SERIALE DE VARĂ DE PRIVIT LA RECEsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/614-TYSYE-PDF_SDC_low... ·...

ANUL XIV w NR. 614 w 14 – 20 IULIE 2018 w REALIZAT DE EDITURA POLIROM ȘI ZIARUL DE IAȘI

„SUPLIMENTUL DE CULTURĂ“ INTRĂ ÎN VACANȚĂ! URMĂTOAREA APARIȚIE: SÂMBĂTĂ, 15 SEPTEMBRIE

PAGINA 12

PAG. 8-9

COLECȚIAJACQUES MARSICK:PE URMELE UNUIMARE PEDAGOG AL VIORII ȘI ALE LUI GEORGEENESCU (II)

Un spectacol foarte personal,ce cartografiază atitudini șimentalități ale gene rației celor aflați la 30 de ani.

153 DE SECUNDE,PRIMUL SPECTACOLARTISTIC DESPREINCENDIUL DE LACOLECTIV

PAGINA 2

N

10 FESTIVALURI DIN ROMÂNIA CARE SĂ-ȚI ȚINĂ VARA OCUPATĂ

PAGINILE 10-11

SERIALE DE VARĂDE PRIVIT LA RECESERIALE DE VARĂDE PRIVIT LA RECE

2ANUL XIV NR. 614

14 – 20 IULIE 2018actualitatewww.suplimentuldecultura.ro

153 de secunde, primul spectacolartistic despre incendiul de la Colectiv153 de secunde. Atât a durat in�cendiul din clubul Colectiv,declanșat în noaptea de vineri, 30octombrie 2015, în care și�au pier�dut viața 64 de persoane. 153”este și numele primului spectacolartistic realizat pe această temă,ce va avea premiera la sfîrșitul luioctombrie. Un spectacol foartepersonal, care, potrivit regizoareiIoana Păun, cartografiază prinprisma acestui eveniment tragicatitudini, mentalități și con �strucții identitare ale generațieicelor aflați la 30 de ani.

ANDRA PETRARIU

„Oamenii din generația noastrăau auzit și au trăit într�un fel saualtul momentul de la Colectiv. Eul�am trăit în felul meu și a fostunul destul de distant. În schimb,am știut că la un moment dat o sămă aplec asupra subiectului, pen�tru că mi s�a părut dintotdeaunaun moment iconic pentru genera �ția noastră. Complet intuitiv, amsimțit că cei care au trăit incen�diul sunt foarte apropiați într�oformă sau alta de mine și dincauza asta acum un an am zis că emomentul să încep ceva în di �recția asta. Am strâns o echipăfoarte responsabilă, pentru că unastfel de subiect o cere, iar ceea cene�a incitat și ceea ce ne dorimmult cu acest proiect nu este săfacem o investigație jurnalistică,pentru că se cunoaște aproape totdespre Colectiv, ci mai degrabă săîncercăm să răspundem la nișteîntrebări, să găsim câteva clarifi�cări și să marcăm un moment dematurizare a României și a gene �rației celor care se află în jurulvârstei de treizeci de ani“, po ves �tește Ioana Păun, regizoarea spec�tacolului care va avea premiera înluna octombrie, când se vor îm�plini trei ani de la tragedia care amarcat întreaga Românie.

ECHIPĂ AMPLĂ, DIN CARE FAC PARTE ȘI SUPRAVIEȚUITORI AI INCENDIULUI

După o documentare riguroasă,care a presupus și întâlniri cu

supraviețuitorii incendiului, echipacare lucrează la proiect a dat star�tul repetițiilor săptămâna trecută,urmând ca pe 28 iulie să aibă locprima vizionare a acestuia. „Va fiun spectacol care te va trece princondiția de tânăr adult în Româ�nia, vor fi mulți actori care vorface un personaj colectiv, iar ac �trița Nicoleta Lefter va fi cumvacentrul performance�ului. Lucrămca într�un laborator de creație.Compoziția sonoră a spectacolu�lui este totodată una senzorială,se creează senzații, nu doar oacustică pentru urechi. Publiculva intra la un moment dat și va ex�plora niște lucruri care se întâm�plă acolo pe scenă, apoi se vareîntoarce în scaun. Spectacolulnu are o structură clasică, ci intrăîntr�o zonă performativă“, susțineregizoarea.

Echipa proiectului este unaamplă, formată din persoane careaparțin mai multor domenii cul�turale și care au experimentat fie�care diferit ce s�a întâmplat laColectiv. Astfel, textul spectacolu�lui a fost scris de poeta SvetlanaCârstean, documentarea a fost rea�lizată de jurnalista Laura Ștefănuțși de artista Smaranda Nicolau,producția îi aparține lui BiatriceCozmolici, decorul lui Cătălin

Rulea, artist vizual și muzician, documentarea întregului proiectlui Răzvan Leucea, iar coloana so�noră este compusă de CătălinMatei, cunoscut și ca Sillyconduc�tor. „Svetlana, fiind ma mă, a asis�tat cumva și ea la Colectiv, înîntreg textul putându�se observaperspectiva asta protectivă a pă�rintelui celor care au fost în Co�lectiv. Cătălin a cântat acolo, aavut mai multe concerte, unelechiar pentru strângerea de fon�duri pentru victimele incendiu�lui. El știe care sunt problemeledin industria muzicală alterna�tivă de la noi din țară, ce condițiierau acolo. Eu duc subiectul cătreo problemă genera țională, Sma�randa a privit dintot deauna su�biectul într�un mod filosofic maidegrabă decât emo țional, adică ceînseamnă el și cât de greu este defapt să îi dai o semnificație care sănu fie foarte centrată pe sine.Această echipa cred că este per�fectă pentru subiectul ăsta“, credeIoana Păun.

Totodată, din proiect fac par �te și supraviețuitori ai incendiului,aceștia fiind consultați în cadrulrepetițiilor astfel încât momentelejucate în spectacol să fie cât maiasemănătoare cu ceea ce au expe�rimentat ei în noaptea tragediei.

Potrivit regizoarei, cei care au fostdispuși să se implice și să îșispună public povestea sunt ceicare au reușit să se vindece su �fletește într�o oarecare măsurăpână acum, în ciuda rănilor fizicecare le�au schimbat complet cor�pul și viața. „Au fost oameni foartecalzi, unii care aveau foarte multăfurie acumulată și care în conti�nuare au de spus vorbe extrem denervoase la adresa întâmplării, alțiicare sunt recunoscători că s�a ter�minat într�un fel pentru ei expe �riența aceasta, alții care sunt încontinuare într�un proces de vin�decare, alții care au plecat din țară,acest eveniment marcându�le com�plet viața. A fost un moment de ra�cordare la ceva care în știri sauîntr�un material documentar nu sepoate face pentru că nu te întâlneșticu omul ăla, nu�l vezi, nu�i atingipielea arsă, nu�l privești în ochi...Pentru noi a însemnat mult pentrucă astfel ne�a responsabilizat și maitare“, a mai spus aceasta.

CÂND O ÎNTREAGĂ ȚARĂ A ASISTAT LA CEEA CE AÎNSEMNAT COLECTIV

Publicul se poate implica de asemenea direct în realizareaaces tui proiect prin donarea unor

smartphone�uri vechi care vor fifolosite în cadrul spectacoluluiîntr�o simfonie creată de compo�zitorul Cătălin Matei. „Am strânsfoarte multe crâmpeie, foartemulte elemente care au rămas înurma incendiului și imaginea astacu telefoanele mobile mi�a rămasîn minte, pentru că un pompierspunea că în momentul în care aintrat în club să�i salveze pe ceicare mai puteau fi salvați eraufoarte multe mobile care sunau șipe toate apăreau aceleași nume.Era fie mama, fie tata...“

Chiar dacă inițial reprezen �tațiile vor avea loc în capitală,Ioana Păun spune că intențio �nează să facă tot posibilul pentruca spectacolul să se joace și în res�tul țării. „Proiectul este cofinanțatde Administrația Fondului Cultu�ral Național, desfășurându�se înparteneriat cu ARCUB și CentrulNațional al Dansului București.Producătorii s�au arătat intere �sați, cred că și publicul va fi inte�resat să îl vadă și asta pentru căîntreaga țară a asistat cumva laceea ce a însemnat Colectiv“, spu �ne aceasta.

Până acum nu s�a făcut niciun spectacol sau film pe aceastătemă, astfel că proiectul este, cumconsideră Ioana Păun, unul aștep �tat de către public. „E o greutatesă faci primul proiect artistic petema asta și de asta nu vreau săvorbesc despre tot, mai ales de �spre lucruri despre care sunt alțiimai în măsură să vorbească. Șiaici mă refer la toată investigațiaprivind sistemul de sănătate, mo �dul în care au fost gestionate ca�zurile, bolile contractate în spital,morțile complet evitabile. Mă in�teresează mai degrabă felul încare te modelează o asemenea în�tâmplare, cum te confrunți tu cutine care ai scăpat, condițiile încare ai scăpat, cum te�ai luptatpentru supraviețuire, dacă ai reu �șit să ieși moral de acolo intactsau dacă ți s�au zgâlțâit și ideilepe care le aveai despre tine. Și,până la urmă, ce înseamnă să fiiparte dintr�un grup și să scapi îm�preună cu el sau nu, adică tensiu�nea, conflictul dintre individual șicolectiv. Cam despre asta e spec�tacolul. Până la urmă, e foartepersonal.“ SDC

© F

aceb

oo

k Sv

etla

na C

ârst

ean

3ANUL XIV NR. 61414 – 20 IULIE 2018 actualitate

www.suplimentuldecultura.ro

l Aslı ErdoğanAcum nici tăcerea nu-ţi mai aparţine

Colecția PluralTraducere din limba franceză şinote de Nicolae ConstantinescuCarte publicată şi în ediţie digitală

După tentativa de lovitură de statdin iulie 2016, scriitoarea turcă AslıErdoğan a fost arestată şi închisă.Vina sa era că scrisese pentru pu �blicaţia pro�kurdă „Özgür Gündem“texte în care denunţa diverse acţiuniîndreptate împotriva liber tăţii deopinie. A stat patru luni în închi �soare, însă, deşi a fost eliberată, a de�venit ţinta perse cuţiilor şi în cele dinurmă a fost constrânsă să pă �răsească Turcia. Volumul reu neşte oparte dintre articolele care i�au atrasostilitatea regimului. Sunt cronicipolitice, reflecţii asupra scrisului şia exilului, eseuri despre acţiunilerepresive ale guvernului turc, desprepovara mentalităţilor şi stereo �tipurilor arhaice în Turcia modernă,pagini încărcate de emoţie, în careinspiraţia poetică se îmbină cu lu�ciditatea activistei pentru drepturileomului şi literatura cu jurnalismul.

l Dorina RusuRâsul

Colecția Ego. ProzăCarte publicată şi în ediţie digitală

„Cu douăsprezece povestirirupte din viaţă. Dorina Rusu îmi

pare un povestaş plin de farmec.Povestaş în sensul alegoriei princare Mario Vargas Llosa desemnascriitorul. Adică un om cu darulde a duce şi de a aduce veştile şipoveştile cu oameni şi despre oa�meni. De citit.“ (Neculai Constan�tin Munteanu)

l Paolo CognettiBăiatul sălbatic

Colecția Biblioteca PoliromTraducere din limba italiană de Corina AntonCarte publicată şi în ediţie digitală

Paolo Cognetti este autorul best�sellerului internaţional Cei optmunţi, câştigător al Premiului Strega.

Roman autobiografic înruditcu bestsellerul Cei opt munţi,

Băiatul sălbatic are drept prota �gonist un bărbat în vârstă detreizeci de ani, singuratic, dezori�entat şi care şi�a pierdut încre �derea în sine. Cei zece ani în carenu a mai văzut munţii unde a de�scoperit libertatea pe când eracopil şi�au lăsat amprenta asuprasa, transformându�l într�un omvlăguit şi demoralizat. Şi acesta emotivul pentru care se hotărăştesă închirieze o cabană aflată la1.900 de metri altitudine ca sătrăiască, timp de câteva luni, viaţala care visase întotdeauna în se�cret. Izolat de lume, având dreptcompanie doar nişte localnici,câteva animale şi cărţile autorilorpreferaţi – Henry David Thoreau,Jon Krakauer, Elisée Reclus –, îşirecapătă forţele, redescoperindtotodată esenţa propriei fiinţe:inspiraţia de a scrie. Jurnal, me �ditaţie filozofică şi jurnal decălătorie deopotrivă, Băiatul săl �batic este o reflecţie profundăasupra singurătăţii, prieteniei şirelaţiei cu natura şi cu familia. Ocarte emoţionantă şi plină deforţă aparţinând uneia dintrevocile de prim rang ale literaturiiitaliene contemporane.

l Michel Bussi Nuferi negri

Colecția Biblioteca PoliromTraducere din limba franceză şinote de Mădălin RoşioruCarte publicată şi în ediţie digitală

Giverny. În timpul zilei tu �riştii iau cu asalt casa în care atrăit în ultima parte a vieţii ClaudeMonet şi grădinile care au inspi�rat faimoasele tablouri cu nuferi.Dar când se lasă tăcerea, satulacesta mic şi liniştit îşi dezvăluiepartea întunecată. Nuferi negrispune o poveste care începe şi seîncheie cu o crimă. Jérôme Mor�val, un bărbat a cărui pasiunepentru artă este depăşită numaide cea pentru femei, este găsitmort în pârâul care trece pringrădinile lui Monet, având înbuzunar o ilustrată ce reproduceun tablou cu nuferi şi pe care suntscrise cuvintele Unsprezece ani.La mulţi ani. În firele misterului

sunt prinse trei personaje femi�nine: o fetiţă talentată pasionatăde pictură, seducătoarea învăţă �toare a satului şi o bătrână carepare să ştie prea multe despreviaţa celor care�o înconjoară.Toate împărtăşesc acelaşi secret.Dar ce le leagă pe ele de moartealui Jérôme Morval? Şi ce legăturăau toate acestea cu misteriosultablou cu nuferi negri?

l Bill BrysonÎnsemnări dintr-o ţară mareVisul american văzut deaproape

Colecția Hexagon. Cartea decălătorieTraducere de Cornelia BucurCarte publicată şi în ediţie digitală

Bill Bryson are un adevărattalent de a fi depăşit de situaţieoriunde se duce, chiar şi (sau maiales) în locul unde s�a născut.Revenind în SUA după douădecenii petrecute în Marea Bri�tanie, redescoperă cu bucurie co�mori de mult uitate ale copilăriei:glorioasa toamnă din New Eng�land, ţinuta caraghioasă a oame�nilor în pantaloni scurţi şi ca� merele de motel în care poţi conta

pe faptul că vei fi trezit în toiulnopţii de un ţipăt pătrunzător,urmat de o voce de femeie careimploră: „Lasă pistolul, Vinnie!Fac orice vrei“. Fie că discută de�spre inestimabila utilitate a to �cătorului de resturi menajere,despre exotismul faptului că ali�mentele îţi sunt puse în pungă lasupermarket sau despre emisiu�nile TV deplorabile, Bill Brysonface uz de umorul său inegalabilpentru a descrie unul dintre celemai stranii fenomene: modul deviaţă american.

l Mark ForsythScurtă istorie a beţieiCum, de ce, unde şi când s-auîmbătat oamenii, din Epocade Piatră până în prezent

Colecția Hexagon. IstorieTraducere de Cristian FulaşCarte publicată şi în ediţie digitală

Pentru vechii egipteni, bețiaera vehiculul transei mistice. Pen�tru vikingi, era sursa poeziei,bune sau rele. Pentru tinereleamericane din localurile clandes�tine ale anilor 1920, consumul dealcool echivala cu emancipareade sub tutela bărbatului. Iar pen�tru femeile vest�africane, des �coperirea fermentării berii a fostnici mai mult, nici mai puțindecât momentul în care omului i�a căzut coada de maimuță. Cuumor și înțelegere față de aceastămeteahnă străveche a omenirii,Mark Forsyth dezvăluie câtevaepisoade semnificative ale relațieiomului cu alcoolul de�a lungultimpului și cele mai interesanteexpresii culturale ale beției. Dacăcititorii bănuiau deja că alcoolula jucat un rol important în istorie,cartea le arată că acesta a fost de�adreptul esențial. SDC

Câteva titluri Poliromde citit vara asta

4ANUL XIV NR. 614

14 – 20 IULIE 2018opinii www.suplimentuldecultura.ro

Cât e lumea prinsă cu campiona�tul mondial de fotbal din Rusiasau cu revocarea Laurei CodruțaKövesi de către Klaus Iohannis(curajos ca un șocâte), s�au maiîntâmplat lucruri pe pământ, lu�cruri care nu ne lasă să uităm cătrăim o permanentă tragicome�die. Iată.

Un om cu cagulă a încercat să deafoc steagului Uniunii Europene,dar steagul Uniunii Europene nua ars, pentru că Uniunea Euro�peană a dat un regulament carenu permite ca steagurile să fie dinmateriale inflamabile. Omul cucagulă pe cap a rămas uluit,anunță publicația britanică „TheIndependent“.

Fiind secolul care e (nu foartereușit), australienii plănuiesc o legeprin care să oblige toți cetățenii săîși dea acordul verbal înainte de aîntreprinde activități cu caractersexual. Înseamnă că va fi rău.

Un bărbat din Rusia a divorțatde nevastă, la capătul a aproa peun deceniu și jumătate de mariaj.El a băgat divorț pentru că soția arâs de Lionel Messi și l�a ironizatpe argentinian pe durata partici�pării (jalnice) la Mondialul de fot�bal a starului de la Barcelona.Rusul n�a putut îndura să îi fiebatjocorit idolul. Gest ciudat.

Pe 7 iulie s�a aniversat data încare s�a vândut pentru prima datăpâine feliată. O dată importantăpentru omenire, să nu o uităm, să

o trecem cu roșu în calendare.Bravo, 7 iulie!

O nouă lecție predată absur�dului de către olteni! În comunaVela, județul Dolj, a fost realizatun monument în cinstea asfaltăriidrumurilor din comună. Asfaltulînsă n�a mai ajuns până în drep�tul monumentului. E greu de găsitun exemplu mai bun care să re�zume Oltenia, pământ românesc.

Presa tabloidă ne informeazăcă iubitul l�a bătut cu scaunul pedesignerul Răzvan Ciobanu. Dece, de ce atâta violență?

Situație tristă pentru un gru�puscul de pescăruși din MareaBritanie, care au băut din reci�pientele abandonate pe plajă debețivii din insulă. Unul dintre

pescăruși a vomitat pe salvatorulsău, un pompier. Pompierul a re�latat că pescărușul respectiv mi�rosea puternic a bere.

Să ne întoarcem pe pământoltenesc, mai exact la Târgu Jiu,unde o statuie a fost dată jos de pesoclu pentru că avea sânii preamari. Pudici oltenii, nu te joci cusânii statuilor!

Dar iată că revine spectaculosîn lupta pentru județul cu cea maimultă harfă Aradul! O vacă dinArad, dispărută din bătătură, a fostrecuperată de proprietari după ceaceștia au recunoscut�o într�o fo�tografie care circula pe Facebook.

O veste de peste hotare nespune că o româncă a făcut în Spa�nia opt milioane de euro, furând.

Presa din țara noastră a înre�gistrat cu mare entuziasm reac �țiile de bucurie ale unor turiștiindieni care au vizitat prima datăTransfăgărășanul nostru. Cinstevouă, veseli indieni!

Ne scoatem pălăria în fațacelor doi ieșeni nevăzători careși�au anunțat intenția să protes�teze 24 de ore din 24 până pe 10august, când e anunțat un mitingmare în România (vin româniidin diaspora acasă să�și spună șiei cuvântul în legătură cu di �recția în care se îndreaptă țaranoastră).

Deocamdată, dragi cititori,atât. SDC

ANDREI CRĂCIUNCULEGĂTORUL DE HARFE

Dincolo de Mondial și de necazurile de la DNA

După cum bine știți, în toate țărilelumii există două reguli mari șilate de înaintare a mașinilor pesens. De exemplu, pe parteadreaptă a drumului, ca în Româ�nia, sau pe partea stângă, cum e înAnglia. Ei, acum închipuiți�vă ur�mătoarea situație:

În România, un anume domn, fărănici o specializare în regulile decirculație, ajunge la putere. Și stăel așa, se gândește el cât se gân �dește la problemele traficului dinRomânia și vine cu o soluție sal�vatoare pentru popor.

— Deci, oameni buni, eu suntom umblat, cu școala vieții, pa�triot, dar am mai și ieșit din țaraasta și am mai văzut cum fac alții.Mai ales în Anglia, unde am fostpe la niște prieteni din primară...Ascultați bine ce spun, că eu nudecât spun, ci și fac, nu�s din ăiacare decât vorbește... Deci fițiatenți acilea la mine ce idee mi�avenit: deci mersul pe dreapta e oregulă comunistă și, dacă vrem șinoi să ne mai modernizăm oleacăașa aicișa, tre’ să renunțăm lamersul pe dreapta și să imple�mentăm mersul pe stânga. Măcar

cât de cât, de ochii lumii din străi �nătate.

— Păi, de ce am face asta? arîntreba poporul.

— Băi popor, tu ești prost? Tuauzi ce�ți zic? Nu tocmai ți�am ex�plicat că tre’ să scăpăm de regulilecomuniste și să ne modernizămcirculația? Tre’ măcar să ne dămși noi altcineva mai civilizat. Deexemplu, engleji.

— Da’ de ce tocmai englezi șinu turci, de exemplu?

— Tu ești turc? Păi, tocmai ți�am spus că am fost eu în Anglia,am stat acolo și am văzut cu ochiimei în persoană fizică că circula �ția pe stânga străzii funcționează.De ce n�ar funcționa și la noi? Ce,

noi suntem mai proști? Adică ro�mânul care vine de la daci nu e înstare să meargă cu mașina pe par�tea stângă a drumului? Ce dacă en�glejii au regină? Decebal ce�a fost?

— Păi, boss, nu știu ce să zic.Noi am circulat pe dreapta o viațăîntreagă. Iar volanul mașinilornoastre e pe stânga și...

— Vezi, bă, cum te opui tuaiurea schimbării în bine? Oricepropunere modernă din țara astaîntâmpină opoziție, decât cârâițila orice, de�aia nu se poate facenimic la noi... Ca să nu mai zic că,oricum, mulți dintre voi v�ați luatdeja mașini cu volan pe dreapta.

— Boss, sincer, fără nici o rău�tate zic... O să fie tare greu să mutămpeste noapte toată circu lația de pedreapta pe stânga, pentru că...

— Vezi că ești prost și nu înțe �legi? Vezi?! Da’ eu am spus cumvacă schimbăm toată circu lația dinRomânia de pe dreapta pe stânga?Nu, nici vorbă. Eu am spus că rămâ�nem în mare să circulăm pe parteadreaptă, decât că, în mai multesituații, o să schimbăm legea ca sămergem și pe partea stângă.

— Adică cum? Când mergempe dreapta și când pe stânga?

— Păi, o să explicăm noi într�onouă lege. E simplu ca bună ziua.De exemplu, o să mergeți pe par�tea dreaptă a drumului, cumsunteți obișnuiți, până vedeți pedreapta un indicator mare, pătrat,colorat roș, care scrie STOP... Șiatunci, simplu, tre’ să schimbațisensul și să înaintați pe stânga.

— Și pe stânga cât timp mer�gem?

— Vai, Doamne, grei de capmai sunteți! O să mergeți pe stângapână întâlniți pe partea stângă adrumului un indicator mare, pă�trat, colorat albastru, care scrieSTOP... Ce naiba e așa de greu?Sunt decât două indicatoare deînvățat și amândouă scrie STOP!Decât că�s de culori diferite. Ațiînțeles?... Aaa – și apropo de cu�lori, era să uit – și va mai exista unindicator tot mare și pătrat, carescrie STOP, dar galben. Pe acela osă�l întâlniți ceva mai rar. El în�seamnă „Atenție! Turiști!“. Când îlvedeți, e posibil ca în zonă să cir�cule turiști străini, iar mai alesatunci tre’ să ne dăm engleji, să fimcivilizați, să demonstrăm că națiaasta are legătură cu o limbă stră�ină. Deci când vedeți indicatorulăla galben, orice�ar fi, dacă cir �culați pe dreapta, treceți imediatpe stânga. Dacă sunteți deja pestânga, rămâneți dracu’ pe parteaaia... Orice�ar fi! Ați înțeles? Hai că�i

simplu. Aveți de reținut decât treiculori: roș, galben și albastru. Și unindicator care scrie mare STOP...Hai că nu mai am timp, tre’ să măduc să scriu legea și să o dau la vot...

Unii dintre voi ar râde de si �tuația asta, alții ar considera�o ab�surdă, imposibilă, mulți nici nuși�ar bate capul să urmăreascăcazul închipuit de mine... Ei, bine –pentru cine a urmărit –, aflați căexact de genul acesta a fost si tuația,așa a decurs discuția, atunci când s�au stabilit noile reguli de scriere cuî din i sau cu î din a, cu sînt sau sunt.

În lumea largă, printre altele,există două reguli mari și late,după care se pornește la regle�mentarea scrierii: fie după princi�piul fonetic, fie după principiuletimologic. Adică un fel de ori pedreapta, ori pe stânga. În Româ�nia, regula nouă de scriere aimpus la un moment dat că tre�buie să circulăm cumva pe stânga(după principiul fonetic), dar căîn multe alte situații trebuie săcirculăm și pe dreapta (dupăprincipiul etimologic), bașca fărăa înțelege sensul corect al celordouă principii. Și de aici toate ac�cidentele pe care le putem vedeaazi în scrierea limbii române.

Și măcar de�ar fi aceasta singura regulă care s�a schimbatastfel. SDC

FLORIN LĂZĂRESCUÎNTÂMPLĂRI ŞI PERSONAJE

Regulile schimbării

5ANUL XIV NR. 61414 – 20 IULIE 2018 opinii


De câtva timp mă tot uit larețetele de slăbire care apar pepaginile web când vrei și cândnu vrei, fie ca reclamă, fie... ei, totca reclamă, dar într�un ambalajmai sofisticat, eventual narativ(„Cum a slăbit optzeci de kilo�grame vedeta Iulia de care pro�babil că n�ai auzit, dar importante că a slăbit“). Asta nu fiindcă așvrea să pierd în greutate, nu,Doamne ferește! Dimpotrivă. Cutotul dimpotrivă.

Ce mi�aș dori eu ar fi să iau îngreutate măcar vreo douăzeci dekilograme. Nici treizeci n�ar fi rău.Și pentru asta e greu să găseștiindicații, rețete sau diete. Până șidefinițiile din dicționare includ la„dietă“ conotația de regim alimen�tar pentru scăderea greutății. In�vers nu. Nu pricep, dar nu insist.

Poate părea ciudat să por �nești pe drumul spre îngrășare (sau„redimensionare“, ca să fiu corectpolitic) cu rețete de slăbire, dar o

logică există și aici. Rețete deîngrășare nu se prea găsesc, iarcele simpliste, de tipul „mănâncăpână nu mai poți, îndoapă�te,crapă în tine“, nu se potrivesc in�sului urban și mofturos care sunt.Mai rău, nici nu au efect. Iar ma�joritatea rețetelor pentru crește �rea în greutate de pe internet suntniște mironosițe înșelătoare, carese pretind a fi altceva decât suntîn realitate – adică tot rețete deslăbit, doar că sunt numite „pen�tru creșterea masei musculare șio îngrășare sănătoasă“. Preferonestitatea celor ce�și recunoscintențiile încă de la început.

Fiindcă ce mi�am zis eu? Cu orețetă de slăbire eficientă așobține rezultatele dorite simplu,sigur și ușor. O studiez, apoi factotul pe dos, adică mănânc ali�mentele interzise în intervaleleinterzise și în ritmurile interzise,iar rezultatul va fi tot unul invers:o să mă îngraș în loc să slăbesc.Adică (pardon) o să mă redimen�sionez pozitiv în loc de negativ.Ceea ce aș face cu plăcere –numai că socoteala mea bună nuse potrivește deloc cu rețetele, șiele bune (bănuiesc).

Nu știu de ce, dar toate ghidu�rile de slăbit recomandă să numănânci foarte târziu și în nici uncaz la miezul nopții. Deci, logic,dacă vrei să te îngrași, atunci emomentul potrivit să iei o masăzdravănă.

Doar că eu fac asta sistematicde mulți ani. Cinez spre miezulnopții, uneori chiar mai târziu, șinu o dată se întâmplă să încălzesco ciorbă și o garnitură de ceva cu

carne. Și, desigur, cu pâine dinbelșug.

Da, pâinea! Și ea e un alimentinterzis sau restricționat – decirecomandat celor ce�și doresc kileîn plus. Dar jur cu mâna pe stoma�cul meu, care înghite măcar jumă�tate de kilogram de pâine pe zi, căn�am văzut nici un rezultat pozi�tiv, adică negativ, adică... înțelegețivoi. Înghit felii mari, ieftine, cucarbohidrați, cu coloranți, cuconservanți – și tot degeaba. Și, pelângă pâine, mă îndop și cu pastefăinoase. Cu cartofi. Cu dulciuri.

Ah, și dulciurile! După logicamea inversă, astea chiar mă bucur căsunt interzise în dietele de slăbire. N�aș putea trăi fără ciocolată. Fărăzahăr. Fără prăjituri. Fără mie re șirahat și bomboane. Ori de câte oriam ocazia, fie dimineața devreme, fienoaptea târziu, caut ceva dulce înjur. Tot degeaba: cântarul nu vreasă�mi ofere nici o gradație în plus.

Am găsit și sfaturi legate deritmicitatea meselor. Dacă vrei să

slăbești, e bine să mănânci la orefixe. Perfect: mesele mele suntmai dezorganizate decât mi�așdori. Micul dejun, atunci când nuse combină cu prânzul, e ori pe la9, ori pe la 12. Prânzul poate fi ori�când între 2 și 6 după�amiaza. Iarcina, cina ajung s�o iau adesea laora vrăjitoarelor. Inutil.

Dietele de slăbire (scuzațiaproape�pleonasmul) mai reco�mandă și mult sport sau măcarmișcare în aer liber. Ei, nici aici numi�a ieșit socoteala. Mișcare fac,cum să nu, doar că nu în aer liber.De obicei mișc degetele pe tasta�tura computerului și o fac destulde agitat. Probabil că asta omoarăcaloriile, glutenul, carbohidrațiirăi (că există, cică, și din ăia de pepartea bună a Forței) și tot restularmatei grăsimii. Aici e mareamea greșeală.

În fine, când mă plâng – ușoripocrit, ca și în textul de față –, deneputința de a lua în greutate, audadesea argumentul irefutabil: „Ede la metabolism“. Da, e clar. Cerețete, ce cură, ce dietă? Doar știetoată lumea, de la dieteticieniiprofesioniști până la telespectato�rii de pe canapele: cu metabolis�mul nu te poți pune. SDC

RADU PAVEL GHEOROMÂNII E DEŞTEPŢI

În căutarea dietei perfecte

A fost fără îndoială o săptămânăa surprizelor în politica româ�nească. Luni dimineață, Cotroce�niul a anunțat revocarea dinfuncție a șefei DNA, Codruța Kö�vesi, președintele țării pedep�sindu�și purtătorul de cuvânt săiasă în față.

Nu anunțul revocării a surprins ne�apărat, ci modul în care Iohannis aales să�l facă. În locul unor explicațiisolide, a unei declarații clare caresă�i lămurească electoratul, preșe �dintele a preferat o formulă seacă,fără să transmită mare lucru.

Atitudinea președintelui astârnit mânia susținătorilor săi.Reacțiile din zona online au fostdintre cele mai dure, fanii pre �ședintelui întorcând armele dupădezamăgirea provocată de idolulde la Cotroceni. Într�adevăr, șefulstatului a ales strategia de comu�nicare cea mai proastă, iar sonda�jele viitoare vor arăta exact cât apierdut Klaus Iohannis după epi�sodul acesta.

De cealaltă parte, poate înmod surprinzător, în tabăra PSD

n�a fost prea multă veselie. DeșiKövesi a plecat de la șefia DNA, li�derii social�democrați nu s�aupus pe țopăit, ba chiar amenin �țările la adresa președintelui s�auîntețit după ziua cu anunțul�bombă al Cotroceniului. Miercuriseară, liderul PSD Liviu Dragnea aieșit la Antena 3, unde și�a conti�nuat atacurile în rafală la adresalui Iohannis. PSD n�a abandonatideea suspendării președintelui, cidoar a temporizat lucrurile, pen�tru a prinde momentul oportun.„La ora asta nu știu ce să se întâm�ple ca acest demers să se opreascăîn toamnă“, a spus Dragnea.

Întrebat de Mihai Gâdea careeste procentul posibilității ca sus�pendarea să se întâmple, liderulsocial�democrat a răspuns: „100la sută, doar dacă nu se întâmplăvreo minune“.

De ce este atât de furios Drag�nea? Pentru că plecarea din funcțiea Laurei Kövesi nu�i rezolvă pro�blemele. Recursul în procesulDGASPC Teleorman va debuta înforță în toamnă, și atunci nu va maimult timp, de ordinul lunilor, până

va afla sentința finală. PentruDrag nea, totul s�a schimbat dupăcondamnarea în primă in stanță.Credea că „statul paralel“ îl va ierta,că nu�i dracul atât de negru. Cumliderul PSD simte fiori reci pe șiraspinării, a trecut la atacul decisiv.Totul sau nimic. Pentru Dragneanu mai există cale de mijloc.

Liderul PSD are două va�riante de scăpare: suspendare oriemiterea de guvern a unei or do �nanțe de urgență. A doua varian�tă e mai sigură, dar apar două

posibile piedici: ministrul Justi �ției și premierul Dăncilă. E greude spus la ora asta dacă TudorelToader va gira ordonanța de sal�vare a lui Dragnea. E posibil chiarca Dragnea să forțeze debarcarealui Toader de la Justiție, tocmaipentru a nu avea surprize în cazulse decide emiterea ordonanței.

Nu e sigur nici dacă VioricaDăncilă va ceda presiunilor lideru�lui de partid. Însă nu este exclus săsemneze documentul, chiar dacăprețul ar fi plecarea de la PalatulVictoria. Pentru că din momentulemiterii OUG e greu de crezut căguvernul va mai putea rezista pre�siunii opiniei publice. Posibil caDăncilă să primească garanțiaobținerii unui loc eligibil la alege�rile europarlamentare din primă�vara anului viitor, caz în care vaceda presiunilor lui Dragnea.

Varianta suspendării lui KlausIohannis rămâne în picioare și vafi probabil pusă în practică numaidacă Dragnea nu reușește să�șiconvingă propriul guvern de ne�cesitatea emiterii OUG. De altfel,liderul PSD a transmis un semnal

clar cabinetului Dăncilă, în aceeașiemisiune de la Antena 3: „Eu mergînainte fără ezitare. Cei care vorsă meargă cu mine înainte în�seamnă că sunt curajoși. Cei carenu vor dori să meargă cu mine în�seamnă că vor fi niște lași, niștefricoși. Dacă și Guvernul va face lafel, și colegii din coaliție, vomcâștiga“, a spus Dragnea.

Însă suspendarea lui Iohannisnu poate veni oricând, iar orice în�târziere prezintă riscuri. Dragneaar fi demarat procedurile încă desăptămâna asta, însă nici CodulPenal, nici Codul de Procedură Pe�nală n�au ajuns la semnat pe masapreședintelui. În momentul în carecele două legi vor ajunge la Cotro�ceni, atunci Dragnea are tot inte�resul să�l suspende pe Iohannis,pentru că adoptarea noului CodPenal îl salvează de pușcărie.

Nu vom avea o vară liniștită,pentru că Dragnea nu mai aretimp să aștepte. Dacă va simți călucrurile nu pot fi tranșate latoamnă în Parlament, adică nu vaavea suficiente voturi pentru sus�pendare, atunci singura opțiunepentru Dragnea rămâne ordo �nanța de urgență. Pe care o poatetrimite și în seara asta la „Monito�rul Oficial“, dacă și Toader și Dăn�cilă sunt de acord. SDC

FLORIN GHEŢĂUVAGONUL CU VORBE

Nu vom avea o vară liniștită, pentru căDragnea nu mai are timp să aștepte.

Suspendare sau OUG?

Apoi am descoperit că acest AlexȘtefănescu e un tânăr absolventde UNATC București, că a fost laLondon International School ofPerforming Arts (LISPA), diviziadin Berlin, că face parte dinechipa de la Teatrul „Ion Creangă“din București, dar are mult maimulte colaborări în Capitală, și aajuns în finala multi�vizionateiemisiuni�concurs (nu și de mine)„Românii au talent“. Că ne placesau nu, emisiunea i�a adus o ex�punere și o popularitate pe carenici un spectacol de teatru nu le�arreuși, iar dacă cei care l�au văzutpe micul ecran și l�au votat s�arduce să�l vadă și pe scenă, ar fi uncâștig, atât pentru teatru, cât șipentru experiența lor culturală.

Un proiect ingenios l�a făcutla Unteatru, la propunerea lui An�drei și Andreea Grosu. Se intitu�lează 9 piese de teatru remixate șivalorifică în chip fericit calitățileteatrale și muzicale ale performe�rului. Tema e cum nu se poate maiteatrală, vizează rărunchii texto�centrismului, iar tratarea e foartehaioasă. Alex Ștefănescu a ales câ�teva dintre cele mai cunoscutetexte clasice pentru scenă (de lanoi și din internațional) și le�a re�citit în cheie comică, pentru uzultinerilor de azi. Romeo și Julieta,Steaua fără nume, Așteptându�lpe Godot, Othello, O scrisoarepierdută, Iona, Pescărușul, Nora,Hamlet sunt rezumate și „traduse“în spiritul și culoarea prezentului,

complet neașteptat pentru cunos�cători, inedit, pentru cei ce audpentru întâia oară de ele.

Singur în scenă, Alex Ștefă �nescu stă pe un scaun înconjuratde tomuri vechi, între ale cărorcoperte se odihnesc, adesea aco�perite de praf, acțiuni și personajedramatice care nu mai spun marelucru spectatorilor obișnuiți sărecurgă frecvent la smartphone șiGoogle. Echipat cu talent și fante�zie, actorul reușește să mute în2018 personaje cu vechime de se�cole, rescriindu�le poveștile înrime și ritmuri muzicale. Parodic,transformându�le în așa fel încâtsă le apropie de prezent, spu�nându�le istoriile într�un limbajtipic rețelelor de socializare, cuhaz plăcut, elevat, pe ritmuri mu�zicale variate (tarantela, cazacioc,manea etc.), făcând accente (mol�dovenesc/ rusesc, ardelenesc), co �nectându�se rapid la sală, prin� tr�o energie epidemică. Cu certecalități histrionice, bun improvi�zator, Ștefănescu demonstrează cănu existe bariere între arta înaltăși cea populară; că un proiect binegândit și susținut impecabil poatepropune divertisment de foartebună calitate, care nu doar dis�trează un public, ci îl și modelează,apelând la ironie blândă, autoiro�nie, stârnind râsul contagios.

COMBINAȚIA ORIGINALĂ DE STAND UP, TEATRUPARTICIPATIV ȘI MUZICĂ LIVE

Rolul modelator al artei scenice ecu atât mai eficient cu cât dozeleservite sunt ambalate agreabil, iarrețeta lui Alex Ștefănescu e imba�tabilă:umor inteligent, muzică decalitate, simțul publicului. Un pu�blic pe care�l acroșează încă de laînceput, cu trucuri deștepte, cu uncomic muzical spumos, cu rezol�vări neașteptate. Ce îl distinge peAlex Ștefănescu de alți adepți aiformulei de teatru în concert (AdaMilea, Bobo Burlăcianu, de pildă)e amprenta personală, tema, în

cazul acesta, varianta solistică,combinația originală de stand up,teatru participativ și muzică live.

Structura spectacolului e re�lativ simplă: numere muzicale in�tercalate cu mici pauze, pentrudialog cu privitorii și pentru res�piro, fiecare dintre ele cu câte unscurt intro și dezvoltări inge�nioase, aducând narațiunile tea�trale într�un timp și un orizontimediat al privitorului, remixatede parcă s�ar petrece azi. „Mona,ești mai bună ca Corona/ Mi�arplăcea să te filmez cu drona“, zicedespre frumoasa tânără din Stea �ua fără nume a lui Mihail Seba�stian, completând cu fraierii ado� rabili, aceia pe care fetele îi dorescca amici, niciodată ca iubiți (detipul Miroiu), și cu băiatul rău, darsigur pe sine (Grig), pe care ado�lescentele îl iubesc tocmai fiindcăe rău. Versificările sunt simple,dar încapsulează în ritmul șistructura lor esența și spiritul fie�cărei piese de teatru, care nu e tră�dată, e numai transcrisă scenicpentru publicul lui 2018.

Sunt în scenariu și referințesavuroase la criticii de teatru:o în�trebare directă dacă se află în salăreprezentanți ai breslei, câteva re�plici care să prevină în cronica ul�terioară observații de tipul „cărțilede pe jos nu aveau nici un sensteatral, nu au fost utilizate“, „inter�pretul a exagerat“, „a fost preamult“ etc. Totul e într�o tonalitate

firească, simpatică, într�o formulăde aed contemporan, foarte post�dramatic.

SOLUȚII CREATIVESPECTACULOASE

„Dispozitivul“ scenic e minimalist,doar actorul/ cântăreț și „lira“(citește chitara) lui, cu un micro�fon și multă poftă de joc. Dinamis�mul vine din subiecte și dindez voltarea lor ludică, continuusurprinzătoare, purtând spectato�rul prin istorii trecute translate înactual, de parcă ar fi vorba desprefamilii și prieteni de astăzi, pro�punând soluții creative spectacu�loase și alternând tonalități.

Ca teatrolog, 9 piese de teatruremixate m�a cucerit definitiv dupăstrofa în care, cu aceeași bunădispoziție tipică întregului, Ștefă �nescu oferă o pastilă de homeopa�tie estetică, făcând distinc ția ter� minologică între piesă de teatru,spectacol și reprezentație. O su �ferință majoră a culturii de specia�litate reparată astfel, sunt con� vinsă, măcar pentru câțiva dintrecei aflați în sală. Un efect și o zonăpe care nici un studiu teoretic, ex�celent scris, nu le�ar putea atinge.

Creația lui Alex Ștefănescu e unexemplu reușit de „istoria teatruluieșantionată pe înțelesul tuturor“, caîn celebra serie „for dummies“, o în�tâlnire între un actor cu har și unpublic deschis să�l asculte. SDC

6ANUL XIV NR. 614

14 – 20 IULIE 2018teatru www.suplimentuldecultura.ro

Când am dat cu ochii peste numele lui Alex Ștefănescu, gândul m-a trimis automat la criticul literar și m-am amuzat întrebându-mădacă s-a apucat cumva și de teatru?

Nouă pieseremixate OLTIȚA CÎNTEC

DATUL ÎN SPECTACOL

ION BARBUPINACOTECA DIN PETRILA

7ANUL XIV NR. 61414 – 20 IULIE 2018 muzică


VICTOR ESKENASYSCRISOARE PENTRUMELOMANI„Muzica nu trebuie înţeleasă, ea trebuie ascultată.“ (Hermann Scherchen)

„PE FĂGAȘUL LUI DEBUSSY”

De vorbă cu muzicologulnewyorkez Allan Evans

Interpreți cu totul deosebiți, darastăzi dacă nu complet uitați,cunoscuți doar unei mâini despecialiști și colecționari, suntpianiștii Marius�François Gaillard(1900�1973), Irén Marik (1905�1986), Mieczysław Horszowski(1892�1993) și Marie�Thérèse Four�neau (1927�1990). Cu Allan Evansam stat de mai multe ori „de vorbă“prin mesageria online, dar plăce�rea ascultării acestui disc, omagiului Debussy la sărbătorirea cente�narului împlinit de la moartea sa,m�a făcut să�i cer un interviu pen�tru Radio Europa Liberă, din caredesprind câteva fragmente pentrusăptămânalul nostru.

„Am fost interesat de Debussyîntreaga mea viață și în cele dinurmă l�am descoperit pe pianistulMarius�François Gaillard. Amauzit câteva exemple ale felului încare cânta și am realizat căaborda fiecare lucrare într�un felcu totul particular, că interpretă�rile sale se deosebeau de ale tutu�ror celorlalți. Marii interprețitind să aibă un stil uniform cândîl cântă pe Debussy, adesea eti�chetat greșit ca «impresionist».Gaillard a găsit o cale să explo�reze individualitatea fiecărei lu�crări. Ascultându�l a fost un mareșoc și am înțeles că trebuie sădescopăr mai mult despre el.Avea numai 23 de ani atunci cânda cântat, în trei seri, lucrărilecomplete pentru pian ale lui De�bussy, în 1920, când muzica luiera încă una nouă.“

„Descoperind toate acesteaam ajuns să privesc mai îndea�proape lumea lui Debussy, să exa�minez oamenii pe care i�a cunos� cut și cum s�a născut stilul său.Gaillard a jucat din nou un rol fi�indcă era interesat în muzica etno(world music) și a scris piese

bazate pe tradiția muzicală euro�peană. Stilul pianismului său esteremarcabil prin felul în care, ca laChopin, fiecare piesă capătă pro�pria identitate sonoră; felul încare pianul este folosit constituieo redefinire a capacităților instru�mentului. Toate aceste lucruri m�au condus la cercetări asupracontactului lui Debussy cu libră�ria L’Art Independant de la Paris,unde veneau toți marii artiști,scriitori, muzicieni și ceea ce poținumi liberi gânditori ai timpului.“

Despre Irén Marik, minunatăelevă a lui Bartók, refugiată în 1947în Statele Unite, pe fundalul veniriicomuniștilor la putere în Ungariași ale cărei înregistrări le�a readusîn actualitate la casa Arbiter, AllanEvans îmi spunea: „Ca pianistă, fu�sese eleva lui Bartók și i�a cântatmuzica într�un fel care se asemănafoarte mult cu propriul lui stil, fărăa dori sau a intenționa să�l imite. Laprima audiție, după ce ea i�a cântatcâteva dintre lucrările lui, Bartók i�a spus: «Nu mai avem nevoie sătrecem prin ele, le�ai înțeles, să neocupăm de alți compozitori».“

„Mieczysław Horszowski arenunțat la turnee în ultima parte

a adolescenței (cântase de cândera copil, de pe la zece ani) și fa�milia s�a mutat la Paris. Am fostcurios dacă la aceea vreme, înain�tea Primului Război Mondial, aavut contacte și cu Debussy. Amsunat�o pe soția lui, Bice, care mi�a răspuns pozitiv: la timpul res�pectiv a fost invitat într�un salonprivat și l�a ascultat pe Debussy,invitat și el și care a cântat maimulte din Preludiile sale. A fostun contact important, iar ulterior[Horszowski] l�a cântat pe De�bussy de�a lungul întregii vieți.Norocoși, am reușit să localizămun recital, dat într�un spațiu careîl făcea foarte fericit, într�un orașpe colinele Toscanei.“

„A trebuit să o includ și peMarie�Thérèse Fourneau, fiindcă

este o pianistă franceză magnifică,al cărei stil s�a dezvoltat într�un felîn care foarte puțini reușesc. Felulîn care cântă Studiul lui Debussy[publicat pentru prima oară] esteabsolut remarcabil și sper că vorfi descoperite mai multe înregis�trări cu ea.“

„Una din influențele majoresuferite de Debussy s�a petrecutîn 1889 la Expoziția Universală dela Paris, unde a putut asculta șiprivi dansatori javanezi. A fost unmoment foarte important pentruel și s�a dus, practic, în fiecare zi șia stat ore întregi la pavilionul ja�vanez. Odată, unul din prieteniilui a venit cu el și a notat muzicainstrumentiștilor în timpul dan�sului, document ce a fost publicat.Faptul i�a facilitat apropierea în

muzica pe care a scris�o ulterior,unde găsești game ce vin de acolo.O lucrare ca Masques, în specialcântată ca Gaillard, demons�trează existența unui conflict in�teresant în el. Alfred Cortot tri� vializează lucrarea spunând că arfi o serie de scene cu măști la car�navalul din Veneția, cu diferitepersonaje din commedia del’arte;o imagine frumoasă, dar mai cu�rând superficială. Și aceasta deoa�rece Masques constituie muzicalo tulburătoare multitudine delimbaje. Prima parte este în stilulconvențional al secolului al XIX�lea,care evoluează apoi într�un tonce amintește influențe rusești, caGlinka, iar apoi găsești gameasiatice, care triumfă în final. Așacă îl vezi schimbând măști deidentitate...“

„De asemenea, atunci când afost la Budapesta a ascultat niștevioloniști în cafenele, în stilulțigănesc care l�a fermecat peBrahms și pe atâția alții... Pe planlocal, Bartók a fost capabil să trea �că barierele sociale și să ajungădincolo de ele. Nu este exclus ca,dacă ar fi trăit puțin mai mult, De�bussy să fi fost expus acesteiinfluențe. Din păcate, Bartók șiDebussy nu s�au întâlnit nicio�dată, dar Bartók i�a studiat lucră�rile cu cea mai mare grijă și le�acântat adesea. În mod special Enblanc et noir, care a fost difuzat deradioul ungar în 1939, în duo cusoția sa, puțin înainte ca ei săplece [în Statele Unite].“

„Sunt câteva conexiuni ce aucondus, din perspectiva lui De�bussy, la deschiderea unor uși din�colo de muzica clasică tra diționalădin Europa și să încorporeze ele�mente noi, așa cum se întâmplă defiecare dată când două culturi di�ferite se amestecă. Am fost extremde încântat de aceste descoperirice modifică ideile primite despreDebussy și muzica lui înnoitoare.Existența lui Gaillard este ca un soide Tutankamon sonic care des�chide o lume nouă în timpuri vechide odinioară.“ SDC

Allan Evans este, probabil, mai cunoscut ca pro -ducător de discuri la compania pe care a creat-o cudouă decenii în urmă la New York, Arbiter Records,decât ca muzicolog și pedagog la Mannes College.Sub numele Arbitru al Tradi țiilor Culturale, casa sade discuri a devenit din 2002 o organizație de artănonprofit, asumându-și ca misiune salvarea și

conservarea înregistrărilor unor muzicieni de clasăinternațională, astăzi fie uitați complet, fie cunoscuțidoar de o mână de specialiști și colecționari. Ultimaproducție a casei sale, un set de două discuri, seintitulează Debussy’s Traces (în traducere liberă i-așspune Pe făgașul lui Debussy) și este rodul unorremarcabile cercetări de arhivă.

VICTOR ESKENASY

Și totuși, „fire emotivă”, cum măcaracteriza recent în bătaie de jocun pensionar poet ex�disident, vi�brez cu plăcere atunci când alțiidecât ai noștri îi arată un respectpe care compozitorul nostru „na �țional” și universal îl merită cuprisosință. Ultimul dintre ei esteJacques Marsick, profesor de isto�rie ca formație universitară, de �ținătorul unei formidabile colecțiide sute de documente ale familieicelebre de violoniști Marsick,între care cel dintâi, Martin�Pierre(1847�1924), a fost profesorul luiEnescu la Conservatorul din Pa �ris, iar al doilea, Armand Marsick(1877�1959), apropiat ca vârstă,nepotul profesorului său, un prie�ten bun.

Așa cum am amintit în numă�rul trecut, dl Jacques Marsick ne�aoferit spre studiu și eventuală pu�blicare, cu multă prietenie și entu�ziasm, documentele inedite – scri� sori, fotografii, extrase de pre să – ceatestă relațiile dintre GeorgeEnes cu și familia sa. Spa țiul tipo�grafic fiind limitat și nu cel maipropice pentru o publi cație știin �țifică, voi oferi doar un mi nim deexplicații pentru a lăsa loc docu�mentelor în traducere și ilustra �țiilor inedite.

***

Scrisoarea cea mai timpurie păs�trată în colecția Jacques Marsickdatează din 1910, îi este adresatăprietenului său Armand și atestăo relație și o intenție amicală de a�l face pe cel care fusese primulviolonist al Orchestrei Colonne săconcerteze în România. Armand

Marsick se afla la acea dată înGrecia, la Atena, unde se mutaseîn 1908 ca director de studii mu�zicale și dirijor al Orchestrei Con�servatorului și unde timp de maibine de un deceniu, pînă în 1922,avea să reformeze educația muzi�cală universitară și să�l aibă caelev, între alții, pe viitorul maredirijor Dmitri Mitropoulos.

(I.) Dorohoi–România23 s[eptem]brie 1910

Dragul meu Marsick,[Dimitrie] Dinicu îmi răspun �

de foarte amabil că va face tot ceîi stă în putere pentru unul dinprietenii și bunii mei camarazi.

Deci scrie�i un cuvânt pe adresa:Dl D. Dinico, Castel Peleș, Sinaia,România, iar el se va grăbi să răs�pundă în privința datelor, condi �țiilor etc. Păcat! Nu am nici olucrare inedită pentru a fi cântatăîn acest moment!

Sunteți totuși mai mult decâtamabil propunându�mi să�mi diri�jez singur elucubrațiile! Când voiveni la Atena? Știu eu? O să vedem!Sunt, însă, sunt mulțumit că Dvoas�tră veniți la București și sunt sigurcă publicul român va fi și el încân�tat, odată ce veți face cunoștință!

La revedere, dragă amice șitoate cele bune de la devotatulDvoastră,

George Enescu

8ANUL XIV NR. 614

14 – 20 IULIE 2018actualitate www.suplimentuldecultura.ro

COLECȚIA JACQUES MARSICK

Pe urmele unui mare pedagog al viorii și ale lui George Enescu (II)Am pledat de mai multe ori în aceste pagini în favoareacreării unui Institut de cercetări „George Enescu“, așacum există în alte țări est-europene pentru mariicompozitori, chiar dacă știu prea bine că evoluțiileculturale din România sunt în multe privințe deprimante șiaproape fără speranță. Atunci când o parte din MuzeulNațional ce îi poartă numele la București stă să se

dărâme, când arhivele sale sunt încă neinventariate lapeste 60 de ani de la preluarea lor și departe de a fi puseonline la dispoziția cercetătorilor, când o mână deoameni fac și oficiul de muzeografi, ghizi, și pe cel dearhiviști și documentariști, pentru a publica din când încând un volum competitiv științific, este greu să fiioptimist gândindu-te la Enescu.

G. Enescu (dr.) și participanţii la celebrările de la Jupille în 1933 (Col. Jacques Marsick)

George Enescu lui Armand Marsick în 1910 (Col. Jacques Marsick)

Venirea în România a lui Ar�mand Marsick pare să nu fi avutloc din motive necunoscute, pro�babil legate de căsătoria sa înacelași an cu Paola Sampieri, o tâ�nără artistă plastică și muzicianădin Roma.

Următoarele trei scrisori ine�dite îi sunt adresate de GeorgeEnescu, în 1922, lui Martin�PierreMarsick și atestă o relație cor�dială între cele două persona �lități ale viorii.

S�a spus că adolescentul Enes �cu nu a avut o relație bună cu pro�fesorul său, spre deosebire de alțipedagogi (André Gédalge, în pri�mul rând) ce i�au fost foarteapropiați de suflet. Probabil că nutrebuie căutate rațiuni ascunsespeciale. Așa cum o spune în con�vorbirile sale cu Gavoty, „cu vi �oara făcusem o căsătorie din ra țiune“, „am muncit cu multă râv �nă, în absența pasiunii“ și „în fond,mi�a plăcut vioara mai mult subdegetele altuia“.

Faptul nu l�a împiedicat lamaturitate să�și amintească deprofesorul său și să�l invite laconcerte, cum o atestă scrisorileurmătoare:

(II.)26 Rue de Clichy

15 februarie 1922

Dragul meu Maestru,Domnul Pohl divulgându�mi

adresa Dvoastră, îmi permit să vătrimit un bilet de concert pentrumâine seară. Poate vă va amuzasă�l ascultați pe vârstniculDvoastră elev și admirator.

George Enescu

(III.)[Antet imprimat]LE GRAND HOTEL MODERNEDE LA PAIX& DES AMBASSADEURS RÉUNISTARBESTarbes, 20 februarie 1922

Vă mulțumesc, bunule Maes�tru, pentru ce îmi scrieți atât deformidabil de elogios...

Imediat ce voi fi la Paris pen�tru câteva zile îmi voi permite săviu să vă văd.

Al Dvoastră admirator fidelși recunoscător

George Enescu [Paris – 26 rue de Clichy]

(IV.)18 Strada Viitor – Sinaia –România(Paris – 26 rue de Clichy)5 iunie 1922

Bunul meu Maestru,După multe ocoluri, în

această după�amiază, scrisoareaDvoastră m�a ajuns sub culoareaCarpaților, unde m�am retras cupartiturile mele. Păcat! Ar fi maifi fost nevoie de câteva zile pentrua avea satisfacția să vă spun la re�vedere înainte de plecarea mea.Am fugit din Paris la 10 aprilie,după ultimul meu recital de pe 6,pentru care v�am trimis două lo�curi rezervate. Le�ați primit cum �va? Cum n�am avut bucuria să văvăd acolo, bănuiesc că s�au rătă�cit... sau nu v�au fost trimise deloc de impresarul meu. Și totuși,instrucțiunile au fost precise, vădau cuvântul meu de onoare!

Acum nu rămâne decât săavem răbdare până în stagiunea

viitoare, când voi reveni la Parispentru a veni să vă văd și să în�cerc vioara Dlui Charotte, căruiavă rog să�i transmiteți mulțu �mirile mele cele mai cordiale.

Până atunci vă rog să cre �deți, dragul meu Maestru, în ad �mirația mea fidelă și afectuoasă,

George Enescu

Ultimele câteva piese din ar�hiva familiei Marsick sunt legatedin nou de violonistul și pedago�gul Armand Marsick. Cea dintâieste o mărturie a unei vizite fă�cute la Bruxelles în 1932. Enescuscria în carnetul de autografe șide desene al soției lui ArmandMarsick, Paola Sampieri: „PentruDna Armand Marsick, un vechiprieten al soțului ei, în amintirerespectuoasă” semnând GeorgesEnesco 1932. Cea de a doua este oscrisoare de răspuns, adresată luiArmand Marsick, care îl invitaseîmpreună cu alți doi mari violo �niști, elevi ai unchiului său Mar�tin, Jacques Thibaud și Carl Flesch,să participe la un concert come�morativ cu ocazia punerii uneiplăci memoriale pe casa natală alui Marsick, la Jupille, în Belgia.Enescu, asemenea colegilor săi,accepta scriind:

(V.) Paris – 26 Rue de Clichy10 aprilie 1933

Dragul meu prieten,Iartă�mi răspunsul întârziat:

tocmai m�am întors din StateleUnite și am avut nevoie de douăzile pentru a mă lămuri asupraunui curs pe care îl dau în pri�măvara aceasta la Paris.

Pentru date – și între timp,voi avea concerte în provincie șiîn străinătate în cursul uneipărți din luna iunie – vă rog să îiscrieți impresarului meu, Dl

Félix Brunetière (firma Boquel)69, Bd. de Clichy, Paris. El vă vada toate datele concertelor și, deasemenea, cele de care voi puteadispune pentru manifestarea pecare o proiectați și la care voi co�labora cu o bucurie pioasă.

Dragul meu Marsick, te rogsă primești expresia sentimen�tele mele fidele de prietenie,

George Enesco

La 10 mai 1933, Carl Fleschconfirma și el participarea la eve�nimentul programat pentru 4 iu �nie, anunțându�l pe Armand Mar� sick că a primit mica piesă pentruvioară pe care urma să o cânte șicerând lămuriri despre Concertulpentru trei viori și orchestră de Vi�valdi proiectat să fie cântat de ceitrei invitați de onoare. Acceptullui Thibaud nu pare să se păstreze.

Un ultim triplu autograf figu�rează însă în carnetul Dnei Mar�sick cu data 4 iunie 1933:

„Doamnei Marsick,în amintirea inaugurării pla�

chetei comemorative pentru un�chiul ei:

Carl FleschCu tot respectul Georges

EnescoÎn amintire cu mult respect

Jacques Thibaud.Jupille. 4 iunie 1933”

Dosarul ineditelor enescienedin colecția Marsick, pe care de �ținătorul ei ni le�a pus la dis po zi �ție și pentru care îi suntem extremde recunoscători, mai include unportret în peniță al lui GeorgeEnescu, desenat de Henri Wienerși tipărit, cu o dublă semnătură acompozitorului. Cea dintâi, Ge�orge Enesco 1932; cea de a douacu dedicație: „Pentru Doam na Ar�mand Marsick, cu mult respect dela un vechi prieten al iubitului ei

soț – Georges Enesco 1933. Altepatru fotografii – dintre care unasingură a fost publicată și în Ro�mânia – provin de la ceremoniileîn fața casei natale a lui Martin�Pierre Marsick de la Jupille.

Un mic tezaur, ilustrând, în �tre altele, cât de mult mai rămânede cercetat pentru a completa ima �ginea microcosmosului enescianîn diverse etape ale vieții Maes�trului. SDC



George Enescu lui Martin Marsick în 1922

George Enescu lui Martin Marsick în 1922

Pagină de program cu semnătura luiEnescu (Col. Jacques Marsick)

G. Enescu, portret Henri Wiener cu autograf (Col. Jacques Marsick)

Thibaud, Flesch și Enescu la Jupillle în 1933 (Col. Jacques Marsick)

10ANUL XIV NR. 614


DRAGOȘ COJOCARU

Ce seriale noi vor fi lansate varaaceasta? Există o ofertă considera�bilă, venită în majoritate (evident)din Statele Unite, dar unde pu �blicațiile de profil nu sunt, totuși,teribil de entuziasmate. Se lecțiade vară de seriale este „pro mi �țătoare, dar nu copleșitoare“,spune de exemplu „Business Insi�der“, care precizează că „singurullucru cu adevărat trist este că nuavem un nou sezon din Urzealatronurilor“. Da, fanii seriei au deașteptat până la anul sezonul opt,dar între timp au la dispozițieșapte sezoane pline, numai bune derevăzut într�un maraton Westeros!O idee bună, nu?

„The Atlantic“ vede în noua re�coltă de seriale „un moment tipic încare este propusă o nouă serie destaruri de cinema care fac tranzițiaspre micile ecrane. Vara asta nueste o excepție și ni�i servește, prin�tre alții, pe Kevin Costner, HughGrant, Amy Adams, Guy Pearce șiJohn Krasinski“. Cât despre ofertaîn sine, spune revista, „de remarcat

este lipsa de diversitate, din multepuncte de vedere, a serialelor careau premiera în următoarele luni.Cu excepția lui Pose și Dietlant,noua ofertă de vară este definită deconflicte familiale dinastice, thril�lere cu spioni, detectivi și ado �lescenți disfuncțio nali și dotați cusuperputeri. Cu alte cuvinte, ace �leași povești, dar de data aceasta cuactori de prima ligă în rolurileprincipale“.

IATĂ CE ESTE NOU:

l Pose – Serial dramatic foarteașteptat, creat de prolificul RyanMurphy, ce coproduce împreunăcu Janet Mock, o activistă pentrudrepturile persoanelor transgen.Pose prezintă o parte mai puțincunoscută a Americii anului 1987,„o juxtapunere a mai multor seg�mente ale societății newyorkeze:ascensiunea universului de lux alui Trump, scena socială și lite�rară și, mai ales, cultura «comu �nității ballroom»“, o subculturăLGTB din SUA în care membriiacestei co munități concurează pen�tru premii la evenimente denumite

„ba luri“, manifestări create ca o sfi�dare la adresa legilor care interzi�ceau ca o persoană să se îmbraceîn haine ale sexului opus.

l Succession – a debutat peHBO pe 3 iunie și este o dramă înzece părți despre moștenitorii unuimogul media (Brian Cox) ce se batpe bucăți din uriașa lui avere.

l Dietland – un serial ce parefoarte potrivit în actualul climatde la Hollywood. Comedie neagrăîn zece episoade, bazată pe o cartede Sarai Walker, serialul o are înrolul principal pe Joy Nash în

rolul unei scriitoare supraponde�rale angajată de editorul unei re�viste de succes (Julianna Margulies)și care se vede atrasă într�o miș �care tot mai violentă ce vrea să�ipedepsească pe bărbații puternicicare fac rău femeilor.

l The Staircase – lansat deNetflix la începutul lui iunie, esteo miniserie franceză care docu�mentează cazul real al scriitoru�lui a merican Michael Peterson, con damnat pentru uciderea soției.Documentarul a fost realizat întimp, prima parte a fost realizată în2001 și completată câțiva ani mai

târziu. Netflix prezintă acum seriacompletă, plus trei episoade noi.

l Strange Angel – Creat deMark Heyman și coprodus deRidley Scott, Strange Angel esteo poveste cât se poate de bizară șitotuși complet reală. Este biogra�fia lui Jack Parsons, personajstraniu din anii ’30�’40, unul dintrefondatorii Jet Propulsion Labora�tory, specialist în rachete și, înace lași timp, satanist practicant.Parsons a fost un adept al rău�famatului Aleister Crowley și afost implicat în povești ciudate încursul căruia s�a intersectat și cu

Seriale de vară deprivit la receÎn era streaming-ului și a serialelor stocate online,nimeni nu are cum să se mai plângă că „nu estenimic de văzut“. Iar oferta este la îndemână, fie peNetflix, fie pe HBO Go, fie oriunde altundeva penet. Deci cei care își propun ca până la venireatoamnei să își petreacă vara în mod constructiv, în sesiuni prelungite de binge-watching, au de unde să aleagă.

Succession Dietland Strange Angel

Pose



Ron Hubbard, înainte ca acestasă creeze scientologia.

l Yellowstone – ferme de vite,rezervație indiană, proprietari depământ, conflicte și parcul Yel�lowstone sau, mai pe scurt, KevinCostner își transportă reveriilewestern pe micul ecran, în primullui rol serios de televiziune.

l A Very English Scandal –Adaptare a unei cărți non�fictiondespre un scandal real din anii’70, când parlamentarul britanicJeremy Thorpe (Hugh Grant) afost acuzat că a pus la cale ucide�rea amantului său (Ben Whishaw)pentru a�și salva cariera politică.

lSharp Objects – thriller psiho�logic sub forma unei miniserii (a �dap tare a romanului de debut al luiGillian Flynn) despre o jurnalistă cuprobleme emoționale (Amy Adams)ce revine în oră șelul natal pentru ainvestiga moartea unor tinere.

l Castle Rock – va avea pre�miera pe 25 iulie pe Hulu (deci vafi imediat disponibil oriunde al�tundeva). Toată lumea știe deja căacțiunea romanelor lui StephenKing se petrece în regiunea (fic�tivă) Castle Rock din Maine. Prinurmare, noua serie, produsă dechiar King și faimosul J.J. Abrams,va uni în acest prim sezon teme,personaje și elemente din majori�tatea romanelor regelui horroru�lui (trailerele fac aluzie la It,Dolores Clairborne, Misery, The

Shining etc.), iar primele cronicispun că acest Castle Rock mai esteși bun. În distribuție, printre alții,doi actori din alte adaptări dupăStephen King:Sissy Spacek (Carrie)și Bill Skarsgård (interpretul luiPennywise în noul It).

l Condor – continuă moda dea adapta pentru micul ecran suc�cesele de acțiune ale marilorecrane. În cazul de față este vorbadespre faimosul Three Days of theCondor, tehno�thriller paranoicrealizat de Sydney Pollack în 1975(bazat pe un roman de JamesGrady), cu Robert Redford în rolulunui analist CIA ce se vede cata�pultat în plin complot politic. Se�rialul bazat pe film/ carte se nu� mește simplu Condor, iar acțiu neaa fost adaptată la situația și obse�siile zilei de astăzi, Redford fiindînlocuit acum de Max Irons, înrolul unui „milenial idealist“ prinsîn mașinațiunile unui plan al com�plexului militaro�industrial. Ală�turi de Irons, în distribuție, ve te� ranii William Hurt, Brendan Fra�ser și Mira Sorvino.

l Jack Ryan – popularul eroual romanelor lui Tom Clancy, ana�listul CIA Jack Ryan, a fost jucatpână acum la cinema de AlecBald win, Harrison Ford și ChrisPine. Preia ștafeta John Krasinski,care are rolul principal în seria TVpe care Amazon o va lansa pe 31august și în care Ryan va urmăriun terorist prin Europa și Orien�tul Mijlociu. SDC

În sălile de cinema rămânem înplin sezon de blockbustere, deși„piesele grele“ și�au făcut deja nu�mărul și se retrag acoperite deglorie financiară. Cu toate aces�tea, vara mai are destule ispite. Deexemplu, tocmai a avut premieracel de�al șaselea episod al serieiMisiune: Imposibilă. Declinul (pre�miera 3 august la noi), o nouăaventură trepidantă a lui TomCruise și a echipei lui, cărora li seadaugă Henry Cavill.

Acțiune propune și al Equali�zer 2, cu Denzel Washington înrolul de redutabil dușman al cri�minalilor, episod regizat tot deAntoine Fuqua.

Simpaticul Dwayne Johnsonrevine și el cu filmul�catastrofă (deacțiune) Skyscraper (premiera 13iulie) tradus cu teribilă lipsă deimaginație drept Infernul din zgâ�rie�nori. În acest timp, Jason Stat�ham, în lipsă de dușmani maiacătării, ajunge să se bată cu unrechin preistoric în MEG: Con�fruntare în adâncuri (10 august).

Tot un fel de acțiune propuneSupravieţuind pe mare (27 iulie),povestea reală, din 1983, a unuicuplu care naufragiază după confruntarea cu un uragan. O po�veste între supraviețuire și love�story cu Shailene Woodley și SamClaflin.

Acțiune și comedie oferă Spio�nul care mi�a dat papucii (17 august), cu Mila Kunis, Kate Mc �Kinnon și Justin Theroux, dar șiCine trage sforile? (31 august),acesta din urmă venind cu o pre�misă promițătoare, care amin �tește de Roger Rabbit: acțiunea sepetrece într�o lume în care mario�netele există, dar sunt discrimi�nate în raport cu oamenii. MelissaMcCarthy face echipă cu o păpușăpentru a rezolva o serie de crimecărora le cad victimă marionete.Să mai spunem că regizor esteBrian Henson, fiul celebruluicreator al păpușilor Muppets?

Există și animație în program:Hotel Transilvania 3: Monştrii învacanţă (13 iulie) un nou episod

din serie, regizat tot de excelentulGenndy Tartakovsky, Norm de laPolul Nord 2. Cheia orașului (31august) și, din nou, combinație deactori reali și păpuși în Christo�pher Robin şi Winnie de Pluș(3 august), faimosul ursuleț in�ventat de A.A. Milne dându�le re�plica lui Ewan McGregor și luiHayley Atwell.

Filmul care vine însă pe marileecrane cu cele mai calde reco�mandări este, culmea, un film cusupereroi, continuare a, probabil,celui mai bun film cu supereroidin istorie. Și nu, nu e vorba deMarvel, ci de Pixar.

Incredibilii 2 (care are pre�miera la noi abia pe 27 iulie) esteo revenire la forma optimă a stu�diourilor Pixar, odată ce regizoruloriginalului, Brad Bird, s�a întorsla animație după o incursiune demai mulți ani în filmul cu actori.Bird a amânat 14 ani o continuarela Incredibilii, căutând o povestefoarte bună.

Așteptarea a dat roade: Incre�dibilii 2 nu este numai un imenssucces financiar, cu încasări ce seapropie de miliard de dolari înmai pu țin de o lună, ci este dejaconsiderat drept unul dintre celemai bune filme ale anului. SDC

În acest timp, pe marile ecrane...

Sharp Objects

Castle Rock

12ANUL XIV NR. 614


10 festivaluri din România care să-ți țină vara ocupatăDESIRÉE HALASEH

Waha Festival, 12-16 iulieCovasna, Bățanii Mari

Încă mai ai timp să ajungi înluminișul din pădurea de laBățanii Mari din Covasna. Ajunsla a șaptea ediție, Waha a devenito comunitate bazată pe valori newage de schimb și sprijin reciproc,unde fiecare individ are ocazia dea contribui în mod autentic la olume mai bună, chiar și pentrupatru zile. Vestea bună e că nu veiavea semnal la telefon, copiii și fa�miliile sunt binevenite, iar înafară de cele cinci scene de mu�zică (deep, psy, alternativ, chill &live jamming) poți alege între oședință de hatha yoga, Tai Chi Qi�gong Shibash, remedii floraleBach, terapie prin artă, dans liber,reiki aborigen, sound healing cuboluri tibetane și didgeridoo, ma�saje și multe altele. La poarta fes�tivalului biletele costa 440 lei.

Electric Castle, 18-22 iulieBonțida, Castelul Banffy

Ia�ți cizmele de cauciuc, o hainăde ploaie și pregătește�te pentrucinci zile electrice. Castelul Ban�ffy găzduiește anul acesta un line�up cu Jessie J, London Grammar,Damien Marley, Golan, DubiozaKolectiv, Groove Amanda, MuraMasa, NetSky, Valentino Khan,Quantic Live, JP Cooper, WolfAlice, The Horrors, San Holo, Na�stia, Fakear, High Contrast, Ma�koto, Krakota, London Elektricityși încă pe atâția. Te poți caza înBonțida la una din zecile de casecare își oferă curtea drept spațiude parcare pentru tot festivalierulcare se respectă, iar biletele por�nesc de la 369 lei pentru toate zi�lele de festival.

3 Smoked Olives, 25 -30 iulieDelta Dunării

Un festival pe insulă în inima Del�tei. Da, da și da! Cum ar fi să dan�sezi fix în noaptea de Perseidealături de alți nebuni care populează

nisipul Deltei de lângă o păduredin care se aude muzică bună –Akufen, Andrey Pushkarev, Bonso,Bross, Camilo Gil & [ØNE + 1],Dragoș Ilici, George L, Gescu,GOLAN, Herodot, Ion Ludwig,Junki Inoue, Kosta, AWDD, Lama�che, Losoul? Trés bien, poți să pa�riezi pe asta! Accesul la festival seface cu barca, există un FoodCourt cu de�ale gurii, copiii șicățeii rămân acasă și dacă ai norocmai găsești bilete la 55 euro pânăpe 19 iulie. După aceea prețul sarela 89 euro, dar, hei, când e ultimadată când ai dansat sub stele?

Citadela Festival, 27-29 iulieCetatea Deva

Telekom Electronic Beats (TEB)este un proiect de muzică electronicădin Europa ce a ajuns și în România.

Line�up: Amorf [live], Hector,Livio & Roby, Mi Pa, Priku, Seppb2b, Nu Zău, Suciu, Vincentiulian,vlf. Vor fi de asemenea workshopuride arte vizuale, yoga și meditație,galerii de artă ce vor transforma ci�tadela într�un mu zeu de artă con�temporană pop�up, gourmet streetfood și camping. Abonamentulpentru trei zile costă 129 lei.

Csíki Jazz 2018, 27-29 iulieCetatea Mikó (Miercurea Ciuc)

Se sărbătoresc 10 ani de Ciuc Jazz,un festival multietnic al dialogu�lui intercultural. Îi vom vedeaperformând pe scena jazz dinMiercurea Ciuc pe Dan BerglundQuartet, Tündérground, Trio Pé �ter Sárik, Tamás Berki, Mesehetes,Sorin Zlat, Kéknyúl, Equinox

feat. Juhász Gábor, Eztán și Inef�fable. Abonametul costă 110 lei.

Gărâna Fusion Festival, 3-5 augustPoiana Lupului de la Gărâna

Un festival de excepție care sedesfășoară în legendara PoianaLupului, locul de baștină al Festi�valului Internațional de Jazz. Oldschool pentru cunoscători. Aflat laa doua ediție, Gărâna Fusion Fes�tival „Visions of Dreams“ aduce pescena artiști din Statele Unite,Olanda, Spania, și România cu uncocktail de blues, jazz, fusion, afri�can și avangardă. Abonamentulpentru trei zile costă 110 lei.

Summer Well Festival, 11-12 augustBuftea, Domeniul Știrbey

Eu m�aș duce pentru Cigaretts Af �ter Sex, hipsterime și sucuri natu�rale. Dar asta sunt eu. Tu poate teduci pentru o vizită pe domeniilearistocratice din afara Bucureș �tiului sau pentru drugs, sex &rock’n’roll. Am uitat să menționezBucharest Symphony Orchestra,care va concerta în mijlocul păduriiseculare fix după Rhye, iar pentruprima dată campingul va fi situat înincita domeniului Știrbey. Biletelepentru acces general sunt redusepână pe 18 iulie la 275 lei.

Awake, 17-19 augustDomeniul Teleki dinGornești, județul Mureș

Un alt festival la castel? În secolulal XVII�lea Mihály Apafi, un nobil

maghiar din Transilvania, a donatproprietatea contelui Mihály Te�leki. Din 1772 a început construcțiaunui castel baroc proiectat de ar�hitectul Andreas Mayerhoffer dinSalzburg, iar construcția s�a înche�iat în 1796. Grădina franceză a cas�telului găzduiește în zilele noastreun festival în toată firea, cu teatruîn aer liber, bibliotecă în pădure,un bazar cu haine și accesorii (be�cause why not), cinema și un line�up pe măsură: Milky Chance,Morcheeba, Vița de Vie, „În Corzi“cu Filarmonica de Stat TîrguMureș, Wilkinson, The Subways,Akua Naru, The Parlotones, Fink,James Zabiela, Eelke Kleijn, Culoede Song, Subcarpați & Hanu’ cuBraga, O.C.S., Mihail, Șatra Benz,Ivan & The Parazol, DJ SHIVER,Fran Palermo, DJ Sauce, ZempölOffchestra, DJ Antenna, Detour,Vlademir, Eyescream, Medesan,Scopter, Addo, Akos, Albin, Manu,Ugly Astronaut. Bilete: 199 lei și225 lei (camping inclusiv) până pe16 august.

Smida Jazz Festival, 17-19 augustSmida, Smida, jud. Cluj (Parcul Național Apuseni)

În aceeași perioadă are loc un fes�tival internațional de jazz con�temporan într�un sat de povestedin Parcul Natural Apuseni, co�muna Beliș. Vei avea parte de treizile pline de activități recreativeși educative: lecturi publice cuautori, excursii ghidate prin îm�prejurimi, o vînătoare de comori,yoga și evident foarte mult jazz.Vor cânta: Spirit Cave, KimmoPohjonen, Portico Quartet (UK),

Sons of Kemet (UK),Barabás Lő�rinc Quartet (HU), Muntet (RO).

Abonamentele pentru toatecele trei zile costă 139 de lei până în31 iulie. Biletele/ zi la festival costă65 de lei, iar biletele/ zi pentru cam�ping vor putea fi cumpărate doar lafața locului, în limita disponi �bilității, la prețul de 25 de lei.

Voice of Nature Festival, 30 august – 2 septembrieOzunca-Băi, Băile Ozunca

O adunare de eco�hedoniști careîți propune să te împrietenești cuMama Natura într�un spațiu ne �convențional, unde fiecare esteîncurajat să se exprime liber în �tr�un spațiu intenționat denu�mit Valley of Love. Copii suntbine veniți, vei avea nevoie de uncostum de baie, cort și echipa�ment de campare și o minte des�chisă. Eliberează�ți spiritul pescena PSY alături de: ATMA, E�Mantra, Digital Rise, DJ LAtam,Azthura & more. Biletele pornescde la 161 lei. SDC

Suntem la mijlocul lunii iulie,miezul verii, sezonul vacanțelore în toi, însă după mai bine de unan și jumătate nici o rezolvare atensiunilor politice acumulate lanivelul țării de la preluareaguver nării de către PSD și ALDEnu pare să se arate.

În plus, una dintre tabere a fost seriospusă în dificultate de decizia preșe �dintelui Klaus Iohannis de a semnademiterea șefei DNA, Laura CodruțaKövesi, iar căpetenia celeilalte, Liviu

Dragnea, a primit a doua condam�nare penală, de această dată cu exe�cutare (e drept, în primă instanță).

Crizele politice nu sunt o nou�tate la noi, mai ales că fostul pre �ședinte, Traian Băsescu, a ales săfacă din acestea un instrument deexercitare a puterii. Într�un fel saualtul, repet ce am mai scris și în altearticole, suntem la un final de epocă,al cărui rezultat va fi tot mai cert pemăsură ce vom ajunge în toamnă�iarnă. Ambele tabere, cea radicalpro�Justiție și pro�DNA, precum șicea care luptă cu toate armele poli�tice pentru revenirea la business asusual, dau semne de oboseală, înciuda retoricii foarte violente. LiviuDragnea face cumva opinie separatăîn tot răzbelul, fiind singurul pentrucare zilele au cam intrat în sac. Estemotivul pentru care continuă să vor�bească despre suspendarea preșe�dintelui și să facă presiuni asupraGuvernului de a emite o Ordonanță

de Urgență pentru a scurta perioadapână la intrarea în vigoare a modifi�cărilor parlamentare la Codul Penalși la Codul de Procedură Penală.

La ce fel de pace se va ajunge însubterane este, de fapt, adevărata întrebare. Pentru că, în vreme cesusținătorii unora și altora suntprinși la mijloc într�o bătălie parcăpe viață și pe moarte, în culise cusiguranță se coc nenumărate scena�rii și se fac liste de revendicări și listede cedări tactice. Amânarea puneriiîn aplicare a deciziei CCR privinddemiterea șefei DNA de către Iohan�nis pare acum să fi fost doar o stra�tegie de negociere, iar variantane respectării acesteia nu cred să fifost luată vreodată în calcul depreședinte. Trebuie să remarcăm înacelași timp că declarațiile partene�rilor strategici ai României în toiulluptei interne sunt mult mai pru�dente ca în 2012, spre exemplu.Declarații de principiu, nu vreo listă

precum cea înmânată de Barosso luiPonta în urmă cu 6 ani, la Bruxelles.

Sigur că modificările CoduluiPenal îi folosesc lui Dragnea, iaracesta, pe fondul problemelor per�sonale, s�a pus în fruntea oștirii pusesă dărâme independența Jus tiției.Dar, în fapt, ele folosesc întregii clasepolitice, ca și prevederile noului CodAdministrativ, din cauza cărora s�arputea să vedem o emi grație masivăde liberali la ALDE.

În afara USR, de profesie radi�cal, nici un alt partid clasic, cu pri�mari în funcție și liote de șefi șișefuleți cu carnet de PSD, PNL,ALDE, UDMR, hai și PMP, nu estescârbit, pe fond, de modificările le �gis lative produse pas cu pas în Par�lamentul României. În vreme ceDragnea va fi eliminat, previzibil,precum o măsea stricată, pentruceilalți timpul mai are răbdare, iarRestaurația se poate produce și cuîncetinitorul – adică după toate

cererile de reexaminare ale Preșe �dintelui și contestațiile la CCR.Sigur legile modificate conțin mul �te prevederi numai bune de decla�rat neconstituționale, ca să abatăatenția de la altele care vor trece caprin brânză de judecătorii consti �tuționali.

Nu OUG 13 a funcționat, nuvreo suspendare a președintelui vadezlega treburile. Pentru rezolvareaproblemelor clasei politice e nevoiede „metoda Tudorel“: tacticos, cusprijin de la CCR și cu trecerea legi�lor prin Parlament.

Marele mister rămâne, pânăatunci, al doilea mandat al preșe �dintelui Klaus Iohannis. La Bru�xelles, la summitul NATO, relaxareaacestuia și râsul copios, chiar băș �călia ar putea trăda unul din urmă�toarele lucruri: fie există un planbine pus la punct, convenit cu toatălumea, mai puțin cu Dragnea, fiehabar nu are politică și e cel mai slabpreședinte și este nevoie de o reeva�luare a lui Emil Constantinescu. Amfi tentați să dăm crezare celei de�adoua variante. Sau să mai așteptămpână la toamnă. SDC

La toamnă, la reexaminare!

13ANUL XIV NR. 61414 – 20 IULIE 2018 opinii


Acum cinci�zece ani, când se vor�bea despre viitorul presei sepronunțau expresii precum „plat�forme sociale“, „jurnalism cetățe �nesc“, „multimedia“, „realitatevirtuală“, „blogging“, „chatboți“,„inteligență artificială“.

Nici eu, nici alți experți, nu ampronunțat cuvântul „e�mail“. E�mailul era o chestie depășită.Toată lumea își închipuia că e�mailul va păși, în curând, în ace lașibeci în care acum dorm mIRC�ul,cataloagele de linkuri, telefonul cuclapetă și furculița înfiptă în tele�vizor pe post de antenă. Și totușicum se face că, în anul 2018,„publicațiile“ mele jurnalisticepre ferate sunt niște e�mailuri pecare le primesc în cutiuța electro�nică în fiecare săptămână?

Nu știu care este numele co�rect pentru cele cinci sau șasepublicații personale pe care amînceput să le citesc cu poftă. Teh�nic, sunt niște newslettere sauniște „buletine informative“, li�vrate prin același mecanism princare sunt anunțată periodic de re�ducerile de la magazine și invitatăsă profit urgent de oferte care ex�piră curând. Prin conținut, sunt

cu totul altceva: publicații la per�soana întâi, majoritatea cu un rolde curatorie a ceea ce este intere�sant în oceanul mare numit Inter�net. Este ca și cum ai avea unprieten foarte bun, cu gusturi si�milare, care îți recomandă ce sămai citești, ce să mai vezi, cu ce săîți mai ocupi mintea. Unele newslet�tere au un domeniu specific, al�tele nu își impun limite. Prefera �tele mele sunt:

l Suplimentu’ creativ, de Mi�rela Petre. A ajuns la mine la reco�mandarea unui prieten și, de laacel prim contact, îl aștept cu ne�răbdare să îmi apară în Inbox.Este o combinație de experiențăpersonală, procesare și filtrareproprie a unor articole, cărți saumirări. Mirela Petre vorbește despre ea și despre cum a schimbat�oun articol sau o întrebare și, înfelul acesta, face și recomandărifără să ți le impună în vreun fel.Recomandările țin de domenii va�riate: lectură, gastronomie, tea�tru, expoziții, produse interesan�te, bancuri. Ce le unește este osensibilitate pentru cultura vie,văzută printr�un telescop al fas �cina ției personale. Conținutul esteîn limba română.

l Cristina’s Friday Read, deCristina Chipurici. Este un news�letter specializat pe lectură – nudoar de cărți, ci și din ceea ce aremai bun Internetul. Cristina ci �tește mult, privește noul cu ochiilarg deschiși, apoi le povestește șialtora ce a învățat din fiecarelucru. Cea mai recentă ediție facereferire la un podcast deștept, laarticolele despre cum să te com �porți cu persoanele pasiv�agre�sive, despre efectele neintențio�nate ale lumii, termene limită, ma�nagement și productivitate. Conți �nutul este în limba engleză.

l Savantgarde, de MariusCosmeanu. Este săptămânal șiacoperă domeniul științei, văzutîn sens larg. Ca stil, este mult maipuțin personal și subiectiv decât

celelalte două, dar rămâne ace �eași idee a colecției curatoriale dearticole și linkuri. Este mai densca informație, conți nând uneori șipeste 50 de recomandări pe nu �măr din domenii precum stil deviață, turism, tehnologie, comu �nități inteligente, jurnalism, cul�tură, știință. Conți nutul este înlimba română.

l Mai citesc: Andra Zaharia,„How do you know“, un newsletterîn limba engleză de gândire cri�tică a propriilor acțiuni; newslet�terul Colorhood pe teme graficede la Ramona Chirica – deși nusunt pasionată de subiect, este unportal către descoperiri minu�nate, în special din domeniul vi�zual. Am lăsat la sfârșit Monday

Memo de Mona Dîrțu, un newslet�ter săptămânal despre – în lipsaunui cuvânt mai bun – România.Este o colecție săptămânală aunor rarități din presă: articoleinformate, analize obiective, per�spective clare.

Fiecare din ele mă face să zâm�besc și să fiu mai încrezătoare îndomeniul jurnalismului. Suntem înepoca algoritmilor, în care gusturilenoastre ar trebui să fie atât de ușorde ghicit, încât toate lucrurile carene plac să ne apară automat în fațaochilor. Facebook ne arată doar cevrem. Google ne învață obiceiurile.Datorită newsletterelor, putemintra în bula altor oameni, chiar șiatunci când iarba nu este mereumai verde peste gard. SDC

MĂDĂLINA COCEADE VEGHE-N LANUL DE CULTURĂ

GEORGE ONOFREIDOI-ZECE, PROBĂ!

Jurnalismul de e-mail

ANUL XIV NR. 61414 – 20 IULIE 201814


LUCIAN AMARII (JUP)SUPLIMENTUL LUI JUP

Nu mai trebuie spus că DieHard a devenit o serie de filme, ul�timele dintre ele fiind însă deslabă calitate. Interesant, fiindcăacțiunea se petrece în timpul săr�bătorilor de iarnă, a devenit unuldintre cele mai populare „filme deCrăciun“, în concurență directăcu Home Alone.

Se știe mai puțin că Die Hardeste bazat pe o carte, Nothing LastsForever, scrisă de Roderick Thorpîn 1979. Cartea era o continuare aunui roman de succes scris deThorp în 1966, The Detective,roman al cărui erou principal eraun detectiv particular newyorkez,Joe Leland, atras de o femeie fatală

într�o poveste tenebroasă. The De�tective a fost adaptat în 1968 într�unfilm ce�l avea pe Frank Sinatra înrolul principal.

Fiindcă atât filmul, cât și carteaau avut succes, Thorp a început sălucreze la o continuare. Thorppovestește că se gândea la ea cânda mers la cinema să vadă celebrulfilm�catastrofă Infernul din zgâ�rie�nori (1974). În timpul filmuluiînsă a adormit și a visat subiectulcărții sale: John Leland urmăritîntr�un zgârâie�nori de bandițiînarmați.

Romanul rezultat, Nothing LastForever , a devenit în cele din urmăDie Hard, după ce producătorii aurenunțat la ideea unui film cu Si�natra (mult prea bătrân), după ceArnold Schwarzenegger a refuzatrolul și după ce scenariștii au ope�rat câteva schimbări: Joe Leland adevenit John McClane, Anton Gru�ber a devenit Hans Gruber etc.

Interesant, Die Hard mai reven�dică o influență literară semnifica�tivă. Regizorul John McTiernanspune că a avut ideea ca întregulasediu să se petreacă într�o singurănoapte și nu vreme de trei zile, caîn scenariul original, după ce acitit Visul unei nopți de vară a luiShakes peare. SDC

Numele lui era Steve Ditko și afost celălalt părinte al unor eroicelebri precum Spider�Man șiDoctor Strange. Stan Lee i�a creatdin vorbe, Ditko le�a dat chip de �senându�i. În vreme ce Stan deve�nea vedetă și imaginea Marvel,Steve prefera depărtarea de lu�mina reflectoarelor și viața în fațaplanșetei de desen.

Steve Ditko s�a născut în urmăcu 90 de ani în Pennsylvania, fiu alunor emigranți ceho�ucraineni. Adevenit fascinat de proaspăta artăa comicsurilor odată cu primeleaventuri ale lui Batman și The Spi�rit, a început să studieze alături deunul dintre desenatorii lui Bat�man, Jerry Robinson, și cu echipaJoe Simon – Jack Kirby, creatoriilui Captain America, și a s�a anga�jat în 1955 la editura Atlas Comics,precursoarea lui Marvel.

Aici, Ditko a început să lucrezecu editorul�scenarist Stan Lee,dovedindu�se o echipă redutabilă.În august 1962 cei doi îl inven�tează pe Spider�Man în pa gi nilerevistei „Amazing Fantasy“ și, în

urma succesului acestui personaj,ei creează toată pleiada de eroi șidușmani ai acestuia. Un an maitârziu, în iulie 1963, ei lansau seriaDoctor Strange, Ditko fiind extremde lăudat pentru imaginile saleonirico�suprarealiste.

Numai că prietenia dintre Stanși Lee s�a răcit brusc și desenato�rul a părăsit Marvel în 1966. A lucrat pentru rivalii de la DC șiCharlton Comics, a revenit la

Marvel în anii ‘90, inventând per�sonaje mai puțin celebre, și s�a re�tras complet din lumea comicsu�rilor în 1998.

Steve Ditko a rămas până lasfârșit un tip extrem de retras, re�fuzând intervurile și aparițiile pu�blice chiar și după ce personajelesale s�au bucurat din nou de suc�cesul adus de filmele Marvel dinultimii ani. Steve Dikto s�a stinsdin viață pe 29 iunie 2018. SDC

Eroii Marvel au rămas orfani de (un) tată

Acum 30 de ani, ungrup de teroriști luaucu asalt turnul Naka -tomi Plaza din LosAngeles pentru a fiînvinși în cele dinurmă de un polițistdin New York.Evident, totul estesubiectul unui film –celebrul Die Hard –Greu de ucis.

Die Hard, regizat de John McTier�nan, a fost un uriaș succes: a cos�tat 28 de milioane (la valoarea din1988) și a adus 140 de milioane.

Impactul lui asupra filmelor deacțiune a fost imens, stabilind unalt model pentru blockbusterelede gen care au urmat, precumUnder Siege (1992), Speed (1994),The Rock (1996), Con Air, AirForce One (1997) sau WhiteHouse Down (2013) și foarte re�centul Skyscraper (2018), cuDwayne „The Rock“ Johnson înrolul principal.

De asemenea, Die Hard l�a tran �sformat în superstar pe Bruce Wilis,până în acel moment cunoscut doarca interpret în serialul de comedieMaddie și David. Un actor și maipuțin cunoscut, re gretatul AlanRick man, interpretul maleficuluiHans Gruber, a devenit și el vedetăinternațio nală. Hans Gruber esteconsiderat și astăzi, de multă lume,cel mai bun personaj negativ.

„Am adormitși am visat Die Hard“

ANUL XIV NR. 61414 – 20 IULIE 2018 15


Responsabilitatea juridică pentru conținutul articolului îi aparține autorului.Manuscrisele primite la redacție nu se înapoiază.

Adresă: Iași, B�dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.: 0232/ 214.100, 0232/ 214111,

fax: 0232/ 214111

Redactor�șef:George Onofrei

Redactor�șef adjunct:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Arnăutu

Rubrici permanente:Bobi (Fără zahăr),Mădălina Cocea, Dragoș Cojocaru, Andrei Crăciun, Florin Ghețău, Radu Pavel Gheo, Florin Lăzărescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli Bădică, Florin Irimia, Marius Miheț, CristianTeodo rescu, Bogdan�Alexandru Stănescu,Alina Purcaru, Cătălin Constantinescu

Muzică:Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru:Oltița Cîntec

Caricatură:Lucian Amarii (Jup)

Grafică: Ion Barbu

Actualitate:Cătălin Hopulele

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribuție:Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament:45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni.Prețurile includ și tarifele poștale.

„Suplimentul de cultură“ este tipărit cu sprijinul

Adevărul Holding

Marcă înregistrată – Editura Polirom și „Ziarul de Iași“. Proiect realizat de Editura Polirom în

colaborare cu „Ziarul de Iași“. Se distribuie gratuitîmpreună cu „Ziarul de Iași“.

PE SCURT

Cu toate că n�am intenția nobilăde�a pleca „în vacanță“, fiind într�un soi de concediu perma�nent de vreo patru ani, comit ges�tul obiș nuit de�a pune în portba �gajul virtual câteva discuri, de as�cultat pe vreo terasă prietenoasă,la vreme de urgie planetară.

Nu e fugă de realitate, ci o excur�sie în altă lu me, când aceasta îțiajunge și îți tre ce de urechi, fieprin mizeria tot mai agresivă, fieprin frumuse țea tot mai sfâșietorde rară. Cum, însă, „a lumii douăfețe“ rotunjesc una, cea care ne în�conjoară ca un set de boxe 5.1, evi�dent că nu există cale de scăpareși trăim (într�)o veșnică iluzie.Așadar:

Al Di Meola – Opus (11 piesede fuziune jazz�pop�rock, în bunatradiție a chitaristului care nu sedezminte nici când pare să cautealte, noi, teritorii expresive); APerfect Circle – Eat The Elephant(deși pare o zvâcnire de forță aenergiei americane, discul aducemai degrabă a mix The Cure + Depeche Mode, căruia i se adaugăzgomotul abraziv al muncitorilorindustriali, tot mai rari în emisferavestică); Front Line Assembly –Warmech (apocalipsa în variantătechno�pop, pe gustul ge ne rațieismartphonice, deja scăl date încryogen); Nine Inch Nails – BadWitch (titlul spune totul, istoriagrupului nu�i contrazisă nici m ă �car cu vreo notă de subsol); Corro�sion of Conformity – No Cross NoCrown (absolut remarcabil, fără

compromis; dar cine mai ia în seriosamănuntul ăsta, când viața pare otranzacție continuă?); BlackberrySmoke – Find A Light (aromă su�distă americană, în cea mai bunăprezentare, ca de la mama ei – At�lanta, Georgia, și tatăl absent –Nashville, Tennessee); Oiseaux�Tempête – Tarab (captură pe douăCD�uri a unuia dintre concertele încare „colectivul“ de muzicieni arabiși europeni combină rock de avan�gardă, punk, jazz, electronică, poe�zie, dans și multe alte sonorități,zise etno, deși ele sunt pur și sim�plu muzică populară arabă); JackWhite – Boarding House Reach(unul dintre cei mai originali șiviguroși muzicieni de azi, în plină�tatea formei, înconjurat de omulțime de colaboratori, este ho�tărât să păstreze etica rock la ni�velul de sus; și reușește din nou!);Jon Hopkins – Singularity (undisc despre care nu găsesc nimicde spus, deoarece muzica își e su�ficientă sieși, fără să dea impre�sia că face figura unui exclusi�vism disprețuitor sau a uneiconcepții estetice accesibile,pasă�mi�te, numai celor aleși);Lithics – Mating Surfaces (punk

american din Portland, Oregon,aerisit ca primele discuri TheJam, dar nu așa de avântat);Mondo Grosso – Attune/ Detune(prolificul japonez ShinichiOsawa expandează universulpropriu electronic�jazz�house�beat cu al șaptelea album editatsub numele grupului celebru îndiverse regiuni de public răs �fățat); Robin George – Rogue An�gels (album de rock clasic,datorat chitaristului cândva co�laborator cu Robert Plant sauGlenn Hughes; de ascultat cu odoză de ironie comprehensivă,preferabil nefiltrată); TongueTied Twin – Revolution (admira�bil efort al unui one band manelvețian, sus ținut de chitara fă�cută cu mâna sa dintr�o cutie dețigări, în felul bluesmenilor negrisăraci dintre războaie, cărora leseamănă și prin rugozitate vocal�instrumentală); Riversea – TheTide (un album ce de monstreazăcum poate suna – realmente mag �nific! – muzica făcută de niște oa�meni care nu s�au aflat niciodatăîmpreună în ace eași încăpere;asta e posibil acum, datorită in�ternetului; evident că prezența însală a publicului nu este obligato�rie); The Orb – No Sounds Are Outof Bounds (duoul electronic londo�nez nu se mai aven turează prinspații sonore inedite, ci se menținepe unda pulsatorie care le�a adusfaima); Circle of Dust – alt_Machine(albumul e pre ferința mea secretă,nu�l divulg [sic!]).

...Și destule reeditări, unele încasete de lux, remasterizate, recu�perate și îmbogățite cu delicioaseinedite. Bine, dar cele româneștiunde sunt?

Firește, în alt bagaj! SDC

DUMITRU UNGUREANUROCKIN’ BY MYSELF

Bagajul de vacanțăn Nici o surpriză: salvarea copii�lor blocați într�o peșteră dinThailanda va deveni film artistic.Doi producători americani, Mi�chael Scott și Adam Smith, au ur�mărit drama încă din primele zileși au contactat deja autoritățilepentru a se asigura că vor „ră�mâne fideli realității“.n Necazuri pentru Luc Besson, îm�potriva căruia mai multe femei,susține un jurnal electronic fran�cez, ar fi depus plângere pentru„agresiuni sexuale“. În mai, o actrițăl�a acuzat pe Besson că ar fi drogat�oși violat�o, dar analizele făcute deautorități nu au arătat nici o urmăde drog. Actriţa a recunoscut însăcă a îndemnat și alte femei „să vor�bească“. „Vo iam să facem ca în afa�cerea Weinstein, să ne încurajămîntre noi“, ar fi declarat ea.

n Indignată, actrița franceză Em�manuelle Seigner (foto) a refuzatpublic oferta de a intra în rândurileAcademiei de film americane. Seig�ner a explicat că refuzul ei este unprotesc contra excluderii lui Po�lanski (pe care Academia l�a recom�pensat cu un Oscar pentru Pianistul)nu mai pentru „a fi în ton cu vremu�rile“. „Această Academie mă credeprobabil o actriță suficient de arivistă

și lipsită de caracter pentru a uita căsunt căsătorită de 29 de ani cu unuldintre cei mai mari regizori dinlume. Un regizor care a fost respinsca un paria. Crede Academia că voiurca pe «treptele gloriei» pe la spa�tele soțului meu? Ce ipocrizie insu�portabilă!“, a declarat Seigner.n Ca să mai „stoarcă“ din succesulserialului Povestea cameristei,producătorii au lansat o marcă devin „special creată pentru a puneîn lumină personalitățile seriei“.Vinurile au fost retrase în aceeașizi, după ce ideea a fost condam�nată vehement pe rețelele sociale.n Disney a amânat premiera celuide�al cincilea film din seria In�diana Jones cu un an, pentru lunaiulie 2021, când interpretul rolu�lui principal, Harrison Ford, vaavea deja 78 de ani. n De asemenea, un alt erou dinanii ’80 revine: după nenumărateamânări, filmările la Rambo 5:The Last Blood vor începe, însfârșit, în septembrie, cu SylvesterStallone (72 de ani) pentru ultimadată în acest rol. De asemenea,anul viitor, Stallone va apărea înCreed 2 și va filma al patrulea epi�sod din The Expandables.n Fostul membru Monty Python,actorul britanic John Cleese, aanunțat că se va muta într�o in�sulă din Caraibe fiindcă s�a sătu�rat de „minciunile și trivialitatea“presei din Marea Britanie. SDC

Pagini realizate de DRAGOȘ COJOCARU

Satele Crasnaleuca și Mitoc suntpuțin cunoscute dacă nu ești pescar.

Dacă dai la undiță, este posibil săîți fi ajuns pe la urechi unelepovești cu crapi și somni imenși,pe care mulți se jură că i�au prinspe Prut, în respectiva zonă și pecare, al naibii ghinion, i�au scăpatfără să îi poată măcar fotografia,

așa că trebuie să îi crezi pe cuvân�tul lor de pescar. Nu recomand.

Sunt oameni harnici, activi,care fac totul după obiceiul locului.Dacă le trimiți o regulă de sus, oadaptează, uneori până în halul încare ajunge să sune antinomic fațăde enunțul original. Așa au făcut șicu jocul de fotbal, au scos din elchestiile vechi și plictisitoare și auintrodus lucruri noi și interesante,astfel că la ei un meci între sate aajuns să semene incredibil de multcu o luptă de gladiatori.

Întâlnindu�se la un grătar,primarii celor două comune din

care fac parte Crasnaleuca șiMitoc au început să depene amin�tiri și au ajuns la concluzia că cefrumos era fotbalul pe vremea încare se juca cu mingea și fără bâte.Cumva animați și de febra CupeiMondiale și de lada de bere, auluat decizia organizării unui mecide fotbal cu mingea, gazdă fiindCrasnaleuca. Ca să fie un specta�col sportiv modern și incitant, auangajat o brigadă de arbitri de ladivizia județeană și, cireașa de petort, MC Valy de la Darabani urmasă comenteze meciul, în direct, laportavoce.

Vă dați seama cât de bulver �sați s�au simțit jucătorii. Gelucu,căpitanul echipei din Mitoc, sesimțea de parcă cineva i�a tăiatmâinile: „Cum adică, dom’ primar,fără bâte? Păi ce vreți, să�i omorâm

cu mâinile goale? Dacă primimterenul de la vale nu avem nici oșansă“. Fără bâte, domnul primara rămas ferm pe poziție. Mai mult,a scos dintr�o geantă o drăcovenierotundă, albă, cu niște peticenegre. „Ptiu, să mă ferească Dom�nul, ce�i drăcovenia asta?“ „Cuasta, Gelucule, se joacă fotbalul.“„Văileu, dom’ primar, nu o arunca

spre mine, că dacă�i dau un pi�cior…“ „Bravo, asta e și ideea, să�idați cu piciorul până ajunge întrecele două bare oable!“

Stingheri și curat îmbrăcați,jucătorii stăteau acum pe teren,privind cu ură către drăcoveniarotundă care stătea fix la centru.Din tribună, MC Valy și�a începuttreaba: „Chhhhh… bine v�am gă �sit, oameni buni… chhhh… este ozi frumoasă, propice spectacolu�lui fotbalistic… chhhh… urămechipelor mult success… chhh…comentează pentru dumneavoas�tră MC Valy“.

Au fost cam zece secunde deliniște mormântală, apoi un mur�mur în crescendo, până când unsuporter crasnaleucan s�a ridicatși a strigat: „Ce faci, uăi? Comen�tezi?“ SDC

Meciul

16ANUL XIV NR. 614

14 – 20 IULIE 2018fast food www.suplimentuldecultura.ro

Cuvântul „susține“ se regăsește șiîn sinopsisul oficial al filmului,iar filmul îl preia pe Moldoveanudupă eliberarea condiționată (în2012 a câștigat la CEDO) și�l fil�mează rememorând faptele șiluptând să�și demonstreze nevi �novăția, lucru care nu s�a pututîntâmpla înainte de terminareafilmului. Odiseea judiciară a luiMihai Moldoveanu continuă. Via �ța acestui om pare că e legată doarde acest scop – de a demonstra căa fost acuzat pe nedrept. Tragis�mul ei e vizibil până și în în fă �țișarea lui fizică. E un om obositde o luptă lungă, tot mai slăbit șitot mai albit, dar care nu renunță.A studiat Dreptul în închisoarepentru a se putea apăra. Parcătoată viața a fost o pregătire pen�tru această corvoadă.

Lansarea filmului e însoțităde aparițiile publice al lui MihaiMoldoveanu, iar discuțiile organi�zate cu ocazia proiecțiilor de pânăacum (la Festivalul Transilvania,la One World, la avanpremiera dela Institutul Francez) au creatideea că filmul susține cauza lui

Mihai Moldoveanu. Eu am avutsenzația că miza lui e un pic maicomplexă și că arată cât de com�plicată poate fi demonstrareaadevărului chiar și acolo unde eevident, că între dreptate și jus �tiție e o mare diferență. În aceeașimăsură am avut senzația că, înciuda desfășurării întregului pro�hod judiciar, uneori ești de parteaeroului, când ai senzația că arputea fi vinovat. Asta dă puținsuspans unei povești care oricumfrizează absurdul și care altfel arfi putut deveni monotonă.

LOCUL ȘI OMUL

După Perfect necunoscuți/ Per�fetti sconosciuti, premiat la Tri�beca pentru scenariu, italianulPaolo Genovese a revenit anultrecut cu un film deloc original –Localul/ The Place, practic oadap tare cinematografică a seria�lului american The Booth at theEnd. Demarat în 2010 și produspentru canalul FX, cu Xander Ber�kely în rolul principal (tot unactor cu barbă și privire grea, la

fel ca Valerio Mastandrea, cu careGenovese a mai lucrat), serialulrespecta aceeași unitate de spațiu(titlul Booth at the End se referăla ultima masă dintr�un tradițio �nal diner american), ocupându�se în fiecare episod de câte unpersonaj care se înfățișează înfața unui misterios The Man cucare a semnat un pact faustic. Înschimbul îndeplinirii unei maridorințe, The Man îi dă fiecăruia osarcină aproape imposibilă, dupăconsultarea unei agende în careaproape toate paginile sunt scrisede mână și pe care ia notițe ca unpsihoterapeut. De pildă, tatăl carevrea să�și salveze copilul bolnavde leucemie trebuie să ucidă altcopil, femeia în vârstă al cărei soțare Alzheimer trebuie să confec �ționeze o bombă și s�o detonezeîntr�un loc public etc. etc.

Ajutat de coscenariștii Chris�topher Kubasik și Isabella Agui�lar, Genovese adaptează primuldintre cele două sezoane ale se�rialului, preia aproape toate per�sonajele și schimbă foarte puținesituații – de pildă, personajul caretrebuie să o violeze pe călugărițănu era orb în serial (ci pictor) sauintroduce un personaj nou – fe�meia trădată de soț. Șmecheriascenariului este că, la fel ca în

serial, sarcinile se întrețes și per�sonajele încep să comunice, chiardacă nu se cunosc. Viața e o dan�telărie și acțiunile fiecăruia neafectează pe toți, binele și răulsunt relative, liberul arbitru exis �tă – sunt câteva din ideile bifatede serial și de film.

E ceea ce cinemaul a începutsă facă odată cu Crash, de PaulHaggis, deschizându�se în urmaatentatelor din 11 septembrie 2001spre o nouă dramaturgie și o nouăînțelegere a alterității. În televi�ziune, serialul israelian Be Tipulcare a avut mai multe avataruriprintre care In Treatment în SUAși În derivă în România, a operatoarecum similar, dar a mizat maimult pe măiestria dramaturgică.

Lipsa de originalitate coboa răconsiderabil meritele lui Geno�vese, chiar dacă aceasta reușește odantelărie coerentă numai din dia�loguri. Spectatorul stă atent camtrei sferturi din film să vadă undeduce povestea, cine cu cine maiinteracționează, care misiuni se în�chid cu bine, dar până la urmățesătura inevitabil slăbește, iar per�sonajul chelneriței botoxate și eternrâzânde, care se dovedește a fi unpersonaj�cheie, e în plus și provoacăun final neverosimil. Filmat îngrijit,alternând planurile strânse cu celelargi astfel încât să nu devină plicti�cos, și jucat în general bine (ValerioMastandrea e precis și discret), ThePlace e un exercițiu asumat și fărăo miză prea mare. SDC

DantelăriiIULIA BLAGAFILM

614

BOBIVOI N-AȚI ÎNTREBAT, FĂRĂZAHĂR VĂ RĂSPUNDE

Claudiu Mitcu și coregizorul & scenaristulIleana Bârsan documentează cazul unui fostofițer, Mihai Moldoveanu, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru o crimă pecare susține că nu a comis-o.

Procesul, de Claudiu Mitcu,co-regizor Ileana Bîrsan

SERIALE DE VARĂ DE PRIVIT LA RECEsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/614-TYSYE-PDF_SDC_low... ·...

Documents

Transcript of SERIALE DE VARĂ DE PRIVIT LA RECEsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/614-TYSYE-PDF_SDC_low... ·...