Seminar 3 Teoria culturii Idei

Civilizatie aspecte diferite nivelul tehnicii, felul manierelor, dezvoltarea cunoasterii stiintifice, idei religioase si obiceiuriAnalizeaza modul cum francezii, germanii, englezii ofera sensuri diferite termenilor de civilizatie, si de cultura. Si ce inteleg ei prin cei 2 termeni. E o analiza istorica in lumea germana, felul in care a fost consacrat idea de cultura si civilizatie, dar si opozitia dintre cele 2. In secolul 18. ( Zivilisation si Kultur) ce inseamna ele in lumea germana. Legatura intre Europa apuseana si cea Secolul 19, si secolul 20 au fost secolele in care modelul european a influentat intregul mapamond. Se impune ca fiind cel mai eficient, cel mai de succes, si e imprumutat in diferite grade, masuri, peste tot in lume sau influenteaza peste tot lumea. Ideea de civilizatie e strans legata de constinta de sine a lumii europene. Tine de dezvoltarea economica, sociala, de tehnologie, pune accent si pe valori, progres economic. Era privita ca un model.Ultimile decenii sunt mai critice, acest model de civilizatie a cuprins si colonialismul, un fenomen puternic criticat in istoria Europei. Nu a avut doar parti pozitive, dar lumea europeana de secol 20 a fost mandra de acest model pe care l-a propus umanitatii. Astazi modelul american, impus peste tot in lume, e un model ce a pornit de la tiparul european. Democratia burgheza de tip liberal de acolo porneste. Unii teoreticieni europeni critica modelul american, legate mai ales de faptul ca America a supradimensionat cultura populara. Civilizatia e constinta de sine a lumii europene. Autorul face comparatiile, si sesizeaza modul in care gandesc germanii civilizatia, dar si englezii si francezii civilizatia. In primul rand , pt francezi si germani, ideea de civilizatie se asociaza cu un sentiment de mandrie, de implinire, civilizatia e considerata marca succesului in aceste contexte sociale si culturale. Autorul compara termenii de cultura si civilizatie . Distinctii : conceptul de civilizatie e inteles ca unul dinamic, cultura pune accent valori, delimiteaza procesul de opera finita. Dupa germani, cultura mai delimiteaza intr-un fel. Si anume delimiteaza popoarele intre ele. Elementele ce pot circula cu cea mai mare usurinta, pot fi intelese, utilizate de unii oameni ce apartin de unor culturi, traditii. In acest sens, cultura delimiteaza popoarele.Distinctiile acestea, pot fi foarte puternic interiorizate. Un german va simti intr-un anume fel termenul de civilizatie, pe cand francezii, britanicii vor da alte sensuri , fara sa le explice foarte clar, din cauza ca au o experienta diferita. Partea a 2 a : se refera la fapte istorice cu consecinte distincte. Vorbeste despre Kant (filosof german) e un reprezent al miscarii care a dominat toata Europa , in secolul 18 ( Iluminism) Suntem cultivati prin arte si stiinta. Si suntem civilizati prin politete sociala, prin moduri de conduita in societate. Problema moralitatii , pe care Kant o situeaza in zona culturii, pentru ca incearca sa o desprinda de latura exterioara a comportamentului, moralitatea inseamna valori autentice, traite, interiorizate. Diferenta dintre clase : nobilimea ce vorbea franceza, si clasa de mijloc ce vorbea germana. E vorba despre conflictul dintre nobilimea de curte germana si burghezia germana. Intelectualii burghezi ce provin din burghezia mica , ce aveau stramosi modesti, si in timp au urcat pe scara sociala. Traditia gravita in jurul regelui, marea nobilime era adunata in jurul regelui, si treptat, a deschis usile intelectualilor francezi.Literatura germana e slab dezvoltata , e o limba stangace, e o literatura lipsita de interes, ce ne duce intr-o zona contrara modelului francez, al literaturii clasice. Realitatea in Germania era sensibil schimbata. Treptat, limba germana va evolua, pentru a exprima idei, sentimente, va oferi explicatii. (Goethe, Kant, etc) o suita intreaga de nume. Lucrurile s-au schimbat.Optiunile lui Frederich cel Mare literatura franceza si literatura de tip clasic, (clasicismul era reprezentativ in Franta) o literatura a echilibrului, care cultiva atitudini foarte masurate, controlate, care nu da curs asa vizibil sentimentelor, si tinerii germani impun romantismul (caracterizat prin exprimarea directa a sentimentelor, trairi intense, manifestate la vedere, si natura pe care o pune in valoare). Tinerilor autori li se pare sincera, autentica. Contradictii intre limbile vorbite, preferintele literare si comportamentul uman. Lumea nobililor e asociata cu lumea civilizatiei, iar lumea culturii e lumea burgheza, care cultiva profunzimea, sinceritatea, etc.In timp, lucrurile capata si o alta conotatie, la inceputul secolului 19, conotatie la care se opreste autorul. Burghezia devine mai puternic economic, mai influenta, si valorile culturii nu mai sunt valori burgheze, ce devin reprezentative pentru lumea germana. Burghezia unitatea spirituala a lumii germane.