I.DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALAI.1. Civilizatia si istoria daco-getilorProcesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin pat runderea, din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pa stori indo-europeni, purtatori ai civilizatiei kurganelor . Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de or din cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spi rituala si i-au asimilat pe autohtoni. Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneoli tice (Petresti, Gumelnita, Cucuteni, Vadastra) cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi (Foltesti, Cernavoda III, Cotofeni) cu: ceramica grosolana, decorata cu motive incizate; morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii. Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana ras pandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat naste re popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii. Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramo si directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziu nea tracilor in doua ramuri: tracii propriu-zisi (ramura sudica) si, daco-getii (ramura nordica) Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor , in spatiul carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul car pato- danubiano-pontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarab i descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean.1 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: tarabostes (pileati) aristrocratia militara si sacerdotala; comati producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesuga ri)(regi). Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi mil itari Triburi daco-getice: apulli zona Alba Iulia burii malul Oltului carpii Moldova Centrala costobocii nordul Moldovdei si Maramures crobyzii si tryzii Dobrogea Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare, fortificata (dava), adevarat centru administrativ: Argedava (Dobrogea) Buridava (jud. Valcea) Piroboridava (jud. Galati) Tamasidava (jud. Bacau) Sucidava (jud. Olt) Cotnari Stancesti (jud. Botosani) Batca Doamnei (jud. Neamt) Cetateni (jud. Arges) Sarmisegetusa (Muntii Orastiei) centru politic inconjurat de un system de f ortificatii alcatuit din cetatile: Costesti Blidaru Piatra Rosie Banita Capalna TiliscaCetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. a l IV- lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei. Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta e xistenta unor puternice uniuni de triburi conduse de basilei (regi) si in secolele urmatoare: sec. al IV-lea i. Hr. uniunea de triburi condusa de rex Histrianorum din Dobrogea care se opunea scitilor;2 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 335 i. Hr. uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru Macedon; 300 i. Hr. Si 292 i. Hr. confruntarile dintre uniunea de triburi din centru l Munteniei conduda de Dromichaites, cu resedinta la Helis si Lisimah, care este luat prizonier; sec. al III-lea i. Hr. mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniuni i de triburi din sudul Moldovei condusa de Zalmogedikos; sec. II-III i. Hr. uniunea de triburi condusa de regale Rhemaxos, apoi de f iul acestuia, din Dobrogea, care salveaza Histria atacata de tracii sudici ai lu i Zoltes;inceputul sec. al II-lea i. Hr. uniunea de triburi condusa de Oroles, in es tul Transilvaniei, care se lupta cu bastarnii; inceputul sec. al II-lea i. Hr. uniunea de triburi condusa de Rubobostes, i n Transilvania. Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabo. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor. Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din fami lia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt gr up cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum). Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale , nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte). Religia daco-getilor o daco-getii credeau in zei: zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid, o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau Diana din mitologia greaca, respectiv romana. o Daco-getii credeau in nemurire, in viata de dincolo de moarte alaturi de Zalmo xis, zeul suprem. De aceea ei primeau moartea cu seninatate. o Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau in pamant. o Cultul consta in slujbe, ceremonii si incantatii facute de preoti, de obicei p e munte. o Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele descoperite la Costse sti, Blidaru, Piatra Rosie, etc.3 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z o La fiecare 4 ani ei comunicau cu Zalmoxis prin intermediul unui razboinic dac sacrificat, ce urma sa-I vorbeasca zeului supreme despre nevoile lor. Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.) scitii (Transilvania, 600 i. Hr.) tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.) bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.) celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns i n Dacia (in Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalur giei fierului, olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor. Acestia au fost asimilati de daci. grecii, pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat, incepand c u a doua jumatate a sec. al VII-lea i. Hr., coloniile; Histria, pe malul golfului, astazi lacul Sinoe; Tomis (Constanta); Callatis (Mangalia). Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au preluat de la greci:-roata olarului; tehnici noi de metalurgie; folosirea monedei; modele de organizare politica.Izvoarele scrise despre daco-geti: Hecataios din Milet (sec. VI-V i. Hr.) aminteste de getii de la sud de Dunare; Herodot, Istorii (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotr iva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti; Tucidide, Razboiul Peloponesiac (sec. al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fii nd aliati ai Atenei; Strabon, geograf grec; Trogus Pompeius (sec I i. Hr.) informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. IV-lea i. Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i. Hr.; Iustinus, istoric roman din sec. al. II-lea i. Hr. ofera informatii despre getii din sec. al. Iv- lea i. Hr.; Flavius Arianus, istoric si geograf grec (sec. al II-lea i. Hr.), in Anabasis rela teaza expeditia lui Alexandru Macedon (335 i. Hr.) impotriva dacilor de la nordu l Dunarii;4 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Diodor din Sicilla (sec. I i. Hr.) aminteste despre existenta dacilor in Campia Dunarii in sec IV-III i. Hr.; Inscriptiile de la Histria din sec. III-II i. Hr. Statul dac (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr. ) Sec. I i. Hr. societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac, care era o monarhie militara. Burebista (82-44 i. Hr.) primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetu sa Regia in zona Muntilor Orastie. A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse: - in jurul anului 50 i. Hr. supune cetatile grecesti pontice, de la gurile Bugu lui pana la Dionysopolis; - incepand cu anul 60 i. Hr. cucereste teritoriile ocupate de celti, in sud-vest ul si nord-vestul Daciei; - in anul 48 i. Hr. campanile la sud de Dunare, in Peninsula Balcanica.erau: Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo in in in in nord Carpatii Padurosi; vest Dunarea mijlocie si Slovacia; sud Muntii Haemus (Balcani); est gurile Bugului si Marea Neagra.Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care Burebi sta s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu -l pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii depedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.) . La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinc i unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcar patica a Munteniei. Urmasii lui Burebista Deceneu (44 i. Hr.) rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica s i religioasa), a preluat conducerea statului lui Burebista, dar statul condos de acesta se limita in zona Muntilor Orastie. Comosicus a fost rege si mare poet al statului dac din Transilvania. Coryllos-Scorilo (? - 68/69 i. Hr.) a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul in Muntii Orastie. Diurpaneus-Duras (68/69 87 d. Hr.) a condus statul dac cu centrul in Muntii Orastiei. In iarna 85/86 d. Hr., dacii au facut o incursiune in provincial Moesi a5 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z impotriva romanilor pe care ii infrang. Domitian a impartit Moesia in Moesia Superior si Moesia Inferior si a pregatit o campanie in Dacia. Coson rege al statului dac in nordul Munteniei, s-a amestecat in razboaiele civi le de la Roma in timpul lui Octavian Augustus. Cotiso (sf. sec. I d. Hr. inc. sec. II d. Hr.) rege al statului dac din Banat, a facut incursiuni la sud de Dunare. Dicomes rege al unui stat din centrul si sudul Moldovei, a participat la lupta d e la Actium (31 d. Hr.) dintre Octavianus si Marc Antonius, de partea celui din urma. Roles (sf. sec. I i. Hr.) rege al unui stat dac din Dobrogea, s-a aliat cu roman ii in iarna 29/28 i. Hr. si a luptat impotriva celorlalti regi daci din Dobrogea, Dapix si Zyraxes care se impotriveau romanilor.DECEBAL (87-106 d. Hr.) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Bureb ista, dar mai puternic. Statul dac condus de Decebal, cu capitala la Sarmizegetu sa Regia, cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, centrul si sudul Moldovei. A avut mai multe confruntari cu romanii: - 87 d. Hr., armata romana condusa de gen. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu; - 88 d. Hr., o armata romana condusa de gen. Tettius Iulianus a atacat Dacia pri n Banat. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. H r.) - 101 102, armata romana condusa de imparatul Traian (98 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor; Decebal a cedat si incheiat pacea cu romani i in conditii foarte grele pentru Dacia. - 105 106, Traian, dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta, ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provinci e romana.I.2. Trasaturile civilizatiei in DaciaIn anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritori ul locuit de daci a fost divizat astfel: provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare; o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de rasari t a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46; teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii, carpii, dacii mari): M aramures, Crisana, nordul Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele provinc iei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii ( castre).6 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la ZProvincia Dacia in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata direct imparatului, administrate de un guvernator numit Legatus Augusti pro Prae tore, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa; a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a im partit Dacia in : Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul, cu capitala la Ulpia Traian a Sarmizegetusa; era administrata de un Legatus Augusti pro Praetore; Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia, era administrata de un procurator Augusti O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in: Dacia Superior; Dacia Inferior; Dacia Porolissensis, situate in N. Daciei Superioare, cu capitala la Napoca, administrata de un procurator Augusti. ultima organizare administrativa a fost realizata de imparatul Marcus Aurel ius, in 168, in trei unitati administrative, pastrandu-se insa unitatea provinci ei: Dacia Porolissensis, in nordul provinciei Dacia cu capitala la Napoca; Dacia Malvensis, in Oltenia si Banat, cu capitala la Malva, pe Olt; Dacia Apulensis, in Transilvania, cu capitala Apulum. Aceste unitati administ rative au fost puse sub conducerea unui guvernator (Legatus Augustus pro Praetoretrium Daciarum). 271 a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras armat a si administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco- romana care in conditii le marilor migratii, in urma procesului de etnogeneza, a dat nastere poporului r oman si limbii romane. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia limba Latina a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. Limba Latina folosita in administr atie, armata, in relatiile de schimb, in justitie a fost preluata de autohtoni; cultura matetriala (ceramica, uneltele, obiectele de podoaba), de calitate superioara, s-a raspandit in Dacia. Activitatea economica, edilitara, administra tiva s-a intensificat. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de7 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z strazi, edificii, terme, apeducte, monumente, a fost construita o retea de drumu ri; cultura spirituala credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de dac o-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii, d ar sub nume romane. I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezeiEtnogeneza romaneasca procesul de formare a poporului roman. O data cu poporul roman s-a format si limba romana. Locul: la nord si sud de Dun are, spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. I i. Hr. sec. VIII d. Hr. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: componenta dacica; componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia eleme ntele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala, limba latina) patrun d in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre a utohtoni. Procesul de romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco -geti, cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. Romanizarea si etapele romanizarii: 1. Etapa preliminara (sec. I i. Hr. sec. II d. Hr.) romanizarea a avut o intensitate redusa, s-a realizat fara interventia statului roman, pri n scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Ba lcanica care au influentat arhitectura, ceramica geto-daca, etc. 2. Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) romanizarea a capat at un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea prov inciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica, politica, sociala , culturala). S-a realizat prin factorii romanizarii. Din simbioza dacilor cu ro manii au rezultat daco-romanii. 3. Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275 -sec. VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii roman izarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul rom anilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. Factorii romanizarii: Administratia. Prin intermediul administratiei romane, formata din functionari p rovinciali (procuratori) si functionari locali (magistri sau prefecti) din orase sau comunitati rurale, ce foloseau ca limba oficiala limba latina, romanizarea a capatar un caracter organizat. Armata. Fiind o provincie de granita, expusa atacurilor barbarilor de la hotare, provincia Dacia avea nevoie de un sistem de aparare bine organizat. De aceea, imparatii ro mani au8 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Zdispus construirea unui numar mare de castre, cum erau cele de la: Apulum, Diern a, Micia, Porolissum, Romula, in care stationau in numar mare legionari (Legiune a a XIII-a Gemina la Apulum, Legiunea a V-a Macedonica la Potaissa) sau trupe au xiliare (Micia). Intre acesti soldati si populatia autohtona au avut loc schimbu ri culturale, soldati cu nume dace au intrat in armata romana, ceea ce a contrib uit la intensificarea romanizarii provinciei Dacia. Veteranii. Dupa satisfacerea stagiului militar, o mare parte a veteranilor au pa rasit armata dar s-au stabilit in provincia Dacia. Ei au ocupat functii administ rative, au primit compensatii banesti, pamant, si-au intemeiat familii pe terito riul provinciei, contribuind astfel la procesul de romanizare. Colonistii. In provincia Dacia au fost colonizati, in mod organizat, un numar ma re de locuitori din celelalte provincii ale imperiului, vorbitori ai limbii lati ne populare, purtatori ai culturii romane. Acestia au patruns in toate domeniile economiei (agricultura, minerit, mestesuguri), au populat vechile asezari si au intemeiat altele noi, de tip roman: canabae (asezari rurale situate in jurul castrelor) si mai tarziu, vicus, pagus si vil a rustica. Convietuind cu autohtonii, aflati intr-un contact nemijlocit cu acesti a, colonistii au imprumutat daco-getilor elemente de civilizatie romana, constit uindu-se intr-un factor activ al romanizarii. Urbanizarea. Dupa cucerire, Dacia a fost supusa unui intens proces de urbanizare prin construirea dupa model roman, uneori pe locul vechilor asezari, a unui num ar mare de orase cu statut de municipia (Dierna, Porolissum, Tibiscum, Troemsis) s au cu statut de coloniae (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Drobeta, Napoca, Apulum, Potaissa). Centre administrative, economice, culturale, orasele au constituit puncte de schimb cul tural intre autohtoni si noii veniti, contribuind astfel la romanizarea provinc iei Dacia. Viata economica. Activitatea economica din toate domeniile(agricultura, minerit, mestesuguri, constructii, schimb de marfuri) a constituit un alt factor al roma nizarii datorita legaturilor ce s-au stabilit intre autohtoni si colonisti in ca drul activitatilor desfasurate pe teritoriul Daciei romane si datorita participa rii lor la viata economica a Imperiului. Justitia. Normele juridice romane au fost introduse si aplicate pe teritoriul pr ovinciei, ceea ce a impus autohtonilor cunoasterea acestor norme si exercitatea drepturilor lor in limba latina, contribuind astfel la desfasurarea procesului d e romanizare. Norme ale dreptului roman se vor regasi in dreptul romanesc cutum iar de mai tarziu. Viata culturala. A fost atestata existenta de scoli in cadrul carora se invata s crisul si cititul in limba latina pe intreg teritoriul stapanit de romani, in Da cia si Moesia Inferior. Viata religioasa. Fenomenul interpretatio romana (preluare a unor divinitati dace sub nume romane: Zalmoxis, Bendis), adorarea unor divinit ati romane (Inunona, Mineva, Jupiter, Venus), practicarea cultelor in limba lati na au dat nastere elementelor de sincretism religios (contopirea unor divinitati asemanatoare, dar de origini diferite, intr- una singura), ceea ce demonstreaza legaturile spirituale daco-romane, influentele reciproce care au aujutat la rom anizarea autohtonilor din Dacia. Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana9 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la ZDupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (daco-romanii). In acest sens stau marturie numeroase dove zi descoperite in spatiul carpato-dunarean. Dovezi arheologice: Ceramica de factura daco-romana din sec V-VI descoperita in asezarile de la Brat ei, Soporu de Campie, Verbita, Sarata Monteoru; Morminte si obiecte crestine: Napoca, Apulum, Biertan, Dej; Ziduri ridicate in s ec. al IV-lea la Sarmizegetusa Dovezi numismatice: Tezaurele descoperite la Sarmizegetusa, Napoca, Potaissa, Dierna, etc. Dovezi ep igrafice: Inscriptia de pe inelul de la Micia; Inscriptii pe ceramica descoperita la Porolissum si Romula; Inscriptie descoperi ta pe o caramida la Gornea; Inscriptia de pe donariul de bronz de la Biertan. Dovezi lingvistice: Hidronime (nume de rauri) ce deriva din cele folosite in epoca romana: Alutus (O lt), Maris (Mures), Samus (Somes), Crisius (Cris). Toponime (nume de locuri): Napoca, Drobeta, Apulum, etc.Crestinismul factor al romanizarii Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane, persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperi te in mai multe asezari din Dobrogea. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana, in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527-565) stapanirea imperiului extinzandu-se la no rd de Dunare. Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensif icare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313), prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu, s i dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379 -395). Dupa aceasta data are loc organizarea crestinilor din regiunea Dunarii in episcopii (Tomis, Durostorum), ridicarea de basilici paleocrestine la Tomis, Hi stria, Callatis, Tropaeum Traiani, Sucidava, Drobeta, Porolissum. Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-ponti c l-au avut misionarii crestini Ulfilas (care a predicat in limbile greaca, lati na, gota), Sava Gotul, Dionisie cel Mic (in Dobrogea). Au fost descoperite numer oase obiecte crestine la Biertan (donariul de bronz), Tomis (opait), Apulum, Dej (opait crestin de bronz), Tibiscum, etc. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: biserica vi ne de la latinescul basilica in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru bise rica termenul ecclesia; Dumnezeu vine de la latinescul Domine Deus. Tot din limba la tina10 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z au fost preluate si cuvintele: cruce, inger, crestin, preot, botez etc. Acest lu cru dovedeste vechimea dar si caracterul latin, occidental al crestinismului rom anesc. Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana, populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare. Mai intai, pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi, in gr upuri, iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceeace a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubi ano-pontic. Primele migratii au avut loc in sec. IV, migratorii in drumul lor spre centrul, vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. Infl uenta migratorilor a fost redusa, contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. Principalele populatii migratoare Gotii: popor germanic, erau impartiti in doua ramuri: ostrogotii si vizigotii. A u fost primii migratori care s-au asezat in Dacia. Prezenta lor este atestata de descoperiri arheologice precum: tezaurul de la Pietroasa, mormintele princiare de la Apahida, necropolele de la Targsor. In anul 376 ei au fost infranti de hun i si alungati peste Dunare. Hunii: popor asiatic, nomad, s-au stabilit in Campia Panonica. In timpul lui Att ila au ajuns o mare putere si au facut incursiuni in toata Europa. Dupa moartea lui Attila (453) stapanirea hunilor s-a destramat. Gepizii: popor germanic, s-au asezat in Pannonia, de unde tineau sub stapanire D acia. La inceputul sec. al VI-lea li s-a alaturat un alt neam germanic, longobar zii, cu care au intrat in conflict. Infranti de longobarzi au trecut in Transilvania unde au fost asimilati. Prezenta lor este atestata de descoperirile de la Moresti si Apahida. Avarii: originari din Mongolia, in sec. al VII-lea s-au asezat in Pannonia. Au d ominat Europa Centrala pana in sec. al VIII-lea cand au fost invinsi de Carol ce l Mare. Au facut incursiuni in Peninsula Balcanica. Au fost prezenti in Dacia in sec. VII-VIII dupa cum dovedesc vestigiile de la Felnac si Teius. Slavii: au aparut in sec VI in Muntenia si Moldova, de unde au organizat expedit ii impotriva Imperiului Bizantin. In sec. al VII-lea au trecut in numar mare in Peninsula Balcanica, separand astfel romanitatea orientala din nordul Dunarii de cea din sudul Dunarii care a fost asimilata de slavi. Slavii ramasi in Dacia au fost asimilati de populatia autohtona romanizata. Influenta slavilor asupra ace stei populatii s-a manifestat in domeniul culturii materiale, al limbii, etc. Bulgarii: au migrat la sf. sec. VII la sud de Dunare unde au intemeiat un stat p uternic. Au constribuit la separarea tot mai profunda a romanitatii orientale. In timpul migratiei daco-romanii au rezistat invaziilor pastrandu-si fiinta etni ca, limba latina si cultura.11 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la ZFormarea poporului roman si a limbii romane; componentele limbii romane Dupa anul 275, pe parcursul a catorva secole, in spatiul carpato-dunarean, a avu t loc desavarsirea etnogenezei romanesti. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati, Dunare, Marea Neagra si Balcani. Poporul ro man a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman, este o limba neolatina, cum su nt si limbile franceza, spaniola, portugheza, italiana. Limba romana s-a format in doua etape: 1. preluarea limbii latine de catre daco-geti. Acestia au folosit latina popul ara, vulgara (vorbita); 2. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de fac tura orientala, numita romana comuna (straromana sau protoromana). Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa, nu a schimbat caracterul latin al limbii romane, ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea nord- du nareana de cea sud-dunareana, din limba romana formandu-se patru dialecte: dialectul daco-roman, la nordul Dunarii; dialectul aroman; dialectul meglenoroman; dialectul istroroman, ultimile trei la sud de Dunare. Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Duna re, unde limba romana a avut o evolutie diferita, slavii ramasi aici fiind asimi lati de autohtoni. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane, ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. Componentele limbii romane: substratul lingvistic traco-dacic: cca. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc); stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane; adstratul lingvistic slav: cca. 20% din vocabular. La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi, unele din epoca medievala (maghiara, turca), altele din epoca moderna (franceza, italiana, germana). Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. al VIII-lea.I. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania, Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea Societatea romaneasca in sec. IX-XIII Despre societatea romaneasca in sec. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise a le caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice.12 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. VII-VIII. Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: Tratatul militar bizantin Strategikon, din sec. al VII-lea, este prima atesta re documentara a populatiei de la nordul Dunarii, denumita cu termenul de romani; Geografia armeana a lui Moise Chorenati, din sec. al IX-lea, mentioneaza taracareia ii zic Balak (Valahia); Cronica turca Oguzname, din sec. al IX-lea vorbeste despre tara vlahilor; Despre administrarea imperiului scrisa de imparatul bizantin Constantin al VI I-lea Porfirogenetul, in sec. al X-lea, vorbeste despre populatia romanica de la gurile Dunarii si despre originea ei latina; Vasile al II-lea Macedoneanul, imparat bizantin, in sec. al X-lea, ii amint este pe romani cu termenul de vlahi; Inscriptia de la Mircea Voda, din sec. al X-lea, vorbeste despre un jupan Dimitrie; Podoaba Istoriilor a geografului armean Gardizi, din sec. al XI-lea, ii local izeaza pe romani intre Dunare si un munte mare; Istoricul bizantin Georgios Kedrenos ii numeste pe romani blachi; Cronicarul bizantin Kekaumenos, in sec. al XI-lea precizeaza ca romanii se trag din daci; Cronica ruseasca Povestea anilor care au trecut, din sec. al XI-lea, ii menti oneaza pe vlahi; Alexiada Anei Comnena, ofera informatii despre structuri politice din Dobrogea conduse de Tatos, Satza si Sestlav;Cronicarul bizantin Ioan Kynnamos, in sec. al XII-lea, scrie despre multime de blachi din Dobrogea; Poemul german Cantecul Nibelungilor, din sec. al XII-lea dar care prezinta ev enimente din sec. al X-lea, ii aminteste pe vlahi si pe tara vlahilor; Epopeea franceza Cantecul lui Roland ofera stiri despre romani; Corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa, din sec. al XIII-lea vorbes te despre originea latina a romanilor; Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea, Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor),redactata in sec. al IX-lea, despre tara romanilor, organizarea lor, des pre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania; Legenda sfantului Gerard aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. IX-XIII (peste 1500), pe care arheologii le-au incadrat in complexul cultu ral Dridu, prima cultura romaneasca, care, prin caracteristicile ei, dovedeste i ncheierea procesului de etnogeneza a poporului roman. Conform acestor descoperir i, romanii erau organizati13 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z in obsti satesti teritoriale numite, de catre istoricul Nicolae Iorga, romanii po pulare. Asezarile fortificate, descoperite la Fundu Hertii, Slon (Prahova), Mores ti, Dabaca, Vladimirescu (Arad) etc., specifice culturii Dridu, si inventarul ac estora atesta stratificarea societatii si existenta unui conducator cu functii p olitico-administrative. Obstile satesti au evoluat din obstile gentilice (ce aveau la baza legaturile de rudenie dintre membrii obstii) specifice dacilor si, mai tarziu, daco-romanilor . Obstile satesti au capatat, cu timpul, un caracter teritorial, legaturile de r udenie pierzandu-si importanta. Obstile satesti teritoriale erau comunitati umane ce-si desfasurau activitatea p e un anumit teritoriu (hotarul obstii) pe care il aveau in stapanire, conduse de cnezi sau juzi. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (autonomii popula re), ce purtau diferite denumiri: codri, campuri, tari, ocoale,etc. Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politi ce prestatale Structuri politice romanesti din sec. al IX-lea sec. al XIII-lea: TRANSILVANIA Cronica lui Anonimus vorbeste despre existenta la jum. sec. al IX-lea, a trei form atiuni politice romanesti: Voievodatul lui Menumorut, situat in Crisana, cu centrul la Biharea; Voievodatul lui Glad, in Banat, cu centrul la Cuvin; Voievodatul lui Gelu, in Podisul Transilvaniei, cu centrul la Dabaca; Legenda Sfantului Gerard mentioneaza existenta, la evodate romanesti, ce au opus rezistenta expansiunii Voievodatul lui Ahtum, in Banat (intre Mures si Morisena; Voievodatul lui Gyla, in centrul Transilvaniei, Iulia). jum. sec. al XI-lea, a doua voi maghiarilor spre rasarit: Cris), cu centrul la cu centrul la Balgrad (AlbaDin aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice, econ omice, religioase cu Bizantul. Informatiile izvoarelor scrise au fost completate cu informatiile oferite de sap aturile arheologice care au scos la suprafata cetati din acea vreme: Moigrad, Mo resti, etc.TARA ROMANEASCA Diploma cavalerilor ioaniti, din 1247, mentioneaza existenta a cinci formatiuni po litice prestatale romanesti la sud de Carpati: Tara Severinului, in estul Banatului si vestul Olteniei; Cnezatul lui Ioan, in sudul Olteniei; Cnezatul lui Farcas, in nordul Olteniei; Voievodatul lui Litovoi, intre Olt si Jiu; Voievodatul lui Seneslau, in stanga Oltului.14 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la ZMOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (Oguzname, literatura bizantina, cronici rusesti , documente din cancelaria germana si papala). Aceste izvoare vorbesc despre loc uitorii spatiului dintre Carpati si Nistru: volohi, in Cronica lui Nestor; walati (valahi), intr-o diploma papala din sec. al XIII-lea; ulakes, in Oguzname; dar si despre tarile acestora: Ulakili (tara Vlahilor), in Oguzname; Tara Brodnicilor, in sudul Moldovei; Tara Berladnicilor, in centrul Moldovei; Tara Volohilor, in sudul Moldovei; Tara Bolohovenilor, in nordul Moldovei. Marturiile izvoarelor scrise sunt completate de descoperirile arheologice care c onstau in grupari de asezari ce au in centru o fortificatie, in care rezida un c onducator, cum sunt cele de la: Fundu Hertii; Ibanesti; Horodistea; Tudora; Dersca; Pocreaca Satu-Nou, etc. Denumirile stravechi de tari, codri, campuri, ocoale, care s-au pastrat pana azi in M ova, presupun existenta, in aceste locuri, a unor formatiuni politice prestatale (autonomii romanesti) din perioada de inceput a Evului Mediu. Tara Sipenitului; Codrii Cosminului; Codrii Orheiului; Codrii Lapusnei; Codrii Hertei; Campul lui Dragos, etc. DOBROGEA Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este at estata inca din sec. al X-lea. O inscriptie din 943, descoperita la Mircea Voda, aminteste de un jupan Dimitrie, conducatorul unei formatiuni politice formate i n jurul fortificatiei de la Mircea Voda. O alta marturie, din a doua jum. a sec. al X-lea a fost descoperita pe peretii c omplexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe. Intre 971-1204, Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate militar-administrativa, numita thema Paristrion (Paradunavon), condusa de un strateg.15 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z In opera sa, Alexiada, Ana Comnena vorbeste despre existenta, in a doua jum. a sec . al XI-lea, a trei conducatori locali: Tatos, stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor; Satza, stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina; Sestlav, stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. Tot Ana Comnena mentioneaza, la 1094, un alt fruntas al vlahilor, Pudila. Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) es te mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna. Statul Asanestilor 1185, toamna datorita fiscalitatii excesive impuse de Imperiul Bizantin ce se afla intr-o profunda criza, vlahii din peninsula Balcanica, condusi de fratii Petru si Asan, impreuna cu romanii nord-dunareni, cumanii si bulgarii, au decla nsat o puternica rascoala; 1187 rascoala s-a incheiat cu victoria vlahilor, care s-au constituit intrun puternic stat in nordul Peninsule Balcanice, stat numit Statul Asanestilor sa u Imeriul Vlaho-Bulgar, cu capitala la Tarnovo. Primul conducator al acestui sta t a fost Asan. 1196 Asan a fost ucis de catre boieri, conducator a devenit fratele acestui a, Petru. 1197 Petru a fost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a fost prel uata de Ionita, fratele lui Asan si Petru. 1197-1207 a domnit Ionita cel Frumos (sau Ionita Caloian cum a fost numit d e greci) care a obtinut titlul de rege si recunoasterea oficiala a statului sau, atat din partea Bizantului, cat si din partea papei. 1201 au inceput ostilitatile cu Imperiul Bizantin. Ionita a cucerit cetatil e Constanta (in Muntii Rodopi) si Varna, apoi a incheiat pace cu Bizantul care a cunoscut independenta statului Asanestilor. Ionita a cerut papei co roana de tar si sceptrul; papa Inocentiu al III-lea a fost de acord, cu conditia convertirii la catolicism. 1204, 7 noiembrie trimisul papei l-a uns pe arhiepiscopul Vasile ca patriar h al bisericii vlahe si bulgare. 1204, 8 noiembrie la Tarnovo, Ionita a fost incoronat ca rege al vlahilor si bulgarilor si a primit sceptrul, diadema, bula, hrisovul de recunoastere si drep tul de a bate moneda, din partea papei. 1204 cruciada a patra a cucerit Constantinopolul si a creat Imperiul Latin de Rasarit. Noul imparat, Balduin de Flandra, nu a recunoscut statul lui Ionita. A izbucnit un conflict care s-a terminat tragic pentru Balduin de Flandra care a fost prins si inchis la Tarnovo. 1207 Ionita cel Frumos a fost ucis. Locul sau a fost luat de Asan Burul (1207-1218). 1218 tronul a fost ocupat de nepotul lui Ionita, Ioan Asan al II-lea, in ti mpul caruia statul atinge culmea puterii si intinderii sale: de la Dunare la16 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la ZAdrianopol si de la Marea Neagra la Marea Adriatica. In tompul sau, statul a dev enit bulgar. 1258 - la moartea lui Caliman al II-lea, dinastia vlaha a asanestilor se s tinge. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1. sec. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: sec. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a l ovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum); sec. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca rege apostolic si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organiz ata a Transilvaniei, prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanes ti din centrul Transilvaniei si Banat. 2. a doua jum. a sec. XI-XII: organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor, unitati administrativ-teritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei; primul comi tat creat a fost Bihor (1111), apoi au fost create Crasna si Dabaca (1164), Alba , Cluj, Timis (1117), Satu Mare (1187), Caras (1200) si la inceputul sec. al XII -lea, Tarnava, Arad, Zarand; dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de o rganizare politica pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei, Mercurius, a fos t mentionat in documente din anul 1111), a avut loc organizarea politica a Trans ilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in c ardul regatului maghiar, condusa de un voievod numit de rege. Astfel, in anul 11 76, voievod al Transilvaniei era Leustachius; organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religi oasa prin infiintarea episcopatelor catolice; pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania, au fost colonizati secu i, sasi, cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): a. secuii: de origine turca, au participat la actiunile mili tare ale maghiarilor impotriva romanilor. Mai intai s-au asezat in Bihor, apoi, in sec. al XII-lea, se gaseau pe Tarnave si Mures, in sec. al XIII-lea s-au asez at in estul Transilvaniei, la limita Carpatilor Orientali. Conform intelegerii p e care o aveau cu maghiarii, secuii aveau rolul de a apara trecatorile Carpatilo r impotriva invaziilor din rasarit. In schimb isi pastrau forma proprie de organ izare si conducere. b. Sasii: au fost colonizati in scopuri de aparare, dar si e conomice. Ei au fost adusi din zona Rhinului si Flandra dar, cel mai numeros gru p a fost adus din Saxonia. Primul grup a fost17 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z colonizat la jum. sec. al XII-lea in judetele Alba si Hunedoara. Un alt grup s-a stabilit in zona Sibiului. Ultimul grup a fost colonizat la inceputul sec. al X III-lea in zona Brasovului. Sasii au contribuit la dezvoltarea oraselor medieval e Sibiu, Tarnave, Brasov, Orastie, Bistrita. Privilegiile acestora au fost conse mnate in Bula de aur a sasilor (1224) acordata acestora de regele Andrei al II-lea . c. Cavalerii teutoni: au fost adusi, in anul 1211, in Tara B arsei de regele Andri al II-lea cu scopul de a opri incursiunile cumanilor aflat i in Muntenia. Cu toate ca se bucurau de numeroase privilegii, teutonii au incer cat sa-si extinda stapanirea la sud de Carpati si sa iasa de sub autoritatea reg elui Ungariei. De aceea, in 1225 ei au fost alungati din Tara Barsei.d. Cavalerii ioaniti (ospitalieri): au fost colonizati in Ba nat, de catre regele maghia Bela al IV-lea care a consemnat privilegiile acestor a intr-o diploma din anul 1247. In aceasta diploma sunt mentionate formatiunile politice romanesti de la sud de Carpati. Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1. - Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati s i a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in Diploma Ca valerilor Ioaniti; Incercarea unui urmas al lui Litovoi, voievod din dreapta Oltului, de unigi care a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara, in 1272-1275. Ca raspuns, regele maghiar Ladislau IV a organizat, in 1277, o exp editie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis, iar fratele lui, Bar bat, a fost luat prizonier. 2. - incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti din tre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului, de la voievodatul lui Senesla u, pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. al XIV-lea; unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-1352) 1324 recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului, Oltenia, Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) , de catre Carol Robert de Anjou; 9-12 noiembrie 1330 batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou; cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara; contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care, nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania, au t recut la sud de Carpati, fapt consemnat de cronicile din sec. XVII- XVIII si cun oscut ca descalecatul lui Negru Voda din Fagaras.18 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 3. consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca sta t medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364), Vladislav Vlaicu (1364-1377), Radu I (13771384), Dan I (1384-1386), pana la sfarsitul sec. al XVI-lea. Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1. 1353 crearea de catre regalitatea maghiara, in contextul luptelor cu tatarii, a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia, pusa sub co nducerea voievodului maramuresean Dragos, structura ce s-a suprapus peste struct urile romanesti din zona. Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vas ala regelui Ungariei. 2. rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate, aflat pe valea Izei, cu resedinta la Cuhea. Ra scoala a fost urmata de descalecatul acestuia in Moldova. - 1359 a avut loc descalecatul lui Bogdan in Moldova, unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. - Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. 3. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei), si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urm asii lui Bogdan: Latcu (1365-1374), Petru Musat (1347-1391), Roman I (1391-1394) , Stefan I (1394-1399).Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost Tara Cavarnei mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230. 1346 in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol. 1347 Dobrotici, fratele lui Balica, a urmat la conducerea statului in Dobrogea. La inceput acesta era vasal Bizantului, fiind numit despot. Treptat a devenit auto nom fata de imperiu si a unificat tarile dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea. 1388 Ivanco, fiul lui Dobrotici, urmatorul conducator al Dobrogei, a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si, probabil, a fost ucis. Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca.II. mniaCIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN II.1. Biserica si do19 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z A. Tara Romaneasca si Moldova biserica si domnia au fost principalele instituti i ale statelor medievale romanesti. Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urm atoarele atributii: Administrative: numea dregatorii, acorda privilegiile boieresti, stabilea imp ozitele; Judecatoresti: scaunul domnesc era cea mai inalta instanta de judecata; Legislative: adopta acte legislative; Militare: comandantul armatei (mare voievod). o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori, aveau atributii politice, admin istrative si judecatoresti. Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii; Vornicul: conducatorul curtii domnesti, redacta hotararile domnului; Logofatul: seful cancelariei domnesti, redacta hotararile domnului; Vistierul: se ocupa cu evidenta veniturilor si cheltuielilor domniei; Spatarul: purta spada domnului la ceremonii, era seful cavaleriei; Stolnicul: avea grija meselor si ospetelor de la curte; Paharnicul: se ocupa cu aprovizionarea pivnitei domnesti; Comisul: se ingrijea de grajdurile domnesti; Postelnicul: supraveghea camera de culcare a domnului; Clucerul: se ocupa de camarile domnului; Slugerul: avea rolul aprovizionarii curtii domnesti cu carne. o Adunarea tarii se intrunea periodic, reunea reprezentanti ai starilor privilegiate (uneori participau si tarani liberi) si hotara in chestiuni legatede alegerea domnului, stabilirea impozitelor, semnarea tratatelor si declansarea razboaielor. o Biserica institutie importanta a statelor medievale romanest, i-a spri jinit pe domnitorii romani. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn. o Mitropolitul al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc, intaiul sfetnic al domnului,participa la scaunul de judecata al domnului, loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului, el il incorona pe seful statului. Organizarea bisericeasca20 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Tara Romaneasca: 1359 infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges, capitala tar ii. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol, patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol. 1370 a fost infiintata Mitropolia Severinului. 1503 au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului. Au fost r idicate manastiri precum: Vodita, Tismana, Cozia, Dealu, etc. Moldova: 1401 a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava; 1404 a fost infiintata Episcopia Romanului; 1471 a fost infiintata Episcopia de Radauti; 1597 a fost infiintata Episcopia de Husi. Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastir i: Neamt, Putna, Voronet, Moldovita, etc. Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: judete, conduse de reprezentanti ai domnului, judeti cu functii adm inistrative, judecatoresti. Moldova: tinuturi, conduse de un staroste sau parcalab(in cazul tinuturilor ce aveau i n cadrul lor si cetati). B. Transilvania Transilvania, pana la 1541 Voievodatul vasal regelui Ungariei, cu o larga autono mie in cadrul regatului maghiar. Organizare institutionala: Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor) Era numit si revoca t de rege. Atributii: - judecatoresti - militare (comandant militar) - administrative (guvernator) Sfatul voievodului: Vicevoievodul, comiti, notari; Atributiile vicevoievodului: rol consultativ indeplinea functii publice sau la curtea suveranului conducea Transilvania in lipsa voievodului atributii uneori administrative, legislative, judecatoresti. Congregatia ge nerala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare, cl erului catolic, patriciatului sasesc, fruntasilor secuilor, in general oamenilor liberi. Era convocata de rege sau de voievod. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. Transilvania Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688)21 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la ZOrganizare institutionala: Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiat e (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari, patriciatul sasesc, fruntasii secuilor , conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica, luterana , calvina, unitariana). Dieta: compusa din 150 de membri, se intrunea de doua ori pe an. Formata din rep rezentantii natiunilor privilegiate (maghiari, sasi, secui), hotara in chestiuni le de interes general. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: Comitate maghiare conduse de comiti; Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei, in numar de sapte; Scaune sasesti: sapte la numar, cel mai important fiind scaunul Sibiului; Distri cte sasesti: doua (Brasov si Bistrita); Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. XV intr-o organiz atie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. Districtele romanesti: numite initial tari (terra), isi aveau originea in fostel e organizatii autohtone ale romanilor, erau situate in regiunile de granita, in Banat, in Fagaras, sau Hunedoara. Un district romanesc cuprindea un numar de cne zate si voievodate locale, ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. Organizarea bisericeasca: Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea, cuprindea trei episcopi i: o Episcopia Transilvaniei, cu resedinta la Alba-Iulia; o Episcopia Oradiei; o Episcopia Cenadului. Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea), Tara Fagarasului (Scorei), Tara Barsei (Scheii Brasovulu i), Hunedoara (Strei, Densus) etc. Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia epis copilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati, iar dupa organizarea mitropol iilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropoli i.22www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la ZII. 1.2. Politica externa a voievozilor romani Mircea cel Batran (1368-1418) Tara Romaneasca1388 1389, iarna Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia d e la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Ta ra Romaneasca. 1389 a incheiat alianta cu domnul Moldovei, Petru I (1374-1391), pentru a contra cara pretentiile Ungariei de a-si extinde stapanirea asupra tarilor romane, mai ales ca regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437) era nemultumit de pre luarea Banatului Severinului, Amlasului si Fagarasului de catre Mircea. 1389, 10 decembrie la Radom s-a incheiat, prin mijlocirea domnului Moldovei, tra tatul de alianta cu regele Poloniei, Wladislav Jagello, impotriva Ungariei. 1393 a intreprins o expeditie la Karinovasi, in sudul Muntilor Balcani, incheiat a cu succes. 1394, 10 octombrie batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul). 1395, 7 martie Brasov, tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxembu rg, impotriva turcilor. 1396 cruciada antiotomana de la Nicopole, organizata de Sigismund de Luxemburg c u participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi): - 1396, vara cruciatii au cucerit Vidin, Rahova, Nicopole; - 1396, 25 septembrie a avut loc lupta de la Nicopole incheiata cu un dezastru p entru cruciati care s-au retras in dezordine. Mircea a pierdut cetatea Turnu. 1397, septembrie-octombrie a avut loc infruntarea cu turcii in Campia munteana i ncheiata cu izgonirea turcilor si recuperarea cetatii Turnu. 1403, 23 septembrie a reinnoit prin intermediul lui Alexandru cel Bun, alianta c u Wladislav Jagello. 1406, noiembrie initiativa lui Sigismund de Luxemburg de a organiza, impreuna cu Mircea cel Batran, o noua cruciada antiotomana. 1402-1413 s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman, sustinandu-l mai intai pe Musa, apoi pe Mustafa, dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed. 1417 a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoa sterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. 2. Alexandru cel Bun (1400-1432) Moldova1402, 12 martie Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei, re cunoscand suzeranitatea acestuia, pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova.23 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 1410 domnul Moldovei a trimis la Grnwald trupe in sprijinul regelui Poloniei, imp otriva cavalerilor teutoni. 1411, 25 mai la Roman, Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei, indrept at impotriva Ungariei.1412, 15 martie la Lublau, Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. 1420 Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei, la Chilia si Cetatea Alba. 1422 domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg, pentru a spri jini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. 3. Iancu de Hunedoara Transilvania1441-1456 Voievod al Transilvaniei. 1446-1453 guvernator al Ungariei. 1453-1456 capitan general al Ungariei. 1441, octombrie incursiune a lui Iancu de Hunedoara in Serbia unde a provocat o grava infrangere turcilor. 1442, 18 martie incursiune turceasca in Transilvania; Iancu a fost infrant la Sa ntimbru. 1442, 22 martie turcii in retragere, urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infr anti langa Sibiu. 1442, primavara dupa alungarea trupelor turcesti din Tara Romaneasca a adus pe t ronul tarii pe Basarab II si a creat astfel un front antiotoman. 1442, 2 septembrie victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita. 1443 Campania cea lunga la care au participat Ungaria, despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: 1443, septembrie crestinii au trecut Dunarea in Peninsula Balcanica provocand in frangeri turcilor, ocupand orasele Ni si Sofia. Trupele lui Iancu au fost oprite la trecatorile Balcanilor; 1443, 12 decembrie dupa lupta de la Zlatia, in conditiile iernii, oastea crestina s-a retras. 1444, iulie Pacea de la Seghedin pe 10 ani, incheiata de sultanul Murad al II-le a cu regele Ungariei, Vladislav I, la insistentele Papei, a renuntat la pacea cu turcii. 1444 alianta antiotomana la care au participat Ungaria, Venetia si oastea Tarii Romanesti condusa de Vlad al II-lea. 1444 Cruciada de la Varna: 1444, 20 septembrie cruciatii au trecut Dunarea, indreptandu-se spre Nicopole si Varna. Au cucerit Vidin, Nicopole; 1444, 10 noiembrie in batalia de la Varna, campania s-a incheiat cu infrangerea cruciatilor si moartea regelui Ungariei, Vladislav I. 1445 o noua alianta la care au participat Ungaria, Tarile Romane si Gheorghe Kastriotul, conducatorul albanezilor. 1445, august Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor, a fost cucerit Giurgiul.24 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 1448 alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul Tarii Romanesti, respectiv al Moldovei; 1448, 18-20 octombrie lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor . 1456, 21-22 iulie la Belgrad, victoria lui Iancu de Hunedoara. A fost oprita, pentru 75 de ani, expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei.4.Vlad Tepes (1456-1462; 1467) Tara RomaneascaConfruntarile cu Imperiul Otoman: 1459 a refuzat plata tributului. 1461 alianta cu regele Ungariei, Matei Corvin. 1461-1462, iarna a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii, int re Rahova si Chilia. 1462, 16 iunie Atacul de noapte de langa Targoviste asupra taberei turcesti inchei at cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. 1462 incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti, protejarea acesteia de catre sultan. Poarta respe cta suveranitatea statului roman. 5. Stefan cel Mare (1457-1504) Moldova4 aprilie 1459 v- la Overchelauti, Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de cat re regele Poloniei, Cazimir al IV-lea, in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. 1462 un nou acord cu Polonia prin care a recuperat Hotinul. 26 ianuarie 1465 a atacat si cucerit cetatea Chilia, ocupata de unguri; aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria. 1465, toamna campania lui Matei Corvin, regele Ungariei, in Moldova; acesta a cu cerit Roman, Targu Neamt, si s-a indreptat spre Baia; 14 decembrie 1467 la Baia, trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene. 1469, vara la Lipnic, Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. 7 martie 1471 la Soci, domnul Moldovei l-a infrant pe domnul Tarii Romanesti, Ra du cel Frumos. 21 noiembrie 1473 pe raul Vodna, Stefan cel Mare l-a infrant pe Radu cel Frumos si l-a indepartat de la putere. 1473 a refuzat plata tributului. 10 ianuarie 1475 batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldove nilor. 12 iulie 1475 alianta antiotomana cu Matei Corvin. 26 iulie 1476 Valea Alba (Razboieni), moldovenii au fost infranti, dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie.25 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 14 iulie 1484 turcii au cucerit Chilia. 9 august 1484 turcii au cucerit si Cetatea Alba. 15 septembrie 1485 la Colomeea, tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV, care a promis sprijin impotriva turcilor. 16 noiembrie 1485 i-a infrant pe turci la Catlabuga. Primavara 1486 victorie imp otriva turcilor la Scheia. 1487 tratat cu turcii, a reluat plata tributului, iar sultanul a recunoscut inde pendenta Moldovei. 1489 tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni, rupand astfel relatiile cu Polonia. 26 octombrie 1497 la Codrii Cosminului, armata poloneza a fost infranta de cea m oldoveana.12 iulie 1499 tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon. Sec. XVI s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a ma nifestat in plan politic, dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane, datori ta instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegere a domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasa lcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). 6. Mihai Viteazul (1593-1601) Tara Romaneasca1593 a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care fac eau parte Spania, Venetia, Statul Papal, ducatele italiene (Mantua, Ferrara si T oscana), Principatul Transilvaniei si Moldova. 13 noiembrie 1594 a ucis pe creditorii levantini si unitatea turceasca din Bucur esti si i-a izgonit pe turci de pe teritoriul tarii. Decembrie 1594-Ianuarie 1595 campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunit e ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu, Rusciuc, Silis tra, Serpatesti, etc. 20 mai 1595 tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suz eran in schimbul sprijinului impotriva turcilor, tratat semnat de boieri. Un tra tat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldo va). 1595 campania turceasca impotriva Tarii Romanesti. 13/23 august 1595 lupta de la Calugareni, turcii au fost infranti dar Mihai a fo st obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. A fost parasit de al iatii sai din celelalte principate romane; cucerirea oraselor Bucuresti si Targo viste de catre turci. 6-8 octombrie cu sprijinul aliatilor a fost eliberat Targoviste. 20 octombrie 1595 turcii au fost infranti definitiv la Giurgiu. Ianuarie 1597 a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recuno asterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti. Martie 1598 pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti.26 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 30 mai/9 iunie 1598 Targoviste, tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a p romis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii impara tului asupra Tarii Romanesti. Unirea Principatelor 1 mai 1599 Andrei Bathory, principele Transilvaniei, a incheiat pace cu Imperiul Otoman. - Mihai a incercat refacerea frontului ontiotoman prin cucerirea Transilvaniei s i Moldovei (conduse de principi ce ii erau rivali). 18/28 octombrie 1599 batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory. 1 noiembrie 1599 intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca princip e al Transilvaniei de catre Dieta. Primavara 1600 campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei. - s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un si ngur domn: Mihai Viteazul. 18 septembrie 1600 la Miraslau, Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta.- interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila. - Targoviste, Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca, Simion Movila. Martie 1601 la Praga, Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea lupte lor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti. 3/13 august 1601 la Guraslau, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe Sigismu nd Bathory, principele Transilvaniei. 9/19 august 1601 Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii. II. 3. Politica si diplomatie in sec XVIISecolul al XVII-lea este caracterizat printr-o mai mare stabilitate politica. Do mnitorii romani au renuntat la conflictul deschis cu Imperiul Otoman, inlocuindu -l cu actiuni diplomatice menite sa stranga legaturile dintre cele trei Tari Rom anesti si sa le apropie de puterile europene ostile turcilor (Imperiul Habsburgi c, Polonia si Rusia). Daca in prima jumatate a sec. al XVII-lea, regimul dominatiei otomane (instituit inca din 1538) a fost mai usor, in a doua jumatate a secolului, acest regim a d evenit tot mai apasator culminand, la inceputul sec. XVIII-lea cu instaurarea, i n Tara Romaneasca si in Moldova, a regimului fanariot. Regimul politic al dominatiei otomane asupra Tarilor Romane s-a manifestat sub d oua forme: dominatia economica si dominatia politica. Dominatia economica a constat in: a) obligatiile banesti ce trebuiau platite Portii:27 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z haraciul sau tributul reprezenta sumele de bani ce trebuiau platite de domn itorii romani in schimbul mentinerii pacii si pastrarii autonomiei interne a Tar ilor Romane; pecheurile darurile in bani sau natura (blanuri, cai, etc.) pe care domnitori i romani erau obligati sa le plateasca cu ocazia diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea sultanului (casatorii, urcarea pe tron a sultanilor, etc.); cumpararea domniei sume de bani ce erau platite sultanilor sau dregatorilor acestuia de catre pretendentii la tronul Tarilor Romane, pentru a li se acorda domnia; confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. al XVII-lea) sau mucarerul obligatie in bani, anuala sau trienala, ce era platita de domnitori sultanului p entru mentinerea lor pe tron. b) obligatiile in natura (cereale, vite, cai, etc.) si obligatiile in munca (tr ansport, constructii, etc.) c) monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse agricole la pretu ri foarte mici. Dominatia politica s-a exercitat prin: amestecul sultanilor in numirea domnitorilor a fost cauza duratei mici a do mniilor, pe tronul Tarilor Romane perindandu-se, in aceasta perioada, un numar f oarte mare de domnitori; controlul asupra politicii duse de domnitor prin intermediul boierilor roma ni de la curtea domneasca cat si prin trimisii Portii (in special greci). Acestlucru a permis instaurarea unui climat de insecuritate politica, domnii si princ ipii din cele trei Tari Romane fiind expusi intrigilor de la curte si subordonat i intereselor boierilor, respectiv nobililor. S-a instituit, astfel, regimul boi eresc in Tara Romaneasca si Moldova si regimul nobiliar in Transilvania. Chiar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a confruntat domnia in Tar ile Romanesti, pe parcursul sec. al XVII-lea, au existat domnitori si principi ( in Transilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu scopul iesirii di n sfera de influenta a Imperiului Otoman. Cele mai importante domnii: 1. Matei Basarab (1632-1654), in Tara Romaneasca: Politica interna: cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor greci din sf atul domnesc; a urmarit dezvoltarea economica a tarii; a sprijinit construirea de lacasuri de cult. o Politica externa:28 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z a initiat legaturi cu habsburgii si cu regele Poloniei in scopul realizarii unei aliante antiotomane; a intretinut relatii cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I, cu c are a incheiat, in 1633, un tratat de alianta prin care cei doi isi promiteau sp rijin reciproc. Acest tratat a fost reinnoit in 1635, 1636, 1638, 1640, 1647 si cu fiul acestuia Gheorghe Rackoczi II, in 1650 si 1651; 1650 a incheiat o intelegere de ajutor reciproc cu hatmanul cazacilor, Bogd an Hmelnitki; s-a aflat in conflict cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, Care urmarea sa-i oc upe tronul. 2. Vasile Lupu (1634-1653), in Moldova Politica interna: s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a nemultumit p e boierii pamanteni; om de cultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri (Biserica Trei Ierarhi din Iasi).Politica externa: 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab, dar a fost i nfrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita); 1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I; 1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei Basarab; 1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare cu Transilvania; 1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta si indepartarea sa de pe tron. 3. Serban Cantacuzino (1678-1688) in Tara Romaneasca Politica interna: intarirea autoritatii domnesti pentru a pune capat anarhiei provocate de gr upurile boieresti.Politica externa: a urmarit incheierea unei aliante antiotomane cu Imperiul Habsburgic; 1683, cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra Vienei, chiar daca a participat cu trupe alaturi de Imperiul Otoman la acest asediu, a ajutat trupel e imperiale oferindu-le informatii despre actiunile turcesti; dupa infrangerea armatelor turcesti la Viena, Serban Cantacuzino a intrat i n tratative cu imparatul german in vederea incheierii unei aliante antiotomane;29 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 1684-1688, contacte diplomatice cu Imperiul Habsburgic, habsburgii promitan du-I domnia ereditara si titlul de baron in cadrul imperiului. Tratativele nu au fost finalizate datorita mortii domnitorului. 4. Constantin Brancoveanu (1688-1714) in Tara Romaneasca Politica interna: s-a preocupat de intarirea autoritatii domnesti in raport cu boierii; a reorganizat sistemul fiscal; a sprijinit Biserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii aco rdate acesteia; a contribuit la inflorirea culturii prin sprijinul acordat tiparirii de car ti in tipografiile din Targoviste si Ramnic; 1714, datorota intrigilor boierilor pe langa sultan, a fost mazilit, apoi e xecutat impreuna cu cei patru fii ai sai, la Istanbul. Politica externa: a urmarit permanent mentinerea unor relatii bune cu Imperiul Otoman pentru a nu trezi suspiciuni cu privire la politica sa externa antiotomana; la inceput relatiile cu imparatul german au fost incordate, domnitorul roma n fiind nevoit sa respinga doua atacuri ale habsburgilor asupra Tarii Romanesti: in 1689 si in anul 1690, cand domnitorul i-a alungat pe habsburgi din Transilva nia; a incercat incheierea unei aliante cu Polonia indreptate impotriva turcilor , dar a renuntat la acest proiect datorita incapacitatii de lupta a Poloniei; cu Moldova relatiile au fost incordate; 1709, intre Tara Romaneasca si Rusia lui Petru cel Mare s-a incheiat o conv entie secreta indreptata impotriva turcilor. 5. Dimitrie Cantemir (1710-1711), domn al Moldovei Politica interna: a luat masuri pentru intarirea puterii centrale; s-a sprijinit pe mica boierime si pe oraseni impotriva marilor boieri; a realizat o reforma fiscala. Politica externa: s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina ascensiune; 13 aprilie 1711, la Luk, a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei, Pe tru cel Mare, tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva turcilor; iulie 1711, la Stanilesti, ostile rusesti si moldovene au fost infrante de turci, iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei. Incepand cu anul 1711, in Moldova si 1716, in Tara Romaneasca, Imperiul Otoman a inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote (fanariotii erau greci din ca rtierul Fanar al Constantinopolului, considerati diplomati foarte abili, motiv p entru care erau folositi de sultani in chestiuni de politica externa).30 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la ZIII. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE III. 1.Relatiile statelor roma nesti cu Marile Puteri. Criza orientala. Sec. al XVIII-lea apare Problema Orientala sau Criza Orientala determinata de tendin ta Austriei, Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza, la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. Rivalitatea dintre Marile Puteri, a determinat izbucnir ea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane, cu mari pierderi umane, materiale, teritoriale. Tarile Romane ocupau un loc important in cadrul Crizei Orientale. Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine pentru a iesi de su b suzeranitate otomana a determinat Imperiul Otoman sa Restranga autonomia Princ ipatelor si sa inlocuiasca domniile pamantene cu cele fanariote. In acelasi timp , in Transilvania s-a instituit regimul dominatiei habsburgice. Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 inceputul regimului fanariot in Moldova; 1716 inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca; Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat, mai intai in Moldova, apoi si in Tara Romaneasca.31www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la ZTrasaturile regimului fanariot: domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului, ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului; teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiulu i Otoman, prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de in teresele Portii; Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie; Economia fiind subordonata Portii otomane, au crescut obligatiile catre tur ci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei; Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie, in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut aparte in cadrul Imperiului Otoman, acestea mentinandu-si autonomia interna. Regimul fanariot, prin dominatia exercitata de Poarta, fiscalitatea excesiva si coruptia administratiei din Tara Romaneasca si Moldova a avut ca efect accentuar ea saraciei ce a devenit tot mai apasatoare pentru romani care au initiat o seri e de demersuri, pe langa Marile Puteri, menite sa la elibereze de sub aceasta do minatie. Pe de alta parte, prin actiunile lor reformatoare in plan economic, social si po litic, domnii fanarioti au contribuit la modernizarea societatii romanesti in sp iritul ideilor iluministe. Opera reformatoare a domnilor fanarioti: Constantin Mavrocordat, a avut mai multe domnii in Tara Romaneasca si Moldova in tre 1730-1769. A luat masuri pentru reformarea administratiei, justitiei, finantelor . refoma fiscala: desfiintarea darilor si inlocuirea lor cu un impozit anual fix, ce putea fi platit in 4 rate; reforma sociala, infaptuita in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldov a, a constat in desfiintarea serbiei si a legaturii de pamant a taranilor care s e putea rascumpara. Ei au devenit clacasi, fiind obligati sa presteze zile de cl aca pe pamantul boierului (12 zile pe an in Tara Romaneasca si 24 in Moldova). Alexandru Ipsilanti, domn in Tara Romaneasca (1774-1782; 1796-1797) si in Moldov a (1786-1788) a infaptuit reforme in invatamant, justitie si finante. Scarlat Calimachi, domn al Moldovei in 1806, 1807-1810, 1812-1819 a tiparit la I asi, in 1816-1817, Codul lui Calimachi, o culegere de legi inspirata din Codul austriac si Codul lui Napoleon. Ioan Gheorge Caragea, domn al Tarii Romanesti (1812-1818), a promulgat, in 1818, un cod de legi (Legiunea lui Caragea) inspirat din Codurile occidentale. El a m arit obligatiile taranilor clacasi fata de boieri. Regimul habsburgic in Transilvania32 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 1683 asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei, moment care marcheaza int rarea in defensiva a Portii Otomane si expansiunea Imperiului Habsburgic in Ungaria si Transilvania; 1686 victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda; 1687 la Mohacs, Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a anexat Ungaria; 1687, octombrie s-a semnat tratatul de la Blaj intre principele Transilvaniei, M ihail Apafi si imparatul Leopold I prin care Imperiul Habsburgic acorda protecti e militara Transilvaniei impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armat ei austriece in 12 orase din Transilvania; 1688 Dieta de la Sibiu, sub presiunea austriecilor, a hotarat acceptarea protect iei imperiale austriece impotriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea otoman a; 1691, 4 decembrie a fost emisa Diploma Leopoldina, act ce a jucat rol de constit utie; in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic, astfel: - erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin Tripartitul lui Werboczi, Compilatae Constituones si Aprobatae Constituones; - erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor; - se mentinea sistemul celor trei natiuni privilegiate (unguri, secui, sasi); roma nii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe l a viata politica a tarii; - nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute, oficiale: catolica, calvina, luterana si unitariana); religia ortodoxa nu era acceptata; - Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic, guvernata in numele im paratului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice, administ rative si judiciare; - se mentinea Dieta Transilvaniei, dar aceasta avea atributii limitate (nu mai a vea dreptul de a alege guvernatorul, care era numit de imparat); - comandantul armatei era austriac. 1694 s-a infiintat, la Viena, Cancelaria Aulica a transilvaniei cu scopul integr arii provinciei in Imperiul Habsburgic si consolidarii stapanirii habsburgice in Transilvania; 1699, 26 ianuarie Pacea de la Karlowitz Imperiul Otoman a renuntat la pretentiil e de suzeranitate asupra Transilvaniei; 1692-1701 a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a rom anilor ortodocsi cu Biserica Catolica, acest lucru contribuind la dezvoltarea cu lturii si a limbii romane, la emanciparea romanilor din Transilvania; 1703-1711 rascoala condusa de Francisc Rackoczi al II-lea, a cuprins o mare part e a Transilvaniei. Se urmarea inlaturarea stapanirii habsburgice in Transilvania . Initial, rasculatii au obtinut cateva victorii ce au culminat cu proclamarea l ui Rackoczi ca principe al Transilvaniei. Apoi, neintelegerile dintre rasculati au dus la infrangerea rascoalei incheiata cu Pacea de la Satu Mare; 1765 Transilvania a devenit Mare Principat, pastrandu-si autonomia in cadrul Imperiului Habsburgic.33 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z1790): Reformele monarhilor luminati Maria Tereza (1740-1780) si Iosif al II-lea (17801759 a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana; 1777 a fost emis actul Ratio Educationis prin care a fost reorganizat invatamantul, ceea ce a permis multor romani accesul la educatie; 1781 edictul de toleranta religioasa prin care religia ortodoxa era considerata legala; 1785 patenta imperiala care desfiinta iobagia si legarea de glie a iobagilor. Acesta patenta a fost anulata la insistentele nobililor.Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia, Austria, Turcia) desfasurate pe teritor iul Tarilor Romane. Razboaiele ruso-austro-turce. Razboiul ruso-turc din 1710-1711, la care a participat si Dimitrie Cantemir, dom nul Moldovei, s-a incheiat cu victoria turcilor in batalia de la Stanilesti (18-22 i ulie 1711). In 22 iulie 1711, s-a incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au cedat turcilor cetatea Azov. Razboiul austro-turc din 1716-1718, s-a incheiat cu victoria Austriei. Prin semn area pacii de la Passarovitz (1718), Turcia ceda Austriei si teritoriile romanes ti Banat si Oltenia. Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739, in cursul caruia Rusia a reusit sa ocup e Moldova, s-a incheiat cu infrangerea Austriei si semnarea pacii de la Belgrad, prin care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti. Banatul ramanea in contin uare in posesia habsburgilor. Razboiul ruso-turc din 1768-1774, in cursul caruia Rusia a ocupat Tarile Romane, inlaturandu-i pe domnitorii fanarioti. La Congresul de pace de la Focsani (24 i ulie 1772-22 martie 1773), delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memo rii prin carfe cereau, in virtutea vechilor capitulati, independenta Tarilor Roman e si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia) . Turcia infranta a cerut pacea. In urma pacii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iuli e 1774), Rusia a castigat dreptul de a interveni pentru protejarea Tarilor Roman e. Austria, prin presiuni asupra turcilor, a reusit sa anexeze partea de nord a Moldovei, Bucovina (1775). Rusia a elaborat o serie de proiecte pentru organiz area sud-estului Europei, cu intentia clara de a anexa Principatele Romane. Aces te proiecte au fost: proiectul grecesc care viza impartirea teritoriilor europene din Peninsula Balcanica intre Rusia si Austria si refacerea Imperiului Bizantin; proiectul dacic care viza formarea unui stat tampon, cu numele Dacia, constit uit din Tara Romaneasca si Moldova. Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792, declansat de incercarea de punere in practica a proiectului grecesc. Turcia a fost infranta dar, presati de evenimen tele din Franta, habsburgii s-au grabit sa semneze pacea de la itov (24 iulie 1791 ).34 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Razboiul s-a incheiat anul urmator, cu pacea de la Iasi (1792) cand Rusia a obti nut de la turci teritoriul dinte Bug si Nistru si recunoasterea stapanirii sale asupra Crimeei. Rusia a devenit, astfel, vecina Tarilor Romane. Razboiul ruso-turc din 1806-1812, a fost declansat de Rusia sub pretextul comite rii de abuzuri asupra Tarilor Romane de catre turci. Armata rusa a ocupat Tarile Romane. Razboiul s-a incheiat cu pacea de la Bucuresti (16/28 mai 1812) care pr evedea anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de catre Rusia. Acest teritor iu va primi numele de Basarabia.Dupa revolutia de la 1821, Imperiul Otoman a fost obligat, prin conventia rusoturca de la Akkerman (25 septembrie-7 octombrie 1826), sa revina la domniile pam antene. S-a instituit protectoratul rusesc asupra Tarilor Romane. Razboiul ruso-turc din 1828-1829, incheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman asupra Princip atelor. Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834). Au fost intro duse in Tara Romaneasca si Moldova, Regulamentele Organice. Regulamentele Organice primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 185 8; se bazau pe principiul democratic, modern al separarii puterilor in stat; au fost introduse la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova; prevederi: o puterea executiva era exercitata de domn, ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. Domnul numea si revoca ministri, initia si sanctiona legi, el er a ajutat de un Sfat format din 6 ministri. Putea sa dizolve Adunarea Obsteasca c u acordul puterilor suzerana si protectoare; o puterea legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca, prezidata de mitropoli t, era formata din boieri si avea rolul de a adopta legi; o puterea judecatoreasca era detinuta de tribunale si de Inaltul Divan Domnesc, care era instanta suprema; o a fost instituit bugetul tarii; o a fost stabilit un impozit unic: capitatia, pentru tarani si patenta, pentru n egustori si meseriasi; o infiintarea militiei pamantene; o dezvoltarea invatamantului. III. 2. Constiinta nationala si emancipare politicaMiscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. Transilvania35 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768), episcop unit, a luptat pentru drept urile romanilor din Transilvania, care erau mentinuti la statutul de natiune tol erata cu toate ca reprezentau populatia majoritara, prin afirmarea vechimii si o riginii latine a romanilor. Ca membru al Dietei Transilvaniei a propus acordarea de drepturi romanilor, participarea acestora la viata politica a tarii, desfiintarea iobagiei, infiinta rea de scoli, etc. El a redactat mai multe memorii pe care le-a inaintat Curtii de la Viena. In 1774, a intocmit Supplex Libellus pe care l-a trimis imparatesei Maria Tereza. A fost chemat la Viena si exilat la Roma unde a si murit. Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan (1784) a avut, pe langa caracte rul social (cereau desfiintarea servitutilor feudale), si un caracter national, romanii urmarind recunoasterea natiunii romane alaturi de celelalte natiuni din Transilvania. Rascoala a avut un impact puternic care a determinat emiterea unei patente imperiale de catre imparatul Iosif al II-lea, prin care iobagia era des fiintata. Supplex Libellus Valachorum, document elaborat in 1791 de catre reprezentan tii Scolii Ardelene: Petru Maior, Gheorghe Sincai, Ion Budai Deleanu, Samuil Micu, Iosif Mehesi, etc., este primul program politic modern al romanilor din Transilvania care revendica: - egalitate in drepturi cu celelalte natiuni; - participarea romanilor la Dieta proportional cu numarul lor; - folosirea toponimiei romanesti, etc. - Scoala Ardeleana, curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali roman i din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poat e fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. Reprezentantii Scolii Ardelene , Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Ioan Budai-Deleanu, Petru Maior, prin opera lor literara si istorica, au promovat ideea originii latine a poporului roman, a vec himii ai a continuitatii acestui popor in spatiul carpato-danubiano-pontic, fund amentata pe dovezi istorice incontestabile, pentru a demonstra legitimitatea rom anilor din Transilvania de a cere drepturi politice. B. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile rom anilor din Principate. Aceste revendicari erau: respectarea drepturilor politice ale romanilor; independenta sau autonomia Tarilor Romane; respectarea prevederilor Capitulatiilor; inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu, Mihai Cantacuzino, Dimitrie Sturdza, Eufrosin Poteca, etc. Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Put eri aceste memorii, cautand sprijinul acestora.36 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie 1773), delegati i ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care cereau, in virtu tea vechilor capitulatii, independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita c olectiva a Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia). In 1774, protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea impreuna cu boieri i moldoveni impotriva rapirii Bucovinei. In 1791, la itov, unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si Aust ria, boierii munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin care cer eau: anularea obligatiilor fata de Poarta, domn pamantean, autonomia principatel or si intrarea lor sub protectia Rusiei si Austriei. In 1822, a fost conceputa Constitutia Carvunarilor de catre comisul Ioan Tutu, reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea introducerea in Moldov a a unui regim constitutional, autonomia fata de Poarta Otomana, etc. Partida Nationala, condusa de colonelul Ion Campineanu, a redactat, in 1837-1838, un proiect de constitutie democratica. Membrii partidei nationale s-au opus limitarii autonomiei Tarii Romanesti de catre Rusia. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla, desfasurata pe plan european, de eliberare sociala si nationala. Revolutia romaneasca s-a de sfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanire a otomana, organizata de societatea secreta Eteria, condusa de Alexandru Ipsilan ti. Cauze:dominatia straina si regimul fanariot; razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au pr ovocat numeroase pierderi; coruptia si fiscalitatea excesiva; situatia grea a taranilor, ale caror obligatii au crescut. Forte participante: taranii liberi si dependenti; orasenii; boerii pamanteni; pandurii. Documente programatice: Proclamatia catre tara citita la Pades, la 23 ianuarie 1821; Cererile norodului romanesc, februarie 1821; Proclamatia catre munteni, 3 martie 1821; Proclamatia din Bolintin, 16 martie 1821; Proclamatia de la Cotroceni, 20 martie 1821. Revendicari: desfiintarea privilegiilor boieresti; numirea in functii dupa merit;37 www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z reformarea justitiei; armata nationala; desfiintarea dregatoriilor inutile; revenirea la impozitul fix ce putea fi platit in 4 rate; desfiintarea vamilor interne; libertarea comertului; invatamant obligatoriu. Desfasurare: ianuarie 1821 a murit ultimul domn fanariot, Alexandru uu. Cu acest prilej s-a for mat la Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii; 23 ianuarie 1821 Tudor Vladimirescu, cu acordul Comitetului de Obladuire, a expu s multimii, adunata la Pades, Proclamatia catre tara, apoi a constituit Adunarea Norodului; februarie 1821 Tudor, impreuna cu armata sa (10.000 de oameni), a pornit spre Bu curesti. A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Gura Humorului; februa rie-inceputul lui martie 1821 Tudor si-a fixat tabara la nreni. Aici a purtat discut ii cu reprezentantii Eteriei; 22 februarie 1821, eteristii, condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. Au aparut neintelegeri in tre Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu, generate de comportamentul trupel or eteriste, incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolution arilor romani, neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I, etc.; 16 martie 1821 Tudor a ajuns la Bolintin si a adresat o proclamatie bucurestenil