A N U L X X I X . ARAD. 20 Martie (2 Aprilie) 1905. Nr. 12.

Biserica ţ\ Scoală F o a i e b i s e r i c e a s c ă s c o l a s t i c ă , l i t e r a r ă şi e c o n o m i c ă .

Apa re odată în săptămână : DUMINECA.

PREŢUL ABONAMENTULUI. Pentru Austro-Ungaria:

PREŢUL INSERŢIUNILOR C o r e s p o n d e n ţ e l e s ă se a d r e s e z e R e d a c ţ i u n e i

P e u n a n 10 c o r - p e V a n 5 c o r i P e n t r u P u b l i c a ţ i u n i l e d e t r e i o r i ce c o n ţ i n i „BISERICA Şl ŞCOALA" P p n t r i i R n m â T i i n «i « tr l i ' -natatn • i c a m ^ u c u v i n t e 6 cor . ; p â n ă l a 200 c u v i n t e > E a r b a n i i d e p r e n u rn e r a ţ i u n e a P e n t r u R o m â n i a şi s t r ă i n ă t a t e

P e un a n 14 fr. : p e j u m ă t a t e a n 7 fr. c o r . ; ş i m a i s u s 10 c o r . v. a . T I P O G R A F I A D I E C E S A N A î n A R A D .

Un sfat. Dacă vom cerceta publicaţiunile statist ice din

lumea întreagă, vom constata, că nu există s t a t civilizat, în care să nu fie supusă diagnosei per-centuaţia progresului intelectual; dacă vom cerceta cari ţări sunt mai înaintate, vom constata că acele în cari percentul analfabeţilor e mai mic; dacă vom răsfoi istoria, vom vedea că acele neamuri au perit şi acele împărăţii pier, în cari luminei minţii, ce merge alăturea cu desvoltarea morală, i s'au pus zăgaze în' cale. E evident de aci, că luminarea minţii ascunde în sinul său g e m e n e l e înaintării.

Şi cine sunt aceia, cari chemaţi sunt să lumineze neamurile, să spargă bezna întunecimii minţilor, să întemeeze mărirea viitorului ?

Sunt învăţătorii . Muncă sublimă, dar muncă mare, muncă grea . Cu durere t rebue să constatăm, că la noi

această misiune nu-şi a re adăparea cuvenită, pentru întărirea .şi însufleţirea sa, în scopul său.

Sunt vi trege împrejurările în cari ne găsim şi ca şi împrejurările ne este soar ta ce ni se pregăteş te , ca şi dânsa e în mare, munca dăscălimei.

Nimic nefiresc! Aceasta însă nu ne împiedecă de a pune de

getul pe rană şi de a-i chibzui leacul. Ne aducem aminte că distinsul pedagog, pro

fesorul de pie memorie Dr. D. P . Barcianu a susţinut cu mari jertfe o revistă pedagogică în Sibiiu. Revista nu a putut dura, a încetat .

Ştim că harnicul învăţă tor I. Darie, pnblică în Braşov . o bună revistă pedagogică, care însă, probabil to t din motive binecuvântate, nu apare regulat .

Ştim că Reuniunea învăţătorilor noştri din Arad, publică o revistă; de asemenea publică Reu

niunea din Caransebeş. — dar aceste sunt mai mult buletine ale gestiunei administrative ale numitelor reuniuni, nu satisfac deci trebuinţei de a lumina, a orienta şi a ţinea în curent pe învăţătorii noştri cu actualele resultate, cercetări şi studii din domeniul ocupaţiunei lor. Şi se cere imperios, ca învăţători i noştri, pentru a-şi pu tea face datoria, să aibă un izvor de adăpare intelectuală, un izvor românesc.

A trecut un veac, de când noi am dat ţării româneşti pe George Lazar , — şi întorsu-s 'a vremea, ca noi cu dobândă să primim împrumutul dat peste Carpaţ i .

Mulţi dascăli si mari dascăli au trecut, muncit şi sporit, dintr'ai noştri acolo, — şi vremea a sosit ca şi noi să ne adăpătn din bogatul, tânărul şi viul isvor ce ţ işneşte în t re Dunăre şi Carpaţ i .

P e când din par tea stăpânirei ţării noast re şi din progresele făcute de fraţii nostrii maghiari pe terenul instrucţiunei şi pedagogic în general,, suntem în măsură de a ne adapta nevoilor intelectuale ale zilei, nu e mai puţin adevărat, că în calitate de învăţători români numai atunci ne vom putea îndeplini misiunea, dacă vom ţinea cont de progresele uriaşe ce se fac pe acest teren în România şi dacă îmbinând resultatul muncii de acola cu cel al maghiarilor dela noi, vom şti croi drumul învăţătorului român din L Tngaria, pentru cultura neamului nostru românesc de aici.

Până în prezent noi ne-am dovedit prea slabi pentru a putea crea şi susţinea la nivel o revistă, pedagogică românească în ţ a ra noastră, să apelăm dar la lumina fraţilor, pe care să o folosim l a sporirea cunoştinţelor şi întăr irea duhului original într 'aceia, cari din şcoală şi-au făcut a p o s t o l i c .

Dascăli buni ne t rebuesc! Şi numai atunci vor fi buni dascălii noştri româneşti , dacă vor prinde patimă de farmecul limbii şi ştiinţei româneşti .

Şi atunci va da Dumnezeu, ca cu vremea să scăpăm de ruşinea, de a fi între cele din urmă neamuri, în ce priveşte cărturarii din această ţa ră .

Dascălul.

Călătoriile prin Ungaria a l e l u i

E v l i a C e l e b i . (1660—1664).

— Urmare . —

Timişoara, cetatea internă.

Aceasta e în colţul de miazăzi al citadelei, în formă pătrată, cu frumoase clădiri de peatră , prel insă de râul Timiş şi de aceea pare a fi o adevăra tă insulă. Are case solide, sfelte, cu foi-şoare deschise spre şanţuri le prin cari curge Timişul . Are o întreită poartă de fer, cu bolţi puternice , spre o r a ş ; şi între porţi sunt iarăşi podur i ce se trag pe scripete. Bolţile sunt clădi te din cărămidă . în circumferenţa cetăţii interne sunt cinci turnur i frumoase clădite din cărămidă , cari în vârf se te rmină cu nişte ţuguiuri făcute din scânduri , pur tând câte un steag, în cetate e o piaţă mare , pavată nu cu scândur i ci cu ţ iment tare . Aici afară de comandant , keth-k u d a , i m a m şi muezzini alt om nu este. Turnuri le şi magazinele sunt pline de comori , adju-s tamente pent ru războiu şi furage, altceva nu es te . Om străin nu e admis să intre, dacă cere

» voie pentru intrare, îi iau paznicii dela poar tă a rmele şi numa i aşa poate intră. E ademeni toare , f rumoasă această cetate.

Suburbiile Timişorii. Are peste tot zece suburbii , sunt o mie cinci sute case mai mari şi ma i mici , spaţ ioase, cari toate au gard de scânduri şi acoperise , de ş indr i le ; fiecare casă a re d o u ă porţi , pe una intră şi ies căruţele, pe alta pedestraş i i şi aceasta e cea mică. în acest su-b u r b i u sunt zece biser ici : întâia dinafară de poa r t a cocoşului , pe marginea şanţului cetăţii, geamia lui Gazi Sidi Ahmed paşa e templu nou; fiindcă e în ciarţi are mult popor şi slugitori . Ferestre le fiindu-i în partea mihrabulu i (altar) se desch id spre Timişul care curge prin şanţul cetăţii. Deasupra porţii e u rmă toa rea ta r ich ie :

Omorâtoru l necredinciosului şi mişelului Râkoczy Adecă milosul comandan t şi omul biruitor al vremii A clădit aceas tă geamie şi p â n ă la re înviere d imineaţa

şi seara Luptător i i credinţei ne inceta t accentu iază bună ta tea lui în t rebând pe Hatif, Chevseri şi-a spus ta r ich ia : Geamia omului coranului , a dreptului paşă Sidi.

(1070.)

Hală acoperită nu are , dar sunt de aceea toate felurile de mărfuri . Şi s tradele acestui su-Imrb iu sunt toate podite cu lemn. Dacă ploaie

în oraş , în afară de oraş şi elefantul se cufundă în gropi. E o part iculari tate , că nu sun t ţ inţari în oraş , de asemenea nici boale mol ips i toare . Pacinicul popor e modes t şi oameni i sun t as cultători ; are soldaţi veseli, negustori şi oameni învăţaţ i . Locuitorii sunt mai mul t nădrăgari , şu-bele de pos tav sunt cu copcii, genunchi pantalonilor sunt de piele, pe cap poar tă pălării verzi de postav iar în picioare papuci groşi. Din cauza favorabilei stări higienice, locuitorii sun t din fire veseli şi cumpăta ţ i .

De aminti t sunt franzela (ţipau), plăcintă în unt, plăcintă cu miere, supă neagră, varză şi dovlecei umpluţ i , cari sun t vestite. Dintre băuturi sunt mai însemnate miedul şi rachiul de vişine.

Dintre animalele cari sunt în împre ju r ime , calul, bivolul, boul , oaia, mieii sun t în aşa nu măr de numai Dumnezeu ştie. Raialele (creştinii supuşi turci) dacă văd catâri , cămile şi măgar i , de cămilă se tem şi fug la măgar iar catârul îl privesc cu frică. Mierea şi untul li sunt vest i te în lumea t oa t ă ; e foarte bogată această ţa ră , căci în munţi i săi se găsesc astfel de vişine, de u n fel distins, fragi, p rune şi porumbe le , cum nu mai sunt în alte ţări . Dar fiindcă e tară friguroasă, smochine , măsl ine, granate şi b u m b a c nu se tac, pere însă sunt mul te .

Cercurile si cetăţile din circumscripţia Ti-mişorii. Spre Sud, dincolo de Dunăre , la un co nac (umblet de-o zi) bun , e cetatea Belgrad; In sandjacul ei, lângă Dunăre, e cetatea Panciova; spe Sud, tot pe malul Dunări i , distanţă de u n conac, e cetatea Morava, de-acolo înlăuntru, în partea sudică, în poalele dealurilor, înfloritoarea cetate Verset. La un cias dela Timişoara e cetatea Denta. Spre Răsări t , la distanţă de un conac e cetatea Sebeş, în apropr ierea aceleia cetatea Lugoj; la Nord cetatea lecea (Torontal) , tot spre Miază-noapte cetatea Lipova, tot spre Nord, da r plecat spre Apus e cetatea Cenad, dintre cari fiecare cade la distanţă de câte-un conac . Tot la Nord, între dealuri , e cetatea Soimoş. La Apus e cetatea Becicherec, şi de-acolo mai puţin de u n conac cetatea Arad; în Nord, la două conace cetatea Giula, tot la Nord mai sunt cetăţile Fen-lac*) şi Bâncota, apoi spre Apus cetatea Orşova, apoi cetatea Modşar (probabil Bogşa?) , ceta tea Mercina (sat în Caras Severin), cetatea Fekete-Ba-tor, cetatea Făget, cetatea Cealia**), cetatea Cia-cova (Timiş), cetatea Kiiciuk-Sad (Nemet Sâg), cetatea Cacova, care aparţ ine sandjacului Morava depe malul Dunării . La Apus, în apropr iere de Giula, cetatea Salonta, cetatea Siria (Lagos!) şi

*) Probabi l „ce ta tea" e mănăs t i r ea H. Bodrog. Not. trad. rom.

**) Ruinile sunt în pădurea -mare dintre Arad -Pe-cica. N. tr. r.

lângă rîul Murâş, în faţa Lipovei este mica ce-late Radna. Esenţa întregei expuner i este, că în sandjacul Timişorii au fost mai nainte şaptezeci şi şase cetăţi. De prezent , cum am văzut şi am auzit, aşa le-am înşirat .

Locuri de pelerinaj: Bojiik schidlik (marele mart i r iu) şi Şeic Cara-baş . . .

Acet oraş al Timişorii l-am vizitat în toate privinţele şi apoi luându-ne sănătate b u n ă dela Caimacamul s tăpânului nos t ru paşă şi dela ceia-lalţi amici ai noştr i , am ieşit din Timişoara cu două sute de luptători , din Semedria , dar nu pe d r u m u r i l e u m b l a t e de Ali-pasa, ci am înainta numa i pe căile prielnice hrăpirei .

(Va u r m a ) .

Centenarul seminarului „Veniamin". 4

( U r m a r e şi fine).

Incontestabi la va loare a lucrărei de faţă, pe lângă cuprinsul ei "stă în aceea , că este cea dintâiu tâ lcuire complectă a Epistoliilor lui Pavel , imprimată în l imba română . De o sută de ani de când există Seminaru l Veniamin şi se predă în el tâ lcuirea sf. Scripturi , o lucrare de astfel, nici chiar la par te din Epistoliile lui Pavel , nu s'a tipărit. Acelaş lucru se vede şi la F a cul ta tea de teologie, ce curând împlineşte un pă t ra r de veac dela înfiinţarea sa. Chiar aşezăminte teologice mai b ine întocmite decât ale noastre , cum e Facu l ta tea de teologie din Cernâuţ , nu pot înregistra în t re product iuni le lor l i terare o asemenea lucrare . In Tran silvania iarăşi nu ştim să fie eşit la lumină o tâ lcuire la Epistoliile lui Pavel . în ceas ta privire se poa te zice şi acum, ceea ce zicea despre ilustrul Mitropolit Veniamin, un distins şi regreta t profesor al Seminarului dela Socola, cu treizeci de ani în urmă, anume , că Veniamin prin aceas tă tâ lcuire la Epistoliile lui Pavel , „ca un alt Moise, a deschis o sorginte de apă vie şi dulce, din care să se îndulcească şi adape însetatele de apă spir i tuală şi amărâ te le de s tărpic iunea pustie a ignoranţei , fragedele mlâdi ţe ale arborului clerului r o m â n " 1 ) .

Traducerea imprimată, va face, deci, epocă în l i tera tura noastră bisericească. în adevăr , de acum înainte clericii romani de pretul indenea, setoşi de cul tură , vor găsi in aceas ta tâ lcuire cele mai temein ice instrucţiuni despre datorii le preoţeşti , în toată înt inderea şi înnăl ţ imea lor, p recum şi despre chipul în ca re să le împlinească. Să ce tească numai tâ lcuirea Epistoliilor că t ră Timotei şi Tit î ncă şi dogmele re l i -giunei sunt adever i te deplin în aceas tă lucrare , aşa că ea va putea servi de că lăuză chiar în pr ivinţa regulei

*) George Erbiceanu, discurs la se rba rea p a t r o nului seminarului Veniamin, în Bis. Ort. Rom., an. II. 1876—76, pag. 527.

de credinţă 1 ) . Tot a semenea mora la creşt ină se c u pr inde a icea p â n ă în cele mai mici a m ă n u n t e ; tâ lcui r e a de faţă a re un bogat mater ia l despre legile m o r a lei, despre conşti inţă, fapte bune şi virtuţi, p recum ş i despre tot felul de patimi şi fapte rele. De aicea v a învăţă clericul a combate şi mai bine luxul, l enea şi beţia, a r e c o m a n d ă modest ia , munca , meseri i le şi c u m pătarea . Nu cunoaş tem altă lucrare , ce ar învăţă mai pract ic a s tăpâni pa t imi l e : „Răgnetul şi strigările ce le mari sunt ca un cal, iar călăraşul care şade pe ca lu l aces ta este urgia şi mânia . împedecă şi oboară jos p e calul răgnetului şi negreşit vei oborâ î m p r e u n ă şi p e că lă raşu l" (Tom. II pag. 3 6 9 ; comp. şi Tom- I., n o t a I , pag. 107). Lucra rea aceas ta înfăţişează de asemenea cele mai sănă toase principii cu privire la c h e s tiunile sociale şi economice , ca relaţii le statului cu supuşii săi, relaţi i le familiare şi casnice, relaţii le d in t re s tăpâni şi servitori , dintre bogaţi şi săraci , folosul i n dustriei manua le , îngrijirea de animale , ş. a. Despre aces tea se poate lesne încredin ţa oricine dacă va a-r u n c a o ochire d. e. asupra tâlcuirei Cap. XIII din E -pistolia că t re R o m a n i ; Cap. V şi VI din Epistolia că tre Efeseni ; a Cap. VI, v. 17 din Epist. I că t re T i m o tei ; a Cap. II, IV din Epist. I şi Cap. III din Ep. I) căt re Tesa lon i chen i ; a Cap, IX, 9 din Ep. I căt re C o -rinteni , ş. a. Apoi ce proverbe instructive se găsesc în cursul tâlcuirei . Se cităm unul despre s tăruinţa l a m u n c ă : „Pe hier, h ierul îi ascute , iar piatra de p e a -tră f recându-se naşte flacără" 2 ) . Ce bogăţie de cuvin te şi poveţe dela sf. Părinţi , p recum şi dela filozofii greci şi romani . Ceva mai mul t : ap roape toate şti inţele o -meneşt i sunt luate în ajutor pent ru a face cât mai bine înţelese adevărur i le dumnezeeş t i ; aşa d. e. a s t ronomia (I Cor. XV, 4 1 , nota, Filip. II, 10, Tit I, 13 ş. a . ) ; a rh i tec tura (Efeseni, in t roducere , Coloseni I, , ş. a . ) ; medicina şi igiena (pag. 28 passim, pag. 352, nota, ş. a . ) ; fiziologia (Efes. VI, 14, fine, pag. 4 1 4 ; Colas. II, 19, ş. a . ) ; psihologia (pag. 224 sq. şi Tom. II, pag. 373) ; chiar a r ta războiului (Tom. II, pag. 412 despre istorie şi filozofie nu mai a m i n t i m ; materi i din ele se întâlnesc în cele mai multe locuri.

Această mare silinţă a autorului de a înlesni p e cetitori să înţeleagă cuvintele cele de Dumnezeu in suflate ale Apostolului neamuri lor , e vrednică de l ua re aminte. Cetirea Epistoliilor Sfântului Pavel a avut în cursul t impului u rmăr i m i n u n a t e ; a adus la credin ţă în adevăra tu l Dumnezeu pe închinători de idoli şi a înrâur i t ho tă râ to r asupra oameni lor dedaţi la pat imi,

!) Vezi d. e. Tom. I, pag. 84 sq. despre botez unde şi polemizează fin cu eterodocşii , care au al te prac t ice despre botez. Vezi şi pag. 488 cu câtă fineţă atinge pe cei ce fac slujba dumnezeiască în al tă l imbă decât cea vorbi tă de popor.

2 ) Comp. şi II, 11 (pag. 30 Tom. II) frumosul verb e l i n : tot lucrul măsura t este mai bun. E vrednic de reţ inut şi proverbul din Tom. I. pag. 5 2 8 : „strică pe moralurile cele bune întâlnirile cele rele" — prove rb pe al cărui au tor t raducă toru l omite a-1 numi, deşi în textul grec este, anume Comicul Menandru.

a se lăpădâ de ele şi a duce o viată vir tuoasă. Pent ru cazul întâiu putem aduce ca exemplu pe sf. m u n c e -nită Doamna, care din sluji toare la capiş tea idolească a palatului imperial din Nicomidia, pe vremea lui Maximian, prin cet irea Epistoli i lor sf. Pavel s'a făcut creş t ină şi a sigilat cu viaţa adevărul credinţei sale. Pen t ru cazul al doilea, putem aduce pe fericitul Au-gustin, ca re povesteş te în te rmeni mişcători cum într 'o zi, şezând sub un a rbore din grădinuţa casei sale, p lângea şi suspină, împutându-ş i depravarea sa, şi se tot îndemna a face o ul t imă sforţare spre a se smulge din cătuşele ei, când auzi un glas de copil dela casa vec in ică z i c â n d : ia şi ceteşte! (toii et legale!). Atunci e l deschizând la în tâmplare Epistoliile sfântului Pavel , p e care le avea cu sine, dădu peste locul u r m ă t o r : „Ca ziua cu bună cuviinţă să umblăm, n u ' î n benche -turi şi în beţii, nu in curvii şi în înverşunăr i , ci îm-brăca ţ i -vă întru Domnul nost ru Iisus Hristos, şi p u r t a rea de grijă a t rupului nu o faceţi spre pofte". F e ricitul Augustin cetind aces te cuvinte i-se pă ru că Apostolul i-le zice chiar lui. „îndată, adauge el, în sufletul meu se revarsă ca o lumină ce-'l linişti şi în a c e l a ş t imp se risipiră toa te îndoeli le mele ca norii d e vânt" 1 ) .

Autorul tâlcuirei Epistoliilor Sf. Pavel a ştiut a-ceas tă minuna tă pu te re a lor, şi de a c e e a . a căutat a le lămuri în toate amănunţ imi le , ca să se poată împăr tăş i cât mai mulţi de lumina darului ce se revarsă din ele. Astăzi însă în locul slujirei la idoli este sluj i r ea la patimile de tot felul, ca mândr ia , aviditatea de bunur i mater ia le , îmbuibarea , desfrâul, necredinţa , invidia, ura, mân ia ş. a. Nimeni nu poar tă împrot iva a-

"cestor patimi şi a a l tora de felul lor un războiu mai c r â n c e n şi sigur de izbândă ca Apostolul Pavel .

Voeşti, deci, să te scoli împotriva patimilor şi să câştigi prin simplele cuvinte a le credinţei biruinţa pe c a r e n ' a putut 'o şi n 'o poa te câştiga toată înţelepciunea omenească ? ceteşte cu luare aminte Epistoliile lui P a p e i Eşti ho tărâ t a te luptă lupta cea bună pent ru credinţă , adevăr , drepta te şi moral i ta te , a înduioşa i-nimile pen t ru cei lipsiţi şi părăs i ţ i , a mângâia pe cei într istaţ i şi amărâ ţ i ? ceteşte cu luare aminte Epis toliile lui Pavel , şi lumina ce a s trăluci t asupra lui pe calea Damascului va străluci şi asupra ta, şi ca o făcl ie vei lumina pe toţi cei din ju ru l tău, p recum i-a luminat odinioară fercitiul Augustin. Iar cei înda to ra ţ i m a i mult a face aceas ta sunt preoţi i . Către dânşii a zis Domnu l : „Aşa să lumineze lumina voas t ră îna in tea oamenilor , ca văzând faptele voastre cele bune, să m ă r e a s c ă pe Tatăl vost ru cel din cer iur i" (Mat V, 19). Căt re dânşii a zis Apos to lu l : „Luaţi aminte de voi şi de toa tă t u rma" (Fapt. XX, 28). Preoţi i nu vor împlini cu spor aceste porunci , dacă nu se vor adăpa d in izvorul înţelepciunei Marelui Pavel . Icoana lui şi î nvă ţă tu ra lui să fie şi pen t ru dânşii în servirea păs to rească , ceea ce este busola pent ru mar inar i . Model

!) Confess. VIII, 12.

mai deplin al apostolului Evangheliei , şi învă ţă tură mai cupr inză toare despre acest apostolat , nu avem.

Mitropolitul Veniamin ştia prea bine aceasta . Şi p recum la începutul arhipăstor iei sale t ipăreş te t â lcu i -rea lui Teofilact l ă Evangelii , aşa la sfârşitul vieţei sale t raduce tâ lcuirea Epistoliilor Apostolului Pavel . Această t r aducere e ca un tes tament , în care Marele Mitropolit a ra t ă luminat ce voeşte el să facă viitorii preoţi ai neamului său. De aceea şi numeş te el învă ţă tura A-pos to lu lu i : „Vistierie de mult preţ , comoară de avuţii cereşt i , fântână de apă vie răcor i toare sufletelor a rse de pr ipetul păca te lor . Doftorie v indecă toare de toa te boabele cele sufleteşti. Scară care sue la cer pre cei ce b vor unelti cu sârguinţă. Făcl ie , ca re povă ţueş te pe cei în tunecaţ i că t re lumina cunoşt inţe i de Dumnezeu. Sare , ce omoară pe viermii cei s u f l e t e ş t i . . . " 1 )

0 lucrare de a tâ ta valoare nu putea r ă m â n e a mai mult t imp „grădina închisă şi izvor pecet lu i t" , fără paguba sufletească a clerului nostru. Osteneala cea mul tă ce şi-a dat, la sfârşitul vieţei, neobositul Mitropolit, nu trebuia să r ă m â n ă deşar tă , căci prin aceas ta el, ca şi Apostolul, a ştiut cum să sevârşească a legerea vieţei şi s'a luptat nu ca cum ar bate aerul (I Cor. IX, 26). De aceea i-s'a gătit cununa dreptăţe i . Şi lucru m i n u n a t ! El adevereş te pr in sine însuşi că Dumnezeu răsplă teş te negreşit pe cei ce fac bine în aceas tă viaţă- Nimeni să nu se îndoiască despre adevărul une i răsplăt i r i după moar te .

Mitropolitul Veniamin în t impinase pela sfârşitul arhipăstor ie i sale mari greutăţ i din par tea Domni torului Mihail Sturza, pen t ru a asigura bunul mers al S e minarului său, de care nu încetă a se în teresâ p â n ă în ul t imele sale z i l e 2 ) . Dar după o j umă ta t e de veac , mul ţămi tă solicitudinei bărbaţ i lor noştri dela c â r m a statului, Seminarul lui Veniamin a fost instalat în chiar palatul fostului Domni to r !

Mitropolitul Veniamin r idicase cu mari greutăţ i şi jertfe mărea ţa biserică a Mitropoliei din Iaşi, pe care însă n 'o putu vedea t e rmina t ă : dar el făcuse o faptă bună . Răsplăt i rea nu i-a lipsit. 0 j umă ta t e de veac şi mai ceva trecu, biserica lui Veniamin ajunsese o mărea ţ ă ruină, când ea fu res taura tă în mare splendoare şi tâ rnos i tă în t impul Regelui nostru Carol, a u gustul pro tec tor al monumente lo r noas t re naţ ionale . Bucura tu-s ' a a tunci sufletul lui Veniamin, că opera sa şi-a ajuns destinaţia.

Mitropolitul Veniamin, cu un an înainte de moar tea sa, începe să t r aducă însemnata tâ lcuire a lui Ni-codim Aghioritul la Epistoliile Sf. Apostol Pavel . N 'a ţ inut seamă nici de slăbirea vederei , nici de sfârşirea glasului, nici de t r emura rea manilor , nici de amor ţ i r ea picioarelor , nici de sleirea puter i lor . A t radus îna in te

*) P reacuvân ta rea la Chir lacodromion; Neamţ, 1811 2) C. Erbiceanu. Istoricul Seminarului Veniamin,

r ep roduce la sfârşit o adresă a Mitropolitului Veniamin din a. 1844 Iulie 9, cu care tr imite la bibl ioteca Seminarului mai mul te cărţ i t raduse de el şi t ipăr i te de curând.

de dimineaţă până seara, din zi în zi t e rmină luc ra rea, când nu mai avea nici două luni depl ine de trăit . A făcut ţarăşi o faptă bună . De aceea nici răsp lă t i rea nu - i l ipsi! Lucrarea sa manuscr isă , după o j u m ă t a t e d e veac iasă la lumină prin impr imare tot în t impul Regelui nostru Carol, augustul patron al culturei n o a s t re bisericeşti . Sufletul lui Veniamin acum iarăşi se bucu ră întru Domnul, că munca din ult imele zile ale vieţei sale pământeşt i n ' a r ămas ui tată in rafturile bibl ioteci lor 1 ) . Acum aceas tă lucrare se poate răspândi pr in t re toţi clericii, cum negreşit a dorit el. Iată r ă s plata sufletelor mari . Şi aceas tă respla tă e cu atât mai p lăcută lui Veniamin, cu cât ea răspunde pur tăre i lui d in toată viaţa, ce a fost închinată numai binelui obştesc ai Bisericei şi Patrie?. Se c u v e n i â ' d a r cu tot dreptul a i-se închină lui lucrarea imprimată.

Pri imeşte, o Păr in te , prinosul acesta, ce- ' l aducem amintirei tale, vrednicule de laudă.

Nu' ţ i aducem cununi de flori, ce se t rec , ci cuvinte dumnezeeşti, , ce sunt ne t recă toare , p recum zice S c r i p t u r a : „Uscatu-s 'a iarba şi floarea ei a căzut, iar cuvântul Domnului r ă m â n e în veci - ' .

Nu'ţi r idicăm statui de marmură sau de bronz, pe care timpul aşişderea le sapă şi le surpă, ci 'ţi în făţişăm învăţături le apostol ice date Biserîcei, stâlp şi întăr i re a adevărului .

. Nu'ţi hărăzim aur sau argint, care se perde , ci un rod al înţelepciunei cei insuflate de Dumnezeu, ce d u p ă Psalmistul este mai dulce decât mierea şi fagu-rul , mai scump decât petri le cele de mult preţ .

Pri imeşte, o Păr inte , ale tale dintru ale tale. Priimeşte pe Veniaminul tău, cea de pe u r m ă

lucra re a ta pent ru luminarea clerului şi neamulu i tău. Din locaşuri le drepţilor, unde te odihneşti , uneş te

rugăciuni le tale cu a le noas t re căt re Atotputernicul Dumnezeu, ca să ape re şi să în tă rească România cu sfânta Biserică cea din ea, să b inecuvinteze şi să pă zească pe P rea Innălfatul nostru Domn şi Rege Carol I, căci sub a lui în ţe leaptă şi păr in tească domnie, Ţara şi Biserica au ajuns zile frumoase şi potrivite cu a ş teptăr i le poporului , care după rostul unui poet al său, nu voeşte : „Ceriul fără stele, câmpul fără flori, zile lungi şi tr iste fără serbâtor i" .

Athanasie al Râmnicului. (Bis. Ort, Rom.)

Desvoltarea mai noauă a Didacticei în raport cu Psihologia.

B) Epoca Psihologiei intelectualiste: Didactica herbartianâ.

(Urmare.)

Teoria intelectualizmului psihologic se clat ină din temeliile sale în faţa curentului filozo-

1 ) Manuscriptul este acum în biblioteca Facu l t ă -ţei de teologie din Bucureşti , unde a fost adus dela Seminaru l din Huşi, împreună cu biblioteca acelui S e minar, la 1894, când s'a desfiinţat. Iar la Seminarul din Huşi, probabi l a r ămas dela episcopul Meletie Is t ra te , fostul arhidiacon al Mitropolitului Veniamin.

fie al veacului . Nu pres te mul t doctr ina intelec-tualistă va dispărea în domeniul t recutului , r e -mâindu- i numai impor tan ţa şi valoarea istorică, în mersul de dezvoltare al Psihologiei. Se ş t ie anume , că în t impul mai nou multe din doct r i nele psihologice ale lui Herbart sun t combă tu te , reâturnate şi, ca absolut falze, înlăturate c h i a r : în cercurile psihologilor modern i intelectuâl izmul se conzideră deja ca un sistem învechit. Grandioasele cercetări efectuite pe terenul Fiziologiei şi Biologiei, aplicarea rezultatelor acestor cercetări la s tudierea fenomenelor psihice, mai depa r t e dezvoltarea f rumoasă a Pedologiei (Psihologiei copilului), au dat naş tere unei noui di recţ iuni psihologice, direcţ iune, care, procezând pe cale analogă cu ştiinţele esperimentale, caută de a aşeza şi Psihologia în seria acestor ştiinţe; şi de sigur va conduce la o cunoaştere mai adâncită , m a i l impede, mai bine întemeiată a vieţii sufleteşti a omului , cu motivăr i şi justificări i recuzabile. Celebrii psihologi moderni , creatori i Psihologiei c o n t imporane , şi a n u m e : Wundt în Germania , Ribot (pron. Ribô) în Franţa , Sully (pron. Solii) în En-glitera, lames (pron. Djems) şi Stanley Hali (p ron . Stenii Hoall) în America-nordică, autori tăţ i înaintea cărora se închină astăzi întreaga lume şt i -enţifică, în cercetările lor psihologice încorona te d e rezultate strălucite, pleacă dela principiul, jus t i ficat prin Fiziologie şi Biologie, că nu reprezen-taţ iunea, după c u m afirma Herbart şi şcoala sa, ci instinctul, deci nu intelectual, ci voinţa este dementul primar, elementul directiv în viaţa psihică a omtdui şi că prin u rmare , nu din reprezenta-ţiuni se derivă toate celelalte fenomene sufleteşti, ci voinţa formează ulterior intelectul, cape un factor secundar al său. Acesta este principiul conducător al Psihologiei mai noue . Şi direcţia ps i hologică bazată pe acest principiu, se zice : volun-tarizm.

Mai toţi psihologii de valoare sunt astăzi a-derenţi ai voluntar izmului , şi contrari i intelectual izmului , plăzmuit de Herbart şi discipolii să i . Acest fapt este de o însemnătate principală a tâ t pentru Pedagogie cât şi pent ru Didactica m o dernă, căci p recum se ştie, Psihologia şi Didactica herbar t ianâ , dealminteri şi astăzi foarte res-pândite , fiind în esenţa lor întemeiate şi cons t ru ite pe bază intelectualistă, atât în teorie cât şi în practica învăţământului uşor îi poate induce pe pedagogi în rătăcire prin max ima greşită a lui Herbart, care zice, c ă : »în ce chip se de te rmină cercul de cugetare al elevului, aceea este pen t ru educa tor tot, căci din cugetări se derivă sent imentele , tendeţele, deciziunile şi acţiunile individului . «

P e baza nouelor doctr ine ale Psihologiei voluntariste, pedagogii mai nou i şi nizuesc de a întemeia şi a construi o noauă Didactică, care se

n u m e ş t e : Didactică experimentală, un ram de ştiin ţă de tot noauă , al cărei pr incipiu cardinal este aceas ta : A aplicata rezolvarea problemelor didactice metodul experimental {experimentele psihol.-didactice), observaţiunea exactă şi datele statistice, şi anume a le aplica în mod principiar. Că o astfel de Didactică este posibilă, se dovedeşte prin ope ra cea mai noauă a profesorului german (din Karlsruhe) Dr. W. A. Lay în t i tu la tă : »Didactica esperimentală, întemeierea ei cu deosebită privire la senzul muscular, la voinţă şi acţiune". (Experimentel le Didaktik, ihre Grundlegung mit besonderer Rücksicht auf Muskelsinn, Wille und That, Wiesbaden . 1904) , care se poate conzidera ca un început bun , o încercare reuşită în noaua direcţ iune indicată de Psihologia voluntar is tă . Didactica exper imentală pas de paş ţine seamă de cele mai noui rezultate ale acestei psihologii, şi tocmai de-aceea, la stabilirea principiilor didactice, pune m a r e preţ pe senzaţiunile musculare , pe repre-zentaţ iunile de mişcare, pe procesul de desvol-tare ale voinţei şi pe acţiunile voluntare , tot atâtea m o m e n t e cari după c u m cu drept cuvânt observă Dr. Lay, p ân ' a cum (adecă în Didactica veche) au fost foarte puţin luate în socot inţă la aplicarea principiilor didactice, deşi pe mişcare se bazează întreaga viaţă psihică, şi pu ru rea adevăra tă r e m â n e zisa lui Bibot: »Unde nu-e mişcare, acolo nu poate fi nici perceptiune« (A-se vedea »Psihologia atent iunei«) .

(Va u r m a ) .

A V I Z . A apărut şi se află de vânzare în ediţiunea tipo-

. grafiei noastre :

„ Is to r ioare B ib l ice" II carte de religiune pentru şcoalele poporale, de cunoscutul profesor din Caransebeş: Dr. Petru Sarbu, aprobată de Ven. Consistorii gr.-or. române din Arad, Caransebeş şi Oradea-Mare. Ediţiunea V. Preţul 30 fileri.

Avizăm prin aceasta pe domnii învăţători, că preţul acestei cărţi şcolare s'a pus 60 fii. greşit în loc de 30 fii. Cartez e gata şi se poate comanda dela adminis-iraţiunea tipografiei noastre. Atât cuprinsul bogat din-trânsa şi neapărat folositor pentru şcoalele noastre po-porale-confesionale, cât şi ca executare tehnică e de

' laudă şi o recomandăm cu toată căldura şcoalelor noastre confesionale.

A V I Z La administraţiunea tipografiei diecezane din

Arad se află spre vânzare „Tăicuiala evangheliilor" de fericitul Loga tipărite cu litere cirile în Buda la anul 1835. Preţul de exemplar 2 cor.

C R O N I C A . • F o n d u l Gojdu. La şedinţele fondului Gojdu, c a r i

se ţ in în Budapesta sub presidenţ ia I. P. S. Sale D-lui M i tropoli t I. Meţianu, iau par te P. Sfinţiile Lor E p i scopii N - Popea şi 1. I. P a p , apoi d-nii Iosif Galu, G. Serb deputat , loan Puşcariu, jud*e de Curie în pensie,, Berlogia, jude de Curie, Dr. Poinar , advoca t şi P . Cosma, directorul „Albinei" . Procese le verbale le c o n duce dl Ghenadie Bogoevici, secretarul Fondulu i .

Averea fondului la sfirşitul anului . 9 0 * e ra de^ 5.096,878 coroane .

A l e g e r e . 13/26 Martie a. c. a fost a legerea d e preot în comuna Birtin decre ta tă în mod inter imal d e Veneratul Consistor o rădan ca parohie pro topresb i te -rală pent ru t ractul Peşteş . Ales a fost păr inte le a d m i nistrator protopopesc Iosif Moldovan intrunind to ta l i tatea voturilor. Alegerea a fost condusă în ordine de că -t ră meri tuosul preot din Şiuncuiuş loan Şimoc.

f Czigler Gyozd. Un distins arhi tect din ţ ea ră , fiu al oraşului nostru, a decedat eri in Budapesta . D e functul, ca re a fost o mândr ie a artei a rh i t ec ton ice , a re un titlu osebit şi la regretele noas t re . Tatăl său a edificat Catedrala din Arad, iar acum când a fost. vorba s'o renovăm, din cura tă pietate faţă de ta tă l său, s'a oferit şi ne-a şi făcut planul ei de renovare-gratui t .

F ie- i ţă r îna u ş o a r ă ! Prremi i p e n t r u e e l e mai b u n e p i e s e t e a t r a l e .

Comitetul Societăţi i pent ru fond de teat ru român d e cerne două premii , unul de 500 coroane şi al doilea de 300 coroane pent ru cele . mai bune piese teatrale-din câte i-se vor prezentă p â n ă la 1/14 Octomvrie a. c , între u rmătoare le condi ţ iun i : 1. Subiectul piesei să fie luat din viaţa poporului român ori a clasei n o a s -t rea culte. (în privinţa extenziunii şi a genului piesei nu se pune autorului nici o restricţ iune.) 2. Manuscr ip tul să fie scris clar legibil, tot numai pe o faţă de hâ r tie. 3 . La manuscr ip t se va a lă tura un plic sigilat, a -vând pe avers titlul piesei, iar în lăuntru un bilet cu numele complet al autorului . Manuscriptele sunt a se trimite la adresa secretarului Societăţii , diui Dr. Iosif Blaga în Braşov (Brasso). Piesele premiate se vor t i pări pe cheluiala Socie tă ţ i i ; autorul va primi 50 e x e mplare t ipări te. Braşov, 5/18 Martie 905. Pent ru c o mitetul Societă ţ i i i : Virgil Oniţiu m. p. v.-president Dr. Iosif Blaga, secretar .

La . Ierarhia r o m â n i l o r d in Ardeal ş i U n g a r i a de mai mulţi ortodoxi. Sibiiu, 1905. Este o broşură , ca re cupr inde o serie de art icole polemice, reproduse-în b roşură din „Telegraful Româu".

E o carte , ca re combate direcţia papis taşă în concepţ iunea istoriei bisericei r omâne din ţara n o a s t r ă ; şi poate fi cetită cu folos, pent ru c u n o a ş t e r e a istoriei vechi a bisericei noas t re .

Iubi leul patr iarhului Braneov ie i . Luni a î m plinit pa t r ia rhul sârb gr.-or. 75 de ani. Din incidentul aces ta au fost aranja te mari serbăr i în Carloviţ. A u luat par te toţi episcopii sufragani, Zmejanovici , Bogda-novici , Sevici, apoi generalii Bororojevici şi Bi t ter l , apoi Antoniu Hadjici, preşedintele societăţii literare-Matitza Srbsca, deputaţii dietali Dr. Milan Maximovici şi Ştefan V. Popovici , a rchimandr i tu l Vrdocky, stareţ i i mănăst i r i lor şi întreagă elita sediului patr iarhal . L i t u r -

| ghie splendidă s'a oficiat, apoi a fost un ospăţ superb . Cum p o a t e fi a d u s t i n e r e t u l sburda ln ic l a

b i s e r i c ă . Un păstor sufletesc cu praxă îndelungată a j expus în t r 'o revistă teologică următoru l metod pe c ă r a

Va în trebuinţat , spre a împedeca t ineretul ca să steie î n a i n t e a bisericei, în loc ca să intre în lăuntru: M'am interesat prin part iculari , cari sunt acei t ineri , cari tot d e a u n a stau în decursul serviciului divin înaintea b i ser ice i , pe t recând acolo şi oprind şi pe alţii de a în t ră în biserică. în acest mod am aflat, că mai ales t re i bă ie tani îşi fac de cap în această privinţă. Pe aceşt i trei i-am chemat apoi la mine şi am petrecut cu dânşii cam în următoru l mod. Mă bucur foarte că aţ i venit. Am voit deja de mult ca să vorbesc cu voi de-o afacere ce mă preocupă. N'am ştiut însă, pe cine să-1 chem încoace , pen t ruca să cassăm o necuvi inţă care nu-mi place mie şi de sigur nici vouă tuturora , în fine am cugetat la voi şi v 'am chemat încoace , pent rucă ştiu că sunteţi nişte t ineri din case bune şi pricepuţi şi aveţi t recere la ceilalţi feciori. Voi de b u n ă seamă veţi isbuţi, ca aceea, de ce vom vorbi aici, să nu să întâmple mai mult. Voi ştiţi adecă, că mulţi ţ ineri, în loc ca să între în biserică, se învârt pe afară şi-i opresc şi pe alţi. Spuneţ i- le acestora, să nu se mai poar te aşa, căci pur ta rea lor e necuvi incioasă şi păcătoasă . Mi s'a spus că ceialalţi oameni ta re se scandalizează din cauza acestei necuviinţe. După aceea am mai vorbit cu aceşti feciori, i-am întrebat , ad cap tan-dum benevolent iam, ce mai e pe acasă, ce face ta ta şi m a m a şi am recapi tula t apoi din nou dor inţa mea dela început . La p lecare mi-au dat asigurarea, că aşa ceva n ' a re să se mai întâmple . La aceas ta le-am r e plicat : Am ştiut eu prea bine căt ră cine mă adresez; voi sunteţi t ineri bravi, cari ştiu ce se cuvine. înc re de rea ce le-am ară ta t -o acestor t ineri a avut u rmăr i bune. Ei au întrat de aici înnainte în biserică şi i-au înduplecat şi pe ceialalţi. Abuzul a înceta t şi n 'am mai avut cauză să mă supăr" .

Anale le reuniuni i învăţători lor români dela şcoa-lele confesionale gr.-or. din dieceza Caransebeşului Nr. 3 a. c. Cuprinde două studii de interes pedagogic şi a n u m e : „In ce chip îşi poate câştiga şi susţ inea învăţătorul autor i ta tea şi respectul în şi afară de şcoală?" şi „în ce măsură poate contr ibui casa păr in tească la educaţ ia ş c o l a r ă ? " — ş i o par te informativă. Redactor Pe t ru Buzera.

Rectif icare. In numărul t recut al revistei noastre a r t i co lu l : , ,Desvoltarea mai nouă a didact icei" aliniatul II, şirul 7 s'a făcut o omisiune, care a re să se rectifice în chipul u r m ă t o r :

„Ceeace în limbagiul vulgar se numeşte memor ie , etc. nu e altceva decât oare-care acţiune sau relaţiune în o anumită massă de reprezentaţiuni.

în a t e n ţ i u n e a învăţă tor i lor români . Şcoala r o m â n ă este inst i tuţ iunea cea mai espusă valurilor con t imporane. Ea are să-şi e lupte adevăra ta valoare prin muncă c ins t i tă ; şi p recum economul bun, pent ru a a-junge la o stare bună, îşi chiverniseşte averea cu o împărţ i re raţ ională, aşa şi învăţătorul pentru a delă turâ norii cei viforoşi ce par a ameninţa şcoala r o m â n ă şi prin t ransa relicvia cea mai sfântă moşteni tă dela s t răbuni i noştri , a re să'şi facă o împărţ i re bună, r a ţională, a materialului de propunere . Aceasta greutate, ce înt impină învăţătorul şi şcoala r o m â n ă azi, se va elimina, dacă învăţătorul român va aprecia şi va da impor tanţa meri ta tă unei lucrări e laborate pe baza noului plan de învăţământ , aprobat de Venera bilul Congres naţ ional bisericesc, al bisericei noastre .

Aceasta lucrare e datori tă învăţătorului din Arad Ioan Vancu şi poar tă t i t lu l : „Exerciţiile intuitive în limba română şi maghiară".

In u r m a recens iunei corpului profesoral al S e minarului nostru, Venerabi lul Consistor, în şedinţa s e natului şcolar ţ inută la 10/23 Febr . pr in decisul Nr. 419 a învrednici t aceas tă lucrare cu aproba rea sa.

Recomandăm cu căldură învăţător i lor acest m a nual ajutător ca car te şi pen t ru elevi. Se poa te p rocu ra dela „Tipografia d iecezană" din Arad. Pre ţu l 50 fileri peste 10 esemplare 1 0 % rabat .

„Revis ta n o a s t r ă " se numeşte noua revis tă ce a început să apa ră în Bucureşt i sub direcţ iunea doamnei Constanţa Hodoş. Este pr ima încercare la Români de a grupa la un loc toate puteri le intelectuale feminine. „Revista Noas t ră" nu urmăreş te ţ inte exclusiviste, ci are de gând „să devie o oglindă credincioasă a colaborări i intelectuali tăţ i i femeeşti la patr imoniul comun cultural na ţ ional" .

Numărul 1 a apăru t cu următoru l sumar : Primul cuvânt de C. H. Seară , Două cruci , versur i de Elena Văcărescu. Ce voim de Sofia Nădejde. M â n tuirea, d ramă în t r 'un ac t de Constanţa Hodoş. Opalul versuri de Măria Baiulescu. Marea, novelă de Carola Ungarth. Impresii din P inaco tecă de Neli Cornea, Cântecul Ţesătoarei de Elena Poenaru . Devotare pen t ru suferinzi de Dr. Ecater . Arbore. învierea în Macedonia de Liber ta tea Vaian. Carnetul meu de Petr ica Ralet. Cronica Liberă de I. G. — Abonamentul pe un an 7 lei. Pen t ru Austro-Ungaria 7 cor. Apare la l şi 15 a fiecărei luni. Redacţia şi admin. Bucureşti Bulevardul Elis'abeta Nr. 67.

Revi s ta învăţătorilor şi învăţătoarelor, este o e s -celentă revistă pedagogică, ce apa re în Buzeu (Bulevardul Brăt ianu 2) în România . Conţine studii ser ioase din dmeniul educaţ iunei , instrucţ iunei , econemiei săteşti, e tc . Cei mai distinşi învăţător i din România co laborează la aceas tă revistă, ca re pr in nivelul său înalt şi autor i ta tea- i competentă , mai conziderând că e lipsită de orice colorit politic, este neînlăturabi l de lipsă să o aibă orice învăţător român, care îşi ia m i siunea în serios.

Abonamentul pen t ru anul VI începe cu 1 Iunie 1905. Apare în broşuri luna re (Preţul abonamentu lu i pe an 6 lei).

C o n c u r s e . La concursul prim nep resen tându- se nici un r e

curent , prin aceas ta se escrie nou concurs pent ru paroh ia vacan tă din Mânerău, în tractul protopresbi teral al Jenopole i (B.-Jeno) cu dura tă ele 3 0 zile dela pr ima publ icare în foaia oficială.

Cu de astă dată venitele se augmentează cu bir parohial şi deci venitele încopciate cu această pa roh ie s u n t : 1. 16 jugere pămân t a ră tor cu dreptul de p ă -şunat , 2. cvart ir l iber cu grădină de 8 0 0 Q , 3 . stolele îndat inate , 4. întregirea dela stat (pentru preotul r ă posat, fără 8 clase, a fost stabilită în 547 cor. 8 1 fii.) 5) birul pa roh i a l : dela parohieni cu 8 jugăre 1 măsură , dela cei cu 4 jugăre V 2 măsură cucuruz sfăr-mat, iar cei fără pămân t să facă o zi de lucru pe an.

Recurenţ i i sunt poftiţi sub durata concursului a se presenta vre-odată în biserica din loc spre a se face cunoscuţ i alegătorilor şi a-'şi subşterne recurse le pe calea P . On. oficiu protopresbi tera l .

Mânerău, din şedinţa comitetului parohial ţ inută la l ? / 2 5 Martie 1905.

Comitetul parohial.

Cu ştirea m e a : Constantin Gurban, ppresbi ter . — • — 1 - 3

Licitaţiune minuendă. Pe baza conclusului sinodului parohial gr. o r t .

rom. din H o l t m e z e s , se escrie concurs pent ru zidirea, une i biserici nouă din lemn, spre care scop se va ţ i nea l ici taţ iune minuendă în şcoala gr. ort. rom. din a c e a parohie , Duminecă în 3 / 16 Aprilie a. c. după ameaz i la 3 ore p. m.

Preţul de esc lamare pent ru zidirea bisericei e 5240 cor. 64 fii. Planul , specificarea speselor şi c e l e lal te condiţ iuni se pot vedea, ori când, la parohul R o mul Hărduţ iu . Comitetul parohial îşi rezervă dreptul, a se p ronun ţa asupra ofertelor după l ici taţ iune.

Doritorii de a împlini acea zidire au a se p r e sentâ la terminul mai sus indicat, la l icitaţiune şia d e p u n e un vadiu de 1 0 % dela preţul esclamări i .

Holtmezes, la 7/20 Martie 1906. Pentru comitetul parohia l .

Romul Hărduţiu 7

preşedinte. — • — ' 2 - 3

IPpW V r ţ V V f ^Pfw M V V N V j&f&

Cancelar ia arhitectului r o m â n

loan ^Jiga A R A D , S t rada Atzel Peter Nr. 1 .

(lângă Crueea Albă).

Pregăteş te planuri şi specificări de spese p e n t r u edificii publice şi private, pr imeşte lucrăr i în sfera a r -hi tecturei mai înalte, cenzurăr i , colaudări . Ca specialist în ritul nost ru oriental edifică şi res taurează biser ic i în mod artistic, din care cauză îl r ecomandăm îndeosebi dlor parohi . Trimite planuri , schiţe, specificări ş i serveşte în lucrăr i arhi tectonice cu desluşiri gratuit.

10—10

în u r m a dispuneri i Venerabilului Gonsistor die-c e s a n —- se escrie concurs nou pe vacan ta parohie d in Zărand în tractul ppresbi teral al lenopolei — c u dura tă de 3 0 de zile dela pr ima publ icare . La concu r s se admit şi recurenţ i cu cvalificaţiune pent ru pa roh i i de clasa a doua. Venitele parohiei s u n t : 1) folosirea a unei sesiuni pământ , 2} 800 coroane bani ga ta din cassa cnl tuală solvinde în ra t e t re i lunare ca r e s c u m p ă r a r e de bir şi de stole reduse , 3) întregirea stabi l i tă dela înaltul guvern, 4) un intravi lan parohia l , ca r i toate la olaltă ating suma de 1600 coroane

Recurenţ i i 'şi vor subşterne recurse le pe calea P . On. oficiu ppresbiteral din Ienopolea (B.-leno) şi se v o r p resen tâ vre-odată sub dura ta concursului la sf. biser ică spre a se ară ta poporului .

Zărand, din şedinţa comitetului parohial ţ inută l a 1/14 Martie 1905.

Aurel in Iancu George Rufu preşedinte notar.

Cu ştirea m e a : Constantin. Gurban ppresbi ter

— • — . 2 3

Pen t ru îndepl inirea parohiei din Odvoş deven i t ă vacan tă pr in moar tea parohului loan Beleş, pr in aceas t a să escrie concurs cu terminul de a recurge de 3 0 zile dela pr ima publ icare în organul oficios* „Bise r ica şi Şcoala" .

Venitele încopciate cu acest post sunt : 1) o s e s iune în t reagă de pămân t a ră tor şi fânaţ, 2) veni te le s to la re stabilite pr in normat ivul aproba t de Ven. Con-zis tor diecezan în a. 1892 şi anume a) pent ru înc re d in ţa re 1—2 cor, b) pent ru vestiri 1 cor. c) pen t ru cunun i i 4—6 cor. d) pent ru î nmormân ta re mică 2—3

* co r . e) pentru înmormân ta re m a r e 5—12 cor. f) Sfinţ i r ea apei de moaşă 60 fii. g) pentru rugăciunea de îm-l i s e r i c i r e 60 fii. h) informaţiunea familiară 4 cor. i) es t rase matr iculare 2—4 cor.

3) Birul preoţesc dela 207 case câte o măsură d e cucuruz sfărmat, sau în bani 2 cor. 4) întregirea dota ţ iuni i preoţeşt i din visteria statului 797 cor. 34 fii.

Pa roh ia este de clasa I-a Cei ce doresc să ocupe aceas ta parohie să-şi

t r imi tă recurse le adjustate conform lit. a., a §-lui 15 din Regulamentul pent ru parohii şi adresa te comitetu lu i parohial din Odvlbş — P. O. Oficiu pprezbi teral î n M. Radna, iar dânşii — cu observarea str ictă disa -pozi ţ iuni lor §-tui 18 din acelaş regulament — să se prez in te în vre-o Duminecă ori Sărbă toa re în s-ta b i se r i că din Odvoş spre a şi ară ta des t en t a t ea în cele r i tua le . _

Odvoş, din şedinţa comitetului parohial , la 3 / 6 Mar t ie 1905.

Comitetul parohial

în conţelegere cu Procopie Givulescu ppresbi ter

— • — 3 - 3

De oarece nici la al doilea concurs publicat nu s ' au insinuat concurenţ i afară de unul cu care nu s'a p u t u t ţ inea alegerea, aşa la autor i sa rea comitetului pa roh ia l , se escr ie de nou concurs pent ru paroh ia va c a n t ă din T o r n e a cu condi ţ iuninea cvalificaţiunei de c lasa a IJ-a şi cu te rmin de 3 0 z i le dela pr ima publ i c a r e în foaia oficioasă „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le sun t : 1.) Venitul unei jumătă ţ i d e sesiune parohia lă cons ta ta toare din V4 1 2 0 0 / i 6 o o J u g e r & catastrale . 2.) Birul preoţesc uzuat . 3.) Stolele legale . 4.) întregirea dela stat conform legii.

Văduva reposatului preot Pavel Moga beneficiază jumă ta t e din toate venitele până în 10/23 Noem. 1905.

Recurenţ i i sunt poftiţi ca recurse le instrui te ou documente le prescrise , adresa te comitetului pa roh ia l din Tornea, să le subştearnă Oficiului protopopesc din Arad, având a se présenta în s-ta birer ică din Tornea , spre a-şi a ră t ă dester i ta tea în cele r i tuale şi o r a to r i e

Arad, 3 / i 6 Martie 1905.

în conţelegere c u : Vasilie Beleş p ro topop. - • - 3 - 3