;

Anul III. Cluj, 16 Septemvrie n. 1 9 0 5 Nr. 3 7 — 3 8 .

ABONAMENTUL: TE AN 3 COR. 20 TIL.

M V«,, 1 I , 6G „

, ' / . „ - 90 „

ÎN STREINÄTATE:

re RN 6 PR/wo.

Numeri singuratici së vend In Cluj -cu 5 fileri, într 'al te

locuri cu ö fileri .

INSERŢIUNILE se plătesc după m ă r i ­mea locului ce ocupă; fiecare cm. M cos tă o-dată 1 0 fii., de 2 ori 8 fii., de 3 şi mai multe

ori 6 fileri.

ADRESA :

, , K i-:v A Ş l I."

C L U J , - K0L0Z.SUÁR 6. JÓKAI-UTCZA 6.

Redactor resp.: Dr. I U L I U F L O R I A N A p a r e î n fiecare S â m b ă t ă Proprietar-editor: D r . p D Ă I A N U

Serbările delà Sibiiu. H.

Esposiţia isociatiunii. Cea ce a umplut toate pauzele în cursul

celor zece zile de serbare şi a fost titlul de a-tracţiune pentru cei mai mulţi, cari din depărtări mai mari sau mai mici s'au pornit spre Sibiiu, a fost desigur cea ce oficial se numia foarte pe lung: Esposiţiunea etnografică şi istorică-culturală.

Ideia acestei esposiţii, ca toate ideile bune, a răsări t cam târziu în capul celui ce a iscodit'o, dar şi mai târziu, abia în Maiu, a a juns la cunoş­tinţa publicului mare. Planul ei, cum s'a publicat în nr. II. al »Analelor« Asociaţiunii, (aces t nume reaminteş te Analele Academiei) a fost foarte frumos, aproape desevîrşit. Nici »Regulamentul espositiunii« cuprinzênd 12 art. cu mai mulţi paragrafi, nu lăsa nimic de dorit. S e ştie doar de mult, că în chestii de regulamente, proiecte de regulamente şi tot felul de alte proiecte, câ r -muitorii Asociaţiunii şi mai ales prim-secretarul , sufletul ei, sunt mari meşteri . Decâ t că delà proiect până la real izarea lui este o bună cale ; o cale în tot caşul mai lungă, decât lungimea biroului cu m a s ă verde şi cu covoare moi, pe Care du a tâ tea ori trebue sè-1 inësuii-e un ţ i e c i c t a r în fiecare zi. Calea aceas ta duce delà Sibiiu de­parte peste toa tă ţara veche a Ardealului, B a ­natului, Selagiului şi cum s'a mai numit aces t bun păment cu rea tocmeală , care este locuit de Români . Nu era destul ca proiectul, votat în şedinţa din 2 9 Aprilie a. c. a comitetului central, së se publice, abia în cursul unei luni, în ziare şi së se pună la disposiţia directorilor de despăr-tăminte . Nici decum nu! Abia aici avea së se în-ceapă munca cea grea, de a cutriera în per­soană sau prin oameni de încredere şi price­pere, dar mai a les în persoană, toate sate le , a cerceta toate bisericile, singurele locuri, unde sunt lucruri vechi de ale noastre, a cerceta toate casele mai de samă, mai a les unde locuesc femei harnice de rësboi, ori isteţe Ia ac şi la cusut, şi apoi a întreba şi a ştirici după tot felul de scrisori, zapisuri vechi, ori după mănăst i ruţe uitate, cetăţui ruinate, şi alte urme ale unor întemplări şi fapte istorice.

Presupunând la toţi directorii despărţămintelor tot zelul înflăcărat pentru causă, care nici nu l'au vëzut, nici nu l'au simţit delà centru, întreb: cât t imp ar fi trebuit pentru a pregăti, cum se cu-vinea, o esposiţ iune, care së fi putut rëspunde pe deplin pretenţiosului şi mult tăgăduitorului titlu, ce i-s 'a dat modestei esposiţii a Asocia ţ iunei?

Premi tem aces tea , nu pentru a critica, aceas ta ni-se pare superfluu, ci pentru a putea consta ta , că esposiţ ia »Asociat iunei« a întrecut aşteptări le legit ime a celor ce-şi dedeau samă despre scur­t imea timpului şi insuficienţa modului, cum s'a pus Ia cale. Ear faptul aces ta constitue un nou titlu de cinste a aces tor buni oameni ai noştri de pretutindeni, cari Ia ori ce apel, Ia ori ce plan — pripit ori nepripit — respund cu cea mai mare culantă, a şa zicênd cu toată inima lor bună ro­mânească . Si bine fac. Nu fac însë bine aceia cari abuzează de aceas ta bunătate şi espun la atâtpa desilusii — de multe feluri — pe aceşti buni Români , cu inimă mare, cărora este a se mulţumi tot succesul a tâtor întreprinderi şi făp­tuiri publice româneşt i . E primejdios a ne prea

1 ',-

I încrede totdeuna tot numai în aces t I cald entusiasm al inimilor bune r o ­

mâneşt i şi în scelaş timp a negliga totdeuna şi datorinţele noastre şi re­cunoaşterea meritului celor, ce a -proape singuri îl au.

. Intru adevër e de admirat câte lucruri, multe şi rari şi preţioase s 'au trimis la aceas ta esposiţie în timp a ş a de scurt, în ciuda atâtor incoveniente supărătoare şi fără së fi lăsat së lu­creze în inimi vr'un alt motiv obicinuit la astfel de lucruri, cum s u n t premiile, decât numai pur şi simplu dragostea curată şi obiectivă a causei noastre româneşt i .

* Ori cât de mult a produs entu-

siasmul sacru al celor puţini Duni, în causa esposiţiei, trebue înse së în­semnăm, că ea a fost totuşi foarte departe, de cea ce s'a desemnat , uşor şi frumos, în proiectul, numit »pro-g rama« esposiţiunei, în biroul elegant al Asociaţiunei. Proiectul aces ta pre­vedea nu mai puţin ca 37 secţiuni, cu mai multe subîmpărţiri. De fapt însă unele secţiuni, ca I—II, IV—V, V I ! — X V , XXX' -V a u r l i p s i i ^ t e t - 4 ' - : > ; . e i \V, , nimica având, au dispărut printre alte V _ — secţiuni. Astfel, după cum a reuşit, cam 4 s e c ­ţiuni au fost mai complete despre cari se şi poate vorbi în deosebi, nu înse amenunţit .

Pentru ca să fi putut omul cerceta cum se cuvine esposiţia — şi abia atunci s 'ar fi putut des­crie cum se cade — ar fi trebuit să nu l ipsească nici decum un catalog — lucru foarte esenţial la ori ce esposiţie. Acest catalog a lipsit total. Pe unele obiecte erau puse şedule cu însemnări , adevărat, dar pe multe nu era nimic, ba şi unde erau unele cu greu se puteau ceti din mai multe pricini. Un catalog numerotat , complet, cu note cât se poate de cuprinzătoare, — a lipsit, ca a tâ te alte cerinţe, şi astfel cei mai mulţi visitatori au trecut prin espoziţie, ca printr'o panoramă cu multe galerii, câştigându-şi o impresie oare care vagă, generală , care se ş terge curând, şi nu lasă nici un profit sufletesc bietului om, care s'a obosit încordându-şi privirea a tâ tea ceasuri dearândul.

Puţini, foarte puţini, vor fi fost aceia , cari să fi învins lipsele arangeamentului cu propria lor stăruinţă de fier, şi să fi studiat, cât decât, aceas ta esposiţie. Doar d-1 Iorga a făcut ceva în aceas ta direcţie, petrecënd în mai multe rênduri

în esposiţie, şi cercetând amenunţit , cu un privilej special, toată esposiţia. Domnia S a ne ar putea spune mai mult despre ea, ca unul care a profitat de sigur mai mult decât ori-care altul din ea.

Secţia etnografică.

Pe cum esposiţia a fost miezul serbărilor şi şi obiectul atenţiunilor, astfel secţia etnografică a fost miezul esposiţiei şi obiectul admiraţiei noastre a tuturor. Ea a fost podoaba adeverată a casei Asociaţiunei; ea i-a dat caracterul propriu românesc şi a suplinit astfel cea ce i-s'a luat din vechea numire tipică de Casă naţională.

Dacă poporul ţeran, adevăratul popor român, a lipsit delà serbările aces tea mari, — şi durere a lipsit aproape de tot — apoi partea aceas ta a esposiţiei, concret isarea etnicului românesc , a su­plinit absenţa poporului nostru viu şi vial. Toa tă

B i s e r i c a din J u c u l - d e - j o s . •re ţ%t*!,hv O,..Rar-itiiv-aiShijit ca pr^ot gr.-nat.) .

' J J

vioiciunea coloritului, care înviorează viaţa surie, simplă, a ţăranului, a strălucit necontenit în aceas ta parte a esposiţiei, căreia seamen nu i-se găsia decât în partea biser icească a esposiţiei, în care deasemenea s'a marcat o notă fundamentală a caracterului nostru etnic, nota religioasă, care la noi aproape se contopeşte cu cea naţională.

Dacă secţia aceas ta se numea etnografică, numirea era arbitrară. Arangearea ei nu s'a făcut după sistemul etnografiei, ci după gustul personal al unei doamne cu bun gust, căreia toate ju rna­lele iau recunoscut şi relevat meritele, câşt igate cu a rangearea acestei părţi, cea mai largă, a e s ­posiţiei. Tocmai de aceea , ne asociem şi noi la laudele unanime şi ne absţ inem de critice, cari numai faţă cu factorii publici ai Asociaţiunei ar avea loc.

Consta tăm deci, că frumseţa şi s trălucirea esposiţiei a fost acea parte, care ş i -a împrumutat frumseţa delà isvorul frumseţii noastre a tuturor: delà poporul nostru, pe care înse ar trebui nu numai să-1 privim, ci să-1 şi iubim.

Ca să-şi facă omul o icoană, cât de palidă despre aceas ta secţie, iată, după »Unirea« (Nr. 36 . ) cam ce s'a însemnat din ea :

»Desi multe ţinuturi româneşt i n'au fost de loc, sau foarte puţin representate , a fost fără în­doială cea mai bogată, în deosebi ce priveşte portul ţă rănesc şi industria de casă , care formează un titlu recunoscut de mândrie al poporului nostru, căci pe lângă chiliile din etajul I. al palatului Muzeului, menite anume să cuprindă muzeul per­manent, obiectele de interes etnografic, au ocupat mai multe încăperi din Internatul »Asociatiunii« şi localul şcoalei elem. de fete a Reuniunii fe­meilor române, iar unele în lipsa de încăperi au putut fi expuse numai în curtea »Asociat iunii«.

Ce priveşte portul şi industria de casă s'a distins în prima linie Reuniunea femeilor române din Sibiiu, cea din cott. Hunedoarei şi Reuniunea agricolă din cott. Sibiului.

In chilia I. din etajul I. al Muzeului, având păreţii decoraţi jur-împrejur cu covoare de toată frumseţa, dovezi ale dibăciei femeii române, găs im aranjate la s tânga pe o m a s ă : cămăşi femeesti

Pag. 1 5 0 »REVASUL« Nr. 3 7 — 3 8

(ii) vechi şi noue, cătrinţe, laibărice, feţe de perine, ş tergare, merindare, multe espuse de agentura Satulung a »Asociatiunii« (desp. I. Braşov) , apoi de femei din Biscar ia , Râşnov, Feleac; pe altă masă asemenea părţi de îmbrăcăminte fern, din Sibiu, Vica, Sel iş te , Pănade, Sânce l , Vale, Ilimbav, Marpod, Ourasada, Rostoşnea , Teiuş. Dintre co ­voarele a târnate pe păreţii acestei chilii merită să fie relevate cele espuse de dna Maria Comşa din Selişte apoi cele espuse de dnele: Maria Cri-şan, Maria Raţiu şi Ludovica Bretoiu, toate din Teiuş , ca unele ce întrunesc cele mai»curate m o ­tive româneşti , Celelalte covoare, de altfel toate frumoase, întrunesc motive mai mult, ori mai puţin străine cum sunt cele din: Topa-Sâncraiu, Pata, Sebeşu l - săsesc , Petroşeni, Satulung. T o t în chilia aceas ta găsim porturi întregi femeieşti re-presentate prin păpuşi; astfel o păpuşă în mă­r ime naturală represintă portul fem. bănăţean (cam sârbăr i t ) ; păpuşi mai mici găsim representând portul fern, din Poiana-Sibiului (1 piesă) din S c h e -iul-Braşovului (2) , Săce le (1) , Valea-Jiului (1 ) , R â ş ­nov (1) , ţinutul Haţegului (2) , de pe S o m e ş (1) , S e mai poate vedea aici un mic răsboiu (model) pentru ţăsut cingători, espus de Reuniunea agr i ­colă din cott. Sibiului.

In chilia a II. găsim adunate şi espuse cele mai frumoase ţăsături şi broderii originale româ­neşti, decorând şi aici păreţii de jur-împrejur. Printre aces tea se ames tecă câte o cănită, câte un blid, taler, ce le folosesc ţăranii noştri ; vedem un ulcior de lemn din Poiana-Sibiului , pisător de sare din Se l i ş te etc. Intr'un unghiu al chiliei se poate vedea o furcă frumos chindistă din Vale cu fus de tors lână. Productele industriale de aici : părţi de îmbrăcăminte fem. şi bărb. leşnicuţe, ş tergare, străiţi, merindare, ce te captivează, de­rivă delà Reuniunea femeilor din cott. Hunedoarei, din Selişte, Poiana-Sibiului . Guşteriţă, Il ia-Mură-şană, Hondol, Gurasada, Herseni, Sebeşu l - săsesc , Vaşcău. Apoldulde-jos Râşnov, Codlea, Runcşor, Sibiu, Năsăud, Bărgău, Tătăreş t i , Desmir etc. In deosebi este de remarca t o cingătoare de mi­reasă din Sel iş te de 1 0 0 ani, o cămaşă bărbat, cu cheiţe din Il ia-Murăşană. Prin fotografii găsim représentât portretul ţă rănesc din Bunteşdi (cott. Bihorului). Pe o m a s ă decorată a semenea cu pro­ducte a lese ale industriei de casă vedem repré­sentât portul ţe rănesc prin păpuşile cunoscute ale Reuniunii agricole din cott. Sibiului, anume: port de nevastă din Rucăr, Gurarîului Sebeşu l - săsesc , pArt de faţă din Sel iş te . port de nevastă din Marpod, Avrig, Sighişoara7>'To>pliţa;, -Vaida '-Rêce, Certege, Răşinari , Mercuria, port de fată din Laslăul-rom. şi din Borgo-Prund, port de mireasă din Sibiu, în total 16 păpuşi. Tot în chilia aceas ta a espus George S tăneasă din Guster i ţaun răsboiu cu toate apartinenţele, la care a ţăsut soţia sa în decursul esposiţiei, iar dna Mina Doboiu din Haţeg un răsboiu în miniatură cu răschitor şi sucala«.

Secţia istorică-culturală.

In deobşte s'a putut consta ta că avem încă mulţime de material istoric-cultural, necunoscut de noi toţi (cum ar trebui) şi nestudiat de ni­menea .

Terenul aces ta e la noi ogor pustiu, nelucrat. Pasivi ta tea cea mai absolută se vedeşte la aces t punct — care ar trebui să s lugească de hrănitor al vieţii noastre publice, — pe când cei, ce se fălesc cu principiul lucrării, activităţii, bat câmpi străini, pe unde nu pot culege nimic de folos pentru noi, şi nici lauri pentru ei înşişi.

L a schi ţarea cuprinsu'ui acestei secţii, më folosesc de scrisele d-lui N. Foişor (un nume transparent , sub care se ascunde un tinër harnic, | cu al cărui nume adevërat sper să ne mai întâl­nim în bune acorduri) — publicate în »Tel . Rom.« cari cuprind cea mai complectă dare de samă asupra esposiţiei. Ea tă ce zice »Foisorul« nostru:

»Crampee din viaţa noastră is tor ică-naţ ională-biser icescă, din care se compune caleidoscopul vieţii noastre întregi. Colo într'un colţ se vëd a rme vechi, mărturii ale unor vremuri mai puţirr liniştite de cât cele de astăzi, dar' mai puternice în ce priveşte sentimentul de libertate şi voinţă; iată buzdugane, ghioage, puşti, pistoale, lănci, cari s t ră­luceau odinioară de sângele închegat pe ele şi de bucuria acelora, cari Ie învârteau. E unul dintre cele mai emoţionante capitole ale trecutului nostru acela pe care ni-l reamintesc aces te scule ruginite, ce şi-au perdutde mult rostul pentru a fi, orânduite să remână pentru totdeuna in muzeu/ de anticităţi. Dincolo zapise vechi,cari ne vorbescdespre o clipă — despre singura clipă — a trezirei constanţii noastre de neam în acel trecut de învă lmăşea lă : pe unul stă scris cu slove aproape ş terse — Mihaiu Voevod, e slova scrisă de însăşi mâna aceluia, ce a îndrăznit së încerce acum trei sute şi mai bine de ani adu­narea tuturor celor de un neam sub o singură

stăpânire. Alăturea de aces t zapis stau altele, cari grăiesc despre aceleaşi vremuri: un document pe pergament, care nu e al tceva de cât nişte litere donaţionale date de Mihaiu-Viteazul ( 1 5 9 9 ) cu un an înainte de moartea lui, apoi pasaportul lui Radu-Voevod (anul de la facerea lumii 7 1 7 6 ) , un zapis unguresc ( 1 6 9 1 ) cu iscăliturile mai multor nobili români din Chioar, un chrisov de donaţiune s lavonesc al lui Alexandru-Voevod (7133),un chrisov delà Mircea-Vodă ( 7 0 5 4 ) , un chrisov românesc delà Leon-Vodă (7139 ) , un zapis românesc ( 7 1 5 5 ) , un document latinesc în care ocură episcopiaVadului, pe lângă, cari se vëd cărţi vechi scrise de acei puţini străini, cari fac amintire în scrisul lor şi de poprul »valah«, pe atunci nebăgat în samă. E o frumosă colecţie aceea, pe care o compun aces te vechi şi preţiose documente dimpreună cu bogata colecţ ie numismatică, pe care a dat-o tuturor privitorilor acela dintre multele despărţeminte ale Asociaţiunii, despre care se credea pană mai ieri, că e mort pentru totdeuna: despărţământul Clujului, care a vrut së dovedească, că voinţa şi munca pot face minuni.

Ce esposiţie s'ar fi putut pune la cale dacă toate despărţămintele ar fi lucrat cât a lucrat al Clujului ?

Intr'un dulap din faţa salei se vëd diplôme vechi date acelor Români , cari îndată după ce le-au primit au primit şi aceea de a nu-şi mai aminti de originea lor românească : sunt diplome de nobil — de nemeş — date de Mihail Apaffy, Iosif, G. Rákóczy, Ferdinand I., Leopold, şi sunt aşezate în apropierea altor diplome vechi, cari veneau pe seama Românilor braşoveni de la biserica sfântului Nicolae, pentru-ca së aducă mai târziu un alt soiu de diplome de nobil: cultura, representată prin aşezămintele ce au urmat după dărnicia domnilor din Muntenia, a căror slovă şi nume se vëd încremenite pe hârtia îngălbinită a pisanii/or.

Bogata biserică de la Braşov a espus în original şi în copii fotografate o mulţime de documente vechi despre viaţa nu numai a ei, ci totodată şi a unei însemnate părţi a Românilor . In apropierea aces tora înainte într'un dulap de sticlă se vëd 5 manuscripte de ale înveţatului preot şi protopop nemestnic al Reşinarului: Sava Popovici Barcian, dintre cari mai ales unul e de o valoare netăgăduită: Inveţăturile bunului credincios Io Neagoe Voevod ţărăi Ungrovlachiei. Această carte scrisă de Neagoe, domnul Munteniei, a fost veacuri dealungul un depositar de hrană sufletească a poporului şi ca altare a -^juns câjtiiîn acea epocă tulburată, în care manuscnrptut^ff" 1 f f fcret es^us se 1 fie (»erdut, dacă nu s'ar fi aflat (în anul 1 8 5 4 , dacă îmi aduc bine aminte) un om luminat, ca së-l t ipărească. Cu toate aces tea ediţia primă a acestei cărţi a ajuns o raritate, ceea-ce e un pëcat, că i-se răpeşte astfel de la m a s a cea mare a ştiutorilor de carte auzul acestei cărţi menite a fi o carte poporală. Cine s'ar îngriji de o nouă ediţie a acestei cărţi pe atât de folositoare pe cât de necunoscută, ar face fără îndoială un serviciu cu mult mai însemnat culturei noastre, de cât acei mulţi vanitoşi şi încrezuţi, cari umplu lumea de cărţi fără nici un rost — afară dor' de acela, care îi aduce numele de autor. — De la S a v a Popovici-Barcian a mai rëmas un manuscript important: Legile celor 7 judeţe săseşti , scrise la 1 8 0 5 . El se află în posesia subscrisului, care va da cu altă ocasie mai multe ştiri despre aceas ta carte, care n'a vëzut lumina zilei în tipariu, cu toată impor­tanţa ei.

Ju r împrejur sala e t ixită cu cărţi de ale autorilor noştri de aici, fie că t răesc aceşt ia aici la noi, fie că au trecut graniţele terii noastre. E o frumoasă privelişte aceas ta ş i t rebue së te simţi foarte măgulit, că în sărăcia noastră literară pu­tem totuşi ară ta o însemnată producţiune literară, care pe zi ce merge se măreş te şi câşt igă şi în intensitate. Delà uriaşele volume ale d-Iui I. Manliu, cari cuprind la olaltă cele 6 0 de ediţii ale s intaxei dsale, până la volumele artistic lucrate în atelierul Tipografiei »Minerva« din Bucureşti , condus de G. Filip din Braşov, se desfăşură îna­intea ochilor visitatorilor un nesfârşit şir de cărţi şi producte ale minţii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi. J o s sub mese se află colecţiile de ziare apărute în ţeara noastră. E c e a mai completă colecţie de ziare. Intr'altă parte e interesantul herbariu (colecţie de plante) al dlui profesor Dr. A. Cheţanu delà Bla j , care pe lângă că e o colecţie de plante e şi o colecţie de fol­k lór : la fiecare plantă sunt adause părţi din poe-sia poporală în care se vorbeşte despre planta sau despre floarea respectivă. Urmează apoi cele 5 volume — manuscripte, cari cuprind balade şi legende poporale s trânse la olaltă de harnicul folklorist T. A. Bogdan, apoi protocoalele delà şcoa la din Arad ( 1 8 1 2 ) purtate de P. Jorgovici , C. Diaconovici -Loga etc., evangel ia vlădicei delà Fe leac — lângă care se înşiră o mulţime de manuscripte de ale lui Simion Bărnuţiu «îngerul delà 1 8 4 8 « , diploma de doctor, distincţii, orologiul lui şi alte acte de ale lui, dimpreună cu foto­grafia mormântului lui. T o t acolo se mai află

manuscripte de ale lui G. Bariţiu, hârtii de re­cunoştinţă, albumuri comemorat ive , apoi manu­scripte de ale regretaţilor Dr. D. P. Barcianu şi Dr. 1. Crişan, foşti profesori la seminariul de aici.

Intr'alt colţ al salei se vede chipul nins de melancolie al nefericitului Avram Iancu, lângă el casa lui şi înmormântarea lui severşi tă de lungul şir de preoţi cu glasul amuţit de ja le . Urmează apoi un număr însemnat de portrete de ale băr­baţilor mai însemnaţi ai noştri : familia Mocsonyi, generalul Doda, A. Mureşan, V. Pop, C. Cristurian, Al. Roman, baron Urs, Ştefan Havasi Oăşanu, marele binefăcător al bis. din Cluj, precum şi ta­bloul frumos şi nou al tuturor bărbaţilor, cari au şezut pe scaunul de preşedinte al Asociaţiunii. Pe m a s a din s tânga un frumos album cu chi­purile tuturor membri lor onorari ai »Rotnaniei-J u n e « din Viena, un protocol care cuprinde nu­mele tuturor foştilor membrii ai acestei societăţi , în care am aflat şi iscălitura lui Eminescu, s t a ­tute şi regulamente de ale aceleiaşi societăţi , apoi «Rosa cu ghimpi« — foaia umorist ică redactată în alte vremuri de societa tea de lectură »Petru Maior« din Budapesta , diferite albumuri, diferite fotografii ale bărbaţilor mai însămnaţi , ale locuri­lor istorice mai însemnate , cari toate la olaltă consti tuesc o frumoasă panoramă. Pe o m a s ă se vede o icoană foarte neîndemânatică a marei adu­nări delà B la j , văzendu-o m'a cuprins o mirare: cum de acea clipă de curată înălţare sufletească, care e adunarea de pe Câmpul Libărtăţii , a putut së inspire aşa de puţin pe un »pictor«. Ea ar puteà fi un subiect dintre cele mai fericite pentru o inspiraţie de adevărat artist. O aş teptăm. Pe alte mese sunt fotografile diferiţilor representanţi ai instituţiunilor culturale, reuniuni de cântări , comi ­tete etc., precum şi steagul cântăreţi lor delà Chi-setău. Mi-au a t ras atenţia dintre fotografiile necu­noscute mai ales doue: Câmpul lui Marte de lângă Orlat (corn. Sibiiu) şi Vêrful zidului de lângă Sibiel (corn. Sibiiu). Numele câmpului dintâi e la tot cazul in teresant şi ar trebui dată o esplicaţie, care së cuprindă tot ce se poate şti pe baza i s ­toriei şi a tradiţiei despre aces t câmp al lui Marte. Pe Vârful zidului, se zice, că ar fi fost rerşedinţa de vară a lui Decebal . Ar trebui scrisă şi istoria acestei cetăţui, ori-cât ar fi ea de mancă . Am mai vëzut apoi operile dlui Dr. Diaconovich (?!), cari cuprind un dulap întreg şi care e un fel de e s ­posiţie în esposiţie, precum şi operile altor »scri i-tori«, cari şi-au espus tot ce au scris în viaţă. In­tr'un dulap, care apare a fi cel mai nepretenţios,

' alăturea*de o * c o l e c ţ i e i d e v minerale şi de preten­ţ ioasa »tabla delà Lugos« a dlui Dr. V. Branisce, cine obicinueşte a cerceta o esposiţie mai a m ă ­nunţit, a putut vedea nişte scrisori de o impor­tanţă foarte mare : erau autografe de ale celor mai însemnaţi scriitori ai neamului nostru. « R o ­mânia J u n ă « din Viena, care a întreţinut legături cu toţi scriitorii noştri de valoare şi care prin urmare păstrează în archiva ei scrisori scumpe delà aceşti scriitori, a scos cu ocas ia esposiţiei câ teva din acele scrisori pe cari le-au putut vedea până acum numai aceia, cari au avut norocirea së fie membrii ai acestei societăţi — şi le-a espus la esposiţ ia Asociaţiei. Sunt scrisori delà V. Ale­xandri, M. Eminescu (a acestuia din urmă era acoperită de tabla delà Lugoş) , G. Musicescu, Carmen Syi lva, Maiorescu, Neniţescu, U. larnic, G. Musaffia, apoi te legrame delà Alexandri, Creangă, Misir, I. Negruzzi, Pogor, Gane , Naum, Vîrgolici Pompiliu, Lambrior etc., cari toate sunt reliquii preţioase. Alt dulap cuprinde alăturea de o descriere în limba la t inească a Săliştei delà anul 1 7 1 4 , manuscriptul original al «României pitoresti«, de măiestrul Vlăhuţă. Manuscriptul e proprietatea compatriotului nostru G. Moroianu, care a vrut së ne facă o plăcere, arătându-ne scrisul marelui poet, care şi-a éternisât pe lângă frumseţile pitoreşti ale terii româneşt i şi sufletul în aceas tă operă a sa. Intr'alt dulap închis se cu­prind cărţi româneşt i apărute în editura vechei firme W. Krafft din Sibiiu, care cu reclama ce ştie së o facă îşi ştie menţ inea încă şi acum numele de librărie românească .

Cam aceas ta e faţa secţiei istorice culturale, prin care mulţi învăţaţi cu carnetul şi creionul în mână s'au abătut, ca să-şi noteze acele momente scăpate până acum din vedere, cari însë aruncă lumină asupra trecutului nostru. Multe lucruri in­teresante au eşit la iveală cu ocasia aceas ta şi multor visitatori li-a deschis aceas tă esposiţie ochii, făcendu-i së fie atenţi la orice lucru, căci orice lucru îşi are însămnăta tea sa şi pentru un om înţelept nimic nu poate fi banal« .

Secţiile bisericeşti.

Acestea au fost după cea etnografică cele mai interesante. Ar fi putut fi admirabile, căci tot ce avem noi frumos, scump, preţios, şi ca va ­loare şi ca valută, e umbrit de altarul bisericei. Nu s'a adunat înse aproape nimic. Biser ica or to-docsă, al cărei centru e mai aproape de Asocia-

Nr. 3 7 — 3 8 » R E V A S U L « Pag. 151

ţiune, şi astfel mai bine şi mai curund informat, a avut doue sale îndesuite, cu lucruri multe şi frumoase, foarte bine rînduite, totuşi ni-se pare departe de a se apropia de ceva complet. Delà Arad, Caransebeş , Oradea-mare , aproape nimic. Jurul Sibiului şi Braşovul au £.rëtat ceva, încolo părţi mari de ţară, aparţ inetoare acestei biserici, n'au aretä t nimic.

Par tea bisericei noastre unite cu R o m a a fost şi mai goală. Avea şi ea doue sale, dar sunau a gol. A espus mult Blajul, centrul met ro-poliei, mai a les cărţi, diplome, tablouri; a espus mult diecesa Lugojului, care era binişor represen-tată în întregimea sa — avea şi un bogat Album de fotografii după scoale.şi b i se r i c i—dar n'am v ë -zut aproape nimic din diecesa Orăzii-mari şi nimic delà Gherla. A fost tristă aceas ta esposiţie, dacă e vorba să fi fost representanţa bisericei noastre vii de acum. Era mai mult un archiv, ce dovedea un trecut bogat şi frumos prin faptele celor din vremuri, — dar nu chipul—cât de câ t—al vieţii bisericeşti de azi.

Pentru a schiţa totuşi c e v a — c a së se vadă câte avem noi, şi când nu le căutăm şi adunăm anume, — eată ce a putut se-şi însemne harnicul »Foisor« din secţiile celor doue biserici surori.

Biserica ortodoxă română.

Pentru cei ce au căutat ceva la esposiţie. secţia bisericei or todoxe române — de care e vorba aici — a fost nu numai cu gust aranjată dar şi cu multă pricepere şi oferea un material de studiu, pe care cel dintâi l-a remarca t sa ­vantul profesor delà Bucureşti , d-l N. Iorga, care a petrecut o zi întreagă în aceas ta secţiune făcend şi descoperiri însemnate şi dând lămuriri detai­late despre multe lucruri.

Eată ce ar fi de spus despre aceas ta secţie a esposiţ iei: cea dintâi esposiţie de antimise vechi, care s'a aranjat de Români este aceea cuprinsă în secţ ia bisericei ortodoxe. Cele mai vechi an­timise delà biserici româneşt i sunt ale bisericei noastre din ţara aceas ta . Nici o biserică ortodoxă din regatul român nu are ant imise a şa de vechi (cele mai vechi sunt delà Antim lvireanul), nici b ise­rica gr.-cat. delà noi, ale cărei ant imise mai vechi sunt acelea, cari datează delà 1731 încoace, in secţ ia hisericei or todoxe cel mai vechiu antimis este delà anul 1 6 8 2 şi este dat în zilele craiului Mihail Apaffi, de metropolitul Belgradului, Ioasaf. Despre aces t ant imis d-l N. Iorga afirmă, că e cel mai vechiu antimis cu inscripţie românească . După vechime urmează antimisul delà 1 6 8 6 dat de metropolitul Varlaam, apoi unul dat de m e ­tropolitul Teofil la 1 6 8 9 , altele delà 1 6 9 2 , 1 7 3 3 , 1 7 4 8 , 1 7 6 5 . 1 7 7 9 , 1 7 8 0 etc. Urmând în ordinea cronicarului delà «Buletinul esposit iei«, dăm peste o mulţ ime de cruci delà cele mai simple de lemn până la cele mai scumpe şi ca valoare şi ca artă, precum sunt crucile cele cu petri scumpe delà metropolie, cea delà biserica parochială din Sibiu, delà sf. Adormire din Braşov, din Alba-Iulia etc., precum şi cei trei prapori, a căror vechime nu se poate urmări. Sunt, după toată probabilitatea, cei mai vechi prapori. Merită atenţiune şi dife­ritele pistornice săpate cu a tâ ta măiestr ie în pia­tră şi în lemn.

Frumoase sunt evangeliile delà Sibiiu, B r a ­şov etc., apoi praznicarul vërsat delà Răhău, re ­presentând 20 de praznice; un diac din Sel iş te delà 1 7 4 2 , un tier delà Poplaca pentru anaforă ) 1 8 0 2 ) , cele 10 potire, cari ara tă modul de des -vol tare a acestui obiect bisericesc, delà cele mai simple de lemn, de plumb şi de piatră, până la cele de azi de argint şi aur. De amintit mai sunt mătăni i le lui Şaguna, ordurile lui şi alte reliquii delà el: pene etc.

O sfită delà Sf. Nicolae din Braşov ( 1 7 4 8 ) dăruită de împerăteasa Rusiei El isabeta Petrovna şi împodobită cu diamante şi petri scumpe, apoi omoforul cel de fir de aur şi nabederniţele cele fin lucrate, epitrafirul delà metropolie cu cei 12 apostoli , cârjile episcopeşti din cele 3 episcopii, ornate bisericeşti mai vechi şi mai noue, toate foarte frumoase.

Obiecte de preţ sunt epitafele în fir de aur delà Sibiiu şi Alba-Iulia. Pe păretele în faţa in­trării îţi a t rage atenţia chivotul bisericei din Viş-tea- infer ioară representând în miniatură catedrala din Sibi iu lucrată în lemn de sculptorul Aurel Cotârlă din Oravi ţa-română; ear păretele de v is -à-vis este decorat cu o mulţ ime de icoane b ise­riceşti de prin veacul al XVlII- lea . Deosebi m e ­rită amintire o icoană de prin anii 1 6 5 0 — 7 0 re­presentând scene din viaţa lui Alexandru Mace-don. E zugrăvită de un călugăr George şi e cea mai veche icoană românească .

Păreţii celor doue săli sunt împodobiţi cu portretele vechilor şi actualilor archierei începênd

delà G. Nikitici până la archiereii noştri de a s ­tăzi, apoi mecenaţii Gozsdu. Andronic şi Pantazi . Pe mesele anume întocmite se află un numër în­semnat de fotografii representând diferite locuri memorabile , biserici şi scoale mai cunoscute. Aici e si locaşul de umilinţă în decurs de 14 ani al bisericii noastre : reşedinţa episcopească din Reş i -nari prefăcută astăzi într'un stal de oi. Ar m e ­rita mai multă îngrijire, s'ar putea cumpëra şi păstra ca un monument istoric şi ar putea servi — së zicem de un loc unde së se adune obiecte şi lucruri însemnate şi unde së se păstreze a c e ­stea ca într'un muzeu. De al tă parte se vede vechea biserică din Sibiiu-cetate, pe locul căreia s'a zidit catedrala cea nouă, care este nu numai un monument de architectură — aceas ta poate că tocmai nu — dar este mai presus de toata un lăcaş adăpostitor al artei româneşti în pic­tură şi în sculptură.

Foar te însemnat este numërul cărţilor bi­sericeşti, cari din lipsa de spaţiu au trebuit së fie îndesate într'un dulap unde abia se puteau vedea. Cine le-a studiat cum a făcut dl Iorga, a găsi t un material de studiu foarte însemnat : Multe dintre ele sunt aşa de rari, încât ele au scăpat din vedere şi celor mai buni cunoscători ai ve -chei bibliografii româneşti , ca domnii N. Hodoş şi I. Bianu. Ele se află în bogata bibliotecă a ar-chidiecesei, unde se află şi colecţia de antimise, pentru cine ar voi së facă studii aceas tă biblio­tecă e deschisă. Intre manuscrisele espuse în aceas tă secţie atrag atenţia tuturor visitatorilor cele 29 volume scrise de Pieu Procopie Petruţ, despre care s'a vorbit mai pe larg în coloanele »Telegr . Rom.« (numerii: 80 , 82, 83 şi 86 din 1 9 0 5 ) .

La cele 29 de volume se mai adaugă foto­grafia blajinului călugăr şi corespondenţa lui ce o purta cu diferiţi călugări de prin România . Un şir de manuscripte şi cărţi arată hărnicia fără margini a lui Şaguna, care până în cea din urmă clipită a vieţii sale n'a cunoscut Canaanul odih­nei. Despre Şaguna ca scriitor s'a vorbit până acuma cu destulă lipsă de pricepere, — cercetă­rile nepreocupate vor trebui së-i dee un loc de cinste între scriitorii bisericei.

Dintre multele cărţi eşite sub numele lui Şaguna, la esposiţie s'a putut vedea întreaga B i ­blie coreasă la margini pentru tipar de Şaguna însuşi.

Din cărţile fondului catedralei se vede con-tribuirea de 1 0 0 0 de galbini a Impëratului şi co ­lecta cea mare din zilele actualului nostru met ro­polis apoi scr isoarea familieiXMocsonyi prtn care dăruieşte suma de 60 .000 de coroane pentru ca ­tedrală etc.

Interesante sunt diplomele metropoliţilor date de Impëratul nostru, cum şi mai multe scrisori delà bărbaţii de stat maghiari scrise în vremile tulburate de după 1 8 4 8 / 4 9 metropolitului Şaguna. Intre aces tea sunt de o mai mare importanţă cele doue scrise de Kossuth şi de I. Eötvös. Cele 14 epistole scrise de metropolitul Şaguna protopo­pului Timişoarei Meletie Drăghici sunt ca un în­demn pentru colectarea întregei corespondenţe a | lui Şaguna . Ele se vor publica în curênd în »Tel . Rom.« unde se vor da cu acel prilej şi anumite lămuriri cu privire la corespondenţa întreagă alui Şaguna. De o însemnăta te mare e şi o descriere în limba germană a revoluţiei din 1 8 4 8 dedicată de un autor necunoscut metropolitului Şaguna .

Ea poartă titlul: Der Querillas Krieg. Die Schilderhebung der Romanen in den Erzgebirgen Siebenbürgens im J a h r e 1 8 4 8 . 1 8 4 9 . Aceasta carte cât şi alte cărţi manuscripte pe cari le-am vëzut la secţia bisericei greco-catol ice m'au încredinţat cât este încă de nestudiată istoria noastră.

Biser ica sf. Nicolae din Braşov a espus actul original pe care Desiteiu, patriarchul Ierusalimului şi Teodosiu metropolitul Ungrovlachiei afurisesc pe metropolitul Atanasie Anghel ,pentru-că a părăsit or todoxia şi s'a unit cu Roma. ( 1 7 0 2 ) , tot a şa scr isoarea voevodului Constantin Brancoveanul , prin care încurajează pe Braşoveni së remână în legea lor cea veche — şi declaraţia Braşovenilor , că nu vor părăsi nici când ortodoxismul — şi alte documente şi scrisuri de preţ.

Apoi pomelnicul delà sf. Nicolae din anul 1 6 6 5 , al bisericei din Rîşnov delà 1 7 7 3 etc. Pe altă masă se vede protocolul deputaţiunii regni-colare delà 1 7 9 1 — 1 7 9 3 tr imisă de consistorul din Arad. Nu mai puţină amintire meri tă cande­labrul de lemn delà biserica cea mare din S e ­lişte. E compus din mii de bucăţele de lemn ne­lipite cu cleiu unele de altele şi nebătute cu cuie, ci încleştat numai o bucăţică de cealal tă şi e făcut de un ţeran simplu fără nici o înveţătură, cea ce denotă o fantasie bogată şi o pricepere de admirat.

Atrag atenţia privitorilor şi relicuile sfinte de badea Cârţan delà locurile sfinte: Ierusalim, Ghetsimani , apoi Sodoma, Roma, Pompei, etc., cum şi o bucată din dudul, în care s'a suit Zacheu vameşul , când a vrut vë vadă pe Domnul Christos trecând pe drum. To t aici e espus scaunul ar -

chieresc a lui Şaguna, din care cu atâ ta înţelep­ciune a condus aspiraţiile neamului şi bisericei noastre. Lângă aces ta e depositul de cărţi al li­brăriei archidiecesane, în care se ved cărţi t ipă­rite cu cea mai mare îngrijire şi într'o formă ar­tistică dintre cele mai superioare. Pe o altă masă e consemnarea celor căzuţi în 1 8 4 8 / 9 pentru tron şi libertate, indicând numele, felul morţii ( îm­puşcat, tăiat, în închisori, etc.), numërul copiilor averea şi alte date — şi iarăş pe două mese a-lăturea e cuprinsă viaţa constituţională biseri­cească : protocoalele sinoadelor, congreselor, l e ­gile şi regulamentele votate şi în vigoare în bi­serica noastră, tablouri ale congreselor şi s inoa­delor. E de toată frumseţa şi brăţarul pentru lumina electrică din noua catedrală, cu pară în formă antică, cum va fi peste tot luminată ca t e ­drala. Mai sunt de amintit mapele, cari indică teritoriul eparchiilor şi parochiilor, cum şi nenu­măratele fotografii d e ' a l e diferitelor biserici, scoale , mănăstir i şi locuri de peregrinaj. Intre aces tea sunt interesante ruinele mănăstirii Sibielului, despre cari vezi »Tel . Rom.« nr. 82 a. c.

Biserica rom, greco-catolică.

Cine ar întră in secţiunea bisericei gr.-cat. în nădejdea unei »amuzäri« pe care şi-ar putea-o câşt iga în alte secţii, ar trebui së renunţe delà început la aceas ta plăcere: păreţii mari şi înalţi ai celor doue săli sunt acoperiţi cu portrete şi lucruri, al căror nume şi însemnăta te n'a putut încă së cucerească priceperea tuturor vizitatorilor. Secţ ia aceas ta cuprinde ceea-ce se şi aş tepta : mai multe obiecte de o însemnăta te strict is tor ică-culturală. Incepênd delà m a s a cu cărţi vechi e s -pusă de diecesa Lugojului pană la dulapul din odaia a doua pe care l'a espus tipografia archi -diecesană din Bla j , găseşt i numai cărţi vechi, manuscripte importante, documente încă nestu­diate şi cărţi de diferite categorii eşite la iveală din o necesi tate , care se simţia din ce în ce în urma deschiderii monumentalelor scoale delà B la j . Deosebi documentele pe pergament ofer un m a ­terial de studiu care va aduce noue contribuţii la istoria noastră, după cum s'a esprimat dl N. Iorga, care a petrecut o zi întreagă în aceas tă secţiune. Despre importanţa acestor documente se va vorbi deci în modul cel mai competent de dl Iorga, atunci când dsa va crede că e potrivit să scoată în vileag materialul nou din ele. De o însemnăta te indiscutabilă sunt cărţile espuse de diecesa Lu­gojului, cari ocupă o m a s ă întreagă şi cari cu­prind, unele din punct de vedere istoric, al tele din punct de vedere cultural, multe date interesante. Deosebi manuscriptele cu subiect istoric meri tă amintire, între cari mai a les următoarele : Biser ica română în secolul a l X I V - l e a de canonicul I. B o r o ş ; Mănăst irea delà Prislopul Silvaşului, cu un apen­dice, care conţine multe documente originale, de acelaş i ; Pet recerea Românilor în Dacia t ra iană delà Aurelian pană în veacul al XHI-lea, de G a -vriil Pop, canonic în Lugoj , care îşi încheie t r ac ­tatul cu »Romnul bulgars-romi«; Memorand istoric din Ziarul vieţii mele, mai a les cele î n têmpla te la 1 8 4 8 / 9 , manuscris de Stefan Moldovan; Se r ies Vajvodarum Transi lvaniae e Lex icone Rerum Transi lvanorum Ilustr. Dni Com. los. Kemény, de I. Bo roş ; O istorie ungurească a anului 1 8 4 8 / 9 scrisă de Petru Raţiu, preot în Hunyadfalva; Unirea Români lor din districtul protopopesc al Bobâlnei ia anul 1 7 0 0 cu biserica Romei , după documente speciali; Scurtă descriere despre statul opidului Haţeg din 1 8 5 5 de Stefan Moldovan, — tot m a ­nuscrise nelipsite de oare-care valoare, cari nu pot scăpa din vedere aceluia, care ar vrea së scrie o istorie completă a neamului nostru. T o a t e se află în posesiunea diecesei Lugoşului. To t între cărţile aces tea se află cea mai veche carte de poesii româneşti tipărite cu litere latineşti şi o r ­tografie ungurească. Cartea, care cuprinde poesii nemţeşti , latineşti, româneşt i şi ungureşti , ' e t ipă­rită la anul 1 6 7 7 în Sibiiu, — titlul s'a pierdut. Dintre cele 6 poesii iată câteva spec imene:

Csinje are minte are sze take Si kend nu sze kade sze nu tot g reaszke

S a u : Csei fegedujala Fere deruială Treke toere brume Fum, vunt, prah szau szpume lare cseï en mune Nu jesz te mincsune.

In forma aceas ta se propovăduia la 1 6 7 7 a lă ­turea de poesia lat inească, nemţească şi ungu­rească începutul de poésie românească , care avea së se ridice după doue veacuri la o recunoaş tere generală.

Intre cărţile tipărite se mai află Pravila lu 1

Mateiu Basa rab ( 1 6 4 1 ) o carte astăzi foarte rară şi a c e e a ş i mai rară de la 1 5 6 6 , care e Têlcul e_ vangelilor lui Coresi de la Braşov (Pe scoar ţa e e scris de un naiv: Evangelii le corese) . T o t aici se mai află: Scutul catechismuşului cu rëspunsuri den scrăptura svtă. împotriva răspunsului a d o a o -ţăr fărâ scriptur svtă. (Răspunsurile metropolitului

Pag. 152 »REVASUL« Nr. 3 7 — 3 8

Moldovei Varlaam la catechismul calvin al lui R á ­kóczy) ; Poslanie sau dreaptă credinţă a păcii dra-gostii şi uniunii. Prin carele cu drepte dovediri cei uniţi se mântuesc de hulele carele lor li-se aruncă. Iară neuniţii nici iritici a fi nici schismatici mai ales în neamul românesc a nu se putea aeve zice, se arată. Vienna. Iosif de Curţvec, tipograful împărătesc 1 7 8 7 . Pentru a neamului românesc folos şi mân­gâiere, cu descoperirea puntumurilor, carele aduc desghinare».—Apoi: Sicriul de aur, d e l à Sebeşul -săsesc ( 1 6 8 3 ) şi o întreagă esposiţie de manus­cripte din acea epocă glorioasă a vieţii noastre, ca re a deschis pentru toate veacuri le car tea cea m a r e a istoriei noastre. Samoi l Clain, care a dat -de o dată cu istoria bisericei române şi «Logica prefăcută de el la 1781 este pus alăturea de ceia-lalţi contimporani ai sei, cari în însufleţirea ce'i s tăpânea , au umplut lumea românească de cărţi şi de teorii, cari aveau së aducă atâta bine vieţii culturale româneşti de mai târziu. Dintr'un colţ al salei priveşte blând la cei din jurul seu chipul blajin al lui G. Şincai , ear ' de altă parte chipul sfâşiat al episcopului Inochentie Clain. In împrejurul lor cărţi şi eară cărţi de ale harnicilor canonici si preoţi din trecut şi de astăzi .

Intre cele mai noue s'a pus şi una care-şi a v e a locul între cele de acum 40 de ani şi pe care a fost fără îndoială o greşală , o mare şi neiertată greşală , că s'a pus anul 1 9 0 5 . E Litur-gierul ce se t ipăreşte tocmai acum la Blaj şi care se deosebeşte — afară de litere — de tot ce se t ipăreşte în Blajul modernisât şi desbrăcat de haina s t râmtă a unor principii aşezate în muzeul de anticităţi . E cea din urmă învingere a teoriilor vechi aceas ta carte, care totuşi trebuia së fie luat altă faţă, decât cea veche şi să se fi dat şi bisericei cărţi rituale conform gradului de cultură de astăzi. Ea tă câteva àênduri din aces t Liturgier: Cà tâe se cuvine toata mărirea, onórea şi închi naciunea. Fá , sè înceteze desbinàrile bisericiloru, stinge înteràtèrile pagâniloru; resculârile ereselor de grabu le împrăştie cu puterea sântului tèu Spiritu (pg. 177) . Alăturea de aceas tă carte se află cărţile şi chipul lui Cipariu, ale canonicului Bunàa etc. Biblioteca »Unirei«, colecţia »Unirei« şi alte multe cărţi tipărite frumos şi elegant în tipografia din Bla j . Pe o masă se află antimise i vechi delà anul 1 7 3 1 , 1 7 5 1 , 1 7 7 3 , 1 8 0 1 , 1 8 3 3 , 1837 , ! 1 8 4 4 , şi 1857 . Merită a fi amintită peana de aur a lui Bariţiu şi calimărul lui G. Şincai , precum şi uriaşul Vultur (covor) ţesut pe seama catedralei din Blaj de 6 0 de femei maramureşene , care e o minune de ţesătură. T o t aici se mai află şi o indulgenţă delà patriachul Ierusalimului Chrisant, în care iartă toate pëcatele unui anumit loan S a n c u t a s (?), precum şi nenumërate documente despre gimnasiul din Bla j , viaţa biser icească, sus­ţ inerea şcoalelor, denumirea de metropoliţi — şi un numër nesfârşit de fotografii frumoase de bi­serici, scoale, bărbaţi însemnaţi . întreaga secţiune e de aşa , încât fie-care poate së înveţe mult din ea.

S e c ţ i a b ă n c i l o r .

Secţ ia cea mai desăvârş i t a rangea tă a fost a băncilor. Descrierea acestei părţi a esposiţiei o împrumutăm de Ia cei mai competenţi , confraţii delà »Revis ta Economica« unde a fost espusă astfel :

»Dealungul păreţilor acestei săli s'au instalat stelaje, pe cari au fost aşeza te tablourile grafice ale celor 76 institute de credit, cari au participat la esposiţiune, tablouri cari au presentat pentru fie-care institut aparte desvoltarea ramurilor de afaceri delà înfiinţarea bănci ; până Ia 31 Decembre 1 9 0 4 . In aces t scop s'au tipărit tabele grafice, în cari linii de diferite colori au arătat creşterea din an în an a împrumuturilor, a depositelor, a averii proprie, a reescontului, a profitului, a reservei de efecte, a realităţilor, a dividendei etc. Câte 4 discuri colorate áu arătat , după stările de la 31 Decembre 1 9 0 4 , cuota împrumuturilor cambiale , hi-potecare, şi de al tă natură; apoi părţile averii proprie (capital social, fonduri de réserva, fon­duri de pensiuni), mai departe profitul curat re­álisat în decursul anilor de gest iune şi distri­buirea lui între acţionari, funcţionari şi membrii din direcţiune şi comitetul de supraveghiare, şi în fine partea ce a luat'o statul din aces t profit în formă de contribuţiune şi ce s'a dat pentru scopuri culturale şi de binefacere.

Aceste tabele au fost lucrate după ace laş formular pentru 73 institute; numai pentru cele 3 bănci mai mari, »Albina«, »Victoria« şi »Arde-leana« au trebuit së se compună tabele aparte.

Afară de aces te tablouri speciale, au fost espuse şi 3 tablouri mari generale , cari au pre­sentat datele înşirate, pentru total i tatea celor 76 bănci participante, şi anume un tablou al activelor şi pasivelor, al doilea al profitului şi perderii, şi al treilea al resultatelor real isate pană la finea anului trecut. Aceste tablouri, cari au a t ras a ten­ţiunea deosebită a visitatorilor, au fost pentru toţi aceia , cari au putut înţelege elocuenţa liniilor şi

cifrelor presentate, o dovadă eclatantă a vitalităţii şi solidităţii institutelor noastre de credit şi a pu­blicului care le susţine.

Cu satisfacţiune reproducem aici cuvintele unui însemnat om de stat român, care privind liniile progresive ale acestor tablouri, ni-a zis: »Aceste curbe nu sunt curbele unui popor în de­cadenţă; ele mă fac së plec liniştit asupra vii-toriului Românilor din aceas ta ţară!«

Deasupra tablourilor grafice păreţii au fost acoperiţi cu un numër mare de fotografii ale c a ­selor, ale membrilor direcţiunii şi ale corpurilor de funcţionari delà diferitele noastre bănci ; mai ales tablourile cari presentau grupurile de ţerani ce conduc unele dintre institutele noastre de credit, au fost privite cu interes deosebit. Locul de frunte între aces te fotografii l'a ocupat portretul primului president al »Albinei«, al domnului Alexandru Mocsony/ şi al primului director al acestui prim institut românesc de credit al fericitului Visarion Roman.

Un dulap acoperit cu sticlă a presentat o colecţiune de acţiuni delà băncile româneşt i , iar pe câteva mese au fost aşezate publicaţiunile băncilor: organul lor de publicitate »Revista E c o ­nomica«, »Anuarele« lor, «Biblioteca bancilor«, şi alte ediţiuni, rapoarte şi tipărituri ale institutelor noastre de credit.

Obiectul, care a a t ras asupraşi atenţiunea visitatorilor în măsura cea mai mare şi care ne­întrerupt era încunjurat de un numër mare de spectatori, a fost harta băncilor române, aşeza tă pe o masă mare în mijlocul sălii. Această hartă présenta toritoriul comitatelor terii lucuite de R o ­mâni, şi Ia fie-care localitate în care se află sediul unei bănci româneşti , se ridica o piramidă, care în partea ei aurită arăta depositele administrate de institutul respectiv, i a r . î n partea colorată în argint présenta averea proprie a băncii, denotând fie-care centimetru al înălţimei piramidelor suma de 1 0 0 , 0 0 0 coroane.

Piramida »Albinei«, de înălţime de circa 1 metru domina terenul, ear ' după aceas ta se im­punea a »Victoriei« din Arad şi a »Ardelenei« din Orăştie, în părţile bănăţene se distingeau pi­ramidele »Lugosanei« »Oravicenei« şi »Timisenei« etc., în cele ungurene a »Bihorenei«, ear ' în Transi lvania a »Patriei«, a »Economului«, a « S o -mesanei« , a»Si lvaniei« , a »Bistr i tanei«, etc. A fost remarcată în deosebi desimea băncilor române pe teritorul fundulpi regiu şi în părţile nordice ale Transilvaniei , distribuţiunea lor proporţională în Bana t şi numërul lor restrins în părţile un­gurene.

Cu un cuvent: aceas tă sală, care a format una dintre cele mai interesante şi de la început a devenit una dintre cele mai populare părţi ale esposiţiunii, şi a fost aranjată sub conducerea dlor C. Pop şi Dom. Raţiu, dintre cari cel din urmă a servit publicul visitator şi cu toate infor-maţiunile necesare, — ne-a presentat un tablou pe cât de elocvent pe atât de îmbucurător al înce­puturilor noastre economice-financiare şi a format în ochii numërului mare de visitatori din toate ţerile locuite de Români un titlu de deosebit merit şi de laudă pentru băncile noastre. In general s'a esprimat dorinţa, ca aceas ta sală, în forma care s'a presentat, së se incorporeze şi esposiţiunii naţionale ce se va aranja în anul viitor în Bucu­reşti, şi credem, că cercurile competente nu vor întârzia a se conforma acestei dorinte«.

Salutul d=lui Mocsonyi. Drept încheiere a acelei părţi din

aces t raport care priveşte strict Aso-ciaţiunea credem că nimic nu poate fi mai potrivit şi mai preţios, ca acel cu­vent magistral, pe care i-l'a adresat din depărtare preşedintele de onoare al »Asociat iunei«, dl Alexandru Mocsonyi, bărbatul cel mai de înaltă valoare şi de sigur cel mai respectat la noi, Românii din aceas t a ţară.

Adunarea a primit aces t cuvent cu un entusiasm a s e m e n e a aceluia ce l'a stârnit nunţiul sosit delà Maiestatea S a Impëratul şi Regele nostru.

Eată cuvêntul : Onorată adunare gene ra lă ! Domnule pre­

sident! Asociaţiunea serbează de astădată o se r ­bare rară şi — amësura t pregătirilor în stil mare făcute — chiar grandioasă: Inaugurarea festivă a muzeului nostru istoric si etnografic.

Muzeele se rangează în categoria institu­telor culturale mai înalte. întemeierea unor a se ­

menea institute consti tue un eveniment important şi înseamnă în viaţa culturală a popoarelor cu drept cuvent o istorică piatră de demarcare , căci dovedeşte, că s'a trezit deja interesul şi pentru trebuinţele culturale mai înalte. In mesura po­tenţată revine însă aceas ta importanţă istorică a serbării noastre inaugurale, după-ce poporul nostru se află încă aşa zicênd pe pragul culturii sale nationale.

Fireşte nu din vina sa !

Nu ezistă doar în patria noastră popor, care ar fi avut o luptă de esis tenţă atât de grea ca poporul român. Veacuri pline de vifore şi furtuni au apësat cu greutate de plumb asupra acestui popor. Părăsi t de lamura elementelor sale conducëtoare, aruncat secoli dearêndul fără apërare în calea valurilor devasta toare ale po­poarelor barbare şi — prin uniunea fără păreche în istorie, a celor trei naţiuni compatriotice ale sale — desbrăcat până la nuda esistenţă chiar şi de dreptul seu de om, a căzut aces t popor pentru un alt şir de secoli în stare de letargie naţională.

Dar dacă aces t popor cu toate aces te s'a trezit din somnul seu secular prin zorile erei libertăţii popoarelor, înviat, ca şi din morminţ ' din ruinele medievale la viaţă nouă în neştirbita integritate a individualităţii sale naţionale, ca inspirat de schinteia divină a conştiinţei sale na­ţionale să pornească cu putere juvenilă pe căile culturei moderne: apoi este aceas ta o probă e-clatantă a vitalităţii indestructibile a acestui popor, a unei vitalităţi, care ne luminează acum din noaptea întunecoasă a acelui trecut posomorit ca şi o s tea strălucitoare şi mult promiţătoare, căci în aceas ta vitalitate indestructibilă residă pu­terea e lementară a aspiraţiunilor noastre naţ io­nale culturale.

Ear în legitimitatea incontestabilă a aces tor aspiraţiuni zace puterea lor morală. Căci, iarăşi putem zice, că în patria noastră şi poate chiar departe peste marginele ei nu esistă popor, ale cărui aspiraţiuni culturale ar fi mai legitime, decât cele ale poporului român. Nu există aspiraţiuni írtai inofensive decât aces t ea ; nu ezistă aspiraţiuni de cari ar sta mai departe ori ce tendinţe agre ­sive, decât aces tea . Nu în sarcina altora, nu cu vă tămarea şi păgubirea drepturilor şi libertăţilor altora, ci numai cu mij loacele propriului fond de viaţă voim së reálisam aces te aspiraţiuni, respec­tând strict toate stăruinţele legitime ale altora recla­mând însë şi pentru noi aceeaş i respectare a s tă ­ruinţelor noastre similare; voim a réalisa aces te aspiraţiuni ale noastre, nu numai în propriu nostru folos, ci şi spre binele şi mărirea patriei. Şi le­git imitatea unor a semenea aspiraţiuni este ne­greşit incontestabilă .

Ei bine un popor de o asemenea vitalitate şi cu aspiraţiuni de o a semenea legitimitate poate privi liniştit cu credinţă în viitoriul seu. Şi — sunt convins — că poporul român, pe lângă toate greutăţi le fireşti, împreunate cu aceas ta mare problemă culturală si în ciuda diferitelor piedeci artificiale încă esistente, va da înainte din succes în succes , amësurat împrejurărilor, când mai re ­pede, când mai încet, dar totdeuna cu pas sigur.

Unui a semenea succes frumos este dedi­cată şi aceas ta frumoasă şi importantă serbare.

Un succes este aces ta , care doar ne îndreptă­ţeşte a spera şi alte succese . Dar nu din s ingura­ticele succese — ori cât de îmbucurătoare ar fi ele — ci din credinţa în D-zeu şi din iubirea de neam îşi t rage poporul român nădejdea într'un viitor mai frumos. Şi aici se confirmă de nou adevërul concepţiei creştineşti , că din credinţă şi iubire resare nădejdea.

P laneze deci genii aces tor virtuţi cardinale creştineşti şi asupra serbării noastre inaugurale şi când aceşt i genii cu bătaia aripelor lor aduc în vibrare atmosfera naţională, resimtă cu nobilă însufleţire toate inimile româneşt i — ori unde s'ar afla — aces te vibraţiuni, căci serbarea aceas ta este — o serbare naţ ională istorică.

Eu însë — deşi spre marea mea părere de rëu reţinut prin debila mea sănăta te — sunt cu tot sufletul în mijlocul d-voastre.

Birchiş, August, 1 9 0 5 .

A l e x , m o c s o n y i .

Nr. 3 7 — 3 8 » R E V A S U L «

Crestături. — In »TiszantuI«, foaie catolică, dar foarte şo-

vinistă, ca mai toate suratele sale, s'a publicat un ar­ticol injurios la adresa Românilor, mai ales a Clerului nostru. Articolul ni s'a trimis şi nouă së-1 crestăm; am vëzut cu durere că e signât cu două litere, sub cari s'ar ascunde — cum se zice — un preot de ai noştri. Dacă e adevërat e un scandal, cu care ne repugnează a ne ocupa mai de aproape. Zicem şi noi cu Unirea: »N'a fost deloc permis, ca D-sa së recurgă la o foaie ungurească (avem şi noi destule foi) şi în acea së pre-sinte pe poporul românesc aşa de necult şi viţios, după cum îl vede D-sa. Poftească a-şi cultiva credincioşii şi a-i aduce pe calea cea bună — dacă sunt aşa de decă­zuţi — iar nu se-şi rîdă de ei. Făcend altfel însuşi se espune rîsului şi dispreţului tuturor.«

— Dupăce am dat notiţa de mai sus am primit delà părintele loan Clintoc o »Rectificare« mai lungă, care s'a trimis şi altor ziare. Ea con­firmă cea ce n'am fi voit së credem, că adecă de fapt un preot de ai noştri a scris despre miserii româneşt i în o foaie ungurească din Oradea — foaie tot aşa de şovinistă, ca şi «A/kotmany« şi alte ziare, poreclite catolice, pe cari pagubă că nu numai le citesc, ci Ie şi abonează, ba pre­cum vedem le şi colaborează, unii preoţi ro­mâni gr.-cat. Regre tăm din inimă aces t lucru şi nu-1 putem osândi din destul. Altfel iată sfâr­şitul scrisorii părintelui Clintoc, valeat quantum vaiere potest:

»Rog dară ziarele române, cari au luat notiţe des­pre acest articlu al meu, së fie convinse, că, când l'am publicat acesta, n'am fost condus nici de o indolinţă sau de decadinţă faţă de religiunea mea, ce o propages cu conştiinţa curată între credincioşii mei, şi nici de o ură faţă de fraţii greco-orientali cu cari am fost şi voi fi în armonia bună. Ce am scris, am scris bona, fide, ca uniţi în cugete, uniţi în simţiri, së conlucrăm din rësputeri la deşteptarea şi prospărarea neamului nostru. Regret dară, dacă cineva procedura mea o esplică sinistru. Sfidez însă pe ori şi cine, ca totdeauna voi fi consciu misiunei mele atât ca preot, cât şi ca român. Dixi. . . .

Beznea la 7 Sept. loan Clintoc,

preot gr.-cat. român de Beznea.

— O epistolă deschisă a adresat părintele Constantin Lucaciu din Jo j ib , cătră contele Ştefan Károlyi, preşedintele comisiunei pentru »resis tenta nat ionala« din comit. Sătmarului. Epistola apărută într'o broşură — română-ma^ia ră — de 15 pagini ni-s 'a tr imis şi noue, Cupriöäe declaraţiunea pă­rintelui C. Lucaciu, că abzice de a fi membru în comisiunea de 60 a resistentei nationale« si îsi motivează pasul aces ta corect. Reproducem drept j specimen următoarea parte mai însemnată a a c e s ­tei broşuri:

E paradox dar adevărat: »natiunea« dus-a la cata­strofă naţiunea; »ideea a făcut morboasă spinarea, mili­oanele cetăţenilor, căci de o parte omnipotenţa, de celea-laltă, lipsirea de drept; deoparte ínbuibarea în toate bu­nurile publice, iar de cealaltă pauperizarea până la amă­răciune, lipsă amară şi în manile sutelor de mii şi mili­oanelor de cetăţeni, în loc de pâne bâta grea de emi­grare — cătră America.

încă să poate evita baiul şi considerând ţinta aceasta salutară, între aceia stau, cari pe lângă toată tractarea maşteră, adevărat şi fără nici un egoizm ser­vind patria, medicinile le caută şi nu cu venin ucizător vreau să dee viaţă. De una din aceste medicini ţin şi eu, şi aceasta de mult, foarte de mult este în programul nostru naţional românesc: dreptul secret şi universal electoral prin comune, fără nici o restricţiune.

Fie odată într'adevăr întrebată naţiunea. Să poată judeca şi să şi judece acum odată şi aceasta despre soartea şi starea sa, că: dânsa e patria.

CĂRŢI DIN ORI CE PARTI Bucium, 31 August 1 9 0 5 . Reuniunea fe­

meilor române din Buclum-şasa ş i-a ţinut adu­narea generală din ăst an acum în ziua de Sân tă Măria mare , la 3 oare d. a. Dorinţa ară ta tă în fieşte care din anii de mai înainte, a r ëmas şi acum tot numai dorinţă. Poporul, ba chiar şi din membrii au strălucit prin rămânerea lor acasă , ori pe cele uliţe tolăniţi la soare. T e miri, ce greu se mişcă oamenii noştri, chiar şi la vederea şi ascul tarea unor aşa lucruri bune, cum sunt acelea, ce se petrec în sinul unei reuniuni de b i ­nefacere, ca së nu mai zic nimica de sprijinirea lor!

Dar pentru acea cei mai cu inimă — vre-o câţiva — n'au lipsit delà datorie şi cred, că lucrul bun, ce-1 sevîrşesc la urma urmelor tot va s t ră­bate făcându-şi cale la inima mulţimii şi des-morţind'o din nepăsarea de acum. S'a at ins aceas ta şi în raportul comitetului reuniunii. In adunarea de care vorbim s'a făcut un nou paş înainte, căci pentru ajutorarea şcolarilor cu haine s'a vo­tat 1 0 0 cor. mai mult ca totdeuna până aici şi s'au menit 5 cor. şi pentru premii pe s a m a celor mai buni şcolari, ce îi vom avea în anul viitor.

Pag. 153

Cu 1 Sept. începe nou abonament = = = = = la

w 1 CC P e Vi d e a n cos tă 9 0 fii.

„Revasul » «• » Restanţierii së binevoiască a ş i achita datoria.

DE PESTE SËPTËMÂNA Pentru noua biserică din Cluj. Au mai binevoit a contribui la fondul nouei

biserici, ce este a se zidi în Cluj: Nr. 2 4 5 . Georgiu Pop, preot gr.-cat. din

Budaveche 10 cor. Nr. 2 4 6 . Maria Morar (loc. în Edislavi tsy

Moravia) 6 cor. 80 fii. Nr. 247 . Virginia Dr. Cheţan, din Blaj 50 cor. Nr. 2 4 8 . loan Man, din Clnj 2 cor. A mai binevoit a dărui un generos domn,

de altă confesiune, care nu vrea së fie numit, suma de 40 coroane., care s'a a lă turat la fondul administrat de »Economul« .

Dumnezeu së-le resplătească cu darurile sale bogate!

— Casa în care s'a născut George Bariţiu, pusă în fruntea nrului nostru trecut, a fost re ­produsă în desemn şi în Universul, cel mai lăţit ziar în Bucureşti , în fruntea numërului delà 12 Sep temvre n. însoţind ilustraţia cu următoarea noti ţă: Ilustraţia noastră de astăzi reprodusă după »Revasul« din Cluj, represintă o vedere a casei din comuna Jucul -de- jos (Transi lvania) , unde s'a născut regretatul istoric şi om politic ardelean George Bariţiu, fost pe vremuri preşedinte al A-cademiei române şi al Asociaţiunii t ransilvane pentru literatura şi cultura poporului român. Tată l lui George Bariţiu era preot în comuna Jucu l -de- jos . Casa parochială după cum se vede, este foarte simplă şi acoperită cu paie.

— D-l Andrei Frâncu, jude la Curia re­gească din Budapesta, zilele aces tea a fost numit din partea Maiestăţii Sa le preşedinte de senat la Curie, post pe care, până acum dintre Români numai baronul Ladislau Pop l'a avut.

— Membri despărţământului Bistriţa al »Asociatiunei pentru literatura română şi cultura poporului român« se convoacă la adunarea cercuală, ce se va ţinea Duminecă în 24 Septemvrie n. 1 9 0 5 în comuna Şoimuş la orele 11 înainte de amiazi în şcoala din loc. In fruntea acestui despăr ţământ stă dl Dr. Gavril Tripon ca director şi dl Dr. V. Onişor ca secretar.

— »Familia«, revista d-lui losif Vulcan cu nr. 34 din 3 Septemvre n. a început a se tipări în tipografie românească , al cărei proprietar e d-l George Magyar. Dorim zile bune, mai bune şi Familiei şi întreprinderii româneşt i .

— Consacrarea bisericei gr.-cat. din Săsar i va fi în 24 Septemvre n. Programa serbărilor bisericeşti după aprobarea P. S. Sa le Episcopului Dr. Demetriu Radu se va publica în ziare. Sa ra va fi concert şi bal.

— La cursul de notari de aici s'au pri­mit pe anul aces ta 40 de elevi. Intre aceşt ia sunt şi 9 români, anume: I. Băi lă , Leon Birla, N. C o -mamcui, V. Ciungan, A. Goja , T. Hossu, I. Crişan, N. Oprean şi T. Suciu.

— Hymen. Valeria Mioc şi Alexandru Cosma şi-au celebrat cununia lor în 10 Septemvre n. a. c . în biserica gr.-cat. din Mercina la oarele 3 p. m.

— Valeria Nechiti şi Ioanichiu Groze şi-au celebrat cuuunia lor Marţi în 12 Sepremvre st . n. 1 9 0 5 la 3 oare p. m. în biserica gr.-cat. din Sebeşul-de-sus .

— Domnul Octavian Popa, teolog abs., fost cat ichet în Cluj şi colaborator foii noastre, anunţă serbarea cununiei sale cu d-şoara Maria Popp pe Galaţi , ce se va întâmpla Duminecă în 17 Septemvre n. 1 9 0 5 la oarele 3 d. a. în bi­serica gr.-cat. din Făgăraş .

— Corul gr.-cat. din Timişoara aranjează din prilejul sfinţirii steagului nou, o festivitate împreunată cu concert şi j o c .

— In Cluj-Mănăştur, Jo i după ameazi s'a iscat un foc groaznic, care a făcut scrum căsile şi agonisala alor 9 familii de români. Focul nu se ştie din ce causa s'a născut.

— Despărţământul Bistriţa al Asociaţiunei publică concurs pentru două premii de câte 20 Coroane în aur, din care unul se va da acelui proprietar român din comitatul Bistr i ţa Năsăud

O veche însemnare ca privire la Mitropolia ardeleană.

Biserica din Făgăraş , clădită de Con-s tant in-Vodă Brîncoveanu, acel domn românesc , care a murit împreună cu toţi fii sei crescuţi mari sub ochii lui de iubire, o moarte de mucen ic pe malul mării din Constantinopol , e un m o n u m e n t al trecutului de care numai cu evlavie trebue se se apropie ori ce Român. Planul e de o frumseţă şi de o armonie deosebi tă ; inscripţia ce în-cunjură pe piatra frontispiciului vul­turul muntean cu crucea în plisc, uşa săpată măiestru în lemn, zugrăvelile de sfinţi, care o înfăşură întreagă pe din lăuntru, ca tap i teasma de auritură veche sunt o moştenire scumpă, care nu trebue atinse sub nici un pretest de restaurare, căci în toate aces t ea da­ruri ale Domnului român, mort pentru cruce zace un blestem straşnic pentru cine le-ar atinge, ca se le dărime.

Dar biserica mai are cărţile ei de slujbă din aceiaşi vreme b râncove-nească . Unele i-au fost date ei, altele poartă aceas t ă însemnare , ce tni-se pare a fi de însăşi mâna lui Constant in-Vodă : »la sfânta Mitropolie delà Ardeal« şi vin astfel din vechia Mitropolie, stră­mutată sub Vlădica Patachi aici la F ă ­găraş, pentru un număr de ani.

Printre foile desfăcute ale unor cărţi ca aces tea , am aflat cu o mare bucurie o însemnare delà Atanasie Anghel, Vlă­dica unit de Bălgrad, scrisă cu m â n a lui pentru a se şti prin ce jertfă de zăloage s'a putut acoperi din nou clă­direa Mitropoliei. O desfac din altă pu­blicaţie şi o dau aici, în ortografia de astăzi, a şa încâ t să poată fi în ţe leasă de or i -c ine :

»1707, luna April 23, un rend de odăjdii vlădiceşt' a Mitropoliei Belgra­dului Ardealului sunt zălog în Sibiu pentru zloţi doue sute la jupanul (ne­scris), care bani i-am dat Iul Dumitru Moldovan pentru fier-alb, table cinci­sprezece sute, cuie 6.000, să se acoa-pere Mitropolia Belgradului: fierul este în Ţara-Românească, la Ocnă, în sa­mă dat lui M ateiu Grecul din Belgrad, Dobra Anghel de Zlacna, Dumitru Mol­dovan.

Şi o mitră cusută cu scofium (fir), umplută cu mărgăritare.

Un patrafir cusut cu scofium, cu 12 Apostoli.

O cădelniţă de argint, poleită. O evanghelie ferecată cu argint,

şi poleită. O bederniţă cusută cu scofium,

umplută cu mărgăritar. Un sacos clela Mosc (Moscova), de

saraslr ros cu flori de aur. »

Un stihar de atlas alb, cu flori cu primuri roşii.

Un potir şi un discos de argint, poleite cu aur.

Matricule stamp/I (tiparului), istro-menturl tipografier.

Aceste-s cele ce-s scrise de-asupra: odăjdii învăluite într'un stihar spart.

O cruce de chiparos ferecată cu argint poleit şi zimalţe (smalţ).

Scris-am Vlădica Atanasie«.

Aceas tă foaie, după sfatul meu, s'a t r imes la Blaj , unde i-se va da, de sigur, locul de c ins te ce i-se cuvine.

fi. I o r g a .

Averea reuniunii atinge suma de 3 0 9 0 cor. după 5 ani de viaţă şi stă şi din peste 2 5 0 cărţi , portivite gustului de cetire al ori căruia. Dea D-zeu së ne vedem la anul viitor mai mulţi şi mai cu suflet! Eremitul.

Pag. 1 5 4 » R E V A S U L « Nr. 3 7 — 3 8

care va arăta cel mai frumos spor făcut în ramul stupăritului în cei 3 ani din urmă, socotiţi până la espirarea concursului, iar al doilea se va da unui tânăr român ce cercetează şcoala agronomică sau de pomări t din Bistriţa.

— Dl N. Iorga, care şi de astădată ne-o onorat foaia c'un articlu, va publica în »Analele Academiei Romane« — precum se ceteşte în »Sămănă toru l« — o amănunţi tă dare de samă asupra esposiţiei delà Sibiiu, »pentruca să se vadă tot ce a dat, pentru istorie şi istoria l i te­raturii române, aceas tă esposit ie«.

— Studenţii universitari români s'au re ­întors iarăş în Cluj, pentru un an nou de muncă şi de învăţătură. întorşi delà vetrele părinteşti cu puteri împrospătate de tihna vacanţelor de vară şi cu sufletele înviorate de nădejde şi de visuri, studenţii români înfăţişaţi aici an de an prin numër tot mai mare, trebue së nu-şi uite nici pe o clipită, că ei pe lângă datorinţa şcoalei mai au şi. altă datorinţa, că sunt şi trebue së fie îndrumători spre bine şi deşteptători acelor, pe cari se întemeiază toată puterea şi toate nă­dejdile noastre de bine şi de întrămare, së nu-şi uite de poporul delà sate. Acolo la sate zace învăluit în pravul neştiinţii şi al părăsirii, aurul vieţii noastre, pietrile nest imate ale sufletului nostru românesc . Tiner imea a cărei zel şi apostolié trebue së ardă în flăcări, e chemată së des­păture şi së scoată la iveală aces te comori. In vreme ce îşi desevîrşesc puterile sufleteşti prin carte, nu trebue së fie sgârciţi în a rëspândi din cuminţenia lor şi altora. Cu mai multă t ragere şi însufleţire, bună înţelegere şi cumpănire băr­bă tească se pot îndeplini lucruri foarte folositoare. Nădăjduim, că închiegarea dorită între t inerime se va face şi că vênturile de întrămare şi recule­gere încep să adie în sufletele celor mai buni, vor încălzi spre fapte şi inimile studenţilor noştri. Va fi o dovadă aceas ta , că creşterea ce şi-o face e bună şi că aşteptările puse în dînşii nu se vor zădărnici. Sunt a şa de multe şi roditoare în bine căile, ce stau la îndemână celui ce vrea së facă şi së dea ceva, ce are mai bun şi mai luminos în sufletul seu, celor de cari îl leagă viaţa şi nă -dăjdea. In vreme ce avem aşa mare lipsă de muncă şi hărnicie, e păcat ca a tâ tea suflete t i­nere se-şi prăpădească şi se-şi macine puterile cu îndeletniciri de jos , nefolositoare şi păcătoase . Aşteptăm întrămare şi reculegere.

— Credincioşii din parochia Şomtelecului, cari în curând vor avea şi ei preot în mijlocul, şi din sinul lor, au înălţat în sat o restiguire fru­moasă a cărei sfinţire urmează a se face Miercuri, 27 Sept. în potrivita sărbătoare a »Inălţărei sfintei Cruci.« Sfânta slujbă va face-o atunci, însuşi pro­topopul Clujului d-I Dr. Dăianu, spre a împlini o vie dorinţă a poporenilor din Şomte lec .

— La masa studenţilor au întrat peste 40 cereri la 2 0 locuri. Secerători mulţi şi secerişul sărman.

— Harnicii Romani din Nădăşel (Magyar -Nádas) au adus frumoase jertfe pentru întărirea scoalelor confesionale greco-catol ice române, în a cărei coaste s'a ridicat şcoală de stat, un palat pompos, dar gol. Românii gr.-cat. neavênd o clădire bună au cumpărat o casă puternică de zid, delà o familie de domn, altfel a rmeană ori maghiară, cu o curte şi grădină largă. Aceas ta înainte cu 2 ani. Acum, după unele escepţionări binevoitoare ale inspectoratului au făcut nouă jertfe de a transforma casa menită pentru şcoală, fă-cêndu-o întru toate conform cerinţelor legii. Sfin­ţirea noului local de şcoală, de care bunii Năde-şeleni pot fi mândri, se va face J o i , în 21 Sept. sărbătoarea naşterii Preacuratei Fecioare , prin d-l protopop Dr. Dăianu. — Toţi iubitorii progresului cultural sunt bineveniţi la aceas ta serbare .

— N u m ë r u l a c e s t a al »Revasului« apare asemenea în format duplu, pe doue săptămâni, şi de aceea cu oare care întârziere. Raportul larg asupra serbărilor delà Sibiu, care va fi scos şi în broşură cu multe ilustra-ţiuni, va suplini însă credem scăderile întâr­zierii. Numefii viitori vor eşî regulat şi în for­matul obicinuit.

— Rugăm restanţierii se nu-şi uite a-şi achi ta datoria!

— Pentru dobândirea stipendiilor din fun-daţiunea vicariului Köszegy se escrie concurs până la 15 Octomvre st. n. Pot recurge iurişti şi stu­denţi gimnazişti români de origine nobilă din Mara­mureş. La recurs să se alăture carte de botez, atestat despre origine nobilă şi testimoniul şcolar din an. scol. trecut. Recursele titulate cătră c o ­mitet sunt a se trimite la Ti t Bud, vicariul Maramureşului.

— în Şoimuş se vor aranja serbări fru­moase Dumineca în 24 Septemvre 1 9 0 5 din pri­lejul adunării desp. al Asociaţiunii.

— P r o t o p o p i a t nou, în Geogiul-de-sus, a hotărit consistorul archidiecesan din Sibiiu, ca së ,-nfiinţeze dându-i peste 40 comune de munte.

— îndreptăm greşeala s trecurată în co -respondinţa: Din ţara »Oasului« publicată în nr. 34 . Nu d-l Vasilie Dredan, ci dl Eugeniu Dredan, paroch în Târşo l t a fost acela, care s'a făcut membru pe viaţă al »Astrei« şi ş i-a plătit t a x a de 2 0 0 cor. în aur.

— Un solgăbirău de model trebue së fie prim-solgăbirăul din Hida. Despre isprăvile mai noue ale dînsului primim următoare le : După ce n'a isbutit së o-prească adunarea gen. a desp. Asocia­ţiunii, a iscodit o nouă piedecă. A c e ­rut, ca comitetul despăr ţementului së p lă tească spese şi diurne trimisului seu oficial, care era însărc inat cu suprave­gherea adunării. Soco tea la acestui c o ­misar cultural de modă nouă, făcea o sumă, care întrecea cu mult suma în­casări lor modes te ale despart., care şi-a linut cea din urmă adunare într'un sat, ţa Lăpuu. Astfel apoi »Asociat iunea« în aces t desp. ar fi osândită a lucra şi os-tănî numai pentru diurnul şi cheltuielile dlui comisar , ear »literatura şi cultura poporului român«, putea sufla în păsat.

Contra acestei minunate iscodiri, cu care protopretorul din Hida ţinea să fe­r icească »Asociat iunea«, dir. despărţe­mentului Dr. T ă m a ş a făcut recurs. Protopretorul s'a făcut tot el de căt ră pădure şi a pedepsit şi pe Dr. T ă m a ş , cu o sută de cor. sub pretext, că în re­curs Tar fi vă tămat . — Contra pedepsei a s e m e n e a s'a dat recurs. Vom vedea , ce va eşî până în urmă din aces te lupte.

— In Desmir, sa t în aproprierea Clujului, s'a întêmplat mai zilele trecute un omor. Fraţii Vasilie şi loan Suciu s'au dus la cr işmă së se omenească . Vinarsul i-a cam ţiuit binişor de cap, petrceau cu zgomot şi cu zarvă. Un anumit loan Demian a eşit din crişmă fără să-şi iee însë rămas bun delà ei; dintr 'asta celui mai mic dintre fraţi i-a sărit ţandura. A sărit delà masă , a şa sumenit cum era şi s'a prins la bătaie şi cear tă cu Demian, care c a j n a i treaz avea së-1 biruie. Vasilie a sărit in ajutoriul fratelui seu, la încă­ierare s'au alăturat şi alţii. Vasilie a trântit pe Demian j o s şi a început së-1 îmblătească din gros,

' dar în vânzoleala de jos , lui Demian i-a izbutit se-şi scoată cuţitul din curea şi într'o fulgeră­tură neluată în samă de celalalt i-l'a împlântat în pept. Vasilie Suciu a murit pe loc. Demian s'a înfăţoşat de bună voie la judecătorie, care nu l'a osândit Ia nimic, dupăce s'a statorit, că el n'a dat prilej la ceartă şi că fiindu-i primejduita viaţa a trebuit së se apere. Vedeţi ce face beţia şi a-furisitul de vinars! Iţi ia, îţi întunecă mai întâi mintea şi apoi te împinge la perire. Cu vinarsul deodată îşi face cuib în suflet şi dracul, care în­ghite şi mintea şi sufletul şi norocul celor ce-i ţine sub pinteni.

— Teatru în Bucium-şasa. Din comuna aceas ta mică, de sub poalele vestitei stânci » D e -tunata« ne vin adese ştiri bune. Acum, când la Sibiiu se dădeau strălucitele serbări ale nea­mului românesc din tata noastră întreagă, aces t mic punct al pămentului românesc îşi aducea prinosul seu de închinare culturii naţionale la el acasă şi se unia aşa cu cei mulţi, ce prăznuiau departe. E cunoscut, că de un şir de ani încoace comuna aceas ta îşi ia an de an un loç de frunte în tabloul despre representaţiunile teatrale, ce se dau la noi, dovadă şi Anuarul societăţii pentru fond de teatru român, unde pomenirea tinerimii din Buc ium-şasa nu lipseşte. Numai îmbucura ne pot astfel de mişcări în sinul poporului nostru delà sate, mai ales unde ele se pot face — ca în Buc ium-şasa — răzimendu-se pe puteri bune şi inteligente, prin cari se frământă încetul cu Wr cetul aluatul cel mai de rend şi se pregăteşte în material din cele mai bine lucrate.

După cum ni-se scrie abia la Rusale s'a dat acolo concert , bine reuşit, sub conducerea d-lui George Chendi, cunoscut sub pseudonim şi în coloanele foii noastre. Cu concertul a fost împreunată şi o scurtă bucată teatrală, care fiind mai puţin succeasă a dat îndemnul la o nouă şi mai bună representaţiune acum în 27 August sara.

S'au jucat piesele tea t ra le : »Bai de mare« de A. din Dorna şi »Crescatorul« de Kotzebue. Folosul moral şi material îndestulitor, deşi — pe cum se spune — mai a les jocul pieselor putea să fie şi mai bun. Nu vrem së ni-se ia în nume de rëu, dacă dăm sfatul tuturor diletanţilor de pe •' la sate, ca së a leagă numai bucăţi, cari fac cu putinţă o mişcare mai liberă şi vioae şi cuprind totodată şi învăţături bune şi vădite pentru partea mai puţin înţelegătoare a publicului nostru ro­

mânesc . Apoi mai vedem lipsa unei învăţări cum se cade a bucăţii şi jucărea ei corectă-dulce, ca cei ce aud limba diletanţilor să se îndulcească de ea, îndrăgind'o cu tot sufletul lor. Numai în chipul aces ta se face din scenă o şcoală bună şi de folos naţional. Altfel e mai mult o cheltuială za­darnică de puteri şi bani.

In fine mai scoatem din cele primite, că în­deosebi şi-au jucat bine rolele d-şoarele : Regina şi Laura Macavei, şi Eugenia David cu toate că cele din urmă două acuma au păşit mai întâi pe scenă. Dorim tot mai sus!

— »Cronica Sibiiului«, revista scoasă din prilejul serbărilor din Sibiiu, de un grup de t i­neri în frunte cu Dr. loan Giurgiu, se află de vênzare Ia tipografia »Carmen« , uliţa Ferencz József nr. 5 8 . Au eşit 6 numeri; preţul la toţi e 60 bani.

— Mare cutremur de păment a fost zi­lele trecute în Calabria, ţinut în partea de mează -zi a Italiei. Mii de case au fost dărâmate şi mii de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături . Mulţi au înebunit de spaimă. Numërul morţilor e de 3 0 0 0 , al răniţilor de 5 0 0 0 . La 20 de sate şi o-raşe au fost nimicite cu totul. In păment s'au deschis prăpăstii largi; de cinci până la zece metri. Vezuvul e în fierbere, aruncă piatră şi lavă. Cutremurul se repeţeşte şi acum.

— Dare de samă şi mulţumită publică. La petrecerea aranjată în 13 August st. n. 1 9 0 5 pentru îngrădirea bisericei gr.-cat. rom. din Apa-hida au suprasolvit: loan Mureşau, preot K.-Lona, 10 cor. 90 bani; Körmendi J e n o , şef de gară S t a n a ; 3 cor. 9 0 bani; Hankó Veress Károly, proto-pre-tore Cluj, 4 cor.; Pap Miklós, notar Apahida, 3 cor. 8 0 bani; Ioachim Pop, preot Barei , 1 cor. 20 bani; Alexandru Onosi, ar. de mori Bonţhida, 3 cor. 20 bani; Boga Pál, pretore Cluj, 1 cor.; Basiliu Pataky, preot Stoiana, 20 bani; Valeriu Pop, preot Cluj-Mănăştur, 3 cor; Iuliana Boros , Borsa , 40 bani; Lazar Rusu, Gădălin, 6 0 bani ; Ioau Boros , notar Jucul-inf. 8 0 bani; Ana Kiss, Chirău, 60 bani; Br. Petrichevich Horváth Kálmán Jucul-sup. ş i -a răscumpărat biletul cu 6 cor. S u m a venitelor: e ' 1 2 8 cor. 2 0 fii. Cheltuielile: 1 0 0 cor. 20 fii. Venitul curat 28 cor., care s'a t ranspus curatorului primar pentru scopul mai sus spus.

— Ţară nouă a descoperit în 27 Iulie c. ducele de Orleans, cafe pornise întovărăşi t de mai mulţi în Grönlanda, anume cu gândul să facă descoperiri. Ţara nouă, necunoscută până acum, a botezat 'o » T a r a Francie i« .

— O statistică despre oamenii beţivi s'a publicat de curênd în Petersburg, capitala Rusiei. Datele din aceas ta stat is t ică dovedesc stări triste şi dureroase. In aces t oraş mor în stare de beţie an de an 2 0 0 oameni, iar 3 0 0 mor în urma boa -lelor prin beţie. Numărul oamenilor beţivi, cari au fost găsiţi pe stradă beţi lemn şi duşi la po­liţie a fost î'n 1 9 0 1 : 54.900, ' în 1 9 0 2 : 5 2 . 4 9 0 şi în 1 9 0 3 : 55 .239 . Dacă facem în privinţa aceas t a o asămăre între Berlin şi Petersburg vom afla, că în Berlin tot al 315 - l ea om e beţiv, pe când în P e ­tersburg se îmbată tot al 23 - l ea om.

— Colera se pare, că vrea şi pe noi së ne cerce. In Galiţia şi în Polonia s'au dat câ teva c a ­şuri. Frigul de toamnă şi de iarnă poate că o së-i închidă calea, dar e temere, că atunci va izbucni la primăvară.

— Un candidat de advocat român cu praxă perfectă, care posede şi l imba germană, pe ca lea aceas ta caută o cancelarie advocaţ ială mai mare . Adresa se află la Redacţ ia foii noastre .

M A I N O U

Biserica din Sasari va fi consacra tă de însuşi S. S a Epis­copul Dr. Radu. Consacrăre i îi vor pre-merge misiuni poporaje, care se vor ţ inea la ordinul bunului archiereu, de preoţimea din jur sub conducerea pro­topopului tractual.

Eată o mesura , care ne învese leş te . Nimic mai potrivit, decât misiuni îna­inte de sfinţirea bisericii. Mai îniante de a se consacra biserica cea nouă de zid së se consacre biserica cea viie, adecă aceea , pe care apostolul îi în­t reabă : »au nu ştiţi, că trupul vostru este biserica spiritului sfânt ?« (C. C o ­rint 6. 19) .

Dorim isbândă desăvîrşi tă fraţilor, ce se vor întruni la m u n c a apostoliéi în Sasar i .

Nouă conferenţă la Sibiiu. Domnii Ceorge Pop de Băseşt i şi

Dr. Teodor Mihali au convoca t la Sibiiu pe 20 Sept . n. »o conferenţă electorală

Nr. 3 7 — 3 8 » R E V A S U L « Pag. 1 5 5

a delegaţilor români a cercurilor e lecto-rale« — în tocmai ca şi la 10 lan. n. 1905. Fa ţă de aceas t a conferentă, din punctul nostru de vedere n 'avem de zis n imic alta, decâ t c e e a - c e am zis la 10 Ianuarie.

După cum se aude conferenţa delà Sibiiu va fi oprită de autorităţi.

Veşti bune delà — Gherla !

Ni-se comunică următoarele îmbu­curătoare fapte. Este cunoscuta inter­venţia violentă şi de sigur nu tocmai prietinoasă a inspectorului scolast ic S tau-c sek în afacerile preparandiei d iecesane din Gherla, pe urma căreia din 50 can­didaţi numai 6 (zi şase ) au isbutit se facă esamenul de cualificaţiune. Ne-a fost ruşine, că nu a fost cine së întim-pine cum se cade aces t ames t ec , care trece peste toate marginile. Acum înse eată un bine, ca urmare prin reacţiune a aces te i violenţe. Factorii , hotărîtorii ş i-au propus së mântuie preparandia reorganisându-o. Un profesor nou, a-nume cualificat, Anton Domide, a fost angajat la preparandie. Doi profesori români delà gimn. de stat din loc, Dr. loan Nicoară şi luliu Karsai, au fost an­gajaţi ca profesori suplenţi cu câ teva oare ( rëmânênd fireşte tot la gimn. de stat) , ear doi teologi distinşi au fost tri­mişi la Cluj pe spesele diecesei , ca a s ­cultători la facultatea filosofică, pentru a se pregăti de profesori anume la pre­parandie.—

Director al preparandiei in locul mă­riei sale canonicul Bene a fost denumit Dr. Petru Fabian , profesor de teologie.

C Â R T I NOUE Ş I R E V I S T E — Luceafărul. Anul IV. Budapesta, 1 Sept.

1 9 0 5 . Nr. 17 . Cuprins: Oct. Goga — Rugăciune (poésie) : Oct. I. Tăs lăuanu — Serbări le delà Sibiiu (I) ; A. S e c a — T o a m n a (poésie) , Andreiu Bârseanu (biografie); Scrisori R o m a n e (II) — Duliu Zam-firescu; Z. Bârsanu — Cântece (poésie) ; I. Agâr-biceanu — Dragoste veche (schi ţă) ; Dr. I. Borcia — Eminescu şi Teatrul . Coverta din numërul de faţă, ce înfăţoşează »Muzeul national« din Sibiiu, e de toată frumseţa si tot asa sunt şi celelalte ilustraţii. Poesia »Rugaciune« de ti-nerul maes t ru Goga , at inge accente puternice. E a şa de drag, a şa de încătuşător versul şi graiul acestui nou proroc al nostru, de îţi vine së sorbi cu sufletul ce scrie. Raportul d-lui Tăs lăuanu despre serbările delà Sibiiu, e o dare de samă critică, a şa cum ar fi trebuit së fie toate rapoar­tele date în vileag din aces t prilej.

— »Sămănătorul«. Anul IV. Nr 35 . 28 Aug. a. c. Cuprinsul: N. lorga — Serbări le delà Sibiiu (sfârşit) ; loan Borc ia — Mângâierea cea din urmă (după Körner) ; Vasilie Pop — Victimele datoriei (fragment din romanul »Domnita Vior ica«) ; Ion Drăgănescu — Îndoială (poésie) ; AI. Ţh. S t a m a -tiade — Marina (poésie) ; M. Sadoveanu — F l o a r e ofilită ( roman) . Cronică de N. lorga şi I. Scurtu.

— Delà ţară de I. Agîrbicean. Budapesta . Institui tipografic şi de editură »Luceafarul«. 8° 1 5 4 pag. Preţul 1 cor. 50 fii. Cei ce se obicinuiesc së ce tească »Luceafarul« au putut së vadă şi së guste de multe ori schiţe şi nuvele iscălite de autorul acestei cărţi. Schiţele din . a ceas t a carte retipărită din »Luceafarul«, îl înşiră, pe cel ce le scrie, prin limba în care le toarnă şi mai vêrtos prin obiectele, cari le t ractează, între scriitorii apărţinetori curentului nou şi românesc , căruia îi dorim stăpânire. Suntem în credinţă, că vremea şi neîncetata şi amănunţ i ta îndeletnicire cu lite­ratura, îl va pune între prozatorii de samă ce-i avem.

— Aritmetică pentru şcoalele medii, pre­lucrată de Aurel Ciortea, profesor, după Dr. Beke Manó. Editura librării Ciurcu, Braşov, 1 9 0 5 . 4° 271 pag. Preţul 3 cor.

— Iaponia. Mihail Gaşpar . Lugoj , 1 9 0 5 . Preţul 1 cor. 5 0 bani, 8° pag. 82 .

P o s t a R e d a c ţ i u n i i .

— Reş i ţ a . E drept, cu abonamentul sunteţi în rând. Faceţi parte dintre puţinii, cari şi-au plătit foaia. A fost o greşală la mijloc.

— Turda. On. »Ariesana«. Acelaşi răspuns.

P r i i m n e Numeri singuratici din c * l , " . B . M. frumoasa revistă se pot

căpeta la Tipografia »Carmen« din Cluj. Tot acolo se pot face şi abonamente. Un numër costă 30 bani.

455 szám. 1905. végrh.

Árverési hirdetmény.

Alulírott bírósági végrehajtó az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 102 . §-a értelmében ezennel közhírré teszi, hogy a kolozsvár vidéki kir. j á rásb í róság 1 9 0 2 évi Sp. III. 1 1 6 / 3 számú végzése köve tkez­tében Dr. Frâncu Amos kolozsvári ügyvéd által képviselt az »Economul« hitelintézet j avára Ne-desán Todoszi és tsai fejérdi lakosok ellen 4 0 0 kor. s j á r - erejéig 1 9 0 4 évi január hó 4-én fo­ganatosí tot t kielégítési végrehaj tás utján lefoglalt és 1 5 6 0 kor. becsült következő ingóságom, u. m.: 4 db tehén, 2 db tulok, 2 db szekér, 2 db kocza sertés 14 db malaczczal , 3 szekérnyi széna és 4 db juh nyi lyános árverésen eladatnak.

Mely árverésnek a kolozsvár vidéki kir. j á ­rásbíróságnak 1 9 0 2 - i k évi V. 1 0 6 7 / 2 számú vég­zése folytán 4 0 0 kor. tökekövetelés , ennek 19wl évi február hó 1 napjától já ró 8 % kamata i , VaVo váltódíj és eddig összesen 107 kor. 80 fillér­ben bíróilag már megállapított köl tsédek erejéig Fejérd (Felek farkán) a végrehaj tást szenvedő lakásán leendő eszközlésére 1905. szeptember hó 23 napjának délelőtt 10 órája határidőül kitü-zetik és ahhoz a venni szándékozók ezennel oly megjegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingóságok ezen árverésen az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 1 0 7 és 108 §§-a i értelmében készpénzfizetés mellett, a legtöbbet Ígérőnek szükség esetén becsáron alul is el fognak adatni.

Amennyiben az árverezendő ingóságokat mások is le- és felülfoglaltatták s azokra kie lé­gítési jogot nyertek volna, ezen árverés az 1881 évi L X . t.-cz. 1 2 0 §-a értelmében ezek javára is elrendeltetik. * v

Kelt Kolozsvárt 1 9 0 5 évi szeptember hó 4. Dupschek Ignácz s. k.

kir. bir. végrh.

Szám 1 0 9 7 1 / 1 9 0 5 . tlkvi. ÁRVERÉSI HIRDETMÉNYI KIVONAT

A kolozsvári kir. törvényszék, mint te lek­könyvi ha tóság közhírré teszi, hogy az » E c o ­nomul hitelintézet és takarékpénztár végreha j ­ta tónak Gokán Iuon és társai végrehajrás t szen­vedők eleni 1 1 5 0 5 kor. töke s járulékai iránti ügyében az árverést elrendelte a kolozsvár vi­déki királyi j á rásb í róság területén lévő Fejérd községben és határán fekvő következő ingat la­nokra, illetve birtok ju ta lékokra : a) a fejérdi 68 . sz. t jkvben A I. 1—6. rend 9 8 . 99 . 1 2 9 2 . 1 4 3 9 . 1 8 0 9 . 1 8 1 0 . 2 0 2 7 . 2 4 4 5 . 2 4 4 6 . hrsz. ingat­lanból Gokán luonné sz. Pásk Máriát B . 1 1 . szerint megillető 6 /20 részbeni juta lékra a Gokán luon j avá ra C. 26 . alatt bekebelezet t életfogytiglani lakás , tar tás és el látás iránti kikötményi jog fenntartásával 178 kor. becsér tékben; b) a fe­jérdi 2 2 9 . sz. tjkvben A. 1. 1. 2. 4. 9. rend 2 0 4 . 2 0 5 . 4 3 8 / 1 . 4 3 9 / 1 . 599 . 6 0 1 . 650 . 6 5 1 . 1 7 1 6 — 1 7 4 2 2 0 6 0 . 3 1 1 5 . 1 9 6 3 / 3 / 1 9 6 4 / 2 hrszú ingatlanból P o -putia Iliané sz. Gokán Veronika, Gokán luonné sz. P á s k Mária B . 5. 10 . 19. . 29 . alatti 4 8 / 1 2 0 részbeni ju ta lékára — a Gokán Szimionné sz. Campián Dochitia j avá ra C. 4. és a Gokán Iuon j avá ra C. 26 . a lat t bekebelezet t kikötményi jog fenntartásával 3 2 4 6 kor. becsér tékben; — c) a 1 9 8 . sz ţjkvben A. I. .2 és 4. rend 1 8 5 0 . 1 8 5 1 . 2 4 9 1 . 2 4 9 2 . hrsz. ingatlanból Gokán Togyer , Gokán Veronika férj. Poputza lliáné és Gokán luonné sz. Pásk Mária B . 6. 8. 2 1 . 22 . 30 . sorsz. alatti 2 9 / 1 2 0 . részbeni ju ta lékra a Gokán Iuon C. 36 . alatti életfogytiglani lakás, tar tás és ellátás iránti

kikötményi jogának fenntartásával 22 . kor. becs ­ér tékben; d) a 101 sz. t jkvben A. I. 1. 4. 5. rend 4 3 8 . 4 3 9 . 3 1 1 4 . 444 . 4 4 5 . hrszú ingatlanból Gokán Veronika férj Poputia lliáné, kk. Gokán Flora, Lukretia, Viktoria, Veronika B . 13 . 2 1 — 2 4 . alatti 1/6 részbeni juta lékra 128 kor. becsér tékben; e) a 3 9 8 . sz. t jkvben Gokán luonné sz. Pásk Máriának A -f- 1. rend 1 9 2 7 — 1 9 2 9 hrszú ingat­lanból a B . 2. alatti felerészbeni juta lékra 91 kor. becsér tékben; f) a 4 0 9 sz. t jkvben A - ) - 1 rend 2 0 4 2 . hrszú ingatlanból Gokán Juonné sz. Pásk Mária B . 2. alatti 1/8 részbeni juta lékra 10 fillér becsér tékben; g) a 436 . sz. t jkvben A. -f-1. 2. rend 1 4 3 5 . 2 0 1 7 . hrszú ingatlanból a Gokán luonné szül. Pásk Mária, Gokán T o ­gyer, Gokán Veronika férj. Poputia lliáné B . 3. 5. 1 3 . 14 . 20 . alatti 1 7 4 / 7 2 0 részbeni ju ta lé­kra a Gokán Iuon j avá ra C. 20 . alatt beke ­belezett életfogytiglani lakás, tar tás és ellátás iránti kikötményi jog fenntartásával 8 kor. be ­csér tékben; h) a 4 0 6 tjkvben Gokán luonné szül. Pásk Mária nevén álló A. -f- 1 rend 3 0 8 0 — 3 0 8 2 hrszú egész ingatlanra 89 kor. becsér tékben mint ezennel megállapított kikiáltási árban és hogy a fennebb megjelölt ingatlanok, illetve bir­tokjutalékok Fejérd községben 1905 október hó 31-ik napján délelőtt 10 órakor a Fejérd község elöljárósági irodájában megtar tandó nyilvános árverésen a megállapított kikiáltási áron alul is el fognak adatni.

Árverezni szándékozok tartoznak az ingatlanok becsárának 1 0 % - a t bánatpénzül készpénzben vagy az 1881 :LX t. cz. 42 §-ában jelzett árfolyammal számítot t és az 1 8 8 1 . évi nov. hó 1-én 3 3 3 3 sz. alatt kelt igazságügyminiszteri rendelet 8 §-ában kijelölt óvadékképes értékpapírokban a kiküldött kezéhez letenni, avagy az 1 8 8 1 . L X . t. cz. 170 §-a értelmében a bánatpénznek a bíróságnál e lő­leges elhelyezéséről kiállított szabályszerű el is­mervényt átszolgáltatni.

A kir.- törvényszék mint tkvi hatóság. Kolozsvárt 1 9 0 5 évi június hó 26 .

Ádám s. k. kir. tszéki albiró.

< . 456 szám.

1905 végrh.

Á r v e r é s i h i r d e t m é n y .

Alulírott bírósági végrehajtó az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 102 §-a értelmében ezennel közhírré teszi, hogy a kolozsvári kir. törvényszéknek 1 9 0 5 évi V .8394 polg. számú végzése következtében Dr. Frâncu Amos kolozsvári ügyvéd által képviselt az »Economul« hitelintézet j avá ra Pap Józse f és társa szucsáki lakosok ellen 1 4 5 kor. s já r . ere­jé ig 1 9 0 5 évi augusztus hó 3-án foganatosított kielégítési végrehaj tás utján lefoglalt és 7 0 0 kor. becsült következő ingóságok, u. m.: 14 sze­kérnyi széna, 50 ka langya buza és 1 ló szekér nyi lvános árverésen eladatnak.

Mely árverésnek a kolozsvár vid. kir. j á r á s ­bíróság 1 9 0 5 évi V. 6 0 4 / 2 számú végzése folytán 1 4 5 kor. tökekövetelés , ennek 1 9 0 4 évi október hó 1 napjától já ró 6 % kamatai , eddig összesen 76 kor. 90 fillérben bíróilag már megállapított kö l t ségek erejéig Szucsákon a végrehaj tást szen­vedő lakásán 7 9 0 5 évi szeptember hó 19-ik napjának délelőtt 10 órája határidőül kitüzetik és ahhoz a venni szándékozók ezennel oly meg­jegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingó­ságok ezen árverésen az 1 8 8 1 . évi L X . t. cz. 107 és 108 §-ai értelmében készpénzfizetés mellett, a legtöbbet Ígérőnek, szükség esetén becsáron alul is el fognak adatni.

Amennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le és felülfoglaltatták és azokra kie lé­gítési jogo t nyertek volna, ezen árverés az 1881 évi L X . tcz. 1 2 0 §. értelmében ezek j avá ra is elrendeltetik.

Kelt Kolozsvárt 1 9 0 5 évi szeptember hó 4. Dupschek Ignácz s. k.

kir. bir. végrh.

Cui îi plaee se-şi î m b r a c e eopii frumos M — r u m o a S e

Stein $. ft Trsa, deposit de haine pentm copii, Cluj, Mátyás tyràiy-tfr jVr. 1. H a i n e pentru fetiţe delà 1—14 ani cu 1 fl. şi mai sus. — H a i n e pentru băieţi 1—14 ani 1 fl. şi mai sus. — C ă p u t u r i 1—14 ani delà 2 fl. în sus.

Pălării , capişoane, şurţe, rochiţe, albituri, ciorapi în mare alegere. — Aci së pregătesc corsete după mesura în cele mai noue forme. ( 7 9 ) 1 0

Pag. 156 » R E V A S U L « Nr. 3 7 — 3 8

r »SAMANATORUL«

Anul IV. Revistă literară sëptëmânala. Apare în

B u c u r e ş t i . St rada Rega lă Nrul 6

Esemplarul : în ţară 2 0 bani; în străi­nătate 2 5 bani.

A b o n a m e n t u l a n u a l : in ţară 10 lei, în străinătate 12 le'i.

In atenţiunea mireselor! Serviciu de porţelan de Karlsbad, esecutat, colorat, complet pentru 12 persoane de la 15 fi. în sus. — Serviciu de sticlărie pentru

12 persoane 33 bucăţi 2 fl. 9 5 cr. Liampe, atârnênd, eu eigâ 3 fl. 95 er.

Serviciu de tee şi cafea 2 fl. 80 cr. — 3 fl. Obiecte de argint de china — Daruri ocasionale — rame pentru icoane, lampe de grădină, etc. în

preţurile de fabrică. La comande din provinţă më reg a însemna cea

din urmă staţiune de tren.

Sotnlyai, Succesorul lui Müller.

magazin de sticlărie şi porţelănerie Gluj, Kossuth Lajos u. nr. 4.

NB. Fieştecine dacă cumperă în preţ de 10 coroane, pri­meşte portretul seu în mărime naturală, cu totul gratis, numai pentru rame plăteşte 3 coroane. (80) 19—52

50.000 părechi de papuci 4 păr. pentru numai fl. 2 80

câtă vreme mai ţine marfa se vor vinde pentru acest preţ de batjocură din pricina cumperării unei mari masse de ghete, o păr. pentru domni şi p. p. dame de piele, brunetă ori neagră, cu şinoare, de prima calitate şi cu talpă bine cuită; o păr. p. domni şi o păr. p. dame papuci de modă, cu »paspoil«, foarte eleganţi, fasoirol cel niai .nou, cup-tuşiţi bine pentru iarnă, foarte drăguţi şi uşori de purtat. Mărimea după cm. Toate patru păr. numai fl. 2-80. Trimiterea prin rambursa ori anticipând banii, o face:

Esp. de păpuei a lui S. Urbach Krakau Nr. 154/K.

Schimbul Dermis, şi banii sS returnează la dorinţă, astfel risicul eschis. (45) 30—

Weisz & Comp. r = = Atelier şi magazin = = d e h a i n e p e n t r u b ă r b a ţ i ş i c o p i i .

Cluj, Strada î>caH } m m nr. 9. Reîntorcêndu-më din călătoriile pentru cum-

perările de toamnă, îmi iau îndrăsneala de á a-trage luarea aminte a p. t. public şi părinţi a su­pra prăvălii şi magazinului nostru bogat, provëzut cu haine de bărbaţi şi de copii, fiind în stare de a efectul şi cele mai delicate comande.

Mare magazin de ţesături engleze şi s co ­ţiene. Magazin mare de haine gata din pregătire proprie, de blănării şi de bunde de oraş şi de călătorie, pal toane sport şi daneze de piele şi alte mărfuri aparţ inătoare acestui ram.

O singură târguiala de probă poate încre­dinţa pe ori-cine despre aceea , că firma noastră e cel mai bun şi mai ieftin isvor de cumpërare.

Cu s t imă cere părtinirea preţioasă a p. t. public (82 ) 1—20 Weisz & Comp.

Cine sufere de pn í lp t i c io ş i s t ä r i n e r v o a s e > s e ceară (nevoie) sgârciuri EpiIv | / 3 lC broşura despre Epilepsie, care se trimite gratis şi franco delà »Privil. Schwanen

Apotheke,« Frankfurt a. Main. 45 55—.

»Sämanatoru l« Numeri singuratici din escelenta revistă , dir igeată de N. l o r g a , se află de vênzare in fiecare Duminecă la »Revasul« ( J ó k a i utcza nr. 6) .

Mare surprindere! 6 o o b u c ă ţ i n u m a i c u fl. 1*95.

Un orologiu aurit, Anker precis cu catena potrivită, umblă punctuos pentru ce së dă garantă de 3 ani, o cravată de mătasă modernă pentru domni, 3 batiste fine, 1 inel pentru domni cu imit. de peatră scumpă, o sugaretă cu chichlimbar, 1 cuţit de busunar cu cele de lipsă, 1 broş pentru dame (noutate), o oglindă minunată pentru toiletă, 1 portmoneu de piele pentru bani, 1 coleu de mărgele minunat de frumos, o păr. bumbi de manjete, 3 bumbi de căm. la pept, toate aur Double cu che|a patent, recuisite de scris de nikel, prima, o p. butoni de simili briliante, 3 obiecte de jux de mare efect hazliu pentru tineri şi bëtrâni, un drăguţ album, cu 36 icoane cele mai frumoase din lume, 20 obiecte necesare la coresp. şi încă 520 alte obiecte nesmintit de lipsă în casă. Toate laolaltă cu orologiul — care singur e vred­nic banii aceia, costă numai x fl. 9 5 . Trimiterea cu rambursa ori trimiţend baniiî nainte la casa de export.

S. URBACH, Krakau Nr. 154/K. NB. Peritruce nu cunvine së retrimit banii, astfel

risicul eschis (66) 26—

M a g a z i n s p e c i a l d e p ă l ă r i i :

Ca „Regele pă lă r i i l o r " — A „KalapKirâly"»hoz

(77) Cluj - Piaţa „P.egele Matia" Nr. 17. 1 9 - 2 5

Foar te bogat deposit de pălării din ţară şi s t reinătate — pentru bărbaţi şi copii, — cilindre şi în chipie de vênat şi sport.

Pentru preoţimea orientală to t -deauna së află în Magazin pălării după moda preoţească , moi şi tari.

Comandele din provincie së execută punc­tuos. Trebue comunic. ' tă măr imea capului în cen ­timetri, întreprindere specială !

Cele mai Ieftine preţuri fixe.

FAT-FRUMOS REVISTĂ LITERARĂ DIN BÎRLAD

Anul al II-lea.

ABONAMÉNTU" iT* A N U A L

In tară 6 Iei. — NumëruI 25 bani. 1

In s trăinătate 8 lei. — NumëruI 30 bani. Redacţia si Administraţia: Strada Speranţei 34.

Conţinutul următoarelor preparate sunt recunos-cunoscute de foarte bune de profesori şi medici renumiţi, Q o n o c r î l - 1 c o n t r a tusei, răguşelei, durerii de pept, O C H C ^ l I l ofticei, tusei măgăreşti, catarului, astmei, greutăţii de respirat, lungoarei şi tusei seci. V i n d e c ă s igur şi r e p e d e . Preţul x cor . 2 0 fii. şi 2 cor .

C a s p i c u n s o a r e . Contra durerii de oase, po-dagrei, reumatismului, răcelelor, durerilor de cap. dinţi şi nervi, precum şi scrintiturilor. Cele mai îmbëtrânite boale le vindecă. Preţul / cor. 20 fii. şi 2 cor.

Centar in . Contra morburilor de stomac, pre­cum lipsa de apetit, mistuirea rea, catarul şi aprinde­rea de stomac, greaţa şi vomarea, sgârciurile cele mai grele. Leac sigur. Foloseşte şi la curăţirea sângelui. Preţul 1 cor. 20 fii. şi 2 cor.

K a l j o d s a r s a p a r i l . Mijloc escelent pentru curăţirea sângelui la morburi secrete, 1 sticlă 2 cor.

L a x b o n b o n s , închiderea scaunului e causa diferitelor morburi, precum palpitarea de inimă, ameţeli, dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de încheierea scaunului numai decât së comandeze L a x b o n b o n s zacharele purgative, plăcute şi dulci la luat. Preţul K cor .

Chemicale, drogue, legături şi bandagerie chirur-gice. Instrucţie pentru prepararea diferitelor vinarsuri, liqueruri, rom şi altele. Tee rusice, parfumuri, săpunurii crem escelent pentru faţă şi mâni. Articole cosmetice, oleu pentru për. Esenţă pentru picatul şi întărirea pe­rului. Apa de gură şi dinţi precum şi praf. Ori-ce fel de articol din branşă. Toate foarte ieftine. Faceţi între­bare şi vë veţi convinge.

(67) 1 4 - C o r n e l D e m e t e r . apotecar iii Orăştie (Szászváros) lskola-u. 55

Despre pecatele sătenilor. C a z a n i e p o p o r a l ă

de loan Roman. A apărut , în »Carple Săteanului Român» (Nr. 3 ) şi costă 20 fii. plus porto 3 fii. Comande le së se adreseze la : Răvaşul, Cluj , J ó k a i u. 6. sz.

„ L U C E A F Ă R U L Revistă pentru literatură şi artă. Anul IV. Apare de 2 ori pe lună. Publică: nuvele, schiţe, poezii, articole muzicale, descrieri de călătorie^crjinjci , dări de samă şi nume­roase ^ItrŞrlţijirji-artistice şi de actualitate.

/ / , . 3^'^BPÍÍAMENT : Ü Ediţ/a simplă :,-Ş3n àn ffe coroane. In România şi străinătate-to cori 6 luni 6 cor. In str. 8 cor. Pen\ru preoţi-eăracyînyeţători şi studenţi: Un

an 7, cor, îxHtfţi&inătate 12 cor. Ediţia da- luW-fcm án>20 cor. In România 25 c. 6 luni la^cor., ^rj^rrăinătate ^2 cor. 50 bani.

La administraţia „Revaşului" se află:

f íirtAíi I W p r i i d e E - B o u S a u d - P r e ţ u l

WHICH ISUICIU, legată eleg. 2 cor. 50 fii. broşurată 1 5 0 .

Sp. ?. ?. flron şi l JfoVacoiid, de Dr. Bunea. Preţul 4 c. 5.0 f. plus20 fii. porto.

Discursuri, AutonoátáLbis. Bunea. Preţul 5 cor. plus 20 fii. porto.

Visuri t recute, d e A , e s a n d r u C l u r a -fii. porto.

Preţul 1 c. plus 10

CiniôfÔ d e Sabo. Preţul 1 cor. plus VCIllttVt, 10 fii. porto.

Castelul din Carpaţi, „ A plus porto 10 fii.

Vechile Episcopii, 2

B u

c

n e

5

a ó fil. plus porto 10 fil.

Tipografia

» C A R M E N P E T R U P. P f l R I Ţ I U

C L U J F e r e n c z J ó z s e f - ú t 5 8 sz.

Pr imeşte tot felul de lucrări, ce cad în branşa acestei m a e ş t r i i , e secu tân-du-le cât se poate de cu gust, în stilul cel mai modern şi cu preţuri modera te .

Comande se primesc şi la Librăr ia D-lui Erich Fabrltius din C l u j (Pia ţa Regelui Matia nr. 32 . )

Ca prima tipografie românească în aces t comitat , se roagă de binevoitorul sprijin al celorlalte institute româneşt i ,

I precum şi al privaţilor.

O carte cu adevărat bunăî

„Mama S-tului Augustin"

de

E M I L BOL G A L D episcop frances.

Tradusă de „SALBA" clericilor români din Budapesta şi tipărită cu îngrijirea şi cheltu­

iala d-lui Dr. E. D Ä I A N U .

Preţul: broşurat 3 cor., legat 4 cor.

S e capătă la adminis t ra ţ ia

RËVASULUI C l u j , J ó k a i u t c z a n r . 6 .

Tipografia »Carmen« Petru P. Bariţiu Cluj — Kolozsvár .