Semnificatia Pedagogica a Comunicarii Pedagogice
-
Upload
natalia-mihailescu -
Category
Documents
-
view
36 -
download
0
description
Transcript of Semnificatia Pedagogica a Comunicarii Pedagogice
TEMA: Semnificația Pedagogică A Culturii Comunicării
Comunicarea ca proces general Planurile comunicării: conținut și relații
1
Comunicarea poate fi definită ca: procesul prin care o persoană (sau un grup) transmite un conţinut conceptual (o atitudine, o stare emoţională, o dorinţă etc.) unei alte persoane sau unui alt grup;
arta transmiterii informaţiilor, ideilor şi atitudinilor de la o persoană la alta;
2
Comunicarea ca proces general
emiţătormesaj
Feed-back
receptor
trecerea unei informaţii de la un emiţător la un receptor, etc.
O formă simplă de comunicare a fost propusă de Karl Bűhler, în 1934, completată ulterior de Roman Jakobson.
3
Fig. 2 Schema lui Roman Jakobson
Emitentul are scopul de a oferi informaţia, iar receptorul are scopul
de a o recepta.
4
Emițător Receptor Context, mesaj, conținut
Codare / decodare
Contact, cod, limbaj
Canalele comunicării se impart în 2 categorii:
Canalele pot apărea sub mai multe forme: sunet, imagine, miros, gust.
5
Verbale și non-verbale
Formale și neformale
4 tipuri de canale formale:
Canalele de comunicare neformale apar în momentul în care au loc discuţii sau comunicări
neoficiale, cum ar fi cele între prieteni sau cunoscuţi. 6
Comunicarea verticală ascendentă
Comunicarea
verticală descende
ntă
Comunicarea
orizontală
Comunicarea oblică
Un canal neformal foarte cunoscut nouă tuturor ia naştere odată cu apariţia zvonului. Zvonul poate să aibă impact
negativ sau pozitiv în funcţie de cine l-a lansat, de scopul pe care urmăreşte să îl
atingă etc.
7
Barierele comunicării sunt de 4 tipuri1. bariere de limbaj (dificultăţi de exprimare,
expresii şi cuvinte confuze sau cu sensuri
diferite)
2. bariere de mediu (suporţi informaţionali
necorespunzători, diferenţe între pregătirea
emiţătorului si a receptorului, climat de muncă
necorespunzător)
8
3. bariere datorate poziţiei emitentului sau
receptorului (imaginea despre celălalt însoţită
uneori de idei preconcepute, sentimentele
comunicatorilor, percepţia eronată despre
subiectul în discuţie)
4. bariere de concepţie (presupuneri, lipsa de
atenţie şi de interes la receptare, exprimarea
greşită a mesajului, concluzii grăbite).9
Soluţiile pentru înlăturarea acestor bariere constau în:
planificarea comunicării, determinarea scopului acesteia,
alegerea momentului oportun pentru efectuarea ei,
clarificarea ideilor înainte de punerea în practică,
folosirea unui limbaj adecvat.
10
Mijloacele comunicării:dialogul sau comunicarea interpersonală,
zgomotele, memoriile, documentele, poşta clasică, poşta voice şi poşta
electronică, telefonul, faxul, telefaxul, calculatorul, internetul, mass-media.
11
Formele comunicării
12
verbală
non-verbalădirectă
indirectăcolective
Comunicarea decurge în două planuri, planul conţinutului şi al relaţiei.
Planul conţinutului transmite informaţii, în timp ce planul relaţiei transmite informaţii
despre informaţii.
13
Planurile comunicării: conținut și relații
Planul conţinutului reprezintă CE se comunică, în timp ce planul relaţiei
concretizează CUM se comunică, definind astfel planul conţinutului.
Planul relaţiei transmite semnale de dominanţă sau de supunere, de prietenie sau de duşmănie. Relaţia
poate fi pozitivă (simpatie, prietenie, acceptare, admiraţie, aprobare), neutră (indiferentă), sau negativă
(disconfort, dominanţă, duşmănie, dezaprobare, respingere, dispreţ).
14
Nivelurile comunicării pot fi intrapersonal, interpersonal, de grup, publică
şi de masă.
-Comunicarea intrapersonală este comunicarea cu sine.
-Comunicarea interpersonală este dialogul dintre două persoane.
15
-Comunicarea de grup sau în echipă este dialogul într-un cadru intim de până la 10 persoane.
-Comunicarea publică are loc în cazul unei prelegeri, cuvântări, expuneri, sau prezentări susţinute de o singură persoană.
-Comunicarea de masă are loc prin difuzarea mesajelor scrise, vorbite, sau vizuale de către un sistem mediatic către un public numeros.
16