Senzori Si Traductoare Rezistive

Click here to load reader

  • date post

    25-Sep-2015
  • Category

    Documents

  • view

    197
  • download

    20

Embed Size (px)

description

senzori si traductoare reizstive referat

Transcript of Senzori Si Traductoare Rezistive

ARGUMENT

Dicionarele din prima parte a anilor '70 nu cuprind cuvntul "senzor". Acesta a aprut odat cu dezvoltarea microelectronicii, mpreun cu alte noiuni de mareimpact, cum arficele de microprocesor, microcontroller, transputer, actuatoretc., adugnd o noiune nou unei terminologii tehnice avnd o anumit redundan. Astfel, o mare parte din elementele tehnice senzitive sunt ncadrate n categoria de traductor. Un traductor este un dispozitiv care convertete efecte fizice n semnaleelectrice, ce pot fi prelucrate de instrumente de msurat sau calculatoare.n unele domenii, n special n sfera dispozitivelor electro-optice, se utilizeaztermenul de detector(detector n infrarou, fotodetector etc.).Traductoarele introduse ntr-un fluid sunt denumite, uneori,probe.O categorie larg o constituie sistemele terminate n "-metru": de exemplu,"accelerometru" pentru msurarea acceleraiei, "tahometru" pentru m

surarea vitezei unghiulare. Disciplina de Senzori i Traductoareofer studenilor, de la profilurileelectrice, cunotinele necesare nelegerii principiilor de funcionare i modului derealizare constructiv pentru cele mai utilizate traductoare n cadrul sistemelor de reglare (sau conducere) a proceselor industriale. Uurina asimilrii coninutului acestui curs, completat cu lucrrile practice delaborator, este condiionat de pregtirea anterioar a studenilor la disciplinele:Fizic, Bazele Electrotehnicii, Msurri Electrice i Electronic. ntruct aceast disciplin(Senzori i Traductoare)este precedat i logicconectat deMsurrile Electrice, n cele ce urmeaz se vor reaminti cteva noiunigenerale referitoare la:

Procesul de msurare

Importana msurrilor n tehnic

Unitile de msur.

CAPITOLUL ISENZORUL1.Consideraii generale:

Ce este senzorul?

Trebuie spus c nu exist o definiie unitar i necontestat asenzorului, motiv care las mult spaiu pentru interpretri, ambiguiti i confuzii.Muli autori prefer s

Foloseasc sintagmasenzori i traductoare, n cadrul creia,fie pun pe picior de egalitate senzorul i traductorul, utiliznd, alternativ sau preferenial, unul dintre termeni, fie consider c unul reprezint o categorie ierarhicsuperioar, incluzndu-l pe cellalt. De multe ori se mai utilizeaz i noiunea decaptor, care amplific semnele de ntrebare, ntruct n limba francez,termenulcapteureste utilizat pentru a desemna elementele tehnice, care n aceast carte au fost numite senzor.Denumirea senzorului provine din cuvntul latin sensus, carensemn sim i nainte de a fi adoptat pentru sisteme tehnice, a fost i este utilizatpentru a desemna capacitile organelor de simale oamenilor i ale organismelor vii,de a culege i prelucra informaii din mediul nconjurtor i a le transmite creierului. nacest proces mrimile fizice,neelectrice, sunt convertite n semnale electrice, pe carecreierul le poate prelua i interpreta i pe baza crora coordoneaz aciunile muchilor. Modelul din biologie l ntlnim, n mare msur, la sistemele mecatronice,astfel c nu este inutil o scurt trecere n revist a sistemelor senzoriale ale omului,cu unele comentarii privind contribuia acestora n supervizarea proceselor deproducie de ctre om:Cea mai solicitat i importantfuncie senzorial este cea vizual, care asigur cantitatea preponderent de informaie, avnd i cea mai mare vitezde transfer(cc.3.106 bii/s).Vederea faciliteaz omului cvasi-totalitatea aciunilor de investigare amediului -identificarea obiectelor i a configuraiei, poziiei i orientrii lor, apreciereadistanelor. Extraordinara perfecionare a simului vizual explic, poate, absena altor senzori de investigare la om, cum ar fi cei ultrasonici, cu care sunt dotate specii deanimale, ca lilieci, delfini, baleen .a. Funcia ochiului nu se rezum la simplapreluare a unei imagini pe retin i transmiterea ei ctre creier, ci presupune i oserie de reglri inteligente, prin intermediul muchilor optici, ale cristalinului i irisului,precum i o prelucrare i compresie a datelor transmise.Simul auzului permiteomului recepionarea undelor sonore din domeniul "audio", avnd frecvene cuprinse 6ntre aproximativ 16 Hz i 16 kHz. Rata de transfer a informaiei auditive este de circa2.104 bii/s. Acest simst la baza comunicaiei dintre oameni; asigur i funcii deinvestigare a mediului, prin receptarea unor sunete, precum

i funcii desupraveghere a procesului de producie, n baza unor semnale sonore provenite dela sisteme de avertizare, a unor zgomote anormale.Foarte important, inclusiv nprocesele de producie, este sensibilitatea cutanata omului, asigurat

de multiplireceptori implantai n piele. Au fost identificate urm

toarele forme de sensibilitatecutanat: sensibilitatea tactil, sensibilitatea termic i sensibilitatea dureroas

. - Celetrei feluri de sensibilitate cutanat nu sunt rspndite uniform pe suprafaa pielii.Sensibilitatea tactil este dezvoltat, n special, pe pielea de pe faa volar

avrfurilor degetelor, iar sensibilitatea termic este mai accentuat pe faa dorsal amnii, unde exist i o sensibilitate dureroas accentuat. Receptorii cutanai suntspecializai. Simul mirosului (olfactiv) (102 bii/s)i cel gustativ (10 bii/s) sunt extremde utile omului n viaa de zi cu zi, dar utilizate de om ntr-un numr restrns deprocese de producie, din industria alimentar, cea cosmeticetc.Nivelul de dezvoltare a capacitilor senzoriale ale unui system mecatronic sedetermin, n general, dup modul n care acesta reuete s realizeze funcii derecunoatere similare cu cele ale omului. ntre sistemele de recunoatere ale omuluisi ale unui sistem mecatronic existns doua mari deosebiri:

omul are posibiliti multiple de recunoatere, fiind dotat cu organe de simi complexe, care i asigur capacitile de vedere, auz, miros, gust i percep ietactil; la un system mecatronic acest lucru nu este nici necesar i nici posibil,

tinzndu-se spre limitarea funciilor senzoriale la cele strictnecesare impusede utilizrile concrete ale acestuia;

-un sistem mecatronic poate fi dotat cu faciliti senzoriale pe care nu lentlnim la om, asigurate, de exemplu, de senzorii de proximitate inductivi,capacitivi, fluidici, sau cei de investigare, baza i pe radiaii ultrasonice sau radiaii laseri funcionnd pe principiul radarului.

1.2Clasificri la senzorilor Exist ast zi senzori pentru mai mult de 100 de mrimi fizice, iar dac se iau n considerare i senzorii pentru diferite substan

e chimice, numrul lor este de ordinulsutelor. Se pot pune n eviden circa 2000 de tipuri distincte de senzori, oferite n100.000 de variante, pe plan mondial [ROD03].Datorit marii diversiti a principiilor de conversie a mrimilor fizice n m

rimielectrice, precum i a soluiilor de implementare a acestor principii, exist i omultitudine de criterii de clasificare a senzorilor, dintre care vor fi enumerate ctevadintre cele mai importante:Senzorii pot fi clasificai n funcie de tehnologiile utilizate pentru realizarea lor:

-Tehnologii ale materialelor feromagnetice;

-Tehnologii ale materialelor piezo-ceramice;

-Tehnologii ale microeelectronicii i microsistemelor;

-Tehnologii ale staturilor subiri;

-Tehnologii ale staturilor groase;

-Tehnologii pentru materiale sinterizate;

-Tehnologii ale foliilor etc.n funcie de tipul mrimii fizice de intrare senzorii pot fi clasificai n:

-absolui, cnd semnalul electric de ie

ire poate reprezenta toate valorileposibile ale m

rimii fizice de intrare, raportate la o origine (referin) aleas;

incrementali, cnd nu poate fi stabilit o origine pentru toate punctele dincadrul domeniului de msurare, ci fiecare valoare msurat reprezint originea pentru cea urmtoare.Foarte important este clasificarea n funcie de tipul mrimii de ieire, n:

-senzori analogici, pentru care semnalul de iire este n permanen proporional cu mrimea fizic de intrare

-senzori numerici (digitali), la care semnalul de ieire poate lua numai unnumr limitat de valori discrete, care permit cuantificarea semnalului fizic deintrare.Privind problema semnalului de ieire din punctul de vedere al numrului de valoriposibile, pot fi puse n eviden alte douclase distincte:

-senzori binari, care prezint la ieire numai dou valori distincte;

-senzori cu un numr mare de valori, pentru msurarea unei mrimi ntr-o anumit plaj; pot fi analogici sau numerici.Un alt criteriu de clasificare ine cont de numrul elementelor traductoare i de numrul de dimensiuni atribuite valorilor msurate i clasific senzorii n scalari (untraductor, o dimensiune), vectoriali (msurri dup trei direcii ortogonale)i matriciali(un anumit numr de traductoare dispuse dup o matrice mono-, bi-sau tridimensional). Combinarea ultimelor dou criterii de clasificare permit clasificri mai complexe, detipul celei prezentate n Clasificarea senzorilor dup dou criterii combinate Senzorii pot fi clasificati i n funcie de domeniul n care sunt utilizai:

- n industrie- Robotic (vezi exemplele din capitolul 2), fabricaie flexibil, controlul calitii,activiti de birou etc.

- n protecia mediului

- n transporturi

- n automatizarea cldirilor i locuinelor Dac

analiza se extinde la nivelul diferitelor domenii de utilizare, pot fi utile i pertinente noi criterii de clasificare. De exemplu, n cazul senzorilor utilizai n robotic, una dintre principalele clasificri are al bazsistematizarea proprietilor i parametrilor robotului

i mediului

Cele dou ramificaii principale permit gruparea senzorilor n dou categorii mari:

- Senzorii interni (denumii de unii autori i intero-receptori), care servesc la obinerea unor informaii legate de funcionarea robotului, cum ar fi pozii arelativ a elementelor cuplelor cinematice, vitezele i acceleraiile liniare i unghiulare, deformatiile elementelor lanului cinematic .a.

- Senzori externi (denumii de unii autori i extero-receptori),utilizai pentruculegerea unor informaii asupra mediului nconjurtor i asupra interaciuniirobot/mediu; servesc la identificarea prezenei i stabilirea tipului, poziiei,orientrii, culorii sau a altor proprieti ale obiectelor din mediu, la identificareaunor obstacole, la determinarea forelor de interac iune robot/mediu.Un criteriu care poate permite clasificarea senzorilor externi este cel referitor lacontactul cu obiectele din mediu Un senzor care msoar poziiile/deplasrile n cuplele cinematice este un senzor intern, un senzor deinvestigare, care baleiaz mediul nconjurtor pe principiul radarului, este un senzorextern fr contact, un senzor tactil este un senzor extern cu contact direct, iar unsenzor de for/moment este un senzor extern cu contact indirect, ntruct forele deeste un senzor extern cu contact direct, iar unsenzor de for/moment este un senzor extern cu contact indirect, ntruct forele de interaciune cu mediul nu sunt exercitate direct asupra senzorului, ci sunt resimite deacesta prin propagarea lor de-a lungul unor elemente intermediare.

1.3.Clasificare; Soluii de montare

Clasificarea acestor senzori se poate face dupmai multe criterii, astfel:Dup modul de exprimare a mrimii deplasrii:

-senzori de poziie (absolui)care furnizeaz valoarea absolut a deplasrii,ce corespunde poziiei curente a elementului mobil al cuplei cinematiceconsiderat fade originea unui sistem de coordonate ataat cuplei;

-senzori de deplasare (relativi)care dau mrimea relativ

a deplasrii,rezultat ca o diferen a valorilor corespunztoare coordonatelor finale i iniiale ale elementului mobil.

Dup natura semnalului furnizat de senzor:

-senzori numerici incrementalicare transform deplasarea real, care este omrime continu, ntr-o succesiune de impulsuri;

-senzori numerici absoluila care deplasarea real este exprimat

cu ajutorulunui grup de semnale binare ce corespund unui numr codificat n binar;

-senzori analogicila care deplasarea realeste transformatntr-o mrime continu, modulatn amplitudine sau n faz.

Dup natura mrimii de intrare:

-senzori liniaripentru msurarea deplasrilor rectilinii;

-senzori rotativicare msoar deplasrile unghiulare.O schem

a principalelor tipuri de senzori de poziie/deplasare este redat

prezentate formele semnalelor de ieire aferente.Clasificarea senzorilor de poziie/deplasare.12 2.Senzori de poziie/deplasare analogici

2.1 Principiul msurrii analogice a deplasrilorPrincipiul msurrii analogice a deplasarii este prezentat .Principiul msurrii analogice a deplasrilor; a) semnale liniare; b) semnalesinusoidaleSenzorul emite un semnal electric dependent de deplasare, materializat printr-otensiune electric, avnd o variaie liniarsau sinusoidalDac se consideramplitudinea semnalului pornind din punctul i pnn punctul df , se constatcaExist o coresponden biunivoc ntre deplasare i mrimea tensiunii la ieirea senzorului; n mod similar se petrec lucrurile

i n cazulsinusoidei n condiiile n care se lucreaz

cu arcele de sinusoid corespunztoare domeniului -T/4 - T/4, sau T/4 - 3T/4. n fiecare asemenea domeniu,unei anumite mrimi a tensiunii i corespunde un singur punct pe axa deplasrilor

inumai unul (metoda analogic-absolut). Ca urmare senzorul funcioneaz ca senzorde poziie. n cazul n care mrimea deplasrii ce trebuie msurat o depete pecea corespunztoare perioadei T, semnalul la ieirea senzorului va repeta dreaptasau sinusoida din figura 2.1 de mai multe ori, pn la acoperirea distanei demsurat. Astfel tensiunea U1 determin poziia punctului d1i numai dac se cunoate nu mrul, i, de perioade pe care le-a furnizat senzorul pnn acel moment (metodaciclic absolut). n aceste condiii senzorul funcioneaz ca senzor de deplasare.

de poziie/deplasare.

122.Senzori de poziie/deplasare analogici2.1 Principiul msurrii analogice a deplasrilorPrincipiul msurrii analogice a deplasrii este prezentat n figura 2.1.a) b)Fig. 2.1.Principiul msurrii analogice a deplasrilor; a) semnale liniare; b) semnalesinusoidaleSenzorul emite un semnal electric dependent de deplasare, materializat printr-otensiune electric, avnd o variaie liniar(fig.2.1, a) sau sinusoidal(fig.2.1, b).Dacse consideramplitudinea semnalului pornind din punctul d0 (fig.2.1, a)i pnn punctul df , se constatcexisto corespondenbiunivocntre deplasareimrimea tensiunii la ieirea senzorului; n mod similar se petrec lucrurilei n cazulsinusoidei din fig.2.1, b, n condiiile n care se lucreazcu arcele de sinusoidcorespunztoare domeniului -T/4 - T/4, sau T/4 - 3T/4. n fiecare asemenea domeniu,unei anumite mrimi a tensiunii i corespunde un singur punct pe axa deplasrilorinumai unul (metoda analogic-absolut). Ca urmare senzorul funcioneazca senzorde poziie. n cazul n care mrimea deplasrii ce trebuie msurato depete pecea corespunztoare perioadei T, semnalul la ieirea senzorului va repeta dreaptasau sinusoida din figura 2.1 de mai multe ori, pnla acoperirea distanei demsurat. Astfel tensiunea U1 determinpoziia punctului d1i numai dacse cunoatenumrul, i, de perioade pe care le-a furnizat senzorul pnn acel moment (metodaciclic absolut). n aceste condiii senzorul funcioneazca senzor de deplasare.

CAPITOLUL IITRADUCTOARE REZISTIVE Dupa cum se cunoaste, variatia rezistentei e data de:unde: r - rezistivitatea electrica; l- lungimea conductorului;

S - sectiuneaconductorului. Modificnd lungimea conductorului, practic se va modifica rezistentaelectrica R.Pentru masurarea deplasarilor liniare se utilizeaza cu precaderepotentiometrul liniar, care se realizeaza prin bobinarea pe un suport izolanta unui fir rezistiv pe care se deplaseaza un cursor ce e sustinut de o pistadecontact. Rezistenta de iesire a potentiometrului se modifica proportional cudeplasarea cursorului.(2.4.)

Uunde: R - rezistenta electrica a potentiometrului; l - lungimea potentiometrului, x -deplasarea cursorului.Deoarece masurarea rezistentei este greoaie, se alimenteaza potentiometrulcu o tensiune continua stabilizata U tensiunea de iesire a acestuia Uxdepinzndnumai de x, U si l fiind constante.

Numai n cazul n care tensiunea de alimentare estestabilizata si valoarea curentului ce strabate potentiometruleste redusa, traductorul reproduce corect caracteristicile.Pentru deplasari unghiulare se utilizeazaun potentiometru de forma circulara,obtinut prin bobinarea pe un suport izolant circular a unui fir rezistiv peste carealuneca un cursor, conform figura 3.5.Rezistenta la iesirea potentiometrului si tensiunea de iesire cnd acesta este alimentat la o tensiune continua stabilizata, depind numai de unghiul dupa relatia: 1.1Traductoare inductive Functionarea traductoarelor inductive are labaza variatia geometriei circuitului (cuplajului)magnetic n functie de masurnd, care se traducentr-o variatie de inductivitate proprie saumutuala Pentru cazul deplasarilor liniare mici (< 2mm), uzual se folosesc traductoare inductive cuntrefier variabil (cu armatura mobila). Una din aceste nu sunt variante Circuitul magnetic se realizeaza dintr-o oala de permaloy si armatura mobila. Bobina se fixeaza n piesa , tija , fiind fixata n armatura mobile,. Prin notat lungimile medii ale liniilor de cmp magnetic, este distanta dintre armatura mobile si miezul magnetic.La modificarea distantei dsub actiunea unei deplasari, practic se va modificainductanta La bobinei ce depinzde de d.Deoarece, ca si n cazul traductoarelorrezistive este dificil a se masura variatiile de inductanta, practic se masoara cadereade tensiune pe rezistenta R.n cazul n care sectiunile circuitului magnetic se aleg ntr-un anumit mod,caderea de tensiune pe rezistenta R este aproximativ egala cu marimea de iesire esieste data de relatia:(3.7)unde: U - tensiune de alimentare alternativastabilizata;RL- rezistenta electrica a bobinei;m, m rp- permeabilitatea magnetica absoluta sirelativa a permaloyului:

N - numar de spire;S - sectiunea circuitului magnetic.Pentru cazul deplasarilor mai mari de 2 mm n mod obisnuit se utilizeazatraductoare inductive diferentiale cunoscute si sub denumirea de transformatoarediferentiale. n cazul unor deplasari de pna la 4 mm se utilizeaza traductorul inductivdiferential cu ntrefier variabil, iar pentru deplasari de ordinul centimetrilor seutilizeaza traductoare inductive diferentiale, cu miez magnetic mobil. Acestea serealizeaza constructiv prin bobinarea a doua nfasurari primare si doua secundareidentice pe cele doua carcase izolante ce se monteaza pe un tub din materialnemagnetic ( plastic, textolit, alama, s.a.) n interiorul caruia se poate deplasa liber unmiez magnetic ce se executa obisnuit din fier moale. Practic reprezinta douatransformatoare identice montate pe aceeasi carcasa ce arata constructiv ca., unde: 1 - bobine primare; 2 - bobine secundare; 3 - miez magnetic; 4 - tija; 5 -distantier; 6 - capace. Pentru reducerea perturbatiilor de natura electromagnetica, ntreg ansamblulse ecraneaza. Functionarea traductorului prezentat se bazeaza pe principiul variatieicuplajului magnetic ntre primarul si secundarul celor doua transformatoare identicela deplasarea miezului magnetic. Se recomanda ca pentru o buna reproductibilitate tensiunea dealimentare primara sa fie alternativa stabilizata, iar tensiunea secundara sa fieredresata si stabilizata. nfasurarile primare ale celor doua transformatoare se leaga n serie aditional, iar cele secundare nopozitie, astfel ca, n pozitia centrala a miezului magnetic tensiunea de iesire este nula. . Aceastavarianta are dezavantajul ca indiferent de pozitia miezului magnetic, fatadepozitiacentrala (la dreapta sau stnga), conform caracteristici statice, valoareamarimii de iesire este aceeasi. Comparativ cu traductoarele inductive cu armatura mobila, din cauzacircuitului magnetic redus acestea au un factor de calitate scazut, de ordinulunitatilor. Cu toate acestea, traductoarele inductive cu miez mobil sunt preferatedeoarece prezinta o serie de avantaje ca:- &nb 20520r1714u sp; domeniul de masurare poatefi de ordinul centimetrilor;- &nb 20520r1714u sp; &nb 20520r1714u sp; prezinta o reproductibilitate sirezolutie ridicata;- &nb 20520r1714u sp; &nb 20520r1714u sp; sunt insensibile la deplasarileradiale si au frecari reduse;

- &nb 20520r1714u sp; &nb 20520r1714u sp; prezinta posibilitateaprotectiei la medii corozive, presiuni si temperaturi ridicate, s.a. Facem mentiunea ca n afara traductoarelor inductive prezentate, n practicase mai pot utiliza traductoare de tip: transformator, inductosin liniar si circular [23]. 1.2.Traductoare capacitiveFunctioneaza pe principiul modificarii capacitatii unui condensator atuncicnd variaza fie distanta dintre armaturile lui, fie dimensiunile armaturilor, fieconstanta dielectrica a mediului dintre ele conform relatiei:(3.8)Pentru deplasari mici, se utilizeaza traductoare capacitive la care se modificadistanta dintre armaturi armatura 1 fiind suspendata elastic si se poatedeplasa paralel cu ea nsasi sub actiunea fortei F(deplasarii). Armatura 2 este fixa siizolata electric fata de suport. ntre capacitatea traductorului si deplasarea (x) aarmaturii mobile exista o relatie de forma:(3.9)unde:r- permitivitatea relativa a dielectricului dintre armaturi;Ss- suprafata de suprapunere a celor doua armaturi;- distanta dintre armaturi;x - deplasarea de masurat.Sensibilitatea traductoarelor e data de:Pentru masurarea unor unghiuri se utilizeaza traductorulcapacitiv reprezentat schematic n figura 3.11, la care se modificapractic suprafata de suprapunere a armaturilor, una fiind fixa - 1 ,cealalta -2putndu-se roti prin fixarea acesteia pe axul 3.n functie de unghiul de rotire-a armaturii mobile se va modificasuprafata de suprapunere dintre cele doua armaturi, valoareacapacitatii fiind data de:(3.10)notatiile fiind cele anterioare, rezulta:Pentru cazul unor deplasari liniare se utilizeaza: traductoare cu armaturi dreptunghiu-lare si cilindrice.Traductoarele capacitive prezinta o foarte buna sensibilitate fiind utilizatefrecvent pentru masurari de deplasari rapide. metoda compensarii.

Datorita faptului ca n mare masura capacitatea traductorului depinde dedimensiunile geometrice ale armaturilor care pot varia cu temperatura mediului,ducnd la erori importante, pentru nlaturarea acestui inconvenient armaturile seconfectioneaza dintr-un material special numit invar. De asemenea se utilizeaza siprin montarea n punte a doua traductoare identice, numai unul dintre acestia fiindactionat de marimea neelectrica masurata sau controlata. 1.3Traductoare piezoelectrice

Sunt traductoarele generatoare ce functioneaza pe principiul piezoelectric(magnetostrictiv). Acest fenomen consta n aparitia de sarcini electrice pe fetele unuicristal special n momentul n care asupra acestuia se exercita forte (presiuni)mecanice, fenomen descoperit de fratii curie la sfrsitul secolului trecut.Initial, fenomenul a fost observat la cristalele de cuart (SiO2) dar, proprietatilepizoelectrice mai prezinta si alte cristale ca: turmalina, oxidul de zinc, niobatul de litiu,titanul de bariu, plumb si zirconiu,s.a.n ultima perioada se utilizeaza cu precadere titanatul de bariucare este un material ceramic cu aspectul portelanului, rezistent lasolicitari mecanice si termice care are un randament ridicat nfunctionare.Traductorul este alcatuit din unul din cristaleleamintite, prelucrat n mod special pefetele caruia se depune un strat subtire de argint coloidal cu scopul de a culegesarcinile electrice formate cnd elementul piezoelectric se supune unor deformatiimecanice.Au avantajul unei inertii reduse, sunt fiabile, nu necesita surse de alimentare,n schimb necesita amplificatoare deoarece tensiunea generata este foarte mica. Audezavantajul unui pret relativ ridicate

1.4.Traductori pentru aparatur medical. In cercetarea medicala, ca si in medicina clinica, este importanta achizitiadatelor fiziologice din corpul uman pentru cresterea nivelului de intelegere almecanismelor fiziologice de baza si pentru inlesnirea procedurilor de diagnosticare.Calitatea unor astfel de masurari depinde de performanta senzorilor, traductorilor siinstrumentelor

din sistemul de masura. Corpul uman este un obiect greu de

masurat; masurarile de precizie ale semnalelor fiziologice necesita senzori, traductorisi instrumente care au specificitate si selectivitate mari si care nu interfera cusistemele aflate in studiu.Senzorul este un instrument care permite decelarea unei informatii continutade un obiect sau manifestarea unui fenomen (sensor in engleza, capteur infranceza). Senzorii se substituie celor cinci simturi ale omului (vazul, auzul, pipaitul,mirositul si gustul) pentru masurarea cantitativa a marimilor fizice ale unui obiect sauin detectarea fenomenelor insesizabile omului. In sens larg, senzorul este un elementcapabil sa efectueze o conversie.

Traductorul este un dispozitiv care transforma un anumit tip de semnal

sonor, electric, luminos

in semnal electric, conform unei legi determinate.

Primul capitol al lucrarii cuprinde o scurta prezentare a conceptelor necesarepentru intelegerea functionarii sistemelor de masurare si ale instrumentelor. Celelaltecapitole sunt legate de marimi importante studiate in medicina: presiunea, fluxul,temperatura si miscarea de exemplu.Aplicarea principiilor senzorilor, traductorilor si instrumentelor in medicina esteprezentata din punct de vedere practic. Este important de avut in vedere problemecum sunt biocompatibilitatea, interferenta electromagnetica si modul de atasare asondelor la sistemul biologic aflat in studiu.

1.5.Traductori i sisteme de msurare

In procesul de masurare, observatorul obtine informatii despre obiectul demasurat folosind un sistem de masurare. De obicei, un sistem de masurare contineun traductor si un instrument electric asa cum este aratat in Fig. 4.1. Marimea fizicasau chimica ce caracterizeaza obiectul de masurat este detectata de catre traductorsi este transformata intr-o cantitate electrica, care este afisata prin intermediul unuiinstrument electronic adecvat care transfera rezultatul observatorului.

Structura generala asistemului de masurare

Uneori, masurarile necesita aplicarea unor proceduri active obiectului de studiat, cumsunt excitarea, iradierea, stimularea, administrarea unui medicamnet sau injectia.Aceste proceduri sunt considerate parte a procesului de masura si sunt realizate detraductor sau de alte parti ale sistemului de masurare.Desi in unele masurari procedura activa este inevitabila, influenta sa asupraobiectului de studiat trebuie minimalizata din doua motive: mai intai, pentru a reduce cat mai mult rolul intamplarii si apoi pentru a minimaliza modificarea marimii demasurat datorita procedurii active. Pe de alta parte, adesea apare situatia in caremasurarea devine mai usoara si mai precisa daca sunt marite energia stimuliloraplicati in procedura activa. Nivelul procedurii active poate fi determinat ca uncompromis intre doua tendinte contrarii: micsorarea influentei asupra obiectului demasurat si marirea performantei sistemului de masurare.Traductorul este o parte esentiala a sistemului de masurare, deoarece calitateasistemului de masurare este determinata in cea mai mare parte de performanteletraductorului utilizat. De exemplu, raportul semnal-zgomot este determinatintotdeauna in principal de traductor, in masura in care la interfete sunt folositecircuite electronice adecvate.

Dupa principiul de functionare, traductoarele sunt de 2 tipuri:

1. Traductoare parametrice

2. Traductoare generatoare

Traductoarele parametrice sunt traductoare la care semnalul neelectric, aplicatla intrare, determina modificarea unei proprietati electrice (parametru electric) altraductorului, cum sunt rezistenta electrica, capacitatea electrica, inductanta,inductanta mutuala, coeficientul de atenuare al radiatiei. Aceasta reprezinta oconvertire pasiva. Punerea in evidenta a modificarii parametrului electric necesitaexistenta unei surse exterioare de energie (sursa de activare). Exemple:termorezistenta, fotorezistenta.

Traductoarele generatoare sunt traductoare la care semnalul neelectric,aplicat la intrare, determina generarea unei tensiuni electromotoare. Convertirea uneienergii de un anumit fel in energie electrica este o convertire activa. Punerea inevidenta a marimii de la iesirea traductorului nu necesita existenta unei surseexterioare de energie.

Exemple: termocuplul, elementul fotovoltaic.Diferitele tipuri de marimi de masurat necesita diferite tipuri de traductori.

Deasemenea, sunt necesare diferite tipuri de traductori conform cerintelor diverselorsituatii de masurare cum ar fi nivelul amplitudinii semnalelor, domeniile de frecventa,exigentele de precizie, limitele impuse de dimensiuni, de forme, de materiale sau deprocedurile de masurare fara intromisie. In masurarile biomedicale, traductoriiproiectati pentru alte scopuri sunt deobicei nepotriviti chiar atunci cand caracteristicilelor principale ca tipul marimilor de masurat, domeniile de masura sau raspunsurile infrecventa sunt acceptabile. In realitate, majoritatea traductorilor utilizati in masurari biomedicale sunt astfel proiectati incat pot fi aplicati corpului uman cu efectesecundare minime in scopul de a obtine corect informatia biologica dorita.

1.6.Caracteristici statice

In majoritatea sistemelor de masurare, semnalul de iesire al sistemului demasura poate fi determinat in intregime in functie de semanlul de intrare al marimii demasurat la un moment dat, daca modificarea marimii de masurat este suficient delenta. Intr-o asemenea situatie, relatia semnal de iesire

semnal de intrare asistemului de masurare poate fi determinata in mod unic, indiferent de trecereatimpului. Marimea de masurat si caracteristicile care reprezinta relatia intre semnalulde iesire al sistemului de masurare si marimea de masurat sunt numite caracteristicistatice.

1.7Sensibilitate rezolutia si reproductibilitatea

Termenul sensibilitate este totdeauna folosit astfel incat sensibilitatea unui traductorsau a unui sistem de masura sa fie mare atunci cand o modificare mica a marimii demasurat ()x;S1 )y;S2provoaca o modificare importanta a semnalului de iesire (.Dar, aceasta definitie a sensibilitatii nu este singura. In unele cazuri, sensibilitateaeste definita ca raportul intre semnalul de iesire si semnalul de intrare:(1.1)In aceasta definitie, valoarea numerica ce reprezinta sensibilitatea este mare atuncicand sensibilitatea este mare. Definitia (1.1) reprezinta sensibilitatea absoluta asistemului de masura. Daca variatia semnalelor este raportata la marimea lor, atuncise poate defini sensibilitatea relativa:(1.2)In alte cazuri, sensibilitatea este definita ca raportul intre semnalul de intrare sisemanlul de iesire. Acest factor corespunde variatiei cantitatii marimii de masuratcare produce modificarea cu o unitate a semnalului de iesire. Prin definitie, valoareanumerica este mica atunci cand sensibilitatea este mare. Sensibilitatea are odimensiune atunci cand marimea de masurat si aceea a semnalului de iesire sunt diferite. Sensibilitatile pentru cantitatile diferitelor marimi de masurat suntreprezentate in diferite unitati ca de exemplu mV/kPa, :A/K. mV/pH, etc.Sensibilitatea poate avea o valoare constanta atunci cand modificarea semnalului deiesire este legata liniar de modificarea marimii de masurat. Sensibilitatea insa nu esteconstanta atunci cand raspunsul este neliniar; in acest caz sensibilitatea depinde davaloarea absoluta a marimii de masurat.Rezolutia etse cea mai mica valoare a marimii de masurat care poate fi distinsa insemnalul de iesire al sistemului de masurare. O modificare a marimii de masurat careeste mai mica decat rezolutia sistemului de masurare nu produce o modificaredetectabila a semnalului de iesire care sa fie deosebit de zgomot. Valoarea numericaa rezolutiei este mica atunci cand rezolutia este mare. Rezolutia are aceleasidimensiuni ca si marimea de masurat.Reproductibilitatea arata cat de apropiate ca valoare sunt semnalele de iesire atuncicand este masurata repetat aceeasi marime. Cantitativ, reproductibilitatea unuisistem de masurare este definita ca domeniul marimii de masurat pentru caremasurarile succesive ale marimii respective sunt cuprinse cu anumita probabilitate inacel domeniu. Daca nu este specificat nivelul probabilitatii, atunci este subinteles safie de 95%. Atunci cand domeniul este ingust, reproductibilitatea este mare.Termenul de repetabilitate este si el folosit pentru a exprima conceptul dereproductibilitate, dar repetabilitatea este inteleasa ca reproductibilitatea intr-uninterval scurt de timp atunci cand acesti termeni sunt distincti. 1.8.Elementele sensibile ale traductoarelor Elementele sensibile (ES) constituie partea cea mai diversificat a traductoarelor.Acestea permit detectareamrimii de msurat din ntreg ansamblul de mrimi careacioneaz n mediul nconjurtor rejectnd sau reducnd la un minim acceptabilinfluena celorlalte.Dat fiind numrul i marea varietate a mrimilor care intervin n proceseleautomatizate i care trebuie msurate cu ajutorul traductoarelor, rezult implicit necesitatea unei multitudini de tipuri de elemente sensibile (ES), corespunztoracestor aplicaii.Elementele sensibile se pot clasifica :a) dup principiul de conversie a mrimii fizice aplicate la intrare:-elementele sensibile (ES)parametrice;-elementele sensibile (ES)generatoare.

Principiul conversiei este important pentru studiul general al traductoarelor ievidenierea fenomenelor fizice care stau la baza funcionrii acestora (modul deconversie al mrimii de msurat ntr-un anumit tip de mrime electric).b)dup natura mrimii fizice de msurat:-elemente sensibile (ES) pentru: deplasare, vitez, for, debit, radiaie etc. 1.9.Domeniul de masuraDomeniul de masura este intreg domeniul marimii de masurat pentru care sistemul de masurarelucreaza la performanta nominala a sistemului de masurare respectiv. Astfel, domeniul de masuradepinde de exigentele de performanta cum sunt sensibilitatea, rezolutia sau reproductibilitatea.Daca exigentele sunt mari, domeniul de masura este ingust. Uneori sunt specificate domenii demasura diferite pentru exigente diferite. De exemplu, la un termometru, domeniul de masura estede la 30 la 40C pentru reproductibilitate de 0,1C, si de la O la 50C pentru reproductibilitate de0,5C.Domeniul de masura stabileste modificarea maxima a marimii de masurat atat timp cat esterespectata performanta nominala a sistemuluide masura. Pe de alta parte, modificareaminima detectabila a marimii de masurat este data de rezolutie. Raportul intredomeniul de masura si rezolutie este numit domeniul dinamic. Domeniul dinamic esteadimensional si este uneori exprimat in decibeli (db). 1.10.Liniaritate si neliniaritate

Liniaritatea arata cat de aproape de o linie dreapta este relatia semnal de iesiresemnal de intrare intr-un sistem de masurare. In functie de linia dreapta care esteluata in considerare, sunt folosite diferite definitii ale liniaritatii. Astfel, linia dreaptapoate fi definita prin fitarea relatiei semnal de iesiresemnal de intrare prin metodacelor mai mici patrate; alte linii drepte determinate prin fitarea prin metoda celor maimici patrate pot fi obligate sa treaca fie prin origine, fie prin punctul terminal sau prin amandoua. Atunci cand se foloseste linia dreapta care trece prin origine, liniaritateaspecifica acestei definitii este numita liniaritate cu baza zero sau proportionalitate.Ca o masura cantitativa a liniaritatii, se poate utiliza abaterea maxima a curbeisemnal de iesiresemnal de intrare de la linia dreapta. Totusi, in mod conventional,pentru a indica aceasta valoare este folosit termenul de neliniaritate, deoarecevaloarea numerica la folosirea acestei definitii este mare atunci cand abaterea relatieisemnal de iesiresemnal de intrare de la o dreapta este semnificativa.Atunci cand liniaritatea este mare (sau neliniaritatea este mica), relatia semnalde iesiresemnal de intrare poate fi considerata o linie dreapta, si astfelsensibilitatea poate fi considerata constanta. Pe de alta parte, atunci cand liniaritateaeste scazuta (sau neliniaritea este mare), sensibilitatea depinde de nivelul semnaluluide intrare.Desi este de dorit o liniaritate cat mai mare in majoritatea sistemelor demasurare, masurari precise sunt posibile chiar la un raspuns neliniar, inmasura in care relatia semnal de iesiresemnal de intrare este pe deplindeterminata. Folosind un computer, se poate estima semnalul de intrare lafiecare interval de testare, atunci cand este cunoscuta relatia semnal de iesiresemnal de intrare.

1.11.Caracteristicile i performanele traductoarelorCaracteristicile funcionale ale traductoarelor reflect (n esen) modul n care se realizeaz relaia de dependen intrare

-ieire (I-E).Performanele traductoarelor sunt indicatori care permit s se aprecieze msura ncare caracteristicile reale corespund cu cele ideale i ce condiii sunt necesarepentru o bun concordan n

tre acestea.

Caracteristicile i performanele de regim staionar se refer la situaia n caremrimile de intrare i de ieire din traductor nu variaz, adic parametrii purttoride informaie specifici celor dou mrimi sunt in variani.

Caracteristica a traductorului este reprezentat prin relaia intrare

ieire(I-E):y = f(x) (1.1)n care y i x ndeplinesc cerinele unei msurri statice.

Relaia (1.1) poate fi exprimat analitic sau poate fi dat grafic printr

-o curb tra-sat cu perechile de valori (x , y).

Caracteristica y = f(x) red dependena I

-E sub forma ideal deoarece, n realitate,n timpul funcionrii traductorului, simultan cu mrimea de msurat x,se exercitatt efectele mrimilor perturbatoare externen321 ...,,,, ct i a celorinterne r321 ...,,,, care determin modificri nedorite ale caract eristiciistatice ideale.

n afara acestor perturbaii (nedorite), asupra traductorului intervin i mrimile de reglaj, notate prin q321 C...,,C,C,C . Aceste reglaje servesc la obinerea unor caracteristici adecvate domeniului de variaie al mrimii de msurat n condiiireale de funcionare a traductorului. innd seama de toate mrimile care potcondiiona funcionarea traductorului, acesta se poate reprezenta printr-o schemfuncional restrns.Reglajele q321 C...,,C,C,C nu provoac provoac modificri nedorite ale caracteristicii statice ideale i sunt necesare pentru:

- alegerea domeniului de m surare;

- prescrierea sensibilitii traductorului,

-calibrarea intern i reglarea zeroului

Mrim

ile perturbatoare externe

1

,

2

,

3

, ,

n

cele mai importante sunt denatura unor factori de mediu: presiunea, umiditatea, temperatura , cmpuri

electrice sau magnetice etc. Aceste perturbaii (nedorite) pot aciona att asupramrimii de msurat, ct

i asupra elementelor constructive ale tradu

ctorului.

Mrimile perturbatoare interne

se datoreaz zgomotelor generate derezistoare, de semiconductoare, frecri n lagre, mbtrn

irea materialelor care-

ischimb proprietile, variaii ale parametrilo

r surselor de alimentare etc. Da

toritmrimilor perturbatoare, traductorul va funciona dup o relaie de depe

n

den (I

-

E) real, descris de fu

n

cia

:

)...,,,,,...,,,,,x(fy

r321n321

; (1.2)

Este important de observat c erorile sunt generate de variaiile mrim

ilor

perturbatoare i nu de valorile lor absolute, care dac ar rmne constante ar

putea fi luate n considerare ca atare n expresia caracteristicii.

Modul n care mrimile perturbatoare influeneaz ieirea , admind c variaiilelor sunt mici, se pune n eviden prin dezvoltarea n serie Taylor a funciei (2.1) cuneglijarea termenilor corespunztori derivatelor de ordin supe

r

ior. Se obine:

rr11nn11

f...ff...fxxfy

(1.3)Derivatele de ordinul I

au semnificaia unor sensibiliti:

xf

-

este sensibilitatea util a traductorului

28

i

f

i

i

f

sunt sensibiliti parazite

Cu ct sensibilitatea util va fi mai mare, iar sensibilitile parazite

vor fi mai mici,

cu att caracteristica real a traductorului va fi mai apropiat de cea ideal (1.1)

Dac sensibilitile parazite au valori ridicate se impune introducerea unordispozitive de compensare automat.

Prin concepie (proiectare) i construcie, traductoarele se realizeaz as

tfel nct

mrimile de influen (perturbatoare) s determine efecte minime si deci , s sepoat considera valabil caracteristic static ideal y = f(x) n lim

itele unei eroritolerate.

n ipoteza de liniaritate i admind c influenele mrimilor perturbato

are nu

depesc eroarea tolerat , forma uzual pentru caracteristica static a

traductoarelor analogice este:

00

y)xx(ky

; (1.4)n care x

0

i y

0

pot lua diverse valori pozitive sau negative, inclusiv zero.

Mrimile perturbatoare externe cele mai importante sunt denatura unor factori de mediu: presiunea, umiditatea, temperatura , cmpuri electrice sau magnetice etc. Aceste perturbaii (nedorite) pot aciona att asupramrimii de msurat, ct i asupra elementelor constructive ale traductorului.

Mrimile perturbatoare interne se datoreaz zgomotelor generate derezistoare, de semiconductoare, frecri n lagre, mbtrn

irea materialelor care-i schimb proprietile, variaii ale parametrilor surselor de alimentare etc. Da toritmrimilor perturbatoare, traductorul va funciona dup o relaie de dependen (I-E) real, descris de funcia

Este important de observat c erorile sunt generate de variaiile mrimilor perturbatoare i nu de valorile lor absolute, care dac ar rmne constante arputea fi luate n considerare ca atare n expresia caracteristicii.

Modul n care mrimile perturbatoare influeneaz ieirea , admind c variaiilelor sunt mici, se pune n eviden prin dezvoltarea n serie Taylor a funciei cuneglijarea termenilor corespunztori derivatelor de ordin superior. Se obine:

Derivatele de ordinul Iau semnificaia unor sensibiliti:

-este sensibilitatea util a traductorului

Cu ct sensibilitatea util va fi mai mare, iar sensibilitile parazite

vor fi mai mici,cu att caracteristica real a traductorului va fi mai apropiat de cea ideal .

Dac sensibilitile parazite au valori ridicate se impune introducerea unordispozitive de compensare automat.

Prin concepie (proiectare) i construcie, traductoarele se realizeaz astfel nct mrimile de influen (perturbatoare) s determine efecte minime si deci , s sepoat considera valabil caracteristic static ideal y = f(x) n limitele unei eroritolerate.

n ipoteza de liniaritate i admind c influenele mrimilor perturbato are nu depesc eroarea tolerat , forma uzual pentru caracteristica static a traductoarelor analogice este:

pot lua diverse valori pozitive sau negative, inclusiv zero.

CAPITOLU III

MSURI DE PROTECIE A MUNCII LA UTILIZAREAINSTALAIILOR I ECHIPAMENTELOR ELECTRICEPentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesar eliminarea posibilitii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului.Msurile, amenajrile i mijloacele de protecie trebuie s fie cunoscute de ctre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.Principalele msuri de prevenire a electrocutrii la locurile de munc sunt:

Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din circuitele electrice i care serealizeaz prin:

Amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum i a unor echipamente electrice, lao nlime inaccesibil pentru om. Astfel, normele prevd c nlimea minim la care sepozeaz orice fel de conductor electric s fie de 4M, la traversarea prilor carosabile de 6M,iar acolo unde se manipuleaz materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceast nlime sdepeasc cu 2.25m gabaritele respective.

Folosirea mijloacelor individuale de protecie i mijloacelor de avertizare. Mijloacele deprotecie individual se ntrebuineaz de ctre electricieni pentru prevenirea electrocutrii prinatingere direct i pot fi mprite n dou categorii: principale i auxiliare.

Mijloacele principale de protecie constau din: tije electroizolante, cleti izolani i scule cumanere izolante. Izolaia acestor mijloace suport tensiunea de regim a instalaiei n condiii

sigure; cu

ajutorul lor este permis atingerea prilor conductoare de curent aflate sub tensiune.

Mijloacele auxiliare de protecie constau din: echipament de protecie (mnui, cizme, galoielectroizolani), covorae de cauciuc, platforme i grtare cu piciorue electroizolante din porelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza ns singure securitatea mpotriva electrocutrilor.

ntotdeauna este necesar folosirea simultan cel puin a unui mijloc principal i a unuia

auxiliar.Mijloacele de avertizare constau din

plci avertizoare, indicatoare de securitate (stabilitprin standarde i care conin indicaii de atenionare), ngrdiri provizorii prevzute i cu plcueetc. Acestea nu izoleaz, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor

care se apropie de punctele de lucru periculoase.

Deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unorscurgeri de curent periculoase. Se aplic mai ales la instalaiile electrice care funcioneaz cu

punctul neutru al surs

ei de alimentare izolat fa de pmnt.

Menionnd faptul c un curent de defect 300

-500A poate deveni n anumite condiii, unfactor provocator de incendii, aparatul prezentat asigur protecia i mpotriva acestui pericol.

ntreruptorul este prevzut cu carcase izolante, i este echipat cu declanatoare termice,electromagnetice i releu de protecie la cureni de defect.

Separarea de protecie se realizeaz cu ajutorul unui transformator de separaie. Prinacesta, se urmrete crearea unui circuit izolat fa de pmnt, pentru alimentareaechipamentelor electrice, la care trebuie nlturat pericolul de electrocutare. n cazul unuidefect, intensitatea curentului care se nchide prin om este foarte mic, deoarece trebuie streac prin izolaia care are o rezisten foarte mare.

Izolarea suplimentar de protecie const n executarea unei izolri suplimentare fa deizolarea obinut de lucru, dar care nu trebuie s reduc calitile mecanice i electrice impuseizolrii de lucru.

Izolarea suplimentar de protecie se poate realiza prin

aplicarea unei izolri suplimentare ntre izolaia obinuit de lucru i elementele buneconductoare de electricitate ale utilajului;

aplicarea unei izolaii exterioare pe carcasa utilajului electric;

izolarea amplasamentului muncitorului fa de pmnt.

Protecia prin legarea la pmnt este folosit pentru asigurarea personalului contraelectrocutrii prin atingerea echipamentelor i instalaiilor care nu fac parte din circuitele de

lucru, dar care pot intra accidental s

ub tensiune, din cauza unui defect de izolaie. Elementelecare se leag la pmnt sunt urmtoarele: carcasele i postamentele utilajelor, mainilor i aleaparatelor electrice, scheletele metalice care susin instalaiile electrice de distribuie, carcasele

tablourilor de distribuie i ale tablourilor de comand, corpurile manoanelor de calibru imantalele electrice ale cablurilor, conductoarele de protecie ale liniilor electrice de transportetc. Instalaia de legare la pmnt const n conductoarele de legare la pmnt i priza depmnt, format din electrozi. Prizele de pmnt verticale sau orizontale se realizeaz astfelnct diferena de potenial la care ar putea fi expus muncitorul prin atingere direct s nu fie mai mare de 40V.n general, pe

ntru a se realiza o priz bun, cu rezistena mic, elementele ei metalice sevor ngropa la o adncime de peste 1M, n pmntul bun conductor de electricitate, bineumezit i btut.

Sistemul de priz (legare la pmnt) separat pentru fiecare utilaj prezint urmtoareledezavantaje: este costisitor (cantiti mari de materiale i manoper); unele utilaje(transformatoare de sudur, benzi transportoare etc.) se mut frecvent dintr

-un loc n altul;

legtur este de multe ori incorect executat datorit caracterului de provizorat al instalaiei.

Protecia prin legare la nul se realizeaz prin construirea unei reele generale de proteciecare nsoesc n permanen reeaua de alimenare cu energie electric a utilajelor.

Reeaua de protecie are rolul unui conductor principal de legare la pmnt, legat la prize depmnt cu rezistena suficient de mic.

Sistemul prezint o serie de avantaje:

-utilajele electrice pot fi legate la o instalaie de legare la pmnt cu o rezistenasuficient de mic;

- este economic, deoarece la instalaiile provizorii pentru antiere, materialele folosite

pot fi recuperate n cea mai mare parte;-

este uor de realizat, putnd fi folosite prizele de pmnt naturale, constituite chiardin construciile de beton armat;

-permite s se execute legturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cudurat mare de funcionare;

-toate utilajele electrice pot fi racordate cu uurin la reeaua de protecie;

-se poate executa n mod facil un control al instalaiei de legare lapmnt, deoarece legturile sunt simple i vizibile, iar prizele de pmnt pot fi separate pe rnd pentru msurare,utilajele rmnnd protejate sigur de celelalte prize. BIBILIOGRAFIE

1. Parr, A Hydraulics and Pneumatics, Second Edition, Butterworth-Heinemann, 1999, ISBN 97807506441982. Bliesener, R., Ebel, F., Lffler, C., Plagemann, B., Regber, H., Terzi, E., Winter, A., Programmable Logic Controllers , TP301, FESTO;3. Conde, R., Statement List Programming, FESTO, 1997;4. Dumitriu, A. - Mecatronic, volumul 1, Editura Universitii Ttransilvania din Braov, 2006, ISBN 973-635-429-6.ANEXESENZORI:

Traductoare: