transformă şi stilizeazănatura: iubita are crengi în loc de braţe (şi muguripe crengi) iar stelele căzătoare şi raza lunii suntposibile surse de incendiu pentru masa vegetală:

„Descinzi dintr-un basm vegetal, al răsurii?Ia seama să nu te aprinzicum se întâmplă adesea cu lemnul pădurii.”

Reluarea ciclului vieţii este dictată de iubire.Răspândirea iubirii este inevitabilă şi se petrece înserie (din scânteie în scânteie, din tâmplă în tâmplă,chiar şi din piatră în piatră); dragostea este foculcare se propagă natural iar lumina emanată deiubirea incendiară devine aura planetei:

„…Ia totul scânteie din toate. Tâmplă s-aprindede tâmplă, şi piatră de piatră.…Şi-aprind licuricii, ei înşişi, din dragoste rugulIubirea ţâşneşte din ţărnăşi face pământului aură, s-ajngă-n tării.”

Auroră în Norvegia, 21 sept 2010

Pentru poetul îndrăgostit actul iubirii estecea mai scurtă cale către viziuni mistice în poezia„Nu-mi presimţi?”:

„Nu-mi presimţi văpaia când în braţeîmi tremuri ca un picurde rouă-mbrăţişatde raze de lumină?…şi-ţi zic:O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeumai mare!?”

Poetul îşi credea în tinereţe inima un căuşde lut sfânt (poezia „Inima” din „Poemele luminii”)din care, într-un viitor îndepărtat, Dumnezeu vaputea plămădi o nouă lume, un nou Adam:

„O, inima! Mărturisiri afunde ard în ea…… din lutul eia fost făcut pe vremuri vasul,în care Prometeu a coborât din ceraprinsul jar, ce l-a furat din vatra zeilor……e lutu-n care-odinioară pe Golgotas-a scurs şiroaie sângele din trupul lui Iisus”

La vârsta maturităţii (poezia „Inima mea înanul 1940”, volumul „Vârsta de fier”), Blagaajunge să-şi considere inima „o carte care arde, unbocet”.

În această poezie dezamăgirea este legată deizbucnirea războiului; lumina este mai puţină, chiardacă strălucesc aceleaşi stele:

„Stelele, ce-i drept, mai sunt deasupra, toate,dar Dumnezeu ne trece sub tăcere.Tenebrele n-au capăt, lumina n-are înviere.Inima mea - e-o carte care arde,un bocetÎn mijlocul Patriei.”

Arderea nu este doar metafora plastică aiubirii în poezia lui Blaga; tot ardere mistuitoareeste şi adoraţia faţă de Univers (poezia „Stelelor”):

„C-o mare de îndemnuri şi de oarbe năzuinţiîn minemă-nchin luminii voastre, stelelorşi flăcări de-adorareîmi ard în ochi, ca-n nişte candele de jertfă.”

Poetul este conectat cu Universul, cu stelele(„Fiori ce vin din ţara voastră îmi sărută / cu buzereci de gheaţă trupul”) şi încearcă să afle de la elerostul dinamicii cosmice:

„şi-nmărmurit vă-ntreb:spre care lumi vă duceţi şi spre ce abisuri?”

Stelele cutreieră spaţiul după un algoritmtainic pentru ele, dar neştiinţa nu le împiedică săcucerească spaţiul: „în drumul vostru nici o ţintă, /dar poate tocmai de aceea cuceriţi nemărginirea.”;la fel oamenii (poezia „Atotştiutoarele”) îşiconsumă arderea (viaţa), conduşi fiind de „lucrurileatotştiutoare”: „...Ia aminte: / drumul ne ştiesecretele ţinte, / vântul cunoaşte cât de sărată elacrima...Prin suferinţi, dintr-un loc într-altul, prinarderi ne purtăm îndoielnică firea... / ...Lucrurile neghicesc împlinirea.”

Lucian Blaga ne-a lăsat o poezie modernă,plină de înţelesuri, pliată pe sistemul său filosoficoriginal.

Voicu Ana-Maria, clasa a XII-a B


25

La Talpa IaduluiSarsailă şi-a chemat dracii la sfat

Şi i-a certat, zbierând ca un turbat:„Ce naiba? Cum aţi lăsat s-ajungă criza-n Iad?Nu mai e smoală, nici bitum, nici lemn de brad?Şi-n Siberia-i mai cald! Ăsta nu-i trai!Mascaţi-vă-n îngeri, luaţi liftul şi hai,Mai sus două etaje, să ne mutăm în Rai!

De ce s-a amânat o trântă ca-n basmeScoţând flăcări pe nări, balaurul solzosL-a provocat la trântă pe bravul Făt-Frumos.În toiul luptei, balaurul a leşinatŞi Făt-Frumosul în spate l-a căratPân-la spital, unde-a aflatCă fraierul era drogat.Meciul s-a reprogramat pentru o dată viitoare.Pân-atunci, solzosul va sta la dezintoxicare.

Preambul la primăvarăCâţiva oameni de zăpadăAu ieşit să protesteze-n stradă:„- Nu vrem căldură! Noi vrem ger!Să plece Soarele pe-alt cer!”„- Cum, nu mă vreţi? Eu ţin la voi!Vai, dragilor, dar sunteţi sloi!”Şi cu foc i-a sărutat, ei s-au topit,

Primăvara a venit!

Moş Martin către Micul UrsMoş Martin la şcoală l-a condusPe nepoţelul Urs.„- Să-nveţi băiete! La sfârşit de liceuDai un examen greu.Carte de n-ai, ca să mănânciVa trebui să joci pe jar la bâlci!”

„- Da mie-mi place jocul! Vreau să joc!”„- Nu ştii ce-i suferinţa. Experienţă, ioc!Priveşte talpa care-a jucat o viaţă-n foc!”

Bătrânul scopul şi-a atins:Micuţul a-nvăţat de-a stins!

Versuri de Vasile Gabriela, bibliotecar

Toate generalizările sunt false.Inclusiv aceasta.

Dumnezeu sigur iubeste proştii.Altfel nu ar fi creat atât de mulţi.

Intenţionez să trăiesc veşnic. Până acum sunt îngrafic.

Împrumută bani de la un pesimist; el nu se vaaştepta să primească banii înapoi!

Experienţa este ceva ce obţii abia atunci când numai ai nevoie de ea.

Prietenii vin şi pleacă. Duşmanii se tot strâng, şi setot strâng...

Psihiatrul mi-a zis că sunt nebun. I-am spus că amnevoie de încă o opinie. Atunci mi-a zis că mai suntşi urât ca naiba!

Cine râde la urmă, este cam încet la minte.

Nu sunt vegetarian pentru că iubesc animalele cipentru că urăsc plantele.

Mi-am făcut un test de inteligenţăşi rezultatele au fost negative.

Înainte eram mereu indecis.Acum nu mai sunt aşa sigur.

Dacă ai impresia ca nu îi pasă nimănui dacă maitrăieşti, încearcă să nu plăteşti câteva rate labancă...

Puritanism: teama că cineva, undeva, s-ar putea săfie fericit.

Cel mai scurt drum dintre două puncte este mereu înconstrucţie.

Există trei tipuri de oameni: cei care pot să numereşi cei care nu pot.

Unii beau din fântâna cunoaşterii,alţii fac doar gargară.


26

♥ Happy Valentine’s Day!În perioada 10-14 februarie, doamna

profesoară de limba engleză Neagu Nicoleta a oferitelevilor prilejul de a viziona două filme artistice cusubiect romantic: „Tristan şi Isolda” (clasa a XII-aL2) şi „Pe aripile vântului” (clasa a XI-a C1).

Elevii clasei a XII-a L2 au ascultat variantaîn limba engleză a piesei de teatru „Romeo şiJulieta” iar elevii din clasa a IX-a C au realizatfelicitări în limba engleză pentru ocazii speciale.

Activităţile artistice au fost doar pretextul dela care au pornit discuţii libere cu elevii despresărbătoarea Sfântului Valentin, ziua iubirii.

Doamna profesoară a îndrumat discuţiilespre eleganţa comportamentului într-o zi specială,(alegerea cadoului, cum se oferă cadoul uneipersoane dragi şi în ce ambianţă etc.).

Elevii au avut astfel prilejul să-şi sporeascăbagajul de cunoştinţe de limbă engleză şi de culturăgenerală; în plus au înţeles necesitatea unuicomportament elegant în ocaziile speciale.

♥Dragostea şi poeziaMiercuri 9.02.2011, doamna profesoară de

limba şi literatura română Marcela Stan a organizatcu elevii clasei a XI-a C activitatea cultural-educativă „Dragostea şi poezia”, ca un preambul alzilelor iubirii din luna februarie: Sfântului Valentinşi Dragobetele.

Elevii au fost îndrumaţi de doamnaprofesoară să aleagă din operele studiate (Coşbuc,Eminescu, Blaga, Nichita Stănescu etc.) poezii dedragoste cu înaltă încărcătură emoţională şi cuvaloare artistică autentică.

Elevii şi-au ales întâi autorul şi apoi poeziade dragoste preferată. Poeziile astfel selectate aufost apoi comparate cu „poezele” fără valoareliterară, care circulă în reţelele electronice la zilede sărbătoare.

Preferinţele elevilor din clasa noastră auînclinat spre Mihai Eminescu („Lacul”, „Sara pedeal”, „Iubind în taină”, „Departe sunt de tine”,„Atât de fragedă”) şi Nichita Stănescu („Leoaicătânără, iubirea”, „Ploaie în luna lui marte”).

Putem compune persoanei iubite o poezie(mai bună sau mai rea, dar originală!) sau putemcopia pe o felicitare poezia de dragoste care neplace mai mult (evident, vom menţiona autorul!); demulte ori, acest gest va fi mai bine apreciat decâttoate inimioarele, maimuţoii de pluş sau dulciurilecu care ne îmbie comercianţii la zile festive.

Elevii mai îndemânatici au realizat felicităripentru Valentine’s Day, cu texte din poeziile şiscrisorile de dragoste dintre Eminescu şi VeronicaMicle, iar cei mai puţin îndemânatici au realizat unclasament al preferinţelor pentru cuplurile dinoperele studiate.

Cu o parte dintre felicitările confecţionate denoi am ornat holurile şcolii, altele au ajuns deSfântul Valentin la persoanele dragi.


27

În topul preferinţelor pentru cuplurile dinoperele literare studiate s-au clasat pe primelelocuri: Allan şi Maitreyi (din „Maitreyi” de MirceaEliade); Ştefan Gheorghidiu şi Ela (din „Ultimanoapte de dragoste, întâia noapte de război” deCamil Petrescu) şi Felix şi Otilia (din „EnigmaOtiliei” de George Călinescu).

♥Un cadou pentru toate fetele din liceuElevul Oprea Florin Alexandru din clasa a

XI-a C oferă tuturor fetelor din liceu, cu un gestgalant, un buchet mare de flori.

Florine, vrem şi un desen în culori!

● Spectacolul „O premieră furtunoasă”Doamnele profesoare Rodica Covete,

Marcela Stan şi Nicoleta Neagu au organizatvizionarea în grup a spectacolului „O premierăfurtunoasă” , un muzical după textul original al luiCaragiale (regia: Cezar Ghioca; texte de OctavianSava; muzica: Marius Ţeicu).

Piesa este pusă în scenă prin tehnicateatrului în teatru. Noi am văzut spectacolul din 17februarie şi am aplaudat frenetic prestaţia artiştilor.

●Concursul „Cangurul Lingvist”- RezultateS-au primit rezultatele la concursul

„Cangurul Lingvist”- limba engleză.Cele mai bune punctaje le-au obţinut elevii:

Pavel Teodor Alexandru cu 165,25 puncte şi StoicaMihaela Bianca (157,25 puncte), ambii din clasa aXII-a L1; punctajul cel mai slab a fost de doar unpunct (elevul Marin Marius, clasa a XII-a L2).

Dacă este să comparăm rezultatele din anul2008 cu cele de acum, constatăm cu tristeţe cămedia punctajului din 2011 (81,81%) este aproapejumătate din media punctajului din 2008 (158,23puncte). Ori elevii sunt mai puţin interesaţi de acestconcurs, ori sunt mai slab pregătiţi! La anul trebuiesă ne prezentăm mai bine!

Bolog Mirela şi Topîrceanu Ana-Maria, clasa a XI-a C

Serie nouă nr. 35, februarie 2011 ISSN 2066-0103 Ştiinţă ... · Legea gravitaţiei universale:...

Documents

Transcript of Serie nouă nr. 35, februarie 2011 ISSN 2066-0103 Ştiinţă ... · Legea gravitaţiei universale:...