O scurta istorie ilustrata a romanilor - Neagu Djuvara scurta istorie ilustrata a romanilor -...

Click here to load reader

  • date post

    14-Feb-2020
  • Category

    Documents

  • view

    113
  • download

    9

Embed Size (px)

Transcript of O scurta istorie ilustrata a romanilor - Neagu Djuvara scurta istorie ilustrata a romanilor -...

  • riscut la Bucuregti in r9r5, intr-o familie de eici la sflrtitul secolului al XVIII-lea, care a i de seaml. LicenEiat la Sorbona (istorie, 1937) rgao). Participi la campania din Basarabia gi ftrie r94r); rinit in apropiere de Odessa. Intrat rl de Exteme ln r94j, este trimis curier diplo- mineaga zilei de 23

    ^ugt)str944, in legituri cu

    IRSS. l.a Stockholm, funclioneazi ca secretar ['rie ry47, cAnd comunigtii preiau gi Extemele.

    Fmiin 196r in divene organizaEii ale diasporei. ba Niger, unde va sta zj de ani ln calitate de nridic al Ministerului nigerian al Afacerilor profesor de drept internalional qi de istorie ea din Niamey. in 1972, obline doctoratul de i de filozofie a istoriei, sub indrumarea lui rziu, ob$ne gi o diplomi a INALCO de la rgeneral al Casei Rominegti de la Paris, pini infrri Este membru de onoare al Institutului -din la;i 9i al Institutului de htorie ,N. Iorga" tn via$ la aproape roz ani, la z5 ianuarie zor8. t l-cbvitmmain en matilre de nationalitd (tezL s a trois bisnriqtes. Essai d'6tadt comparle des id de Academia Francezi); in rominegte, z IJ* sndit cornparat al cfuilizagiilor; Le pay tiht Lcs hincipautls danabiennes dans lapre- ; h rominegte, intre Orimt ;i Occident. f,drite & O satrai istoie a romlnilar pwe*ini tpircnh; Mircza cel Bdtrdn;i lupult ca b Dladlt Vampirrl; insemn,irile lai Georges i $ gti nzi fuo&eate ; Amintili din pibeSte; t*-Pob-Niantq et retour ou Souoenirs de 4z ifr iUb adafinAil Thocomrius- Negru Vodd, d b hry*aile finii Ronfue;ti ; Rdzboiul de ry-ryi $ praniseh begemorizi atnericane. Eseu tft -biaii ao;' in lara Rom,tneasc'd? Saga pf0th, RATWB ditic;ln mei ;i neprietcnilor hi ptcidclaSn&troln din zjatgast 1944;i anelz a Jb pcajaz dranaticci toastrc capitalii.

    NEAGU

    DJI.J\ARA O SCURTA ISTORIE

    ILUSTRATA A ROMANILOR

    HUMANITAS BUCURE$TI

  • I

    CUPRINS

    Cuadnt inainte

    I. iNCEPUTURILE

    Geto-dacii

    Roma

    Dacia, colonie romanl Nivilirea barbarilor Legiunile romane se retrag din Dacia

    ,Zece adevilruri despre continuitate" Primii barbari in pi4ile noastre Slavii

    A stipinit laratul protobulgar qi in pi4ile noastre?

    Cele doui faze ale cr€ltinirii rominilor Ungurii Cumanii Revolta Asinegtilor 9i ,,regatul vlahilor

    9i al bulgarilor" lnvazia mongoli Diploma loanililor (rr+) - o ,radiografie"

    a Olteniei gi Munteniei inainte de descilecat

    rr. NA9TER3A STATELOR ROMANE'TI MEDIEVALE

    Fost-a descilecat?

    Cine a fost Basarab Intemeietorul? Momentul r3o Urmagii lui Basarab. Anul r3;9:

    alegem definitiv intre Roma gi Constantinopol

    34' cuPRrNS

    13

    14

    t6

    23

    24

    28

    42

    44

    47

    52

    58

    t9 6r

    6y

    7o

    7o

    7r

    78

    8z

  • |!illlF-

    Descilecatul in Moldova Sistemul de succesiune la tron Adunirile de stiri Marii-boieri

    Boierii mici Rolul Bisericii Mogneni ;i rdzeEi Rumini sau vecini

    !iganii Oastea

    Oragele

    Remarci despre regimul feudal

    III. ROMANII SUB ,TURCOCRATIE-. APARITIA PUTERII OTOMANE

    Mircea cel Mare (zis 9i "cel Betran..)

    in al doilea stat romanesc, Moldova Dinastia angevind in Ungaria si starea romAnilor

    din fudeal. Iancu de Hunedoara Mad Dracul;i Vlad Jepeg Matei Corvin

    $tefan cel Mare

    Petru RareE

    Sflrgit de veac rulbure in Moldova fara RomAneasci de la Neagoe Basarab

    la Petru Cercel Transilvania in veacul al XW-lea.

    Urmirile dezastrului de la Mohrics Protesrantismul. Schimbiri mari in Europa Culturd qi politici Mihai Viteazul ;i vitejii lui Coalifa iniliati de impiratul Rudolf II Mihai stipin pe Transilvania;i Moldova

    IV. EV MEDIU PRETUNGIT iN lAmE RoMANE

    Privire asupra Transilvaniei

    in secolul al XVIIlea Asediul Vienei in r58j qi urmirile sale.

    Pacea de la Karlowitz (1699)

    84

    85

    88

    88

    9t 9t y7

    * roo

    IO2

    rqt rot

    tr4 I2I

    r25

    rro

    ry6

    IJ8

    r44

    w IF

    rtt rt8

    r5r

    164

    rG 172

    ,78

    r78

    t7g

    346CUPRINS

  • r8z

    ilt

    r88

    r90

    r97

    rg8

    204

    zo8

    ztt

    t8

    t{r I I ID

    lD ln *

    D D q ry

    esi

    frnt

    r Moldova eesiune la tron dri

    l rqgimul feudal

    B -TLRCOCRATTE". rERII OTOMANE

    e (zis ,si "cel BitrAn")

    romiioesc, Moldova ni in Ungaria gi starea rominilor Iancrr de Hunedoara t/lad lepeg

    ulbure in Moldova S de la Neagoe Basarab c€l

    reacul al XVI-lea.

    zastrului de la Moh6cs Schimberi mari in Europa

    ci i vitejii lui de impiratul Rudolf II Transilvania gi Moldova

    ETUNGIT VANr

    msilvaniei

    XVII-lea

    r 1683 si urmirile sale. Gulowiz (1599)

    ,,Unirea" cu Roma

    Marea riscoalL dinry84 Veacul al XVII-lea

    in lara Romineasci;i Moldova Avint cultural in veacurile al XVI-lea Ei al XVII-lea Ti:rcii ne impun domni striini

    , $erban Vodi Cantacuzino Constantin Brincoveanu,

    iscusit om politic, ctitor 9i martir Dimitrie Cantemir, intelectual de talie europeani,

    dar politician nerealist

    . Paqalic sau lari autonomi cu domni striini? Veacul fanariolilor (r7n-r8zr)

    Rizboaiele austro-ruso-turce

    "Ripirea" Bucovinei (1775).

    Pierdem pentru prima oari Basarabia (r8rz) Popoarele cregtine se revolti impotriva turcilor.

    Eteria ;i Tirdor Vladimirescu (r8zr) Soarta rominitilii sud-dunirene.

    fuomAnii in Grecia gi in diaspori

    V. ROMANII iN TEZA MODERNIZARII

    Domniile pamAntene in Principate Infl uenf a fr ancezd. dominanti Ocupalia rusi din r8z8-r834.

    Regulamentele Organice

    Revolulia de la 1848 in Principate - neizbutitd in Moldova, victorioasi timp de trei luni in lara Romineasci.' Rolul francmasoneriei

    1848 in Ardeal: ungurii qi romnnii - in tabere opuse

    Principatele intre 1848 qi 1859. Preliminariile Unirii. Rizboiul Crimeii (r85a-r8y6)

    Unirea Principatelor (1859)

    Domnia lui Cuza 'D.t.on"r." lui Cuza Cum s-a ales un domn striin in 1866 Interesul de a avea o monarhie de origine striini Carol I domn Rizboiul de Independeng $877)

    347 cuPRrNS

    El rlf

    46

    46 48

    2'45

    xlt !p tfi 4 t1+ r/g

    ry

    ryt

    $ nft t6q t66

    w

    -7c

    4 t7g

    146

    2t6.

    2t9

    ' z6t 26t

    266

    268

    zTcf

    272

    CUPRINS

  • tlllFrF

    VI. ROMANIA CONTEMPORANA. CAROL I, REGE AL ROMANIEI

    incepe inflorirea culturali a RomAniei O umbra mare in tablou: chestiunea agrara Cele doui r azb oaie balcanice (r9tz_r9tj). p acea

    de la Bucuresti si anexarea Cadrilaterului Poate fi ,,obiectiv.. istoricul contemporaneitilii? Consideralii asupra intregii perioade ryr4_r99ri

    ,,Rizboiul de saptezeci gi gapte de ani.. Primul Rizboi Mondial (r9r4-r9rg) RomAnia in razboi Dificile negocieri de pace la Versailies Marea Unire din r9r8 Situalia interni la inceputurile RomAniei Mari.

    Reforma agrari Viaga politici in perioada interbelici.

    Partide vechi gi noi Situalia politici in Europa anilor,3o.

    Ascensiunea partidelor de extremi dreapti Migcarea legionari

    (Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier)' Insta.urarea dictaturii regale Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939).

    Izbucneste al Doilea Rizboi Mondial Ultimatumul sovietic (26 iunie ry4o).

    Diktat-ul de la Viena $o august r94o) Generalul Antonescu

    gi,,Statul Nalional-Legionar.. Rizboiul din Risirit (iunie r94r) 2J august 1944 - arestarea lui Antonescu

    gi "risturnarea alianlelor,.

    SituaEia intemalionali dupd, r94y. Acordul de la Ialta (februarie 1941)

    Instalarea fo4ati a sistemului comunist

    278

    z8r

    286

    288

    292

    293

    29t

    299

    304

    30t

    308

    31r

    314

    3r5

    320

    323

    325

    328

    i3r

    334

    33t

    339

  • Ceramicd de tip Cucwnni, datdnd de cdtna mii dt ani

    I. INCEPUTURILE

    Daci avegi in fagi o harti frzici, aRomAniei, observagi cum arati Podigul Transilvaniei: s-ar zice cd, tara noastra este un fel de mare cerc in jurul Tiansilvaniei. Ei bine, acolo s-a niscut neamul romnnesc.

    Cine locuia pe podigul T?ansilvaniei acum vreo doui mii cinci sute de ani? - fiindci a incerca sa vedem cine a fost acolo mai inainte e o intreprindere prea grea. Nu putem, in cadrul unei lucriri atat de succinte, sI impingem studiul in preistorie. intr-ade_ vdr, in spafiul in care locuim astazi, arheologia ne revela urme de striveche prezenti umani, de mii gi poate zeci de mii de ani. Cum n-avem insi, deocam_ dati, nici un mijloc de a identifica rasa sau rasele acelor strivechi locuitori, de a pitrunde cAt de cAt morayurile 9i credinlele lor, gi, inci mai pu1in, limbile vorbite, descrierea acelor civilizatii ce se pierd in negura vremurilor ne-ar fi de prea pulin folos pentru a ingelege cum au aparut, in acest spatiu, cei ce pot fi considerati cu mai multi probabilitate ca strimogii nogtri. Cert este doar, din numeroasele urme arheo_ logice de pe tot teritoriul gdrli, ca s-au succedat va- luri-valuri de migragii gi din sud, gi din vest, gi din est, gi e cu neputinfi si deduci numai din forma locuin- gelor gi a mormintelor, ori din stilul uneltelor sau al ceramicii ce fel de rase au fost gi cum s-au amestecat sau cum s-au nimicit una pe alta. Si n