scrieri istorice

N. lorgaSCRIERI ISTORICE

*

Lyceum

r

rsv.

"

0.14,41 ,

"iL.664'

V05411F

13

www.dacoromanica.ro

N. lorgaSCRIERI ISTORICEVol. I

www.dacoromanica.ro

Desanul copertei de MAGDA BIRSAN

Lyceum

www.dacoromanica.ro

N. lorgaSCRIER I ISTORICEVol. I

Ed Itie ingrijiti tabel cronologic

de BARBU THEODORESCUStudiu introductivde AURELIAN SACERDOTEANU

Editura Albatros

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Iorga" nu este un nume de alintare pentruun om exceptional, ci, pentru mine, pentru contemporanii sat',ci desigur pentru poporul roman, pentru omenirea toatd, estenumele unui titan teluric, al unui vulcan in continua eruptie,cu piscuri greu accesibile ci neexploatate mcd. Un fenomenal naturii.

A fost un istoric roman", vor spume unii, fost un mareistoric roman", vor observa altii. In realitate Nicolae lorgaa fost un tehnites, un artist al tuturor muzelor, un cetateanal omenirii, cdci in toate a strdlucit minunat. De aceea viatalui inchinata omului i opera sa multilaterald, dedicatd inte-legerii faptelor omeneVi, greu pot fi cuprinse astdzi de o altdminte omeneascd, oricit de polivalenta ar fi ea.

tocmai fiindcd sintern En fata unui om fenomenal si aoperei lui ieqitd prin-energii supranaturale, apropierea tre-buie feicutd treptat cuprndendci intelegere. 0 astfel de treaptd,prin prezentarea materiei mnsd.i, este fi antologia de lap, se-lectie dificild din cel mai vast teren cultivat de Nicolae lorga:istoria universald ci istoria patriei. lar paginile de fata vorsa fie doar o incercare de prologus: o introducere la istoriauniversal i istoria romnilor in opera lui N. Iorga. Acestedoud notiuni majore Fi complexe, istoria universald ci istoriapatriei, sint inseparabile in conceptia istoricd a lui N. lorga.Ori de cEte ori are ocazia, i aceste ocazii grit numeroase, saEncrusteze o pagind de istorie romaneascd En istoria univer-said o face cu deplind 7nultumire, dupd cum i istoriaromaneasca este Encadratd in istoria universald ca o necesitateabsolutd a bunei Entelegeri a vielii istorice. Acest fapt ii da ode.osebita satisfactie m9rald.

a

sS'i

5 www.dacoromanica.ro

V iata Tui Nicolae lorga a fost dinamica $ilucida. Uneori a fost $i un vulcan En continua eruptie, zvir-lind stinci ci revarsind foc. Dar fapta creatoare, pe citde rometneasca pe atit de umantstd, totdeauna a fost path inslujba tuturor. I se cade dar o apologie. ()rice ironie ar fi unsacrilegiu care ofenseaza, nu piscurile valcanului pe care nule mai poate escalada nimeni, ci neamul omenesc intreg .

Ca mice viata, viala lui Iorga se inscrie intre cloud date:nagere $i moarte (5 iunie 1871-27 noiembrie 1940). Ea nueste insd ca oricare alta ()lap- umand, ci cuprinde o copildrietristd, o adolescenta severa cu maturitate precoce si o jumdtatede secol in cel mai ilustru vagabondaj stiintific, nelipsinddin nici un sector al zbuciwnului intelectual, politic $i moral'.in parte, pina acum, ea a fost cuprinsci in propria sa descriere2Si in nunieroase elogii, amintiri ci studii care i-au fost inchi-nate in timpul lui pamintegi, i mai ales in timpultrairii fard sfir$it duel moarte3. Ca atare, asupra acesteichestiuni, nu este necesar sd mai stifruim.

Barbu Theodorescu, Nicolae lorga, Editura Tineretului, 1968,(col. Oameni de seamii), uncle este prezentat esentialul vietii.

2 N. Iorga, 0 viafei de om afa cum a fost. Orizonturile mete. 3 vol,Bucuresti, 1931, cu subtitlurile: Copildrie i tinereyl; II Lupti ;III Spre inseninare.

3 Intii au fost panegiricele de inalta inut eticri rostite la Institu-tulFrantei de Ilario Rogues si in Statele Unite ale Americii de HenryFocillon, in decembrie 1940 (Magazin istoric,II, 4, 1968, p. 10-15).Apoi in tar5.: N. Illnescu, N. Iorga: Elogiu academic, Bucuresti, 1941(Anal. Acad. Tom. Mem. Sect. Ist, seria III, tomul XXIII). Rostitla 15 mai 1911. Aurelian Sacerdoteanu, Nicolae lorga, 5117 iunie1871-27 noiembric 1940, Ibvista arhivelor, IV, 2 (1911), p. 205-213.Scris la 17 iunie 1941. Gh. I Briltianu, Nicolae lorga (Trei cuvinteiri),Buc., 1911 (Institutul de istorie universala N. Iorga"). Rostite la6 dec. 1911 si 1912 si la 26 mai 1913 (discurs de receptie la AcademiaRomani-O. Cf. si Titu Georgescu, Nicolae lorga Impotrioa hitlerismului,Buc., Edit. *tiintific5, 1966, p. 119-129.

6

viecii

O

1

www.dacoromanica.ro

Totusi, ca sd ne explicdm continutul operei, este bine sd negindim putin la formarea stiintificd a lui Nicolae Iorga.Ea are loc intr-o vreme cind luptau pentru intlietate mai mattecurente filozofice la care au aderat si istoricii: pozitivismullui Auguste Comte ( 1798-1853) cu dinamica sociald unitdcu umanitarismul, rasismul lid Gobineau ( 1816 1882 )exaltat de supraomul lui Nietzsche (1844-1900 ) i realismulliii Taine ( 1828 1893) ca i istoria civilizatiei a lui Buckle( 1821-1862). Nu lipsea nici materialismul lui Karl Marx( 1817-1883). Dacd atunci sub forma marxistd, conceptiadespre viatei i societate era tratald mai mull sub o conspira-tie a tdcerii, prin socialism ea cistiga tot mai multi aderenti

forma object de studiu i discutii pentru tineretul de pretu-lindeni.

Dar tot in aceastd vreme se infruntan in Europa, in cepriveste studiul istoriei, si doud curente aparent opuse, inrealitate completindu-se unul pe altul. E vorba de scoala ger-mand creatoare a seminarului in invdtdmintul universitar,care isi vddeste activitatea printr-un hipercriticism al izvoa-relor istorice si nedepdrtare de litera lor, sau cum s-a spitsa eruditiei pure", i scoala francezd dispusd pentru interpre-tarea lor literard.

.intre asemenea curente foarte tindrul Iorga a ales socialis-Acesla i-a dat acea nesfirsitd iubire pentru om si i-a

creat premisele umanismului sdu pentru wad viata. In acestcontext interpretarea istoriei pentru el a fost dialecticd. Iz-vorul istoric era numai un pretext de interpretare pind cc unalt izvor pa tea sd schimbe vizuala interpretdrii. i pot fi alitde multe incd necunoscute san care i-au scdpat istoriculuiatunci cind si-a fdcut o anumitd pdrere. Acestea impun rec-tificdri" revizuiri". O scrisoare a cuiva descoperitd intr-unfund de saltar poate schintba tot sensul unei probleme politice",zice el la sfirsitul 9ieii1. Totodaki mai precizeazd: De cindurmdresc gindul de a scrie o a doua istorie universald, pentrucare am o serie de lucrdri premergdtoare, en cetesc aproapetot ce-mi trece pe supt ochi, ci astfel imi dau seanta poate mai

N. Iorga, Indreptari noi in conceptia epocei contemporane, Baru-re.5ti, 1940, p. 25.

7

natl.

si

www.dacoromanica.ro

bine decit alii, cari nu lucreazd necontenit la innoirea isto-riei, de cite lucruri noi apar". Se vede cit se poate de limpede ca-racterul dinamic fi transfornzator in istorie.

Opera lui Nicolae Iorga este rezultatul unei munci titanice,multilateral& fi fecunde, variat colorata fi uneori aparentcontradictorie, arhicunoscutd sau mai putin. ftiutd2. Este odatorie a noastrd, a tuturor sd fie studiatd ci onest prezentatdin cadrul epocii in care s-a format ctitorul eii al ideilor vehicu-late in timpul vietii acestuia.

Nu este departament, sector sau compartiment de preocupareorneneascd in gindire fi tehnicd, de aspiratii ci luptd, de biru-.inti i infringeri, de bucurieci amar,, pentru care lorga sd nu-fi manifestat interesul i sd nu.i fi cdutat explicatia fireascd..Drept urmare au apdrut in mod normal mai intli culegerzde izvoare istorice, singurele care te pot pune in legdturd directdcu viata celor care, mit sau involuntar, au ldsat acesteurme sau resturi, dovezi ale existentei br, fdrime de viatd"cum le va spune el adeseori. Interesul lui se indrepta in modegal cdtre mdrturiile despre istoria romdnilor ca .si despre istoria

iversald .Aceastd aplecare asupra izvoarelor istorice, mai ales a celor

inedite, a fdcut pe tindrul lorga, plecat in strdindtate pentruaprofundarea studiilor de filologie clasicd, sd treacd la cer-cetdrile istorice bazate pe documente incd acoperite de colbularhivelor. Acum a avut ci revelatia di nu trebuia sd porneascdde la istoria altora, mat bine tiutei, ci de la istoria a lor sdiori prea putin cunoscutd, ori rdu inteleasd in ce privege su-fletul ci cultura. In modul acesta relua firul de tors istoria

N. Iorga, Indreptdri noi in conceptia epocei contemporane, p. 22.2 Inca nu tim bine tot ce a scris N. Iorga de5i exista bibliografii

uriase: Barbu Theodorescu, Bibliografia istoricd i literard a .luiN.Iorga. 1890 1934, Bucure5ti, 1935, cu 5614 numere. Idem, Bibliogra-fia politicd, sociald i economicd a lai N. Iorga. 1890-1934, Bucuresti,1937, cu numerele 5615-13682. Aurelian Sacerdoteanu, Opera luiN. lorga. 1934-1941, Revista arhivelor, IV, 2 (1941), p. 410-437, cu412 numere. *i este departe de a fi completa. Se impune o reluare ireordonare.

4

8www.dacoromanica.ro

inceput de Gheorghe Kogdlniceanu ci SieolaeBdlcesca.

Pe aceste eulegeri de izvoare se intemeiazd inepuizabilaserie de studii $i note care pun tn lumind nwneroase mdrun-tisuri' istorice, revizuiesc date grefite qi indreaptd pdreri inve-elate sau rdu cunoscute. Sprijinite pe o acribie informativduluitoare prezentatd intr-o logicd ce pdrea tuturor imutabild,acestea devin concluzii alit de evidente incit indatd sint adop-tate de tori. Prin acestea B. P. Hasdeu nu a avut un conti-nuator mai de pret qi mai genial decit Iorga.

De aici a trecut la micromonografii: oameni ci valori spi-rituale. De fiecare datd a pus in lumind ceea ce este mai adinc,ceea ce deosebeste ci ce este demn sd fie istorie.

Apoi a fdcut un pas mai ldrgit trecind la personaliteiticomplexe Si la afezdininte de culturd i artd. In uncle a vdzutjertfirea de sine pentru semenil br, iar in. altele druinta dejertfd al anonimilor trditori in comunitatea celor ce urmau

crez. In mod firesc ele isi cautd corespondenti inistoria universald spre a fi explicate sau spre a le gdsi origi-nalitatea. Cimpal de investigatie al lui lorga tinde cdtre aceasta.

Figurile proeminemte au cdpdtat profil de istorie naticnaldcdreia ii servesc de piloni uriai, iar asezdmintele devin esentapieta -istorice proprii. Adincirea problematicii acestora estesolicitatd insistent $i ea depdsefte hotarele tdrii ci viata is to-ricd a unui singur popor.

Astfel, dupd numeroase cercetdri partiale trecerea la marilesinteze a venit de la sine atit in istoria universald, cif i pentruistoria noastrd. Amindoud fi-au gdsit in Iorga interpretul eelmai original i ceI mai uman.

Incheiem aceastd sumard expuriere wnintind cd toate aupornit de la poezie qi in mare parte sint poeme. Scrisul miIorga a inceput prin cultiva aceastd muzd, iar ultima zia vietil a incheiat-cr eu versurile prevestitoare din Bradul.

pentru istorie_ el, a revendicat dreptul de a o socoti o aridpoeticd. In prima sa lectie de deschidere la Universitate amin-tea dorinta lui Lucian, ccv istorical sti fie un poet pedestra",

i'incat, Mihail

aceluiasi

.

ce


iar prefata ultimelor sale pagini de isiorie universald se incite-ia optativ: As fi vrut, din partea mea, sd am mai multtalent

raturci si istorie literaral, arte, figuri istorice3 ci filozofiea istoriei4. Mai pu(in a fost indreptatd atattia cdtre istoriain sine si gindirea istoricd a celui mai mare istoric al tuturortimpurilor5. Cred c pentru multi dintre acestia se potriveste

1 N. Iorga, Pagini alse, Antologie si studiu introductiv de M. I3erza,2 vol., Editurapentru literatura 1965. Studiulintroductiv (I p . VLIX)se referd la 'pi mune aspecte ale op erei lui Iorga staruind in mod deo-sebit asupra artei, artei literare i ideilor politice i sociale desprinsedin ea. Idem, Cugetdri, Editie ingrijita i prefatata de Barbu Theodo-rescu, Editura Tineretului [1968], Prefata" e Cuvint introduetiv (p.5-10). Idem, Pagini de tinerete, editie alctituitd, prefa i bibliografiede Barbu Theodorescu, 2 vol., Editura pentru literatura, 1968 (Studiisi documente). (Introducerea, p . V XXXIII). Idem, Istoria literatu-rilor romanice in dezvoltarea Fi legeiturile lor, editie ingrijitti, note siprefata de Alexandru Dutu, 3 vol., Buc., Editura pentru Literaturauniversald, 1968 (Studiu introductiv, p. VXXXV).

2 Nicolae Iorga, Scrieri despre arid, Antologie i prefat de BarbuTheodorescu, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968 (Prefata, p. 5-19).

3 N. Iorga, Istoria lui Stefan eel Mare pentru poporut romdn, Edi-tura pentru literatura, 1966 (Cuvint tnainte de M. Berza, p . 1-4).TiLlul este dup coperta editiei din 1904, care insa pe pagina de titlusuna: Istoria lui Stefan eel Mare povestitd neamului romdnesc. Idem,Oawni cart au fost, editie ingrijita, prefata si note de Ion Roman,2 vol., Edit. pentru literatura, 1967 (Biblioteca pentru toti, nr. 368369). Prefata" insa are titlul: Un profesor i seriitor: N. Iorga (I, p .V XLI) . Idem, Istoria mut Mihai V iteazul, edi tie Ingrijita de : N . Ghe-ran si V. lova, Editura militara 1968 (Drept introducere: Barbu Theo-dorescu, Povestea acestei carfi, p. V XXIII). Adaugam la aceastapoveste faptul cd, Introducerea i patru cap itole au apdrut in Convor-Lint literare, vol. 36-37 (1902-1903). Acestea revizuite si continuateau aparut In volum in 1935, chid, spune el, cred ca a venit vremea sadue pina la capat, in zile mari, dar grele, dup imp linirea miraculoasaa visului, ceea ce acum peste treizeci do ani incepusem".

* N. Iorga, Materiale pentru o istoriologie wnand, 1968.5 Al. Elian, Nicolae Iorga istoria universald, Studii, XVIII

(1965), nr. 6, p. 1261-1274. In acest numar din Studii sint si al testudii inchinate lui Iorga.

11

si

www.dacoromanica.ro

apoftegma lui lorga: Criticul e aneori an gradinar care seEn grijeoe ca arborii set nu creased prea sus."

Tori truditorii care au repus in eirculatie atitea paginidin vibranta opera a lui N. lorga, in culegeri cornplexe sauin fragmente dintr-o opera sau alto, ba chiar f i in reeditdri deopere in intregimea lor, au avut de infrantat greutati greude tread. Si au marturisit-o cu toatd sinceritatea omalui deftiinta, corystient de rdspunderea rnorala ceJci asumaude viitorul cititor: imaginea lui Iorga nu trebuie sd fie defor-maid. Dar toti Si-au dat iardsi seama ca pia la fixarea peretina a imaginei exacte despre Iorga trebuie, pe lingd o mimedde benedictin, ci o familiarizare de adincime, sau macar enci-clopedicd, on continutal de idei ci fapte al operei acestui crea-tor tumultuos. i iarafi ioti congldsuiesc despre necesitateaunei colabordri nu numai pe ansamblu, ci chiar qi in cadrulunor 4eme precise, limitate. Dovadd ed lorga nu poate finici cunoscut, nici inteles, niei inierpretat fard prezenta unornumeroase propedeutici Fundamental este ca, in opera sagigantied,la se pund in lumina constantele gindirii sale incoordonarea tor logica. Acestea se pot rezuma: omul" caindivid in masa" din care face parte, 1,viata" lui inteleasain medial" fidel reconstitait,i peste om un aprinsdor de libertate"

.11

Cind foarte tinarul profesor de istorie uni-versald la ITniversitatea din Bucurecti ifi incepea cursul la1 noiembrie 1894, &idea studentilor sdi aceastd definitie:Istoria e expunerea istematicd, lard scopuri strdine de dinsa,a faptelor de orice naturd, dobindite metodic, prin care s-amanifestat, indiferent de limp i Zoe, activitatea omenirii"P

1 N. Iorga, Despre conceptia actuald a istoriei geneza ei. Lectie decbschidere, Bucuresti (189(i), p. 5. Reprodusa apoi n culegerea Gene-ralittni cu privire la studiile istorice, n toate editiile. In ed. III-aBucuresti, 1944, definitia este la p. 10.

12

fald

viat,

c

www.dacoromanica.ro

Mai tirziu va vorbi ci despre necesitatea cunoctin;Wor [sta.rice. In diferite irnprejurdri fi cdtre auditori deosebi;i a avutprilejul sd a spund, uneori rdspicat, alteori sub impulsul unorpasiuni evidente. IViciodatd _nu a fdcut-o mai clar fi maisintetic cleat in manceta cetei dintii lectii linutd la sScoalade Rdzboi: Istoria nu da refete pentru viata practicd. Eapreface sufletele celor ce se pdtrund de invdtdmintele ei. Eadd simful realitdfii lucrurilor fi ajutd cu judeedci .drepte.Ea priveste azi pe oricine,cdci oricine participd la ()kip pu-blicd fi 0 determine'. sS'i -mai departe, pentru istoria univer-sald, adduga: e necesar sd pdtrundd azi in sufletul fiecdruiom, pentru a crea acea constiinld a relativitd;ii istorice careeste de cel mai mare pre; ca sd nu rdtdcim luindu-ne dupdalte vremuri care au cugetat ci sinzlit altfel; ca sd nu falsi-ficdm faptele altei lumi, care, ea, avea altd alcdtuire sufle-teased si nu se supunea motivelor la care ne sttpunem noi"2.

Istoric de larg orizont, Iorga, pentru atingerea scopului pro-pus, ci-a consolidat sistemul de gindire istoricd pe a seamd decoordonate, de permanenre istorice, care fac din opera sa ceamai umand dintre stiinle. Mai intii se cere istoricului dobin-direa unui cit mai larg orizont de cunoVinle cite sd-i per-mita a vedea acelafi lucru din toate laturile ci potrivit cutoate psikologiile de masd sari individuale, care au contribuitla alcdtuirea"3 unui fapt, si care fac posibild cunoa.,sterealumii cu toatd mdrimea, greutatea, complicatia i strdluci-rea ei"4. In acelafi timp insd lectiile acestea au ci un scopmoral, ay zice, acela de a ardta cd piata omeneascd, pe citpoate fi de demoralizantd atunci cind se privecte in proportiirestrinse, pe atit de niult moralizeazd cind se observd in pro-

N. Iorga, Chestiunea Rinului (Istorie a Europei apusene .in legd-turd cu aceastii chestie). Lectii finute la Scoala de Rdzboi. Tip&ritedupdnotele stenografice ale d-lui H. Stahl, pentru folosul elevilor sdi, Vleniide Munte, 1912, p. 1.

2 Idem, p. 5.3 N. Iorga, Adevr Fi grefeald in scrierea istoriei. Lectie de deschi-

dere la Universitatea din Bueureti (nov. 1935), Generalitilli, p. 210.4 Idem, Ideite ln istoria universal& Lectie de deschidere la Univer-

sitatea din Bueureti (nov. 1901), Generalitliti, p. 76.

1 3 www.dacoromanica.ro

portii vaste. Proportiile vaste lasd totdeauna a se Palmbiruinfa muncii $i organizatiei onzene$ti mai presus chiarde calitatea pdmintului pe care il locuieste un popor decitinsu$irile liti de rasd"1.

Ca sci ajungd aici trebuie pornit de la izvoare. Dar acesteadau numai icoane rdzlete $i obligd pe istoric la o reconsti-mire totald $i la o reintegrare a vietii trecute pe care izovareleo dau numai in icoane rdzlete" seama numai si numaide adevdr, ceici nici o conViintd nu poate sd aibd respectpentru acela care spune lucruri despre care nu e cu desdvir-sire convins". De asemenea, dacci istoria se limiteazd numaila fapte mdrunte, ea poate ajunge o primejdie pentru spirituluman"2. In consecintd, izvoarele sint esentiale in scriereaistoriei. Dar ele trebuie privite critic si continutul lor selectat.In aceastd privintd lorga isi impune acest criteria: A repeta,cu toatd dorinta de a vd fi pldcut, nu pot; a spune lucruri decare nu sint convins, tot assa de pa tin ; a vorbi despre faptepe care nu le-am strdbdtut, cit de putin; in insusi izvorul,lor, deci a lua, pur ci simplu, din gura ceeace scriu.... n-a$ putea, ci cu atit mai mull a iinprwnuta dela detailisti in materie de $tiinta"3.

lorga totdeauna a fost de pdrere cd in istoria universaldnit trebuie sd priineze cunogintele fdrd indoiald necesare ciele, ci, in rindul intii ceea ce se desface din aceste cuno$tinte"si anume elemental sufletesc", elemental moral" $i anumeadevciruri mari, esentiale, care rdsar din cercetarea unor oa-recare pup; din istoria lumii, din istoria deosebitelor popoarecare au avut un rost pe lume". Datele $i faptele strinse lao-laltd nu pldtesc nimic pin ele insele" obligatia fiind sd le

1 Idem, Ch-stiunea Mdrii Mediterane. Istorie a Europei de miazdzi,tn legiiturd cu aceasta chestie. Lectii linute la Scoala de Razboi. Tipd-rite dupd notele stenografice ale d-lui II. Stahl, pentru folosul elevilorsell, Vtilenii de Munte, 1914 (Studfi i docurnente cu privire la istoriaromtmilor. Vol. XXVIII), p. 4.

Idem, Nevoia Inoiriti cunotincelor istorice. Conferinta finut laCasa *coalelor (1912), Generaliteiti, p. 102, 104 i 113.

8 N. Iorga, Observagi ale unui nespecialist asupra istorici antice,13ticurqti, 1916, p. 1.

14

[Mind

2

www.dacoromanica.ro

afli cugetarea morala". ln esenta insa istoria universaldiinpune familiarizarea ea cunoasterea factorilor permanentidin istoria popoarelor, prin care poate iesi junzatate din pre-vederea imprejurdrilor ce vor veni"1. Nu e vorba de o profe-tizare, dar el ca istoric poate atrage atentia ca o natiune carea cdzut prin pdcatele conducdtorilor ei, fi care fi-a pdstrattot patrimonial ei moral, care nu numara nici un tradatorafard de tradatorii aparenti, cei mai periculqi dumanuluipe care-1 servesc, natiunea aceasta meritd fdrd indoiala con..sideratia lwnii"2.

Din Nate acestea reiese lupta lui Iorga pentru a demonstrawnanismul istoriei, cultura populard ca factor de inspiraliein creatia artistica qi literard, patriotisrnul tenace ca suportal unitatii nationale fi al infrdtirii omenirii Si, ca imperativabsolut, necesitatea de culturalizare a maselor. In toate acti-unile sale dominanta ramine o netarmurita iubire pentrupopor, creatorul tuturor bunurilor morale, culturale fi mate-riale ale natiunii f i prin extindere in mod necesar ale omenirii.

Acest spirit wnan El mita Iorga pretutindeni, pe el ilcerceteazd sub toate aspectele fi prin el vede unitatea abso-luta a vietii omenesti,Enorice margine de spatiu f i de timp"3,unitate care trebuie sel clued la formarea unei societati solidaredaca vrea sa traiasca"4. In sfiqit importanta au in istoriecloud lucruri: s-o intelegi ca dezvoltare, si so intelegi, sic' judeci,sa iubevi sau sa condamni sufletefte pe aceia cari au jucatun rol in istorie; sa-i tratezi ca oameni vii, pe cari i-ai in-tilnit inaintea ta, ai avut a face cu ei, i-ai ldudat, i-ai osin-dit; sa-i auzi vorbind.sisa-i vezi mergind". Peste toate acestea

1N N. Iorga, Chestiunea: Dundrii (Istoria Europei .Rdsritene in lega-turd cu aceastd chestie). Leclii tinute la $coala de Rdzboi. Tipdrite dupdnotele stenografice ale d-lui H. Stahl, pentru folosul elevilor sal, Viileni ide Munte, 1913 (St. f i doc., vol. XXVI), p. 4.

2 Idem, Chestiunea Rinului, p. 8.a N. Iorga, Cuantare la deschiderea Institutului pentru etudiul

istoriei unicersale (1 aprilie 1937), Bucuresti, 1937, Generalitdfi,p. 216.4 Idem, Ce inseamnd astdzi conceplia istoricd. Lecfie de deschidere

la Universitatea din Bucuresti (31 octombrie 1938), Generalitetli, p . 260,f Idem, Sensul inviiiiimintului istoriei, Generalitdti, p. 307.


mare mester ar fi acela care ar izbuti pe baza faptelor ea'recoil stituie ideile I

Incheiem aici expunerea constantelor generale ale gindiriilui N. lorga.

IIILa 23 de ani lorga era profesor de istorie

universald la Universitatea din Bucuresti. Era o uimire pentrutoti Fi o intrebare. V a face el acolo istorie universald sau nu,va vorbi studentilor sdi documentat si sec, gray sau fluid, lafel despre Justinian sau Carol cel Mare, despre rdzboaielehusite sau cele antiotomane, ori despre invazii si revolutiicot cum stdtea scris in cartile altora si ale profesorilorsau nu? Nu I Iorga a veizut cif datoria lui era sd dea fiecdruiace este al lui, dar i poporul in mijlocul caruia apdruse aveadreptul sd fie fdcut pdrtas la aceastd uriasd frdmintare umaneicare este istoria". Si a integrat istoria romand in istoriauniversald. i cdtre istoria universald se indreaptd cugetareasa vdzutd in ansamblu printr-o prismd proprie: Istoria uni-versald se poate intelege sub un singur raport: istoria eultu-rii universale"2. Totusi aceasta are ?mate laturi.

Iorga motivat adesea acest mod de a vedea istoria uni-versald prin prisma perman,entelor istorice. 0 data a explicatacest lucru studentilor sdi cu mai mind claritate. In isto-ria universald zice el -ant o .sumedenie de lucruri carese pot spune, o sumedenie de lucruri care te pot ispiti sd lespui: frumoase, interesente pentru tine, mai ales dacd slutfractal cercetdrilor tale particulare. Intre lucrurile acesteatrebuie insd fdcutd o alegere, si am diutat sei se uneasdi ooarecare noutate pentru mine cu folosal pentru d-voastrei.

Idem Ctiqi reprezentative n oiala omenirii, I, ed. a 2-a, Sueu-re0i, 1924, p. 6.

2 N. Iorga, Observafii ae nui aespecialin asupra istoriei antice,p. 17_ Cp. i Idem, Trei lectii de istorie despre nsemniitatea romtintilopIn istoria unicersuld Vlenii de Mliate 1912.

i-a

a

sdi,


Prin urmare, Embreitifind cir privirea, in fircaT an, intregulcimp al istoriei universale, imi aleg in fiecare an alt punctde vedere. In. anul trecut, prin chestiunea Rinului am vdzutistoria universald de acolo, anal acesta, prin chestiunea Duna-rii, Qom vedea kzr4i istoria universald, dar de dincoace, dela noi de acasa. Natural cd, schimbindu-se punctul de vedereo sd vedeti unele lucruri care inainte nu se vedeau, ori allele,care se vedeau mai rdu, o sd le vedeti mai bine, pe cind celecare atunci se vedeau mai bine, o sd le vedeti mai putin claracuma."1 Cu alte cuvinte, de fiecare datd fascicolul de lu-mina se indreaptd asupra unor anumite date fi fapte. nateacestea luate impreund intruchipeazd lnsdci istoria univer-said in ce are ea mai caracteristic, mai permanent. Mai tir-zia acestea vor fi concretizate in pamInt, rash' ci idee2.

Preocupat continuu sd afle ce este mai esential in lumeafaptelor"3 lorga a Enteles cd trebuie sd treacd la lucrdri desintezd. Inceputul ii fdcuse mai inainte4, dar mdrturisireadirectd apare acum: Acest lucru rn-a indemnat sd incepstudii care vor dura mai multi ani de studii, fiind pentrumine o pregdtire cu privire la acea istorie universald pe carecred cd putea s-o scriu inspirat de alte idei decit cele obif-.nuite avind, in orice caz, un alt plan decit planul cu carese scriu de obicei acele intreprinderi de librdrie ori testamentede profesori care s-au consacrat in tot timpul vietii lor acesteimaterii"3.

1 N. Iorga, Chestiunea Dundrii, p. 3.2 Idem, Permanentele istoriel, Comunicare Planta la Congresul

International de istorie din Zurich (septembrie 1938), Generalitati,p. 237.

Hem, Ctirti reprezentative in plata omenirii, I, p. 7.'N. Iorga, Chestiunea Rinului. (Istorie a Europei apusene in leg&

turd cu. aceastd chestie) , Vlenii de Munte, 1912, p. 272. Idem, Chestiu-nea Dundrii, Villenii de Munte, 1913, p. 252. Idem, Chestiunea MdriiMediterane, Valenii de Munte, 1914, p. 264. Idem, Observatii ale unuinespecialist asupra istoriei antice, Bueureti, 1916, p. 215.

5 N. Iorga, Cdri reprezentative in viata omenirii, I, p. 7. Lectietinutd probabil la 1 noiembrie 1915.

172

aleci

www.dacoromanica.ro

In modal acesta Nicolae Iorga a fdcut cea mai complexdfi explicativd istorie universald, inclusiv ca numeroase datei fapte, dar nu in modal obifnuit al tratatelor, ci pornind

de la o teind anumitd1. Uneori alegeret temei pare arbitrardfi unora nu le spune prea malt. Dar tocmai acestea, dupdpdrerea mea, sint mai vii, mai pline de vervd fi de gindire,mai spontane cu toatd rigurozitatea lor ftiintificd2. Dupdaceea le va numi chiar prolegomene la o istorie universalii3.In aceeqi categoric intrd fi preocupdrile de istoria literatu-rilor romanice fi a artei4.

Cum shit chestiunile amintite In notele precedente 4 si 5 p. 17,la care se mai adaugil: Chestia oceanelor. Lectii [acute la 4'coa1a de

Bucuresti, 1919.2 Ca de exemplu: Cdrti reprezentative in viva ontenirii, Vol. I V,

Bucuresti, Editura Casei .5coalelor, 1916-1935. Intlia editie a volu-mului I, a lost distrusa, afara de citeva exemplare, la pradarea tipo-grafiei din Valenii de Munte de catre ocupantii germani. Aceastaexplica si scuzeaza retiparirea", spune o nota la editia a doua din 1924,p. 312. La primul volum se spune: Dupa note stenografiate" insatoate au fost lectii.

3 N. Iorga, Cugetare i faptd germand. Zece lectii facute la Iasi,Iasi 1918. (Prolegomene la istoria universald). Editia a II-a, Bucuresli1938 (Institutul de istorie universala). Idem, Originea i dezvoltarcastatului austriac. Zece lectii facute la Iasi, Iasi 1918. (Prolegomene lao ktorie universala). Editia a II-a, Bucuresti, 1938 (Institutul deiilorie universala). Idem, Dezvoltarea afeziimintelor poiiticei socialcale Europei. Lectii facute la .Sceala de Ildzboi, 3 vol., Bucuresti, 19211922. Idem, Elementele de unitate ale lumii medievale, moderne i con-te nporane, 3 vol., Buc., 1921-1922 (Cuprinde: I. Papi i impiirati.11. State i dinastii. Ill. Revolutii politice i intregiri nationale).

4 N. Iorga, Istoria literaturilor romanice En dezvoltarea i legiiturile!or, 3 vol., Buc., 1920 (Academia Romdnii. Studii i cercetdri, IV).Cuprinde vol. I Evul mediu. Vol. II Epoca modern (pina la 1600).Vol. III Epoca moderna (de la 1600 Ora in zilele noastre). Indicealfabetic de Virgil E. otropa. Buc., 1925, 34 p. Editie noua Ingrijitade Alexandru Dutu. Buc., 1968. Idem, Is toria artei medievale qi modernain legiiturd ou dezvoltarea societatii, Buc., 1923. [Curs la Univ. din Bucu-resti].

18

Rdzboi,

www.dacoromanica.ro

Numai dupd aceste Intinse cercet&i partiale socote$te cipoate trece la cea dintii Ineereare de sintezd a istoriei ome-nirii'. Dupd cum arat'a' insufi titlul e vorba de o incercare".De aceea lorga va continua studiul problemelor cu specialaprivire la istoria contenzporand.2 pupa acestea se va dedicaultimei sinteze, pe care o va nunzi Istoriologie umanti, darinoartea silnica l-a impiedicat sa o mai clued la bun sfirsit.3

Dar nu a fost numai atit. Aldturi au stat si alte istoriipartiale despre popoare $i state, despre viata bizantina icruciate, despre arta $i negot y.a. Era deci posibil ca aceastdIstoriologie sa fie cea mai pretioasa contributie romaneascala istoriografia universala.

Din atit de intinsa opera, care aici nu poate fi cuprinsain toate amcinuntele ei, esential este sa ne oprim asupra unorprobleme de ansamblu.

Cea dintii problema care se impune este aceea a periodizgriiistoriei. knpiirtirea istoriei universale in perioade, eu datefixe de inceput ,si de sfirfit, este respinsa de Iorga, deoareceaceste date nu spun nimic, societatea insdi atunci nedindu-lenici o semnificatie. E mai bine deci sa nu tinenz seama delucrul in sine", ci sa cunoavem pentru ce lucrul acesta eap, care sint motivele adinci care au produs cutare eveni-

1 N. lorga, Essai de synthese de l'histoire de l'humanit, Vol. IIV,Paris, Edit. J. Gamber, 1926-1928. [I. Histoire ancienne, 1926,X+390 p . II. Histoire du moyen-Age, 1927, 570 p. III. Epoque moderne,1923, p. 628. IV Epoque contemporaine, 1928, 497 p.].

2 N. Iorga, Istoria contemporand vorbitd pentru ascultdtorii de laAcademia de Matte Studii comerciale Fi industriale, 2 vol., Bucure5ti,1930-1931, 223 p . +11. + 205 P. (Vol. II are titlul:Factorii materialiai istoriei contemporane. Pe copertii: Rezumatul cursului din 1930-1).Id-nn, 0 alta istorie contemporand. Rezumat de lectii filcute la Acade-mia de Inane studii comerciale i industriale (1932-3). Bucure5ti,1933, 131 p. Idem, Originea formelor contemporane. Lectii fricutola Academia de inane studii comerciale i industriale (1933-4),Bucuresti, 1935, 181 p. 1f. Idem, Indreptdri noi In conceptia epociicontemporane. Lectii la Academia de Comert. Dup6 note stenograf ice,Bucuresti, 1940, 530 p. (Lectii tinute in anul academic 1939-19'10).

3 N. Iorga, Materiale pentru o istoriologie umand, Fragmentedile, Bucuresti, Edit. Acad. R.S.R., 1968, XV + 375 p.

192*

+

ine-

riegi

www.dacoromanica.ro

ment istoric". Comparind istoria cu mersul unui riu Iorgaii precizeazd caracterul foarte plastic: Istoria urmdrege mer-sal riului, iar nu ce lasd la fund sau undele de la suprafalaapelor"2. Ca toate acestea el folosefte permanent terminolo-gia clasicd: antichitatea, evul mediu fi epoca rnodernd. Estedrept insd cd nu refine anii propu.,si ca limite Si nici nu con-siderd cd in toald lumea fenomenele noi, deosebitoare sd fiapdrut in acelasi limp. .5'i acest confinut nou este aceea ceintereseazd.

In aceste conditii este de admis f i o continuitate care nutine seama de vreo datd. In cunoWerea faptelor din evulmedia f i din epoca modernd, zice el sint atitea lucruripe care nu le poli in(elege perfect decit pe baza elementelorantice care se continud in evul media si in timpul nostru"3.Existd deci fi alte lucruri, care sint deosebite si deosebitoare.

Pentru cd e ALI media este acela asupra cdruia se apleacdcu mai multd afectiune fi pe care II considerd mai omenesc,ludm o explicatie privitoare la el: Istoria evului media e,de fapt, nu o varietate de natiuni, cdci natiunile, in sensulmodern, si nu in acela de entitali constitufionale privilegiate,nici nu existd, ci o unitate de organizare Fi mai ales de con-Viintd, iar aceastd unitate nu e decit terminul ultim al uneidezvoltdri a societdfilor antice pe care cu greu numai le-amputea numi cu terminal obipuit de state"4.

Asa cum apare periodizarea in conceptia lui Iorga, de alt-fel destul de nebulos, este justd numai pentru istoricul carecunoafte toate amdnuntele fi este stdpin pe toate sursele deinformare. Altfel se poate ajunge la formuldri prea generale,interesante in sine, dar fard folos pentru cititor. Nediferen-fiate limpede in continut fi neaxate pe o succesiune crono-logicd necesard, farmecul noutdtii nu este gustat .yi nici nupoate fi retinut fdrd eforturi serioase. Se impyne dar sd reti-nem periodizarea ca o necesitate metodologicd. Sintem de

1N. Iorga, Chestiunea Ijinului p. 19.2Idem, p. 20.N. Iorga, Observalii ale unui nespecialist asupra istoriei antice,

P. 6.4 N. Iorga, Papi f i irnp4raiii p. 5.


acord sd nu fie insd prea mune saltare ci sOltiirafe. De altfeli Iorga mcirturisefte cd nu dorefte a rdsturna notiunile con-

ventionale".Cultura, civiliatia Iorga le-a privit sub cel mai larg ori-

zont posibil. Curios insci, el nu a crezut in posibilitatea na$-terii simultane a mai multor facare de culturd $i a autattotdeauna modelul, adicd un singur loc de inceput de undederivd toate celelalte. Trebuie pOrdsild ideia- focarelor deeivilizalie zice el care, aprinzindu-se simultan, ar dadrept mai multor natii sO reclame in acela$i Limp paternitateaasupra tuturor rezultatelor ciftigate pind la inceputul ereinoastre"2. Unde a puha fi acest focar initial? De la popoa-rele din interior desigur di nu era nimic de luat", spume Iorga;in schimb ar pu,tea sO fi fost fenicienii de la care, prin Greta,a trecut la greci3. Acestia au. creat aria de Livilizatie cunos-cutd pe care intr-un moment dat o atribuie raselor medite-raniene greco-latine4. Grecii o vor intinde prim, coloniile lorin toate pdrtile, inclusiv pe tOrmurile Mdrii Negre.

Dar acea,,sta nu se apreve aici. Traco-ilirii streinuvii no$-tri... departe de a fi avut o culturd speciald... au realizatpotrivirea cu insufirile tor proprii a culturii grece$ti, care$i ea nu poate sO derive decit din cullura imprumutatd Ori-entului"5.

Este cunoscut faptul cO lorga face cele mai neasteptatepolitice $i culturale, pe raze teritoriale foarte intinse $i

in timpani diferite, peste popoare qi arii de civilizatie. COLL-bind mereu modelul" ajunge uneori la coneluzii care stirnescnimirea. Astfel o data spune: Cum nu se poate vorbi de oculturd tracicd: ford legOturi cu puternica QatrO culturald depe meleagurile Mdrii Egei, tot apa nu putem adniite niciactivitatea maritimd a scandinavilor fOrd impuls $i fOrd mo-del". Acesta vine de la gotii din cimpia sciticd, inikiatori ai

Materiale, p. 12.2 N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 7.3 Idem, Chestia Mrii Mediterane, p. 8.4 Idem, Chestia oceanelor, p. 8.5 Idem, Chestia Metrii Nlediterane, loc. cit.g Idem, Chestia oceanelor, p. 7-8.

21

legd-tali

1

www.dacoromanica.ro

nautismului grecesc si emigrati spre nord devin nortmanii,cunoscuti priu descoperirile maritime spre vest. i ei vor inte-meia carnal, dupd modelul grecesci.

Astazi se discuta ca pasiune despre legatnrile de civilizatieintre lumea veche si lumea noted i, daca au fost,pe ce cale auaunt loc. In aceastd privintd Iorga vorbind de civilizatiaveche a Mexicului lui Montezuma fi al fiului sau Guate-mozin, cede un contact stravechi ea Asia" pe care El sprijindprin credinta sa: cad, inca o data, vetrelepatoare n-au fost mai niulte"2.

0 data aparut focarul de civilizatie aceasta se raspinde$tecu inlesnire. In principal purtatorii ei sint navigatorii. Aven-turile acestora, cu mate greutatile si riscurile lor, in cautarede drumuri noi ci lesnicioase catre nzirificele Catai (China)

Zipangu (Japonia) sint foarte plastic S i cuprinzator carac-terizate de lorga: Trebuia mai multa cutezanta decit $tiinta,mai Inlaid energie indaratnica decit socoteala prudenta, maimultd sete de ci.ytig, de onoruri qi de putere decit tendinte mainobile ci, cel malt, pe linga aceste lnsuini, $i dorinta pioasa,generald hied pe acest timp, de a rdspindi credinta mintui-toare a lui Ilristos"3. Insa aceasta nu numai la creVini.

arabii prin legaturile lor comerciale i religioase s-auinsinuat peste rinuturi foarte departate; pind in India $ipe coasta de rasa,* a Africei. Dar nu prin aceastd prepon-derenta politica se impun ei ci prin necesitatea pelerinajuluiritual, hagealieul la Meca fi Medina, capita ei suprematiabocald ci prin necesitatea de a intretine o circulatie continua;aceasta cerea formarea unei flote"4 prin care au ajuns sadomine Mate dale maritime ale vremii.

Ciiile maritime i fluviale singure nu pot fi la baza tuturorschimburilor culturale. Trebuie finut seama si de citile teres.tre. Acestea impun insd o unitate de rasa i o stapinire orga-nizata. Pentru cea mai mare parte din Europa i pentru tim-purile ei mai vechi drumurile au fost asigurate de celti.

Idem, p. 6-7, Cp. i Chestiunea Mara Mediterane, p. 83.2 Idem, Chestia oceanelor, p. 24.3 Idem, p. 19.

Idem, p. 23.

22

ciaiiizaiei ince.

$i

www.dacoromanica.ro

tismului ii aparline cea din lii uniformizare pe o arie foarteintinsd: acea lume cadet ce mergea de la coasta de Apus aIrlandei pind l.a scordiscii Dunarii inijlocii, pind la Singidu-num 0 la Noviodunwn, care in preajma noastra poarta nwneceltice ( ba chiar pind la Asia Mica, unde numele deGalatia cuprinde o intreaga provincie"'. Intuitia sa de atunciastdzi este tot mai mult pusd in lumina.

Celtismului ii urmeaza iliro-tracismul, care formeaza sub-stratul poporului nostru.

I liro-tracii sint prin romani. Pe acestia ii cunoaf.tem mai bine ca popor de ordine. De aceea i in opera lui Iorgaromantismul ocupd un loc preponderent. Ii vom urmari inciteva institutii fundamentale care, in uncle privinte, an ajunspina in zilele noastre.

Se impune mai intii o explicatie despre monarhie. lorgaii mita originea apoi face o seamd de distinctii care meritasd fie luate in consideratie. Apare in Oriental apropiat cateocrafie $i se caracterizeazd prin existenta unui rege pe carelb recunoa0e intregul popor, care nu poate trdi fdrd el si nuEntelege sd aibd vreo inifiativd in afard de vointa lui. Aceastafiindcd numai lui, regelui, i se recunouyte o origine divina2.

Perfii an preluat aceastd conceptie teocraticd, dar an incer-cat fard izbindd sd o transforme in monarhie universald.3

Monarhia orientald n-a patriots Ia greci i acegia nu aaintemeiat un stat. Statul grecesc n-a existat niciodatd" ziceIorga, funded ei n-au trait decit in cetate, HOAK, civitas hiromani"4.

In schimb o regalitate apare in vecindtate, in Macedonia.La Iorga aceasta insa are un sens de rasa pe de o parte, sentcare se lasd prea malt in intunerec, pe de altd parte, unsens de relativd inovatie politica, ignorat aproape en total".Anume a fi incercat o forma noud a dominatici peste mai

1 N. Iorga, Chestittnea Mrii Mediteranc, p. 40.2 Idem, p. 15.

p. 23.Idem, p. 21.

23

i

inlocain

qi

Mem,

www.dacoromanica.ro

popoare e meritul Macedoniei"1. i ea este explicatdastfa: ri galitatca macedoneand nu e decit o regalitate de cla-nuri, de triburi, cum sint la albanezii de astdzi, de fare.Clanurile de va, reunite, siint nevoia de un conducdtor suprem,care poate lua un titla sau altul, dar, in totalitate, forma cerezultd din rean,irea pentru anume ocasiuni a clanurilor esteforma de regat. Intocmai precum la noi judetii de odinioardau cdutal sd se adune sub forma de Voevodat fi de Mare-Voe-vodat, cum viata izolatd din vdi a simtit nevoia de a se stringesub conducerea unui $ef suprem, din nevoi politice exterioaresau din nevoia de expansiune fireascd in cutare $i cutare di-rectie"2. Am citat in intregime pasajul fiindcd apropierea pecare o face lorga ni se pare fireascd.

Dupd aceste ldmuriri putem trece la imperiul roman. Ince-puturile nu sint destul de bine cunoscute. Se ftie cd a fost oregalitate la Rotna, care a creat un stat. Dupd aceea s-a insti-tuit republica ci acesteia i-a urmat imperial (Imperium ro-manum), care nu este o notiune abstractd, ci o necesitate is-toricd. Intre republicd ci imperiu nu a fost o deosebire de fond:Nu e o regalitate de ordine divind, ci o alcdtuire particulard,iesitd din jocul de forte al realitdtii ci represintind in fiecaremoment, exact, rezultatul lui"3. Acest joc de forte a impusrepublicii nevoia de expansiune, relativ destul de tirziu. Nu-mai 5u vreo cloud secole inainte de era noastrd, Roma s-a gdsitindemnatd cdtre o actiune de istorie universald, care trebuiasd cuprindd inainte de toate bazinul Mdrii Mediterane prindecdderea celor cloud mari puteri cu tendinte universale care segdseau la hotarele sale" (adicd statul macedonean si statulcartaginez)4.

Trecem peste perioada de intindere maxima, cind imperiala ajuns o autoritate internationald fi supranationald3, $i neoprim la primal moment al dezmembrdrii. 0 dezmembrarepoliticd, dar na si de conceptie, cdci imperial rdmine unic

1 Idem, p. 24-25.Idem, p. 26-27.Idem, p. 39.

* Idem, p. 41.N. Iorga, Originea i dezooltarea statului austriae, p. 29.

21

3

maim

pi

2

www.dacoromanica.ro

indivizibil. Politic yi nealterat el trdiqte mai departe 'prinBizanf. Astfel, cind Odoacru inldturd umbra de impcirat,care era Romulus Augustulus, el nu desfiinteazd imperiul,ci-1 reunqte cu adevdrata Roma', care era awn Constantino-polul, unde retrimite insignele imperiale; Teodoric ostrogo-tut se duce in Italia cu mandat imperial din Bizant, iar Clovisinsusi primqte tot de la Bizanf tiIlu1ci insemnele care-1 fac sdintre in vasta organizatie, acurn ideald numai, a imperiului"1.In acest Apus intervin schimbdri mai multe ci mai profunde.

Fdrimilarea politicd din apus prin luptele intre statelc deorigine germand, En acea ne.sfirsitd vinzolire de anarhie,restabilirea ordinei se face prin episcopat, adicd prin bisericd.Astfel se creeazd o noud putere, papalitatea, care se insinu-eazd de drept divin i deasupra puterii laice. In acest seasaceasta iyi atinge obiectival prin incoronarea ci miruirea luiCarol cel Mare in anal 800 la Roma. Astfel Roma cautd sd-sireia rolul ei diriguitor in principiu yi in autoritate2.

Astfel vdzutd continuitatea ideii de imperiu roman dupdpdrerea noastrd este justd numai in ceea ce priveyte notiuneade imperiu", dar nu i aceea de roman". Dupd cum observdinsuyi Iorga, acesta nu mai este laic, ci ecleziastic ci trebuiesd-1 privim ca atare. Cd nu putea fi conceput sub aceastd formade contemporani se vede din faptul cd urmayii lui Carolcel Mare il vor restabilit ca Imperiu roman de natiune ger-mana.

Este adevdrat cd istoricii i juristii germani de la sfimitulsecolului trecut i in primele decenii ale secolului nostru, aucercetat in amdnunt permanenta romand in institutii Si vo-cabular, cdutind in acelayi Limp sd impund i conceptia des-pre o rasd germand path', capabild yi creatoare, care singurdar fi transrnis Europei cultura y: romand imbund-tdtitd de ei, dar pur germand in ceea ce priveyte organizarea.lorga a putut fi influentat de aceastd literaturd germand. Darceea ce istoricii germani nu au vdzut yi nici nu puteau vededde vreme ce socoteau imperial lui Carol eel Mare ca o creafiegermand, Iorga ii opune tocinai conceptia de imperiu unic

1 N. Iorga, Cugetare i faptd germand, p. 26-27.g Mem , p. 31.

25

civilizatia

gi

www.dacoromanica.ro

de continuitate neintreruptd. Deci impdratii germani nu orceva non, ci numai restabilirea unei situatii anterioare. Deaici infiordtoarele lupte care au avut loc intre papi i impa-rati.

In timpul acestor nesfirsite lupe imparatul Frederic alII-lea izbuteste s restabileascd primatul laic. De faptzice Iorga avem a face en o simpld restaurare imperialin Italia, pentru Italia i dupg nmmele singurului dreptroman." Este deci o restaurare" si nu o creatie noted. Ast-fel notiunea de imperin" continua sa fie activa. Puterniciiprincipi germani de la 1273, cind aleg de imparat pe slabulprincipe Rudolf de Habsburg, Ii dan sarcina de restaurator,cum spune lorga: mandatul imperativ, exclusiv, de a restiluiimperial in vechile hotare de autoritate, daca nu de stapinire,ceea ce avea mai putin pret".2

Ideea de imperin se restabileste si organismul capald fortenoi, fireste in conditiile fendalismului. Acesta sat dura diemsecole, pind la schimbarile structurale din vremea primuluiNapoleon. Pentru acest moment lorga gdseste o explicalie in-teresantd in care aecentul cade in continnitatea ideii. Ilabs-burgii ei lnsii zice lorga au o datorie de recutostintafata de Napoleon. Proclamindu-se impdrat al Republiceifranceze" cum ski scris pe monedele lui , el se intelegeaimparat roman, impdrat de Apus. Acestei creatiuni Austria-ira.spunse prin alta, care numai in aceste imprejurgri puteaIi cu putinl. Francise I cred, in august 1804, imperial Aus-triei, din teritorii care, intelese ca un singur stat prin Prag-matica Sanctinne a lui Carol al VI-lea, rdrnineau totusi dealta origine istoricd si de alt drepL"3.

Aceastd idee pare sd fie relnata in 1867, cind politica Vie-nei era din non la rdscruce. Ungurii pretindeau mai mull decitputea acorda Viena, care se gindeste acum din non la austro-slavismul" din 1818, ldrgit la toti slava de sad, capabil sel

N. Iorga, Cugetare i fapta germand, p. 40.Idem, Originea dezeoltarea statalui austriac, p. 28.

Cugetare i faptil german& p. 95.

20

2

3 Idem,

www.dacoromanica.ro

clued la an nou instrument de domnie, imperiul roman deRdsdrit"1.

Nu credem cd acum Iorga a crezut cu adevdrat in continui-tatea ideii de imperiu. Imperiul" de dupd 1804 e doar unimperiu servind drept joc al diplomatici si an numai al Vienej.

ldeea de imperiu roman .totusi a continuat sd trdiascd. S td-pinirea imperiului din oval media nu a mai fost insd de esentdromand. i aceasta datorild faptului Cd aldturea de el s-a insi-nuat imperiul erestin al papalitdtii, despre care am amintitdeja. Si in aceastd privintd lorga exprimd idei originate caremeritd sd fie retinute.

Crestinismul a apdrut ca o doctrind religioasd revolutio-nard. Incetul en incetul ea a ajuns foarte rdspinditd si destulde puternicd. De aceea Constantin eel Mare a recunoscut-ooficial si credea cd va putea intrebuinta pentra imperial ro-man biserica revolutionard a lui Ilristos". Aceasta insd de-vine un imperiu al ei care crede bine a tolera, din respectpentru traditie, urmele, atributele si formele vechiului impe_riu pdgin"2. Intelegem prin aceasta cd bazele invdtdturii emstine fuseserd pdrdsite. Ierarhia bisericeascd tindea la o hege--monie proprie. De fapt in sinul acestei ierarhii se observd doudatitudini: una rdmine tutelatd de impdrat, la Bizant, iaralta, cea de la Roma, doreste sd se impund acestuia.

Cele doud atitudini se impun atentiei lui Iorga in name-roase eazuri. Spicuim citeva semnificative.

Vorbind despre regele barbar Teodoric din Ravenna i re-latiile sale cu episcopal Romei, lorga aminteste in treacatcd ravenatii invocau o hotdrire imperiald care dispunea cdunde e scaun impdrdtesc, trebnie sd fie si trupul de apostol".Se refereau la faptul cd mnoactele apostolului Andrei de laRavenna fuseserd luate de papa din proprie autoritate, iduse la Ronza3. Este un element al dorintei de hegemonie aRomei. De fapt este mai malt: aparitia patronajului asupraoraselor prin un sfint protector, conceptie care va stdrui sdexiste pind astdzi, uneori cu grave consecinte politice. De

1 Idern, Originea dezvoltarea statului austriac, p. 115,2 N. Iorga, Istoria artei medievale, p. 21.3 N. Iorga, Papi i imparati, p. 12.

27

fi

www.dacoromanica.ro

aceastd conceptie se leaga $i reversal ei: necesitatea ca acolounde este o putere laicd sa existe $i ierarhia bisericeascd,forma palpabild a politicii sfintului patron. De retinut insaopozitia lui Teodoric, care intelcge ca puterea bisericeasca safie sub protectia celei laice.

Conceptia subordondrii puterii spirituale celei lumefti a-pare Si mai clar ceva mai tirziu, in raspunsul dat papii deimpdratul Leon: Sint impdrat $i preot"1.

La inceput aceastd tentativd a Romei nu $i-a atins scopul.Dar ea a trecut la organizarea fortelor sale, mai Entii prinmisionarism. Insulele Britanice, Saxonia, Austria $i alteregiuni din aceste parti au fost cuceriri ale bisericii crevineapusene prin pdtrunderc monahald libera, fard dirijarea uneiierarhii bisericegi centrale. Mai drzia papa a preluat asuprasa acest misionarism. Nici unii nici Oa din acegli misionarinu recunosc, $i nu simt nevoia sd recunoascd, un rege pdmin-itesc (rex terrestris). Acesta va veni $i se va impune cu sabia,ca slujitor al unui papd de tip nou, abia Encepind cu Carolcel Mares.

Sint cunoscute intimpldrile incorondrii din anul 800. Re-finem din acestea sarcina principala care se incredinteaza non-lui impdrat: crestinarea popoarelor de peste Rin. Carol celMare trecind Rinul nu a face nici din antagonism Entre fran-cii lui Isi saxoni, nici din motive de culturd, ci duce o luptdcarat religioasa", iar Wile sale tip numitele scarae (ceea ceEnseamnd cete, Schaaren)" nu urmaresc un scop militar,ci unul religios"3. Impdratul eel nou este un instrument inmina celui care dore$ te sa fie mai presus de orke putere la-mmed. ka papa va cipiga un nou prestigiu.

In aceastd tutelare a scaunului papal se inscrie $i crearearegelui apostolic al maghiarilor prin voievodul Vajk, devenitregele ,,S'tefan cu misiune perpetud de cruciatd contra pagini-lor din poporul sdu ci contra shismaticilor din lumea orien-tald"4. At Et acest rege apostolic .5'tefan cif f i urmclii lui ifi.

1 Idem, p. 51.2N. Iorga, Originea f i dezvolturea statutui austriac, p. 8-1o.2N. Iorga, Chestiunea Binului, p. 82-83.4 Idem, Originea f i dezvoltarea statului austriac, p. 16.


implinesc aceastd obligatie. In ale din urmd-ei qe vor indreptaci spre Terra Blacoruni, unde edinuiau in( d pdginii peetnegil.

Cruciatele sint i ele un fel de rnisionarism papal, dar inloc de cdlugdri se face cu militari, care vor pieta rdzbolul

sfint", Ii concepuse papa Grigore VII, clan II va incepe altfelUrban II. Dupd cam se tie, cel putin la inceput, rolul papa-

nu a fost hotdritor2. El 4)a deveni insd in tinzpul cru-ciatelor necatalogate" cum k-a numit Jorga pe cele din sec.XIV-XV. Se crease impresia ca va lua natere un adevdratimperiu cretin, care nu a putut fi realizat.

Spiritul de cruciatd Ii preocupd insistent pe lorga ci amidsd-1 explice ca un fenornen de istorie universald. In acest sensna va surprinde dacd pane in sistemul cruciatei" alit pe Co-lurnb cIt i pe navigatorii ci conquistadorii alteriori. eiocupd pdminturi sub steagul crucii implintarea crucii: einteresantd nurnirea Veracruz Crucea adevdratd# ce se ddnu o data localitdtilor debarcdrii Si consoliddrii", sistem in-trebuintat in Peninsula Ibericd pp de mauri3.

oricare ar fi -el, dd nagere imperialismuluiinmod firesc el incepe cu romanii, in lcgdturd zu care 11 i defi-ne,yte: Indatd ce o societate 1i simte in sine puterea ci clie-marea de a stringe, sub un raport sau sub altul, viata omeniriiintregi sub numele sau sub conducerea sa, atunci se produceimperialismul"4. Este o definitie obiectivd. Putin mai ina-inte vdzuse imperialismul ceva mai ornat: O cucerire iii stilmare se poate explica in cloud moduri: sau prin ideea de glo-rie, prin tendinta neapdratd a unei dinastii, a unei clase con-ducdtoare, a unei caste militare, diplomatice, de face dinrdzboi o ocupatie din care sd-i vie laurii biruintei, pomenireain analele timpurilor viitoare, sau, iardfi, poate sd porneascdactivitatea cuceritoare a unui stat din anume nevoi interne"1.

1 Jdeni, Chestiunea Mara Mediterane, p. 18.1Idem, p. 21-22.

N. Iorga, Breve histoire des Croisades et de leurs fondations enTerre Sainte, Paris, 1924, P. 39.

a N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 24:N . Iorga, Observaiii ale unui nespecialist asupm istoriei antice,

D. 160.

29

si

Imperial,

a-si

2

litalii

www.dacoromanica.ro

Privit sub acest unghi de vedere imperialismul este foartevechi, insd cdpatind tot alte forme. Astfel intilnim un imperia-lism maritim spaniol: Filip va afirma, exercitind dreptulimperial de cdpitan al cruciatei, Wei intr-un domeniu carac-Ural de hegemonie mondiald, de cesarism ndvdlitor stdpi-nitor, al puterii sale"2. Spaniolilor le urmeazd olandeziipentra care nu mai este o chestiune da cruciatd. In scull timpincepe o luptd de concurentd En care vor birui englezii, cu careincepe adevdratul colonialism. Explicatia acestei dominatiiengleze, asupra unei lami complexe si variate, Iorga o vedejust in faptul cd au mastenit de la nige inainta.si cu mullmai matte mijloace i cu o energie cel putin egald si sistemulel inst4i al dominatiei indirecte, al exploatatiei tributare,al guvernarii prin organele insei ale popoarelor supuse idispozitia acestora de a se lsa tratate astfel"3.

Englezii au dus colonialismul la paroxism chiar fald denatia lor emigratd. Se degeptase zice lorga un impe_rialism englez nou, pp de cetdtenii proprii de peste ocean,in care (Anglia) vedea numai supu,Fi clienti: un imperialismoficial, un imperialism comercial, un imperialism de opiniepublicd, de sentiment popular, care menia ruina apropiald asplendidei opere indeplinite"4.

In luptd cii acest imperialism englez iau naftere State leUnite ale Americii. 0 data cu independenta acestora apar pre-misele unui nou imperialism, care in veacul nostru va avea unalt caracter..

Una din cauzele care provoacd dezmembrarea imperialis.mulai" roman fi transformarea lui este asaltarea lui de cdtrepopoarele vecine, unele mai mutt sau mai putin sedentare, celemai ntulte insd nomade. In tot timpul care urmeazd, pind laincheierea evului media, acestea vor juca un rol important inspecial in istoria Europei. Este perioada zisd a migratiuniipopoarelor.

I N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 30.2 Idom, p. 42.

Idem, p. 66.


Emigratia popoarelor (Volkerwanderung) Torga nu o vedeca o succesiune mecanicd dupd care un barbar" impinge dinurmd alt barbar", ci ca rezultat al altar factori mai mdrunti,dintre care nume$te pe eel de culturd 0 de inmultire a popora-tiei (deznografic), dar care au putut provoca avalanya, pecare o prezintd metaforic: De nzulte ori avalanyele cele neariale muntilor nu se desfac in arena unei furtuni, ci o foarteuyoard adiere de pint, ori nunzai talanga pe care a scuturat-omai tare, o oaie speriatd, ajunge pentru ca din aceastd uyoardvibratie a aerulai sd se provoace caderea tot nzai iute a maseiteribile".

Care sint cauzele nzigrdrii popoarelor f i mai ales raportu-rile lor en imperial roman, singura organizare statald recu-noscutd valabild yi, imutabild? De obicei istoricii au recurs lacea mai simpld explicalie: catastrofa, rezultat al conflictulaiinevitabil intre societatea romand putredd yi, societatea bar-bard" plind de vitalitate. 1Vimic mai fals decit aceastdexpli-catie intemeiatd numai pe exegeza izvoarelor istorice narativecare, se ftie, sint totdeauna subiective. Abia En secolul at XI X-lea, clad pe plan politic se impune principiul nationalitdtiloryi, fiecare popor lyi mild f i laudd penatii sdi, incepe sd seschimbe optica sub care erau priviti barbarii". La aceastdschimbare a eontribuit, pe de o parte cunomyterea yi folosireamai multor categorii de izvoare ale istoriei date la lumina'acum, iar pe de alta, luarea En considerare a factorului econo-mic f i materialist. Trebuia deci gdsitd yi explicald mai intiicauza acestui fenonzen de istorie universald yi numai dupdaceea sd fie prezentate efectele. Catastrofa" nu mai satisfaceape nimeni. Altfel trebuia vdzut raportul Entre roznani 0 bar-bari".

Nu este cazul sd stdruim asupra acestei chestiuni si asupramodului cum a fost ea privitd in istoriografie En ultima saidde ani. Credem insd cd Iorga, referindu-se la relatiile roma-nilor cu germanii, a gdsit cea mai plasticd formuld, care en-prinde atzl factorul politic cit 0 eel economic, En desrd.yurareistoricd. Anunze el spune cd in raporturile rommzo-germane sedisting cinci faze concretizate in acest mod: In faza intii se

IN. Iorga, Chestiunea Rinului, p. 59.


impiedicd germanul de a trece granitaCesar; in faza a douase incearcd a-1 distruge la el acasdVarus; in faza a treia, serecunoa$ te germanul ca vecin permanent, cagerindu-1 cu totfelul de mreji diplomatice Germanicus; in fazn urmdtoareel a primit cu miile in provincii, prim regiunile mai putinlocuite, $i in ultima fazd impdratii din veacurile al II I-leaSi al IV-lea e adus in armatd, in magistraturd, in eonsulatchiar"I.

Formula aceasta isi gdseve aplicare $i in alte imprejurdrisimilare, indiferent de timp f i loc, in Apus ca fi in Rdsdra.lorga insd nu a mai aplicat-o metodic defi continutul eiapdrare, intimidare, diplomatie, colonizare qi utilizareniciodatd nu a fast pierdut din vedere.

Cei dintii barbari" cu care imperial roman intrd in con-tact sint germanii, pe toatd granita sa europeand. Moravurilelor erau deosebite de ale romanilor,, cdrora le apdreau ca pro-vocataare de dezordine. Intre acestea era $i conceptia despreproprietatea particulard, inexistentd la barbari", $i despre$cf sau rege considerat ca stdpinul unic al tuturor bunurilormateriale. Romanii concepeau statul bazat pe legi, pe disci-plind rationald pe cind regalitatea barbard era o stdpinirepersonald, procedind din cucerire, producind o proprietatecapabild de irnpdrtire ca- un lucru privat, ca o res privata,pentru moVenire. Roma era garantatd de acele tulburdri, deacele sfifieri care la barbari.reieseau neapdrat din principiilechiar ale organizatiei lor politice"2.

Trecind aceastd fazd de neintelegeri $i compromisuri popoa.rele germanice se adapteazd ordinei romane a cdrei necesitateo simt $i ei3. Dar prin aceasta din dumani devin colabora-tori $i nu mai sint barbari". Ii intilnim in imperiu $i inafara lui sub regii" lor. Pentru acelti regi, ea f i ai altor se-mintii, lorga are aceastd explicatie: Rage inseamnd pe aceavreme orice stdpinitor neatirnat cdruia ii lipsefte singura legi.timitate pe care o cunoa$ te evul media, aceea a coroanei un-

1 N. Iorga, Chestiunea Rinului, p. 54-55.2 N. Iorga, Chestiunea Mdrii Mediterane, p. 65.2 N. Iorga, Cugetare f i faptti germand, p. 23.


periale"1. Legitimitatea aceasta in adevcir a jucat in marerol in istoria universalei.

Raportul cuceritor ft cucerit nu e greu de explicat: cumtcitarii mai tirziu au dominat p expkatat pe slavi, pe greci,pe romcini prin Ensesi a.yezdmintele ci cii insesi cdpeteniileacestora, ci.ya au feicut ci germanii cu mai vechii yi mai inain-tatii locuitori romani. Lyi aceasta a fi fost, dregeitorulavind atingere cu cetdtenii jos, cu stcipinul sus, una dincele mai vechi cauze ate adaptdrii intii, ale amestecului pe ur-mei". Iorga definepe astfel un principiu pentru ra-porturile autohtonilor cii tori migratorii dominatori.

Nu steiruim asupra acestei chestiuni. Mai alegem insd ci-teva exemplificdri raportate la cei mai violenti invadatori:nomazii turanieni sau popoarele turcice. Acestea nu repre-zentau idei politice imprumutate de la Roma scut capabile dea fi influenrate de conceNiile politice romane, ci ideile poli-tice ale Chinei, socotiti ca Fi dinfii in exactitatea, En punctuc-litatea P caracterul practic al cruzimilor kr, ca i In perfectacontabilitate a cuceririi, oameni Fi lucruri". Faptul secede limpede pe vremect tdtarilor. De la inceputul sec. XIIIGinglzizhan fi urmasii sdi constituie un imperiu de stepe, aAsiei, a Rusiei si a Panoniei. El se intindea de la hotareleChinei pind la Carpag, peste atitea popoare felurite, cdrorale impunea aceeayi pace a impcirdtescului han, acelect# prac-tice de comeri, acelassi sistem de mdsuri, de greuteifi, de mo-nedd, acelayi regim carnal. Comerlul mondial a folosit enorrnde pe urma imensului stat mongol, care supt atitea raporturia pregdtit vremile noud ale economici generale"4. Iatd decicum acest flagel a contribuit la fortnarea unei unitciti econo-mice.

In sfiryit sistemul politic instituit la inceputul perioadeirnigratiunilor ii intilnim Si la turcii osmanlii. Dupd luareaGallipolii nu s-au gindit sd formeze un stat. Le .trebuicut un-mai puncte de plecare pentru hoardele kr de jaf ft pentra acest

1 Idem, Originea Fi. dezooltarea statului austriac, p. 43.2 N. Iorga, Cugetare faptd germand, p. 21.3 N. Iorga, Chestiunea Marti Mediterane, p. 52.

N . Iorga, CLevia oceanctor, p. 10.

333 Scrieri istorice vol. I N. Iorga

valabil

fi

www.dacoromanica.ro

tucru cucerese. Dar ei nu guverneazd. in toate pdrgle, do-minaliunea tureeascd, timp de inai multe secole, s-a sprijinitpe acest mod foarte upr, de a stdpini: pdstrarea autonomieicomunale, cu cifinzatie protogeri, rd5punzalori pentruplata haraeiului de rdscwnpdrare, pentru stringerea copiilordin care se hrdnea corpul, vestit, al ienicerilor, pdstrarea or-ganizatiilor creVine din interior, de o formd superioard, cwnera organizatia religioasd. Rasa turanicd nu concepe statulaltfel de cum au fdeut i tdtarii in Rusia"1.

Prin aceasta Iorga a contribuit la fixarea opticei prin caretrebuiau priviri barbarii in general, mongolii in special.

Rraboiul, mai mult decit se crede de obieei, este un agentfoarte activ in istoria universald. Purtarea lui are motive di-verse care pot fi drepte san nedrepte. Clasarea intr-o categoricsan alta nu este o problemd care sti ne preocupe aid. Ceea ceintereseazd este cum vede lorga aceastd problemd in sine fipe oamenii care au condos rdzboaie. Este normal sei ne gindinzla acest aspect Pitied el a inehinat numeroase pagini de prea-marire pentru acele rdzboaie pe care le considera drepte si tota$a de condamnare pentru cele care se abdteau de la moralasocietdlii in care se sdviqeazz.

in general Iorga a privit rdzboiul, de altfel ca pe orke actde violentd, drept o oroare incompatibild cu demsitatea deom. De aceea mai adesea l-a coizbdtut vehement, iar pentrucele nedrepte formula aprecieri intr-un limbaj neobilnuit mo-dului sdu de a gindi i scrie. El porneVe de la principiul cdpentru cele mai multe rdzboaie purtate nu avem de-a face enrdzboinici de profesie" .54, nu sint oanzeni ai rdzboiului, cisint oameni cari infr-un anume moment ajung sd conducd oluptd sau s fath un reizboi cari, a doua zi dupd aceasta seintore in ceeace numim noi viala civild" sau viata omeneascdfn totalitatea el"2. Deci rdzboiul nu ar trebui sd fie o profesie,ci numai o necesitate exceplionald.

1N. lorga, Chestia Mara Mediterane, p.N. Iorga, Oarneni reprezentativi in purtarea .rdzboaielor. Leefil

finate hi Yeoala de. Rdzboi in 1937, Bueuresti, 1%3 (Institutul deIstorie universa1i1 N. Iorga") p. .10.

34

1.19.

gi

www.dacoromanica.ro

0 incursiune de prezentare a tnturor rdzboaielor despre carea vorbit i scris Iorga nu este posibil de Pent. eine sint scar-nitorii de rdzboaie si din ce motive au fdcut-o el a ardtat-omai adesea. Matte din acestea se pot culege din lectiile saleinchinate purtatorilor de rdzboaie i publicatd postural. 0spusese o datd $i pentru izbucnirea Rdzboiului de 30 de aniprovocat de nobili, clerici, generali $i diplornati de la curledaustriacd: Lor ii trebuia rdzboiul necontenit ori mdcar rds-coale, represinni, toate mijloacele prin care se poate ajunge laonoruri demnitati, la bani i la feude, la avere i la innia-rire"2.

Avind in vedere gigantismul ultimelor doud rdzboaie mon-diale, nu putem sd nu ne oprim asnpra lor. Pe prirnul l-atrait in intregime. Celui de al doilea i-a vdzut inceputul $iintelegindu-i sensul, a putut .avea pentru el detestdri infiord-toare.

Cind a inceput primul rdzboi lorga prevestea eEl va fi unutdin cele mai mari ale istoriei omenirii prin marimeaprin perfectia mijloacelor de distrugere, prin invdtdtura tacti-cienilor ci strategilor, prin imensele pagube pe care le aduceculturii urnane" cdci acest odios znasacru va fi unul din celemai josnice acte de urd idioatd care s-au seivir.yit vreodatd pefata pdraintului"3. Pe urma a scris numeroase lucrdri despreel $i a cautat sd-i explice toate variantele genezei asa cum sepuneau in acea vrerne. Cu toate acestea accentul a slat pe con-ditiile econornice, productie debwuri, concurenta monopo-lurilor, imperialisnzul in general, nzergind chiar pind la uncolonialism european4.

cella de al doilea rdzboi mondial lorga i-a pus peceteaadevdratd: acestuia de azi trebuie sd-i zicem imensul, catas-

1N. Iorga, op. cit. in nota precedent4.A Idem, Originea fi dezvoltarea statului austriac, p. 70.a N. Iorga, Rdzboiul nostru En note zilnice, I, Craiova, Ranntri

(1921), p. 7 (27 iulie 1914).a N. Iorga, Factorii materialiai istoriei contemporane, Bueurqti,

1931, p. 204. Idem, Reizboiul nostru En note zilnice, I, p. 80-83,up,,p. 18-19.

35

aytilor...

ai

www.dacoromanica.ro

trofalul reizboi"1. cu toate cd nu incepuse incd marea figenerala incleftare, el profetiza: Acum se inceared a se punela loc alt sistem: sistemul de intrebuintare a natiunilor infe-rioare pentru scopurile natiunii predestinate. Cine crede cdeste posibil ca un sistem european fi mondial sd se sprijine pecrfa ceva, cu interzicerea conftiintei de libertate individualdfi a conftiintii de drept national, 4i face o curioasd ideie des-pre mersul imprejurdrilor istorice"2.

Dincolo de cauzele rdzboaielor i de medal cam au fost par-tate nu putem sd nu ardtdm cd Iorga s-a gindit fi la un ele-ment moral: admiratia. Admiratia care creeazd eroul fi-iexplicd jertfa. E vorba de vremurile barbariei. ln vecheaarmatd germanicd scrie Iorga din vremea ndvdlirilor,era obiceiul, in fiecare primdvard, ca acei care-si sirnteau pa-terea fi dareau sd se ridice prin. fapte, sd se indrepte cdtre unconducdtor de oaste, om cunoscut cd poate duce la biruintd oceald osti4eascd, fi se eincrcdintau* liii. El se cherna Herzog,acela care zieht ein Heer", care -duce dapd dinsul o oaste; co-respunde cu (dux*, cel care duce. Ce-i lega pe aceVia, ce-ifdcea sd piard pind la cel din urmd in jurul ducelui lor? Le .gdtura personald, credinta, care aici nu mai e crcdinta in ()a-loarea militard a fefului; chiar dacd e invins, chiar dacd dove-defte lipsd de pricepere niilitard, ei, prin legdturi mai sfintedecit admiratia, sint datori sd moard lingd acela pe carel-au ales de cdpetenie, dintr-un sentiment de onoare"3.

In sfirfit mai este o preocupare universald cdreia trebuieed ne adresdm: arta .

un istoric de arta universald nu a fdcut legdturi ciasocieri de inspiratie fi de realizare, intre creatori fi benefi-ciari, in timp fi spatiu mai liogate fi mai sugestive decit Iorga.Plecind de la principiul cd arta e explieabild numai prinsocietatea cdreia trebuie sd-i fie aplicabi1e4, a cdrui valabi-

1N. Iorga, Indrepari noi in coneephia epoeii contemporane, Lectiila Academia de comert, I, Bucure0i, 190, p. 18.

Idem, ibidem, II, p. no.3 N. Iorga, Chestianea Rinizlm, p. 12; et. ft p. 35-36.

N. Iorga, Istoria artei medievale i moderne, p. 3.

36

.Nici

I

i

www.dacoromanica.ro

Mate na poate fi contestatd, el a conceput istoria artei ca oinldnluire de definitii, adevdrate explozii artistice, care izbuc-nese in inomentul cel mai potrivit spre desfdtarea privitoruluisau cititorului. Iatd un exempla. Arta goticd", mult discu-tatd in ce prive$te originea Si evolutia sa, este de fapt unstilfrancez" (opus francigenum), care creiazd o clddire care eun organism viu, ale cdrui osdturi si rnufchi, a cdrii acoperireholbotatd sint vizibile f i dau spectatorului, o datd cu nzdreataimpresie a unei indltimi care intrece tot ce se realizase pindatunci, in orice epocd, placerea unei intelegeri depline a pdr-tilor care s-au unit pentru a da aceastd impresie de total,unicd fi mdreatd".

Pare ciudat faptul cd pontru istoria artei Iorga nu intelegesd se cdreseze la , drud lucruri: biografiile, care au interesnumai in sine, fi doscrierile literare ale operelor artistice,care nu fac decit sd furnizeze pretexte de disertatii artisticesau de exclanzalii prelice". Cu toate acestea el insu$1 prinbiografii inccdreazd pe artist in societatea care l-a dat, iardescrierile lui lapidare, cd 'sea foarte personale, nu pot fiocolite. Ca sd intelegem acestea ne referim la un singur caz:Michelangelo. Sculptor din fcoala lui Donatello e florentindin tristul timp dr revolutii fi rdsturndri al lui Savonarola",a fost ehemat de Iuliu al II-lea ca sd-i impodrbeascd monnin-tul, a lucrat ,d rpd ordin. Fi supt pazd, in constringere". Inaceste conditii, intre altele, el a cl11 sublimul Moise, cea maispdiminteitoare statuie profeticd pe care a cioplit-o vreodatdmina de om" fi fresca din Capela Sixtina o lucrare pe care oindeplini eu o uriafd trudd, punind pe pereti cu o enormd fti-inta a torpului ornenesc, figuri ce par tdiate in materialullui obifnuit, marmora; aceasta insd nu fdrd o pricepere sup--Hoard a grupdrii, fdrd un simt pentru gratie fi o intelegerepentru tragic, calitdti care se gdsesc deopotrivd f i in profetifi in sibilele din colturi, dar mai ales in scena ratiunii, in

1 Idern, p. 79.2 Idem, p. 3.


accea a ispitei din Rai fi a izgonirii streimofilor onzenirii, inpovestea pticatului lui Cain fi a p)topului lai Noe... genialescdpdrdri intinzplitoarel.

IV

Ajungem acum la Tstoria romnilor pe carelorga, el cel mai mull dintre istoricii noftri, a inscris-o in cir-cuitul universal. Ei i-a d dicat cele mai frwnoase fi pdtrunzd-toare pigini do cdmiratie, cum fi de dureroasd criticd socialdfi pollard. dVe apropiem fi aiei numai liniile directorii alecr,d ntei sale.

Anz spas mai inainte ci inceputurile do cercettitor in istorieale lui Iorga s-au aplecat asupra arhivelor. Aceasta a treia

eeu mai importantd sursd dmumentare nu-i va deveninieit data strdind. Putem pune al a fost o adevdratd impot-molire in arhive in care cauta febril sari noi privitoare in spe-cial a trecutul ronzdnese. Si erau multe fi neftiute de ai nof-tri. Ha dm spusese cindva Ca istoria noastrd se va ldmuri nu-mai alunci rind vom strdbate nomolul de arhive, care existapretutindmi fi nu le cerceteazd nimeni. Mai mult d cit Has-den, tindrul savant Iorga avea atunci 19 ani, s-a inhdmat Iaaccastd maned titanicd, poate plicticoasd fi obositoare, pategrea fi incordatd, dir plind de satisfactii la aflarea noului $ipentru reinvicrea tabloului vietii amane care a lost. inaceasta sete (1,3 cercetare arhivisticd pontru unii numele situajunsese subiect de orgd: Iorga docunipnt 1 Aceasta nu l-asupdrat fi nu fi-a crutat timpul ca sd adune material in toatedirectiile"2, material care avea sd schimbe optica istorio-grafiei romiine.

1 Idem, p. 174. Cp. si Idem, Art et litt?rature des Roumains.Syntheses parallles, Paris, 1929. Idem, Arte e lettsrotura deiRomeni. Sintesi parallele, Roma, 1931.

2 N. Iorga, Istoria poporului romdnesc, I, Bucure*ti, 1922, p. 5,p'refatil la traducerea roman6i.

33

d

si (1,

www.dacoromanica.ro

ka au apdrut nwneroasele sale publicatii dP documente.Studiile de istoria romiinilor an inceput din intimplare cu

ldmuriri de probleme minore sau en precisdri de anuinunte,care i-au apdrut in cale. Acestea i-au ardtat cite golari in ex-punere existau in istoria noastrd, cite lucruri lipsean Si cit

multe avean nevoie de indreptdri. i a pornit la constructicprin aceste arniinunte.

Prilejul sd aytearnd pe hirtie intr-un tot organic, o sinteza,ceea ce gindise totdeauna dar realizase numai partial, se ivepe.in 1901. Fostul sdu profesor din Leipzig, Karl Lamprecht,i-a cerut sd scrie pentru coleetia Istoria statelor europene",,care apdrea la Gotha sub conducerea sa, o istorie a romdnilor.Iorga a reispuns imediat cu o sintezd in cloud volume, Istoriapoporului romilnesc in cadrul formatiunilor jui de sLai (0.In aceasta, spunea Iorga, nu trebuia sd fie mei inbire, niciurd, ci observarii imp urtiale prezentate intr-un viu tabloncultural" i o privire limpede despre tot ce-i intreg, mare, ca-racteristic .yi de interes universal", iar natinnea Incdi ca dfiintd vietuitoare" urmdritd in legdtura sa en popoarele inve-einate"2. ka cum spusese cindva $iGheorghe Acesta afost crezul de atunci al lui Iorga, crez care nu va fi pardsit totresinl victii sale.

lorga mdrturise,ste eti in acel moment cunoftintele uncle Inacest domeniu eran ale unni om de treizeci de ani" ci un ajan-seserd bled la acele idei generale care sint rdsplata unei fwni-liarizdri indelungate en subiectul unei meditatii stdrui-toare asupra Totiqi el a conceput istoria poporuluiromeut in intregimea lui, inset nu o istorie do date orinduitesimetric in saltarae de provincie ci, dincolo de eroi de fapte

Iorga, Geschichte des Rutniiniseken Volkes int Rahmen seinerStaatsbildungen, 2 vol., Gotha, 1905 (Geschichte der Eu,ropischenStaaten). Trad. Istoria poporului ronuinese, de Otilia Teodoru(Enache) Ionescu, 4 vol. In 5 fasc., Bucureti, Casa *coalelor", 19221928.

2 Idem, Geschichte, p. VIIVIII. Istoria poportaw: romdnese, I.p. 8-9.

3 N. lorga, Istoria poporului romdnesc, I, p. 5, prefatala traducorearaminoascA.

dn

incai.

fiti"3.

qi

romanil:


de epopee, trebuia cunoscutd in ce (Irma ea mai adinc, mai ca-racteristic, mai creator, mai romanesc. Afa, prin. cuvintulspas f i prin pictura scrisd, istoricul universal a inceput seriasintezelor sale de istorie a romtinilor.

Istoriei romdnilor scrisd in nemteste ii urmeazd o prescurtarein limba italiand in care stdruiefte malt asupra relatiilorcu Italia. Scrisd pentru poporul italian, care Lisi avea f i elrevendicdrile: sale, se incheie en indicatia cdorice natiune aredreptul impreseriptibil sd-fi &eased forma sa politicd, unafi definitivd, pentru a colabora la reapropierea natiun,ii la-tine azi victorioasd cu aceea care, in diverse lupte, mad incddreptul salt integraN.

Nu peste malt limp acest drept al poporalui roman faseseciftigat prin incheierea procesului de unitate politica. Pdreacd opera istoricd militantd a lui N. lorga putea fi socotitdincheiatd. In realitate nu a fost afa. Aka claim se puneauprobleme cu total noi, care trebuictu rezolvate fi in special sesimlea nevoia unei ldmuriri a strdinilor cu privire la ceett ce(imam not mai caracteristic in civilizatie. In aceste conditii aapdrut o noud scurtd istorie a ronzdnilor fi a civilizatiei sale2.Aceasta a fost tradusd in mai multe limbi aducind tdrii sipoporului nostru reale servicii3.

Cu toate acestea Iorga nu fi-a considerat misianea sa deistoric al romdnilor incheiatd luindu-fi sarcina sd o infdtifezeintr-o noud sintezd4. Aceasta avea sd reprezinte cel din urmdpanel de vedere al stilt. La aceastd sintezd se gindea Wed demai inainte, cdci in 1928, la incheierea publicdrii in traducere

I N. Iorga, Breve storia dei Rameni con speciale considerazione dellerelazioni coll'Italia pubblicata in occasione delle feste del Ginquan.tenario italianoomaggio di un popolo fratalo ed amico da -partedella Lege di cultura" rumena, Bucureti, 1911, p. 176.

1 N. Iorga, Histoire des Rounains ee de leur civilisation, Paris,Henry Paulin Editeur, 1920,. Editia a doua revrautii, Bucurettti, 1022.

3 In englezete, Londra, 1925, In italian, Milano, 1928, In ger.mai, Sibiu, 1929, In rom.inG, Bucureqti, 1930 i in altele.

* N. Iorga, Istoria romdnilor, vol. IX. Bucureti, 1936-1939.,Traducerea In limba franceza sub titlul: Histoire des .Roumains et dela Romanit orientate, Bucureti, 1937-1915.


a istoriei sale din 1905, avea sd spinet cei pe cdi de culturdsufleteascd" poporul roman a ajuns la infdptuirea celui mainebun si mai mare cis: realizarea unitcitit nationale" careasteaptd sd fie povestitd tu grijd de adevdr, cu compdtimirepentru suferinti, cu bucurie pentru triumfurile scamp cistigateSi, inainte de toate, ca ceea ce invie orice naratiune: cu iubire.S per s-o pot -face intr-o creme nu prea depdrtatd".1

Ca in orice istorie de acest fel este de sine triples cS domindfactologia, in care totusi sint rectificeiri si interpretdri perso-nale. Na la acestea e cazul sei ne oprim acum, ci avem in ve-dere numai citeva probleme generale. Pentru prezeraarea aces-tora, cit mai complet posibil, nu n.e vom referi numai la sin-tezele amintite, ci vom recurge si la cele de istorie universald.Adesea acestea reflectd mai bine gindirea lui Iorga si dinpunct de vedere national.

Intreaga desfdsurare a istoriei Iorga o pane sub cloud pre-mise. Cea din tii priveste conditiile continuittii unui popor:ceea ce creeazd o unitate admirabild in regiunile acestea...este acest fapt: existenta unui popor deosebit care el hrdneste,el apeird eventual, el pdstreazd continuitcaea in aceste locuri.

poporul acesta al nostru este creat pared anume pentru acestscop", hdrdzit sd fie factorul permanent" si un popor deispravd"2. I ar cea de a doua priveste conditiile sau cauzeledisparitiei unui popor ci ce mai poate supravietui. Desna-,tionalizarea unei poporatii se datoreste... numai numdrulu&covirsitor de elemente strdine, care cuceresc, sau se infiltreazd;atunci cei multi poruncesc celor putini in ceea ce privestegraiul, precum cei piqini, dacd sint pe teritoriul lor, dacdsint mai vechi, lasci celor multi obiceiurile i datinele kr,pentru cd acestea sint in legdturd cu nevoile naturii". Aces-tea $e completeazd cu: lim,ba pe care o vorbeste cinclva clasadominantd a unui popor neavind a hotdri asupra originii,vietii adinci ci sensului istoric al acestui popor, dar in acelacei se poate dovedi contrariul".4

Idem, Istoria poporului romdnesc, IV, 2, Bucuregti, 1928, p. 195;2 N. Iorga, Chestiunea Dundrii, p. 9.$ N. Iorga, Chestiunea Rinutui,15. 55.

Idem, Chestiunea Mdrii Mediterane, p. 25.

41

ci

cid


Problema unitdtii teritoriale si politice a poporului care itlocuieste este de prim ordin pentru istoria noastrd. In rindul

intereseazd substratul etnic, despre care am vorbit, dupdlorga fiind iliric si tracic in cel mai larg inteles al cuvintu-lni.1 Injsi ntacedonenii lui Filip si Alexandra cel Mareerau traco-iliri.2 Aceasta mndah ce romanii au trecut pesteAdriatica, i-a obligat stdpinirea peste toli, in-clusia peste daci, cdci oricine are o bucatd aintr-un poportinde sd intruneascd si restul, precum cind o parte dintr-unpopor ajunge independentd, ea cautd sd alipeascd elementelede sub stdpinire strdind".3 De aici necesitatea largirii hota-relor imperiului roman (Orbis romanus sat t Imperium ro-manum), ajungind astfel sd stdpineascd si Dacta.4

Imperia I roman totusi a trebuit sd se dezmembreze: Parteasa de rdsdrit a continuat sd existe unitar mai malt timp, inspecial partea europeand. Populatia de limbd latind de aicieste cm care ne intereseazil mai malt ca din ea facind parte sinoi. Teritorial ea era foarte intinsd, spre Apus inaintind kindin Engadina elvetiand.5

Pe cind scria istoria romdnikr in limba germand lui lorganu i-a fost destul de clard poxitia elementului romanic dinOrient, intinderea intensitatea lui, cum nici prioritateafondului roman. Totusi a atribuit acestui element termenulfericit de Romania prin care a incadrat istoria romdnilor incontextul istoriei universale. Atunci aceastd Romanic orien-ta Id nu cuprindea in conceptia sa decit un popor relativ mic,cel roman, fiinded in Rdsdrit popoarele migratoare au lost

N. Jorge, Is'oria romdnitor, I, p. 115-130, 214-253. Idem, Ma.teriale, p. 325.

2 . Iorga, Chestiunea Mdrii Mediterane, p. 26. Idem, Istoria roma.nilor, I, 1 p. 223, 251.

a N. Iorga, Chestiunea. Dundrii, p. 26.4 Idem, lstoria romdnilor, I, 2: Sigiliul Romei.6 Cea din urm prezentare sinteticti: N. Iorga, Cei mai mici frafi oi

nostri:romanii ladini", Viilenii de Munte, 1938 ; reproducere in Sfaturipe intuneree, II, p. 313 321, Met plam3e.

N. Iorga, Gesehichte des .Rumiiniselwn Volkes, 1,p. 62. Istoria popo.puha romdnese, I, p. 92.

42

mlii

intindd

$i

si

1

4

sa-pi

www.dacoromanica.ro

mull mai distrugdtoare- decit in Apus si facuserd s dispardromanicii in marea lor masa' rdzboinica i violentd. Acesteprime impresii aveau sd fie reluate i lanutrite ulterior.

Dupd noi cercetari directe, in care limp s-a infeiptuit ciunitatea politica', lui Iorga i se impune necesitatea de a ex-plica continuitatea elementalui romanic i caracterul relatii-lor sale en migratorii asezati peste el. Accasta Ii duce la con-statarea ferntt c elemental romanic raseiritean se intindea dela Adriatica la Marva Neagra, inclusiv teritoriul pe care ilcnprindea fosta Dacie. In acest intins teritoriu la incepat tot"e nu era grec era roman si noul imperi Bizantul, i-a lute-lat pe toti. Pe urma an venit migratorii,s-au produs sfOrimdride granita si o park din popalatia autohtona a dispdru t. Uni-tatea politica si etnied s-a dezmembrat din nou. Romaniciivor da nastere la mai multe Romanii locale en numeroase in-terlegaturi economice si de cultural. Dintre acestea cea maiimportantd era Dacia, rdmasd in afara hotarelor imperiale,dar ai edrei locnitori, acum romani, nu au Weetat sd creadded o data si o data lc va veni impdratul". Intreg (west teri-torin Iorga II va cuprinde cicala in formula devenita istoricd:Sud-estul european9.

In aceste conditii istorice von apOrea aici si pnpoare noi,care isi creiazd state proprii si se desprind de imperiu. Dezvol-tarea acestora are o surprinzdtoare asemdnare cu dezvoltareaRomaniilor. In afard de limbd fondal de culturd este acelasi,rom ano-bi zant in .

Continuitatea calturii bizantine, continuitate pe care nutrebnie sd o pierdem din vedere nici Un moment, este pentrupoporul roman izvorul principal al propriei sale .ctailizatit.Sensul si directia acestni patronat le afla intr-o simpld notdincidentald, an adevdrat program de investigatie expus cu cal-

1 N. Iorga, La Romania" Danubienne et les barbares au VI-e sicleRraue b-Ige de Philologie et d'Histoire, III, no. 1 (192ti), p. 35-50.

N. Iorga, Formes byzantines et realite.- balcaniques. Lecons faitesa la Sorbonne, Bucurcsti-Paris-1922. Idem, Relations entre rOrient etl'Occident au Molten age. Conferences faites a la Sorbonne, Paris,1923. Idcm, Le caractre conunun des Institutions du Sud-Est de l'Europe,Paris, 1929.

43

2

www.dacoromanica.ro

dura si durere. bare allele, spune lorga, ne-am putea leiudacu un fapt, pe care l-am ardtat ci daundzi inaintea delegatilorstrdini, intr-o conferinta tinuta cu ocaziunea serbdrilor Uni-versiteitii din Iasi', cd noi, intr-anume moment, am fost unfactor politic hotarttor in Orient; atunci cind au venit turciiin Europa i cind sirbii, bulgarit, imperiul de Constantinopolnu mai existau, cind Ungaria nu putea sa joace un rol hotel-ritor in Peninsula Balcanicd. Noi am fi putut atunci, euciteva decenii sa ne fi organizat mai curind sd luam mos-tenirea puterii imperiale in regiunile acestea deRdsdrit. N-am

putut sd facem aceasta, ins-a am str:ns pe toti pribegii de ori-unde si, in cuprinsul pamintului nostru neinvadat de turci,am luat toatd civilizatia Rdsdritului crestin, Wad mpstenireaculturii bizantine, pe care am pdstrat-o mai multe veacuri.

avem bud stile i mu de muzee, care se darima din lipsagospodarilor astdzi, muzee care se chiama bisericile noastre,din care fiecare reprezintd o colectie de arta, si o sa invdtdmpoate sd le apreciem duel ce nu o sti le mat avem inainteanoastre2. Pe de alta parte el mai adaugd: Mitropolitul

Romdnesti era intli numai episcop de Vicina, in Dobro-gea, en delegatie patriarhala"3. De aici i patronatul ecle-siastic.

Vorbind de patronatul eclesiastic bizantin nu putem treceen vederea nici pe cel catolic, care a cautat seise aseze in acesteparti. Prima fazd apartine chiar inceputului crizei religioaserdsdritene din timpul iconoclasmului, continua pe vremea luiFotie s:i sfiiseste prin shisma din 1054. Sprijinitorul politicde seama al papalitatii este regele franc, apoi imparatul celnou creat la anul 800, si dupd aceea continuatorii lui. lorgatine sd sublinieze faptul cci distrugind ringul avar Carol celMare a ajuns pima la Tisa ci in regiunea Savei si a Dravei,unde multd vreme a existat o provincie Frankochorion".

N. Iorga, Les ldments originaux de l'anciene civilisation roumaine,1911. Idrem, Les Roumains et le nouvel hat de choses en Orient,

Vlenii de Munte, 1912.2 N. Iorga, Chestiunea p. 156, n. 1.

Idem, Chestiurva Dundrii, p. 65: exarh.4 . Iorga, Che;tiunea .Rinului, p. 84-85.

44

Tdrii

1

Rinului,a

Ia,/,

www.dacoromanica.ro

Aceastdstapinire efectivd a supraviefutit prin titlul pdstratde cirmuitorii locali care au urmat: Carolus, Kart, Kralcraiu, e pentru lumea aceasta slava titlul insu$i al puteriipolitice care nu recunoafte asupra sa o altd putere"1.

Pe aceeafi linie politic religioasa se inscrie creftinarea un-gurilor $i a regelui lor AFtefan, care are misiunea speciald de aintinde catolicismul. Urma$ii mui au Entins stapinirea poll-tied si peste o parte a poporului roman. Nu a fost un cistigpolitic apreciabil, dar din punct de vedere bisericesc a izbutitsa opreascd intinderea ierarhiei bisericesti radritene organiza-rea bisericii oriodoxe de care tineau romtinii. Cea de a dozzafaza incepe cu noul imperiu romdno-bulgar, pe care El ataca,dar fard nici un rezultat pozitiv.

Regele maghiar, apostolic prin misiunea sa, reia asupra sanoua ofensiva catolicd. In parte izbute$te in .Transilvaniaunde populatia romaneascd Ii pierde clasa conducdtoare.Regii apostolici fac eforturi sustinute scili continue misiunea

dincoace de munti, unde inregistreazd unele succese.Cu mai rnultd indirjire vor duce aceastd lupta regii Ange-

vini ai Ungariei. Politica lor, care reprezintd o continuitatea politicii catolice, Iorga o rezumd intr-un pasaj concentrat,dar cu un sens atit de adinc $i de exact, Wit nu md pot opride a nu-1 cita: Dar in deosebire de menzbrii Casei de Luxem-burg, ei nu pierd din vedere o singurd clipa misiunea aposto-licd a regalitatii lor. De aceea Carol-Robert va cauta, camandatar apostolic, nu ca misionar al maghiarismului, invizuina lui din Arges, pe pastoral oilor sale, pe .BasarabVoevodul, care nu se ldsd pins de barba, ci-i distruse strd-lucitele ofti, la Posada, in 1330. De aceia Ludovic se incurcdi el, la Severin, ca ci pe cursul unde ai sdi intim-

pinara biruitoarea irnpatrivire a pircdlabului Dragomir, inlupta cii Alexandra, fiul lui Basarab, ci cu Vladisktv-Vlaicu,fiul lui Alexandra. De aceea incercd el sit' opreascd in ()dilede nord ale Carpatilor romtinefti intemeierea unei Moldovede pribegi maramurdoni"2.

1 Mem, Originea dezvoltarea statului austriac, p. 13.N. lorga, Originea i dezvoltarea statulu.i austriac, p. 36-35.

45

$i

2

laloatibci,

oi

www.dacoromanica.ro

Noul misionarism catolic nu se serveste insit numai de regiiUngariei. 0 astfel de misiune o ia si Carol al Boemiei. Acesta,la 19 februarie 1355, scrie lui Stdan Dusan al strbilor sdtreacd Ia catolicism, Entre altele invocind i limba lor comund:tovardsia nobilei limbi slave" (eiusdem nobilis slavici idio-mains .participatior.

in tstoria poporului roman un loc deosebit El ocupd qazisa chestiune mania" san a continuitalii lui. in lunga siuneori violenta discufie s-au consumat miate energii si s-anprdbusit numeroase constructii bazate pe fabuld. Astdzi pareofios a mai reveni asupra acestui proces istoric definitiv bran-sat pe alocuri mai este nienfinut sub spuzd incendiara.1oiga s-a aliniat si a fundanuntat continuu permanenlanoastrd pe acesic meleaguri.2 In afard de unitatea terito-riald si etnica, Iorga himureste continuitatea poporului

peste Mate vitregiile vronurilor miracolul" despre carevorbesc unii, Entre i prin colaborarea cu popoarele mi-gratoare. 0 intreagd parte din istoria poporulut romanese

zice lorga i a

scrieri istorice

Documents

Transcript of scrieri istorice