O Scurta Istorie Economica A Omenirii

54
O SCURTĂ ISTORIE ECONOMICĂ A OMENIRII, 10.000 Î.E.N. 2100 E.N. 1

description

Prezentarea tinuta de Gabriel Mihalache la workshop-ul CADI din 21 dec 2007, www.cadi.ro/workshop

Transcript of O Scurta Istorie Economica A Omenirii

Page 1: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

O SCURTĂ ISTORIE ECONOMICĂ A

OMENIRII, 10.000 Î.E.N. – 2100 E.N.

1

Page 2: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

SUMAR

Venit, inegalitate de venit şi bunăstare

Date: Comparaţii internaţionale şi intertemporale

Lumea după al Doilea Război Mondial: PWT, WB, Acemoglu

Lumea înaintea revoluţiei industriale: Maddison, Lucas

Teorie

Ipoteza malthusiană într-o economie competitivă

Tranziţie demografică (Becker, Simon)

Analiză neoclasică:preferinţe, înzestrare, tehnologie, instituţii

Cercetare şi capital uman, efecte externe (Lucas, Romer)

Geografie (Diamond, Sachs)

Cultură (Clark, Weber, Barro)

Instituţii (Acemoglu, Lucas)

Concluzii 2

Page 3: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

ECONOMIA MONDIALĂ DUPĂ CEL DE-

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Creştere susţinută, convergenţă şi divergenţă3

Page 4: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

VENITUL CONTEAZĂ!

VENIT ŞI MORTALITATEA INFANTILĂ.

4

Page 5: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

VENITUL CONTEAZĂ!

VENIT ŞI SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE.

5

Page 6: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

VENITUL CONTEAZĂ!

VENIT ŞI CONSUM.

6

Page 7: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

O ECONOMIE DEZVOLTATĂ: SUA, PNB/CAPITA, PPP DOLARI 2000.

7

Page 8: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

VENIT PER CAPITA: 1960, 1980 ŞI 2000

8

Page 9: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

TRANSFORMARE LOGARITMICĂ

9

Page 10: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

LOG VENIT PER CAPITA: 1960, 1980 ŞI 2000

10

Page 11: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

...ŞI PONDERAT CU POPULAŢIA

11

Page 12: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

ESTE INEGALITATEA CONSTANTĂ ÎN TIMP?

DIFERENTELE MARI...

12

Page 13: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

... VIN DIN DIFERENŢELE SUSTINUTE ALE

RATELOR DE CREŞTERE (SAU DESCREŞTERE!)

13

Page 14: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

CONVERGENŢĂ?

POATE.

14

Page 15: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

CONVERGENŢĂ?

ŢĂRILE OECD MAI SĂRACE CRESC MAI REPEDE.

15

Page 16: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

CONVERGENŢĂ? ÎN GENERAL, NU.

DOAR CONVERGENŢĂ CONDIŢIONATĂ.

16

Page 17: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

ECONOMIA MONDIALĂ ÎNAINTEA

REVOLUŢIEI INDUSTRIALE

17 Subzistenţă şi stagnare

Page 18: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

POPULAŢIE ŞI VENIT, MADDISON

18

Page 19: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

POPULAŢIE ÎN ŢĂRI, MADDISON

19

Page 20: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

POPULAŢIE ÎN ŢĂRI, STUDII (MILIOANE)

20

An Sumar Biraben Durand Haub McEvedy Thomlinson UN, 1993 UN, 1999

Minim Maxim Minim Maxim Şi Jones Minim Maxim Minim Maxim

-10000 1 10 4 1 10

-8000 5 5

-6500 5 10 5 10

-5000 5 20 5 5 20

-4000 7 7

-3000 14 14

-2000 27 27

-1000 50 50

-500 100 100

-400 162 162

-200 150 231 231 150

1 170 400 255 270 330 300 170 200 200 400 300

200 190 256 256 190

400 190 206 206 190

500 190 206 206 190

600 200 206 206 200

700 207 210 207 210

800 220 224 224 220

900 226 240 226 240

1000 254 345 254 275 345 265 310

1100 301 320 301 320

1200 360 450 400 450 360

1250 400 416 416 400

1300 360 432 432 360 400

1340 443 443

1400 350 374 374 350

1500 425 540 460 440 540 425 500

1600 545 579 579 545

1650 470 545 500 545 500 470 545

1700 600 679 679 610 600

1750 629 961 770 735 805 795 720 700 629 961 790

1800 813 1125 954 900 900 813 1125 980

1850 1128 1402 1241 1265 1200 1200 1128 1402 1260

1900 1550 1762 1633 1650 1710 1656 1625 1600 1550 1762 1650

1910 1750 1750

1920 1860 1860

1930 2070 2070

1940 2300 2300

1950 2400 2557 2527 2516 2500 2400 2486 2520

Page 21: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

COMPARAŢIE / “STYLIZED FACTS”

Era Malthusiană

(Ante-1850)

Era Soloviană

(Post-1850)

Populaţia Creşte în funcţie de

creşterea venitului (ipoteza

malthusiană).

Binecuvântări paradoxale:

ciuma, război, etc.

Creştere constantă, x%/an,

în mare independentă de

venit. Alţi factori domină.

O inovaţie tehnologică care

creşte nivelul producţiei

duce la...

... creşterea populaţiei şi

întoarcerea pe termen lung

a venitului per capita la

nivelul de subzistenţă.

... creşterea salariului real şi

a venitului per capita. (Rata

dobânzii pentru investiţiile în

capitalul fix nu are trend.)

Înzestrarea cu capital uman

şi tehnic

Scăzută. Procese

tehnologice intensive în

muncă necalificată.

Investiţii susţinute, raport

K/Y constant, ponderea

salariilor în venituri

aproximativ constantă.

(60% US)

Venit per capita Fluctuează în jurul nivelului

de subzinstenţă.

Creşte cu aproximativ 2.5-

3% pe an, în termeni reali,

în medie.21

Page 22: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

TEORIE

Capcana malthusiană şi

mecanismele creşterii economice

22

Page 23: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

PR

OD

UC

ŢIA

ÎNL

UM

EA

MA

LT

HU

SIA

1. O creştere a

eficienţei (o

inovaţie în

tehnologia de

productie)...

2. Duce la o creşte

a producţie...

3. Care stimulează

creşterea

populaţiei, în

ipoteza

malthusiană...

4. Ceea ce face

ca, pe termen

lung, venitul per

capita să se

întoarcă la

nivelul său de

echilibru, nivelul

de subzistenţă.

23

Page 24: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

ÎNR

EL

UA

RE: O

PIA

ŢĂ

CO

MP

ET

ITIV

ĂA

MU

NC

II

1. Plecând cu un

echilibru cerere-

ofertă pe o piaţă

competitivă

(cererea de

muncă e dată de

produsul marginal

al muncii), cu

ofertă de muncă

inelastică pe

termen lung...

2. Un şoc tehnologic

creşte produsul

marginal al

muncii, care duce

salariul peste

nivelul de

subzistenţă...

3. Ceea ce

stimulează

creşterea

populaţiei...

4. Până când venitul

per capita/salariul

revine la nivelul

de subzistenţă.

24

Page 25: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

MODELUL MALTHUSIAN, CONCLUZII

Ipoteza principală şi esenţială: rata de creştere a pupolaţiei este funcţie crescătoare de creşterea venitului.

Bunăstarea creşte pe termen scurt, temporar!, în urma unei inovaţii în productivitate/tehnologie sau în urma unei scăderi a populaţiei.

Pe termen lung, venitul per capita e constant, în vecinătatea nivelului de subzistenţă.

Ce ne dorim pentru o economie în “capcana malthusiană”? 1) Să iasă din “capcană”; sau 2) Războaie, boli, nespalare. (Clark?) 25

Page 26: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

TEORIE

Demografie, numărul optim de copii26

Page 27: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

DEMOGRAFIE (BECKER)

27

Pentru un venit (permanent) constant, o gospodărie alege de-a lungul unui “trade-off”...

Fie mai mulţi copii, investind mai puţin în fiecare (mai puţină şcoală/capital uman)...

Fie mai puţini copii, mai bine educaţi, hrăniţi, etc.

Page 28: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

DEMOGRAFIE, DETERMINANŢI

Preferinţele gospodăriei/“capului gospodăriei”.

Veniturile generate de capitalul uman, e capitalul

uman o investiţie bună? Cât? Cei 7 ani de acasă?

12 clase? Post-doc? “On ză margin”, întârzii încă

1 an intrarea în piaţa muncii? Costuri şi beneficii.

Costul de oportunitate al educaţiei sunt anii de

muncă salariată pierdută, costurile impuse

gospodăriei, etc.

Rata de depreciere a capitalului uman şi speranţa

de viaţă. (Câţi ani am beneficii în urma educaţiei?)28

Page 29: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

DEMOGRAFIE, CONCLUZII

Tranziţia demografică începe dacă acumularea de

capital uman merită.

Înainte de 1800 nu merita? Pentru majoritatea

covârşitoare nu. De ce?!

Randamentul investiţiei în capitalul uman prea mic

pentru a justifica întârzierea intrării pe piaţa

muncii. (Sau nu există pieţe financiare pe care să

finanţezi investiţia.)

De ce?! De ce?! De ce?!

Noroc, geografie, cultură, instituţii.29

Page 30: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

TEORIE

Determinarea veniturilor în teoria neoclasică30

Page 31: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

CE DETERMINĂ VALOAREA NETĂ, PREZENTĂ A

CAPITALULUI UMAN? AVEM NEVOIE DE O TEORIE:

ECHILIBRU GENERAL, STOHASTIC, DINAMIC

Traiectoriile tuturor

variabilelor de interes în economie (preţuri, cantităţi)

Preferinţe

TehnologieÎnzestrarea

iniţială

Instituţii

31

Page 32: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

D.S.G.E.: PREFERINŢE

Oferta de muncă: Mai multă muncă şi consum vs.

mai mult timp liber şi mai puţin consum.

Consum mai mare acum şi mai mic mâine vs.

consum mai mic acum şi mai mare mâine, toate

lucrurile luate în calcul (preferinţă de timp).

Mai mult risc şi randament mai mare vs. mai puţin

risc şi randament mai mic.

32

Page 33: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

D.S.G.E.: TEHNOLOGIE

“CARTEA CU REŢETE”

33Producţie = Venit

Productivitate multifactoriala

Muncă

Capital

Page 34: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

D.S.G.E.: ÎNZESTRAREA INIŢIALĂ

Pământ.

Stocul de capital la începutul perioadei.

Timp. (i.e. care poate fi muncit).

“Reţetele” la începutul perioadei (stocul de

cunoştiinţe productive).

34

Page 35: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

D.S.G.E.: INSTITUŢII

Pieţe competitive?

Concurenţă monopolistică?

Reglementare şi fiscalitate.

“Cutume” & reguli.

Beyond neoclassic theory?

35

Page 36: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

CAUZE FUNDAMENTALE VERSUS MECANISME

ALE CREŞTERII ECONOMICE

O producţie mai mare rezultată din creşterea

stocului de capital este “creştere economică”, nu o

cauză.

Dacă diferenţe in stocul de capital, tehnologie sau

ore muncite sunt responsabile pentru diferenţe de

ordin de magnitudine (ex: X 20) atunci de ce

societăţile sărace nu investesc mai mult, nu

cercetează mai mult sau nu muncesc mai mult?

Creşterea economică vine prin muncă, capital şi

productivitate dar e cauzată de altceva. De ce?36

Page 37: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

TEORIE

Cauzele fundamentale ale veniturilor reale pe termen

lung şi a diferenţelor dintre ţări. Ipoteze diverse...

37

Page 38: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

CUM INFLUENŢEAZĂ FACTORII DISCUTAŢI

TRAIECTORIA ECONOMIEI, D.P.D.V. TEORETIC?

38

Noroc

Geografie

Cultură

Instituţii

Toţi

Înzestrarea iniţială,

tehnologie

Preferinţe

Instituţii

Categorie de ipoteze Factor exogen în D.S.G.E.

Page 39: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

“GROWTH ACCOUNTING”

Robert Solow, “A Contribution to the Theory of Economic Growth”, 1956, analizează contribuţia creşterii stocului de capital, a ofertei de muncă şi a productivităţii la creşterea venitului per capita.

Elementul determinant, de departe, este “total factor productivity” sau “multifactor productivity” sau “productivitate” sau “tehnologie”: factorul rezidual de eficienţă.

Dacă teleportezi 50 de oameni şi $1.000.000 în U.K. produci mai mult decât în Egipt. Contează unde folosesc resursele şi cum. Contribuţia specifică a TFP.

Rezultatul e sensibil la modul în care introducem calitateamuncii şi a capitalului în analiză.

Pentru a explica creşterea susţinută, trebuie să explicăm TFP.39

Page 40: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

NOROC

40

Economii cu echilibre multiple sau comportament haotic: sensibilitate mare la parametrii şi condiţii iniţiale.

Diferenţe mici în (mulţi) factor mici duc la diferenţe mari între traiectoriile unor ţări altfel identice.

Implică un grad intrinsec de incertitudine şi un grad ridicat de rigiditate instituţională.

Eu

investesc

Eu nu

investesc

Ceilalţi

investesc

Ceilalţi nu

investesc

Un eşec de coordonare simplist

Plauzibilitate empirică?

Absenţa soluţiilor

instituţionale.

Page 41: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

GEOGRAFIE: CORELAŢIA CU LATITUDINEA

41

Page 42: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

CORELAŢIE ŞI CAUZALITATE

Dacă două variabile, A şi B, sunt corelate, atunci:

A cauzează B; sau

B cauzează A; sau

C cauzează A şi B; sau

E doar o întamplare (improbabil dar posibil).

Pentru a stabili cauzalitate ai nevoie de un

experiment controlat sau de un “experiment

natural”.

42

Page 43: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

GEOGRAFIE: JARED DIAMOND

GUNS, GERMS AND STEEL (1997)

4 factori, “cuantificabili dincolo de orice dispută”:

1. Diferenţe în plante şi animale care pot fi domesticite;

2. Orientarea axei continentului facilitează sau nu agricultura?;

3. Transferul de cunoştiinţe între continente;

4. Efecte de scală în populaţie.

Cum rămâne cu caracterul subit al ieşirii din capcana malthusiană? 43

Page 44: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

CULTURĂ: GREGORY CLARK

A FAREWELL TO ALMS (2007)

Alţi oameni! “Survival of the richest.”

Examinează testamente din U.K., 1250-1800. Bogaţiilor le supravieţuiesc mai mulţi copii (uneori de două ori mai mulţi). Totuşi există “downward social mobility” într-o capcană malthusiană.Suntem cu toţii urmaşii bogaţilor din Evul Mediu?

Ce contează? “Virtuţi burgheze”! Chibzuinţă, agresivitate scăzută, prudenţă.

Dovezi suplimentare sub forma ratelor dobânzilor în istorie. Rate reale ale dobânzii de 30% în oraşele antice (Mesopotamia). 3-4% azi. Oameni mai răbdători, care investesc, inclusiv în capitalul uman şi cercetare.

Totuşi... Brusc sau în timp? Evoluţie între generaţii?44

Page 45: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

CULTURĂ: BARRO ŞI MCCLEARY

RELIGION AND ECONOMIC GROWTH (2003)

“We find that economic growth responds positively to the extent of religious beliefs, notably those in hell and heaven, but negatively to church attendance. That is, growth depends on the extent of believing relative to belonging. These results accord with a perspective in which religious beliefs influence individual traits that enhance economic performance.

The beliefs are, in turn, the principal output of the religion sector, and church attendance measures the inputs to this sector. Hence, for given beliefs, more church attendance signifies more resources used up by the religion sector.

“ 45

Page 46: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

TEHNOLOGIE ŞI INSTITUŢII: ROBERT LUCAS

EXTERNALITĂŢI ÎN OFERTA DE MUNCĂ

Divergenţa beneficiului privat faţă de cel public din acumularea capitalului uman: capitalul uman mă face mai productiv, dar poate şi pe ceilalţi. Dacă efectul extern e internalizat (meseriile care au efecte externe sunt platite mai bine), mai mulţi indivizi vor alege acumularea capitalului uman.

Oraşele în rolul de concentratoare de efecte externe. Efecte negative şi pozitive, un rol potenţial mare pentru politica publică.

“Learning-by-Doing”, capitalul uman se acumulează în activitate, eventual în activităţi iniţial neprofitabile. 46

Page 47: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

LUCAS: EFECTE EXTERNE, URBANIZARE

47

Page 48: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

TEHNOLOGIE ŞI INSTITUŢII: PAUL ROMER

EXTERNALITĂŢI ÎN CERCETARE

Divergenţa beneficiului privat faţă de cel public în cercetare: inovaţii cercetate costisitor por fi imitate de concurenţă. Cunoaşterea e un bun “non-rival”, adică poate fi folosit de toţi fără să se consume.

Romer sugerează:

Subvenţionează cercetarea, cel puţin la nivelul cunoştiinţelor generale şi fundamentale (subvenţionează mediul academic);

Susţine instituţia patentelor (drepturi de monopol) care permite recuperarea investiţiei (lasă firmele private să-şi patenteze procesele de producţie specifice).

Multe inovaţii nu sunt stinţifice, ex: capacul de la Cola la McDonalds. 48

Page 49: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

INSTITUŢII: ACEMOGLU, NORTH, ETC.

DREPTURI DE PROPRIETATE

49

Page 50: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

INSTITUŢII: PRESCOTT ŞI PARENTE

BARRIERS TO RICHES (2000)

“Market power” şi “Industry insiders”: Dacă

proprietarii unui factor de producţie sunt organizaţi

(prin mijloace politice) pot bloca adoptarea de

tehnologii mai puţin intensive în factorul lor de

producţie sau nivelul de activitate, ex: războaie de

ţesut per operator în India şi U.K.

Aparteneţa la un “free trade club” permite unei

economii să producă la scala de producţie eficientă.

50

Page 51: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

TEHNOLOGIE: SCHUMPETER, AGHION ŞI HOWITT

“CREATIVE DESTRUCTION”

O generaţie mai nouă dintr-un utilaj reduce veniturile generaţiei mai vechi.

Randamentul investiţiilor vechi depinde de investiţiile noi.

Cazul paradoxal al inovaţiei excesive: treci prea repede prin generaţii de tehnologii, cheltuieşti prea mult cu cercetarea.

Creşterea economică (şi evoluţia pe termen scurt de asemenea!) nu e netedă şi previzibilă.

Teoria explică “cantitatea optimă de cercetare” însă nu şi “decolarea” economiilor europene după 1850.

51

Page 52: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

INSTITUŢII: ACEMOGLU, JOHNSON ŞI ROBINSON

THE COLONIAL ORIGINS OF COMPARATIVE DEVELOPMENT

(2001)

Colonialismul ca “experiment natura”: geografie constantă.

Instituţii! De la “extraction states” (Congoul belgian) la “mini-Europe” (Canada, NZ, US, AU), în funcţie de rata de mortalitate coloniştilor.

Unde aşezări de tip european şi imigrarea erau nefezabile, politici de “extracţie” au fost implementate.

Ipoteză: Performanţa contemporana e determinată de instituţiile contemporane care sunt, la rândul lor, influenţate de instituţiile din era colonială.

Chiţibuşeală: Dar dacă există un factor ascund care determină şi mortalitatea coloniştilor şi performanţa economic? 52

Page 53: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

INSTITUŢII: COREEA

UN “EXPERIMENT NATURAL”

53

Page 54: O Scurta Istorie Economica A Omenirii

CONCLUZII

Avem o imagine clara pentru 10.000 î.e.n. – 1850.

Există multe ipoteze referitoare la “decolarea” din secolul 19, între a căror predicţi nu putem mereu distinge prin metode econometrice.

Acumularea de capital (tehnic şi uman) şi cercetarea sunt mecanismele prin care nivelul de trai creşte, însă nu şi caute fundamentale.

Un mix de factori: noroc, geografie, cultură, instituţii. Care e dominant? Răspunsul e important pentru ţările care nu se dezvoltă acum.

54