Seminar 3 SCU 2012

5/17/2018 Seminar 3 SCU 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/seminar-3-scu-2012 1/24

Seminar 3

Bazele psihosociale alecomportamentului

Ioana Cioca

Modelarea socială, de la emularea unor

tipuri psihocomportamentale A, C și D, laaprecierea diferită din punct de vederecultural – a normalității și anormalității

psihice și comportamentale



Tipul psihocomportamental A

• Rosenman, Friedman, Jenkins (1974) au pus în legăturăacest tip psihocomportamental cu predispoziţia pentruboli cardiovasculare

• Tip A – colecţionar de stresuri

• Thorp (1992) – caracterisitici:• Competitivitate excesivă • Iritabilitate• Agresiviteate şi ostilitate (interiorizate) • Obsesia urgenţei timpului • Insecuritate

• Însetat de răzbunarea nedreptăţii • Succesul economic reprezintă ţinta lui constantă • Ambiţia excesivă şi comportamentul impulsiv îl determină să

realizze cât mai mult şi să se bucure cât mai puţin • Nelimitată dorinţă de aprobare şi recunoaştere



Tipul psihocomportamental A

• Efecte în plan biologic:• Valori crescute ale trigliceridelor şi colesterolului plsmatic

• Răspuns hiperinsulinemic la administrarea de glucoză • Secreţie crescută de noradrenalină

•Reducerea timpului de coagulare

• Creşterea nivelului corticotropinelor • Reducerea concentraţiei STH din ser

• Efecte în plan psihologic:• Anxietate

• Depresie• Frustrare• Ostiliate• Lipsă de linişte sufletească



• Relaţia dintre tipul psihocomportamental A şi

afecţiunile coronariene poate fi explicată prin: • Reactivitatea crescută la stres (creştere dublă a hormonilor de stres) şi modul în care sistemul nervos simpatic răspundela stres (persoanele de tip A reacţionează prin furie, iritare şitensiune atunci când sunt ameninţate de un eşec, o hărţuiresau o atmosferă de concurenţă)

• Aflux sporit de sânge în muşchii scheletici, neconsumat, cudepunere consecutivă de colesterol

• Slăbirea sitemului imunitar • Frecvenţa mai mare a conflictelor interpersonale,

consecutive ostilităţii, cu diminuarea suportului social

• Predispoziţia la adoptarea unor comportamente de riscpentru sănătate (lipsa unui mic dejun consistent, fumat,consum excesiv de alcool, sedentarism, etc).



Nucleul toxic al tipului A

• A – ambiţie maximă, nevoie de timp

• S – nelinişte, nerăbdare

• H – competitivitate, ostilitate cognitivă şicomportamentală

• J – implicare profesională majoră

(“workaholic”)



Tipul psihocomportamental C

• Descris de către Temoshock (1990) pe bazadimensiunii reprimare/vigilenţă, denumit şianger-in sau represiv.

• Este caracterizat de:• Mecanisme de apărare puternice, mergând până laincapacitatea de verbalizare şi de recunoaştere a propriilor emoţii, în special a celor negative

• Un complex de reacţii negative secundare, precumautodeprecierea, sentimente de neputinţă şi de pierdere acontrolului

• Tipul C constituie în plan comportamental oilustrare fidelă a copingului centrat pe emoţie.



• Tipului C i se poate asocia şi noţiunea de alexitimie,caracterizată de o incapacitate de autocunoaştere şiexpreise, manifestată clinic prin:

• Sărăcirea vieţii imaginative • Inabilitate de autoexaminare

• Rigidizarea, constricţia vieţii emoţionale

• Incapacitatea de exprimare adecvată şi nuanţată, în vedereacomunicării dispoziţiei

• Hiposimbolismul – capacitatea diminuată de simbolizare • O noţiune conexă este alexisomia – incapacitatea de

exprimare la bolnavii somatici, a suferinţei lor corporale. • Din punct de vedere neurohormonal şi imunitar, atât tipul

C, cât şi alexitimia şi alexisomia sunt frecvent asociate

cu diminuarea secreţiei de catecolamine şi a activităţiicelulelor NK şi cu hiperfuncţia axei hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenale, ceea ce accentuează inhibiţiacelulelor NK.



Tipul psihocomportamental C

• Studii retrospective – tip C:• Persoane reţinute, stoice, compliante, pasive

• Fac eforturi pentru a menţine controlul emoţional • Întreţin relaţii interpersonale plăcute în pofida disperării

interioare, pe care nu şi-o exprimă

• Sentiment cronic al lipsei de speranţă • Reprimarea şi negarea exprimării propriilor emoţii negative

(suferinţa, tristeţea, furia, anxietatea).

• Studii prospective – tip C• Lipsă de speranţă cronică rezultată din evenimentele

dureroase ale vieţii • Exprimarea lacunară/incompletă a emoţionalităţii • O nevoie acută de a fi alături de o persoană foarte

importantă din punct de vedere emoţional sau de a atinge unscop important.



Tipul psihocomportamental D

• Tip predispus la stres (Denollet, 1996),caracterizat prin:

• Afectivitate negativă, exprimată în tendinţa de a experimentaemoţii negative

• Inhibiţie socială, ce constă în emoţii şi comportamenteblocate în cadrul interacţiunilor sociale

• Tipul D este asociat cu scăderea calităţii vieţii şicu frecvenţa crescută a evenimentelor cliniceadverse la pacienţii suferind de insuficienţă

cardiacă şi boală coronariană ischemică • Tipul D are cel mai mare impact asuprafuncţionalităţii sociale, emoţionale, asuprasănătăţii mentale şi vitalităţii.



Rolul sociologiei și antropologiei în înțelegerea maibună a comportamentului față de boală și

tratament

• Sociologia și antropologiaa medicalăreprzintă două domenii științifice

îndreptate spre înțelegerea fenomenuluimedical dintr-o perspectivă extinsă,dincolo de ceea ce este tehnic sau strictindividual

• Ele aduc o contribuție valoroasă lareumanizarea actului medical.



Sociologia medicală

• Vizează: – Studiul definițiilor sociale ale bolii – Al practicilor care se referă la boală – Al rolului instituțiilor care au în grijă sănătatea – Al statului și rolului bolnavilor

• Sociologia medicală este fundamentală pentru: – Înțelegerea, din punct de veder e social, a unor fenomene în care

este implicat bolnavul și consecințele acestora aderenașa lanorma de grup, influența și peruasiunea în relația bolnavului cumediul său social

– Relația între sistemul de valori ale pacientului și cel careguvernează instituțiilde îngrijire a sănătății – Studiul distribuției bolilor în societate și a factorilor sociali de

natură a influența percepția socială a acestora și evoluțiaprevalenței lor.



Antropologia medicală

• Are drept obiectiv principal studierea bolii în context cutural, înscopul evidențierii factorilor de natură a influența diagnosticul șitratamentul bolii, dar și conținutul relației medic-pacient, inclusivpercepția populară a medicului șia instituțiilor medicale.

• Teme punctuale: – Raportul între cultura științifică și cea populară a sănătății, inclusiv

valorificarea în diagnostic și tratment, a resurselor culturii populare – Variațiile culturale privind factorii de risc pentru sănătate și percepția

acestora – Diferențele între culturi privind raportarea la medicament – Modularea culturală a interpretării și expresiei suferinței – Evidențiereaunor entități nosologice cu specific strict cultural și a

modalităților cele mai adecvate de a le gestiona – Raportul între tradițional și modernitate în abordarea sănătății și bolii – Evidențierea factorilor culturali care influenațează formarea și

funcționarea sistemelor de sănătate.



Importanța apartenenței la grup asuprareprezentărilor sănătății și bolii și comportamentele

derivate din ele

• Apartenența la un grup social poate influența decisiv reprezentărileasupra sănătății și bolii, rezultatul putând fi foarte diferit, de la viziunitehniciste ”evidence based” până la viziuni cvasimistice sau mistice

• Incursiunea profesionistului din domeniul sănătății în sistemul devalori, convingeri și credințe care au generat aceste reprezentăripoate fi, fie extrem de previzibil, fie un drum plin de obstacole

• Vizibilitatea sistemului este incompletă sau greu de evidențiat încadrul unei relații medic-pacient, de relativ scurtă durată, chiar încazul unei anamneze bine conduse

• Vizibilitatea crește în cazul în care pacientul face parte dintr -un grupcu o coezivitate crescută și cu o anumită solidaritate

• Exprimarea viziunii asupra bolii sau tratamentului este mult mai

deschisă însă posibilitățile de influențare ale acestora de cătremedic sunt mult mai slabe, tocmai din cauza forței cumulate aletuturor reprezentărilor membrilor comunității.



Exemplu

• Rezistența remarcabilă a unor comunitățila strădania medicilor de implementare aunor măsuri de prevenție a îmbolnăviriisau a unor tehnici noi de tratament ( ex.donarea de sânge, donarea de organe,administrarea de vaccinuri sau controalele

periodice ale stării de sănătate).



• Identitatea de grup poate fi atât de importantă, încâtviziunea asupra unor simptome sau tratamente poate fiunanimă în interiorul grupului respectiv.

• De exemplu, ”regula prevalenței”, care spune că un

simptom frecvent într-o comunitate omogenă înceteazăde a mai fi considerat simptom, fiind apreciat ca normalși întârziind, uneori decisiv, contactul cu instituțiamedicală.

• Un alt exemplu este reprezentat de diferențele foarteferme privind interpretarea unor simptome șiadresabilitatea la medic, și care apar între populațiiculturale diferite, chiar dacă ele trăiesc în același arealgeografic.



Relația între stratificarea socială șisănătate/îmbolnăvire

• Stratificarea socială se referă la plasareadiferențiată în ierarhia socială a membrilorunei societăți

• Diversele componente ale stratificăriisociale pot influența semnificativ păstrareasănătății sau apariția bolii.



Componente ale stratificării sociale

• Statusul ocupațional poate genera startificare întrucât unele ocupații suntconsiderate extrem de dezirabile, iar altele degradante, jenante. Absența oricăruisatus ocupațional are o imagine nefavorabilă în multe cuturi și reprezintă un factor derisc pentru îmbolnăvire, mai ales dacă se asociază cu absența unui venit constant.Există și o cauzalitate inversă, dinspre sănătate mediocră spre regres în planprofesional întrucât persoanle care se confruntă cu boli grave sau cronice sunt puserelativ frecvent în situația de a-și pierde sau compromite statusul ocupațional.

• Statusul educațional creează stratificare socială, prin furnizarea unui nivel variabilde abilități și cunoștințe. Educația are implicații asupra păstrării sau afectării sănătății,deoare ea dă/nu dă șansa unor comportamente importante pentru sănătate și boală,să se manifeste. Nivelul de educație influențează prevenția bolii dar și copingul fațăde boală.

• Venitul creează stratificare dar influențează și comportamentele față de boală, înspecial complianța față de tratament. Persoanele fără un venit stabil sau cu resursefinanciare precare vor trebui să facă prioritizări ale nevoilor lor, iar uneori procurarea

medicamentelor va tinde să treacă în plan secund. și aici există o relație inversă,exprimată în aceea că persoanele cu un status deteriorat al sănătății tind să migrezecătre slujbe mai puțin pretențioase, în care și venitul este mai mic.



Mecanisme prin care stratificarea socialăinfluențează păstrarea sănătății sau

susceptibilitatea la boală • Accesul diferențiat la resursele medicale – accesul scăzut al serviciilor medicale al

persoanelor aflate la baza ierarhiei sociale le face mai susceptibile la îmbolnăvire,fapt ce creează premizele de menținere a acestora la baza piramidei

• Expunerea la factorii de risc din mediu – este mai mare la persoanele aflate la bazapiramidei, aceștia fiind confruntați mai frecvent, din cauza genului de activități pe carele practică, dar și a lipsei mijloacelor financiare de a evita sau limita expunerea, cufactori de risc precum poluarea, zgomotul ambiental, diverse toxine sau alimente

contrafăcute. • Asumarea de comportamente sănătoase/predispozante la boală – contribuțiastratificării sociale la mortalitatea prematură este de aproximativ 40% sau mai multdeoarece există o legătură marcată între plasarea la baza piramidei sociale șiprevalența ridicată a unor comportamente nocive, în sepcial abuxul de alcool, tutun,sedentarismul și supraalimentația. De asemenea, există posibilitatea unei transmisiifamilieale longitudinale a riscului, în măsura în care există o agregare mare acomportamentelor nocive în famille aflate la baza piramidei sociale iar acesta

reprezintă un model pentru copiii proveniți din aceste familii. • Expunerea diferențiată la agenții stresori – este dificil de cuantificat impactul petermen lung al expunerii la agenți stresori atât de diverși, precum cei fizici – predominanți la cei situați la baza piramidei sociale, respectiv psihoemoționali,predominanți la cei de la vârful piramidei. Totuși este cert că plasarea la bazapiramidei este asociată unor contexte de viață mai stresante sau mai amenințătoareși unui număr de conflicte interpersonale mai ridicate, ca urmare, numărul situațiilor generatoare de stres este mai amre, fapt ce se corelează direct cu riscul de

îmbolnăvire fizică și psihică.



Diferențe culturale privind interpretarea șiexprimarea suferinței

• Variabilitatea culturală a expresieisuferinței este cunoscută de multă vreme

• Multe studii au evidențiat că, în condițțileunui prag similar de percepere a suferinței,toleranța față de ea poate fi foarte diferită,funcție exclusiv de background-ul cultural.



Modele culturale în interpretareasuferinței

Model Cauza bolii Terapia recomandată

Biomedical De natură materială: genetică,hormonală, metabolică,morfopatologică

Folosirea de medicamente(alopate sau homeopate)

Interpersonal Concretă: hărțuire, abuz

Presupusă: deochiul, vrăjitoria

Evitarea circumstanțelor

generatoare de îmbolnăvire

Socio politic Opresiunea, explotarea, condițiieconomice precare

Reformă sau revoluție

Psihologic, psihosomatic Stressul, frustrarea, refularea Consilierea, psihoterapia

AstrofizicSemnul zodiacal la naștere

Consultarea regulată ahoroscopului

Ecologic Poluarea, abuzul de alimentecontrafăcute, încălzirea globală

Reducerea stressului oxidativ,postul, abstinența, întorcerea lanatură

Moral religios Încălcarea poruncilor divine,imoralitatea

Mărturisirea, căința,reîntoarcerea la Divinitate



Exprimarea suferinței

• Există variabilitate și la acest nivel fiind binecunoscutăexistența unor areale culturale (frecvent nordice) în careexprimarea suferinței este descurajată

• În aceste zone și interpretarea gravității suferinței estemodificată, prin creșterea pragului de tolerabilitate a ei.

• Acest lucru previne apelul la medic pentru o serie desimptome la limita semnificațiie clinice însă aredezavantajul major al scăderii adresabilității la instituțiilemedicale în situațiile grave, în care tratamentul timpuriuar fi imperios necesar.

• Fenomenul este invers în emisfera sudică, în caredetecția oricărei neregularități este de regulă timpurie iar apelul la medic se face adesea pentu acuseneînsemnate



Interpretarea sensului suferinței

• Diferențe culturale semnificative pot fiidentificate și la nivelul interpretăriisensului suferinței, în culturile orientate

predominat spre introspecție, meditație,transcendență ( mai frecvent orientale) șiaproape absent în culturile pragmatice,hedoniste, utilitariste (frecvente în

emisfera vestică), unde suferința esteceva rău, ce nu trebuie tolerat și care trbuieliminat



Consecințe ale diferențelor culturale privindinterpretarea și sensul suferinței asupra calității

relației medic-pacient

• Medicul și pacientul pot avea dificultăți derelaționare și de înțelegere comună a aceluiașifenomen medical

• Personalul medical trebuie să aibă permanentca prioritate cunoașterea semnificațieiindividuale a unui simptom pentru un pacient

• și să se abțină de la generalizări abuzive șirecurgerea la stereotipuri păguboase îninterpretarea suferinței acestuia.



Boli cu specific culturalDenumire Areal Caracterisitici clinice

Amok Asia de sud-est Comp. agresive urmate de amnezielacunară, automutilare sau sinucidere

Susto America latină Deprimare, astenie, indiferență,coșmaruri nocturne, tulburări organicefrecvente

Dhat Nepal, Sri Lanka, Pakistan Oboseală, scăderea apetitului

alimentar și sexual,palpitații,depresie, dificultăți de somn,anxietate

Brain Fag Nigeria, Mali Cefalee, dureri oculare, capacitateredusă de concentrare, dificultăți dememorie

Koro India Thailanda Dismorfofobie centrată în special în jurul organelor sexuale,

depersonalizareLatah malayezia Imitație paroxistică a gesturilor altora,

însoțită sau nu de abuz de limbaj

Pibloqtoq Groenlanda Isteria arctică: comportamentautolitic, cu părăsirea locuințe șiexpunere voluntară la frig

Witiko Canada Anorexie, anxietate, depresie,tendințe suicidare

Seminar 3 SCU 2012

Documents

Transcript of Seminar 3 SCU 2012