O scurta istorie ilustrata a romanilor - Neagu Djuvara scurta istorie ilustrata a romanilor -...

15
NEAGU DJI.J\ARA O SCURTA ISTORIE ILUSTRATA A ROMANILOR HUMANITAS BUCURE$TI

Transcript of O scurta istorie ilustrata a romanilor - Neagu Djuvara scurta istorie ilustrata a romanilor -...

riscut la Bucuregti in r9r5, intr-o familie de

eici la sflrtitul secolului al XVIII-lea, care a

i de seaml. LicenEiat la Sorbona (istorie, 1937)

rgao). Participi la campania din Basarabia gi

ftrie r94r); rinit in apropiere de Odessa. Intratrl de Exteme ln r94j, este trimis curier diplo-mineaga zilei de 23

^ugt)str944, in legituri cu

IRSS. l.a Stockholm, funclioneazi ca secretar

['rie ry47, cAnd comunigtii preiau gi Extemele.

Fmiin 196r in divene organizaEii ale diasporei.

ba Niger, unde va sta zj de ani ln calitate de

nridic al Ministerului nigerian al Afacerilorprofesor de drept internalional qi de istorieea din Niamey. in 1972, obline doctoratul de

i de filozofie a istoriei, sub indrumarea luirziu, ob$ne gi o diplomi a INALCO de largeneral al Casei Rominegti de la Paris, piniinfrri Este membru de onoare al Institutului-din la;i 9i al Institutului de htorie ,N. Iorga"tn via$ la aproape roz ani, la z5 ianuarie zor8.

t l-cbvitmmain en matilre de nationalitd (tezL

s a trois bisnriqtes. Essai d'6tadt comparle des

id de Academia Francezi); in rominegte,z IJ* sndit cornparat al cfuilizagiilor; Le paytiht Lcs hincipautls danabiennes dans lapre-

; h rominegte, intre Orimt ;i Occident. f,drite& O satrai istoie a romlnilar pwe*initpircnh; Mircza cel Bdtrdn;i lupult ca

b Dladlt Vampirrl; insemn,irile lai Georges

i $ gti nzi fuo&eate ; Amintili din pibeSte;

t*-Pob-Niantq et retour ou Souoenirs de 4zifr iUb adafinAil Thocomrius- Negru Vodd,

d b hry*aile finii Ronfue;ti ; Rdzboiul de

ry-ryi $ praniseh begemorizi atnericane. Eseu

tft -biaii ao;' in lara Rom,tneasc'd? Sagapf0th, RATWB ditic;ln mei ;i neprietcnilor hiptcidclaSn&troln din zjatgast 1944;i anelz

a Jb pcajaz dranaticci toastrc capitalii.

NEAGU

DJI.J\ARAO SCURTA ISTORIE

ILUSTRATAA ROMANILOR

HUMANITASBUCURE$TI

I

CUPRINS

Cuadnt inainte

I. iNCEPUTURILE

Geto-dacii

Roma

Dacia, colonie romanlNivilirea barbarilor

Legiunile romane se retrag din Dacia

,Zece adevilruri despre continuitate"Primii barbari in pi4ile noastre

Slavii

A stipinit laratul protobulgar

qi in pi4ile noastre?

Cele doui faze ale cr€ltinirii rominilorUnguriiCumaniiRevolta Asinegtilor 9i ,,regatul vlahilor

9i al bulgarilor"lnvazia mongoliDiploma loanililor (rr+) - o ,radiografie"

a Olteniei gi Munteniei inainte de descilecat

rr. NA9TER3A STATELOR

ROMANE'TI MEDIEVALE

Fost-a descilecat?

Cine a fost Basarab Intemeietorul?

Momentul r3oUrmagii lui Basarab. Anul r3;9:

alegem definitiv intre Roma gi Constantinopol

34' cuPRrNS

13

14

t6

23

24

28

42

44

47

52

58

t96r

6y

7o

7o

7r

78

8z

|!illlF-

Descilecatul in MoldovaSistemul de succesiune la tronAdunirile de stiriMarii-boieri

Boierii miciRolul Bisericii

Mogneni ;i rdzeEi

Rumini sau vecini

!iganiiOastea

Oragele

Remarci despre regimul feudal

III. ROMANII SUB ,TURCOCRATIE-.APARITIA PUTERII OTOMANE

Mircea cel Mare (zis 9i "cel Betran..)

in al doilea stat romanesc, MoldovaDinastia angevind in Ungaria si starea romAnilor

din fudeal. Iancu de HunedoaraMad Dracul;i Vlad JepegMatei Corvin

$tefan cel Mare

Petru RareE

Sflrgit de veac rulbure in Moldova

fara RomAneasci de la Neagoe Basarabla Petru Cercel

Transilvania in veacul al XW-lea.Urmirile dezastrului de la Mohrics

Protesrantismul. Schimbiri mari in EuropaCulturd qi politiciMihai Viteazul ;i vitejii luiCoalifa iniliati de impiratul Rudolf IIMihai stipin pe Transilvania;i Moldova

IV. EV MEDIU PRETUNGITiN lAmE RoMANE

Privire asupra Transilvaniei

in secolul al XVIIleaAsediul Vienei in r58j qi urmirile sale.

Pacea de la Karlowitz (1699)

84

85

88

88

9t9ty7

*roo

IO2

rqtrot

tr4I2I

r25

rro

ry6

IJ8

r44

wIF

rttrt8

r5r

164

rG172

,78

r78

t7g

346CUPRINS

r8z

ilt

r88

r90

r97

rg8

204

zo8

ztt

t8

t{rIIID

lDln*

DDqry

esi

frnt

r Moldovaeesiune la trondri

l rqgimul feudal

B -TLRCOCRATTE".rERII OTOMANE

e (zis ,si "cel BitrAn")

romiioesc, Moldovani in Ungaria gi starea rominilorIancrr de Hunedoarat/lad lepeg

ulbure in MoldovaS de la Neagoe Basarab

c€l

reacul al XVI-lea.

zastrului de la Moh6csSchimberi mari in Europa

cii vitejii luide impiratul Rudolf IITransilvania gi Moldova

ETUNGITVANr

msilvaniei

XVII-lea

r 1683 si urmirile sale.

Gulowiz (1599)

,,Unirea" cu Roma

Marea riscoalL dinry84Veacul al XVII-lea

in lara Romineasci;i Moldova

Avint cultural in veacurile al XVI-lea Ei al XVII-leaTi:rcii ne impun domni striini

, $erban Vodi Cantacuzino

Constantin Brincoveanu,

iscusit om politic, ctitor 9i martirDimitrie Cantemir, intelectual de talie europeani,

dar politician nerealist

. Paqalic sau lari autonomi cu domni striini?Veacul fanariolilor (r7n-r8zr)

Rizboaiele austro-ruso-turce

"Ripirea" Bucovinei (1775).

Pierdem pentru prima oari Basarabia (r8rz)

Popoarele cregtine se revolti impotriva turcilor.Eteria ;i Tirdor Vladimirescu (r8zr)

Soarta rominitilii sud-dunirene.

fuomAnii in Grecia gi in diaspori

V. ROMANII iN TEZA MODERNIZARII

Domniile pamAntene in Principate

Infl uenf a fr ancezd. dominantiOcupalia rusi din r8z8-r834.

Regulamentele Organice

Revolulia de la 1848 in Principate - neizbutitd

in Moldova, victorioasi timp de trei luniin lara Romineasci.' Rolul francmasoneriei

1848 in Ardeal: ungurii qi romnnii -in tabere opuse

Principatele intre 1848 qi 1859. Preliminariile Unirii.Rizboiul Crimeii (r85a-r8y6)

Unirea Principatelor (1859)

Domnia lui Cuza'D.t.on"r." lui Cuza

Cum s-a ales un domn striin in 1866

Interesul de a avea o monarhie de origine striiniCarol I domn

Rizboiul de Independeng $877)

347 cuPRrNS

Elrlf

46

4648

2'45

xlt!ptfi4t1+r/g

ry

ryt

$nftt6qt66

w

-7c

4t7g

146

2t6.

2t9

' z6t

26t

266

268

zTcf

272

CUPRINS

tlllFrF

VI. ROMANIA CONTEMPORANA.CAROL I, REGE AL ROMANIEI

incepe inflorirea culturali a RomAnieiO umbra mare in tablou: chestiunea agraraCele doui r azb oaie balcanice (r9tz_r9tj). p acea

de la Bucuresti si anexarea CadrilateruluiPoate fi ,,obiectiv.. istoricul contemporaneitilii?Consideralii asupra intregii perioade ryr4_r99ri

,,Rizboiul de saptezeci gi gapte de ani..Primul Rizboi Mondial (r9r4-r9rg)RomAnia in razboiDificile negocieri de pace la VersailiesMarea Unire din r9r8

Situalia interni la inceputurile RomAniei Mari.Reforma agrari

Viaga politici in perioada interbelici.Partide vechi gi noi

Situalia politici in Europa anilor,3o.Ascensiunea partidelor de extremi dreapti

Migcarea legionari(Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier)'

Insta.urarea dictaturii regalePactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939).

Izbucneste al Doilea Rizboi MondialUltimatumul sovietic (26 iunie ry4o).

Diktat-ul de la Viena $o august r94o)Generalul Antonescu

gi,,Statul Nalional-Legionar..Rizboiul din Risirit (iunie r94r)2J august 1944 - arestarea lui Antonescu

gi "risturnarea alianlelor,.

SituaEia intemalionali dupd, r94y.Acordul de la Ialta (februarie 1941)

Instalarea fo4ati a sistemului comunist

278

z8r

286

288

292

293

29t

299

304

30t

308

31r

314

3r5

320

323

325

328

i3r

334

33t

339

Ceramicd de tip Cucwnni,datdnd de cdtna mii dt ani

I. INCEPUTURILE

Daci avegi in fagi o harti frzici, aRomAniei, observagicum arati Podigul Transilvaniei: s-ar zice cd, taranoastra este un fel de mare cerc in jurul Tiansilvaniei.Ei bine, acolo s-a niscut neamul romnnesc.

Cine locuia pe podigul T?ansilvaniei acum vreodoui mii cinci sute de ani? - fiindci a incerca savedem cine a fost acolo mai inainte e o intreprindereprea grea. Nu putem, in cadrul unei lucriri atat desuccinte, sI impingem studiul in preistorie. intr-ade_vdr, in spafiul in care locuim astazi, arheologia nerevela urme de striveche prezenti umani, de mii gipoate zeci de mii de ani. Cum n-avem insi, deocam_dati, nici un mijloc de a identifica rasa sau raseleacelor strivechi locuitori, de a pitrunde cAt de cAtmorayurile 9i credinlele lor, gi, inci mai pu1in, limbilevorbite, descrierea acelor civilizatii ce se pierd innegura vremurilor ne-ar fi de prea pulin folos pentrua ingelege cum au aparut, in acest spatiu, cei ce pot ficonsiderati cu mai multi probabilitate ca strimogiinogtri. Cert este doar, din numeroasele urme arheo_logice de pe tot teritoriul gdrli, ca s-au succedat va-luri-valuri de migragii gi din sud, gi din vest, gi din est,gi e cu neputinfi si deduci numai din forma locuin-gelor gi a mormintelor, ori din stilul uneltelor sau alceramicii ce fel de rase au fost gi cum s-au amestecatsau cum s-au nimicit una pe alta. Si ne limitim asadarla evocarea acelor popoare cdtorasavantii din veaculal XIX-lea le-au zii ,,indo-.uropene.., fiindci au im-pinzit spre apus Europa intreagi., si au ajuns spremiazdzi qi risdrit pAni in India.

iNcnpurunnE ro

IRILE

o hart; fizicd. a Rominiei, observaliul Transilvaniei: s-ar zice ca gara

. de mare cerc in jurul Transilvaniei.nascut neamul romAnesc.e podiqul Transilvaniei acum vreoute de ani? - fiindci a incerca siacolo mai inainte e o intreprinderetem, in cadrul unei lucriri atAt de

rgem studiul in preistorie. intr-ade-care locuim asti.zi, arheologia ne

raveche prezen+a uman5, de mii gi

de ani. Cum n-avem insi, deocam-

iloc de a identifica rasa sau rasele

ocuitori, de a pitrunde cit de cAt

lingele lor, qi, inci mai pu1in, limbile:a acelor civilizalii ce se pierd inr ne-ar fi de prea pulin folos pentruaparut, in acest spafiu, cei ce pot fi

ai multi probabilitate ca stramogiiloar, din numeroasele urme arheo-reritoriul farii, ca s-au succedat va-:aiii qi din sud, gi din vest, gi din est,

si deduci numai din forma locuin-Ltelor, ori din stilul uneltelor sau al

e rase au fost gi cum s-au amestecaticit una pe alta. Si ne limitim agadar

: popoare ctrrora sayanfii din veaculis ,ildo-europene", fiindci au im-Europa intreaga, gi au ajuns spre

pani in India.

Acum vreo patru-cinci mii de ani, pornind de peteritoriul unde se afl5 acum Bielorusia, Ucraina devest si Polonia, s-au urnit cu incetul, insa intr-unelan neinfrAnat, semintii vorbind aceea;i limbl, careau ajuns si stipAneasca cu vremea intregul nostrucontinent. Nu erau de o singurd rasi (adicd, in ter-meni de antropologie, nu aparlineau cu tofii ace-luiagi tip fizic). S-a creztJt, in secolele trecute, cd

indo-europenii, la origine, seminau toli cu scandi-navii de azi, ca erau inalti, blonzi si cu craniul do-licocefal, adica, vdzut de sus, oval ca un ou. Era oconceplie gregiti: indo-europeana a fost doar olimbi. Arheologia a adus dovada ci in leaginul ori-ginar s-au aflat fel de fel de popoare care, traind de

mii de ani impreuni sau in vecinitate, au ajuns sivorbeasca aceeagi limba. $i din semintiile acestea de

limbi indo-europeana, care s-au revarsat in valurisuccesive, gi la intervale cnteodati mari, asupra Euro-pei, impingAnd sau nimicind alte etnii mai vechi sau

contopindu-se cu ele, s-au niscut aproape toate po-poarele care traiesc astizi in Europa.

Carul de bronz dt la Bujoru,judelul Tlleorman, ap arpindnd

cult uri i a rheologice Basa rabi.

Poate.fi datat in secolul

al VIII-lea i.Cr., a;adar cu

mai bine de doud secole inainte

de prima menyionare a getilor

in Istornle lui Hero do t -

INCEPUTURILE IO

Spadd fu s copeitd la B ene; ti,injudetul Sibiu. Dateazd dinperioada tdrzie a epocii

bronzului, iar urmele de pe

hii; arahi cd afostfohsitd tnluptd.

Fibuld de argint dacicti dinTian s ila ani a, undt au fo xdescopeite ;i alte piese de

o rfeztr dr i e a s en dn dt o ar e.

Fibulele erau folo site pentru aprinde pdrtilz de aestimentalie

ale anwi costumfeminin sau

masculin,

Zic aproape toate, fiindci, au rimas mici nuclee ne-schimbate dinaintea venirii indo-europenilor, iardupi acegtia au mai yenit cateva popoare de limbidiferiti. Care sunt acestea din urmi? De pilddfin-Iandezii, estonienii, ungurii Ei turcii. Iar dinainte deindo-europeni cine a mai rd.mas? Dupi limbi, ar fidoar bascii, care formeazS, gi asttrzi un grup etniccompact in nordul Spaniei si sud-vestui Frangei.Unii antropologi susgin ci qi Sicilia ar fi majoritarpopulati cu semingii anterioare valului indo-euro-pean; sicilienii au adoptat insi limba dominatorilorromani, si n-a rimas nici o urmi a vreunei limbianterioare idiomurilor indo-europene.

INCEPUTURILE T2

tc, fiindca au remas mici nuclee ne-rtea venirii indo-europenilor, iarnai venit citeva popoare de limbirt acestea din urmi? De plldd f;n-i, ungurii Ei turcii. Iar dinainte dene a mai rimas? Dupi limbi, ar fiformeazd;i astizi un grup etniclul Spaniei qi sud-vestui Franlei.. sustin ci qi Sicilia ar fi majoritaringii anterioare valului indo-euro-r adoptat insd limba dominatorilorimas nici o urma a vreunei limbiurilor indo-europene.

Geto-dacii

Si revenim la spagiul calpato-dunirean. Aici sursele

arheologice gi documentare ne reveli, veniti probabildeja din al doilea sau chiar al treilea mileniu inainreaerei noastre, pfezenta unei ramuri indo-europene. Pe

reprezentanlii ei unii i-au numit daci (in special inTransilvania), alfi i-au numit ge;i (in Muntenia, Do-brogea qi pAni in Basarabia).

Iar la sud de ei se giseau tracii. Mulgi istorici cred,p baza unei singure propozigii a istoricului grec

Herodot (secolul al V-lea i.Cr.), ci gi geto-dacii erau oramuri a tracilor. Astizi se pare ci nu e chiar aga. fu fifost rude apropiate ale tracilor, dar limbile (puginul cita mai rimas din aceste limbi) nu se potrivesc suti lamti, nu avem la geto-daci aceleagi nume de localitili,

Inel dacic de argintdin secolul I d.Cr.

Face parte din tezaurul

de la M,igur4 judcyul

Tileorman.

Dacia preistoricd,

din paleolitipirui la 5rz t.Cr.

Rugjinoasa'\o _\o

Fedeleyni

\to Localit4i mai importante'unde s-au ficut

descoperiri gi sdpituri preistorice

INCEPUTURILE t2 t3 GETO-DACrr

Thrabostes, adicii nobil dac

Lupoaica dz pe Capitoliu,

sirnbolul oiginii legendare aRomei ;i al caractmtlui etem

al CetQii fi al inperiuluLStatuia dateazd din secolul

al Vl-lea i.Cr, dar gemenii

Romulis;i funus aufostad^dugatj tn secolal aJ W-ka.Mai multe copii ale statuiise g,isesc si in Romdnia.

nu avem aceleasi nume de regi ca la traci qi, mai cuseami, la traci se cunosc numele azeci de zeitap, daci,nu chiar sute, pe cAnd geto-dacii par a nu fi avut decAto singurd zeitate principali: Zalmoxis. Un neam eraudeci acegti geto-daci, alt neam, mai la sud, erau tracii,unde sunt Bulgaria gi Turcia de azi, gi algii illyrii, maila vest, unde e Albania, gi unde a fost Iugoslavia.

in secolul I i.Cr., aceste triburi geto-dace se unescsub un singur rege, pe care-l cheami Burebista. E pri-ma dati cind strimogii nogtri apar in istorie unili gi

avAnd un rege care indrizne;te si se lupte cu Roma.Stip6nirea lui Burebista se intindea 9i peste multe altetriburi, de dincolo de Nistru Ei pAnd in Pannonia - darel rnoare asasinat, in acelaqi an cu Caesar (aa i.Cr.)!

Roma

Romanii sunt tot un popor indo-european, stabilit peteritoriul Italiei de azi. Au pornit de la un ora$, Roma,al cirui qinut inconjuretor se chema Latium (de undecuvAntul Intini), gi in trei-patru sute de ani, din juruloraqului Roma, incetul cu incetul construiesc o ade-

lNcnpurunnr r4

nume de regi ca la traci qi, mai cu

:unosc numele a zeci de zeitdyi, daca

irrd geto-dacii par a nu fi avut decitlnncipali: Zalmoxis. LJn neam erau

rci, alt neam, mai la sud, erau tracii,ia si Turcia de azi, gi allii illyrii, mai

bania, gi unde a fost Iugoslavia.

)r., aceste triburi geto-dace se unesc

e, pe careJ cheami Burebista. E pri-imogii nogtri apar in istorie unili qi

re indrazneqte si se lupte cu Roma.

:ebista se intindea gi peste multe alte

r de Nistru qi pini in Pannonia - dar

in acelagi an cu Caesar (aa i.Cr.)!

un popor indo-european, stabilit pe

: azi. Au pomit de la un oras, Roma,

rnjurator se chema Latium (de unde

'i in trei-patru sute de ani, din iurulncetul cu incetul construiesc o ade-

;::aii imparatie. Cuceresc mai intAi toati Italia, pe*:::i Spania, pe urma Gallia (Franla de azt), de ase-*:irea tot nordul Africii.

\-a sunt cunoscute luptele dintre romani si carta-

=:rezi. Cartaginezli erau de rasi semiti., deci inrudili--; arabii si cu evreii, mari negustori, care se stabili-ucri unde e astdzi Tunisia. Luptele dintre romani si;artaginezi au durat zeci de ani (Hannibal, genialul:eneral cartaginez, a fost cAt pe ce sa cucereasci Italiaroati), dar, in cele din urmd, romanii au iegit invin-gitori si, necrufatori, au ras de pe fa,ta pimAntului:iinica cetate Cartagina.

Iata-i pe romani punind piciorul in Africa, iar in:nomentul care ne prive;te pe noi, adici momentul;ind se vor arita interesati gi de teritoriul locuit degeto-daci, romanii au ajuns cea mai mare putere dinlume, cu exceptia, poate, in Extremul Orient, a impe-riului chinez, care se formeaza cam in acelagi timp cuimperiul roman. Romanii sunt atunci stapAni - priviqiharta Europei - pe tot inconjurul Mediteranei. Impe-riul lor e ca o largi verigd, un colac in jurul Mirii Me-diterane: Italia, Hispania, Gallia, tot nordul Africii;au cucerit gi Grecia si Asia Mici 9i Syria, gi iati-i laDunare, vecini cu dacii.

De ce au inceput romanii sa-i atace pe daci? Tre-buie spus de la inceput ci dacii erau agresivi.Ydzdndbogifile impirSliei romane, ficeau mereu incursiunipustiitoare peste Dunire, in regiuni stipAnite acum deromani, si care de veacuri se aflau sub influenta civi-lizatoare a Greciei. De altfel, Ei romanii au fost in-fluengaEi de cultura elenicd; de aceea se vorbe;te adesea

despre ,,civllizatra greco-romani". Romanii au fostintAi de toate ostasi, iar marea culturi le-a venit de lagreci. Grecii aveau si la noi, in Dobrogea, ,,agenqii" decomer!, adici porturi cu o micd colonie in jur. Atiauzit de Tomis, vechiul nume al oragului Constanfa,

Ei de Histria, mai la nord. Erau si alte colonii de-alungul coastei Mirii Negre, la sud, in Bulgaria de azi,

Ei spre nord, pAni in Crimeea. Influenla greceasca

ajunsese deci in oarecare masuri gi la geto-daci.

Pondwri, adic,i mdswri pentru

greatdte, descoperite laCallatis, colonie greceascd de

la Marea Neagr,i, Mangaliade astdzi. Celrectangular; dinbronz, poarta insemnelt luiHeracle. Celdlalt, rotund, este

din plumb ;i are ambelefeye

decorate, dup,i curn aedem

chiar din desen.

IiiNcrpuruRrrE I4

Denar (monedd de argtnt)cu chipul lai Titus FlaaiusDomitianus. El este tmpdratulcare a Partat un rdzboi cudacii in anii 85-88 d.Cr

Un aureus emis de imparatiiTraian intre anii nz $ n7d.Cr. Pe aaers, portretulirnp dra talui. Tix tul, tradu s,

in s eamnd, irnp tiratul Tiai anu s

Aagustas, cuceritor alGermaniei;i al Daciei, preot,

tribun, consul pentra a sasea

oard, pdrinte al patiei".Pe rezters, Colwmna luiTi,aian, cu textul care, tradus,

inseamnd,,Senatul ;i poporulroman, celui mai bunprincipe*.

$i iatn acum cA se ivesc du;minia gi rizboiul intredaci Ei romani. Aceasta se petrece o prime datd inaintede Cristos, in vrernea lui Burebista. Ostilitilile vorreincepe la sfhrgitul secolului I d.Cr., iar legiunile ro_mane sunt chiar invinse la un moment dat, sub unimpirat slab, Domitianus. Dar soarta se schimbd cAnda;unge imperat liaianus, unul dintre cei mai gloriogiimpdragi ai Romei. in Dacia se afla iardqi un rege carereusise si-i uneasci pe daci, pe un teritoriu insi maimic, care nu depigea Tisa la apus, nici Siretul la risi_rit. Se numea Decebal - nume pe care si-l luase, si aveaprobabil o semnificatie in limba daci. (Decebal pro_nun$m noi acum, dar in vreme a aceea,,c., se pronunta,,k"; Dekebalos era scris pe greceste sau latinegte.)Decebal nu a vrut sd accepte influenla romani - defapt ar fi fost un ,,protectorat" - gi

" continuat unel-

tirile impotriva Romei.

Dacia, colonie romand

Traianus hotirigte sa porneasci rlzboipentru a aduceDacia sub ascultare romani. Privili iariqi harta. Tot im-periul roman era ca un colac in jurul Mediteranei, darparci Dacia ar fi mai departe de centru, spre nord-est,in afara,,colacului". Dacia Ei Britannia apar ca,,iegin-duri", ,,hernii" ale cordonului imperiului din jurul.Mediteranei. De aceea vor fi gi primele pirisite cindpresiunea barbari ya cre$te.

t6INCEPUTURILE

ci se ivesc dugminia gi rizboiul intre\ceasta se petrece o priml dati inainte.remea lui Burebista. Ostilitifle vor;inrl secolului I d.Cr., iar legiunile ro-r invinse la un moment dat, sub unrmitianus. Dar soarta se schimbi cAndTraianus, unul dintre cei mai glorioqirei. in Dacia se afla iariEi un rege careuci pe daci, pe un teritoriu insi mair{ea Tisa la apus, nici Siretul la risi-:cebal - nume pe care gi-l luase, si avea

rificafie in limba daci. (Decebal pro-n, dar in vremea aceea ,,c" se pronuntaera scris pe grecegte sau latinegte.)

mt sd accepte influen;a romani - del oprotectorat" - si a continuat unel-Romei.

'romhnd

;te sa porneasci rdzboi pentru a aduce

are romani. Privili iarigi harta. Tot im-r ca un colac in jurul Mediteranei, darmai departe de centru, spre nord-est,ui'. Dacia gi Britannia apar ca ,,iegin-ale cordonului imperiului din jurul: aceea vor fi gi primele pirisite cAnd

ri va creste.

6

Traianus a dus un prim rizboi, in ror-roz d.Cr., l-ainvins pe Decebal gi i-a impus un tratat prin care acestrege al dacilor se angaja si-qi distrugi cetifile, si nufaci alianld cu dugmanii Romei, si accepte arhitecgi qiingineri romani si o oarecare supraveghere etc. Defapt, si devina un client al Romei. Dar Decebal n-arespectat tratatul, a reclidit cetili, a ciutat alianle,pini departe, cu dugmanii Romei; atunci Traianus,ahotlrnt o a doua campanie de cucerire a Daciei ;iinli.turarea lui Decebal.

Razboiul are loc in ro5-ro5 d.Cr. Traianus a puspe un arhitect grec din Syria, Apollodor din Damasc,si clideasci un pod peste Dunire, la Drobeta, acolounde e acum Tirrnu-Severin, pod care a fost privit cao adevarata minune pentru acea vreme. Pitrunde inDacia cu legiunile lui, iar alt corp de armatd treceDunirea din Scythia Minor (Dobrogea). Au loc luptecrincene si, in cele din urmi, romanii cuceresc capi-tala Sarmizegetusa, iar Decebal se sinucide, pentru a

nu cldea in mAinile invingitorului qi a nu fi adus carob in cortegiul triumfal al lui Traianus la Roma.

Pentru a reconstitui acest rizboi intre romani sidaci, avem la Roma un monument, rimas intreg piniin zilele noastre printr-o adevirati minune, ColumnaTraiana, pe care se incolicesc, de jos in sus, basore-liefuri povestind toata desflgurarea cuceririi Daciei,ca intr-o ,,bandi desenata" in care putem nu numai

17 DACIA, COLONIE nOURNA

Scm,i de luptd din timpulprirnulai r,izboi dacic,

asa cutn apare pe Columna

Iui Tiaian

Decebal, relief de pe Columnalui Ty'aian

INCEPUTURILE

urmiri fazele fizboiului, ci gi descoperi care erau por-tul si armele din ambele tabere, chiar si portul fe-meilor dace, si ce fel de vite se cregteau in tari etc.Columna Traiani e o adevi.rati comoari pentru isto-rici si etnologi.

Iati acum aceasti mare !ari., destul de populati,deveniti colonie romani. Ce inseamni colonie ro-mani? inseamnd ci regatul lui Decebal va trece de-a-cum sub administrarea directi a Romei. provincia

,,Dacia" nu cuprindea toate teritoriile ce vor fi maitArziu locuite de romnni; ea se limita la Oltenia de azigi cam doui treimi din Transilvania. Scythia Minorera deja integrati in provincia romani Moesia (nord-estul Bulgariei de azi). La risirit de Olt qi de Carpalierau cnteva intdrituri gi avanposturi, pentru a rczistaatacurilor dacilor nesupusi qi ale altor triburi. in pro-vincia propriu-zisi, un intreg aparatadministrativ se

va instala, alaturi de legiunile menite sd asigure paceainluntru gipazagranilelor. Se vor construi orage dupitipul ,,urbelor" romane qi o regea de drumuri care sile lege. in fine, gi mai cu seami, romanii vor proceda la

iNcrpurunrrn 18

l:llhrr.*-

:boiului, ci gi descoperi care erau por-n ambele tabere, chiar gi portul fe-ce fel de vite se cregteau in tari etc.

,i e o adevarata comoari pentru isto-

:easti mare 1ari, destul de populati,e romani. Ce inseamni colonie ro-i ci regatul lui Decebal va trece de-a-

fstrarea directi a Romei. Provinciarindea toate teritoriile ce vor fi mairomini; ea se limita la Oltenia de aziimi din Transilvania. Scythia Minori in provincia romani Moesia (nord-le azi). La rasirit de Olt gi de Carpalirituri Ei avanposturi, pentru a rezistarr nesupuqi gi ale altor triburi. in pro-isi, un intreg aparat administrativ se

i de legiunile menite si asigure pacea

granitelor. Se vor construi oraEe dupiromane si o retea de drumuri care si.

mai cu seami, romanii vor proceda la

o intensi colonizare cu elemente din afara provinciei.intr-adevir, dupi ce au frcut mii de prizonieri, dupi ce

au omorAt mii de luptitori daci, dupi ce alte mii vor fifugit peste munli (dar n-au putut lua cu ei pe toatdlumea, au rimas femei, copii, batrini), invingitorii aupurces la repopularea provinciei cu colonigti romani.Cine si fi fost acegti colonigti?

Iati o explicdlie pe care mi-a sugerat-o un profesorfrancez de istorie antica, Jdr6me Carcopino, care a

descoperit un lucru la care nu se gAndise nimeni pAnd

atunci. De ce a putut veni atAta lume in Dacia inpufini ani? Fiindcd acolo se gasea aur.

Decebal avea un tezaut colosal, pe care-l ascunsese

sub un riu, dar unul dintre captivii luali de romani adezviluit taina. Iar romanii au gisit acolo aur in can-titili uriaEe. Apoi se gtie ci se putea extrage aur dinMunlii Apuseni.

Carcopino a avut o idee foarte simpli: ,,Ia sa vidcum arita moneda romani inainte de Traianus Ei ce

devine ea in timpul domniei lui Traianus" - si con-stata ca, de unde banul de aur inainte de Traianus era

t9 DACIA, COLONIE nOltRtrtA

Duebal - care, la Roma, ar.fitrebuit sd inpodobeascd alaialtriumfal -, c,Lnd e pe calt sdfiecaPtarat de armditoriiromani, alege sd se sinuci&i.

Scena este,fdrd tndoiaLi, unadintre cele mai emolionante

de pe Colamna lui Tiaian.

incrputururn 18