SEMIOLOGIA INTESTINULUI

ANAMNEZA

A.SIMPTOME FUNCTIONALE:

-durere abdominalã -tip colicã intestinalã, fixã sau migratorie

-dispepsie (indigestie): -intolerantã la anumite alimente (lapte, cereale)

-balonãri

-flatulentã

-tulburãri de tranzit: constipatie sau diaree

-sângerãri: hematochezie

-proctalgii, tenesme rectale

-scãdere ponderalã

B. ISTORICUL BOLII:

- modalitatea de debut: brusc- perforaţia intestinală, volvulus intestinal, infarct mezenteric;

acut- ocluzia intestinalã, apendicita acutã

treptat: tumori intestinale, RCH, b. Crohn

- tipul evoluţiei: progresivă (cc colon, TBC), intermitentă (colon iritabil, RCH)

- legătura simptomelor cu alimentaţia

- influenţa tratamentului asupra simptomelor

C. ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:

- boli ereditare: deficienţe enzimatice- lactaza; enteropatia glutenică (sprue netropical);

- boli cu predispoziţie ereditară: RCH, b. Crohn, cancerul de colon;

D. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

- boli infecţioase care pot declanşa şi întreţine tulb. intestinale: febra tifoidă, dizenteria, toxi-

infecţiile alim, parazitozele intestinale;

- boli ale ap. digestiv, cu suferinţe secundare ale intestinului: ulcerul peptic, sd. Zollinger-

Ellison, colecistopatiile, pancreatita cronică, ciroza hepatică, rezecţiile gastrice;

- boli extra-digestive cu suferinţe secundare ale intestinului: ateromatoza mezenterică, embolia

mezenterică, insuficienţa cardiacă, uremia, diabetul zaharat, amiloidoza, hipertiroidismul etc;

- medicamente: enterite medicamentoase iritative sau prin disbacterioze

- intervenţii chirurgicale la nivelul abdomenului, cu aderenţe: pot favoriza ocluziile intestinale.

E. CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ:

- nerespectarea igienei alimentare: toxi-infecţii alimentare, parazitoze intestinale, diarei acute

infecţioase;

- intoxicaţia cu Pb: colica abdominală saturnină;

- alcoolismul cronic: enteropatie cronică.

EXAMEN OBIECTIV

Starea generalã:poate fi bunã sau influentatã (deshidratare sau durere abdominalã violentã)

Starea de nutritie:bunã sau denutritie (maldigestie sau malabsorbtie)

Examenul tegumentelor si mucoaselor:

-uscate,cu turgor scãzut:dupã diarei,vãrsãturi

-palide:dupã hemoragii digestive

-cu tentã gãlbuie: în neoplasme

-eritem pelagroid: în sd. de malabsorbtie

Examenul tesutului celular subcutanat: edeme hipoproteice- în sd. de malabsorbtie

Adenopatii: inflamatorii sau metastatice

Sistemul muscular: atrofii musculare în sd.de malabsorbtie cu hipoproteinemie

Ap.osteo-articular: deformãri osoase la bolnavii cu steatoree cronicã (malabsorbtia vitaminei D)

Examenul ap. digestiv:

-stomatitã angularã, afte, glositã: prin carente vitaminice multiple (malabsorbtie)

-abdomen:de obicei normal. Se pot constata:

Inspectie:

-meteorism (distensie gazoasã intestinalã)

Palpare:

-superficialã: hiperestezie cutanatã, cu “apãrare muscularã” în sd. de iritatie peritonealã

(ex. apendicitã acutã)

-profundã:

-durere la palpare: - peri-ombilicalã (suferinte ale intestinului subtire)

- în flancuri (afectiuni ale colonului)

- în fosa iliacã dreatã (apendicitã, tiflitã , boala Crohn)

- în fosa iliacã stângã (diverticulitã Meckel, boli ale colonului sigmoid)

-masã tumoralã palpabilã:

- coardã colicã stângã-constipatia spasticã, RCH

- plastron apendicular-apendicita cu peritonitã localã

- neoplasm intestinal

-metastaze intraperitoneale: hepatomegalie neregulatã., adenopatii

Percutie:

- timpanism cu pãstrarea matitãtii hepatice: meteorism

-timpanism cu disparitia matitãtii hepatice: perforatia intestinalã (pneumoperitoneu)

-matitate circumscrisã: plastron peritonitic, neoplasm intestinal

-matitate lichidianã deplasabilã cu pozitia: lichid de ascitã (neoplasme intestinale)

Auscultatie:

-borborigme intestinale: enterite, colon iritabil

-zgomote hidro-aerice de tonalitate înaltã, intense:în subocluzia intestinalã

-absenta zgomotelor peristaltice intestinale: ileus paralitic

Tuşeul rectal: este o metodã de palpare endorectalã, obligatorie în caz de: constipaţie cronicã, diaree

cronicã, scaune cu mucus, puroi sau sânge, tenesme rectale. Este utilã pentru vizualizarea materiilor

fecale în cazul în care se suspecteazã o HDS (melenã).

Tehnicã:

- poziţia bolnavului: genupectorală sau decubit lateral;

- se începe cu inspecţia regiunii anale şi perianale: ulceraţii, fisuri, fistule, hemoroizi;

- se introduce indexul acoperit cu mănuşă şi lubrefiant, printr-o mişcare de rotaţie, în anus şi

rect.

- se examinează: circumferinţa, conturul şi conţinutul rectal; prin peretele anterior al rectului se

palpează prostata;

- după extragerea degetului: pe mănuşă rămân materii fecale- se examinează aspectul

macroscopic al acestora.

EXPLORÃRI PARACLINICE

I.Examenul coprologic

II.Proba de digestie

III.Teste de încãrcare

IV.Manevre endoscopice

V.Examene radiologice

EXAMENUL SCAUNULUI (COPROLOGIC)

NORMAL: scaunul are un volum de 100-300g .

-numãr:1-2 scaune/zi.

-forma cilindricã, cu diametrul de 3-5 cm

-consistenţă păstoasă

-culoare brunã omogenã (datã de stercobilinã)

Anomalii macroscopice:

1.Cantitatea: - scãzutã în constipatia spasticã;

- crescutã în constipatia atonã, diaree, megadolicocolon

2.Forma:

-schibale: mase dure,ovoidale-în constipatia spasticã

-fecalom: tumorã formatã din fecale-în constipatia atonã., megadolicocolon

-subtire ca un creion: stenoze anorectale inflamatorii sau tumorale

3.Consisten t a:

-scãzutã: prin continut crescut de apã-în diaree

-crescutã prin deshidratare-în constipatie

4.Culoarea:

- închisã: regim carnat

- deschisã :regim vegetarian

- gãlbuie: regim lactat

- galbenã-albicioasã cu picãturi de grãsime: steatoree

- albã-cretoasã: icter mecanic (bila nu ajunge în intestin)

- verzuie: tranzit intestinal accelerat, bilirubina nu este redusã la stercobilinã

- neagrã: dupã ingestie de anumite alimente sau medicamente (fructe -cirese negre, afine;

legume-spanac, sfeclã; mezeluri cu mult sânge), medicamente ce contin fier, bismut,

cãrbune.

- neagrã ca pãcura: melenã

5.Miros: fecaloid,datoritã produsilor de putrefactie intestinalã (indol, scatol)

-acru: dat de fermentatia hidrocarbonatelor (ac. butiric)

-rânced: steatoree

-fetid, cadaveric:colite ulceroase,cancer de colon

6.Constituen t i anormali ai scaunului :

A.Sângele: poate fi prezent în scaun sub 4 forme

1.melena (scaun negru,pãstos): sânge supus actiunii acidului clorhidric în stomac: în hemoragii

digestive superioare

2.hematochezie cu sânge ro s u, închis la culoare, amestecat cu materii fecale :

în hemoragii la nivelul cecului, colonului ascendent sau transvers (cancer, colita

ulceroasã, diverticulozã, polipozã, angiodisplazie)

mai rar în hemoragia digestivã superioarã masivã, cu tranzit accelerat (sângele

rãmâne nedigerat)

3.hematochezie cu sânge ro s u, deschis la culoare, amestecat cu fecale : sângerare din colon

descendent, sigmã,ampula rectalã):

-rectocolita ulcero-hemoragicã

-dizenterie

-cancer recto-sigmoidian

-diverticulozã, polipozã

4.hematochezie cu sânge ro s u deschis, care învele s te scaunul ca un man s on sau

care apare dupã defecatie (pãteazã hârtia igienicã): în sângerãri anorectale

-hemoroizi

-fisuri anale

-tumori rectale

B.Mucusul în exces: abuz de laxative sau clisme, colita muco-membranoasã, dizenterie,

rectocolita ulcero-hemoragicã

C.Puroi: dizenterie, rectocolita ulcero-hemoragicã, abces perirectal fistulizat în colon sau rect,

cancer rectal supra-infectat

D.Paraziti intestinali: ascarizi, oxiuri, tenii

E.Resturi alimentare nedigerate complet: lienterie

F.Corpi strãini înghititi accidental (ex. sâmburi de fructe) sau voluntar (psihopati)

Examenul biochimic al scaunului:

1.Ph fecal: cu turnesol sau fecaltest.

-Normal: neutru (6,7-7,3);

-alcalin în dietele lactate si vegetariene;

-acid în alimentatia predominent carnatã.

2.Hemoragii oculte : dupã 3 zile de regim "alb" prin reactia Gregersen (normal absente).

3.Determinarea proteinelor fecale (normal absente)

4.Determinarea grãsimilor fecale (normal <6g/24 ore).

5.Determinarea acizilor grasi:( normal < 16 mEq/100g)

6.Determinarea amidonului fecal, cu solutie Lugol (normal:absent)

7.Determinarea de pigmenti: urobilinogen fecal (normal 100-250 mg /24 ore)

8.Determinarea coproporfirinelor (normal < 400 g/24 ore) si a uroporfirinelor (normal

<5g/24h)fecale

Examenul microscopic al scaunului: pe 3 lame (preparat nativ,coloratie Sudan III si coloratie

Lugol)

Componente microscopice normale:

1.Celuloza :rarã

2.Fibre musculare digerate (cu capete rotunjite, fãrã striatiui si fãrã nuclei): rare

- digestia gastricã: distruge striatiunile

- digestia pancreaticã:distruge nucleii

3.Grãsimi neutre: rare (se coloreazã rosu-portocaliu cu sol. Sudan III)

4.Acizi grasi : rari (se evidentiazã pe preparatul nativ, sub formã de lamele sau ace fine)

Componente microscopice anormale:

1.Amidon (se coloreazã albastru cu sol. Lugol)

2.Celuloza digestibilã în exces: deficit de masticatie, maldigestie gastricã, tranzit intestinal accelerat

3.Fibre musculare nedigerate (cu capete drepte, cu striatiuni si nuclei)=creatoree: maldigestie gastricã,

pancreaticã sau tranzit intestinal accelerat.

4.Grãsimi neutre în exces=steatoree: deficit de lipazã pancreaticã

5.Acizi grasi în exces: deficit de sãruri biliare sau tranzit intestinal accelerat

6.Elemente celulare:

- hematii nedigerate (hematochezie) sau digerate (HDS)

-leucocite:procese inflamatorii (RCH, neoplasme tub digestiv, infectii)

-ouã de paraziti

Examenul bacteriologic al scaunului (coprocultura)

-florã normalã:asigurã procesele de fermentatie si putrefactie intestinalã

-flora conditionat patogenã:

-E.coli: 60%

-enterococ: 40%

-stafilococ auriu

-florã patogenã:

-Salmonella, Shigella

PROBA DE DIGESTIE:

Se administreazã timp de 3 zile regim Schmidt-Strassburger: 200 g carne, 200 g cartofi, 50 g unt.

Se examineazã microscopic 3 probe din scaun:preparat nativ, coloratie Lugol si coloratie Sudan III.

Semne de maldigestie : prezenta elementelor anormale la examenul microscopic (vezi)

TESTE DE INCÃRCARE

Se efectueazã pentru depistarea unor deficiente de digestie sau absorbtie intestinalã:

1.Testul cu D-Xilozã: se administreazã oral xiloza si se urmãreste eliminarea urinarã/24 ore.

Normal: dupã 3 ore eliminarea urinarã este >4,5% .

Dacã e scãzutã: denotã malabsorbtie jejunalã glucidicã..

2.Testul cu lactozã: se determinã glicemia à jeun se administreazã oral 50 g lactozã. Dacã existã

deficit de lactazã,dupã 30 minute apar: crampe abodminale, borborigme, diaree. Biologic: glicemia

creste cu mai putin de 20 mg%.3.Testul respiratiei (breath-test) pentru maldigestia si malabsorbtia grãsimilor neutre: se

administreazã oral 100 g grãsime cu C14 *si se determinã CO2

* în aerul expirat. Este scãzut în caz

de maldigestie pancreaticã sau malabsorbtie intestinalã a grãsimilor.

-specific pentru maldigestia pancreaticã a grãsimilor: se administreazã oral trioleinã (grãsime

neutrã) si acid oleic (acid gras), ambele marcate cu C14*. Se determinã CO 2* în aerul expirat.

Radioactivitate scãzutã pentru trioleinã: maldigestie pancreaticã a grãsimilor

neutre(deficit de lipazã pancreaticã)

Radioactivitate scãzutã pentru acid oleic: deficit de sãruri biliare.

Radioactivitate scãzutã pentru ambele: malabsorbtie intestinalã.

4.Testul cu albuminã *,administratã intra-venos: apare în scaun în cazul enteropatiilor exudative.

5.Testul Schilling: pentru malabsorbtia vitaminei B12.

se administreazã oral 1 microgram vitaminã B12

*.

se administreazã intramuscular 1000 gamma vitamina B12 nemarcatã radioactiv (satureazã

proteina de transport)

se colecteazã urina /24 ore.

Normal: se eliminã > 10% din cantitatea administratã oral.

Eliminarea urinarã scade în caz de malabsorbtie a vitaminei B12 (deficit de factor intrinsec).

Proba se repetã dupã administrarea oralã de factor intrinsec.

MANEVRE ENDOSCOPICE

1.Tubajul jejunal: cu sonda Miller (prevãzutã cu un canal dublu si cu olivã metalicã, având orificiile

astupate cu colodiu)

-se introduce sonda pe cale oralã pânã în intestin, sub control radiologic, apoi se deschid orificiile sub

tensiune si se aspirã sucul jejunal.

Determinãri:

-chimice:sãruri biliare

-enzimatice

-ex. parazitologic:Giardia lamblia

-examen bacteriologic:Campylobacter, florã piogenã

Indicatii: nu se efectueazã de rutinã, se indicã în sd. de malabsorbtie, afectiuni intestinale cronice.

2.Biopsia jejunalã: cu sonda Crosby-Kugler.

-se introduce sonda pe cale oralã , sub control radiologic pânã în jejun

-se recolteazã un mic fragment de mucoasã.pentru examen microscopic si determinãri enzimatice.

Indicatii :sd. de malabsorbtie datorate unor boli inflamatorii cronice ale intestinului, amiloidozei, unor

colagenoze.

Nu se efectueazã de rutinã. Risc de hemoragii.

3.Endoscopia si biopsia intestinalã:

- anuscopia: se pãtrunde cu anuscopul prin orificiul anal în rect, pânã la o adâncime de 6 cm. Se

vizualizeazã: hemoroizi, fisuri, inflamatii, tumori.

- rectosigmoidoscopia: cu rectoscopul rigid, se ajunge pânã la 20-30 cm de anus.

Indicatii: RCH, polipi, diverticuli, tumori.

- colonoscopia: cu colonoscop flexibil, se pãtrunde pânã la cec.

EXPORAREA RADIOLOGICÃ A INTESTINULUI

1.Radiografia abdominalã simplã:

-imagini hidro-aerice în "cuiburi de rândunicã": ileus paralitic

-distensie gazoasã a unei anse intestinale,deasupra unui obstacol: ileus mecanic

-prezenta de aer între ficat si cupola diafragmaticã: pneumoperitoneu

2.Examenul baritat intestinal dupã administrarea oralã de bariu:

se urmãreste pasajul baritat la diferite intervale de timp. Dupã 24 ore:bariul trebuie sã fie

complet evacuat din colon.

întârzierea evacuãrii: constipatie habitualã, stenoze intestinale, megadolicocolon.

accelerarea evacuãrii: procese inflamatorii intestinale, sd. de malabsorbtie

3.Irigoclisma: pasta baritatã se introduce pe cale anorectalã, prin clismã.

- cu douã zile anterior: bolnavul va urma o dietã sãracã în reziduuri, iar cu 1 zi înainte se

administreazã doar lichide si se efectueazã clisme evacuatorii.

Informatii:

- anomalii de formã si pozitie ale colonului

- tulburãri de tonus: hipertonie sau hipotonie

- leziuni inflamatorii ale colonului: pliuri îngrosate,haustre asimetrice, imagini "tigrate" prin

edem sau ulceratii de mucoasã.

- polipi: imagini lacunare

- diverticuli: imagini cu "plus" de substantã

- stenoze de lumen: cauze tumorale sau inflamatorii

- fistule în organele învecinate

- tumori: vegetante, ulcerante sau infiltrative

PATOLOGIA INTESTINULUI

SINDROMUL DE MALABSORBTIE

DEFINITIE: sindrom caracterizat prin deficit de absorbtie intestinalã a principiilor alimentare. Se

poate datora maldigestiei sau malabsorbtiei propiu-zise.

MALDIGESTA: tulburare a digestiei alimentelor, datoritã unei insuficiente secretorii enzimatice

intraluminale.

CAUZE:

1.Masticatie deficitarã

2 Boli gastrice:

-gastrite cronice, atrofia gastricã, cancerul gastric

-dupã rezectii gastrice

-dupã gastro-entero-anastomoze: chimul gastric trece direct în jejun

-dupã fistule gastro-colice: chimul gastric trece în colon

3.Boli pancreatice:

- pancreatite cronice, chiste pancreatice, tumori pancreatice, mucoviscidoza

- stãri dupã pancreatectomie

4.Boli hepato-biliare: deficit de sãruri biliare cu deficit de absorbtie a grãsimilor si a vitaminelor

liposolubile (A,D,E,K)

-icter obstructiv

-hepatita cronicã colestaticã

-ciroza biliarã primitivã

-fistulele biliare

4.Mediu de digestie necorespunzãtor:

sd.Zollinger-Ellison: hipersecretie acidã, cu scãderea pH-ului jejunal (diaree cu steatoree)

disbacterioze: prin proliferare anormalã bacterianã în diverticuli si anse "oarbe"

MALABSORBTIA PROPRIU-ZISÃ : tulburare a absorbtiei intestinale a principiilor alimentare

Poate fi globalã (pentru toate principiile alimentare, dar mai ales pentru grãsimi), sau selectivã:

-pentru aminoacizi

-pentru monozaharide (glucoza, galactoza)

-pentru vitamine (B12, acid folic, K)

-pentru ioni (Fe 2+, Cl -, K+, Mg2+)

CAUZE:

1.AFECTIUNI INFLAMATORII INTESTINALE:

-nespecifice: sprue tropical,boala Whipple,boala Crohn

-infectii bacteriene cronice: Shigella,Yersinia enterocolitica,Campylobacter

-infestatii parazitare cronice: lambliaza, amoebiaza, strongyloidoza, ankylosto-miaza

-diverticulite cronice

-jejunite cronice: la alcoolici

2.DEFICITE ENZIMATICE INTESTINALE:

- boala celiacã (enteropatie glutenicã):deficit de peptidazã intestinalã (diaree dupã consum de cereale)

- deficit de lactazã (diaree dupã consum de lape)

3.AFECTIUNI INTESTINALE VASCULARE:

-arteriale: ischemia mezentericã cronicã

-venoase :staza mezentericã cronicã (insuficienta cardiacã congestivã)

-limfatice: staza limfaticã cronicã (limfoame, metastaze ganglionare,TBC ganglionar)

4.AFECTIUNI INTESTINALE TUMORALE:

-benigne: polipoza intestinalã

-maligne: carcinom intestinal

5..BOLI METABOLICE:

-diabet zaharat: neuropatie vegetativã

-amiloidoza:infiltrarea mucoasei intestinale

6.BOLI ENDOCRINE:

-b.Addison, hipertiroidia, hipoparatiroidia

-sd. Zollinger-Ellison: exces de gastrinã

-carcinoidul intestinal : producere de serotoninã

7.COLAGENOZE: sclerodermia sistemicã, poliartrita reumatoidã, lupus eritematos

8.INTOXICATII CRONICE: alcoolism, saturnism

9..MALABSORBTIA IATROGENÃ:

rezectii intestinale (<50% din lungime), vagotomii tronculare

iradierile pelvine (enterite de iradiere)

medicamente: - colestiramina (leagã sãrurile biliare)

- antibioticele (favorizeazã disbacteriozele)

- laxativele folosite abuziv

10.CAUZE FUNCTIONALE: colonul iritabil

EXAMEN CLINIC

A.SIMPTOME FUNCTIONALE:

-sd. dispeptic gazos: balonãri post-prandiale, eructatii, flatulentã

-dureri abdominale sub formã de crampe

-diaree cronicã: mai multe scaune moi zilnic, uneori steatoree.

-modificãri ale foamei si apetitului, cu scãdere ponderalã

B.SEMNE OBIECTIVE:

Stare generalã influentatã:

Stare de slãbire (< 15% din greutatea idealã), denutritie (15-30%) sau chiar casexie (deficit ponderal >

30% din greutatea idealã).

Tegumente si mucoase:

-palide: anemie

-echimoze, petesii:sd hemoragipar prin deficit de absorbtie a vitaminei K

-hipercheratoza folicularã: deficit de vitaminã A

-eritem pelagroid:deficit de vitaminã PP

Tesut celular subcutanat:posibile edeme hipoproteice

Aparat muscular:

-atrofii musculare, datorate hipoproteinemiei

-hipotonie muscularã: datoritã pierderilor digestive de potasiu

-hiperexcitabilitate neuro-muscularã prin hipocalcemie:semnul Chwosteck (contractia

muschiului orbicular al buzelor la percutie), semnul Trousseau (mâna de "mamos"), crize de

tetanie, convulsii (deficit de absorbtie a vitaminei D si a calciului)

Aparat osteo-articular: deformãri si dureri osoase, fracturi la traumatisme minime (osteoporozã)

Aparat digestiv:

cavitate bucalã: stomatitã angularã, glositã (carente de fier si vitamine B)

abdomen:

o inspectie :meteorizat (distensie gazoasã intestinalã) sau escavat (scafoid):în stãri de

denutritie

o palpare: durere la palpare profundã periombilicalã sau pe flancuri

o auscultatie: borborigme

Tulburãri neurologice: parestezii, polinevrite (deficit de vitamine B)

PARACLINIC:

Probe biologice:

sd. inflamator (VSH si numãr de leucocite crescute) în afectiuni inflamatorii intestinale

sd. anemic: - anemie microcitarã hipocromã (prin malabsorbtia fierului sau sângerãri - anemie megaloblasticã (prin deficit de absorbtie a vitaminei B12. si a acidului folic)

electoforeza: hipoproteinemie si hipoalbuminemie

ionograma plasmaticã: hipocalcemie, hipopotasemie

timpul de protombinã : alungit (deficit de vitaminã K): se corecteazã dupã administrare parenteralã

de vit.K=test Koller

Explorãri functionale intestinale (vezi explorarea paraclinicã intestinalã):

examenul scaunului :macroscopic, microscopic, chimic, bacteriologic, parazitologic

proba de digestie (regim Schmidt-Strassburger)

teste de încãrcare:cu glucide, grãsimi, albumine, vitamine

examene endoscopice intestinale: tubajul şi biopsia intestinalã

exmene radiologice:

o radiografii osoase: osteoporozã, osteomalacie, deformãri osoase, fracturi

o examenul radiologic intestinal dupã administrare oralã a pastei baritate :tranzit

intestinal accelerat, inflamatii ale mucoasei jejunale-cu dispersarea bariului în intestinul

subtire.

COLONUL IRITABIL

DEFINITIE:sindrom provocat prin tulburãri ale functiilor secretorii si motorii ale colonului, cu

manifestãri ce apar de obicei în conditii de stress.

Apare mai frecvent la intelectuali si la sexul feminin, la vârste de 20-50 ani.

CAUZE: neclare

1.hiperreactivitatea functionalã, secretorie si motorie a colonului

2.rãspuns exagerat al reflexelor gastro-enteric sau gastrocolic la alimente bogate în

celulozã, hidrati de carbon sau la bãuturi ce contin cafeinã, conservanti etc

EXAMEN CLINIC:

A.SIMPTOME FUNCTIONALE

Se descriu 3 forme clinice

a)forma cu constipatie spasticã

-dureri abdominale sub formã de colici sau jenã, care dispar dupã defecatie

-constipatie cu eliminare de schibale la 2-3 zile

-eliminare de mucus în exces, sub formã de pseudo-membrane sau dopuri

b)forma cu diaree:

-diaree cronicã, cu câteva scaune moi zilnic,eliminate imediat dupã mese,ce

contin mucus în exces.

c)forma cu constipatie alternând cu diaree

Simptome de însotire: obosealã, nervozitate, insomnie.

B.SEMNE OBIECTIVE:

-durere la palpare în flancuri, uneori peri-ombilical.

-coarda colicã în flancul stg: colita spasticã

EXAMENE PARACLINICE:pentru excluderea unei suferinte organice:

-anuscopia

-rectosigmoidoscopia: mucoasa este normalã; la insuflarea de aer este reprodusã durerea.

-în formele în care predominã diareea: se face biopsie de mucoasã (pt. excluderea unor boli

inflamatorii)

-colonoscopia si irigografia

Evolutia bolii: lungã, cu perioade de acalmie si perioade de recurentã. Perioadele de recurentã sunt

precipitate de stressuri psihice.

Prognosticul este bun .

Complicatii: nevroza, sd. de malabsorbtie prin abuz de laxative.