N. lorga

SCRIERI ISTORICE*

Lyceum

°

r

rsv.

"0.1

4,41 ,"iL.664'

V05411

F

13

N. lorgaSCRIERI ISTORICEVol. I

Desanul copertei de MAGDA BIRSAN

Lyceum

N. lorgaSCRIER I ISTORICEVol. I

Ed Itie ingrijitäi tabel cronologic

de BARBU THEODORESCU

Studiu introductivde AURELIAN SACERDOTEANU

Editura Albatros

INTRODUCERE

Iorga" nu este un nume de alintare pentruun om exceptional, ci, pentru mine, pentru contemporanii sat',ci desigur pentru poporul roman, pentru omenirea toatd, estenumele unui titan teluric, al unui vulcan in continua eruptie,cu piscuri greu accesibile ci neexploatate mcd. Un fenomenal naturii.

A fost un istoric roman", vor spume unii, fost un mareistoric roman", vor observa altii. In realitate Nicolae lorgaa fost un tehnites, un artist al tuturor muzelor, un cetateanal omenirii, cdci in toate a strdlucit minunat. De aceea viatalui inchinata omului i opera sa multilaterald, dedicatd inte-legerii faptelor omeneVi, greu pot fi cuprinse astdzi de o altdminte omeneascd, oricit de polivalenta ar fi ea.

tocmai fiindcd sintern En fata unui om fenomenal si aoperei lui ieqitd prin-energii supranaturale, apropierea tre-buie feicutd treptat cuprndendci intelegere. 0 astfel de treaptd,prin prezentarea materiei mnsd.i, este fi antologia de lap, se-lectie dificild din cel mai vast teren cultivat de Nicolae lorga:istoria universald ci istoria patriei. lar paginile de fata vorsa fie doar o incercare de prologus: o introducere la istoriauniversalà §i istoria românilor in opera lui N. Iorga. Acestedoud notiuni majore Fi complexe, istoria universald ci istoriapatriei, sint inseparabile in conceptia istoricd a lui N. lorga.Ori de cEte ori are ocazia, §i aceste ocazii grit numeroase, saEncrusteze o pagind de istorie romaneascd En istoria univer-said o face cu deplind 7nultumire, dupd cum i istoriaromaneasca este Encadratd in istoria universald ca o necesitateabsolutd a bunei Entelegeri a vielii istorice. Acest fapt ii da ode.osebita satisfactie m9rald.

a

sS'i

5

V iata Tui Nicolae lorga a fost dinamica $ilucida. Uneori a fost $i un vulcan En continua eruptie, zvir-lind stinci ci revarsind foc. Dar fapta creatoare, pe citde rometneasca pe atit de umantstd, totdeauna a fost path inslujba tuturor. I se cade dar o apologie. ()rice ironie ar fi unsacrilegiu care ofenseaza, nu piscurile valcanului pe care nule mai poate escalada nimeni, ci neamul omenesc intreg .

Ca mice viata, viala lui Iorga se inscrie intre cloud date:nagere $i moarte (5 iunie 1871-27 noiembrie 1940). Ea nueste insd ca oricare alta ()lap- umand, ci cuprinde o copildrietristd, o adolescenta severa cu maturitate precoce si o jumdtatede secol in cel mai ilustru vagabondaj stiintific, nelipsinddin nici un sector al zbuciwnului intelectual, politic $i moral'.in parte, pina acum, ea a fost cuprinsci in propria sa descriere2Si in nunieroase elogii, amintiri ci studii care i-au fost inchi-nate in timpul lui pamintegi, i mai ales in timpultrairii fard sfir$it duel moarte3. Ca atare, asupra acesteichestiuni, nu este necesar sd mai stifruim.

Barbu Theodorescu, Nicolae lorga, Editura Tineretului, 1968,(col. Oameni de seamii), uncle este prezentat esentialul vietii.

2 N. Iorga, 0 viafei de om afa cum a fost. Orizonturile mete. 3 vol,Bucuresti, 1931, cu subtitlurile: Copildrie i tinereyl; II Lupti ;III Spre inseninare.

3 Intii au fost panegiricele de inalta inut eticri rostite la Institu-tulFrantei de Ilario Rogues si in Statele Unite ale Americii de HenryFocillon, in decembrie 1940 (Magazin istoric,II, 4, 1968, p. 10-15).Apoi in tar5.: N. Illnescu, N. Iorga: Elogiu academic, Bucuresti, 1941(Anal. Acad. Tom. Mem. Sect. Ist, seria III, tomul XXIII). Rostitla 15 mai 1911. Aurelian Sacerdoteanu, Nicolae lorga, 5117 iunie1871-27 noiembric 1940, Ibvista arhivelor, IV, 2 (1911), p. 205-213.Scris la 17 iunie 1941. Gh. I Briltianu, Nicolae lorga (Trei cuvinteiri),Buc., 1911 (Institutul de istorie universala N. Iorga"). Rostite la6 dec. 1911 si 1912 si la 26 mai 1913 (discurs de receptie la AcademiaRomani-O. Cf. si Titu Georgescu, Nicolae lorga Impotrioa hitlerismului,Buc., Edit. *tiintific5, 1966, p. 119-129.

6

viecii

O

1

Totusi, ca sd ne explicdm continutul operei, este bine sd negindim putin la formarea stiintificd a lui Nicolae Iorga.Ea are loc intr-o vreme cind luptau pentru intlietate mai mattecurente filozofice la care au aderat si istoricii: pozitivismullui Auguste Comte ( 1798-1853) cu dinamica sociald unitdcu umanitarismul, rasismul lid Gobineau ( 1816 1882 )exaltat de supraomul lui Nietzsche (1844-1900 ) i realismulliii Taine ( 1828 1893) ca i istoria civilizatiei a lui Buckle( 1821-1862). Nu lipsea nici materialismul lui Karl Marx( 1817-1883). Dacd atunci sub forma marxistd, conceptiadespre viatei i societate era tratald mai mull sub o conspira-tie a tdcerii, prin socialism ea cistiga tot mai multi aderenti

forma object de studiu i discutii pentru tineretul de pretu-lindeni.

Dar tot in aceastd vreme se infruntan in Europa, in cepriveste studiul istoriei, si doud curente aparent opuse, inrealitate completindu-se unul pe altul. E vorba de scoala ger-mand creatoare a seminarului in invdtdmintul universitar,care isi vddeste activitatea printr-un hipercriticism al izvoa-relor istorice si nedepdrtare de litera lor, sau cum s-a spitsa eruditiei pure", i scoala francezd dispusd pentru interpre-tarea lor literard.

.intre asemenea curente foarte tindrul Iorga a ales socialis-Acesla i-a dat acea nesfirsitd iubire pentru om si i-a

creat premisele umanismului sdu pentru wad viata. In acestcontext interpretarea istoriei pentru el a fost dialecticd. Iz-vorul istoric era numai un pretext de interpretare pind cc unalt izvor pa tea sd schimbe vizuala interpretdrii. i pot fi alitde multe incd necunoscute san care i-au scdpat istoriculuiatunci cind si-a fdcut o anumitd pdrere. Acestea impun rec-tificdri" revizuiri". O scrisoare a cuiva descoperitd intr-unfund de saltar poate schintba tot sensul unei probleme politice",zice el la sfirsitul 9ieii1. Totodaki mai precizeazd: De cindurmdresc gindul de a scrie o a doua istorie universald, pentrucare am o serie de lucrdri premergdtoare, en cetesc aproapetot ce-mi trece pe supt ochi, ci astfel imi dau seanta poate mai

N. Iorga, Indreptari noi in conceptia epocei contemporane, Baru-re.5ti, 1940, p. 25.

7

natl.

si

bine decit alii, cari nu lucreazd necontenit la innoirea isto-riei, de cite lucruri noi apar". Se vede cit se poate de limpede ca-racterul dinamic fi transfornzator in istorie.

Opera lui Nicolae Iorga este rezultatul unei munci titanice,multilateral& fi fecunde, variat colorata fi uneori aparentcontradictorie, arhicunoscutd sau mai putin. ftiutd2. Este odatorie a noastrd, a tuturor sd fie studiatd ci onest prezentatdin cadrul epocii in care s-a format ctitorul eii al ideilor vehicu-late in timpul vietii acestuia.

Nu este departament, sector sau compartiment de preocupareorneneascd in gindire fi tehnicd, de aspiratii ci luptd, de biru-.inti i infringeri, de bucurieci amar,, pentru care lorga sd nu-fi manifestat interesul i sd nu.i fi cdutat explicatia fireascd..Drept urmare au apdrut in mod normal mai intli culegerzde izvoare istorice, singurele care te pot pune in legdturd directdcu viata celor care, mit sau involuntar, au ldsat acesteurme sau resturi, dovezi ale existentei br, fdrime de viatd"cum le va spune el adeseori. Interesul lui se indrepta in modegal cdtre mdrturiile despre istoria romdnilor ca .si despre istoria

iversald .

Aceastd aplecare asupra izvoarelor istorice, mai ales a celorinedite, a fdcut pe tindrul lorga, plecat in strdindtate pentruaprofundarea studiilor de filologie clasicd, sd treacd la cer-cetdrile istorice bazate pe documente incd acoperite de colbularhivelor. Acum a avut ci revelatia di nu trebuia sd porneascdde la istoria altora, mat bine tiutei, ci de la istoria a lor sdiori prea putin cunoscutd, ori rdu inteleasd in ce privege su-fletul ci cultura. In modul acesta relua firul de tors istoria

N. Iorga, Indreptdri noi in conceptia epocei contemporane, p. 22.2 Inca nu tim bine tot ce a scris N. Iorga de5i exista bibliografii

uriase: Barbu Theodorescu, Bibliografia istoricd i literard a .luiN.Iorga. 1890 1934, Bucure5ti, 1935, cu 5614 numere. Idem, Bibliogra-fia politicd, sociald i economicd a lai N. Iorga. 1890-1934, Bucuresti,1937, cu numerele 5615-13682. Aurelian Sacerdoteanu, Opera luiN. lorga. 1934-1941, Revista arhivelor, IV, 2 (1941), p. 410-437, cu412 numere. *i este departe de a fi completa. Se impune o reluare §ireordonare.

4

8

inceput de Gheorghe Kogdlniceanu ci SieolaeBdlcesca.

Pe aceste eulegeri de izvoare se intemeiazd inepuizabilaserie de studii $i note care pun tn lumind nwneroase mdrun-tisuri' istorice, revizuiesc date grefite qi indreaptd pdreri inve-elate sau rdu cunoscute. Sprijinite pe o acribie informativduluitoare prezentatd intr-o logicd ce pdrea tuturor imutabild,acestea devin concluzii alit de evidente incit indatd sint adop-tate de tori. Prin acestea B. P. Hasdeu nu a avut un conti-nuator mai de pret qi mai genial decit Iorga.

De aici a trecut la micromonografii: oameni ci valori spi-rituale. De fiecare datd a pus in lumind ceea ce este mai adinc,ceea ce deosebeste ci ce este demn sd fie istorie.

Apoi a fdcut un pas mai ldrgit trecind la personaliteiticomplexe Si la afezdininte de culturd i artd. In uncle a vdzutjertfirea de sine pentru semenil br, iar in. altele druinta dejertfd al anonimilor trditori in comunitatea celor ce urmau

crez. In mod firesc ele isi cautd corespondenti inistoria universald spre a fi explicate sau spre a le gdsi origi-nalitatea. Cimpal de investigatie al lui lorga tinde cdtre aceasta.

Figurile proeminemte au cdpdtat profil de istorie naticnaldcdreia ii servesc de piloni uriai, iar asezdmintele devin esentapieta -istorice proprii. Adincirea problematicii acestora estesolicitatd insistent $i ea depdsefte hotarele tdrii ci viata is to-ricd a unui singur popor.

Astfel, dupd numeroase cercetdri partiale trecerea la marilesinteze a venit de la sine atit in istoria universald, cif i pentruistoria noastrd. Amindoud fi-au gdsit in Iorga interpretul eelmai original i ceI mai uman.

Incheiem aceastd sumard expuriere wnintind cd toate aupornit de la poezie qi in mare parte sint poeme. Scrisul miIorga a inceput prin cultiva aceastd muzd, iar ultima zia vietil a incheiat-cr eu versurile prevestitoare din Bradul.

pentru istorie_ el, a revendicat dreptul de a o socoti o aridpoeticd. In prima sa lectie de deschidere la Universitate amin-tea dorinta lui Lucian, ccv istorical sti fie un poet pedestra",

i'incat, Mihail

aceluiasi

.

ce

9

iar prefata ultimelor sale pagini de isiorie universald se incite-ia optativ: As fi vrut, din partea mea, sd am mai multtalent <poetic», pentru a fi mai aproape de adevdr".

Era aceasta o indicatie pentru istorici sd nu facd din istorieo expunere seacd ci golitd de sentimente, sau indrturisirea uneipdreri de rdu cd n-a putut realiza total asa cum dorea?

Este cunoscut faptul cd asupra operei lui Nicolae _Torosi a continutului ei de idei s-au fdcut expuneri, nu rareoricontradictorii si uneori puternic veheniente, iar mai adesealaudative. Variatia impresiilor In sine este fireascd ci cel ceprimeste critica, pozitivd sau negativd, atita timp cit este inviald nu se tulburd. Cind esti criticat sau dat la o parkpentru gindirea ta nu e rost sd te superi ci nici sd te descura-jezi" ,ne invald el postuml. Rdmine deci credincios si stdpinpe dreptatea sa. ln cazul de fatd cauzele care au provocat dis-cutia negativd au putut fi deosebite, dan numai arareori jus-tificate. Nu este locul sd reludm aici acest proces, care nueste numai un proces de stiintd, ci si de constiintd. Tinem sdprecizdm numai faptul cd pe de o parte unii din critici auprivit aceastd vastd opera cu lupa, moleculd cu moleculd,niciodatd in ansamblul ei de teze si sinteze, iar pe de alta n-auvdzut in ea firul cdlduzitor, totdeauna acelasi, valoarea mo-rald a istoriei in general si a istoriei nationale in contextulistoriei universale. Altii insd, care au intimpinat greutdti inlecturd, au decretat cd nu e istorie acolo unde de fapt nu estedecit istorie lucidd, uneori exprimatd in nzetafore poetice.lorga in adevdr a fdcut din istorie un poem uman.

Mai interesante si de tinut in seamd, pentru ceea ce se recu-noaste, pentru ceea ce se contestd, pentru ceea ce nu se inte-lege, sint chibzuitele prezentdri de noi editii, des in concretacestea se refcrd mai mutt la profilul textelor reproduse: lite-

1N . Iorga, Materiale pentru o istoriologie wnan. Fragmente ine.dite publicate de Liliana N. Iorga. Cuvint inainte de D.M. Pippidi,Ducureti, Editura Acad. R.S.R., 1968, p. 4.

10

fi

raturci si istorie literaral, arte, figuri istorice3 ci filozofiea istoriei4. Mai pu(in a fost indreptatd atattia cdtre istoriain sine si gindirea istoricd a celui mai mare istoric al tuturortimpurilor5. Cred c pentru multi dintre acestia se potriveste

1 N. Iorga, Pagini alse, Antologie si studiu introductiv de M. I3erza,2 vol., Editurapentru literatura 1965. Studiulintroductiv (I p . VLIX)se referd la 'pi mune aspecte ale op erei lui Iorga staruind in mod deo-sebit asupra artei, artei literare i ideilor politice i sociale desprinsedin ea. Idem, Cugetdri, Editie ingrijita i prefatata de Barbu Theodo-rescu, Editura Tineretului [1968], Prefata" e Cuvint introduetiv (p.5-10). Idem, Pagini de tinerete, editie alctituitd, prefa i bibliografiede Barbu Theodorescu, 2 vol., Editura pentru literatura, 1968 (Studiisi documente). (Introducerea, p . V XXXIII). Idem, Istoria literatu-rilor romanice in dezvoltarea Fi legeiturile lor, editie ingrijitti, note siprefata de Alexandru Dutu, 3 vol., Buc., Editura pentru Literaturauniversald, 1968 (Studiu introductiv, p. VXXXV).

2 Nicolae Iorga, Scrieri despre arid, Antologie i prefatä de BarbuTheodorescu, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968 (Prefata, p. 5-19).

3 N. Iorga, Istoria lui Stefan eel Mare pentru poporut romdn, Edi-tura pentru literatura, 1966 (Cuvint tnainte de M. Berza, p . 1-4).TiLlul este dupä coperta editiei din 1904, care insa pe pagina de titlusuna: Istoria lui Stefan eel Mare povestitd neamului romdnesc. Idem,Oawni cart au fost, editie ingrijita, prefata si note de Ion Roman,2 vol., Edit. pentru literatura, 1967 (Biblioteca pentru toti, nr. 368369). Prefata" insa are titlul: Un profesor i seriitor: N. Iorga (I, p .V XLI) . Idem, Istoria mut Mihai V iteazul, edi tie Ingrijita de : N . Ghe-ran si V. lova, Editura militara 1968 (Drept introducere: Barbu Theo-dorescu, Povestea acestei carfi, p. V XXIII). Adaugam la aceastapoveste faptul cd, Introducerea i patru cap itole au apdrut in Convor-Lint literare, vol. 36-37 (1902-1903). Acestea revizuite si continuateau aparut In volum in 1935, chid, spune el, cred ca a venit vremea sadue pina la capat, in zile mari, dar grele, dup imp linirea miraculoasaa visului, ceea ce acum peste treizeci do ani incepusem".

* N. Iorga, Materiale pentru o istoriologie wnand, 1968.5 Al. Elian, Nicolae Iorga istoria universald, Studii, XVIII

(1965), nr. 6, p. 1261-1274. In acest numar din Studii sint si al testudii inchinate lui Iorga.

11

si

apoftegma lui lorga: Criticul e aneori an gradinar care seEn grijeoe ca arborii set nu creased prea sus."

Tori truditorii care au repus in eirculatie atitea paginidin vibranta opera a lui N. lorga, in culegeri cornplexe sauin fragmente dintr-o opera sau alto, ba chiar f i in reeditdri deopere in intregimea lor, au avut de infrantat greutati greude tread. Si au marturisit-o cu toatd sinceritatea omalui deftiinta, corystient de rdspunderea rnorala ceJci asumaude viitorul cititor: imaginea lui Iorga nu trebuie sd fie defor-maid. Dar toti Si-au dat iardsi seama ca pia la fixarea peretina a imaginei exacte despre Iorga trebuie, pe lingd o mimedde benedictin, ci o familiarizare de adincime, sau macar enci-clopedicd, on continutal de idei ci fapte al operei acestui crea-tor tumultuos. i iarafi ioti congldsuiesc despre necesitateaunei colabordri nu numai pe ansamblu, ci chiar qi in cadrulunor 4eme precise, limitate. Dovadd ed lorga nu poate finici cunoscut, nici inteles, niei inierpretat fard prezenta unornumeroase propedeutici Fundamental este ca, in opera sagigantied,la se pund in lumina constantele gindirii sale incoordonarea tor logica. Acestea se pot rezuma: omul" caindivid in masa" din care face parte, 1,viata" lui inteleasain medial" fidel reconstitait,i peste om un aprinsdor de libertate"

.11

Cind foarte tinarul profesor de istorie uni-versald la ITniversitatea din Bucurecti ifi incepea cursul la1 noiembrie 1894, &idea studentilor sdi aceastd definitie:Istoria e expunerea §istematicd, lard scopuri strdine de dinsa,a faptelor de orice naturd, dobindite metodic, prin care s-amanifestat, indiferent de limp i Zoe, activitatea omenirii"P

1 N. Iorga, Despre conceptia actuald a istoriei geneza ei. Lectie decbschidere, Bucuresti (189(i), p. 5. Reprodusa apoi n culegerea Gene-ralittni cu privire la studiile istorice, n toate editiile. In ed. III-aBucuresti, 1944, definitia este la p. 10.

12

fald

viatà,

c

Mai tirziu va vorbi ci despre necesitatea cunoctin;Wor [sta.rice. In diferite irnprejurdri fi cdtre auditori deosebi;i a avutprilejul sd a spund, uneori rdspicat, alteori sub impulsul unorpasiuni evidente. IViciodatd _nu a fdcut-o mai clar fi maisintetic cleat in manceta cetei dintii lectii linutd la sScoalade Rdzboi: Istoria nu da refete pentru viata practicd. Eapreface sufletele celor ce se pdtrund de invdtdmintele ei. Eadd simful realitdfii lucrurilor fi ajutd cu judeedci .drepte.Ea priveste azi pe oricine,cdci oricine participd la ()kip pu-blicd fi 0 determine'. sS'i -mai departe, pentru istoria univer-sald, adduga: e necesar sd pdtrundd azi in sufletul fiecdruiom, pentru a crea acea constiinld a relativitd;ii istorice careeste de cel mai mare pre; ca sd nu rdtdcim luindu-ne dupdalte vremuri care au cugetat ci sinzlit altfel; ca sd nu falsi-ficdm faptele altei lumi, care, ea, avea altd alcdtuire sufle-teased si nu se supunea motivelor la care ne sttpunem noi"2.

Istoric de larg orizont, Iorga, pentru atingerea scopului pro-pus, ci-a consolidat sistemul de gindire istoricd pe a seamd decoordonate, de permanenre istorice, care fac din opera sa ceamai umand dintre stiinle. Mai intii se cere istoricului dobin-direa unui cit mai larg orizont de cunoVinle cite sd-i per-mita a vedea acelafi lucru din toate laturile ci potrivit cutoate psikologiile de masd sari individuale, care au contribuitla alcdtuirea"3 unui fapt, si care fac posibild cunoa.,sterealumii cu toatd mdrimea, greutatea, complicatia i strdluci-rea ei"4. In acelafi timp insd lectiile acestea au ci un scopmoral, ay zice, acela de a ardta cd piata omeneascd, pe citpoate fi de demoralizantd atunci cind se privecte in proportiirestrinse, pe atit de niult moralizeazd cind se observd in pro-

N. Iorga, Chestiunea Rinului (Istorie a Europei apusene .in legd-turd cu aceastii chestie). Lectii finute la Scoala de Rdzboi. Tip&ritedupdnotele stenografice ale d-lui H. Stahl, pentru folosul elevilor sdi, Vàleniide Munte, 1912, p. 1.

2 Idem, p. 5.3 N. Iorga, Adevär Fi grefeald in scrierea istoriei. Lectie de deschi-

dere la Universitatea din Bueure§ti (nov. 1935), Generalitilli, p. 210.4 Idem, Ideite ln istoria universal& Lectie de deschidere la Univer-

sitatea din Bueure§ti (nov. 1901), Generalitliti, p. 76.

1 3

portii vaste. Proportiile vaste lasd totdeauna a se Palmbiruinfa muncii $i organizatiei onzene$ti mai presus chiarde calitatea pdmintului pe care il locuieste un popor decitinsu$irile liti de rasd"1.

Ca sci ajungd aici trebuie pornit de la izvoare. Dar acesteadau numai icoane rdzlete $i obligd pe istoric la o reconsti-mire totald $i la o reintegrare a vietii trecute pe care izovareleo dau numai in icoane rdzlete" seama numai si numaide adevdr, ceici nici o conViintd nu poate sd aibd respectpentru acela care spune lucruri despre care nu e cu desdvir-sire convins". De asemenea, dacci istoria se limiteazd numaila fapte mdrunte, ea poate ajunge o primejdie pentru spirituluman"2. In consecintd, izvoarele sint esentiale in scriereaistoriei. Dar ele trebuie privite critic si continutul lor selectat.In aceastd privintd lorga isi impune acest criteria: A repeta,cu toatd dorinta de a vd fi pldcut, nu pot; a spune lucruri decare nu sint convins, tot assa de pa tin ; a vorbi despre faptepe care nu le-am strdbdtut, cit de putin; in insusi izvorul,lor, deci a lua, pur ci simplu, din gura ceeace scriu.... n-a$ putea, ci cu atit mai mull a iinprwnuta dela detailisti in materie de $tiinta"3.

lorga totdeauna a fost de pdrere cd in istoria universaldnit trebuie sd priineze cunogintele fdrd indoiald necesare ci

ele, ci, in rindul intii ceea ce se desface din aceste cuno$tinte"si anume elemental sufletesc", elemental moral" $i anumeadevciruri mari, esentiale, care rdsar din cercetarea unor oa-recare pup; din istoria lumii, din istoria deosebitelor popoarecare au avut un rost pe lume". Datele $i faptele strinse lao-laltd nu pldtesc nimic pin ele insele" obligatia fiind sd le

1 Idem, Ch-stiunea Mdrii Mediterane. Istorie a Europei de miazdzi,tn legiiturd cu aceasta chestie. Lectii linute la Scoala de Razboi. Tipd-rite dupd notele stenografice ale d-lui II. Stahl, pentru folosul elevilorsell, Vtilenii de Munte, 1914 (Studfi i docurnente cu privire la istoriaromtmilor. Vol. XXVIII), p. 4.

Idem, Nevoia Inoiriti cunotincelor istorice. Conferinta finutä laCasa *coalelor (1912), Generaliteiti, p. 102, 104 i 113.

8 N. Iorga, Observagi ale unui nespecialist asupra istorici antice,13ticurqti, 1916, p. 1.

14

[Mind

2

afli cugetarea morala". ln esenta insa istoria universaldiinpune familiarizarea ea cunoasterea factorilor permanentidin istoria popoarelor, prin care poate iesi junzatate din pre-vederea imprejurdrilor ce vor veni"1. Nu e vorba de o profe-tizare, dar el ca istoric poate atrage atentia ca o natiune carea cdzut prin pdcatele conducdtorilor ei, fi care fi-a pdstrattot patrimonial ei moral, care nu numara nici un tradatorafard de tradatorii aparenti, cei mai periculqi dumanuluipe care-1 servesc, natiunea aceasta meritd fdrd indoiala con..sideratia lwnii"2.

Din Nate acestea reiese lupta lui Iorga pentru a demonstrawnanismul istoriei, cultura populard ca factor de inspiraliein creatia artistica qi literard, patriotisrnul tenace ca suportal unitatii nationale fi al infrdtirii omenirii Si, ca imperativabsolut, necesitatea de culturalizare a maselor. In toate acti-unile sale dominanta ramine o netarmurita iubire pentrupopor, creatorul tuturor bunurilor morale, culturale fi mate-riale ale natiunii f i prin extindere in mod necesar ale omenirii.

Acest spirit wnan El mita Iorga pretutindeni, pe el ilcerceteazd sub toate aspectele fi prin el vede unitatea abso-luta a vietii omenesti,Enorice margine de spatiu f i de timp"3,unitate care trebuie sel clued la formarea unei societati solidaredaca vrea sa traiasca"4. In sfiqit importanta au in istoriecloud lucruri: s-o intelegi ca dezvoltare, si so intelegi, sic' judeci,sa iubevi sau sa condamni sufletefte pe aceia cari au jucatun rol in istorie; sa-i tratezi ca oameni vii, pe cari i-ai in-tilnit inaintea ta, ai avut a face cu ei, i-ai ldudat, i-ai osin-dit; sa-i auzi vorbind.sisa-i vezi mergind". Peste toate acestea

1N N. Iorga, Chestiunea: Dundrii (Istoria Europei .Rdsáritene in lega-turd cu aceastd chestie). Leclii tinute la $coala de Rdzboi. Tipdrite dupdnotele stenografice ale d-lui H. Stahl, pentru folosul elevilor sal, Viileni ide Munte, 1913 (St. f i doc., vol. XXVI), p. 4.

2 Idem, Chestiunea Rinului, p. 8.a N. Iorga, Cuantare la deschiderea Institutului pentru etudiul

istoriei unicersale (1 aprilie 1937), Bucuresti, 1937, Generalitdfi,p. 216.4 Idem, Ce inseamnd astdzi conceplia istoricd. Lecfie de deschidere

la Universitatea din Bucuresti (31 octombrie 1938), Generalitetli, p . 260,f Idem, Sensul inviiiiimintului istoriei, Generalitdti, p. 307.

15

mare mester ar fi acela care ar izbuti pe baza faptelor ea'recoil stituie ideile I

Incheiem aici expunerea constantelor generale ale gindiriilui N. lorga.

IIILa 23 de ani lorga era profesor de istorie

universald la Universitatea din Bucuresti. Era o uimire pentrutoti Fi o intrebare. V a face el acolo istorie universald sau nu,va vorbi studentilor sdi documentat si sec, gray sau fluid, lafel despre Justinian sau Carol cel Mare, despre rdzboaielehusite sau cele antiotomane, ori despre invazii si revolutiicot cum stdtea scris in cartile altora si ale profesorilorsau nu? Nu I Iorga a veizut cif datoria lui era sd dea fiecdruiace este al lui, dar i poporul in mijlocul caruia apdruse aveadreptul sd fie fdcut pdrtas la aceastd uriasd frdmintare umaneicare este istoria". Si a integrat istoria romand in istoriauniversald. i cdtre istoria universald se indreaptd cugetareasa vdzutd in ansamblu printr-o prismd proprie: Istoria uni-versald se poate intelege sub un singur raport: istoria eultu-rii universale"2. Totusi aceasta are ?mate laturi.

Iorga motivat adesea acest mod de a vedea istoria uni-versald prin prisma perman,entelor istorice. 0 data a explicatacest lucru studentilor sdi cu mai mind claritate. In isto-ria universald zice el -ant o .sumedenie de lucruri carese pot spune, o sumedenie de lucruri care te pot ispiti sd lespui: frumoase, interesente pentru tine, mai ales dacd slutfractal cercetdrilor tale particulare. Intre lucrurile acesteatrebuie insd fdcutd o alegere, si am diutat sei se uneasdi ooarecare noutate pentru mine cu folosal pentru d-voastrei.

Idem Ctiqi reprezentative n oiala omenirii, I, ed. a 2-a, Sueu-re0i, 1924, p. 6.

2 N. Iorga, Observafii ae nui aespecialin asupra istoriei antice,p. 17_ Cp. §i Idem, Trei lectii de istorie despre £nsemniitatea romtintilopIn istoria unicersuld Válenii de Mliate 1912.

i-a

a

sdi,

16

Prin urmare, Embreitifind cir privirea, in fircaT an, intregulcimp al istoriei universale, imi aleg in fiecare an alt punctde vedere. In. anul trecut, prin chestiunea Rinului am vdzutistoria universald de acolo, anal acesta, prin chestiunea Duna-rii, Qom vedea kzr4i istoria universald, dar de dincoace, dela noi de acasa. Natural cd, schimbindu-se punctul de vedereo sd vedeti unele lucruri care inainte nu se vedeau, ori allele,care se vedeau mai rdu, o sd le vedeti mai bine, pe cind celecare atunci se vedeau mai bine, o sd le vedeti mai putin claracuma."1 Cu alte cuvinte, de fiecare datd fascicolul de lu-mina se indreaptd asupra unor anumite date fi fapte. nateacestea luate impreund intruchipeazd lnsdci istoria univer-said in ce are ea mai caracteristic, mai permanent. Mai tir-zia acestea vor fi concretizate in pamInt, rash' ci idee2.

Preocupat continuu sd afle ce este mai esential in lumeafaptelor"3 lorga a Enteles cd trebuie sd treacd la lucrdri desintezd. Inceputul ii fdcuse mai inainte4, dar mdrturisireadirectd apare acum: Acest lucru rn-a indemnat sd incepstudii care vor dura mai multi ani de studii, fiind pentrumine o pregdtire cu privire la acea istorie universald pe carecred cd putea s-o scriu inspirat de alte idei decit cele obif-.nuite avind, in orice caz, un alt plan decit planul cu carese scriu de obicei acele intreprinderi de librdrie ori testamentede profesori care s-au consacrat in tot timpul vietii lor acesteimaterii"3.

1 N. Iorga, Chestiunea Dundrii, p. 3.2 Idem, Permanentele istoriel, Comunicare Planta la Congresul

International de istorie din Zurich (septembrie 1938), Generalitati,p. 237.

Hem, Ctirti reprezentative in plata omenirii, I, p. 7.'N. Iorga, Chestiunea Rinului. (Istorie a Europei apusene in leg&

turd cu. aceastd chestie) , Vàlenii de Munte, 1912, p. 272. Idem, Chestiu-nea Dundrii, Villenii de Munte, 1913, p. 252. Idem, Chestiunea MdriiMediterane, Valenii de Munte, 1914, p. 264. Idem, Observatii ale unuinespecialist asupra istoriei antice, Bueure§ti, 1916, p. 215.

5 N. Iorga, Cdri reprezentative in viata omenirii, I, p. 7. Lectietinutd probabil la 1 noiembrie 1915.

172

ale

ci

°

In modal acesta Nicolae Iorga a fdcut cea mai complexdfi explicativd istorie universald, inclusiv ca numeroase datei fapte, dar nu in modal obifnuit al tratatelor, ci pornind

de la o teind anumitd1. Uneori alegeret temei pare arbitrardfi unora nu le spune prea malt. Dar tocmai acestea, dupdpdrerea mea, sint mai vii, mai pline de vervd fi de gindire,mai spontane cu toatd rigurozitatea lor ftiintificd2. Dupdaceea le va numi chiar prolegomene la o istorie universalii3.In aceeqi categoric intrd fi preocupdrile de istoria literatu-rilor romanice fi a artei4.

Cum shit chestiunile amintite In notele precedente 4 si 5 p. 17,la care se mai adaugil: Chestia oceanelor. Lectii [acute la 4'coa1a de

Bucuresti, 1919.2 Ca de exemplu: Cdrti reprezentative in viva ontenirii, Vol. I V,

Bucuresti, Editura Casei .5coalelor, 1916-1935. Intlia editie a volu-mului I, a lost distrusa, afara de citeva exemplare, la pradarea tipo-grafiei din Valenii de Munte de catre ocupantii germani. Aceastaexplica si scuzeaza retiparirea", spune o nota la editia a doua din 1924,p. 312. La primul volum se spune: Dupa note stenografiate" insatoate au fost lectii.

3 N. Iorga, Cugetare i faptd germand. Zece lectii facute la Iasi,Iasi 1918. (Prolegomene la istoria universald). Editia a II-a, Bucuresli1938 (Institutul de istorie universala). Idem, Originea i dezvoltarcastatului austriac. Zece lectii facute la Iasi, Iasi 1918. (Prolegomene lao ktorie universala). Editia a II-a, Bucuresti, 1938 (Institutul deiilorie universala). Idem, Dezvoltarea afeziimintelor poiiticei socialcale Europei. Lectii facute la .Sceala de Ildzboi, 3 vol., Bucuresti, 19211922. Idem, Elementele de unitate ale lumii medievale, moderne i con-te nporane, 3 vol., Buc., 1921-1922 (Cuprinde: I. Papi i impiirati.11. State i dinastii. Ill. Revolutii politice i intregiri nationale).

4 N. Iorga, Istoria literaturilor romanice En dezvoltarea i legiiturile!or, 3 vol., Buc., 1920 (Academia Romdnii. Studii i cercetdri, IV).Cuprinde vol. I Evul mediu. Vol. II Epoca modernä (pina la 1600).Vol. III Epoca moderna (de la 1600 Ora in zilele noastre). Indicealfabetic de Virgil E. otropa. Buc., 1925, 34 p. Editie noua Ingrijitade Alexandru Dutu. Buc., 1968. Idem, Is toria artei medievale qi modernain legiiturd ou dezvoltarea societatii, Buc., 1923. [Curs la Univ. din Bucu-resti].

18

Rdzboi,

Numai dupd aceste Intinse cercet&i partiale socote$te cipoate trece la cea dintii Ineereare de sintezd a istoriei ome-nirii'. Dupd cum arat'a' insufi titlul e vorba de o incercare".De aceea lorga va continua studiul problemelor cu specialaprivire la istoria contenzporand.2 pupa acestea se va dedicaultimei sinteze, pe care o va nunzi Istoriologie umanti, darinoartea silnica l-a impiedicat sa o mai clued la bun sfirsit.3

Dar nu a fost numai atit. Aldturi au stat si alte istoriipartiale despre popoare $i state, despre viata bizantina icruciate, despre arta $i negot y.a. Era deci posibil ca aceastdIstoriologie sa fie cea mai pretioasa contributie romaneascala istoriografia universala.

Din atit de intinsa opera, care aici nu poate fi cuprinsain toate amcinuntele ei, esential este sa ne oprim asupra unorprobleme de ansamblu.

Cea dintii problema care se impune este aceea a periodizgriiistoriei. knpiirtirea istoriei universale in perioade, eu datefixe de inceput ,si de sfirfit, este respinsa de Iorga, deoareceaceste date nu spun nimic, societatea insdi atunci nedindu-lenici o semnificatie. E mai bine deci sa nu tinenz seama delucrul in sine", ci sa cunoavem pentru ce lucrul acesta eap, care sint motivele adinci care au produs cutare eveni-

1 N. lorga, Essai de synthese de l'histoire de l'humanité, Vol. IIV,Paris, Edit. J. Gamber, 1926-1928. [I. Histoire ancienne, 1926,X+390 p . II. Histoire du moyen-Age, 1927, 570 p. III. Epoque moderne,1923, p. 628. IV Epoque contemporaine, 1928, 497 p.].

2 N. Iorga, Istoria contemporand vorbitd pentru ascultdtorii de laAcademia de Matte Studii comerciale Fi industriale, 2 vol., Bucure5ti,1930-1931, 223 p . +11. + 205 P. (Vol. II are titlul:Factorii materialiai istoriei contemporane. Pe copertii: Rezumatul cursului din 1930-1).Id-nn, 0 alta istorie contemporand. Rezumat de lectii filcute la Acade-mia de Inane studii comerciale i industriale (1932-3). Bucure5ti,1933, 131 p. Idem, Originea formelor contemporane. Lectii fricutola Academia de inane studii comerciale i industriale (1933-4),Bucuresti, 1935, 181 p. 1f. Idem, Indreptdri noi In conceptia epociicontemporane. Lectii la Academia de Comert. Dup6 note stenograf ice,Bucuresti, 1940, 530 p. (Lectii tinute in anul academic 1939-19'10).

3 N. Iorga, Materiale pentru o istoriologie umand, Fragmentedile, Bucuresti, Edit. Acad. R.S.R., 1968, XV + 375 p.

192*

+

ine-

riegi

ment istoric". Comparind istoria cu mersul unui riu Iorgaii precizeazd caracterul foarte plastic: Istoria urmdrege mer-sal riului, iar nu ce lasd la fund sau undele de la suprafalaapelor"2. Ca toate acestea el folosefte permanent terminolo-gia clasicd: antichitatea, evul mediu fi epoca rnodernd. Estedrept insd cd nu refine anii propu.,si ca limite Si nici nu con-siderd cd in toald lumea fenomenele noi, deosebitoare sd fiapdrut in acelasi limp. .5'i acest confinut nou este aceea ceintereseazd.

In aceste conditii este de admis f i o continuitate care nutine seama de vreo datd. In cunoWerea faptelor din evulmedia f i din epoca modernd, zice el sint atitea lucruripe care nu le poli in(elege perfect decit pe baza elementelorantice care se continud in evul media si in timpul nostru"3.Existd deci fi alte lucruri, care sint deosebite si deosebitoare.

Pentru cd e ALI media este acela asupra cdruia se apleacdcu mai multd afectiune fi pe care II considerd mai omenesc,ludm o explicatie privitoare la el: Istoria evului media e,de fapt, nu o varietate de natiuni, cdci natiunile, in sensulmodern, si nu in acela de entitali constitufionale privilegiate,nici nu existd, ci o unitate de organizare Fi mai ales de con-Viintd, iar aceastd unitate nu e decit terminul ultim al uneidezvoltdri a societdfilor antice pe care cu greu numai le-amputea numi cu terminal obipuit de state"4.

Asa cum apare periodizarea in conceptia lui Iorga, de alt-fel destul de nebulos, este justd numai pentru istoricul carecunoafte toate amdnuntele fi este stdpin pe toate sursele deinformare. Altfel se poate ajunge la formuldri prea generale,interesante in sine, dar fard folos pentru cititor. Nediferen-fiate limpede in continut fi neaxate pe o succesiune crono-logicd necesard, farmecul noutdtii nu este gustat .yi nici nupoate fi retinut fdrd eforturi serioase. Se impyne dar sd reti-nem periodizarea ca o necesitate metodologicd. Sintem de

1N. Iorga, Chestiunea Ijinului p. 19.2Idem, p. 20.N. Iorga, Observalii ale unui nespecialist asupra istoriei antice,

P. 6.4 N. Iorga, Papi f i irnp4raiii p. 5.

20

acord sd nu fie insd prea mune saltare ci sOltiirafe. De altfeli Iorga mcirturisefte cd nu dorefte a rdsturna notiunile con-

ventionale".Cultura, civiliatia Iorga le-a privit sub cel mai larg ori-

zont posibil. Curios insci, el nu a crezut in posibilitatea na$-terii simultane a mai multor facare de culturd $i a autattotdeauna modelul, adicd un singur loc de inceput de undederivd toate celelalte. Trebuie pOrdsild ideia- focarelor deeivilizalie zice el care, aprinzindu-se simultan, ar dadrept mai multor natii sO reclame in acela$i Limp paternitateaasupra tuturor rezultatelor ciftigate pind la inceputul ereinoastre"2. Unde a puha fi acest focar initial? De la popoa-rele din interior desigur di nu era nimic de luat", spume Iorga;in schimb ar pu,tea sO fi fost fenicienii de la care, prin Greta,a trecut la greci3. Acestia au. creat aria de Livilizatie cunos-cutd pe care intr-un moment dat o atribuie raselor medite-raniene greco-latine4. Grecii o vor intinde prim, coloniile lorin toate pdrtile, inclusiv pe tOrmurile Mdrii Negre.

Dar acea,,sta nu se apreve aici. Traco-ilirii streinuvii no$-tri... departe de a fi avut o culturd speciald... au realizatpotrivirea cu insufirile tor proprii a culturii grece$ti, care$i ea nu poate sO derive decit din cullura imprumutatd Ori-entului"5.

Este cunoscut faptul cO lorga face cele mai neasteptatepolitice $i culturale, pe raze teritoriale foarte intinse $i

in timpani diferite, peste popoare qi arii de civilizatie. COLL-bind mereu modelul" ajunge uneori la coneluzii care stirnescnimirea. Astfel o data spune: Cum nu se poate vorbi de oculturd tracicd: ford legOturi cu puternica QatrO culturald depe meleagurile Mdrii Egei, tot apa nu putem adniite niciactivitatea maritimd a scandinavilor fOrd impuls $i fOrd mo-del". Acesta vine de la gotii din cimpia sciticd, inikiatori ai

Materiale, p. 12.2 N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 7.3 Idem, Chestia Márii Mediterane, p. 8.4 Idem, Chestia oceanelor, p. 8.5 Idem, Chestia Metrii Nlediterane, loc. cit.g Idem, Chestia oceanelor, p. 7-8.

21

legd-tali

1

nautismului grecesc si emigrati spre nord devin nortmanii,cunoscuti priu descoperirile maritime spre vest. i ei vor inte-meia carnal, dupd modelul grecesci.

Astazi se discuta ca pasiune despre legatnrile de civilizatieintre lumea veche si lumea noted i, daca au fost,pe ce cale auaunt loc. In aceastd privintd Iorga vorbind de civilizatiaveche a Mexicului lui Montezuma fi al fiului sau Guate-mozin, cede un contact stravechi ea Asia" pe care El sprijindprin credinta sa: cad, inca o data, vetrelepatoare n-au fost mai niulte"2.

0 data aparut focarul de civilizatie aceasta se raspinde$tecu inlesnire. In principal purtatorii ei sint navigatorii. Aven-turile acestora, cu mate greutatile si riscurile lor, in cautarede drumuri noi ci lesnicioase catre nzirificele Catai (China)

Zipangu (Japonia) sint foarte plastic S i cuprinzator carac-terizate de lorga: Trebuia mai multa cutezanta decit $tiinta,mai Inlaid energie indaratnica decit socoteala prudenta, maimultd sete de ci.ytig, de onoruri qi de putere decit tendinte mainobile ci, cel malt, pe linga aceste lnsuini, $i dorinta pioasa,generald hied pe acest timp, de a rdspindi credinta mintui-toare a lui Ilristos"3. Insa aceasta nu numai la creVini.

arabii prin legaturile lor comerciale i religioase s-auinsinuat peste rinuturi foarte departate; pind in India $ipe coasta de rasa,* a Africei. Dar nu prin aceastd prepon-derenta politica se impun ei ci prin necesitatea pelerinajuluiritual, hagealieul la Meca fi Medina, capita ei suprematiabocald ci prin necesitatea de a intretine o circulatie continua;aceasta cerea formarea unei flote"4 prin care au ajuns sadomine Mate dale maritime ale vremii.

Ciiile maritime i fluviale singure nu pot fi la baza tuturorschimburilor culturale. Trebuie finut seama si de citile teres.tre. Acestea impun insd o unitate de rasa i o stapinire orga-nizata. Pentru cea mai mare parte din Europa i pentru tim-purile ei mai vechi drumurile au fost asigurate de celti.

Idem, p. 6-7, Cp. §i Chestiunea Mara Mediterane, p. 83.2 Idem, Chestia oceanelor, p. 24.3 Idem, p. 19.

Idem, p. 23.

22

ciaiiizaiei ince.

$i

tismului ii aparline cea din lii uniformizare pe o arie foarteintinsd: acea lume cadet ce mergea de la coasta de Apus aIrlandei pind l.a scordiscii Dunarii inijlocii, pind la Singidu-num 0 la Noviodunwn, care in preajma noastra poarta nwneceltice ( ba chiar pind la Asia Mica, unde numele deGalatia cuprinde o intreaga provincie"'. Intuitia sa de atunciastdzi este tot mai mult pusd in lumina.

Celtismului ii urmeaza iliro-tracismul, care formeaza sub-stratul poporului nostru.

I liro-tracii sint prin romani. Pe acestia ii cunoaf.tem mai bine ca popor de ordine. De aceea i in opera lui Iorgaromantismul ocupd un loc preponderent. Ii vom urmari inciteva institutii fundamentale care, in uncle privinte, an ajunspina in zilele noastre.

Se impune mai intii o explicatie despre monarhie. lorgaii mita originea apoi face o seamd de distinctii care meritasd fie luate in consideratie. Apare in Oriental apropiat cateocrafie $i se caracterizeazd prin existenta unui rege pe carelb recunoa0e intregul popor, care nu poate trdi fdrd el si nuEntelege sd aibd vreo inifiativd in afard de vointa lui. Aceastafiindcd numai lui, regelui, i se recunouyte o origine divina2.

Perfii an preluat aceastd conceptie teocraticd, dar an incer-cat fard izbindd sd o transforme in monarhie universald.3

Monarhia orientald n-a patriots Ia greci i acegia nu aaintemeiat un stat. Statul grecesc n-a existat niciodatd" ziceIorga, funded ei n-au trait decit in cetate, HOAK, civitas hiromani"4.

In schimb o regalitate apare in vecindtate, in Macedonia.La Iorga aceasta insa are un sens de rasa pe de o parte, sentcare se lasd prea malt in intunerec, pe de altd parte, unsens de relativd inovatie politica, ignorat aproape en total".Anume a fi incercat o forma noud a dominatici peste mai

1 N. Iorga, Chestittnea Márii Mediteranc, p. 40.2 Idem, p. 15.

p. 23.Idem, p. 21.

23

i

inlocain

qi

°Mem,

popoare e meritul Macedoniei"1. i ea este explicatdastfa: ri galitatca macedoneand nu e decit o regalitate de cla-nuri, de triburi, cum sint la albanezii de astdzi, de «fare».Clanurile de va, reunite, siint nevoia de un conducdtor suprem,care poate lua un titla sau altul, dar, in totalitate, forma cerezultd din rean,irea pentru anume ocasiuni a clanurilor esteforma de regat. Intocmai precum la noi judetii de odinioardau cdutal sd se adune sub forma de Voevodat fi de Mare-Voe-vodat, cum viata izolatd din vdi a simtit nevoia de a se stringesub conducerea unui $ef suprem, din nevoi politice exterioaresau din nevoia de expansiune fireascd in cutare $i cutare di-rectie"2. Am citat in intregime pasajul fiindcd apropierea pecare o face lorga ni se pare fireascd.

Dupd aceste ldmuriri putem trece la imperiul roman. Ince-puturile nu sint destul de bine cunoscute. Se ftie cd a fost oregalitate la Rotna, care a creat un stat. Dupd aceea s-a insti-tuit republica ci acesteia i-a urmat imperial (Imperium ro-manum), care nu este o notiune abstractd, ci o necesitate is-toricd. Intre republicd ci imperiu nu a fost o deosebire de fond:Nu e o regalitate de ordine divind, ci o alcdtuire particulard,iesitd din jocul de forte al realitdtii ci represintind in fiecaremoment, exact, rezultatul lui"3. Acest joc de forte a impusrepublicii nevoia de expansiune, relativ destul de tirziu. Nu-mai 5u vreo cloud secole inainte de era noastrd, Roma s-a gdsitindemnatd cdtre o actiune de istorie universald, care trebuiasd cuprindd inainte de toate bazinul Mdrii Mediterane prindecdderea celor cloud mari puteri cu tendinte universale care segdseau la hotarele sale" (adicd statul macedonean si statulcartaginez)4.

Trecem peste perioada de intindere maxima, cind imperiala ajuns o autoritate internationald fi supranationald3, $i neoprim la primal moment al dezmembrdrii. 0 dezmembrarepoliticd, dar na si de conceptie, cdci imperial rdmine unic

1 Idem, p. 24-25.Idem, p. 26-27.Idem, p. 39.

* Idem, p. 41.N. Iorga, Originea i dezooltarea statului austriae, p. 29.

21

3

maim

pi

2

indivizibil. Politic yi nealterat el trdiqte mai departe 'prinBizanf. Astfel, cind Odoacru inldturd umbra de impcirat,care era Romulus Augustulus, el nu desfiinteazd imperiul,ci-1 reunqte cu adevdrata Roma', care era awn Constantino-polul, unde retrimite insignele imperiale; Teodoric ostrogo-tut se duce in Italia cu mandat imperial din Bizant, iar Clovisinsusi primqte tot de la Bizanf tiIlu1ci insemnele care-1 fac sdintre in vasta organizatie, acurn ideald numai, a imperiului"1.In acest Apus intervin schimbdri mai multe ci mai profunde.

Fdrimilarea politicd din apus prin luptele intre statelc deorigine germand, En acea ne.sfirsitd vinzolire de anarhie,restabilirea ordinei se face prin episcopat, adicd prin bisericd.Astfel se creeazd o noud putere, papalitatea, care se insinu-eazd de drept divin i deasupra puterii laice. In acest seasaceasta iyi atinge obiectival prin incoronarea ci miruirea luiCarol cel Mare in anal 800 la Roma. Astfel Roma cautd sd-sireia rolul ei diriguitor in principiu yi in autoritate2.

Astfel vdzutd continuitatea ideii de imperiu roman dupdpdrerea noastrd este justd numai in ceea ce priveyte notiuneade imperiu", dar nu i aceea de roman". Dupd cum observdinsuyi Iorga, acesta nu mai este laic, ci ecleziastic ci trebuiesd-1 privim ca atare. Cd nu putea fi conceput sub aceastd formade contemporani se vede din faptul cd urmayii lui Carolcel Mare il vor restabilit ca Imperiu roman de natiune ger-mana.

Este adevdrat cd istoricii i juristii germani de la sfimitulsecolului trecut §i in primele decenii ale secolului nostru, aucercetat in amdnunt permanenta romand in institutii Si vo-cabular, cdutind in acelayi Limp sd impund i conceptia des-pre o rasd germand path', capabild yi creatoare, care singurdar fi transrnis Europei cultura y: romand imbund-tdtitd de ei, dar pur germand in ceea ce priveyte organizarea.lorga a putut fi influentat de aceastd literaturd germand. Darceea ce istoricii germani nu au vdzut yi nici nu puteau vededde vreme ce socoteau imperial lui Carol eel Mare ca o creafiegermand, Iorga ii opune tocinai conceptia de imperiu unic

1 N. Iorga, Cugetare i faptd germand, p. 26-27.g Mem , p. 31.

25

civilizatia

gi

de continuitate neintreruptd. Deci impdratii germani nu orceva non, ci numai restabilirea unei situatii anterioare. Deaici infiordtoarele lupte care au avut loc intre papi i impa-rati.

In timpul acestor nesfirsite lupe imparatul Frederic alII-lea izbuteste sà restabileascd primatul laic. De faptzice Iorga avem a face en o simpld restaurare imperialàin Italia, pentru Italia i dupg nmmele singurului dreptroman." Este deci o restaurare" si nu o creatie noted. Ast-fel notiunea de imperin" continua sa fie activa. Puterniciiprincipi germani de la 1273, cind aleg de imparat pe slabulprincipe Rudolf de Habsburg, Ii dan sarcina de restaurator,cum spune lorga: mandatul imperativ, exclusiv, de a restiluiimperial in vechile hotare de autoritate, daca nu de stapinire,ceea ce avea mai putin pret".2

Ideea de imperin se restabileste si organismul capald fortenoi, fireste in conditiile fendalismului. Acesta sat dura diemsecole, pind la schimbarile structurale din vremea primuluiNapoleon. Pentru acest moment lorga gdseste o explicalie in-teresantd in care aecentul cade in continnitatea ideii. Ilabs-burgii ei lnsii zice lorga au o datorie de recutostintafata de Napoleon. Proclamindu-se impdrat al Republiceifranceze" cum ski scris pe monedele lui , el se intelegeaimparat roman, impdrat de Apus. Acestei creatiuni Austria-ira.spunse prin alta, care numai in aceste imprejurgri puteaIi cu putinlä. Francise I cred, in august 1804, imperial Aus-triei, din teritorii care, intelese ca un singur stat prin Prag-matica Sanctinne a lui Carol al VI-lea, rdrnineau totusi dealta origine istoricd si de alt drepL"3.

Aceastd idee pare sd fie relnata in 1867, cind politica Vie-nei era din non la rdscruce. Ungurii pretindeau mai mull decitputea acorda Viena, care se gindeste acum din non la austro-slavismul" din 1818, ldrgit la toti slava de sad, capabil sel

N. Iorga, Cugetare i fapta germand, p. 40.Idem, Originea dezeoltarea statalui austriac, p. 28.

Cugetare i faptil german& p. 95.

20

2

3 Idem,

clued la an nou instrument de domnie, imperiul roman deRdsdrit"1.

Nu credem cd acum Iorga a crezut cu adevdrat in continui-tatea ideii de imperiu. Imperiul" de dupd 1804 e doar unimperiu servind drept joc al diplomatici si an numai al Vienej.

ldeea de imperiu roman .totusi a continuat sd trdiascd. S td-pinirea imperiului din oval media nu a mai fost insd de esentdromand. i aceasta datorild faptului Cd aldturea de el s-a insi-nuat imperiul erestin al papalitdtii, despre care am amintitdeja. Si in aceastd privintd lorga exprimd idei originate caremeritd sd fie retinute.

Crestinismul a apdrut ca o doctrind religioasd revolutio-nard. Incetul en incetul ea a ajuns foarte rdspinditd si destulde puternicd. De aceea Constantin eel Mare a recunoscut-ooficial si credea cd va putea intrebuinta pentra imperial ro-man biserica revolutionard a lui Ilristos". Aceasta insd de-vine un imperiu al ei care crede bine a tolera, din respectpentru traditie, urmele, atributele si formele vechiului impe_riu pdgin"2. Intelegem prin aceasta cd bazele invdtdturii emstine fuseserd pdrdsite. Ierarhia bisericeascd tindea la o hege--monie proprie. De fapt in sinul acestei ierarhii se observd doudatitudini: una rdmine tutelatd de impdrat, la Bizant, iaralta, cea de la Roma, doreste sd se impund acestuia.

Cele doud atitudini se impun atentiei lui Iorga in name-roase eazuri. Spicuim citeva semnificative.

Vorbind despre regele barbar Teodoric din Ravenna i re-latiile sale cu episcopal Romei, lorga aminteste in treacatcd ravenatii invocau o hotdrire imperiald care dispunea cdunde e scaun impdrdtesc, trebnie sd fie si trupul de apostol".Se refereau la faptul cd mnoactele apostolului Andrei de laRavenna fuseserd luate de papa din proprie autoritate, iduse la Ronza3. Este un element al dorintei de hegemonie aRomei. De fapt este mai malt: aparitia patronajului asupraoraselor prin un sfint protector, conceptie care va stdrui sdexiste pind astdzi, uneori cu grave consecinte politice. De

1 Idern, Originea dezvoltarea statului austriac, p. 115,2 N. Iorga, Istoria artei medievale, p. 21.3 N. Iorga, Papi i imparati, p. 12.

27

fi

aceastd conceptie se leaga $i reversal ei: necesitatea ca acolounde este o putere laicd sa existe $i ierarhia bisericeascd,forma palpabild a politicii sfintului patron. De retinut insaopozitia lui Teodoric, care intelcge ca puterea bisericeasca safie sub protectia celei laice.

Conceptia subordondrii puterii spirituale celei lumefti a-pare Si mai clar ceva mai tirziu, in raspunsul dat papii deimpdratul Leon: Sint impdrat $i preot"1.

La inceput aceastd tentativd a Romei nu $i-a atins scopul.Dar ea a trecut la organizarea fortelor sale, mai Entii prinmisionarism. Insulele Britanice, Saxonia, Austria $i alteregiuni din aceste parti au fost cuceriri ale bisericii crevineapusene prin pdtrunderc monahald libera, fard dirijarea uneiierarhii bisericegi centrale. Mai drzia papa a preluat asuprasa acest misionarism. Nici unii nici Oa din acegli misionarinu recunosc, $i nu simt nevoia sd recunoascd, un rege pdmin-itesc (rex terrestris). Acesta va veni $i se va impune cu sabia,ca slujitor al unui papd de tip nou, abia Encepind cu Carolcel Mares.

Sint cunoscute intimpldrile incorondrii din anul 800. Re-finem din acestea sarcina principala care se incredinteaza non-lui impdrat: crestinarea popoarelor de peste Rin. Carol celMare trecind Rinul nu a face nici din antagonism Entre fran-cii lui Isi saxoni, nici din motive de culturd, ci duce o luptdcarat religioasa", iar Wile sale tip numitele scarae (ceea ceEnseamnd cete, Schaaren)" nu urmaresc un scop militar,ci unul religios"3. Impdratul eel nou este un instrument inmina celui care dore$ te sa fie mai presus de orke putere la-mmed. ka papa va cipiga un nou prestigiu.

In aceastd tutelare a scaunului papal se inscrie $i crearearegelui apostolic al maghiarilor prin voievodul Vajk, devenitregele ,,S'tefan cu misiune perpetud de cruciatd contra pagini-lor din poporul sdu ci contra shismaticilor din lumea orien-tald"4. At Et acest rege apostolic .5'tefan cif f i urmclii lui ifi.

1 Idem, p. 51.2N. Iorga, Originea f i dezvolturea statutui austriac, p. 8-1o.2N. Iorga, Chestiunea Binului, p. 82-83.4 Idem, Originea f i dezvoltarea statului austriac, p. 16.

28

implinesc aceastd obligatie. In ale din urmd-ei qe vor indreptaci spre Terra Blacoruni, unde edinuiau in( d pdginii peetnegil.

Cruciatele sint i ele un fel de rnisionarism papal, dar inloc de cdlugdri se face cu militari, care vor pieta rdzbolul

sfint", Ii concepuse papa Grigore VII, clan II va incepe altfelUrban II. Dupd cam se §tie, cel putin la inceput, rolul papa-

nu a fost hotdritor2. El 4)a deveni insd in tinzpul cru-ciatelor necatalogate" cum k-a numit Jorga pe cele din sec.XIV-XV. Se crease impresia ca va lua na§tere un adevdratimperiu cre§tin, care nu a putut fi realizat.

Spiritul de cruciatd Ii preocupd insistent pe lorga ci amidsd-1 explice ca un fenornen de istorie universald. In acest sensna va surprinde dacd pane in sistemul cruciatei" alit pe Co-lurnb cIt i pe navigatorii ci conquistadorii alteriori. eiocupd pdminturi sub steagul crucii implintarea crucii: einteresantd nurnirea Veracruz « Crucea adevdratd# ce se ddnu o data localitdtilor debarcdrii Si consoliddrii", sistem in-trebuintat in Peninsula Ibericd pp de mauri3.

oricare ar fi -el, dd nagere imperialismuluiinmod firesc el incepe cu romanii, in lcgdturd zu care 11 i defi-ne,yte: Indatd ce o societate 1i simte in sine puterea ci clie-marea de a stringe, sub un raport sau sub altul, viata omeniriiintregi sub numele sau sub conducerea sa, atunci se produceimperialismul"4. Este o definitie obiectivd. Putin mai ina-inte vdzuse imperialismul ceva mai ornat: O cucerire iii stilmare se poate explica in cloud moduri: sau prin ideea de glo-rie, prin tendinta neapdratd a unei dinastii, a unei clase con-ducdtoare, a unei caste militare, diplomatice, de face dinrdzboi o ocupatie din care sd-i vie laurii biruintei, pomenireain analele timpurilor viitoare, sau, iardfi, poate sd porneascdactivitatea cuceritoare a unui stat din anume nevoi interne"1.

1 Jdeni, Chestiunea Mara Mediterane, p. 18.1Idem, p. 21-22.

N. Iorga, Breve histoire des Croisades et de leurs fondations enTerre Sainte, Paris, 1924, P. 39.

a N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 24:N . Iorga, Observaiii ale unui nespecialist asupm istoriei antice,

D. 160.

29

si

Imperial,

a-si

2

litalii

Privit sub acest unghi de vedere imperialismul este foartevechi, insd cdpatind tot alte forme. Astfel intilnim un imperia-lism maritim spaniol: Filip va afirma, exercitind dreptulimperial de cdpitan al cruciatei, Wei intr-un domeniu carac-Ural de hegemonie mondiald, de cesarism ndvdlitor stdpi-nitor, al puterii sale"2. Spaniolilor le urmeazd olandeziipentra care nu mai este o chestiune da cruciatd. In scull timpincepe o luptd de concurentd En care vor birui englezii, cu careincepe adevdratul colonialism. Explicatia acestei dominatiiengleze, asupra unei lami complexe si variate, Iorga o vedejust in faptul cd au mastenit de la nige inainta.si cu mullmai matte mijloace i cu o energie cel putin egald si sistemulel inst4i al dominatiei indirecte, al exploatatiei tributare,al guvernarii prin organele inse§i ale popoarelor supuse §idispozitia acestora de a se lása tratate astfel"3.

Englezii au dus colonialismul la paroxism chiar fald denatia lor emigratd. Se degeptase zice lorga un impe_rialism englez nou, pp de cetdtenii proprii de peste ocean,in care (Anglia) vedea numai supu,Fi clienti: un imperialismoficial, un imperialism comercial, un imperialism de opiniepublicd, de sentiment popular, care menia ruina apropiald asplendidei opere indeplinite"4.

In luptd cii acest imperialism englez iau naftere State leUnite ale Americii. 0 data cu independenta acestora apar pre-misele unui nou imperialism, care in veacul nostru va avea unalt caracter..

Una din cauzele care provoacd dezmembrarea imperialis.mulai" roman fi transformarea lui este asaltarea lui de cdtrepopoarele vecine, unele mai mutt sau mai putin sedentare, celemai ntulte insd nomade. In tot timpul care urmeazd, pind laincheierea evului media, acestea vor juca un rol important inspecial in istoria Europei. Este perioada zisd a migratiuniipopoarelor.

I N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 30.2 Idom, p. 42.

Idem, p. 66.

30

Emigratia popoarelor (Volkerwanderung) Torga nu o vedeca o succesiune mecanicd dupd care un barbar" impinge dinurmd alt barbar", ci ca rezultat al altar factori mai mdrunti,dintre care nume$te pe eel de culturd 0 de inmultire a popora-tiei (deznografic), dar care au putut provoca avalanya, pecare o prezintd metaforic: De nzulte ori avalanyele cele neariale muntilor nu se desfac in arena unei furtuni, ci o foarteuyoard adiere de pint, ori nunzai talanga pe care a scuturat-omai tare, o oaie speriatd, ajunge pentru ca din aceastd uyoardvibratie a aerulai sd se provoace caderea tot nzai iute a maseiteribile".

Care sint cauzele nzigrdrii popoarelor f i mai ales raportu-rile lor en imperial roman, singura organizare statald recu-noscutd valabild yi, imutabild? De obicei istoricii au recurs lacea mai simpld explicalie: catastrofa, rezultat al conflictulaiinevitabil intre societatea romand putredd yi, societatea bar-bard" plind de vitalitate. 1Vimic mai fals decit aceastdexpli-catie intemeiatd numai pe exegeza izvoarelor istorice narativecare, se ftie, sint totdeauna subiective. Abia En secolul at XI X-lea, clad pe plan politic se impune principiul nationalitdtiloryi, fiecare popor lyi mild f i laudd penatii sdi, incepe sd seschimbe optica sub care erau priviti barbarii". La aceastdschimbare a eontribuit, pe de o parte cunomyterea yi folosireamai multor categorii de izvoare ale istoriei date la lumina'acum, iar pe de alta, luarea En considerare a factorului econo-mic f i materialist. Trebuia deci gdsitd yi explicald mai intiicauza acestui fenonzen de istorie universald yi numai dupdaceea sd fie prezentate efectele. Catastrofa" nu mai satisfaceape nimeni. Altfel trebuia vdzut raportul Entre roznani 0 bar-bari".

Nu este cazul sd stdruim asupra acestei chestiuni si asupramodului cum a fost ea privitd in istoriografie En ultima saidde ani. Credem insd cd Iorga, referindu-se la relatiile roma-nilor cu germanii, a gdsit cea mai plasticd formuld, care en-prinde atzl factorul politic cit 0 eel economic, En desrd.yurareistoricd. Anunze el spune cd in raporturile rommzo-germane sedisting cinci faze concretizate in acest mod: In faza intii se

IN. Iorga, Chestiunea Rinului, p. 59.

21

impiedicd germanul de a trece granitaCesar; in faza a douase incearcd a-1 distruge la el acasdVarus; in faza a treia, serecunoa$ te germanul ca vecin permanent, cagerindu-1 cu totfelul de mreji diplomatice Germanicus; in fazn urmdtoareel a primit cu miile in provincii, prim regiunile mai putinlocuite, $i in ultima fazd impdratii din veacurile al II I-leaSi al IV-lea e adus in armatd, in magistraturd, in eonsulatchiar"I.

Formula aceasta isi gdseve aplicare $i in alte imprejurdrisimilare, indiferent de timp f i loc, in Apus ca fi in Rdsdra.lorga insd nu a mai aplicat-o metodic defi continutul eiapdrare, intimidare, diplomatie, colonizare qi utilizareniciodatd nu a fast pierdut din vedere.

Cei dintii barbari" cu care imperial roman intrd in con-tact sint germanii, pe toatd granita sa europeand. Moravurilelor erau deosebite de ale romanilor,, cdrora le apdreau ca pro-vocataare de dezordine. Intre acestea era $i conceptia despreproprietatea particulard, inexistentd la barbari", $i despre$cf sau rege considerat ca stdpinul unic al tuturor bunurilormateriale. Romanii concepeau statul bazat pe legi, pe disci-plind rationald pe cind regalitatea barbard era o stdpinirepersonald, procedind din cucerire, producind o proprietatecapabild de irnpdrtire ca- un lucru privat, ca o res privata,pentru moVenire. Roma era garantatd de acele tulburdri, deacele sfifieri care la barbari.reieseau neapdrat din principiilechiar ale organizatiei lor politice"2.

Trecind aceastd fazd de neintelegeri $i compromisuri popoa.rele germanice se adapteazd ordinei romane a cdrei necesitateo simt $i ei3. Dar prin aceasta din dumani devin colabora-tori $i nu mai sint barbari". Ii intilnim in imperiu $i inafara lui sub regii" lor. Pentru acelti regi, ea f i ai altor se-mintii, lorga are aceastd explicatie: Rage inseamnd pe aceavreme orice stdpinitor neatirnat cdruia ii lipsefte singura legi.timitate pe care o cunoa$ te evul media, aceea a coroanei un-

1 N. Iorga, Chestiunea Rinului, p. 54-55.2 N. Iorga, Chestiunea Mdrii Mediterane, p. 65.2 N. Iorga, Cugetare f i faptti germand, p. 23.

32

periale"1. Legitimitatea aceasta in adevcir a jucat in marerol in istoria universalei.

Raportul cuceritor ft cucerit nu e greu de explicat: cumtcitarii mai tirziu au dominat p expkatat pe slavi, pe greci,pe romcini prin Ensesi a.yezdmintele ci cii insesi cdpeteniileacestora, ci.ya au feicut ci germanii cu mai vechii yi mai inain-tatii locuitori «romani». Lyi aceasta a fi fost, dregeitorulavind atingere cu cetdtenii jos, cu stcipinul sus, una dincele mai vechi cauze ate adaptdrii intii, ale amestecului pe ur-mei". Iorga definepe astfel un principiu pentru ra-porturile autohtonilor cii tori migratorii dominatori.

Nu steiruim asupra acestei chestiuni. Mai alegem insd ci-teva exemplificdri raportate la cei mai violenti invadatori:nomazii turanieni sau popoarele turcice. Acestea nu repre-zentau idei politice imprumutate de la Roma scut capabile dea fi influenrate de conceNiile politice romane, ci ideile poli-tice ale Chinei, socotiti ca Fi dinfii in exactitatea, En punctuc-litatea P caracterul practic al cruzimilor kr, ca i In perfectacontabilitate a cuceririi, oameni Fi lucruri". Faptul secede limpede pe vremect tdtarilor. De la inceputul sec. XIIIGinglzizhan fi urmasii sdi constituie un imperiu de stepe, aAsiei, a Rusiei si a Panoniei. El se intindea de la hotareleChinei pind la Carpag, peste atitea popoare felurite, cdrorale impunea aceeayi pace a impcirdtescului han, acelect# prac-tice de comeri, acelassi sistem de mdsuri, de greuteifi, de mo-nedd, acelayi regim carnal. Comerlul mondial a folosit enorrnde pe urma imensului stat mongol, care supt atitea raporturia pregdtit vremile noud ale economici generale"4. Iatd decicum acest flagel a contribuit la fortnarea unei unitciti econo-mice.

In sfiryit sistemul politic instituit la inceputul perioadeirnigratiunilor ii intilnim Si la turcii osmanlii. Dupd luareaGallipolii nu s-au gindit sd formeze un stat. Le .trebuicut un-mai puncte de plecare pentru hoardele kr de jaf ft pentra acest

1 Idem, Originea Fi. dezooltarea statului austriac, p. 43.2 N. Iorga, Cugetare faptd germand, p. 21.3 N. Iorga, Chestiunea Marti Mediterane, p. 52.

N . Iorga, CLevia oceanctor, p. 10.

333 Scrieri istorice vol. I N. Iorga

valabil

fi

tucru cucerese. Dar ei nu guverneazd. in toate pdrgle, do-minaliunea tureeascd, timp de inai multe secole, s-a sprijinitpe acest mod foarte upr, de a stdpini: pdstrarea autonomieicomunale, cu cifinzatie protogeri, rd5punzalori pentruplata haraeiului de rdscwnpdrare, pentru stringerea copiilordin care se hrdnea corpul, vestit, al ienicerilor, pdstrarea or-ganizatiilor creVine din interior, de o formd superioard, cwnera organizatia religioasd. Rasa turanicd nu concepe statulaltfel de cum au fdeut i tdtarii in Rusia"1.

Prin aceasta Iorga a contribuit la fixarea opticei prin caretrebuiau priviri barbarii in general, mongolii in special.

Rraboiul, mai mult decit se crede de obieei, este un agentfoarte activ in istoria universald. Purtarea lui are motive di-verse care pot fi drepte san nedrepte. Clasarea intr-o categoricsan alta nu este o problemd care sti ne preocupe aid. Ceea ceintereseazd este cum vede lorga aceastd problemd in sine fipe oamenii care au condos rdzboaie. Este normal sei ne gindinzla acest aspect Pitied el a inehinat numeroase pagini de prea-marire pentru acele rdzboaie pe care le considera drepte si tota$a de condamnare pentru cele care se abdteau de la moralasocietdlii in care se sdviqeazz.

in general Iorga a privit rdzboiul, de altfel ca pe orke actde violentd, drept o oroare incompatibild cu demsitatea deom. De aceea mai adesea l-a coizbdtut vehement, iar pentrucele nedrepte formula aprecieri intr-un limbaj neobilnuit mo-dului sdu de a gindi i scrie. El porneVe de la principiul cdpentru cele mai multe rdzboaie purtate nu avem de-a face enrdzboinici de profesie" .54, nu sint oanzeni ai rdzboiului, cisint oameni cari infr-un anume moment ajung sd conducd oluptd sau sá fath un reizboi cari, a doua zi dupd aceasta seintore in ceeace numim noi viala civild" sau viata omeneascdfn totalitatea el"2. Deci rdzboiul nu ar trebui sd fie o profesie,ci numai o necesitate exceplionald.

1N. lorga, Chestia Mara Mediterane, p.N. Iorga, Oarneni reprezentativi in purtarea .rdzboaielor. Leefil

finate hi Yeoala de. Rdzboi in 1937, Bueuresti, 1%3 (Institutul deIstorie universa1i1 N. Iorga") p. .10.

34

1.19.

gi

0 incursiune de prezentare a tnturor rdzboaielor despre carea vorbit i scris Iorga nu este posibil de Pent. eine sint scar-nitorii de rdzboaie si din ce motive au fdcut-o el a ardtat-omai adesea. Matte din acestea se pot culege din lectiile saleinchinate purtatorilor de rdzboaie i publicatd postural. 0spusese o datd $i pentru izbucnirea Rdzboiului de 30 de aniprovocat de nobili, clerici, generali $i diplornati de la curledaustriacd: Lor ii trebuia rdzboiul necontenit ori mdcar rds-coale, represinni, toate mijloacele prin care se poate ajunge laonoruri demnitati, la bani i la feude, la avere i la innia-rire"2.

Avind in vedere gigantismul ultimelor doud rdzboaie mon-diale, nu putem sd nu ne oprim asnpra lor. Pe prirnul l-atrait in intregime. Celui de al doilea i-a vdzut inceputul $iintelegindu-i sensul, a putut .avea pentru el detestdri infiord-toare.

Cind a inceput primul rdzboi lorga prevestea eEl va fi unutdin cele mai mari ale istoriei omenirii prin marimeaprin perfectia mijloacelor de distrugere, prin invdtdtura tacti-cienilor ci strategilor, prin imensele pagube pe care le aduceculturii urnane" cdci acest odios znasacru va fi unul din celemai josnice acte de urd idioatd care s-au seivir.yit vreodatd pefata pdraintului"3. Pe urma a scris numeroase lucrdri despreel $i a cautat sd-i explice toate variantele genezei asa cum sepuneau in acea vrerne. Cu toate acestea accentul a slat pe con-ditiile econornice, productie debwuri, concurenta monopo-lurilor, imperialisnzul in general, nzergind chiar pind la uncolonialism european4.

cella de al doilea rdzboi mondial lorga i-a pus peceteaadevdratd: acestuia de azi trebuie sd-i zicem imensul, catas-

1N. Iorga, op. cit. in nota precedent4.A Idem, Originea fi dezvoltarea statului austriac, p. 70.a N. Iorga, Rdzboiul nostru En note zilnice, I, Craiova, Ranntri

(1921), p. 7 (27 iulie 1914).a N. Iorga, Factorii materialiai istoriei contemporane, Bueurqti,

1931, p. 204. Idem, Reizboiul nostru En note zilnice, I, p. 80-83,up,,p. 18-19.

35

aytilor...

ai

trofalul reizboi"1. cu toate cd nu incepuse incd marea figenerala incleftare, el profetiza: Acum se inceared a se punela loc alt sistem: sistemul de intrebuintare a natiunilor infe-rioare pentru scopurile natiunii predestinate. Cine crede cdeste posibil ca un sistem european fi mondial sd se sprijine pecrfa ceva, cu interzicerea conftiintei de libertate individualdfi a conftiintii de drept national, 4i face o curioasd ideie des-pre mersul imprejurdrilor istorice"2.

Dincolo de cauzele rdzboaielor i de medal cam au fost par-tate nu putem sd nu ardtdm cd Iorga s-a gindit fi la un ele-ment moral: admiratia. Admiratia care creeazd eroul fi-iexplicd jertfa. E vorba de vremurile barbariei. ln vecheaarmatd germanicd scrie Iorga din vremea ndvdlirilor,era obiceiul, in fiecare primdvard, ca acei care-si sirnteau pa-terea fi dareau sd se ridice prin. fapte, sd se indrepte cdtre unconducdtor de oaste, om cunoscut cd poate duce la biruintd oceald osti4eascd, fi se eincrcdintau* liii. El se cherna Herzog,acela care zieht ein Heer", care -duce dapd dinsul o oaste; co-respunde cu (dux*, cel care duce. Ce-i lega pe aceVia, ce-ifdcea sd piard pind la cel din urmd in jurul ducelui lor? Le .gdtura personald, credinta, care aici nu mai e crcdinta in ()a-loarea militard a fefului; chiar dacd e invins, chiar dacd dove-defte lipsd de pricepere niilitard, ei, prin legdturi mai sfintedecit admiratia, sint datori sd moard lingd acela pe carel-au ales de cdpetenie, dintr-un sentiment de onoare"3.

In sfirfit mai este o preocupare universald cdreia trebuieed ne adresdm: arta .

un istoric de arta universald nu a fdcut legdturi ciasocieri de inspiratie fi de realizare, intre creatori fi benefi-ciari, in timp fi spatiu mai liogate fi mai sugestive decit Iorga.Plecind de la principiul cd arta e explieabild numai prinsocietatea cdreia trebuie sd-i fie aplicabi1e4, a cdrui valabi-

1N. Iorga, Indrepari noi in coneephia epoeii contemporane, Lectiila Academia de comert, I, Bucure0i, 190, p. 18.

Idem, ibidem, II, p. no.3 N. Iorga, Chestianea Rinizlm, p. 12; et. ft p. 35-36.

N. Iorga, Istoria artei medievale i moderne, p. 3.

36

.Nici

I

i

Mate na poate fi contestatd, el a conceput istoria artei ca oinldnluire de definitii, adevdrate explozii artistice, care izbuc-nese in inomentul cel mai potrivit spre desfdtarea privitoruluisau cititorului. Iatd un exempla. Arta goticd", mult discu-tatd in ce prive$te originea Si evolutia sa, este de fapt unstilfrancez" (opus francigenum), care creiazd o clddire care eun organism viu, ale cdrui osdturi si rnufchi, a cdrii acoperireholbotatd sint vizibile f i dau spectatorului, o datd cu nzdreataimpresie a unei indltimi care intrece tot ce se realizase pindatunci, in orice epocd, placerea unei intelegeri depline a pdr-tilor care s-au unit pentru a da aceastd impresie de total,unicd fi mdreatd".

Pare ciudat faptul cd pontru istoria artei Iorga nu intelegesd se cdreseze la , drud lucruri: biografiile, care au interesnumai in sine, fi doscrierile literare ale operelor artistice,care nu fac decit sd furnizeze pretexte de disertatii artisticesau de exclanzalii prelice". Cu toate acestea el insu$1 prinbiografii inccdreazd pe artist in societatea care l-a dat, iardescrierile lui lapidare, cd 'sea foarte personale, nu pot fiocolite. Ca sd intelegem acestea ne referim la un singur caz:Michelangelo. Sculptor din fcoala lui Donatello e florentindin tristul timp dr revolutii fi rdsturndri al lui Savonarola",a fost ehemat de Iuliu al II-lea ca sd-i impodrbeascd monnin-tul, a lucrat ,d rpd ordin. Fi supt pazd, in constringere". Inaceste conditii, intre altele, el a cl11 sublimul Moise, cea maispdiminteitoare statuie profeticd pe care a cioplit-o vreodatdmina de om" fi fresca din Capela Sixtina o lucrare pe care oindeplini eu o uriafd trudd, punind pe pereti cu o enormd fti-inta a torpului ornenesc, figuri ce par tdiate in materialullui obifnuit, marmora; aceasta insd nu fdrd o pricepere sup--Hoard a grupdrii, fdrd un simt pentru gratie fi o intelegerepentru tragic, calitdti care se gdsesc deopotrivd f i in profetifi in sibilele din colturi, dar mai ales in scena ratiunii, in

1 Idern, p. 79.2 Idem, p. 3.

37

accea a ispitei din Rai fi a izgonirii streimofilor onzenirii, inpovestea pticatului lui Cain fi a p)topului lai Noe... genialescdpdrdri intinzplitoarel.

IV

Ajungem acum la Tstoria românilor pe carelorga, el cel mai mull dintre istoricii noftri, a inscris-o in cir-cuitul universal. Ei i-a d dicat cele mai frwnoase fi pdtrunzd-toare pigini do cdmiratie, cum fi de dureroasd criticd socialdfi pollard. dVe apropiem fi aiei numai liniile directorii alecr,d ntei sale.

Anz spas mai inainte ci inceputurile do cercettitor in istorieale lui Iorga s-au aplecat asupra arhivelor. Aceasta a treia

eeu mai importantd sursd dmumentare nu-i va deveninieit data strdind. Putem pune al a fost o adevdratd impot-molire in arhive in care cauta febril sari noi privitoare in spe-cial ía trecutul ronzdnese. Si erau multe fi neftiute de ai nof-tri. Ha dm spusese cindva Ca istoria noastrd se va ldmuri nu-mai alunci rind vom strdbate nomolul de arhive, care existapretutindmi fi nu le cerceteazd nimeni. Mai mult d cit Has-den, tindrul savant Iorga avea atunci 19 ani, s-a inhdmat Iaaccastd maned titanicd, poate plicticoasd fi obositoare, pategrea fi incordatd, dir plind de satisfactii la aflarea noului $ipentru reinvicrea tabloului vietii amane care a lost. inaceasta sete (1,3 cercetare arhivisticd pontru unii numele situajunsese subiect de orgd: Iorga docunipnt 1 Aceasta nu l-asupdrat fi nu fi-a crutat timpul ca sd adune material in toatedirectiile"2, material care avea sd schimbe optica istorio-grafiei romiine.

1 Idem, p. 174. Cp. si Idem, Art et litt?rature des Roumains.Syntheses parallèles, Paris, 1929. Idem, Arte e lettsrotura deiRomeni. Sintesi parallele, Roma, 1931.

2 N. Iorga, Istoria poporului romdnesc, I, Bucure*ti, 1922, p. 5,p'refatil la traducerea roman6i.

33

d°

si (1,

ka au apdrut nwneroasele sale publicatii dP documente.Studiile de istoria romiinilor an inceput din intimplare cu

ldmuriri de probleme minore sau en precisdri de anuinunte,care i-au apdrut in cale. Acestea i-au ardtat cite golari in ex-punere existau in istoria noastrd, cite lucruri lipsean Si cit

multe avean nevoie de indreptdri. i a pornit la constructicprin aceste arniinunte.

Prilejul sd aytearnd pe hirtie intr-un tot organic, o sinteza,ceea ce gindise totdeauna dar realizase numai partial, se ivepe.in 1901. Fostul sdu profesor din Leipzig, Karl Lamprecht,i-a cerut sd scrie pentru coleetia Istoria statelor europene",,care apdrea la Gotha sub conducerea sa, o istorie a romdnilor.Iorga a reispuns imediat cu o sintezd in cloud volume, Istoriapoporului romilnesc in cadrul formatiunilor jui de sLai (0.In aceasta, spunea Iorga, nu trebuia sd fie mei inbire, niciurd, ci observarii imp urtiale prezentate intr-un viu tabloncultural" i o privire limpede despre tot ce-i intreg, mare, ca-racteristic .yi de interes universal", iar natinnea Incdi ca dfiintd vietuitoare" urmdritd in legdtura sa en popoarele inve-einate"2. ka cum spusese cindva $iGheorghe Acesta afost crezul de atunci al lui Iorga, crez care nu va fi pardsit totresinl victii sale.

lorga mdrturise,ste eti in acel moment cunoftintele uncle Inacest domeniu eran ale unni om de treizeci de ani" ci un ajan-seserd bled la acele idei generale care sint rdsplata unei fwni-liarizdri indelungate en subiectul unei meditatii stdrui-toare asupra Totiqi el a conceput istoria poporuluiromeut in intregimea lui, inset nu o istorie do date orinduitesimetric in saltarae de provincie ci, dincolo de eroi de fapte

Iorga, Geschichte des Rutniiniseken Volkes int Rahmen seinerStaatsbildungen, 2 vol., Gotha, 1905 (Geschichte der Eu,ropäischenStaaten). Trad. Istoria poporului ronuinese, de Otilia Teodoru(Enache) Ionescu, 4 vol. In 5 fasc., Bucure§ti, Casa *coalelor", 19221928.

2 Idem, Geschichte, p. VIIVIII. Istoria poportaw: romdnese, I.p. 8-9.

3 N. lorga, Istoria poporului romdnesc, I, p. 5, prefatala traducorearaminoascA.

dn

incai.

fiti"3.

qi

romanil:

39

de epopee, trebuia cunoscutd in ce (Irma ea mai adinc, mai ca-racteristic, mai creator, mai romanesc. Afa, prin. cuvintulspas f i prin pictura scrisd, istoricul universal a inceput seriasintezelor sale de istorie a romtinilor.

Istoriei romdnilor scrisd in nemteste ii urmeazd o prescurtarein limba italiand in care stdruiefte malt asupra relatiilorcu Italia. Scrisd pentru poporul italian, care Lisi avea f i elrevendicdrile: sale, se incheie en indicatia cdorice natiune aredreptul impreseriptibil sd-fi &eased forma sa politicd, unafi definitivd, pentru a colabora la reapropierea natiun,ii la-tine azi victorioasd cu aceea care, in diverse lupte, mad incddreptul salt integraN.

Nu peste malt limp acest drept al poporalui roman faseseciftigat prin incheierea procesului de unitate politica. Pdreacd opera istoricd militantd a lui N. lorga putea fi socotitdincheiatd. In realitate nu a fost afa. Aka claim se puneauprobleme cu total noi, care trebuictu rezolvate fi in special sesimlea nevoia unei ldmuriri a strdinilor cu privire la ceett ce(imam not mai caracteristic in civilizatie. In aceste conditii aapdrut o noud scurtd istorie a ronzdnilor fi a civilizatiei sale2.Aceasta a fost tradusd in mai multe limbi aducind tdrii sipoporului nostru reale servicii3.

Cu toate acestea Iorga nu fi-a considerat misianea sa deistoric al romdnilor incheiatd luindu-fi sarcina sd o infdtifezeintr-o noud sintezd4. Aceasta avea sd reprezinte cel din urmdpanel de vedere al stilt. La aceastd sintezd se gindea Wed demai inainte, cdci in 1928, la incheierea publicdrii in traducere

I N. Iorga, Breve storia dei Rameni con speciale considerazione dellerelazioni coll'Italia pubblicata in occasione delle feste del Ginquan.tenario italianoomaggio di un popolo fratalo ed amico da -partedella Lege di cultura" rumena, Bucure§ti, 1911, p. 176.

1 N. Iorga, Histoire des Rounains ee de leur civilisation, Paris,Henry Paulin Editeur, 1920,. Editia a doua revrautii, Bucurettti, 1022.

3 In engleze§te, Londra, 1925, In italianà, Milano, 1928, In ger.mai, Sibiu, 1929, In rom.inG, Bucureqti, 1930 §i in altele.

* N. Iorga, Istoria romdnilor, vol. IX. Bucure§ti, 1936-1939.,Traducerea In limba franceza sub titlul: Histoire des .Roumains et dela Romanité orientate, Bucure§ti, 1937-1915.

40

a istoriei sale din 1905, avea sd spinet cei pe cdi de culturdsufleteascd" poporul roman a ajuns la infdptuirea celui mainebun si mai mare cis: realizarea unitcitit nationale" careasteaptd sd fie povestitd tu grijd de adevdr, cu compdtimirepentru suferinti, cu bucurie pentru triumfurile scamp cistigateSi, inainte de toate, ca ceea ce invie orice naratiune: cu iubire.S per s-o pot -face intr-o creme nu prea depdrtatd".1

Ca in orice istorie de acest fel este de sine triples cS domindfactologia, in care totusi sint rectificeiri si interpretdri perso-nale. Na la acestea e cazul sei ne oprim acum, ci avem in ve-dere numai citeva probleme generale. Pentru prezeraarea aces-tora, cit mai complet posibil, nu n.e vom referi numai la sin-tezele amintite, ci vom recurge si la cele de istorie universald.Adesea acestea reflectd mai bine gindirea lui Iorga si dinpunct de vedere national.

Intreaga desfdsurare a istoriei Iorga o pane sub cloud pre-mise. Cea din tii priveste conditiile continuitátii unui popor:ceea ce creeazd o unitate admirabild in regiunile acestea...este acest fapt: existenta unui popor deosebit care el hrdneste,el apeird eventual, el pdstreazd continuitcaea in aceste locuri.

poporul acesta al nostru este creat pared anume pentru acestscop", hdrdzit sd fie factorul permanent" si un popor deispravd"2. I ar cea de a doua priveste conditiile sau cauzeledisparitiei unui popor ci ce mai poate supravietui. Desna-,tionalizarea unei poporatii se datoreste... numai numdrulu&covirsitor de elemente strdine, care cuceresc, sau se infiltreazd;atunci cei multi poruncesc celor putini in ceea ce privestegraiul, precum cei piqini, dacd sint pe teritoriul lor, dacdsint mai vechi, lasci celor multi obiceiurile i datinele kr,pentru cd acestea sint in legdturd cu nevoile naturii". Aces-tea $e completeazd cu: lim,ba pe care o vorbeste cinclva clasadominantd a unui popor neavind a hotdri asupra originii,vietii adinci ci sensului istoric al acestui popor, dar in acelacei se poate dovedi contrariul".4

Idem, Istoria poporului romdnesc, IV, 2, Bucuregti, 1928, p. 195;2 N. Iorga, Chestiunea Dundrii, p. 9.$ N. Iorga, Chestiunea Rinutui,15. 55.

Idem, Chestiunea Mdrii Mediterane, p. 25.

41

ci

cid

3

Problema unitdtii teritoriale si politice a poporului care itlocuieste este de prim ordin pentru istoria noastrd. In rindul

intereseazd substratul etnic, despre care am vorbit, dupdlorga fiind iliric si tracic in cel mai larg inteles al cuvintu-lni.1 Injsi ntacedonenii lui Filip si Alexandra cel Mareerau traco-iliri.2 Aceasta mndah ce romanii au trecut pesteAdriatica, i-a obligat stdpinirea peste toli, in-clusia peste daci, cdci oricine are o bucatd aintr-un poportinde sd intruneascd si restul, precum cind o parte dintr-unpopor ajunge independentd, ea cautd sd alipeascd elementelede sub stdpinire strdind".3 De aici necesitatea largirii hota-relor imperiului roman (Orbis romanus sat t Imperium ro-manum), ajungind astfel sd stdpineascd si Dacta.4

Imperia I roman totusi a trebuit sd se dezmembreze: Parteasa de rdsdrit a continuat sd existe unitar mai malt timp, inspecial partea europeand. Populatia de limbd latind de aicieste cm care ne intereseazil mai malt ca din ea facind parte sinoi. Teritorial ea era foarte intinsd, spre Apus inaintind kindin Engadina elvetiand.5

Pe cind scria istoria romdnikr in limba germand lui lorganu i-a fost destul de clard poxitia elementului romanic dinOrient, intinderea intensitatea lui, cum nici prioritateafondului roman. Totusi a atribuit acestui element termenulfericit de Romania prin care a incadrat istoria romdnilor incontextul istoriei universale. Atunci aceastd Romanic orien-ta Id nu cuprindea in conceptia sa decit un popor relativ mic,cel roman°, fiinded in Rdsdrit popoarele migratoare au lost

N. Jorge, Is'oria romdnitor, I, p. 115-130, 214-253. Idem, Ma.teriale, p. 325.

2 . Iorga, Chestiunea Mdrii Mediterane, p. 26. Idem, Istoria roma.nilor, I, 1 p. 223, 251.

a N. Iorga, Chestiunea. Dundrii, p. 26.4 Idem, lstoria romdnilor, I, 2: Sigiliul Romei.6 Cea din urmä prezentare sinteticti: N. Iorga, Cei mai mici frafi oi

nostri:romanii ladini", Viilenii de Munte, 1938 ; reproducere in Sfaturipe intuneree, II, p. 313 321, Met plam3e.

N. Iorga, Gesehichte des .Rumiiniselwn Volkes, 1,p. 62. Istoria popo.puha romdnese, I, p. 92.

42

mlii

intindd

$i

si

1

4

sa-pi

mull mai distrugdtoare- decit in Apus si facuserd s dispardromanicii in marea lor masa' rdzboinica i violentd. Acesteprime impresii aveau sd fie reluate i lanutrite ulterior.

Dupd noi cercetari directe, in care limp s-a infeiptuit ciunitatea politica', lui Iorga i se impune necesitatea de a ex-plica continuitatea elementalui romanic i caracterul relatii-lor sale en migratorii asezati peste el. Accasta Ii duce la con-statarea ferntt cá elemental romanic raseiritean se intindea dela Adriatica la Marva Neagra, inclusiv teritoriul pe care ilcnprindea fosta Dacie. In acest intins teritoriu la incepat tot"e nu era grec era roman si noul imperi Bizantul, i-a lute-lat pe toti. Pe urma an venit migratorii,s-au produs sfOrimdride granita si o park din popalatia autohtona a dispdru t. Uni-tatea politica si etnied s-a dezmembrat din nou. Romaniciivor da nastere la mai multe Romanii locale en numeroase in-terlegaturi economice si de cultural. Dintre acestea cea maiimportantd era Dacia, rdmasd in afara hotarelor imperiale,dar ai edrei locnitori, acum romani, nu au Weetat sd creadded o data si o data lc va veni impdratul". Intreg (west teri-torin Iorga II va cuprinde cicala in formula devenita istoricd:Sud-estul european9.

In aceste conditii istorice von apOrea aici si pnpoare noi,care isi creiazd state proprii si se desprind de imperiu. Dezvol-tarea acestora are o surprinzdtoare asemdnare cu dezvoltareaRomaniilor. In afard de limbd fondal de culturd este acelasi,rom ano-bi zant in .

Continuitatea calturii bizantine, continuitate pe care nutrebnie sd o pierdem din vedere nici Un moment, este pentrupoporul roman izvorul principal al propriei sale .ctailizatit.Sensul si directia acestni patronat le afla intr-o simpld notdincidentald, an adevdrat program de investigatie expus cu cal-

1 N. Iorga, La Romania" Danubienne et les barbares au VI-e siècleRraue b-Ige de Philologie et d'Histoire, III, no. 1 (192ti), p. 35-50.

N. Iorga, Formes byzantines et realite.- balcaniques. Lecons faitesa la Sorbonne, Bucurcsti-Paris-1922. Idem, Relations entre rOrient etl'Occident au Molten age. Conferences faites a la Sorbonne, Paris,1923. Idcm, Le caractère conunun des Institutions du Sud-Est de l'Europe,Paris, 1929.

43

2

dura si durere. bare allele, spune lorga, ne-am putea leiudacu un fapt, pe care l-am ardtat ci daundzi inaintea delegatilorstrdini, intr-o conferinta tinuta cu ocaziunea serbdrilor Uni-versiteitii din Iasi', cd noi, intr-anume moment, am fost unfactor politic hotarttor in Orient; atunci cind au venit turciiin Europa i cind sirbii, bulgarit, imperiul de Constantinopolnu mai existau, cind Ungaria nu putea sa joace un rol hotel-ritor in Peninsula Balcanicd. Noi am fi putut atunci, euciteva decenii sa ne fi organizat mai curind sd luam mos-tenirea puterii imperiale in regiunile acestea deRdsdrit. N-am

putut sd facem aceasta, ins-a am str:ns pe toti pribegii de ori-unde si, in cuprinsul pamintului nostru neinvadat de turci,am luat toatd civilizatia Rdsdritului crestin, Wad mpstenireaculturii bizantine, pe care am pdstrat-o mai multe veacuri.

avem bud stile i mu de muzee, care se darima din lipsagospodarilor astdzi, muzee care se chiama bisericile noastre,din care fiecare reprezintd o colectie de arta, si o sa invdtdmpoate sd le apreciem duel ce nu o sti le mat avem inainteanoastre2. Pe de alta parte el mai adaugd: Mitropolitul

Romdnesti era intli numai episcop de Vicina, in Dobro-gea, en delegatie patriarhala"3. De aici i patronatul ecle-siastic.

Vorbind de patronatul eclesiastic bizantin nu putem treceen vederea nici pe cel catolic, care a cautat seise aseze in acesteparti. Prima fazd apartine chiar inceputului crizei religioaserdsdritene din timpul iconoclasmului, continua pe vremea luiFotie s:i sfiiseste prin shisma din 1054. Sprijinitorul politicde seama al papalitatii este regele franc, apoi imparatul celnou creat la anul 800, si dupd aceea continuatorii lui. lorgatine sd sublinieze faptul cci distrugind ringul avar Carol celMare a ajuns pima la Tisa ci in regiunea Savei si a Dravei,unde multd vreme a existat o provincie Frankochorion".

N. Iorga, Les éldments originaux de l'anciene civilisation roumaine,1911. Idrem, Les Roumains et le nouvel hat de choses en Orient,

Vàlenii de Munte, 1912.2 N. Iorga, Chestiunea p. 156, n. 1.

Idem, Chestiurva Dundrii, p. 65: exarh.4 . Iorga, Che;tiunea .Rinului, p. 84-85.

44

Tdrii

1

Rinului,a

Ia,/,

Aceastdstapinire efectivd a supraviefutit prin titlul pdstratde cirmuitorii locali care au urmat: Carolus, Kart, Kral«craiu», e pentru lumea aceasta slava titlul insu$i al puteriipolitice care nu recunoafte asupra sa o altd putere"1.

Pe aceeafi linie politic religioasa se inscrie creftinarea un-gurilor $i a regelui lor AFtefan, care are misiunea speciald de aintinde catolicismul. Urma$ii mui au Entins stapinirea poll-tied si peste o parte a poporului roman. Nu a fost un cistigpolitic apreciabil, dar din punct de vedere bisericesc a izbutitsa opreascd intinderea ierarhiei bisericesti radritene organiza-rea bisericii oriodoxe de care tineau romtinii. Cea de a dozzafaza incepe cu noul imperiu romdno-bulgar, pe care El ataca,dar fard nici un rezultat pozitiv.

Regele maghiar, apostolic prin misiunea sa, reia asupra sanoua ofensiva catolicd. In parte izbute$te in .Transilvaniaunde populatia romaneascd Ii pierde clasa conducdtoare.Regii apostolici fac eforturi sustinute scili continue misiunea

dincoace de munti, unde inregistreazd unele succese.Cu mai rnultd indirjire vor duce aceastd lupta regii Ange-

vini ai Ungariei. Politica lor, care reprezintd o continuitatea politicii catolice, Iorga o rezumd intr-un pasaj concentrat,dar cu un sens atit de adinc $i de exact, Wit nu md pot opride a nu-1 cita: Dar in deosebire de menzbrii Casei de Luxem-burg, ei nu pierd din vedere o singurd clipa misiunea aposto-licd a regalitatii lor. De aceea Carol-Robert va cauta, camandatar apostolic, nu ca misionar al maghiarismului, in«vizuina» lui din Arges, pe «pastoral oilor sale», pe .BasarabVoevodul, care nu se ldsd «pins de barba», ci-i distruse strd-lucitele ofti, la Posada, in 1330. De aceia Ludovic se incurcdi el, la Severin, ca ci pe cursul unde ai sdi intim-

pinara biruitoarea irnpatrivire a pircdlabului Dragomir, inlupta cii Alexandra, fiul lui Basarab, ci cu Vladisktv-Vlaicu,fiul lui Alexandra. De aceea incercd el sit' opreascd in ()dilede nord ale Carpatilor romtinefti intemeierea unei Moldovede pribegi maramurdoni"2.

1 Mem, Originea dezvoltarea statului austriac, p. 13.N. lorga, Originea i dezvoltarea statulu.i austriac, p. 36-35.

45

$i

2

laloatibci,

oi

Noul misionarism catolic nu se serveste insit numai de regiiUngariei. 0 astfel de misiune o ia si Carol al Boemiei. Acesta,la 19 februarie 1355, scrie lui Stdan Dusan al strbilor sdtreacd Ia catolicism, Entre altele invocind i limba lor comund:tovardsia nobilei limbi slave" (eiusdem nobilis slavici idio-mains .participatior.

in tstoria poporului roman un loc deosebit El ocupd qazisa chestiune mania" san a continuitalii lui. in lunga siuneori violenta discufie s-au consumat miate energii si s-anprdbusit numeroase constructii bazate pe fabuld. Astdzi pareofios a mai reveni asupra acestui proces istoric definitiv bran-sat pe alocuri mai este nienfinut sub spuzd incendiara.1oiga s-a aliniat si a fundanuntat continuu permanenlanoastrd pe acesic meleaguri.2 In afard de unitatea terito-riald si etnica, Iorga himureste continuitatea poporului

peste Mate vitregiile vronurilor miracolul" despre carevorbesc unii, Entre i prin colaborarea cu popoarele mi-gratoare. 0 intreagd parte din istoria poporulut romanese

zice lorga i a teritoriului ocupat de dinsul zace in in-luneric: aceca a raportutui dintre inaintasii nostri si

trimesi, unul dupd altul, de nesfirsita stepd rdsdriteand.Putem afirma, pe baza unor formafinni analoage de la uncapdt la altul al vechilor hotare imperiale romane, cd ei antrait in autonomia anon «Romanii» asteptind pe impdratul,dar neprimind pe regele &Inbar adus la vintul invaziilor... cise paean si infelege cu

Aceasid concluzie cred cd in concepfia lui lorga std in doudpremise pe care le-a formulat adesea. Prima std in deosebireaEntre robi oamcni liberi. Un citat dintr-o scrisoare din anul601 a papei Grigore cel Mare folosit de lorga o aratd: regiibarbari sint domni peste robi, iar impdratul romanilor pesteonneni liberi" (reges getium domini servorum sunt,Impe-

1 Id.m, p. 33-34.2 N. tow, Istoria romrinilor, vol. II: Oamonii ptimintului (ping -a

anul 1000), Bucureei, 1936.N. lorga, Imperiul cumanilor i domnia lui Básárab& Un capit( 1

din colaborafia romdno-barbaril in evul media. Acad. Rom. Mem. Sec.liana istorice, seria III, tomul VIII, Rucure§ti, 1928, p. 97,

46

drsi

to-mdn,

si

Cecil

I

°

rator vero Romanorum dominus liberorum)1. Intelegemcd fiecare popor barbar era proprietatea regelui sdu, dest intotalitate se considerau liberi, cum se Si numeau unii: francii2.In aceeaqi situatie erau si Romaniile din imperiu si dinafara lui.

A doua premisd stei in formula federati (foederati) pe caren-au intrebuintat-o romanii numai la Dundre, ci si pe toatdlinia vecindtdtilor cu neamurile gernzanice. La Bin, ined

pe vremea lui Tiberiu, se cede bine acest lucru, cind se face oadevdratd colonizarc de germani in Galia, fie ca supusi (dedi-titii), fie asezati in locuri statornicite (sedibus assignatis)3.Formula va fi folositd qi mai tirziu. Ca romdnii se paeanintelege en ndvdlitorii o vedem si, fatd de unul din cele maiviolente exemple: avarii. In aceastd privintd .lorga spune:Avarul se intilneste unde are de cules un profit, o mind: undeare an vad: acolo venea fdrd indoiald. Se intilnea wide maiera an ores care ddinuia, wide se tinea an bilci. Acolo se infi-inta haganul ca sd culeagd ceea ce i se cuvenea. Se mai intil-neste avarul iardqi intr-un punct mai important sub raportalmilitar qi unde se asezau ostasii in ceatd, cum mai tirzia an-gurii asezau un nunzdr dintre romdnii nostri, pe care-i nu-mean iobbagiones castrorum, «iobagii celdtii », euvintul iobag.el insusi fiind un cuvint turanic. Avarii, se mdrgineau ad viz,i-teze celelalte locuri, sd trimeatd, la anzunite timpuri, strin-gdtori inarmati de dijme, cum se trimet in limp de campanieanume soldati care sd stringd din pdrtile vecine ceea ce trebuiepentru hrana ostii"4. Este formula -care se poate aplica tu-turor barbarilor".

Mai addugdm aprecieri despre alti ndvdlitori cu faimd nu.mai putin infiordtoare: tdtarii, Dacd zidari s-au sfdrimatinaintea tdtarilor qi biserici au cdzut la pdmint, dacd marib)gdtii ordsenwi au fost pierdute, omul sdrac de la tad n-asuferit aqa de mult. Ba uneori, atras el insusi de acest mareval enceritor si, jdfuitor, el a preferat, decit sd rdmiie la gos-

N. lorga, Papi Imparati, p. 30.Idem, Chestiunea Rinului, p. 37.

a N. Iorga, Chestiunea Rinului, p.4 N. Iorga, Chestiunea Dundrii, p. 54.

47

.de

I oi

50.

poddria lui antenin(at ori sd facd din non dupd ceasulpustiirii, sd intre fi el in acest dant ostcisesc fdrd pdreche, dincare putea sci cictige ceva".Insd aici Iorga mai dd o explicatiecare aratd personalitatea poporului roman. Pentru aceastafolosege un izvor bizantin, Nichifor Gregoras, care spune cdromanii robiau lard voie cu trupurile" (o-coilccat, 1.tiv BooAeuaccv"cixovsg), dar au pdstrat totdeauna inclinarea spre autono-mie" (8i yvoSirip ot&rovolltrzg) dorinta sd se deosebeascdde pdgini" (gcpeaK xca TiLvasePiav COao-rpEcocag)1.

hi sfirfit mai amintim un factor, instinctul national, carerdsare neaftep tat, dar hotdritor: in viata popoarelor este in-stinctul national, din care se va dezvolta pe urmd constiintanalionald, care va ajunge sci fie lucrul de cdpetenie in timpu-rile noastre" 2,

Acum, dacd in. opera alit de intinsd fi de variatd a luiN.Iorga, incercdm sd gdsini firul cdlduzitor prin care a situatistoria romdnilor in cadrul istoriei universale, ni se pare cdel std in faptul cd a cdutat sd observe fi sd ldnzureascd oriceinfluentd din afard care s-a exercitat asupra dezvoltdrii popo-mini roman, dar n-a uitat niciodatd sd arate i ce a datacest popor altora3. In acest context el a urmat ca principiuconstant rolul fortelor de productie interne, sau, cum spuneael, sd observ naliunea insdci ca fiintd vietuitoare fi sd-i urmd-resc mersul ei lduntric" 4. Se poate abate, oare cineva, de laaceastd constantd?

V

Am spus mai inainte cd Iorga a inceput prina avea viziunea despre viatd prin socialism fi cd din acesta aizvorit omenia lui ci aversiunea fatd de orice violentd. Cu toate

1 N. Iorga, Momente istorice, Bucure§ti, 1927, p. 104-105 (Acad.Rom. Mem. Sect. ist. seria III, tomul VII). Cap. Idem, Geschichtedes rumänischen Volkes, I, p. 143 ; Istoria poporului romdnesc, I p. 194.

2 N. Iorga, Chestircnea Rinu.lui, p. 171.3 N. Iorga, E tudes rournaines I . Influences etrangeres, Paris, 1923,

p. 13. Idem, .Romeinii in strdindtate de-a lungul timpurilor. Lectii laYcoala superioard de Rdzboi. Dupti note stenografice, Valenii de Munte,1935, p. 171.

4 Idem, Geschichte des rurneinischen Volkes,I ,p . VII, Istoria poporuluiromdnesc, I, p. 9.

43

pi

acestea el insufi este un rdzordtit permanent: un rdzvrdtit im-potriva statului, rdzvrdtit impotriva ordinei existente, nemul-tumit de morala contemporand, dar apologet al pciturii dejos a,societcitii, in special al lcirdnimii. De aceea nu i se poatecontesta nici faptul cd gindefte dialectic i adesea judecd ma-terialist desi formal nu declard acest luau. Aceste opinii nule gdsim in generalitiitile sale in care se controleazd continuaca privire la cunoaVerea interpretarea istorieil, ci in lu-crdrile de sintezd i mai ales in lectiile sale in care spontanei-tatea este in largul sda.

Este adevdrat cd Iorga desfcisura istoria pe linia succesiuniiprintilor fi a dreptului dinastic, legitim sau de contrabandd.Nu rareori personalitdtile sint socotite ca singurele elementeactive in istorie. Cu toate acestea tot el a inchinat cele maiindltdtoare pagini rolului maselor in mersul inainte al isto-riei i cele mai emotionante portretizdri ale rciscoalekor popu-lare, asezate adesea dincolo de natiune fi de confesiune2.. Ro-lul masekr ci dezvoltarea societcitii prin revolutii formeazdo linie de conduitd in istoria universald mai importantd decitaceea privitoare kt personalitdti. De aceea ideea de libertatea poporului, ca ci cea individuald, el o urmdrefte pretutindeni

o surprinde in cele mai variate izmare.Nu este posibil sd urmdrim aceastd chestiune intr-o opera

atit de vastd ca a lui lorga i nici nu este in intentie sd vedemin el un materialist. Vrem numai sd exemplificdm faptul cdel nu a putut sd se disocieze de noua orientare a societdtii En

1 Cele mai de seam& au fost adunate de el insu§i in Generalitäçi cuprivire hi studiile istorice, mult adlugite in editia a III-a postuml.

2 N. Iorga, Originea i dezvoltarea statului austriac, p. 40: Cum s-aputut ajunge ins a. de la discutii teologice asupra comi9ca'rii intr-osingura specie" sau in doul, utracyiste" deci, la o mare miparepopulara §i nationall, care a trecut §i garnitele 0111 departe, ayindneateptate ur Tani, aceasta nu se lamurete decit in legatura cu al-te mi5ciiri, de aiurea".

494

1ci

pi

care tract si a cercetdrii stiintifice a vietii ei. El insusi ardtase,inainte de revolutia din Oetombrie, cd in general, curentelenoud care agild o societate nu .se anexeazd nici-o datd, ci dis-trug sau sint distruse"1. Acesta e motivul major care El faceo data sd spund cd cu un popor stors nu se mai poate Encercao dominatie universald, care cere inainte de Mate deplina sd-ndtate si rnultdmire a clasei fundamentale. Ailfel, prin dare-rosul conflict intre idealul indroznet al celor de sus si imposi-bilitatea, as zice fiziologicd, a celor de jos se ajunge la o sigurdruind"2. Sau, cruciatele nu sint nunzai un fenomen de ordinemorald, ci ele fac un contact mai intim intre Rdsdrit si Apuscu un remunerator schimb de productii" cu intinse conse-cinte materialc"8.

Aceastd conceptie se intilneste adesea in siluatii diferite.Asa de pildd pe mare si pe uscat, prin expeditii militare saucaravane de negustori, ca si prin aventurieri"4 pe intinselenzdri oceane, se intretine un contact permanent, care pro-voacd curentul de viatd" prin schunb de oameni i de nzdr-furi". Dar si in viata spirituald. Literatura europeand dinsec. XV III si XI X, zice cl, este o manifestare a noului spi-rit al vremurilor" care cautd sd se manifeste in forme din nourevolutionare, contra unor apdsdtoare datini si unor afezd-minte ce strivesc". Goethe insusi, in Egmont a sldvit pe nobi-

care piere pe esafod apdrind in tara lui dreptul constiinteilui contra tiranului religios si politic", iar Schiller incepeprintr-un bldstdm -aprins contra cuceritorului, strain saulocalnic, pe care ar urea sd-1 vadd, la judecata cea de pe urmd,urmdrit de dinsul si cufundat in Tartar de osinda fdrd iertarea judecdtorului care nu poate gre.yi". San aceste violente seri-eri ale tineretului care se ridicd, in mijlocul aclamatiilor ge-nerale, aratd, fdrd indoiald, o miscare de rdsturnare"5.

1 N. Iorga,Observalii ale unui nespecialist asupra istoriei antice,p.180.

2N. Iorga, Chestiunea Márii Mediterane, p. 35.3 N. Iorga, Chestia oceanelor, p. 9.

Idem, p. 14.6 N. Imga, Cugetare i faptti germand, p. 84-85.

50

si

lot

1

Opera de istoric universal i al romdnilor a lul Nicolaelorga nu poate fi cuprinsd in citeva pagini. Dar ea poate fisistematizatd pe baza ideilor generale proprii i a coordonate-lor fundamentale pe care nu le-a pierdut din vedere niciodatd.Pe acestea ne-ani strüduit sa le punem In limbic' I. De aicinevoia sci alergdm de la o opera ía alta, de la o perioadd íaalta. Gindirea liii lorga ni s-a pdrut cd poate fi mai uFor inte-leasd in acest mod de expunere.

Contributiile izolate, imense ca numeir $i Incisive in infor-matie, tablourile vii de scene fi oarneni, fapte s i date puse caosaturd in constructiile sale, sint prea numeroase ca sa poaldinsoli fiecare act de gindire. Pe acesta n-am vrut sd-1 impol-molim. Asemenea cercetare se poate face numai avind in ye-ee.e intreaga operd, inclusiv literard politied, a marelniistoric i ginditor. E o lucrare de viitor care va trebui fdcutd

toatd critica de competentd necesard, pe care memoriacelui mai mare poligraf al neamului nostru o cere. lVn neindoim cd ea ea fi facutd.

4*

AUREL /AN SACERD01 EANU

si

cu

NOTA ASUPRA. EDITIEI

Actiunea de reconsiderare a In-tregului patrimoniu cultural se desfasoara Inultimii ani cu mare entuziasm i un deosebit spiritcritic, cuprinzind scrisuL a numerosi savantiliterati. Bra these ca aceasta actiune sa prinda siOrli din uriasa opera atit de variata i bogataa lui Nicolao Iorga_ Volume le de feta. se IncadreazaIn aceasta stralanie i ele aduc pe prim plan aspectodin scrisul istoricului al istoricalui patriot sale,dar gi al intregii umanitati.

Fiind prima Incercare, ea poate IL temerara,avind In vedere spatial limitat i scopurile urma-rite de colectia Liceum. Nu este user lucru sáfaci o selectie din sutele de carti, miile de articolesi mills de recenzii iesite din mintea unuL om degeniu. In care stiinta, patriotismul i umanismul,au cautatsi au izbutit sa. descopere amAnuntul isto-ric, pracum si liniile directorii pe care le-a parcursorrpnirea In miile de ani ale existentei sale, Ida-tisindurle noutt,, oamenilor de *Uinta', tineretuluistudios, precum i oricarui d.oritor de a afla si de ase lumina, fntr-o formit eft mai placuta, am pu-tea. afirma cit maL poetica.

In calea noastra, am intImpinab numeroase difi-cultati, inerente unui, Inceput: mantle canti de sin-tera, prin care istoricul a urcat pepodiumul glorietuniversale, nu pot fi prezentate aici prin fragmente,fiindcii. ele slat prea Inchegate si armonios construiteIntr-un tot, care nu permite o farimitarn. In cepriveste lucrarile de istorie universala, celo rnaimulte au aparut in limbi straine, iar transpunerea

53

si

lor in romanoste de o alta persoana ar rapi din far-mecul scrisului lui Iorga. Sint apoi numeroasecomunicari facute in cadrul Academiei Romane,iar acestea cauta sa lamureascii amlinuntul, in-tr-un cadru pur stiint.ific, in care informarea biblio-grafica e uluitoare, dar ele capata un aspect mairigid, adica depasesc limitele unei colectii,ca ceade fata.

Alto lucrilri, extrem do valoroase si admirabilprezentate sint legate de felul de a gindi, vedca siintelege al unci epoci deprisite, incit spiritul nos-tru critic, precum si telurile urma'rite de societateanoastra, le situeaza in labcratorul savantului,rccurgind la ele In scopuri bine definite, dar limi-tate. Fiindca Nicolae Iorga a fost un om de stiinta,savant dublat de luptator, de omul de actiune, incare se reflecta si toate oscilatiile unei societatiplina de contradictii, dictate si de framintarilede pe plan mondial, care au dus la doua marlrazboaie.

Trecind peste toate asper it at lie.5i inconven ientele,ne-am oprit asupra acelor pagini semnificative,in care Nicolae Iorga apare un savant, ginditorla spirit uman, un mare patriot, drept, care luptapentru progresul, inaltarea si incadrarea neamuluisin in idealurile mari ale omenirii, fara a calcasau umbri macar interesele juste si demnitateaoricarui alt popor. Deci am strins In aceste douavolume pagini in care so reflecta etapele de dezvol-tare ale poporului roman, prezentarea eroilor careau aparat tam, rolul jucat do mase, de multimeaanonima, factor motor, din care pornesc actiunilesi sustin uneori figurile reprezentative ale trecu-tului: Chid am intrat in Academie, zic, problemaaceasta mi s-a pus si mie: masele sau indivizii.,5i atunci eu.am fost de parere ca si masele si indi-vizii hotarasc in masura in care au caracter dlna-nfic si reprezentativ. Viata unei societati poate fi

54

exprimatii unanim intr-un moment, si se poateintimpla... ceea ce reprezinta spiritul unei socie-

sä se adune intr-un om cum se adunii razeleintr-un punct luminos: sufletul national sii se aduneintr-o personalitate". De aceea, in paginile de falilsint zugravite si masele populare care au creat,indemnat si sustinut, procum si marile figuri isto-rice, de la Buerebista si pina la Tudor Vladimi-rescu. Dacil si intr-un domeniu si in altul slatlimite, lacune, sintem con,tienti de ele, dar cauzase aria in spatiul limitat grafic, desi ne-au stat laindeminil delta volume.

De peste tot nu so xlesprind idei abstracte, ci seprezintii viala onteneascii, prin biruinti si infringeri,adicrt acea umanitate care se induioseazil si sefringe, aceeasi umanitate, cind ajunsil la scopurileei, clod cülcat in picioare si strivitä".

Am ales din scrisul lui Iorga opere in care s se en-prindli i dee fundamentalrt a sa, pentru care a mili-tat timp de o jumiltate de secol, si anume: trüindintr-o epocit atit de friimintatä de crincene ritz-boaie iscate do setea imperialismului, istoriculcerut s redevenim mai oameni de cum sintemacuma; a reintra in umanitate, aceasta e pentrunoi datoria cea mare". Totodatil, Nicolae Iorga nua promovat istoria seaert, obiectivistA, opera demi-natil de amilnunt si bibliografie, de date si per-sonagii, ci a vrtit s reconstituie viata prin inter-pretare, prin aducerea trecutului in fata noastrii,eft mai aproape de adevto, si cum spurn) atit deexpresiv, am cautat a concor bi cu el cu trecutul

i cu ei eroi fiirrt interpret". Cu alte cu-vinte, in sensul lui Ranke si Michelet, nn a datopere seci, ci le-a expus intr-o fermi. literarii:as fi vrut din partea mea, sti am mai mult talentpoetic" pentru a fi mai aproape de adevar". Doaceea, aceste douä volume vor descoperi pe Iorgascriitorul, dinamic, fluid, avintat si nuantat, in

55

o

no...

felul de a scrie al cronicarilorsi al talmAcitorilorbisericesti (Varlaam, Dosoftei, lvireanul adau-gam) noi), care corespunde felului de a vorbi alpoporului".

Nicolae Iorga e un mare educator, In sensul expo-nentilor co1ii Ardelene, adica, dupa propria-imarturie adevaratul scop al scrisului meu, care nue decit sa folosesc altora prin .cunostnytele ce potavea i prin experienta ce am putut cistiga, saspun lucruri care sa poata fi de folos si placate inIntelesul cel bun al cuvintului". Fara a forte, sischimba spirItni tiintific, adevärul istoric, Iorgaa cautat sa fie educatorul maselor si prin operaistorica, aceea care putea capata sensuri pozitive,necesare societatii si unei epoci In continua ascen-siune. E bine sit i se vorbeasca unui popor deoamenii lui mari. De ceilalti oameni insemnativorbesc carturarii care altd carturari si se lumi-neaza Intre dinii asupra celor siivirsite. Dar des-pre fruntasii unui popor, despre aceea prin care afost mai mare, mai vrednic de lauda poporul aceladespre dinsii trebuie a se auda pretutindeni, Ingraiul tuturora." In sensul acesta sint facute pre-zentarile lui Mihai Viteazul si Tudor Vladimi-rescu, prezentari care au avut un mare ecou Inepoca si prin care Iorga se dezvaluie ca un marestilist, ce farmeca, cucereste §i indeamna la actiune.Acest scris, aceste opere au avut scopul de a nestringe laolalta cu gindul, pentru a ne impi".ca

pentru a crede".La polul opus se afla acele pagini strinse in capi-

tolul de istoria romtmilor intitulat Creatiunearomiineasca". Aici nu Organ poetul, educatorulmaselor, cipe savant, care aduna cu rabdare, pri-cepere si intuitie tot ce s-a -saris, tot ex §tie,pentru a reconstitui si lumina o epoca, cea maigrea, aceea de formarea limbii si a constiintei,a datinei. La acest -capitol, pentru a-I putea da

56

-se

inimile,

in intregime, in toat a intinderea sa, am fost obligatisa renuntam la notele din subsol, ci§tigind astfelspatiu atit de util ideilor §i documentatiei.

Totodata, in opera de selectie, am urmarit sa.facem cunoscut cititorilor marile lucrari ale luiNicolae Iorga, prin care s-a impus in cultura ro-redneasca ci in cea universala. Prin Generaliteili cuprivire la studiile istorice, savantul a cautat sä-ciformuleze conceptia sa istorica, de aceea am pus infruntea volumului de istorie universala un num5rde pagini, din care se desprinde, am putea spune,viziunea sa istorica. Vibrarea sufletului de poet cipatriot, puterea sa de sinteza, adica de a prindein citeva fraze specificul unei epoci, esenta uneiidei, seafld in Sfaturi pe intunerec, acea carte carea incintat ci pe Tudor Arghezi, carecerea, cu citivaani in urma, editurilor s-o tipareasca aca cum este§i de indata. Am ales mai multe capitole de istoriepura din Istoria Romdnilor, cea mai vasta operaa lui Iorga, in care a strins tot ce se ctie desprenoi, in numai putin de 11 volume. Tot asa de cerce-tate cartile din care se desprinde mai bine istor'aomenirii, analizindu-le in tot atit de faimoasa lu-crare ce poarta numele de Ciirli reprezentative InPlata omenirii. Vin la rind: Papi f i impdrali, Statef i dinastii, Istoriastatelor balcanice, Essai de syn thesede l'histoire de l'humanité. Firecte ea lipsesc multe,ca Istoria imperiului bizantin, scrisa in limba engle-za §i francezd, Istoria imperiului otoman infati-catä in limba germana ci multe altele. Dar noiabia incepem.

Am pastrat in ceea ce prive§te scrisul ca-racteristicile stilului sail, ci am inlaturat grafiaepocii, tinind seama de ortografia de azi, asa cumam aratat in alte lucrari pe care le-am editat.

BARBU THEODORESCU

INTELESUL CUVINTULUI DE TARA"

Intro cuvintele de care se leagA mai multtigindire si simtire româneascA, in jurul cihora se grrimridestemai mult instinct si mai multi" iubire fireasta asta'zi simai multe amintiri de trecut, e larri".

De origine latinà, teiminul se deosebeste la noi, ca inteles,de acela pe care I-a avut in limba strilmosiler i I-a pAstratin acelea ale popoarelor care pleacri de la dinsii. Terra" erapentru romani nurnai ceea ce numim dupà lati-nul pavimentum" ceea ce Inseamna pavat", adecii drum de

osea", ceea ce dovede§te cit de rnult sint legateinceputurile noastre nu numai de o vial6 mult mai ridicatádecit a unor simpli tarani sau a unei adunaturi oarecare,culeasil intimplritor, ci de a ostasilor imperiului, acei vete-rani" poate din inaintasii nostri, al cilror nume a ajuns srt fiela noi al oricáror brarini". Era tara-mamil, Terra matei",a dirii tern6" am pdstrat-o in comoara celor maiscumpe cuvinte ale noastre.

Romanii nu aveau intelegerea unei lumi impArtite pe nea-muri. Ei purtau un mime care nu venea de la ceea ce cuprin-dem, cum se va vedea, in numele de Ori, ci de la o singurricetate. Ei erau deci romani", cum altii erau napolitani sausiracusani. Italia, odinioarii Vitalia, n-a fost un termin intre-buintat, la inceput, ca Sà numeascrt peninsula intreagg,crireia nici nu-i trebuia o nomenclaturrl, lngridirilc acesteageografice precise nefiind In cugetul acelor vremuri o necesi-tate: s-a crezut, si se crede si acum, fiiri temei, ca numele,din Vitelia (v. si al ImpAratului roman Vitellius) ar Insemnatara viteilor", dupri animalul-zeu, totemul", la care seinchinau vechii indigeni. Dincolo de aceastA Italie, al c5.riinume, plecind de la o anume regiune din Sud, a trecut de lagreci la romanii ei MOO, nu erau cleat cetài §i teritorii (al

59

pilmintul",

piatrii,

Orissa",

cgror mute vine tot de la terra"), in care romanilor ml lipgsa peste nagsur g. ce natii se afla. Pe eleni ii numeau grecidupg o populatie din Epir, cea dintii pe care au ggsit-o Incalea lor, luptind cu statul macedonean, numit si el dupg unneam, ca si tracii, impgrtiti in semintiile lor, ca si alte po-poare de mai departe, dar ei toti, afarg de greci, erau bar-bari" si nici o tall nu se socotea legata de o natie, ca o crea-tiune si proprietate, un drept al acelei nalii. Fa 1,g de nici unaei n-aveau in constiinta kr sentimentul pe care-1 are, ori de-1mgrturiseste ori ba, eine se atinge astgzi de ce numim: dreptnational, unul din marile articole de crez ale vremii noastre.Ei creiau, unde invingeau, o provincie", ceea ce inseamnginvingerea insi, dar alt drept decit al sgbiei.

Urmasii romanilor, afarg de remâni si de romansii dinAlpi, au numit tgriIe lor, nu dupg mostenirea remang, cidupa barbarii cari le-au cucerit si au izbutit sg-si pgstrezesi dezvolte stgpinirea. Franta" e un nume luat de la ngvgli-torii, si, o bucatg de vreme, apgstitorii franci, de natie ger-mang, adecd, dupg insemnarea dintii a numelui: germaniiliberi", nesupusi Romei. Tara s-a chemat aF,la, dar hotareleei stilt ale provinciei romane de ping atunci, ale provincieibisericesti care a inlocuit-o si reprodus-o, si majoritatealocuitorilor nu sint germani, ci sau celti si liguri romani-zati sau romani sac:14i dincolo de hotarele Italiei. Spania isiatrage numele de la vechii hispani, dar intrebuintarea nu-melui pentru intregul teritoriu e mai nor* Spania de pingatunci numindu-se dupg tinuturi, Castilla, Aragonul, Andalu-sia, de la vandali, ca Franta de la franci. Numele Portu-galiei e dupg un simplu oras, nume care s-a intins asupraunui mic comitat creat de un cruciat francez, si numai peurmà el a ajuns al unei tgri. Italienii s-au simtit, veacuriintregi, oameni ai distrktului de origine. Piemontezul de lapicior de munte", fiind ea podgoreanul nostru, care ziceacelasi lucru in deug cuvinte slavene, si numai pe alocureaamintindu-si, prin memoria tenace a multimilor care seurmeazg pe acelasi loc, vechii stgpinitori, cari formau onatiune deosebitg: venetii, tuscii sau etruscii din Toscana.

Altfel e la noi. De la inceput tara e unducru mare si stint,legat de un grup de oameni eari-si tree mostenirea aceasta,

60

menità sa fie iubita din toata inima, amestecata in toategindurile, aparata cu toate puterile i stropita cu sudoriletuturor muncilor i cu singele tuturor jertfelor. Cita deose-bire intre greoaiele cuvinte materialiste de ,;terre, terra,tierra", ale fratilor nostri, i aceasta spiritualizata, ideali-zata, Incalzita tare a noastra 1 Zemlia" a slavilor nu seridica mult mai sus, cum nici chora" a grecilor, de unde vinenumele taranului., choriatis". Iar ce semnifica Land" algermanilor din a. lor Deutschland, sau din Welschland, caree tara celtilor vecini, apoi vine a romanilor i romanicilor,se vede din sensul cu care a trecut la francezi fp lande",unul din felurile cum se prezinta, ca scoarta a globului, fa-mintul.

Lumea e, la noi, Impartita In tari", Intelesul primar alcuvintului disparind, cum am spus, cu totul si fiMd inlocuitprin pamInt". Aceste tari nu se numesc dupa infatisarealor sau dupa amintirile istorice, ci dupti mean-rill care seand pe ele. Uneori, ca la a1ii, e vorba de neamul care a cu-cerit si are stap in irea de unde numirea de Tara Ungureasca"la cei de dincoace de munti, i pentru Ardeal (tot aqa:ungureni, din Minecii Ungureni, linga Minecii paminteni,unde pamint" s-a ridicat si el la inaltimea de Ord").Cu sufixul esc" se zice: Tara Ruseasca, Tara leseascal,Tara sirbeasca (si pentru Bulgaria), Tara Turceasca, Tarafrinceasca, Tara nemteasca. Dar se observa ca, pe linganumelestrainului, e i acela al bastinasului. Se intrebuinteaza Insa,fara tara", sufixul ime", care o cuprinde, ca In secuime(nu Tara secuiasca), precum mahalalelor din Moldova colo-nizate cu munteni li se zicea muntenime".

Tara romanilor e Tara Romaneasca. Oriunde nu e atinsade barbarii cuceritori, ea pastreaza acest nume. In zadars-a obiectat ca titlul de Domni a toata Tara Romaneasca",purtat de prim ii sefi de stat ai nostri, cei din Arges, nu facedecit sa reproduca alte titluri pentru alte state, din Bal-cani. E o asemanare, un semn al timpului, nu e insa un ink-prumut. Aceasta o dovedeste Intelesul cuvintului de teedFara alta definitie.

Pentru romanul de peste munte, care-si zice roman ,pe cind galo-romanul si-a zis franc si italianul de nord

61

lombard, clupli stApini, §i aceasta Inseamnii cli n-a ieitdin dreptul su mo§tenit ca sà intre In dreptul Invinglito-rului, a veni dincolo de munti, e a merge In tarà". Aceastanu din cauza titlului oficial, pe care nu-1 cetWe ii nu 1-aInviltat In coa1li, ci pentru cä aa e scris In sufletul silu In-su . Odatil era lard", Impartita doar dupd ape (Tara Oltului,en olteni, Tara Birsei, cu bIrsani) tot ce nu se supusesela nord de Carpati, sub sabia regelui de nilvillire al unguri-lor. Cind nivilirea acestora a atins i briul muntilor, oprin-du-se prin putereanaturii ocrotitoare acolo, tara" a fost dela aceasta linie in jos. Tot taril" e J,inutul plat In Dunilrepentru ciobanul mocan.

Astfel lard" Inseamnil, filrà nici tin alt adaus, pumintrorntinesc liber, In toatii Intinderea lui §i cu tot sacrul dreptcare se cuprinde in el.

de aceea a muri pentru Orli" a fost cea mai 1naltil da-torie pentru generatiile care, apiltrind-o, au Inchis ochii ma-inte de vreme.

Sfaturi pe Entunerec, vol. II, Buoure0i, Ed. Fandatiei,1940, pag. 159-163.

t4 i

inca,

t;i

APARITIA DACILOR:EPOCX LUI BOIEREBISTA

Importanta dacilor, ca noi stdpini la Dundre$i Tisa apare atunci. Un pasaj din Strabon arata ca eiau desfiintat nu numai pe boi i taurisci, dar §i peiliri 0 au fost ei acuma aliatii (aup.Acov.; ixpirrauto)tracifor: interpretarea ca inainte de aceasta fusese aliani,atracilor cu scordiscii poate fi gretiita.

Pe la 66 d. Chr. Agrippa e pus a vorbi de catre istoriculelenistic al evreilor, Flavius Iosephus, a§a ca tracii" ar filuat un teritoriu de cinci zile adincime i tsapte de lungime".E vorba, desigur, de daci. De altfel ace1a0 spune indatacii trupele din Dalmatia aveau, pe vremuri, sa infruntepridaciuni dace.

Traci, desigur, dar a door anii prezinta o alta nornencla-tura. Pe paminturi dacice unele nume sint de davae, caBuridava, pe cInd altele, la tracii contemporani, au o originedeosebita, ca la cei din Alboca, din Salde (v. Sardes hal-oanicii), din Ratacum (v. Rote9 la Adriatica), din Ciurn(Sigurii), oamenii lui Kotys (Cotensii), oamEnii din munte,caraensii, apoi potulatensii, biefii, cheiageisii, piephigii.De la J. Van den Gheyn si Tomaschek incoace, cari au adunat§tirile razlete despre daci, putem urrnari pe earpodaci, pepitigeti, aceeap ca i petoporanii.

De la ineeput, ei apar ea o natie, de0 li s-a exagerat enormnumarul. 0 natie consolidata avind un singur teritoriu i unsingur tlef, cu drumuri deschise §i spre Apusul celtic ispreDunarea margenita de greci. Ei nu se tin din agricultura§i prada numai, ca vechii traci, rudele lor, ci §i dintr-un co-mert destul de intins. S-a admis chiar un comert dac cuEgiptul.

Mal din secolul al IV-lea apare moneda daca, imitindstaterele lui Filip, staterele §i drahmele lui Alexandru ii

63

tetradrahmele tasiene, apoi si dinarii si asii romani (aces-,tia, mai bine). S-au recunoscut sapte tipuri pe regiuni,siC. Moisil credea ca sefii de trib etau destul de autonomi caSall bath' fiecare moneda lui. El admite si daci olteni, dupamonede de-ale lor, ca acelea gasite la Aninoasa, in Gorj,la Dobresti, Sadova si Vela, in Dolj ; de aceea triburile audreptul de a-si avea banii proprii.

Cum nu se imità monedele oraselor grecesti de la Adriaticasi nici macar ale celor de la Pont, se da astfel harta schim-burilor din care consta acest comert, ce se Ikea mai ales cubarbarii vecini, singurii can i. puteau prirai acesti bani.

Dac e omul din dayd, din sat. Desigur ea este olegaturaintre Carsidava balcanied si Chersobleptes. Ei poarta 'Digin izvoarele romane si numele, de lung& durata si de la untimp, si de mare faima, de oameni ai muntelui", ai Carpa-tului, carpii.

Neam aprig, ei vor urma pe traci in dirzenia rezistenteisi ca luptatori in arenele romane, ca eroi ai jocurilor singe-roase.

Dar ridicarea dacilor n-a avut niciodata caracterul salba-tic al macelurilor, orinduite de Mitridate, cu functionariiromani narora li se turna metalul topit pe gitlej, nici cu mis-carea panonodalinata de sub August, cu uciderea negustori-lor si a romanilor strecurati in tara, cu jertfirea vexillariilorde acolo, soldati pe cale de a-si parási armata, dar rdmasilegati, desi se asezau acuma pe teritoriul provinciilor, lingaindigeni, de steag_

Inca poate de pe la 60, mai probabil insa ceva mai tir-zior, caci relatiile cu Roma ale noii. forte barbare au loc nu-mai pe vremea lui Antoniu, dung uciderea lui Cesar, apare,luind local incercdrii lui Mitridate in. Balcani, si desigursub influenta isprdvilor acestuia, puternicul Stat al luiBoirebista, care continua a fi pentru Strabon un get.

Caracterul lui getic, in ciuda cite unui roman care, curaspindirea numelui dacilor, a ajuns a-1 privi si sub raportulpolitic ca dac, pare incontestabil.

Nu putem sti care era capitala lui. Desigur nu cetatea dinmunte a lui Decebal, ci undeva pe malurile Dunarii, ca un

61

continuator prin Ialomita 4 Ilfov al strAvechilor §efi, ceeace ar explica bogdtia de frumoasii ceramini din aceste regiuni.Aceasta chiar In cazul cind Argedava din inscriptio, pe careputem indrAzni, cu tot chipul a§a de defectuos in care ne-alost transmisà, s-o recunoa§tem ca o cetate de scaun" pen-tru o basileie" a§ezatà, ar fi deosebitA ca Joe, precum este§i ca sunet, de Arcedava gAsitA. in acelea§i parti de §es invremea romanilor.

El pare a fi lost, acela care a pus formatiunea politic& depe roalurile Dunarii pe aka' bazá decIt cea re1igioas5. saumacar sá fi schimbat sensul vechii religii orgiastice. Intr-a-devar se atribuie patriarhului" sAu, Decineu, cá ar fi in.terzis intrebuintarea vinului, indispensabil pentru acel cultbahic, ale cgrui urme se simt §i la noi in pArtile de podgorie,cind fetele care culeg prunele Iasi la o parte sfiala §i fac sarAsune vgile de arii in adevAr orgiastice.

Boirebista probabil, din cauza deosebirilor sub care ise prezintA numele, un Birebista, cum va fi lost §i o Ber-sovia, ling.& Tara Birsei, a fost fArà IndoialA un puternicstApinitor, de care au §tiut poetii Romei conternporane, darn-a fost astfel prin ce-i dddea un singur popor, et prin costulpe care qi 1-a cdpdtat in mijlocul intregii lumi barbare care-sicduta un fef, oricare ar fi fost originea nationald a basikii"lui.

Incercarea celtica a tauriscilor, legatA cu a unor traci §iiliri, a boilor regelui Cristasir, deci un irnperiu de concurenki

azu inaintea lui Boierebista, care fusese 016 atuncivecinul lor, hotarul fiind la Tisa. Regiunea fu asa de temeinicpradata, Welt se considera ca un pustiu, poate insd qi ca mij-loc de apdrare, cum s-a pretins pentru un timp mult mai arzia,asemenea cu al getilor de deasupra gurilor Dunarii. Vecheacetate de defensivA romanA contra dacilor, Segeste, a trebuitsà cada.

In acest timp, un sol din Dionysopolis, acela al cilruinume a fost citit Akornion sau Akirnion, merge §i la regeleBuribista (Povpikra), cel dintii... dintre regii tracilor,care stApinea tot malul riului §i ce este peste dinsul". Iivedem pe acest grec priceput In serviciul regelui la tinArulPompeiu, cAlAtorind pin& In Macedonia pe la Heracleia,

655 Scriert istorice vol. I N. Iorga

pe riul Lykos, coca cie-1 face a folosi si orasului de n4tere.Pompei fiind calificat de imperator (akozpkrtop) in inscrip-tie, data nu poate fi decit, cum am ariltat mai sus, intre50 si 48 a. Chr.

Biruitorul in rtizboiul pe care-1 cunoastem numai printr-oscurtri pomenire la Strabon, din vremea lui August, darintrebuint,ind ci aici izvoare contemporane, pare a fi voitdeci prin trimiterea acestui grec din Dionysopolis, Akor-nion, la Pompei tinttrul, ca autocrat al romanilor",asigure imperiul pontic, dincolo de hotarele ctirora pradá,,pinit in Macedonia si in Eine".

In inscriptia de la Dionysopolis se vorbeste de un iernatic(7rcopyzy.ocalu) al lui Caius Antonius. Acest fapt trebuie pus inlegàturit eu solia dacri la dinsul, dupti ce o incercare pe lingtiOctaviu, de care vorbeste Dio Cassius, nu reusise. Un decretVorbeste si de luarea IIistriei de barbari, cari stau acolotrei ani. Cercetrttorul francez al intregii vieti a tracilor,Seure, crede cti e vorba de o cucerire de critre acelasi Boie-rebista.

Arzarea lui Boierebista in aceste locuri nu s-a fticut lflspasnic. Uncle cettiti s-au impotrivit. Un nurntir de greci aparastfel, pe o frumoasrt inscriptie, ca sefi ai rezistentei ritzboi-nice a Mesembriei contra lui Byrebista" ctiruia nu i se dtititlul de rege. Legriturile tinuturilor dace sint si cu Mesem-bria. Marfa din Rodos nu pare s'd fi venit direct.

Mergind spre Olbia, supuindu-si orasul, precum avea subcercetarea lui Dionysopolis la sud, Boirebista n-ar face decit

urmeze directia care adusese pe Dariu in aceastAsteprtunde scitii ineepuscrd ei sd ereeze o viatd politied mai peri-ettloasd, prin prosperitatea bogdtia ei, pentru marea nw-narhie a Asiei deeit rdtdeirile i eoentualele tor prdddeinni.El se desface astfel din baza lui localà, destul de modesti,pentru a se consacra idealului care cuceref;te si duce lapofte, la distrugere orice putere se ridicii. E intr-un anumesons, asa .cum fuseseril aceia pe cari-i imita, un impiirat al

un rivnitor la st'apinirea acelorasi patru sti-Iiii" ale lumii. Izbinda atirna de cart lume se stringea subaceasta nouti formil panmonarhicii" de caracter divin,

GG

sii

si

Itasaritului,

Marginile vietii lui, mai malt decit puterea romanti,asa de nesigurri incri in aceste regiuni, 1-a impiedicat dola aceasta.

Inaintea Siatului dacic creat de l3oirebista spare Insri,la anul 13, Vologes (06oAoycaroc) tracul, besul", care einsusi preot al lui Diunysos cel de la dinsii" acelosicaracter sacerdotal profetic ca la Zamolxis, ca la Dicencu,dar care nu se pástreazA si tn epoca lui Decebal. El se ri-(Heil Impotriva odrysilor. Rascupor, fiul lui Kotys (alIV-lea), e ucis, unchiul acestuia, Rhoimeialce, lgsat caregent, trebuie s fugá. Numai L. Calpurnius Piso, inlocuindpe Marcus Lollius, care incepuse represiunea, izbuteste,cum am vazut, dar la Inceput 11 bat besii la anul11 birui pe rebeli.

Desfiintind formatiunile celtice de la Sava si Dunrire,Boirebista preghlea putinta unei legrtturi cu Apusul, daraceasta va fi opera lui Decebal, Intemeietorul Statului car-patic al rasei trace prin dacii lui.

Contra lui Boirebista, si Cezar ar fi pregrttit o expeditieanume trimitInd corabiile cu provizii pe MurAs, ceea cc

ar Insemna o patrundere adinca a romanilor In acest Apusdacic. Ni se pare insà ca' o astfel de stápinire a malurilorTisei si a acestui mare afluent al ei e, pentru atunci, oipotezii cu mult prea indrdzneatá. i, de altfel, la Strabon,care totusi aratá ca adversar pe Insusi Boirebista. Katap 6Oek, e August, nu Cesar, cum se crede: Strabon e con-temporanul lui Tiberiu.

Moartea lui Cesar, care g6si pe daci In lupta Intre ei,va provoca o nouà nilvalri a dacilor In partile Mace-

doniei, i lui Antoniu i se ceru sà ia o botarire. Dacii seoferirti pe rind lui Octaviu ca i lui Antoniu. i irn regeKoson se Rim aliat al lui 13rutus, puindu-i numele pe mo-nede. Banii acestuia, gäsiti mai ales In Ardeal, ar permite,contra Orerii lui Ptirvan, o localizare in aceste ptirti, daceprin excelentil, a stripInirii acestui rege, care nu poate fi,de altfel, decit alt Catiso (sau Kotys). Aceeasi politica voi

67

pti-rea ci

,

ai

s-o faca, in folosul lui Antoniu, regele Dikomes, Dicomus,cel cu coame indoite", pletosul, pradator al Baltanilor,legaid de Cesar; e greu sa i se arate asezarea, desi pe aceastavreme orice organizare in adevar getà la Plutarh firestea dacii sint geti, ca la toti grecii trebuie socotità ca,imposibila.

Deci e vorba, din nou, si de denteletii balcanici conduside un rege vedere. Dar ce se petrece la traci aide, cumvom vedea, pe planul al doilea pe IWO greutati ca aceeacare fusese provoutta de al treilea macel tie ostasi romani inPindul iliric, al lui Vatinius, trimis de Cesar dupa tribut".

Un pasaj din Consulatio ad Lbiam, ni arata ea sub im-periu navaliri spre sud se faceau de dacii din Apulum(Appuli"). Dar dupà Boirebista regii ce se Intimpina luptindIntre monarhie, dupa eft se pare, nu tea veche, a lui Dro-michaites, mai putin inca a lui Lisimah, ci cea, noug, amarelui lor Inaintas. Precum, in sud, un Oro le (cf. numelelui Tucidide istoricul, un trac si el, fiul lui Oloros."), carepoate de pe urma bastarnilor Ii pedepseste razboinicii,orinduise, dupà legenda unui moralizator, sa se culce cupicioarele In locul capului i sa serveasca ei pe femeile lor,unui Story lo (al carui nume, celtic, aminteste pe scordiscipe Skordilaides, orasul Skarabantia i pe Skiluros, regelescit de linga Olbia, pe vremea lui Mitridate), i se atribuieapologul, aplicat luptelor civile dintre romani, al cinilordusmani cari se rilpad Impreuna la strain ; un Dapyx (Cunumele iliric, amintind pe iapygii iliri din Italia) repre-zinta aceeasi traditie si aceeasi tinta. Numele lui Zyraxes(Zura din inscriptia de la Tyras) suna scitic. Un tirziu iz-vor neclar pretinde ca In persoana unui Kornosikcs (nu eacelasi cu Dikomes?), s-ar fi confundat prcotia §1 regali-tatea. Atitudinea lor fata de Roma e aceeasi: ei vor sa li serecunoascá regalitatea deosebitä, si de aceea se ofera perind partidelor romane.

Lasind la o parte In acest capitol toga interventia roma-nilor In Balcani qi tiindu-ne numai de incercarile de orga-nizare ale raselor indigene, la 23 In. de Hristos lupta din-

63

farti

tre acest Oro le si Dapyx, rege mai rcult al acestor piirtiadinci din Balcani, regiunea cea mai mare, de càtre Dungre,earniind, prin dubla vacanta', rnacedcnica ci scitg, in intu-neric, va permite o interventie rcmar6 sub Marcus Crassus,invinggtorul bastarn i] or.

Descrierea din Dio Cassius a campaniei lui in BalcaniaratA Ca generalul rcman ggsi in fata sa pe acesti arhaicibastarni, reveniti la importantà, cuceritori ai tribalilor siai denteletilor regelui orb, reaparuti si ei la suprafatá, caripàirunseserá adinc in Balcani. Ii infruntli la riul Kiabros"sau Kedros" si ucide pe seful lor, Deldo, Orole, devenitamic" al Romei, ajutd la aceastá izbindà. Numai dupäaceasta se atacà moesii, aliati ai acestuia, si se pedepsesctracii, afarà de ce mai rtimasese din odrypi, deci maizii ciserzii, cari se pare deci ca mai existau ca unitài politicedeasebite.

Rilmasi Vara sprijin, bastarnii, cari se miscasera din nou,trebuirà sa devie federati ai Rcmei. Acum regele Dapyx,adversarul lui Orole, Ii diidu de lucru lui Crassus, c1 cu else bate romanul intr-o regiune de pesteri, ca la Kairis,Dapyx cade, si fratele e prins. Erau barbari cari intele-geau greceste sr se ridicasera' mai sus pe scara culturii, desitrdiau mai mult din rodul turmelor.

Genukla, cetatea lui Zyraxis e apoi luata. Se intrebuin-teaza' cele mai crunte metode pentru a face liniste aici, in-chizindu-se invinsii in pesteri, ca in luptele francezilordin Algeria contra lui Abdelcader.

Istoria romdnilor; vol, I, partea a II-a, Thicure§ti, 1936.p. 29-40.

OFENSIVA DACA: MARIA SA DECEBAL

De aLita vreme Roma avuse a face cu acestindaratnic neam al dacior, pe care, o bucala de vreme, strin-gindu-1 de aproape prin alti barbari, pazindu-1 prin cora-biile de pe Dunare, care indeplineau o fund, iune1-ar fi putut crede, de la o vreme, redus la neputinta, inch isin muntii de la cari plecau :Lusa, spre RasariL, vai asa deroditoare.

Pe acestea romanii nu ajunsesera a le cunoaste. Ideiaunei Rome lacome de paminturi nouà trebuie cu hotarireinlaturala. Am cantat sa arat i aiurea, cum de altfel, amvazut apoi ea a mai incercat si cutare altul gindul earomanii ar fi lost piste vesnici cautatori de noi terenuri decucerire.

Astfel se explica o indiferenta fata de mune tinuturi deposte granita ca aceia pe care vom verifica-o intr-o scurtacercetare de izvoare.

Caci aceste regiuni Inca nu intrasera cu totul la consti-int a publica romana de acasa, care nu-si dadea scama ceo interesa cind unii se ocupau cu studii mai inalte, iarIi asteptau oara petrecerii gratuite la circ, politica si admi-nistratia fiind acum ale imparatului singur de ce lucrumare poate sa iasa din continua opera populara tacuta,pe care am schitat-o in exemplele, putine, care ni s-au pas-trat. In enumerarea salinelor, Pliniu, care, de altfel, nupomeneste mai niciodatil de lucrurile din Sud-Estul Europei,nu atinge pe cele din Dacia. Tot asa cu aurul; despre auruldin riuri se spune numai ca-1 clii Ebrul, iar despre cel dinmunte se aminteste aurul din Dalmatia sub Neron. Ca vi-itoare asigurari, Seneca nu doreste de la soarta decit impii-carea Germaniei" i deschiderea Britaniei". i totusi ocuriozitate mai larga, nesatioasa, activa, se intindea pe

70

politica,

tialit

1

ineetul asupra lumii intregi: sub Neron se cercetcazil izvoa.rele Nilului.

Deci, in ce priveste lumea de la nordul Dun'airii, nu secredea ert ar putea sti vie de acolo vreo primejdie, nici ertea ar merita vreo atentie. Crt.legtiturile cu dacii vor ciiptitain curind un alt caracter se vede 11)&1 din profetia lui Stra-bon, care seria sub Tiberiu. Aratind cti, din 100.000, oas-lea lor s-a redus la 40.000, el adauge: au ajuns aproapede a se supune rornanilor, si nu sint cu totul supusi dincauza sperantelor de spre germani, cari sint dusmani roma-nilor".

Dar, de acum inainte, dacii, cu costobocii vecini, aparin paginile izvoarelor.

Pe acest timp, Dio Chrysostomus, Gurit-de-Aur" p5gin,pompos stilist, Miscut in Bitinia, la Prusa, retor i curajosmoralist, prieten al lui Vespasian si urmrtrit de prigonirealui Domitian, a fricut pe Dunrtre drumul la sciti si a cunos-cut pe bltistrunatii" de geti, ba a gustat i mierea Pontu-lui. Ocrotit apoi de imptiratul Nerva, pentru care si-a luatde la acesta atributul de Cocceianus, el s-a bucurat si detoatti favoarea lui Traian, de la care a cerut privilegii pen-tru orasul sin de nastere. Va isprtivi en voia impttratului,chemat de ai stii la Piusa.

S-a vorbit, si se vorbeste inca, si de Dacieele retoruhtiacestuia, care umbla in trrtsuri cu Traian; dar nu se pome-neste in antiebitate nimic despre vreo carte a lui privitoarela daci, ci este una despre virtutile lui Alexandru.

Un timp, relal,iile dacilor eu romanii fuseseril bune. S-aincercat a se dovedi o expansiune vesticrt, nepotrivitil ciitot sensul unei misetiri de reiragere spre Est in ultimul timp.Dar o privire mai atentti. descopere rapede crt de fapt mareaintindere la Apus a dacilor, pe singure asertiunile lui Pto-lomeu, geograf de cabinet, lucrind in Egipt, cu scopul de asprijini pe consideratii matematice, in care singur e compe-tent, harta Irnperiului roman, cum se va arrtta, pe larg,mai departe care cunoaste in ptirtile Vistulei o Setidava

71

o Susudata, nu se poate sprijini serios: ar trebui cevamai mult in spriiinul acestei mentiuni pe care si altii aucrezut-o ratacita.

Concentrati in vAile Carpatilor hilsegani, cu descinderiIn Banat, in Oltenia si, eventual, si In esul muntean, cateritoriu de expansiune imediata, i 1egai, desigur, prinvaile Trotusului si Siretiului cu cetatile grecesti de la Pont,Dacii se impuneau inset, dupd disparitia lui Marbod ,si a luiVannius, regii" germani, fiind la locul cel mai bun pentru ainjgheba o nouei legdturd intre barbari. In legatura lor, pres-tigiul putea sã mearga pina departe, dar nu si asezarile.

E de observat ea in inscriptia care ne face sa cunoastemnumele si familia lui Pieporus, el e regale costoboc" sinumai despre solia lui se spune, subliniind, nu ca.' eci ca poarta numele de Daca, putind fi intrebuintat si laalte neamuri.

Totusi, in sine, daca am avea insa i alte stiri in sprijin,n-ar fi cu neputintà ca elemente dacice sa fi trecut, darnumai intr-o neasteptata izbucnire recenta, in Vest pindla Vistula si sa fi ajuns departe.

S-au exagerat pocte atacurile pe gheata Dun Aril ale daci-lor In provinciile romane, si mai ales prezentindu-le, cumam facut-o i eu, nu ca o pornire razboinica numai, ca aceiacare a dat la germani ver sacrum, ci ca o necesitate econo-mica, asemenea cu aceia care arunca In cite o baranta anu-ala In Iran, pe vechii turcomani. Atitudinea dacilor fatade romani samana, fara a fi aceeasi cu a popoarelor alpine,pradatoare i ele la intervale scurte, cum le zugraveste Stra-bon, si; tot asa, cattii treceau Rinul, i trecerea fluviuluiacestuia se facea de-a calare de batavi.

Dacii, de la ei insisi vine numele de Daciscus, pe careromanii I-au imprumutat numai, ca i Intreaga lor rasatracA, aveau mijloace normale de vialg, nu numai in 'As-toria, raspindita i pina in Noric, unde gasim i o scalda-toare a olilor", Ovilava, 'Astoria in care sint a se gasi stra-mosii mocanilor de astazi, dar si in agriculturà.

Desigur cal vinatul, asa de iubita ocupatie pentru urmasiivechilor locuitori in aceste parti, a lost si el un mijloc de

72

daca,

trai pentru o populatkie care euprindea de regula agricultcriciobani. A spline ea sint cerbi la geti (ha chiar la mysi)

si In Scitia Inseam-4 a se gindi cineva la claci.

Ceea ce a dat un mare avint rasei a fost o invicre a recra-litatii saere, care se pare ea fusese intrerupti, puterea fiindimpartita intre sefii de vai. Decebal rdsare in fruntea lor,anulindu-li orice inifiativd.

Incercarile lui Vannius de a eras un imperiu suevic inEuropa centrafa i miscarile sarmatilor carili fac loc inPusta determinasell, eum am spus, o eoneentrare dacaspre Est si Sud-Est. Ea duse de la sine la o actiune mili-tail care, In treeutul mai departat, se lega de aceea, careunise pe dalmati, traci i panoni. &A nu se uite ca sub Do-rnitian apare -pc monede 4e aur, si au chipul Cesarului, fi-reste, un non rege trac, Raseuporis (al II-lea).

De altfel, Inca din aeest timp, inainte de luptele luiDecebal cu Domitian, incepe acea raspindire daca, alaturieu cea bessa, dardana, mesica, traca .din toate semintiilepina la crobyzi, care arata reprezentanti ai rasei In toatecolturile lumii romane. Indatà-i vom intilni pe traci Ingenere pretutindeni, si in garde personala a iraparatului.

0 adevarata revolutie se petrecea, astfel, acest Limp,in lumea traea, de la sud si de la nord.

Boirebista tinsese apre Mama. Neagra, cu toata biruintalui .asupra celtilor de la Sava. Ceea ce inseamnA ca, dac deorigine, el intra in sensul regalitatii gete din regiunileodryse i tribale. Urraasii lui poartà nume care trimet laaceeasi mostenire: am arid/at ea Orolos poarta un numesud-tracic, Dapyx unul iliric, Cotiso fiind in legaturà cunumele, luat de la un zeu, sau o zeità, asa de popular, veacuriIntregi, dincolo de Dunare, i cA Genukla era pe locurileunde odata Dromichaite avuse cetatea Helis, ca legaturileerau .cu bastarnii.

Altfel e, i ea nume, si ca aF,Jezare, i ca direatie ce seintimplA aeum. Ieri, .Boirebista avea numele eeltic luat dela scordisci, taurisci, lybisci, aeum doar Dicomes de ar fi

73

e

al

in legdturd cu Diceneul i cu Dicebalul dacic. Capita la ein muntii ardeleni. Legtiturile sint cu iazigii i prin ei cugeimanii lui Vannius. Statul tinde a se dezvolta in aceastddirectie.

E rezultatul operei lui August. Supuind iliricul in tine-rep, cu vtirsarea valurilor de singe, Lrimitind prin locurileunde un Antoniu fusese Invins i rusinat legiunile sale unadupti alta, amestecindu-se In toate rosturile regale platla odrysii i bessii din fund, el urindrise acea dominalie, pecare am apucat a o sublinia, asupra cetdtilor grecesti de laPontul vestic, care, odatti, negasind sprijin In Roma tul-burattt de rdzboaiele civile, se artincaserd in bratele luiBoirebista. Ca lea e inchisd aici. Mai poate ddinui, cum amvazut, un biet rege clientelar, fdcind versuri in limba pa-tronilor srti, ca acel Cotys In a cdrui mostenire se vor ames-teca poruncitor rornanii intocmai ea In regiunile de domi-natie indirectd ale Pontului i Armeniei.

Intre daci i geti fusese i o perioadd intermediaril, incare vàdit se cduta o directie. De aceea, in zilele lui Neron,Lucan face cleosebirea netedit, pe care n-o lntilnirn la allji,intre get si intre dac, ca dourt popoare deosebite, fiindcdsint Inca cloud sensuri militare si politice.

Dar Tiberiu a supus pe salassi si alie popoare notice. Nori-cul i Vindelicia, Panonia, de mull, patrunse de viata re-mand, se romanizeaza politic. Sosearia remand inainteaztirdpede spre locul unde se incercii pe rind statul barbar.Statul german al lui Vannius, Statul sarmat al iazigilor,statul dac al liii Decebal reprezintti fiecare tendinta de a do-inina o confederatie barbard care si-a apropiat telinicaromanil si truieste si dupd idei imprumutate de la Roma.

De aici tragedia lui Decebal.Decebal nu va face decit sd reproducd, peste Vannius, pe

Marbod, barber de nastere mai mult decit de minte" (rati-one), care avea nfl certurn imperium, o sttipinire, un statca al romanilor i o eis regia, o constiintil regale. Si acestali raliazd tot i vecinii i atrage pe toti fugarii. Si el isi faceo oaste de disciplind aproape remand". Si el vorbeste ro-

74

man ilor, cind ca imploralor al pAcii, cind ea egal, pro pori.E mai mult decit probabil eh rAscoala Panonei i Dabna-tiei, care a Impiedicat actiunea pregatitA contra Dun Ariimijlocii, unde se coborise Marbod, nu venise cleat dintr-ounellire a acestuia, care a fost primul ea sti ridice ideia,provocatA poate de tentativa, pe alte haze de culturrt, a luiMithridate, de a opune statul barbar ca atare statului roman,ideie pind la care germanii nu s-au ridicat niciodatd. El avuse

legAturi cu Arminiu, distrugAtorul armalei romane a luiVarus, al ca'rui cap Ii e trimis lui, i izbutise a se face admissi onorat de Tiberiu.

Cum numele lui Boirebista sunil celtic, al lui Decebalarninteste pe al tribalilor de aceeasi origine, cArora pare aIi fi apartinut localitatea Chertebalos la Dun Are. E rege,dar acurn frtril profet lingA dinsul, sef laic al unui popor deluptiltori i Inconjurat de o aristocratic militarA, acei taro-

pileati, purtind o cAciulA, care poate fi nu de oaie, cicdciula de vulpe de care se vorbeste in al itea márturii des-pre sciti i geti, incepind de la Herodot insusi.

La rindul su, Decebal apare astfel ca seful unei confede-ratii, ea exponentul intregii barbarii libere. Lui Traian Ire-buie ,s4-i fi pArut favorabil momentul in care dintr-o sin-gurtt loviturà el putea s-o atrime sau sA supuie. 0 aslfelde stringere sub acelasi steag se va face peste o jumaialede veac Insd naai departe in Vest cu coalilia quazilor si amarcomanilor, care va fi cuprins, hiptind contra mi MarcoAureliu, i pe altar dintre urmasii dacilor cari fugisera derobia romang. Si peste douà veacuri hut-nil Attila va aveain mina aceeasi putere formidabild iesit5 din setea de libel.-tate a oamenilor de toate originile, vorbind tonic limbile.De altminterea in amintirea tirzie, tot ce apare ca 1ort5.opusil Rornei, suevi, alamani, franci, goti chiar, nu repro-zinUi decit asemenea asociatii militare defensive.

Desigur cA i slavii au intrat in confederalia lui Decebal.Nu se poate explica altfel bogrutia de vechi nume slave inaceastA cetatuie, pe unde nu era drumul scurgerii spre Bal-cani, tinta micArii, in toate timpurile, a acestor

75

bWi,

i-o

semintii.

si

altoeva

Aceste nume nu sint din cele care, adoptate de rcmani, auun sens In limba noastra.

In tat ce are si face regele dac se vede insà, Inca de atunciiceea ca am numit sigiliul Romei.

Turnurile dacice, coperita cu sindila, ca acel de la Gra-distea Muneelului la 1.215 metri Ina asa se vedede la Hategf, de 1"; Costesti ori de la Piatra Rosie pot fi inreport cu razboaiele lui Decebal, dar elemente- de tehnica ro-mana au fost observata in ele, ca i semne de zidari greeesti.

Cincizeci de ani mai tirziu, quazii Et mareomanii se lau-dau Inaintea lui Marcu Aureliu ca ei au bai si altele de ne-voie si c6, nu e niai un cuvint sa li se smomeascá, sub pretextde civilizatie, oameni liberi i robi,

Chiar, inainte de cucerirea. Galiei de Cesar, VercingetorixIsi seria latineste numele pe monedela sale de aur. Inaintede ataeul roman sub Claudiu contra Marii Britanii stApi-nitorii celti din insula bat monede cu inscriptii latine, Incare iau titlul, de imprumut roman, de reges. i Vanniusbate bani cu legenda latina. Putem crede ca Decebalmulti dintre ai sdi fticzu latinefte inainte de a se fi bdtut cuDomitian.

Burii cari adue lui Traian pe un burete" o inscriptielatina arata, orice s-ar crede de acest burete, iesit pro-babil din naive imaginatie a povestitorilor, intrebuintareascrisului. Impotriva unor pareri recente Ca, pe cind Pano-nia ii partile vecine erau perfect latinizate pina la posibi-Haiti de elegant& In rostire, partile geto-dace ar fi fostprinse, ca i Galia, In domeniul exclusiv al culturii gre-cesti, pareri nesprijinite, de altfel prin nimic, se distrugprin singur acest argument. Buricii de la Vegetiu nu parcd trebuie sà fie adusi in legatura cu ei.

Decebal e astfel un rege barbar in sensul cu totul larg sivag al cuvintului, dar situatia thi e a unui mylocitor Intreadevdrata barbarie ci cultura greco-romand. Alaturi, pe vre-mea lui August, panonii stiau latineste, multi dintre eiavind si o initiere libera sr fiind deprinsi cu exercitiile spi.ritului". Dacii nu puteau sa ramiie straini de aceasta direa.

76

Ca.

ci

tie. De altfel, ca relatii cu lumea romanizalrx, dacii,trebuiesit fi avut largi legAturi si cu ilirii, frAtie dexAzbei sau negot.Monede din Corcyra NeagrA, din Pharus, plus citeva dinSicilia, care s-au gAsit la CisnAdia, aratA raporturile aces-tea cu Iliria. La RAhAu s-au aflat bani de la Dyrrachionsi din Macedonia. Pe lingA tetradrahmele din Thasosunele monede barbare In pArtile Huniedoarei, s-au scos laluminá drahme din Apollonia si Dyrrachion.

Deci, in aceste conditii, pe care a trebuit sA le fixiim pen-tru a i se vedea rolul istoric, In fruntea dacilor apare, prinrenuntarea bAtrInului rege Duras, Decebal, cAruia uneleizvoare, ca Iorc lanes dup5, Orosiu, i acesta dupa parteapierdutA din Tacit, Ii dau si atributul de Diupaneus, ceeace, dupd analogia Dierna, Tserna, Cerna, ar da jupaneu,poate japan, slavii primind apoi vechiul terrain clac, sauDiupaneus.

Suirea pe tronul unei barbarii" de caracter regal insemnarAzboiul. Ceva mai tIrziu, Apian prezentA pe daci ca nflpopor aspru si iubitor de rAzboi". Pornirea spre rözboi sevede si In inaugurarea noilor steaguri cu dracul", balau-rul acest din urmA cuvint nu ar putea fi dacic pe ele,sub care mergeau lupttitorii tatuati, scotind strigAte de rAz-boi.

Istoria roffulnilor, vol. I, partea II-a, Bucur( ,ti, 1936,P 99-109.

si

CREATIUNEA ROMANEASCA

FORMELE DE VIATA

l3arbarii n-au distrus i n-au gonit pe ro-rnanii" balcanici, acum formati in veacul al III-lea railcar,ca i galo-romanii cu o figura bine determinata din Apus.Ei i-an fartmilat i sdrcicit: atita. N-au ocupat cu intentieproinciilc ci au ucis pentru mutt limp drumurile, cu toateurmarile ce puteau pleca de acolo.

Numele si rosturile vechi rAmin de-a lungul Dundrii mij-locii si de jos.

Aquincum devine Acinco in secolul al III-lea, intr-untimp cind inscriptii in onoarea lui Maximian se gAsese inPanonia.

Dioclitian si Maximian, biruind pe barbari i restabilindpacea, IntArisera transmarisca i refacusera tosele dobro-gene. Se trimesese un duce al limesului. adAugiaporta praesidaria, a strtijilor.

Itinerariul lui Antonin, de fapt sub Diocletian, prezintilo viata dunAreand neschimbatia. Astfel Sucidava ti toataseria orarlor de pe malul drept, a calor din Scitia Minora.

Notitia dignitatum aratti trupe si la Talomoniu *i la Pla-typegia, tot sub ordinul ducelui hotarului scitic", dux ii-mills Scythia& Ele sint compuse insA in mare parte din co-loni. Itinerariul lui Antonin adauge, dupa Salsovia, Sal-morude (Halmyris), Val la Domitiana, trecind apoi la Istria.

La Halmyris (Salmorus"), undeva aproape ti. de Du-nare i de Raze lm", e exilat Eunomiu de Cizic. Dupa ace-lat;i Pbilostorgius, orapl a fost luat de barbari numai la284-5 sau 385-6. La Constanta s-a aflat piatra greaca a luiloan, fiul lui Phokes Ooze) KOGTCCIPCGOCvk din Constantiana"cu sotia lui, Constanta, Koa.schr*c, fiica Romana. Ultimaproba de grijA a drumurilor dobrogene e cam tot de atunci:intre 383 §i 392.

73

Tomi-si

si

0 classis istrica la Mnrsa prizeste viol in sus, o alta trebuiesã fi aprirat malurile daeice. La Noviodunurn e lagraul le-giunii I Iovia si la Troesmis al legiunii II Herm lit).

Numai ici i colo pridurea niiviile0e In locurile pustiite:Deliormanul-Teleorman, Deliormanui inieroseitic, Ceata-lormanul, si pe locul cetAtii Ulmclum.

Nome le de tree se mai pilstreazri In caste, ea si cel de bass.Astfel o cohors prima Thracum, civium Romanorum, o cohorsIII Thracum equitata a V-a, alAturi de Iturei, servind inOrient, apoi o cohors prima miliaria Thracum Adlier[n]a,o cohors prima Thracum Asabaia. Dar e vorba de o populatierurall din care se ridicA apArritorii si cirmuilorii imperiului.

In aceastà a doua jurnatate a secolului al IV-lea PeninsulaBalcanicA e, de altfel, plin5. de oameni. De aici se iausoldati pentru luptele din Apus, unul, din numeri moesiaci,biet ostas dunarean mergind sü moarti la Bordeaux, intr-ovreme cind erau pe acolo dalmati si panonieni de cari eralegat ca origine i Sf. Martin.

o noud sintezd se face cit barbarii prin acest secolal IV-lea. De acolo vine, la Tomi, inseriptia lui Torpilla,evident un got. GAsim un ,.Alata, fiul lui Tzeiuk" (cf. Gu-

Mongolul). Asa si o Marta, fata lui Joan negustorulSfintului loan" (sic.)

Dar si caracterul popular al vietii din sud-estul roman, sidin Balcani, se pristreazd. 0 inscriptie latina de la Marcia-nopol arata câ paza e incredintatil si lui dominos mundi",dar si virtutii oamenilor". Latinismul rural invadeazdchiar orasul.

Caci de la Diocletian Inainte toate vechile osebiii dispar.Satul se impune ea formil generala: oppidum, orasul, enumai un sat mai mare si IntArit.

Era deci o intoarcere la satul de wide se plecase. Asa s-aIntimplat cu InsAsi Roma, ajunsa la tirgul boilor" in loculForului ilustru, i unele urrne din aceastA Intoarcere la ori-ginile terrmesti drrinuiau Inca acum citeva decenii. In luptacu mindra civilizatie romanA, sprijinitii pe atIta puteremilitarl i pe un sistem de organizare de o asa de maiastra

79

AlAturi,

nie

complicatie, satul tracic biruise de la un capät la altul.Oragele din adincul balcanic se intorceau, ca gi cele dinNoric, din Panonia desigur, care de aceea poate da pe acelSftnt Martin, apcstol al teranilor, la autcr.cmii aproaperurale gi, prin suburbiile lor ramase afara sau prelinse maideparte, vin sau revin la tipul rural.

Cdderea in situalia rnodestd de sat e fi cauza de cdpeteniepentru care inceteazd materialul de inscriplii, disparilie dincare s-au tras atitea concluzii false.

E posibil ca teranii, cu cari, in secolul al VI-lea, Vitalianva putea sa incerce o rascoala care era cit pe-aici sa creezeun impamt, a fi incercat gi in aceste Orli, poate gi In aleDaciei, o migcare asemenea cu aceea a bagauzilor din Galia,a bucolilor din Egipt. Nu o data o parte dintre dingii autrebuit sa fie, ca terani ardelenr pe vremca navaliriitatarilor, calauzi gi ajutatori ai barbarilor navalirii.

Istoricul bisericesc Sozomcn pomencgte, pe vremca apa-ritiei hunilor, pe linga goti gi pe tracii de ling5 Istru",dcci o altd populatie, care nu poate fi decit elementul romanic.

*i oare se poate presupune, ca in veacurile al IV-lea gi alV-lea nu erau raporturi 1ntre termul pontic, intarit de Lici-niu, de Constantiu, de Valens, cu fortificatiile noi de laSalsovia, Tropaeum gi Tomi, gi malul sting? Dar hrana cugriu continua sa vie de acolo. i apoi, interiorul balcanicfiind plin de grupe grecegti, elementul latin, manifest, cumvom vedea, gi in numele episcopilor tomitani, arata persis-tenta formatiunii romanice pe ambele maluri dunarene.

Aga, vechiul Halmyros, cintat odinioara de Ovidiu gipe care 1-am regasit in forma noua, pcmenit, ca loc de mar-tiriu, in Viata Sf. Epictet gi Astron, e acum un simplu sat:ii vedem pe locuitori lulnd apa de la Dunare.

LEGEA" ROMANEASCA

*Una din manifestatdile acestei puternicevieti populare, putind sa existe WA a atrage atentia gi a fipomenita in izvoarele scrise, documente gi povestiri, e fara

80

Indoialä i acel. crestinism al nostru, al nostru al tuturora,si Pe un mal dunarean pe celalt, Intre Marea Neagrti iAAdriatica; el trebuie cercetat si altfel decit printr-o flog-rare de cuvinte, printr-o interpretare de piese archeologice

printr-o cdutare in listele de martini ori chiar si in bio-grafia, indoielnic5., a unui misionar. Numai puindu-1 Inlegilturà cu tot mediul ca i, mai ales, cu a Intreaga viatä amultimilor umile ii putem gäsi adeváratul sens.

Intre oamenii de multe neamuri cari au lost adusi inDacia ca ostasi, ca muncitori in mine si In ocnele de seresau cari au venit ca exploatatori i ca negustori e cu nepu-tinta. Ca, pe lingk inchinatorii altor culturi, Bá nu fi lost siaderenti ai acelei superstitii iudaice", cum a fost socotitmultà vrerne crestinismul. Li s-au càutat numele In pietresi in vase. Flcusem uringtoarele observatii asupra semne-lor ce s-ar fi gásit in Dacia, cind lnc5, ele, cum se va aratamai departe, nu fuseserà cercetate i rdspinse Intr-un stu-diu cu totul recent.

0 veche inscriptie de la Napoca Inceputsa* D.M." e termi-nat5 cu crucea. S-a gasit in Oltenia si o cruce zglriata peun vas la Galiciulica. Dar inscriptii crestine numai cu pde dou'a ori barat nu se af15. aici. Nu se vede, ca la Salona,Hristos, regele regilor", rugat s6 aibà, zi i noapte, ochiideschisi" asupra unei case. Nimic iargsi, din inscriptii caa Sfintei Sinagoge" africane.

In ce priveste obiectele acestea cu aparente crestineele puteau fi fabricate aiurea i pietrele cu simboleleBisericii, desigur c5. unul, un intaglio, e nesigur, neclarcum s-a observat, adus poate de aiurea, iar inscriptia de laNapoca prezinta, oarecum, un monogram care n-ar puteasa apartie-nici epocei constantiniene, cind e sigur ed orafulnu mai exista, cii atit mai putin s'a" se poat'a gpa acolo in-scriptii da o asa de bunä ortografie si de o forma asa de In-grijitL. lam crucea de pe opaite n-ar avea nici un sens in le-gatura cu cultul, cum nu s-ar putea atribui unul multekrcruci intrebuintate In arta noastra popularà. Nu creds-ar putea acorda caracterul crestin nici altui obiect, un

816

si

e4

i

si

sareofag, aflat In acelasi nord dacic intr-o epoch in careboggtia disparuse cu tot ceea cc poate crea ea in jurul pie-Valli fath de cei morti. De altfel urmele de crestinism nu seputeau phstra cu secolele pe modestele cruci de lemn dincimitirele sgtesti, care se aflii si la sirbi. ,5i un scriitor frau-cez fgcea aceastg observatie cu privire la pnsele de ddinuireale monumentelor: Familiile bogate puteau singure sii-sipermità luxul funebru. Mormintele mai umile, pe care in-scriptii adesea foarte mischtoare ni le aratil ridicate cu aju-torul unor economii cu greu strinse de vrco crisnicie mica,erau fireste mai putin ingrijite; nici un testator nu fixasepentru Intretinerea lor venituri bogate si nu interesase ur-maF,si, liberti si nurnerosi clienti sil vegheze la pgstrarea lor.Timpul deci Imprhstia mai mult sau mai putin rApedeaceste pietre neglijate".

Totusi acei cari, cu dreptate, nu recunosc in anume semnela noi o mArturie Indoielnicil, dar ajung uneori si la inche-ierea cg, nefiind semnul, crestinismul insusi ar fi lipsit,nu se gindesc ch acesti crestini, pe o vreme cind credintalor era urmArith, n-aveau nici un interes, chci nu oricineare pasiunea martiriului, sti arhte public de ce credintàerau inriuriti. MArturisitorii erau martiri, §i cea mai mareparte dintre convertitii la noul crez nu doreau sh piltimeascade mina chlgului,

Dacg In Africa insvipliile crestine de tot felul abundA,e din cauza caracterului cu totul special sub raportul epi-grafic al regiunii. Siria e Irish de o foarte mare sgrAcie, sinici unele provincii apusene nu sint mai fericite ca Dacia.Niciodath lush centre asa de putin importante cum au fosttotdeauna Ulpia Traiana, Apulum, Napoca, Porolissum,In Ardeal, sau cele din Banat, cele, si mai slabe, de pe ma-lul muntean al Dungrii, n-au fost in conditii de acelea Meltsg poatg oferi un adApost noilor figuri sacre. Altfel a pututfi doar In Scitia Minorg pentru Tomi, care frog Indoialh incele citeva mici basilice ale ei si-a avut un patron din neuamitologie cresting, care s-a alipit in chipul cel mai firescla cea veche elenicit.

82

Dar crestinismul rut trebtie privit, in afara de preclica-rea sacra a liii Isus, ca o doctrin5.nouü, izbuenind deodata,gata facuta. Pe lingrt pregAtirea in biserica incepatoare este

o alta pregatire dincolo de dinsa, .ci in jurul ei. Pe vremealui Aurelian indreptarea spre monoteism cuprindca si la-garele, care trebuie considerate ca unul din mijloacele dc .capetenie pentru raspindirea religiei cele noria, ea fiindmulL timp nn cult secret militar i o ()raja- pentru victorieDaca pe la 300 in Galia imag.nile zeilor eelli apar pe stea-gun, totusi mintile simple cereau si un simbol unic, i niciunul nu putea sd fie rnai strahicitor, mai maret, decit Soa-rele, Sfintul Soare al superstitiei si al cintecului poporuluinostru de la tarn. Imptiratul insusi e privit ca un dublu alSoarelui".

De mult ins filozofii concepeau un monoteism mai du,rat. Seneca intrebase: Ce e Dumnezeu? Mintea lumii",Quid est Deus? Mens universa". i misterele, intru toateasemenea, vin pe multe dd. De fapt, putea fi cineva maimutt sau mai putin creftin.

Terminul dominus et dens incepe de la Domitian. Se in-voca Zeul cel mai inalt, stapinul vinturilor si a toata car-nea" pentru a pedepsi pe ucigasii nedescoperiti. i dogmaTreimii se poate grtsi in lurnea barbara.

Nu e de mirare deci sà fi patruns la vechii credinciosi ainemuririi culturi ea acelea care faceau pe o galoromang sii.vorbeasca astfel: Intre morti sint dourt cete: unii ratacesepe pamint, ceilalti danteaza cu stelele eterului; dintreacestia fac parte eu, chi am capritat un zeu de calauz". Stri-gAtul in aeternum renatus a trebuit sLi. rasune din multe guricatre zeul mijlocitor i mintuitor, care fericea pe credin-eiosi in pesterile sale.

Tacit insusi era aproape crestin cind credea in alta nemu-rire decit a religiei oficiale: Daca nu se sting cu trupulsufletele cele mari, odihneste in pace", spunea el umbreisocrului salt, crestin ca moralii, nobilului Agricola: Si, utsapientibus place!, non cum corpore extingunntur magnaeanimae, placide quiescas.

836*

ai

De altfel trecerea la erestinIsm e foarte adesea o simpldtraducere din pdginismul anterior. S-a aratat adesea de unclevine marele cult al Maicii Domnului, in Apus ca i in ll-särit, i s-a recunoscut cu dreptate in Sf. Gheorghe conti-nuarea ant de popularulai emu trac". Cosma si Damianapar in veacul al IV-lea ca inlocuitori ai dioscurilor laCavarna.

Dar desigur cà Zeiller area dreptate sa se intrebe dacaaceste tulturi orientale au fost un ajutor sau o piedicti pen-tru faspIndirea trestinismului.

Ca si instructille lui Traian &Are Pliniu cel Tinar, cuprivire la politica fata de crestini, felul cum pe vremea luiAdrian vorbeste Suetoniu de Chrestus si de secta lui, soide oameni de o superstitie noua si rau facatoare", aratape acest timp 'nu putea fi vorba de o tranzactie cu traditiaimperiului. Dar intre soldatii lui Marcu Aureliu era si 0legume de crestini din Mitilene. Izvoarele nu lipsesc pentrua preciza in te priveste situatia culturilor ascunse in Dacia.

Venind la sinteza religioasa a poporului nostru, ceea celipseste u totul e amintirea zenlui local, care flu e cel maimare, ei cel mai activ. Sfintilor nu li s-a repartizat nicio-data un anume Vinut; ti nu slut legati, ca la greci, dar i lafrancezi, de un anume munte, Sfintul Ilie la Delphi, inlooul lui Apollon , de o anume apit, eu Nimfele sale, deo padure ca aceea prin care la elini rataceau Driade i Ama-driade, singura" Mama Paidurii venind din eine stie ce vechiinfiltratii uralo-altaice, care dau astfel o hida viata divinacodrului, totusi asa de strins legat de viata poporului nos-tru.

In religia romenulai e i ceva general, universal. El n-ainteles niciodata sa-si tie un Dumnezeu pentru sine. Lumeatoata e divina, dar e divina pentru toli oamenii fara ose-bire.

In credinta acestor rurali va trai mai mult acel DominusDeus-Dumnezeu al secolului al III-lea decit Sabaotul noiireligii ebraice. De aici forma pur bisericeasca a lui IsusI-IricEtes (si in Abisina: Cristos), a carui accentuare pe ul-tima e facuta prin asamanari cu supus, sdndtos.

84

et

Pasagiul, deseori citat, din Tertulian, despre piltrunde-rea crestinismuluip i 9,1a sarmati i daci i germani i sciti"e ca si cum s-ar zice ultima Thule". a astfel de seri-itori bisericesti ca Tertulian mai ales, dar si Origene,unul i altul neavind cunostinta locurilor de aici i desigurnici §tith de la vreo bisericd organizatá, pomenesc i pe daciintre cei. cuceriti de noua credintl, aceasta nu aratä decitriyna Ion de a argta c legea crestinà s-a intins pretutin.deni. De anfel e vorba de o vreme cind mai pretutindeninu se poate vorbi de alte organizatii decit cele Intimpla-toare si ascunsef Inaltate de legende tirzii.

Nu pare nici a fi opozitia vàzut5. de Porvan intre pasagi-ile lui Tertulian i Origene despre situatia la britani, ger-mani, daci, sarmati i sciti; Origene caut g. a spune ca nuauzise la acestia cuvintul lui Dumnezeu, dar II vor auzi,fiinded s-au fácut crestini, la judecata cea de pe urmg.

Dar numele de Chrestos, in legatura cu acel Chrestus"din pasagiul, atit de disputat, al lui Tacit, cu privire, de-sigur, la Mintuitorul insusi, si nu eexclus ca aceasta sa sedatoreascà, pe o vreme Old crestini erau si In jurul Imp&ratului, unei legàturi ascunse cu credinta cea noug, cu atitmai mult, cu cit, intr-o epigram's.' indecentà, e vorba si deIerusalimul ars: de Solymis venit perustis , nu e rar Inaceste pà4i. Astfel, un Chrestos In Moesia de sus, un, altulla Apulum, cum, de altfel, gasira si la Martial, tocmai iflacel timp, un Chrestus, o Chrestiana, o Chrestilla.

Satele Insa, pagi, de uncle i sensul de Inchinator al ve-chilor zei pe care 1-a cäpätat si la noi si la alte popoare cu-vintul de pagmus (pdgin, it. si iberic: pagano, franc, pa-ien; in limba gormand Heiden sint oamenii de la tar5.", depe Heiden), au ramas cu traditia strAmosilor si, chiaratunci cind s-au raliat la noua credinta, acum sprijinita peindemnul, pe ordinul ImpWtesc, In vremea lui Constantin-cel-Mare si a urmasilor lui, au varsat in noua confuziunereligioasa cea mai mare parte din vechile Inchipuiri i da-tini. Nu e greu s. se arate larga parte de pgginism care eacuma In religia, de un materialism uneori grosolan si desuperstitioase iluzii, a satelor. Din paginismul adinc MM.

85

si:si

si

dacinat care a cazut pe incetul intr-un folclor insondabil,au ramas, in jurul draculni, o sumedenie de supeistitii,cure leagd §i desleagi cu strige i strigoi, cu vergelatul i alteobiceiuri care, sub nume slavone, dar desigur fara sa viede la o influentà slava, s-au pastrat pinä la noi.

Uncle provincia romr.na a fost dominata de cetati, acolo111;4 fireste cã s-a putut desfasura o propaganda, cu grab-nice si statornice urmari. La alte posibilitati de patrimderese adaugea si aceea de a-si avea biserica gata facuta in chi-direa judecatoreasca a basilicei, cu trecerea sfintului ingro-pat in cladirea de sub pamint, linga fintina de apa binecu-vintata, in locul zeului detronat, Sfintul Martin fiindastfel stapinul, sufletul orasului Tours, Sfintulalt venit de departe, al Luteliei parisien dor, precum Sfin-tul Alexandru era adorat la Dunare, Sf.Dasius (de la Da-cius?) la Durostorum, Sfinlii \Iasi le i Trifon in oraseledalmat iene.

S-a spus si repetat ca Scitia ar fi fost data apostoluluiAndrei; dar e intrebarea: care Scitie? Nu poate fi vorba decea Mare, care2 de all fel, nu mai purta acest mime decit cao amintire istorica. De altminteri, acolo mi se afla ammti-rca unor martini.

Oriciim, in ce priveste intinderea crestinismului in Sud-Estul i Estul european, un lucru e siobnr: cá ea a trebuitse foloseascd d e uunitatea elenicd in illarii Negre.

Astiel, si in aceasta privinta, roliil cetatilor grecesti atrebuit sl fie mare: doar prin Marsilia a patruns noua reli-gie in Galia, i, daca lipsesc terrninii grecesti, e pentruaceste cetriti inse0, cu inscriptiile lor, si bilingve, se lati-nizau. Un om din Pont se iniilneste doer IIngLt un frigian

un efesian la originile bisericii galice.Astfel, tot crestinismul balcanic inainte de Constantin

va fi legat de coastele rnarii, de statiunile mari ale drumu-rilor imperiale, de existenta unor sinagoge evreicsti. El ein legatura deci aceicqi depcndentd ca pentru viafa cetd(e-neascd mai ()eche, cu irnprurnatal de zei cu term) audio,rasaritean, nordic, al Pontului, de unde un episcop de Go.

86

sd

cá

§i

Dionisio,

tia, Teofil, ia parte la sinodul din Niceia ; Dosporul fsiare si el un sef crestin. In nord, crucea iniliala apare lingaobisnuita formula a bunei sorti" intr-o inscriplie de laCiterciu, care poarta numele regelui local, Tiberiu IuliuSauromates. De aici si mai puterniea dezvoltare, mai Lir-ziu, a unui episcopat al Gotiei erimlene.

Deci va trebui sit fi fost crestini din mai vechi vremuri inpartile de la Marcianopole, in toald Scitia Minora i chiarin banda, paralela, a Istrului (Axiupolis, Noviodunum,Halmyris). Doar avem sub Diocletian, cum se va arata inurmarirea pe fir cronologic a primilor episcopi ai ScitieiMinore, pe Evangelicus de la Tomi. Regiunile moesice, cutot episcopul de Singidunum, ramin in urma, i chiar fatade cele panonice, unde episcopi se intilnesc prin toate con-trele Inca din veacul al III-lea, care a dat pe un Victorin,pe un Sf. Ieronim, glorie a literaturii crestine din secolul alV-lea, pe acel Si. Martin, adorat in Galia ca tin deschiza-tor de cale si patron al provinciei, i fata de Iliric, care s-aluminat crestineste, foarte rapede, in aceeasi forma latina,din Italia. La Mursa se vorbeste, de care Sulpiciu Sever,despre o basilica a martirilor".

Astfel, i prin raspindirea in cetrtlile pentice i prin cea plecat din aceste centre de unde a venit i atita activitateeconomica i artistica, mutt mai mult decit prin propagan-dele misionare, de care va fi vorba, i prin eine stie ce in-tuente oficiale din vremea constantiniang s-a aluns la adop-

tarea din ce in ce mai generala a unui crestinism de sintezasi de folclor, cu prea putina teologie" i chiar adevarataierarhie in el.

Acestui fapt, caci, altfel, am avea, ca la goti, o inriuriregreceasca, i se datoreste ca tot vocabulariul crestinismuluie la noi, lain. Asa, in siiptdralnd §i in zilele saptaminii, la-tine, ca in dialectul venetian: luni, marti, miercuri,vineri, simbrart, numele acesta oferind dificultati pe carele inlatura cazuri, nu numai in Asia, dar i la neolatini(de ex. francezul saniedi), duminicrt, si latin de o oarecarevechime. Crestinismul crucii are o lege cu un crez, o fede

87

joi,

( fides) la macedeneni, In care creftinul -se inchind (v. siinehindciune) lui Dumnezeu (si zdu), Domnului, lui Isus,Dumnezeu impelitat, In bisericd, i aceasta are o timpld.in Sardinia intilnim documentar forma vethilica, adice.vasilica, din basilica, pronuntata greceste. Dacà am fi as-teptat dincolo de veacul al 117-lea cel mai tirziu, am fi avutforma vesearece".

El se roagd (rugdciune, rug), ingenunchind, e binecuvin-tat, se cuminecd, dupá mdrturisirea, i cu sens juridic (apedslavon: spovedanie), a pdcatului, opera Dracului, pkat carese iartd, pentru mustrarea de cuget, de constiin(d, i pentruajun, ajunare (ad jejunium, franc. v. jeane); dace postul-eslavon, fruptul latin se pestreazd numai in acest sens (defrupt), ori dulce. Bldstdmul e derivat prin trecerea lui fprin th in t (ea in Sintoader). El se impdrtdoste. Cindva else incunund, sau se cunund (v. nuntd), ca mire (tracic ; i laalbanezi), cu un cumdtru, o cumdtrd. Ling6 aceeasi bise-rica, al cerii rost e nesfirsit mai vast si mai felurit decit alvechiului templu, crestinul se inmorminteazd in mormint,din cimitir, sau, sub influente germane.' in Moldova, fin-tirim.

Altarul se zice popular oltar pentru c'e terminul a revtnitde la slavi, carora inaintasii romanilor 1-au transmis, in-tocmai precum francezii au pe buvette si in forma buffet, dela germanii la cari a petruns cuvintul. In altar esfinta masd;poate i antimisul (din antemensal) se fie de aceeasi origine.Clopotul e slavon, dar toaca respunde italianulni tocca.

Se Tao cominduri (si confindare) si saracuste (tessaracostae,din greceste). Serbdtorile (de la servare), sint latine in genere,afare. de Crdciunul care a cautat s6 fie adus pe rind la Crea-tionem, imposibil sub raportul fonetic, si la calationem,themare", imposibil sub cel logic; e, de altfel, comun cuiugoslavii i ruii, dar se zicea si Ndscutul (cf. Noel, dinNatale), pare a fi numele nnui vechi zeu (slav), ca la engleziyule. -Dupil cirnelegi i paresimi (quadragesima), mezipdre-sik, Pa.ytile, Invierea, Indlcarea, Rusaliile (poate), apoitot sirul de AO (dupe.' o comunicare a lui Sextil Puscariula Academia Ronaanä, asa se zicea prin Banat): Sinvesiiu,Sinziene, Sintoader, Singiorgiu, Sinjorj, Sinpietru, Sinpal

88

(de uncle Sinpalean), si Simpaur, Sintilie, SintAmaria, Sin-tana, Simedru, Sinicoara. E sigur ca latine sint colindele,de 1a calendae.

Ingerii au capatat foarte rarede, in leglitura culocale trace, 0 foarte mare popularitate.

Credineiqii" (Ca i credinta", e o contaminare .slava)formeaza un popor (pueblo spaniol ; italiana are pieve de Iaplebem). In ce priveste conducerea, intr-o sccietate faraorganizare episcopala' (piscup, la catolici, e din latina medie-valá, nu din ungurescul papa; vldclicei, st'apinitor", dinslavong). Adausul 7COCTC OC la numele preutilor unor divini-tati deosebite pe o piatra din Tomi pare a fi in legaturacu poprt". Preot (la macedoneni; preft) vine de la presby-tcrus; alaturi, praepositus e titlul dat de asa-zisul Ma-ximus, in veacul al IV-lea,' episcopului. Preft (ispeuvrz) esi In Sicilia, In diplome.

Cintarer e latin cu finala slava, de creatiune mai noua;dar cintec in sensul general vine de la canticum; dasceilapartine unui imprumut din greceste mai vechi. Cdlugdr,din xcaIrruo;, trebuie sa fie vechi.

Contaminatii s-au produs pe urma. Precum in Boboteazatrebuie sa admitem amestecul prefixului Bog, Dumnezeu,gasim aceeasi contaminatie in Maica Domnului in loc deMama Domnului (dar si Fecioara; Vergurd, e neologism),in Sintul Duh, Buna-Vestire.

Citeva elemente din acest vocabulariu sint Insa supusecontroversei. Asupra cuvintului de biserica, de care amvorbit si mai sus, sub un alt raport, a fost de mult, o dis-cutie neintemeiata, pretinzindu-se ca el singur ar ajungepentru a fixa o origine constantiniana crestinismului depe malul sting. !nth, si macedonenii au acest cuvint. Apoinu numai spre Vest pina in Carintia, ci in Apusul romanel se afla ca baselgia §i ea basoche §i baseille, in Franta, undeoriginea crestinismului nu poate fi socotita ca asa de noua.Daca n-am fi avut termenul, am fi putut lua de la grecixueLocyi pretum au facut-o gotii lui Ulfila la Dunareanoastra pentru Kirche, corespunzind lui church §i kirk la

89

divi-niti

Anglo-Saxoni, cari au Pacut Imprutnutul prin misterioasaptitrundere pe mare care a adus In ,Insulele Britanice §ibasilcia. Nu e exclus ski. fi fost cindva o duminecti" in acestsens (domus dominica). Tot afa cu p.m a slavilor.

Insti0 ecclesia a putut fi, de altfel, adoptatà. In adevtirclejanii din Vlara sint oameni veniti din Cleaja, si j iesedin s, ca In glaja din glas (gldjar, gldjdrie). Judei,ul Bacãuare o Cleja. Dar se poate Wi imprumut tirziu, pentru Mol-dova din latina catolicismului unguresc. Eclejia, in sensulde ptiraInt atribuit parohului, vine tot din ecclesia, darintr-o epoca mai nouii.

In aceea0 categorie diseutatà intrà si Rusaliile care numai au intelesul dar data primtivtiraticà, da, al serbgriirozelor i viorelelor" i amintesc rusaliile slave. AF,1 credetoLu0 c sint de pus in legtiturà cu serbiltoarea romanädin mai a depunerii rozelor pe morminte, desi un BritioTauzigis qui et Macer" si o serie de alti traci cu numele deBithus fac un dar pentru rozalia. Cum vom vedea, ele, cucalusarii lor, al edror nume pare a se gtisi §i la greci, jocgotic", au o origine mai recentti, desi epoca anului, e, cumam spas, aceea0. Altfel vechea poetica datinil a romanilorar ra'spunde mai bine Floriilor.

E de observat trecerea prin formele limbii românesti0 a mdtdniei 1.1.e.ravotoc ceea ce ne face a o pune In ace-la0 capitol de vechi cuvinte ca 0 forma româneascti aliii sdhastru din (licnizan-i;;), unde e o schimbare de accent

o confuzie de sufix (cu albastru, etc.).Colinda, derivatil de la calendele romane, a trecut prin

rnulte prefaceri de sens, la noi, i In societatea balcanicti.Numele de botez au trecut prin schirnbdrile fonetice ale

lintbii Ileana din Elena; la sirbi: Iela). Doar Staadra von it prin sirbi. Important e faptul ca la acestia numelecretaine sInt extrem de rare, pinii ce, in veacul al XIV-lea,ele yin prin noblela influentattt de aiurea.

Asupra inceputurilor crestine se aruncti instinctul deconservare al imperiului.

Cum Diocletian Meuse din aceste regiuni ale Duniirii-de-jos puternica sa bazii militaril, e explicabilii silinta lui de

90

(si

a le aduce, contra inovatorilor, din nou la legea veche,fundamentald. Prigonirea din Moesia e descrisd pe senain Vieille Sfintilor Marcian, numele impdratului din seco-lul al V-lea, Esi Nicandru, probabil din aceste parti. Imreprigonitori se gase§te §i un Datianus, Dacianus, care amin-te;te, ea i martirul Dasius, pe daci.

La Durostor sutra. astfel, Lot sub Diocletian, Maxim,Dada §i Quintilian, Pasicrata, Valentin.

Prigonirea e, de altfel, aprigd §i pe aceeasi linie mili-tarn in Vest. In Sirmiu un Irineu episcop, un Po Rio. InSingidunum un preot, Montanus, Sf. Hermogen i Strato-nic sint aruncati in Dundre acolo. Cronica Sf. Ieronim in-seamnd suferinta Sfintului Quirin, episcop de Siscia, cdruiai se zice i Curinus in cutare criptd din Roma, fenomenulde prefacere al lui q, care se intimpind in române§te. LaScarabantia seordiscd, la Sabaria, incti pdstrate, se impunerepresiunea. La Augusta Vindelicorum sint alti rnartiri.

Sf. Dasius, soldat, ndscut la Axiopolis, sufere in 303,la Durostorum, unde se mai serbau Saturnalele eu intru-parea comica a zeului §i era un rex bibendi (sau in locul dena0,ere), imbrilcarea in bland de caprd ne duce insii la obiceiu-rile noastre de Anul nou, cu capra". Tot acolo §i pomenireasfintului Ilesychiu, a sfintului Emilian, a sfintului Iuliu,a sfintilor Martian, Nicandru i Marcu. Se adauge un Gor-dian, un Maxim, dupl. sinaxare, la 319.

La Torni sint inchi§i Lucian, Ilie, Zotic §i Valerian.Apoi fratii Argius si Narcis, copilul Marcellin: numelealtora, in Sinaxariu, sint mai mult grece*ti (Evagriu, Vasile,Chiriac, Teodot, Alexandru), dar §i latine (Paul, Primus,Crescens, Faustin, Martial, Ianuariu, Saturninus, Castus,Donatus, Passions, Probus). Altii par a fi goti.

Dieeesa din Tomi e singura care, in regiunile care ne inte-reseazd mai de aproape, se poate urmari 1àr intrerupere.Nu lipsesc nici simbolele noii credinti. Pe o piatril, proba-bil, din epoca bizantind, se cete0e acolo, la Tomi, acestcuprins: Isuse Doamne Dumnezeule, ajutrt orapl innoit".0 alta, cc afe numele do Emanuil. Dar e anterioard aceea

91

care cuprinde crucea, incepe cu A sfintului Dumnezeu"In greceste si pomeneste un nume care e in legatura cuNazarineanul".

Tomi, de altfel, e piing. de lampi cu crucea si monogra-mul crestin. In vecinatate, crestini din veacul al V-leaIsl. Inching' monumente funerare in care e vorba de fideli(it Lot). Mai tirziu vase de pe vremea lui Iustinian, cuinscriptii de petrecere grecesti: Bea, vinul este bun" saureligioase: Doamne ajuta", s-au ggsit si spre gurile Du-narii. Erau erestini cari-si puneau semnul rascumpgrariisi pe astfel de vase.

Tomi era de fapt resedinta unui episcop mostenitor almarilor preoti pagini de odinioarg, si cdpetenie de fapt,ca In Apus, cum se va vedea, a Intregii populatii. El serveain acele basilice care s-au descoperit in vremea noastrg.

Pe aceasta baza sub Constantin opera de crestinare seface rapede in aceasta Scitie Minora: numai la Tropaeums-au gasit cinci basilici si un baptisteriu, intrebuiatindu-sesi marmore. In Balcani, Serdica ajunge a fi un adevgratcentru de raspindire cresting.

Arianismul Insusi e un fenomen sud-est european, care-siexercita influenta in acelasi colt. Arie e exilat la Dungre,cum va fi, in Scitia, Audius. Soboarele se tin de la Serdica(343), la Sirmium (351); pe urma prin Rimini se ajungela Constantinopol. D. Carcopino vede In aceasta erezie, pelined ce a putut iesi dintr-un sincretism mergind de multspre unitatea diving, dupg incercarea unui Victorin dePettau, opera lui Germinius din Sirmium, lui Valens deMursa, lui Ursaciu din Sigidunum, toti romanici. i unMarinus din Tracia e amestecat in miscare. E, zice Reinach,o teologie a Iliricului". Germinius fu insä cistigat de Apu-seni la 366 si rasa aceastg traditie urmasului Anemius, careadung sinodul din 378, dupg care vine, la 381, cel de ladepartata Aquileia.

92

Fierberea produsä de arianism contribui i ea deci s.deie o viatd latind, fiindcd era o credintd populard a acestorregiuni.

Lupta Intre cele dou6 legi se aratà naiv dramatic in cu-tare inseriptie unei eruci pute inaintea unei biserici dela Chiustendil. C615torul e instiintat eg, dacà, fiind orto-dox, crede in Isus, de aceeasi fiin u Tatàl, poate intra,iar, daoa nu, B.6.

Algturi, datina ortodox6 riim-ine la Romanicii separatiacum de impgratul eretio. Solul pe care-I intrebuinteazaFritigern inainte de bátglia, fatalii lui Valens, de la Adria-nopol e un preot creOin" (christiani ritus presbyter). Elnu poate fi un got, legea ere§tin6 a Impgratului, de form'aariank, patrunzind definitiv mai ttrziu numai la aceqtibarbari. Inca odata recunoastem fiinta ci inriurirea popu-latiei romanice.

De aici se intinde curentul spre Apes, .pe oursul DunArii,pe marginea romana a fluviului: la Romula, crucea, pesteleapar pe obiecte.

Diserioute se inching pretutindeni Sfintilor tutelari, ve-nind uneori din purà traditie populara. Astfel Sf. Traiannu e decit dims Traianus.

Acuma, numai acuma Ineep §i in partea tracica, rilmasagreacä, inscriptii cu xptintavol (si zpvnto: vet xptaTtavy).

COm, apoi, asalturile gotice, ca §i, mai tirziu, cele slave,vor bate la vadul de la Sirmium, ca si la cel de la Singidu-num, vedem, In veacul al V-lea ci al VI-lea, o lume crestinacare se refugiag pinti la Salona. E ?nth tinnl din motivelepentru care s-a intdrit rontanisrnul dalmatin, pe cind celscitic ma putea printi de la Nord nici un adaus.

S-a ailing a se fixa astfel seria episcopilor de Tomi dupacatastreda gotà: la 381 ia parte la sinodul de la Constan-tinopole Gerontius de Tomi. loan e In prima jumAtate asecolutui al V-lea. Urmeaz6 Teotimus filozoful", misionarla huni, prieten al lui Hrisostom (la 400, 402 In Constan-tinopol). Timotei participà In 431 la oonsiliul din Efes,Alexandru la eel din Chalkedon (451). Teotim al II-lea se

93

4

rtmlie Omit.

adreseazil care Imparatul Leon pentru aderenta la deciziilechalcedonene. La 519, Paternus stil in main, la Roma, ou

sciti", do cari se va vorbi pe urrna. La 520 eliscaleste in Con stantinopol o scrisoare care Papa. La 550episcopul Valentinian se manifesta In chestia celor TreiCapitole. Papa-i raspunde la 26 mai; e apare si la 553.

Alaturi, la Durostorum, se intilnese Ca episcopi, dupaAuxentiu: lacob (431, linga Dorotei de Marcianopol)Menofil. La Axiopol episcopul Chiril apare hi Martiioioguildin Monte Cassino. Orice localitate mai rasarita isi are, dealtfel, episcopul, dovada ca, din cauza navalirilor, nu seputea gasi decit In apropiere eine BO' sfinteasca preotii.Avem astfel un episcopat i la Odessus, la cobsiliul din Chal-kedon, la 458, gasim pe Dizas, episcopus civitatis Odys-sus, Scythia". Episcopate sint nu numai la Durostor, ciIn Transmarica, Novae, Zaldapa si Scaria, la Abrit, laApiaria. Un episcopus Theodorus Tropacorum" se afla la alsaptelea sinod ecumenic.

Cu episcopi si la Sabaria i la Scarabantia si la Carnun-turn si la Sopianae, si la Sirmium i la Mursa, i la Cibalacsi la Bassianae, si la Viminacium si la Singidunum, si laMargum si la Horreum Margi, i la Ratiaria si la Aquae,si la Castra Martis, si la Oescus, si la Remesiana si la Nais-sus, si la Novae si la Durostorum, si la Sexanta Prista, seintelege CA nu poate fi vorba de altceva decit de diecese deaparare localä si politica, nu numai religioasa.

De fapt, acesti numerosi si modesti episcopi locali, ase-menea cu staretii din primele timpuri ale vietii noastrenationale, corespund chorepiscopilor, episcopilor de la tare,al ciiror rol a fost mare nu numai in Noric i Retia, apoila Salona, dar si in Galia, la inceputul evului mediu,in Irlanda.

Chorepiscopii fara resedinta apar In secolul al IV-lea siin Panonia, ca acel Euterius a Pannoniis, din Panonia",care ia parte la un shied In 311.

Ulfila Insui, episcop fara diecesa, e la originea acelorchorepiscopi germani pe cari i-au avut i romanii,

94

ealogarii

si

ci

si

Episcopii se substifaie, In Norio, autoritatii civile, darsi in Moesia ; de aici i acea inmulline a lor, prin toate centre-le, cit de mici. Astfel, in veacul al IV-lea, nu numai in locu-rile citate mai sus, dar i la Scythopolis, in Dacia ripensis",la Nicopol, la Ulpiana, toate de limba latina. Am faultaceeasi constatare si In Scitia Minora. 0 ordine episcopaldvine deci in local celei iinperiale, i, cum e vorba do o creati-une populard, ea e latind, nu greacd, si in regiunile odltdasa de infloritor elenice.

Episcopal reprezintd, de altfel, nu nuniai o conducere reli-gioasd, ci si o forma* de organizare populard, cum vom ve-dea-o urmarind actiunea Sfintului Severin in Noric, ase-menea cu a acelor episcopi, de la Orleans sau de la Roma,cari iau asupra lor apararea oraselor Fad oaste imparateas-ca impotriva lui Attila.

E si, In jur, o societate episcopala, traind prin sine sipentru sine. Cutare episcop de Apameia in Siria are o armatape care. o pune la dispozitia pretendentului Longin.

Cu preoti, cu loarte modesti vladici de %aril, asernenea cuchorepiscopii din Galia, religia lui Ilristos se intinde maimult si mai usor.

Cutare inscriptie din Dalmatia (Depositus Primus, epis-copus, XII kal. Febr., nepos Domniones martores" [299])arata i caracterul cultural al acestui episcopat provincial,in legatura cu martirii, i limba de care se serveau cei dinjurul lui. E multà umilintu, saracie i ignoranta in acestechilli episcopale. Mormintul lui Daniil, episcop de Durostor,ii primeste pe dinsul, dar, intr-o serisoare mai uritaingramadita, si ramasitele succesorului lui, Dulcissimus.

liostul unor astfel de episcopii se pastreaza, de altminte-rea, desigur, si la persi, Ca, in Arzanena, la Chlomaron, undofunctiunea de aparare contra asediatorilor se exercita acorifata de romanii

Unii din acesti episcopi ai poporului", de o canonicitateca a celor din vechiul Ardeal româneso iau parte, desigur,§i la sinoade.

95

ai

Insii.

C3i mai multi dintre acesti episcopi erau latini,.precumpa coasta adriatica la Inceputul secolului al IV-lea afidmepiscopi ca Natalis, Maximus, dar mai tirziu i Nemesion..

Name le latine ramin, de fapt, pina tirzia pretutindeni:la Durostor e cunoscut Auxentius, autorul Vietii lui Ulfila;cu o ra.'clacina greaca e i numele lui Palladius de la Ratia-ria. Curat latini se numesc lug Ursacius de la Singidunum,Garrninius de la Sirmium, Valens de la Mursa. Ca episcopilatini, § i Auxentiu de Durostor i Palacliu de Ratiaria slutpomeniti In textul ulfilian de la Dunare. Un Secundianuse In acelasi timp pe acolo, ca si, mai departe, sprie Vest,un Maximinus, considerat ca autorul fragmentului de pro-paganda ariana.

Acest crestinism, chiar cind episcopul se intimpla sàfie grec sau crescut greceste, e, deci, latin cum cere i cumtie poporul care, l-a creat vrea. Despre cutare se spune

mustrator ca nu stie latineste ca greceste". Astfel despreVictoria de Pettau (non aegue latine ut graece noverat) ide aceea are graph in compozitio verborum, dar el va scrieasa Inca sa fie inteles. Aceasta inseamna intrebuintareaunei limbi populare. Originea greaca a cuiva cu numeleasa de latin arata bug. cita precautiune trebuie pentru adesparti in acest timp pe oameni dupa nume. La sinoduldin Niceia, episcopul de Serdica e Protogene si cel dinMarcianopol Pistus (am aflat in Gotia", care nu poatefi decit Crimeia, pe Teofil). Am vdzut ea tot u0 grec, dinMesopotamia, Audius, predica la goti. Dar tot acolo apareun Domnus din Panonia, La Cavarna se citeste intr-oinscriptie latina ca biserica a fost facuta din darul impa-ratului": de donis d[omin]i (aedificata est haec ecolesia)Scti Cosmae", etc,

Limba populara ajunge astfel si la rangul de literatura,ca. in cazul lui Fortunatianus de Aquileia, care sub Con-stantin explicti Evanghelia pe scurt", rustico sermone.

In lupta grecismului ca latinismul popular, azesta, veninddin interior, twinge deci. S-a atras atentia asupra faptuluica OHIO din Marcianopol seliau la 451 latinefste i ca

93

$i-1

1

avem opere latine de la episcopii de Durostor §i Naissus.Inscriptia citata a lui Dulcissimus de Durostor arata acees§ibiruinta.

De altminterea, expresia de grai simplu i upr de inteles"(simp(ex et nitidas sermo), ceea ce inseamna latina popu-lara, se intrebuinteazà, atunci, §i despre opera literara aunui Nicetas. Tot a§a aerie si Auxentius din Durostor deatitea ori pomenit in Viata invatatorului sau Ulfilas, casi autorul lamuririlor contemporane pe care le-a descoperitWaitz. Cind Chiril de Constantinopol (Cyrila") spuneepiscopilor africani Nescio latine", i se raspunde ca nu eadevarat.

Cind gotii, adresindu-se lui Valens, au cerut sa fie crWi-nati, dar prin oameni de limba lor, aceasta inseamna c.imprejur era an creOinism de o altd Umbel, a vechilor locui-tori, la cari forma greaca era acum disparuta, .Kirche, dinyyptaxil, in Biblia lui Ulfilas, fiind un cupint adus de eldin Capadocia lai, de limbd greacd.

Se vad insa episcopi, ca Valens, de pe la Poetovio, cariapar Imbracati barbar (more indatus gentilium), cula git §i brachiale. Icoana a amestecului de natii e gotulTheotimus, episcop de Tomi.

Din viata oricum mai bogata orarneasca am vazutvine basilica, pe cind in Iliric se cunoacte mai mult ecclesia,iar gotii arieni, traind in sate, au numai Casa Domnului",cu acel nume grecesc, zupLacx11 dominica", de undeKirche, church.

Apostoli pentru malul din fata se adauga, ca acel Nichitade Remesiana, al carui rol a fost maiestrit exagerat deParvan, pentru a invedera rolul misionarilor biseriaa Daciei fara organizatie i ierarhie.

Ei tree intre barbari cu primejdia vieii. Uneori episcobpul misionar vine de foarte departe. n Dalmatia gasimunepiscop adus din Antiohia. Dar, aici, Roma, fiind departe silega tura intrerupta prin strecurarile necontenite ale cetelor debarbari, nu-si trimite emisarii oficiali cu titlul episcopal,cum s-a facut dupa retragerea legiunilor din Marea Brita-

977 Scrieri lstorice vol. I N. Iorga

lant

ca

,Intr-o

nie cu un Paladin care predica, avind ealitatea episcopala,la scoti.

Martirii, din cari am citat o sumrt mai sus, formeaza atreia categorie de agenti ai unui cre§tinism de stravechepatrundere lenta.

Dincoace de Dunare legenda aseaza patimile intre gotiale Sfintului Sava, ucis la 12 april 372. Ambrosiu, in Epis-tola care episcopul de Tesalonic, Ascholius, pomene§teel de martirii de peste Dunare, prigonitd de goti.

NEAMUL

Nici un stat barbar neintemeindu-se pinape la anul 400, cind vom reveni la istoria legaturilor cuimperiul, pe malul sting al Dunarii, tara ramine o Roma-nia §i eine o locuiWe, pastreaza numele de roman, care ecorespunzator lui hmno romanus din Galia, confundat incurind cu barbarii, stapinii sAi.

Orosiu arata cum Ataulf a raspins ispititorul gind de aface o Gothia din Romania. Romania e opusä conceptuluibarbaries Ia poetul gal Venantius Fortunatus. Possidius, inViata Sf. August, nume,,te pe Vandalii veniti in Africa ras-turnatori ai Romaniei" (Romaniae eversores).

in sfirsit, pentru a se vedea larga raspindire i sensul lui,cuvintul de Romania" pentru o tara romanizaiil se gasWe§i In Britania Mare parasita de legiuni, la Gildas: ita atnon Britannia, sed Romania censeretur".

Termenul se intimpina de altfel, in acest sens geografic,§i la Iordanes.

Germanii conlocuitori confunda i pe ace§ti romani"Intre acei valahi, al caror nume pleaca de la primii celticunoscuti in Galia, Voleii.

Daca Sf. Atanasiu vorbe§te de `Po.yceicc §i tot aa Epifane,la Ulfila se zice Rumun", (du Ruunim"), observa Clpariu.

daca pentru Sfintul Augustin nu mai exista decit "ro-mani" In tot imperiul, o larga conceptie de romanie fara

93

imperiu, cu ai ei romani" neatirnati de vrun rege barbarcare srt ii fi impus numele sari, ajunge a se intinde popularpe largi suprafete din fostele provincii guvernate direct.Si, peste trecere de un mileniu i jumatate, in care notiuneaa evoluat, scriitorul francez Merimee va ajunge a cunoasteastfel, intr-un articol din Moniteur Universel, aceasta Ro-mania, cu nume non, care nu e pe harta, dar a Orli limbae vorbita i in Ungaria, Ardeal, Basarabia si aiurea".

Deodata apare, astfel, intre Adriatica i Marea Neagri,intre Carpatii beschizi si pina in Peloponez, un popor care,desi tralind sub regimuri deosebile, se considera i numea,in puterea unui trecut pe care nu-I uita, si a unei astep-tari a imperiului, necesar, inevitabil, logic si sacru, pe carenu o putea romani.

Incercarile de a gasi punctul de plecare cronologic alexpresiei, ficuta cu scopuri tendentioase, ca sit se arite ciiromanii n-au rost la Nordul Dunarii ca $i cwn riul ar fio despdrlire, n-au ajuns decit sit dea statistici care in eleinsesi pot fi folositoare. De fapt, acest sens se poate stabiliprintr-o serie de inscriptii. Astfel in expresia polemicaS yri ante Latinos romanos, dintr-o inscriptie din Arabia,se arata ci sensul latinitatii, al latinitatii pentru sine inafard de forma imperiului, era viu si in astfel de locuridepartate.

Facind din roman" numai un termen social, Tamm uitaexpresia rorninul meu" pentru omul meu", sotul meu"si cit se spune curent stii romine§te?". Dar insusi cita unsat din Mehedinti cu osebirea romani, i uita ci macedo-nenii, cari n-a avut stat si-au zis totdeauna: aromini.

In sfirsit e cunoscutil osebirea pe care o face, in veaculal X-Iea, compilatia impiratului Constantin Porfirogenc-tul intre romanii politici (cPcol.talot) i cei de limba romanaPoll& v o

Romani se numeau sub stapinirea franca' aceia cari n-a.veau situatia juridica a francilor; deci Romanas e acelacare conservil felul de a fi de sub imperiu chiar daca are unstapin barbar, dar Romania nu e decit teritoriul care nici

997*

parasi:

nu mai face parte din imperil, dar nici n-a trecut la atir-narea de un rege barbar,

Cind, In Basarabia de jos sau la Novae, a lost o conlo-cuire cu barbarii, admisi sau asezati de imperiu, aceeasiosebire ca In Francia a trebuit sa se impuie intre got siIntre horno romanus, traind In alte Imprejurari de drept.Acelasi e cazul pentru romanii din Pind i pentru romanri"de pe termul adriatic.

LIMBA

Acest popor in formatiune, rornanic intii,romanesc, pe urn* este astfel mai ales grin limba, pe care,pentru toate gindurile si nevoile sale, Inainte de a culegenume i nuante de la alii, si-o formase pe haze pe carele-am dovedit cà sInt, in parte, foarte vechi, aceasta i ince priveste o fonetica In care a si a stau alaturi de unnecunoscut limbii latine si de un care nu are in aceia atitaraspIndire.

In Apus confuzia decaderii lingvistice, a supravietuiriielementelor din limbile locale si a capriciikr individuales-a repartizat pe teri, ducind la formarea limbilor noi prinsepararea regatelor barbare, stapinite de germani de multiniiai In cultura romana pe care o gasisera mai usoarade Insusit decit complicatul sistem lingvistic, prins in le-gaturi de nedesfacut, al grecilor.

In Raisarit nu s-a intemeiat frig aoel stat barbar, pe care,In interesul culturii generale el ar fi lost tot de gra'romanic, 1-ar fi dorit Burckhardt in frumoasa-i cartedespre Constantin cel Mare. Pe de alta parte, statul, careera cel est-roman, nu putea cunoaste decit traditia latingpurl, dar, de la o vreme, el a trecut la norme grecesti: bi-serica, scoala i caracterul populatiei din capitala i-au im-pus aceasta.

Nu ramine astfel cleat explicatia pe care am dat-o maiinainte: Intrebuinlind tot ce se Meuse in domeniul limbii

100

;

latine In mai vechile teritorii de peste Dunare, .Dacia popu-lard e aceea care a fixat, dezvoltat fi pdstrat limba romaneascd.

Daca" nu se poate stabili In crearea limbii romanesti nicioriginalitatea absolutti a acestor regiuni si rase, nici opri-rea in margenile lor a unor noi fenomene care se par a fipAtruns pinA departe, si in Egipt gasim chiar si rotacis-mul In anume dialecte italiene: astfel mindstirea devine InSardinia muristeni §i forme populare, amintiri dialectale sevadesc, cu o uimitoare bogatie, in inscriptii si pe papiru-suri, --consolidarea pe un anume teritoriu a formelor flo-tante nu s-a putut face Ina decit intr-o formatie politica,fie ea si numai de caracter popular, iar aceasta nu s-a pututrealiza in partea de sub Dundre, vaynic tulburatd fi, trecutdoficial la supremalia greciteitii bizantine, ci Entr-o lume in-chisd, de sine statatoare, sub nominala suveranitate a tribu-rilor, trdind in lag& sau in hordd, ale noilor stdpini, decipe malul sting.

Coloniarile in masa de barbari mergind pinA in Bitinianu mai permiteau dincolo o viatà asezatit si unitail, capa-bird de a pAstra si dezvolta o limbA pe baza unei culturi ne-intrerupte. E deci dovada CA numai malul sting, pe care nuse puteau face_ colonizAri, provincia Iiind oficial parAsitA,a putut indeplini aceastA functiune, Inca din veacul al V-leamAc ar.

gS'i, iard.si, ca sei se pdstreze limba cu toate nuantele ei, tre-buie presupusd continuarea unei culturi mai inalte intre ro-mini in toate timpurile, culturd complectd, oraseneasca firurald, de o mare varietate.

In sfirsit, In noile conditdi s-ar fi produs desigur maimulte dialecte romane, dacil nu s-ar fi impotrivit la aceasta,nu o constiintA de unitate a statului, pe cale de a dispareasau de a se refugia intr-o conceptie de drept sau Intr-o spe-rantA de viitor, cu altceva: o intercirculatie deosebit de activd.

Ea se exercitA la orasele dalmatine prin tot ce le unesteca interese de comert. Iar, In interior, prin tot ce rAspin-deste in sensul unitAlii, prin partile Pindului ca si prinacelea ale Carpatilor, pd,storul transhumant, care amestecAsi armonizeazA graiul.

101

0 despartire va raminea, astfel, din cauza osebirilor tiiconditiile de viatil: limba oraplor din Apus dalmatt, lim-ha muntelui, a sala§elor de pastori.

Cit prive§te limba plugarilor, ea dispare in Balcani, la-sind doer citevaurme in numele unor sate care nu par a f i in le-gaturt cu drumurile i popasul ciobanilor. Dimpotriva,ea sd mentine, intr-o regiune uncle oraple mor, dar unde pas-torul nu e a toate stapinitor, (loci pe acel mal sting al Du-

Insemnatatea parrisirii of iciale a Daciei e, astfel, hotari-toare pentru alciituirea limbii romtne§ti. Un grai romanicunitar opus lirnbii artificiale a statului nu se putea formadecit prin ruperea raportului cu acesta. Dar pentru o astfelde opera delicatil se mai cerea §i aliceva: incetarea pint Iaun timp a pttrunderilor barbare, §i, afara de coltul undemomentan strabat hunii in a doua jumatate a secolului alIV-lea, fart intentia F;i fart putini,a economica de a rami-nea, noi invazii nu se produc, In acelasi timp cind strati]]gotic, unde a fost §i atita cit a fost, se revarst dincolo deDunare, lasind in urma vaga autonomie paste care se intin-de numai, cum vom vedea analizind recTbimul, a§a de falsinteles, al lui Attila, alrituri de pretentiile si intreprinderilefara urmari statornice ale irnperiului, decisuzeranitatea"de caracter mongolic fiscal a Imparatului turanian dinPanonia.

Aceastit stare de lucruri va tinea, cu o Dunare pazita deimperiali pe ambele maluri, pina la aparitia altor cete tu-ranice, care, de altfel, fac acelasi lucru ca §i hunii, fart nicio atingere a acelei autonomir, pint la Iustinian §i dupadomnia marelui Imparat de reslauratie romant. Pe cind inBalcani barbarii cad unii paste altii,o instalare ostrogota,cu centrul la Novae (54tov), tiind mai bine de un veac,pe cind acolo li se repartizeaza oficial salapri cu viatriproprie, pe cind regimul fiscal slabe§te o veche populatieaservita unei man l. propriettli aparatoare, pe cind grecis-mul rezist5. in orap pint in ultimul moment, in altfelde conditii, de libertate, ale rnalului sting, s-a ajuns la ore-atiunea unui grai romanic, ale ctrui caractere inainte de

102

narii.

.

influenta slava se pot stabili, aratind o intreagti stare despirit, la un nivel cultural inalt.

0 astfel de prefacere din elenism In latinism nu era gatanici pe malurile Pontului. Aici o necontenitil legatura in-Ire cetilti le apara de arnenintatoarea desnationalizare com-plecta. Relaldiile cu Atena, Ca insulele Arehipelagului, cucele de pe coasta Asiei Mici, cu puternicul elenism dinaceasta Asia Mica insiisi au stat mull timp in calea trans-formarii. S-au produs chiar intoarceri ofensive ale limbiigrecesti. Cind Bizan(ul a devenit cetatea lui Constantin,o piedicei hoteiritoare a stat apoi in calea unui proces, afadestut de slab adesea intreru pt. In sfirsit viata cetate-neasca, desi se continua slab si pinà in veacul al VI-lea, sestringe acolo pe incetul, nu din cauza paLrunderilor slavecare se faceau neintrerupt pe la vadul de la Noviodunum,ci din cauza lagarului intarit al bulgarilor, adniis i spriji-nit de ocrotitul lor, Iustinian al II-lea.

De mult kgaturile prin Moldova de jos cu lumea dacicaruralizata disparusera. Si acesti coloni semibarbarizati cuviatei economidi nu &Wean acestor ceteiti subrezite aceaqitelei ca slavii cu state din dosul cetii(ilor romanice ale Dal-in atiei. Slabirea esentiald a negotului la Marea Neagrei arateichiar neexistcnta unor mase barbare in advdr organizate inpürtile noastre. Bulgarii se vor multami cu ce ramasese,ca autonomii locale, din cetatile moesice si vor pasha nu-mai vitalitatca regiunii de teim, corespunzind, la Marcia-nopole, cu Preslavul lor.

Fragmentul latin tiparit de Waitz ca adaus la viata luiUlfila, golo-greco-romanicul din veacul al IV-lea, (la for-mele: incorruptivilis, scribturare, fantare, sibe(pentru sibi), histe, linga erctici, effangabat, dar i praba,dereliquid, ducator (nu pentru educator, ci pentru ductor),flame: m final cade (ad Oriente).

Deci confuzia intre a si b, intre d si f, oscilarea fntre e§i i, aspiratia inaintea lui i sau disparitia lui h, confuziaformelor verbale. Prepozitiile 1i pierd normele (mitto invobis). Forme ca ducator F,d factor, in intelesul de fdaitor,

103

i

ellen-

pi

inei.oirilis,

aratA si schimbari de vocabular. 0 altA bucatA de polemica.din acelasi text pe care 1-am numi dunarean" are pentrureus intelesul de rail" (cum prece rea ab imperatore ye-niam postulas".

Am mai spus a fenomene romanice se simt si la got-alanul Iordanes, care scrie: Spania,scubitor (cf. romAnestescobitor), schimbA pe i in e (astfel: Belesarius), pe o in u(consubrinurn), preface Ariadne In Ariagne. De altcum,spre a explica unele forme, Waitz a trebuit BA admità in-trebuintarea si a unui text latin pentru traducerea din gre-ceste.

M e azut in obita ad vita sua dintr-o inssriptie dobro-geanA. Tot acolo cei doi i se contrag: fili, patri et matri".Um dispare, fiind inlocuit cu o, In toatà intinderea TabuleiPeutingeriene, unde b e trecut In v (Tivisco); numele Ra-tiariel, Novei, Durostorului sint in acuzativ.

Unele fenomene insà nu sint noua si strict locale, ci foar-te vechi si de un caracter sud-est european.

In Olympia gasim astfel pe d prefAcut in z, dupa o vechedeprindere tracA. Precum inscriptiile acestea de la Olym-pia au pe di trecut in z, tot asa si in dialectul taconian in-tilnim azi: egtxu (iatcciwo, Eaxazov (6LaXeyco).

Pare CA avem pe a aiurea, in forma de trecere OETpc'tvoq.S-au semnalat qi de altii degradari din latina artificiala,

pe care imperiul o Poise unicd. Diftongarea lui o e si unfenomen spaniol (mortem-muerte, portam-puerta) §i prefa-cerea lui e in ie unul italic (tenet-tiene).

0 observatie generalA se impune: ca. nu e schimbare fone-tied En romdnefte care sd nu fi existat in latina porbild a altorprovincii. Aclaug ca o se preface in u si aiurea sporadic,iar permanent in dialectul sard si in cel sicilian. Avemdisparitia lui e Intr-o altä consoanA si r, ea in socru; in ade-var, citim pe o piatrà din Apus: Claudiae acceptae socre".En prefacut in in se anti si in Galia (munimintum).

Chiar si formele care se par mai osebit ale noastre se afla."aiurea, ca neguciator. Ba 0, in culegerea de papiruri a luiMartini, in Ravena secolului al VI-lea, vccrovC6c-rpo,pentru neguldtor". La Roma chiar, Inca de pe vremea lui

104

Quintilian crause ni final din acuzativ. Prefacerea lui q Inc e obisnuita si in Italia: cot pentru quot. Gasim Ina afri-carea In alte locuri: cinque, sicis. i In inscriptii occiden-tale gasim pe imi pentru mihi.

De altfel, ce schimbari suferea limba In inscriptii neda-torite lapicizilor cu stiinta de gramatica, o dovedeste aceas-ta din Tunisia, pe vremea crestina: Victorianus bixit paceanos quarageta mese& ceque ere setima".

Ca fenomene de dizlocare sintactica, de degenerare" analitica se continua, In afara de ce se mostenise pentru subjunc-tiq de la fondul trac, cu ceea ce se poate observe si la scrii-torii, din secolul al V-lea, ai Istoriei Auguste", dacá nulnlocuirea formelor declinatiei prin surogatul prepozitio-nal cu de §i ad, ceea ce se observa In Apus, limba româneascapreferind adaugirea demonstrativului (omului, homo-illius, casei, casae illius), noi am pastrat i locativul(stdi locului), pe clnd aiurea apare circumscrierea cu apud.Ca si la acei scriitori am mentinut, precum i ceilalti ro,manici, pe azi (cf. oggi), pe ieri, dar ln alaltdieri eacelasiproces ca in altera die de la acesti biografi.

unele fenomene semasiologice sint comun latine. Are-dem astfel aparind. si aiurea isul, in sensul de rêve (viitmonitus). 0 inscriptie africana are ex visu".

Aceasta limbd e a intregului Sud-Est romanic, care for-.meazd o singurd unitate, fiecare regiune dindu-si partea.

Astfel pavimentum pdmint i scdldarea, cu amintireabailor, arata. latura cetateneasca a limbii. De altfel cuvin-tul nu mai are notiunea de pavare" In cutare formula alui Varro, care recomanda pavimentum procLive in /a-cum". Irma' humus a ajuns sà Insemne dear pamIntul\Inn, de olarie.

Tiktin constata asamanarea limbii rornanesti mai muItcu cea italiana i gaseste si note fizice comune.

Totusi originalitatea creatiunii populare romcinefti nu std,cum s,n putut credo, si sa admis prea usor, in foneticd, orichiar in sintaxd, ci in semasiologie, In schimbarea de In-te-les. Aici o parte a fara Indoiala datorita vechiului fond

105

barbar. Astfel Sextil Puscariu scmnala la Academia Ho-mand ci zapadei de origine slava, Inseamnd cddere, dar Innici o limba slava nu existrt aceasta semnificatie, pe carear fi Intilnit-o, cred, si in albaneza. Altele din aceste schim-bdri yin inset din dezvoltarea cugeteirii poetice", crealoare, apoporului nostru in legdturd cu cercul vitt de vcdere, ea ocu.paliile .i cu experienta vietii sale.

Caracterul profund romanic, in toata tesatura,rrunasaneatinsa, dar si in vechiul tezaur de cuvinte, pina la celdintli puternic amestec cu un grai strain, Il recunostea uninvilIat ca Diefenbach, specializat In cunoasterea Sud-Es-tului european, prin aceste cuvinte: In general cred cdtrebuie sa se admita. ea odinioard limba romaneasca a losttot asa de complet romana ca oricare alta din surorile ei,pina ce un val slay a luat cu el poate In scurta vreme omultime de cuvinte romanice (latine) si le-a inlocuit incea mai mare parte prin slave feird tottui a putea so dero-manizeze liniba".

.5 i aprisind asupra caracterului fundamental, tot el scriaaiurea: Si cea mai puternica amestecare a unei iimbi cuelemente strrtine mi-i poate dririma temeiul, atita timp citInca formele cele mai Insemnate ale formatiunii cuvinte-lor si ale flexiiinii, chiar si daca si acestea nu sint fretadaugirea de ingrediente straine, sInt vizibile".

Ca epoca de formatiune a unei limbi specifice acestuiSud-Est european, ca limita de la care Inceteaza latinavulgarrt A, dar accasta n-a putut avert niciodatd un singursens, nici rniicar in Italia, 0 Incep limbile romanice, li-mita pe care o cauta Schuchardt, e momentul cind provin-ciile nu mai pot Imprumuta una de la alta, cind se inchidIn regalitatile barbare sau In Romaniile" lor populare.Limba romaneasca ar putea deci reprezinta, dupd Tomas-chek, care citeazd pe Miklosich, starea lui serino rusticusde la 400 la 600 dupd Hr., vocabularul crestin latin fiindun Imprurout din Balcanii Inca supusi Romei. Oricum, eae dezlipita dintr-o foarte veche latinrt, cu forme, cum vomvedea, obsolete Inca din vrernea lui August".

106

Pe cind, pentru a-si limuri originea limbii romiinesti,Schuchardt trebuia sit recurga la ideea unei asimiliri, ar-monizari (Ausgleichung, mehr gleichmossig Abanderung derverschiedenen als Abiinderung der gleich gewordenen) a felu-lui divers de vorbire al oamenilor veniti din toate partile,trebuie sa se vada mai curind originea populard, pe un sin-gar teritorin, a primului grai, importat, gata fdcut, in Da-cia si lingd care an trait tot felul de difornuiri particulare alenoilor veniti, care frith au Minas sterpe.

Lingvistul belgian Van den Gheyn, fücind o asamiinaleintre aceasta limba romanica si surorile ei din Apus, scria:Mai mult decit orice alta limba romana, cea rornâneascao bogat il. in flexiuni, in locutiuni care erau acun a arbaitepe vremea lui August". Unele schimbari de sunct chiar,sint arhaice, ca lacusta la Plant, ceresia. Pe lingh aceastaatit de mare vechime, se poate observa ca. uncle cuvinlearhaice latine sint numai la noi. Astfel a incepe, inlocuitla rornanii din Apus prin cominciare, connnencer. Aceasta elimba conrupta", nu o limba populara", aceeasi pretu-tindcni, pe care Isidor de Sevilla, osindind-o, si-o explicaprin aceea cii intinderea necontenita a imperiului, tot cualto moravuri si oameni", a adus fireste atitca solecismesi barbariseme", limba pe care Solomon Pleinach o numea,opuind-o aceleia a lui Cicerone si Seneca, fabricati cu onesfirsitii arta, dar si cu milsura romana: limba sclavilor.Inscriptiile romane incereasera zadarnic a pastra noualimba de stat, fabricata, in provincii.

Dorneniul semasiologic e plin de atita originalitate ro-mineasca. Astfel strat, ea asthma chiar (nu numai in stra-tul de pusca i stratul de flori), s-a mentinut Inca.

Aceasta limba are nesfirsite nuante, care o fac potrivitg,neologisme, si cu expresia literari cea mai finti. In-

tregul aparat de sufixe servind sa arate tocmai varietateanesfirsita a nuantelor, acest semn sigur al piltrunderii sufle-testi si al valorii estetice a unei limbi, s-a ptistrat (eiu, el,ot, old, de veche origine elenica) tot din fondul latin,cum vom vedea, ori de cite ori un sufix strain, fie el slaysau chiar maghiar, a p6rut crt poate adaugi la nesfir§ita fi-

107

si Irma

gi,

mg a discriminárii, el a fost adoptat. In aceastà privintaintrecem pe orice alt popor romanic.

Dar impresia pe care sufixele de imputinare i alintare,asa de numeroase in poezia lui Alecsandri, i-o fAcea mare-lui prozator francez Mérimée Ii aducea sà vorbeasca de ooarecare gratie cochetà i nzignardd, care aminteste deed-derea greec . si latinV. Se pàstreaz i o mare bogatie deprepoz4ii si conjunctii, toate latine.

Cereetarea cuvintelor care numesc principalele notiuni,impartite pe categorii, va invedera caracterul fundamEntalal limbii.

Elementele: foc (v. si fum), api, riu (nu si izvor, pdriubaltd, mla$tind, slave), sint din acest te-

zaur. Aspectele naturale : cer, pdmint pavimentum e intro-dus din limbagiul urban pentru cà (and a ajuns sà Inseinneregiune, de unde term, soare, land, stele, luceafdr sintredate exclusiv cu cuvinte latine. Munte (nu si stincd),vale (nu si deal, ca i culmea, piciorul, plaiul care amintesteplaga plaja", si gaurd (cavula), sint latine. A nu se uitacenufa, lutulci huma, iar la mare, al aril nume aratà necon-tenitul contact cu fermul latin i malul dacic, unda, spu-ma, valul. Tot asa fenomenele atmosferice road, brumd,fulger (fulgetrum la Pliniu cel Bàtrin) curcubeu ar fi dinconcurveu tunet, (trdsnet e onomatopeic), furtund, ploaie,grindind, piatrd, in sensul de grindinA, aflgtor la Sf. Augus-tin, nea (lingsa slavele zdpadd i omdt), gheald i ghq, frig,reicoare, pulbere, cdldurd, aryitti (en sufix slay).

Tot asa punctele de orientare ale cerului, cu seninulnorii, cu negurile (nebulae) din ra'sgrit, apus. Dreapta sistInga (v. ital. man stanca, pe ling6 sinistra) vin tot de acolo.

Nu mai putin anotimpurile: iarnd, primdvard, yard (lamacedoneni, dupA Cavalioti, i secerare) toamnd, merinde(crepuscul, dupti Cavalioti).

Ca elemente omenuti (determinind o actiune, suflet siinimd aratá o cugetare popularil concreta. Cugetareasarea ràmin ling6 gind, acceptat i pentru agmänarea euforma verbalal de gerundiu. A pcisa e din pensare, a cin-

103

§i

§i

§i pd-

Omits, Opt,

tar?, care a dat in Apus penser, pensar verbele gindiril. Aincerca pare a fi in leggtura cu deprinderea cailor, dar ecercare, chercher din Apus.

Cantitatea (cit, dame), ca §i mdsura, pe care o vom cer-ceta pe urma in legalurá cu determinarilelatine care 8-aup6strat ,credincios: mare, mic (din micas greco-roman),nalt, jos, chiar putin sint latine, scum/ (de la abscondo),ea i sterp (exstirpo).

Vom vedea mai pe larg, In analiza, greu de imOrtitpe categorii, a acestui subiect, ea', in acest domeniu al abs-tractiilor curente, vristele omenesti, tin& (knellus, fra-ged"), june (§i acum Ifi Ardeal), bdtrin sint latine.

Vom reggsi In aceasta cercetare, asupra Careia trebuiene oprim mai indelung, Insusirile: bun, rdu (din reus, vi-novat, -ceea cc inseamnd o puternicd viald juridicd) (la Apu-seni rnauvais inseamnA rea pretuire i cattivo, captivul).

In ee priveste lumea (cf. lumina), deci: ceea ce se vede,dac6 laiu ar putea veni de la laia tiganilor, nume adus deei, si sur e slav, ca i, la cai, pag, pirtknog, dar nu roib,dacA rnurg e trac, se pastreazd toate culorile latine: alb, rapt,negru, galben (galbinus; v. jaune), verde §i dublul termenalbastru (albicios") i indt (trecut si la bizantini).

Intre animale: fiard, vita, urs (ursd) (birlog e slay), lea,vulpe, iepure, dihor, bursae, ris, taur (dar i buhai),

bou, vaed (§i uger), cie1, minz, junc, jutted, maseur, cal,iapd, foarece (dar guzgan, fobolan, dihor, bursae, nevdstuied,biber sint de altä origine), mulare (mac. = catir), noaten,arrndsar, §i In legea salicA armissarius eine, cerb, cd-prior, cdprioard (capreolus) nu i ciutd), pecud, oaie, ber-bece, la megleniti arcate, miel, mioard, noaten, caprd,ied (separe si rap), lind, pore (mac. poared), scroafd, cettu$d,cotoi (cic, a ciVi fata de plsicd, mi4d), ariciu, asin (altar §icatir, rndifoiu sint straine). Dar broased e trac si vidrd slay.

Pdsdrile sint numite romanic: gdind, gaild, puiu, clapon(cured e o formatiune dupg eurcan, care e truthahn), rata',rindanicd, porumb, vultur, vultan, strut, acerd,, cuc, po-tirniche sau peturiele (mac.), turturicd, pdun, pupdzd (upupa)(nu: cocor, giscd, bahnci, cueuvaie, huhurez, onomatopeic),

109

si

uP

lap,

corb (nu si cioard, stand°, mierld sturz; numai fazem (phasia-nus) e neologism (dar slave: barzd, cocostirc, lebddd,prepelitd, bibilicd-pichire, ceea ce inseamnil pictatil", cf.pint(Ida, fr. pintade).

Asa si insectele: furnicd, viespe, pdianjen sau paingein,tintar (fr. cincelle), Ulan greier, niuscd (nu si muAd ;

plomi(d e slay), purice, pdduche, ldcustd. Dacil ar fi slayalbind, poate s fi revenit de peste hotar, cum s-a intimplateu francezul buvette devenit buffet (i se zice si mused; apoiv. fagure, favulwn; nu si shy, prisacd), ceard, miere. Fluturee de la fluctuare, dupti Diefenbach (v. perperund mac.,cf. papillon i bizantinul papillo, pavilion", rrunas in no-menclature militarrt). Saincanu admitea si cicula (din acicdli), de la cicada. Din slavonii, gindac, cdrdlw, caradwd,dar e latin bon] lui Dumnezen.

Ca reptile: $arpc (slay ndpircd), cu venin, aspidd (princarti bisericesti), scorpie, limbric, ierme (opirld e slav).

Uneori o formA latinri se poate descoperi mai gra'. Dacilpisicd e onomatopeic de origine, pentru mIfti s-a citat oformil Habana' corespunziitoare; catta se piistieazri in cotarld.

avicellus, de uncle franc. oiscau, a lost grisit la noi, in au-menus. Clayca, de apareniti slav, e cloth in Ardeal

(v. a cloci), §i la Columella grtsim: glocientes gallinae. Cuelemente luate din latineste, ca si din limbile ajuttitoare,si unele prisriri au nume create prin analogie sau in glumil:domnisor, Wrculet (din cauza culorii pentru stwlete(stiglet).

Bourul, budrul (din bubalus) s-a pristrat la noi, trecinddin cauza coarnelor, si la melc, al ctirui mime de buildr eluat de bulgari de la noi.

Numele de pqte e latin, dar nu si al ouriler de peste(icre). Dintre deosebitele categorii, cele mai multe se nu--mese cu termeni slavi: c1iucd, morun, biban, lostritd, pas-trd somn, zvirlugd, tipar (chi,scar); crap singur poate venidin latineste. Tot slay e §i rac, chit (cf. lat. coetus) i serum-bie (din skombros), dar cuvintul a venit poate pc Oil cale.Smith e slay.

110

$01712,

pang,

15i

sel,

rosii)

Treeind la infilti§tirile, a§a de bogate ii felurite in acesteptirti, ale regnului vegetal, pddurea vine din paludem,padure de balta, ca la Dun i termenul se aflil in Ve-net §i la Bari din acelasi motiv de amestec cu balta, laalbanezi piul, Paludis, .prefacut in padulis, se guselte In-tr-o Burnt"' de exemple i ping in veacul al VI-lea, de altfel§i in vechea spanioli (pant), in portugheza §i sarda.Pridureainlocuie§te pretutindeni silva, pe care au pierdut-o §ialte limbi romanice, afari de sihld §i de adjectivulca §i de sdlbatic, care si la romani se aplica §i varietatilornecultivate ale pomilor §i vegetalelor. Pentru codru s-agAsit un echivalent albanez, kodre (quodrum) cu atit maimult, cu cit vechiul sens e §i de pine (fliimindul codri rntt-flIflcii"). Industria lemnului dri scinduri.

Poinii (v. poamd), arborii (dar §i copaci) (cu rdddcina,trunchiul, ramurile, scoar(a, foaia, frunza; la macedoneni §i

frutu; nulaua e din novella i romanti e §i varga), sint latini:par, nuc, alun (avellaneus), castan, corn, prun (dar si sl.per1), salcie, ceref, v4in (din grecul OtOUvtoc, din Bitinia,pronuni,at de roman' vissinius), gutuiu (mains cydonia, dinCidonia Asiei Mici) si piersicul (din malus persica, nuir dinPersia). Smochinul pare a fi de formatiune romimeasa,ldniiiul fiind luat de la greci, direct sau prin romani, intimpuri mai vechi. Mdslinul e de origine slava' (copacde grisime"; v. §i maslu), dar untutde-lemn arata a fi stri-vechi, ca §i uleiul. Lipsa de nume pentru miislin, smochin,ca §i pentru migdal, castan, ar dovedi ca limba s-a formatdefinitiv pe malul sting. i copacii din pildure, sdlbatici,pcidureli afarti de stejar (dar cer cerrus; v. masa ghindd),de gorun §i de brad (la megleniti: pinul), de scorus, molid,Lisa, sint latini, deci: num, frasin, fag (nu §i jir), rd,sind,tei, artar (acer), plop, corn, carpen, jugastru, sorb, soc, vise,iuniper (dar §i jneapiin), pdducel, pe linga parasitul copacilor ;iedera. Mdrdcine e slay. In alt domeniu, papura (papyrus),spinal sint din acelasi fond (nu §i scaiul, trestia, sinful):Fragi se intilnesc §i la Pliniu. Iarbd e latin, ca §i legumd(legumh" se zicea §i pe la 1660). Avem apoi in §i cinepd.

111

silhuzu,

si

La buruienile de hrana: ridiche e latin, ca i verzele, cea-pa, aiul (allium), usturoiul, faua (bob e slay), fasolea, lin-tea, ldptuca, ceacirea (mac.: cicer), curechiul, napul, pa-tnmjelul (nu mdrarul); poate fi spanacul (trecut din latinasi la germani). Pepcnii yin de la romani (castravete e detirzie origine slava), ca si cucurbdta. Mai departe, cicoarea(cichorium), Manual (labrusea), laptuca, pdstirnacul ( pas-tinaca), nrzica (urtica), neghina (nigina). Vita din vie sivinul sint din acelasi capitol; uva a trait In and. Fiind maicurind unul din acei vechi termeni greco-dacici, strugurul(rpiryci4 ) va fi venit din gresita interpretare la plural astrugurilor, precum azi Incepe a se scrie termure, in loc determ; dar Moldova zice poamli, apoi avem: laurul, mead-lariul (maxillarius), mdtrdguna (it. mandragora), vioreaua(prin traci). Otet e latin, ca 0 must. Afara de mughi (mas-ens), avem pastrarea cucutei latine (cicuta). Ciupercd, buretesint de alta obirsie.

Avem apoi grinele (cu spicul); griul, ovdzul (v. si formaderivata Ovesea, deci nu ovdz; cuvintul a putut calatori sila slavii dunareni si reveni, ca pentru albind, la noi), orzul,sdcara.

Romanii nu par sa fi adus In Dacia culturi noi de grInesau copaci, garb.' de ciresul, piersicul si gutuiul, asiatici.Via au gasit-o, si se pare ca Intinderea ei n-a fost marginitaprin lege, ca In Galia. Dintre legume, curechiul, dovleaculsau cucurbata si bobul sint considerate ca fiind de loc dinItalia, numele mazdrei fiind dacic (dar in nuizdriche e sufixul-cula latin).

Intre flori, nalba (malva) e din tezaurul latin. Liliulroman, Inlocuit nu crinul grec, traieste in lilicele macedo-nene si Tina in zilele noastre. Sofranul poate fi tot asa devechi. Trifoiul (trifolium) se adauge fireste. Se pare eatimaura nu vine din centauris latin. Romanii cunosteaulimba boului si ochiul boului.

Numele florilor au fost reluate frig de imagina0a popu-lara ori au primit nume barbare. Unele numiri descriptive,ca pentru gura leului" se afla Intocmai si In alte limbi.Iar portulacul se intimpina si la scriitorii despre agricul-

112

tura romani. Busuioc (din basilicunz), sun6 la sirbi bosioc,dar si aici poate fi cazul unei rAtAciri revenite la locul deorigine. Skok a explicat rtispindirea termenilor bizantiniprin grAdinile de minästire ; ar fi trebuit s'à se gindeasa si lacele impa'rätesti, ca, la turci, cele ale lui bostangi-basacu bostangiii lui, cari intrebuintau si gràdinari crestinibalcanici, prin cari s-a fAcut ra'spindirea.

Trandafir, cu toga' prefacerea lui I In r (prin analogiecu fir), nu pare a veni direct din tezaurul grec vechi sau nou(rujd e venit din Polonia). Alte nume sint turcesti (lalea,

Cele mai multe apartin Insà folclorului descriptiv,glumet, cu agmtiniiri (nemfipr, nem(oaicd, ungurean siungureancd, stinjinel, condura sau condurii Doamnei), darcu unele corespondento si aiurea.

In genere o parte din vocabulariul despre flori e de ori-gine Ostoreasca. Astfol de cuvinte ciobanesti sint cerceluf,mdradritdrel, suflefel, idcrdmioare prirndvarefd, lamreat'(sau lwnindrica Domnului), iuminifa nopfii, frdfiorii,clopofeii, stelioarele, topora§ii, fetica, condurii Doarnnei,rochila rindunelei. Celelalte, cu cuvinte slavone, se explicasi prin aceea &á, fiind modicinale, vracii, mostenitori aido ftorilor bizantini, le-au introdus ei.

Metalele sint toate latine: aur, argint, argint viu, fier,aramd, cositor, plumb, rugind; pe lingg pucioasd (de la a MO,sare, salitrd, pdcurd (dar i slavul dohot) i marmure.

Tot ce tine de fiinta fizict a omului vine de la aceeasistrtimosi.

Om (stat" de om), bdrbat, muiere, au ramas, femeie viinddin familia, cu Ull Bens care ,s-a pastrat multá vreme. Totasa trupul: cap, pastel, creget, frunte, creter, fafd (dar siobraz), ochi, .gene, pleoapd (piehup(1), nas, ndri, sprincene(si sufrincea, ling6 frince), iacrdmi (plins,) urechi, git (nusi gitlej), grumaz, cerbice, bath, harbd, mustcifi, gingii, gurd,limbd, fdlci, dinfi, meisele, cerul gurii, impdrdfel (pare a fio forma viciatà Iin palatinus). Apoi: gurguiu (gurgulia),pdr, unghie, vind, sudoare, muc, os, (dar i ciolan), singe.

1138

Urmeaei umeri, brat, piept, furca pieptului, inimd, pin-tece, vintre, vintricel, splind, foale, fieat sau maiu flare(dar pipoid rinzd), spate, gheb, suptioard, tele, beticd,nuiduvd, rinichi, rdrunchi, buric (umbilicus), mdruntaie (day§i mate, picior, genunelti (nu fluier), mind, deget, policar,palmd, pumn, talpd.

Ca aspect: frumos, sublire, ager (nu §i mindru, jute, sprin-ten); s-a incercat §i legiltura dintre urit i horresco.

La animale, corn (nu 0 bot, de la botulus, de uncle boudel-les i boyan), coardd, rumegare, salt, osinza (axungia; §i indialectul venetian). La pLisliri, creasta e latinil (nu §i plisc

gheare).Putine nume de boli (slay; bolnav, a boli, bolni(d), s-au

pastrat: durere, dor in acest sens i in Africa , usturi-me, fior, friguri, tusd, junghiu, ameleald, anwrtire, linged,lingoare, pecingene, impettnca la macedoneni (inpetigo),vdrsat, valwaturd, dezgust, greard, ingreunare, usturare, sat--cind, lepddare, lepadaturd, incuiare, urdinare (?), tretnur,negi; scrofule, i enin. Schiop rgspunde francezului ecloppe,din sclopus; schioppo numele pu§tii la italieni, poate fipus in lecrilturrt cu aspectul pu0-archebuse, puss. pe cr.&cane. Orbb se ga'sqte i in italiene§te: l'orbo delle canzonette.Latin e si lunatec.

In fatii, putere, virtute.V indecarea venind de la vindicare, careli are i sensul de

a usura: aceasta presupune interventia

Ca imbrdcdminte, fondul roman drt vepnintul (verbul in.vdscut) in colindä:

Un Dunanezeu nou niiscutIn scutice invriscut.

Copilul se infdturd in fate (fascia), in scutice. Bárbatulpoartrt cdciula, in raddcina de la care e desigur cap" (capi-tiula, cu criderea lui p, ca a lui g in tirsor de la tirgtor);gluga trebuie sa aiba o legaturà cu caculla. Apoi cantata,a carii pilstrare inseamn6. nno traditie de inal15.ci reducerea ve§mintului la dinsa, cu minecile ei §i briul,pieptii (-tar). Moda de aiurea a schimbat §i amestecat

111

si i

civilizatie,

numele elementelor din care se compune In aramunte cos-tumul fomeiesc, dar nu trebuie sri se uite vdbil (la care seva adringi slavul vilnic). Incingerea (v. cingdtoare) se faceeu cureaua, pe lingi amintirea braccelor galice adoptate deromani (v. §i brdcinar). Dar mantas, mantic (manta e turcesc),apare i la Isidor de Sevilla.

Inceiltdmintea a insura cizmele ar fi de la insoleare, a leytalpalui" cu coltunii, e latinà, dar se vor numisandalele opinci, dupri opanka a slavilor, forma opincilorraminind felul de a se incalta al vechilor legionari. Numelede detaliu vin de la negustorii de alt neam.

Osta§ul poarta coifed, care s-a putut altatua de coiffe.cununa, la megleniti: coruna s-a pastrat pentru pieptd-

witurd (cu pieptenele pletelor) (0 a impleti de la plectere) §iCU incretire.

Actele principale ale vietii se roslesc numai prin cuvintelatine: a se destepta, a se scala, a se spdla, a se pieplana, aumbla, a merge, a p4i (nu a alerga), a fugi, a ajunge (nu asosi), a gusta, a mesteca, a minca, a mistui, a se scdipina,a se culca, a dormi; apoi: a aprinde, a atita, a stupi, a vin-tura (ventulare), a cuteza (s-a propus cottizo), a infrunta,a invinge, a bate (a tdia; la megleni(i), a indupleca, a dura,a involba (a inholba, a holba), a muta, a strdmuta. In ra-porturile sociale: a vinde, a cumpara (nu a intilni i a gdsi),a indemna (indignare), a invdta, a incela (de la caii crirorali se pune §eaua), a ingina, a inveli, a cerceta (circitare).Tot ap pentru actiuni de violent:a: a spinzura (exyndulare),a strdmula (extramutare), a arunca (averuncare), a inspdi-minta, a ucide, a neca (inecare), a junghia (jungulare), abra (ieau = levo); a despica.

In ce priveW viata casnica: osprit oaspe, oaspete),mincare, bucdtdrie sint latine (dar cuhne, s1av,.i fel unguresc),cu pine, came (v. §i crirnar, cirnat); tot ap en merinde. Caoperatii de gatire: a coace, a, frdminta (nu a dospi, a fierbe,a incdlzi, §i a usca. Coptura noastra corespunde unei cotturaitaliene. Apoi: a bea, bduturd. Fldmind a fost adus din

115

,Si

704

flanzabundus. Am pilstrat cutitul, pdharul i cupa, lingura,furcuta, butea vinului. Ciurul vine din cibrum.

La minchri, vipt, se gustd. Avem: aluat (atlevatum),pldcintd, turtd, muschi, bucate, uddturd.

Pentru toaleth, a se spdla (experlavare), cu lefie (lixi-vium), a se pieptdna (si mai sus). Sdpunut e fticut din cenued

grdsime (v. si untul). Se poarth Mete si cercei (circelli),brdlare.

Xenopol observa ch am pierdut pe dornus, dar nici ita-lienii, cu casa, nici francezii, cu maison, de la mansio,locul unde stà cineva", nu-1 au. La traci cuvintul chph-tase sensul de oras, ca in Uscudama. Dar casa nu e o locuináshrach, precum s-a crezut; nu lingh astfel de case" (adcasas) se invoiau de stat nundinele, bilciurile. Macedone-nii au cdmara; toti românii; uca, fereastra, coperdmintul(nu pragul,.hornul, soba; dar funinginea e latinh). La mace-doneni si ~O. Phstrhm turnul, fintina, pupil. Tot asa:cdmin, vatrd, treaptd, scard, poate, dach e vechi, celar.In rostul acesta al casei, sint, afarh de locuintele shrace,si incdperi. Iar, Ca mobilh: masa, scaunul, cheia, scrinul,patul, bizantinul 7raTog (in leghturd cu verbul patere, ase intinde"); a se asterne (v. aVernut) e de veche origine

Ba masa trece de la noi la bulgari i chiar la greciidin Tracia.

Alte cuvinte se potrivesc duph felul de viath al populatieide aici: rural, phstoresc, ca a inrla, a intdrca- (de la tarculoilor), a infrunta (a lua in frunte boul), a incdrca, a smulge(de la a mulge), a sparge (de la shmhnat). Aphrare, apparare,ardtare (adrectare) trebuie sh fie, ca sens, In leghturd totcu fenomene sufletesti din Yechiu fond dac.

In lucrul de cash al femeii, care tese pinzd, din cinepilin, si lucreazh i lina, vocabulariul strhmosesc s-a phstrat:tore, urzeso (ordire), cu fusul (si fusceii) i furca (furca trecesi la bulgari), fhcind fuiorul, prin ice (litia) i sped. Ur-meazh a scdrmdna ( excarminare), s trdmdturd (span. estram a-dura), i cu lucrul ia piud (pilitaa) al flocilor.. Avem dea-

116

ci

c

latina.

pdn (s-a propus depilo) din ghem, si stric, la inceput pentrupinzà, din extricare; se face scamd. Fir, atd i nod sint la-tine, ca i fringhia (fimbria) i funia. Tot asa in case dedregalori din Egipt, lamella lucrau testrturi dup4 vecheadatina.

Mdsurile shit de aceeasi origine, afarg de stinjenut luat,se pare, mai t1rziu, F3i de pogonul de origine greack poateprin romani: cot (cubitus), pas, palmd, deget. Macedoneniiau 'imp& fatal (v. parte, a Impdrti), pe care Cavalioti 11 (IAca echivalent cu orgya. Am spus ca batea se pastreaza Hugh'slavul poloboc. Litra i dramul par s'a' fie de origine greaclmai nouk S-a gásit o etimologie latintt si gdletii (galleta;franc. galette); cintarul a trecut si el prin formele de deri-vatie romanesti.

La unelte, par, vas, roatd, ol si oald, test (testum), cal-dare, frigare, ac, foarfece, cdldare, acea ligula, despre careMartial zicea c gramaticii ignoranti" o numesc lingula: lin-gurd, cute, mdturd, umbldciu.

A se adilugi sacul, piedeca, pentru cai (si a impiedeca),faua si friul cailor, cdpdstrul, scara, traista care ar fi dintegestrum, theristrum, nu si dirlogii. La boi, jugul, strdmu-rdrile. Din stupa (étoupe), a iesit vastul scns al verbuluia astupa. La lucrul de cimp, secerea, aratrul, voamerulla macedoneni. La uneltele de razboi: aramd, fut fustafi),bat, scut, arc, sdgeatd, scard, fa, spatd. Mdeiuca se intilnestesi la Bizarrt. Avem si pieptar (zea e tlrziu, ca si plato$ci ca ci sabia ci tot ce s-a mai luat de la slavi: coif, oblinc,si de la turco-tatari: tolbd, sdhdiduc, ciomag).

Oaste e hostis, ca in francezul host, itallanul oste, careslut Irma In sensul adev6rat de armata", ceea ce inseama.cl numai la noi n-a existat oastea care ataca (a lupta, a apdra,se intilnesc huh' din latineste). Veghea, veglu (la greci,slyAcc ) au aceeasi origine. Prada suferita e lating, pleard,pieavd, jaf, slave, dar deseori elementele romanice se aso-ciau, ca pe vremea tatarilor, cu ngvaletor:i. Mdcel, macelloIn italieneste, e maisiel in vechea francezti.

117

(1i

A so adaugi sacul, picdcca pentru cai (0 a impiedeca),caua i friul cailor, cdpastrul, scara, traista (din tegestrum,theristum, §i dirlogii).

Vinatul 0 tot ce se line de vinat se zicea i a vinapei;te", pe lingil a prinde pe*te", a pescui" s-au pastratuu intregul capitol latin: uriii, vnlpile erau nimarili de so-cietatea romana ea §i de inainta0i barbari. Corn 0 a scornivino do la vinatoare, ca In fr. tromper (de la trompd).

Din alto dornenii: sul (subalum), snla, pila, amnarul(manuarimu), mdtura, 1(1011, securea, inaiul (malleus).

Viata pilstoreasca venim la felurile de viola:, pe carele avcm, pe Wale i in toate nuantele, romanizate va stra-bate secolele. In Mararnures se ini§ca oile in strigiltul dohi pecud, si peicurarul 0 la macodoneni, la megleniti ;a se vedea si Pacurarii 1aului, 1ntr-un cartier aserneneacu al Vlahernelor, de vlahi, de la Constantinopol, dupillintina lui Pacurariti", i numele de familie Pacurar,se pastreaza alaturi de pdstor, care se pare ell inseanmilproprietarul de tunne, al cdror name arald imprumutul dela vocabulariul militar. Daca §i nume turanice, ca acola decioban poate i baciu, se intilnese in acest doroeniu, trebuiesit ne gindim la o mo§tenire scitica, co se pastreaza alaturi.Nutret e latin. In ce priveste tehnica acestui me§tqug, custaulul, laptele, corasla, cacul, zerul, operaliile de mulgere,etc., ea e pur romanti, din capitolul roman fiind §i stre-curarea, iar dacii lasind numai brinza lor (nu urda), careiatori romanicii li spun formaticul (fromage, fonnaggio) pecind ouvhitul trecut la romAni se va intinde o datacu pastoritul lor transhumant, In toate regiunilo vecine.Butyrum a disparut, Inlocuit cu unt, care poate fi delemn, dar e opus grdsimii. S-a ptistrat §i sdul.

In agricultura ale cArii produse le-am prezentat mai sus,Ia bor, jugul, Itreinturdrile. Aici Insa tradilia romana sopastreaza toata.

Agricultura, pe amp, ogor e slay, dar derivat, proba-bil, tot din limba qatina pe hoard (zoipa.), pe agru lamacedoneni, nume§te principala ei unealta plug, cuv1ntgermano-slav, detsi juno In origine, venit la noi desigur

118

larg,

prin mesteri fierari, fauri, din eetritile slavizate de pe maluldrept plugurile romane de fier fura introduse asemeneacu cele de la Rin ; dar in Baleani se pastreazil aratrul.Daca rarita, valdtucul, nu si sapa, §i grapa, nu sint latine,aceasta vine tot, din introducerea unei tehnice noud, bizan-tine, prin aceiasi slavi negustori, sau prin aceea intrebuin-tata in gospodaria imparateasca de la Constantinopol. Sepastreaza romane i operathle: a ara., a sdnuina, a sdpa, aculege, a secera, a treiera (Iribulare), a nuicina (machinare),nu si a plivi. Dar pretutindeni s-au pastrat morile de mina,de uncle si forma rnoard din mola, nu aceea din inolendinuin,ea francezml moulin (slava e risni(a §i deei a 'Iva), unde seface fdind (dar a cerne flu e lat in; si vocal e slay, deei, eatotdeauna, slavo-bizantin; tot asa tdrl(a) i lantura. Gireadae slava, dar intro felul curn e facuta la noi i acela din Galiasint asrunanari evidente, care pot fi mai curind romane,de§i Italia nu le runoaVe, deeit celtice.

La ingrijirea albinelor, avern: stup (de la stuppo; v. fr.etoupe). Runcul se pilsireaza si azi in numele de localitalidupa rancare romanul, intocrnai ca in Alpii retici, uncle s-augasit nume ca Rungg, Runggen, Rungebuns (rum bona),Rungeletsch sau Rungelitselt (runculet"), deseoperite decercetatorul urmelor romane in aceste regiuni, meritosulSteub.

Cum, deei, rancare la latinii din Alpi pentru crearea pii-mintului arabil are corespondenta la noi cu substantivulrune i cu verbul a arunca, putem spune err Julius Jung ca,

aici, cind germanii au venit n-aveau paduri meree dedistrus, curti si sale de intemeiat, pentru ort totul exista.Trebuiau numai sa se aseze in cuiburile romanice. Aceastaen atit mai mult, en cit got agricultor n-a existat pina laasezarea lui Teodoric in Italia, iar o vreme mai nouil incare elementele adaugate ar fi putut face intro Carpati

Dunare runeuri pina in munte, ca la Dorna, riu se poatefixa.

5i pescdria, cu tot ce a imprumutat pe urmii, e de stra-veche origine. Unghild (nu undi(d), pe JIngii voloc, plasd;desigur odinioara i retea (retella, de la retis). Daca ea s-a

119

qi

1mbog4it enorm cu o terminologie e Ca slavii, intrindin contact cu Bizanlul, au creat termeni noi pentru idepita atunci i br necunoscute.

La meserit, nume nou, mdestru (ci mdiestrie) este lingdimefter, 0 din minunile ce pot iesi din mina omeneasch vineapoi sensul zilelor mdiestre (magistrae) 0 al calificativuluide mdiestru, pentru un cintec ca si pentru o faptd.

La constructii, varul e de import, dar cdrdmida, xcpccilt;(ceramical e un imprumut fAcut de la greci in epoca ro-mand. Industria tiglelor 4 dat mi material de constructiede o soliditate si de o elegant,d deosebita. Marmara (0 mar-nwr) se scotea din muntii Banatului; dar se lucre mai alesEn piatrd.

Pentru alto mestepguri, avem timplarii (stoler e dingerm. Strthler; dulgher e, se pare, slay), faurii.

La instrumentele de muzied, pe lingd dacicele fluier cinai, avem vioara. Condeiul, din xovO!!)ALov, a venit 1a noiprin romani, pentru cerneald se zice si negreald ; poate

cdlimara (v. calamaria theca din calamus la Sue-toniu).

Argintarii aratti pristrarea luxului in obiecte de metal.Pentru industriile alimentare, avem, la pine" (si pitd),

pe pitar (brutar, de la Brod, vine din Ardeal, prin acelefemei deprinse la copt, pe care le cerea Alexandru-1 cdaLapusneanul) si pe cdrnar, mdcolar (casap e turcesc, venitprin furniturile de la Constantinopol). Am spus ca numairomânii au, pe linga ulei (in Moldova: c loi), untdelernnul,In aceasta forma perifrastica.

Pe cdi i drumuri (pe mare 0 Hurl. dar ci gErle semerge cu luntrea ci cu vechea corabie greacd), pe cdrdri,drumuri de ear, socotite in leghi (leucae, dildtoresc negus-torii, ou negotul lor, eu lucrul (clltig), care a capatat apoiun asa de vast sens si in lituand, loba insearnna si cis-tig"; e aeci acelasi vechi element barber de bath pecind romanii din. Apus au in loc cosa, chose, din causa.Ei vind i cumpdrd, schinthd, nuntdrd (a socoti, e mai tirziuca fz,{ i plata), imprumuld capitalul: capetele. Dobinda poate

fi trecut Dunarea pentru a ni reveni Intr-o forma slava.

120

siavt,

ad

Dator, datorie apartin vechiului capitol, care e in legriturgcu o puternicà activitate de negot. Cum s-ar putea credecg nu s-a dat nimic gratis ping la adoptarea cuvintuluiturcesc degeaba"? Sint avuti, cu avere, dar si mipi si nteaseri.

&act inlocuieste derivatia, imposibila ca sunet, din cen-tam (de altfel poate fi si o influentg venità de la negustoriislavo-bizantini). Numerate le romane s-au conservat, insg,cu toatele, de la, anal ping la zece, iar de acolo cu formaparticularg care raportà a doua zece la cea dintii, cu spre(patrasprezece; cf. celticul patrudecaneto); nu, precum arOmas pe urrng, o directde, ci o intrecere", pe cind la ro-mani era substragerea fatl de doudzeci pentru optspi ezecesi noudsprezcce; duo deviginti, undeviginti. Am pierdut peviginti, dar macedonenii ill au Inca, in giginti. BulgariinumOrd trace, ca noi. Pastram calcularea pe zeci (cloud"-zeci; cf. franc., soixante-dix, quatre-vingt 0 quatre-vingt-dixsau quinze-vingt, care se pOstreag pe linga octante, nonante,din octaginta, nomaginta la Picarzi), ping' la acea saki slava,peste care se trace la mia latina. A mi se uita termenul mili-tar de Entii (de la antaneus, ostasul care merge inainte).

Anal, luna (in acest sans si intr-o inscriptie de la 205;la macedoneni si megleniti, mes; la daco-romani e influ-enta germanului Mond-Monat), aptdmina cu zilele ei vindin lating.

S-a observat ca in saptamina" nu se intilneste prefacerealui s in $, si s-a crezut &à ar fi o dovada cO vorba a venit dinlatinitatea eclesiastica", ceea ce nu e accéptabil, cad pre-facerea e marginitg. la cazurile cind s initial se aflà in primasilaba accentuatà. La duminicg, de care se ocupà acelasi

'Aineanu, e de observat cà forma adevarata e duminecg,si aceasta poate veni din Dominica. Oara s-a pastrat in adoua, a treia our, altituri de datd.

Dimineata si seara (adica tOrzia", sera), noaptea, zcrile,rdsdritul si apusul (ca la italieni: ponente), amiaza (cf.miez, amiezi) 0 miazdnoapte merg algturi cu amurgul, ter-men trac, care -e legatura (ca la calul murg), cu culoarearoOe a cerului (se mai zice si asfintit, 0 la grect, ,Impdrdtege

121

soarele, Oacraevet). Alba, in sensur francezului aube, seintilneste si in alba' n cdpistere (cf. albul zilei si alba-n sat).

Ca nume ale deosebitelor luni, de multri vreme 1nsrt iesitedin uz, ianuar e si CArindar, nu numai gerar, februar aparela macedoneni ea si la albanezi ca Scurtul". 111Artisorulnogtru a putut da pentru snurul rosu de la 1-iu mart grecul

Lingà Prier este si la macedoneni Prir. Florarullui mai n-a putut fi numit decit in neo-romAna latinistAa Dictionariului de Buda si Pratar". Ciresar precede peCuptor, pe Gustar, care e i ,,MAsrklar", al secerisului (dela incssis). S-a grtsit de niult aceastil etimologie, ca i Rilp-chine de la raptio pentru septembre. Vinar la aromAni,BrumArei, la noi, 0 numele lui octombrie. Ca si la croai,i,cu nume de stint, Undrea inseamnri decembre. Aldturi,analogic cu aceste nume ale lunilor romAnesti dupii carac-tern! lor, ar fi acela de Suhi, Uscatul", pentru mart intr-oinsemnare ruseascri de la 1141, in Caranazin.

In dorncmiul activitAtii sufletesti si al culturii pe care oproduce, a cugeta se inferiteste eu a nantui la macedoneni,gindul, slay, athiugindu-li-se; focal, giocul, cu alt sens, almadedoneniior, sL. lIngit eint i acel cintec, care, designr e,prin influente bisericesti foarte vechi, canticul bisericiilatine. Singuri romAnii au pastrat, apoi, minte, si au numitpe acela care e pentru alti romanici savius: cuminte si inte-lept, alt cuvint pe care-I au numai ei. Ar ajunge pentru ase vedea nivelul la care se afla populatia care a format na-tinnea. A pricepe (din pricepere) se aseazrt, de altfel, alaturide a cugeta si de a tntelege. ayn.putul trece din domeniulmaterial al negotului, care a dat francezul compte i italianulconto, pentru a fi cumpdt.

Am putea spume c. i numele romAnesti slnt, peeNidente imprumuturi, cea mai hunrt dovadil, pe de o parte,a unei mosteniri vechi romane, pp de alta a puterii de crea-tiune a neamului nos t ru .

A scrie s-a pristrat, eu scriitor i scripturd, eu ouri scrise".Carte vine nurnai in romAneste de la charta, materialulscrisului, care a devenit hirtia (din chartia greacti), iar,

122

lingit

i

pginEece.

dacd a dispdrut legere (de unde legere it., lire franc.), e pen-tru a evita omonimia, de unde introducerea slavonutuia citi. insemndri se fac 1ns i pe raboj (slay). Condeiul(kondylus) a trecut prin schimbarile fonetice românesti,dar odatd se scria cu pana, care a avut si aces!, Bens. i cdli-mdrile au trecut prin fonetica noastra. Scolii au voit sit ise griseascil o origine straind, dar macedonenii au scolia,si de mult invitiare a devenit a invdta si a $ti a gilsit nflalt sena, poate si a afla (de la adflare). Socotelile s-au filcutpe niunere a aduna, a scddea, a lnmulti si a imparti nusint, cred, neologisme.

Rolul udecatii in latineste a fost cit dreptate notataiurea. De acolo vine drop tut, dreptatea, indreptatirea, judele,scaunut de judet, de judecatd, jaded-aorta sari judele, partite,legea, legea peste lege (apelul), pedeapsa (greco-latin), a rdmi-nea de judecatd, jurdtorii, Mut (reas, vinovat), pdcat. Inadministratie diregatera i diresele. Mai tirziu vinovat (ter-men slay) a ajuns sd. insemne ran i s-a relevat c5. aceeasiprefacere e i la Petrarca, rei fiind opus lui migliori. Darpird e slavon si hotdrirea e in legilturd. cu hotarul niaghiar.

Toate nuantele leg.Luri1or de familia slut, latine. Mace-donenii au ghinta lingd fara ilirio. Cu tot femeia, harbour l,hunicul, ausul i atqatec (mac.), pdrintele, tata (si in Romagna

si in limba ragusand, dalmatd.), mama, mama,vitregul (various), pruncul (dupd d. Sextil Puscarin dinpuerunculus latin, acceptat si de d. Capidan), Paul, fata,fratele, firtatul, cdsdtoria (si casatori), vdduv, socrul, =lora,unchiul, cumnatul, cumdtrul, feciorul, ginerele, nepotal; lamacedoneni apoi: virghir i gione, oarfan. June, la arde-leni, ba Wu, senec sint cuvinte latine. De mama si tata isiride trivial epigramistul Martial, puindu-le in gura uneiafricane. Ma.Fteha, magiha au venit mai mult prin notiu-nile de drept imbrdcate in limbajul slavon. In fatd std strd-inul, extraneus.

Insurarea e in legaturd cu uxor. Credintd si a Incredintastau in fata cuvintelor slavone logodnd si a togodi. Si primaintilnire intre viitorii soti, la vedere, se numeste latin.Apoi vine nunia, cununia, mirele i mireasa avind nume

123

si

ii:

italiana

ei

u

vechi trace; nunul lnsugi pare a fi latin. In kc de slavuliubire,macedonenii au vreare, §i ardelenii a pldcea pe cineva.

Petitorul e latin. Gasim, In adevar, petitor, in Bens decandidat, la Macrobiu. Zestrea a fost pug In legating cusensul de dar" al latinului dextra. S-a dat lui fin o etimo-logie filianus.

Lumea se adung. pentrn mincare la cind i prinz In amiaza.Se primegte bucuros oa.spetele, care se ospdteazd.

C tstellunt a disparut (ca gi castra, care in Britania a datcester, chester, xeter, ca Viraconium, Wraxeter), dar, dagdin magiarul kostély a venit cqteiulnostru, e intrebarea dacanu e reluarea cuvintului vechi romSnesc. Numele Costo-latului arata pastrarea pe Dull:6re gi la slavi a termenuluiroman.

Viata politica pastreag cetatea §i ea avea odata cuvin-ul-adunare, pe care albanezii 1-au pastrat In kovent.

0 extraordinara putinta de a Imbogati limba prin meta-fore a ImbogatiLapoi necontenit acest fond, care nu e numaio bath, ci un tesaur complet.

5aineanu releva cu dreptate sonoritatea" am putea zicesolernnitatea cu care poporul trata cuvintele de originelatina.

Elementul vechi barbar a contribuit ing adesea a faceca intelesul sa fie altul sau macar i altul. Saineanu a rele-vat o sums. de cuvinte care gi-au schimbat sensul latinIntr-unul corespunzator cu cel albanez. Astfel pentru fake,girt, mdiestru, muschi, a ura (din orare, a ruga), sot (insens de coniux), a astupa, yard' (in boo de printdvard), vir-tute (ca putere fizica). §i cu limba lituana s-au relevatasamanari, ca pentru cerul gurii, care nu pot veni, cagi in cazul doinei, decit din asSimanarea sub multe ra-porturi a lituanilor i letilor cu dacii. Tot prin vechiultem.ei barbar se explica ficatul, ingragat cu smochine",corespunzator cuvIntului grec.

Insa gi unele limbi romanice au, ascunse, forme, ca alenoastre. Cetesc astfel In A &avers les Espagnes de l'auteurdes Horizons Prochains": Des cavaliers... vont ramble

124

sur le chemin". De mult, enciclopedistul diletant MarcoAntonio Canini pomenea, din italieneste: fa-ti in qua (fd-teinco4"); fa luogo (fd ice").

Intrebuinfarea de rometni, a acestei comori e la indltimeavalorii pe care o are ea Zusdyi.

Se poate ca pretutindeni, afard de cintecul pasturuluipentru a ritma mersul oilor, sd se fi plecat de la cinteculreligios. Oricum, ritmul precedd cuvintele. 0 literaturdpopulard e desigur strdveche. Crici ritmul, o data deprins,a creat, necontenit, bucdti lirice, pentru anume momenteale vietii, ori pentru anume sentimente. P5storu1 nu e,cum s-a crezut, principalul creator; el are nurnai anumecintece, pe care le rdspindeste in rnácirile lui. Atte le autrebuit BA vie de la datina cintecelor de serbdtoare si de lamorti (naeniile romane, voceros In Corsica).

In ce prives;te cIntecul eroic, Apusul e acela care vatrirnete: din Franta, la Neapole, din Neapble In Albania,din Albania la sIrbi, cari nu cIntd nimic anterior veaculuia] XIV-lea, al gloriei si suferintilor. Numai din secolulal XVI-lea la ei epopeia se sparge 111 bucdti, ca romantele"romancierului spaniol.

Se stie cà astfel de cIntece se aud i la greci pind la ince-putul veacului al XVII-lea.

0 straveche boierie ceremonioas5 a dat desigur i fru-moasele oratii" dovadd i cuvIntul de la nunti. Ecurios ce bine sarnind cu unele franceze. Astfel, In Franta:

Honneur a la compagnieDe cette maison,A l'entour de la table,Nous vous saluons:Nous sommes venus de pays étrangeDedans cesC'est pour vous faire la demandeDe la part a Dieu.

125

hoax.

11

Sau:

Marne de céans,Vous qui avez des filles,Faites-les se lever,Promptement qu'elles

ca in Sculati, sculati, boieri mari",Nous leurs passerons un anneau d'or au croigtA l'arrivée du mez de MaiNous leur donnerons des bagues et des clia-

mantsA l'arrivée du doux printemps.

In genere, e o poezie care nu se transmite, ci se impro-vizeaza necontenitca i viata poliicä, uneori, in aceastálume populara care a pastrat numai, ca in lege pentru roll-gie, in preceptul moral al lui se .yade, se cade, se ciwine, cutot ce vine din aceastti radacina (capiintd, cuviincios), clis-ciplina strieta a Romei.

Muzica urmeazi fOr5. nici un amestec roman vechile liniiale melodiilor preistorice, carora ii datoresc atm de mult

actualii sud-slavi, iesiti in mare parte din aceeasi.5i in ce priveste arta, ea continua traditiile preistorice.

Deci arta popular6 in tot acest Sud-Est european ptistreazauneori cu o credinta uimitoare vechile forme de vase. Celece se fac astilzi la Silistra au o perfecta forna6 antic6 si Inunele ornamente In relief din pOrtile Argesului, dar si InBalcani, sint figurile i procedeele tehnice ale bolurilormegariene" aflate la Olbia.

Aceastii comunitate se intilneste si in proverbele roma-no-albaneze, romano-sud-slave ii greco-slave.

in vechi vremuri a trebuit s. pOtrunda, prin Bizantdar nu e sigur daca i prin slavii de sud povestea venita.din India: oriental poate fi rolul tuturor clobitoacelor.Prelucrarea ei cu figuri cavaleresti, i cultul calului, alarmasarului minunat pin . la biltrinetrt ca a lui Fat-Frumos,

126

s'habillent.

si tulpind.

corespunznor lui Digenis Akritas, aratri vremea cruciatelor,iar amestecul cu imptiratii verzi" i rosii" dovedeste uncontact cu turanicii cari inseamna astfel punctele orizon-tului. Numele znteului e balcanic, dar ideia lui poate fipug In legriturti cu draconismul" traco-dac i cu acel cuital farpelui care a stirnit i bizare teerii moderne. Mediulimperial, si cu cultul fetei de Imprirat, e Ins'a bizantin.E curios ca unele tome, ca aceea a ptirechii de iubiti pe cari-iurmrireste cu dogoarea br Imprtratul ,jnit, se afk in li Le-ratura portughezA, altele le-am Intilnitin Limousin, drumulfiind direct prin Bizant; sau arabi, cari nici aici n-au pututcrea nimic. De acolo iese c5. avem a face cu o impleticiUlsintezil, In care am introdus doar vioiciune i duiosie, iarin povestile caricaturalP, ca Neghinip din urechea boului,hazul specific al natiei. In povestile albaneze apare i dracul,dreki.

Aceleasi sint, de altiel, i spectacolele populare comunela stirbrttori: aceeasi ursi", aceleasi capre", acciasi falsimosnegi".

In sfIrsit, superstitii cornune se Intilnesc, pe un vechifond preistoric, de la un capa al acestei lumi sud-est euro.pene la altul. Asufel si zilele babei" au si ele un corespon.dent, mticar la greci: TeypLck

5 GRUPARILE POLITICE FUNDAMENTALE

Cel mai mare neajuns In judecarea lucru.rilor de trecut românesc e in totala ignorare din partea stra-inilor a conditiilor In care si astrizi trilieste acest poporsi mai ales in structura gruptifilor populare organice aprOapede dou6 ori milenare.

Locuintile singuratice ale poporului românesc reprezintdcea mai modestd forma de via(d a lui.

0 atentie deosebitil o merita cgrbunarii (In Bihor) siblidarii, reprezintind eiala in poieni.

127

otIlepg.

De OM parte e popasul p6storesc, care insearmA mbinun-chiul de pomi, fintina, malul apei, adApostul. Astfel denume sint §i in Italia, ca ad duas, tres tabernae.

Urmeazg, in al treilea rind, ca forma cea mai modest&a apetrilor agricole, colibaqii din colibe, Ostrati azi doarling cetatea Branului, cu casele-cetati" la 1 300 de metrialtitudine; ei shit cresc6tori de vite cu adausuri agricole,de fapt vechi pastori transhumanti, inchi§i in popasul lorvremelnic. Despktirea e prin haturi cu huceaguri".

Ceva mai sus e catunul, al ckui nume avea la bizantiniisecolului al XII-lea o semnificare militarà, trupele opriteintr-un Ice trebuind intii a se atuni".

Intr-o regiune de atitia vici, numele de vials a dispärut§i el, ca §i acela de colonia, care numai la Rin a dat, aMturide Coblenz-Confluentia, de Mainz-Moguntiacum: Köln. Inloc e, ca In Albania §i in Egipt, unde Cairul se chema odatäEl Fostat, fossatwn, de unde, prin fsat, p'astrat de albanezi,vita Dar aceasta nu e decit locul incunjurat cu ;lant" ;el nu vine din dezvoltarea cannabei, ci din acele fossae li-mitale, care se prevbid in statutele coloniilor. De altfelPiCILS nu s-a pktrat niairi, la urma§ii romanilor. Statuloficial, militar, a inlocuit pe cel barbar sau de creatiunespontan4.

Aceasth derivatie nu se intilnete insil In nici o and re-giune romanicg. La francezi ay la numele satelor vine dela -acum, ceea ce inseamna rao§ia, fundus al colonului,de unde a plecat a§ezarea. Acest sufix lipse§te complet side-a dreapta tii de-a stinga Dunkii.

Curtea se formea4. insA, cu toate rosturile ei seniorale,cum vom vedea-o in secolul al V-lea pe latifundiile dung-rene ale marelui general Aetiu, qi numele de chorta, dincohors, apare gi in inseriptii. Se lucra (de la lucrum, citig)in parte" ilia de atuncea. Se stia ce e loc §i ce e margene.

In dezvoltarea lor, tinzind spre crearea unor unitilti maivaste, care vor c5.p.iita apoi tsi alte nume, satele se intindpe o linie de colonizare care se poate urmki pe harta. Untink cercethtor, H.H. Stahl, a urmarit-o pentru Vrancea.Uneori satul nou e ling6 cel vechi, §i avern atunci satul

128

de sus i satul de jos", cu locuitorii Suscni"si JosEni"sau, dui:4 caratterul locuitoriler, Nmintcni" si d. ex,Ungureni". Derivatia e aratata de obicei prin stfix: agifelScaienii yin din &Mc* sau Clejanii d n Clcaja, pr'n emi-grare. In Prahova este chiar un sat Biltrini, opus ce:uicreat de tineri, care si-a luat alt flume.

Se face osebirea, In Ardeal, Intre sat adunat si. rdsfirat.Astfel, Intinderea locuintilor ramase rcmanice, are un

linitit caracter sedimentar, pe cind dincolo de Dunare eun teren framintat de exploziile cuceririlorler. Aceasta rezult6 In chip firesc din actiunea numai acoloa unui imperiu care s-a mentinut prin astfel de transplan.tari pe un teren atit de adeseori ruinat si pustiit clenecon-tenitele lupte care n-au avut leo pe malul sting, de simpldtrecere. i anume de trecere numai pe la cele doud mari va-duri, cum se invedereazd prin urmele, slave sau turanice, inaceste singure cloud puncte: Isaccea i Por(ile de fier.

Inca de foarte clevreme noile sate, de o fundatie populara,ca a vechilor apar. Ele poartà numele stramosului, cufinala Iar in alte parti cei din nou asezatd se leaga prinfinala -eni cu satul de origine sau cu aspectul locului. SeIntimpla ca ambele sufixe sa se Incalece. AstTel, pe lingüPopisteni, acei cari vin de la Popesti, Valenesti, acei carl-sitrag originea de la Valeni, de la oamenii vaii", riului.

Mai ales in Moldova Inainteaza si la satele de coborirernealogica acest sufix -eni, de origine geografica, de uncleLiteni, Folticeni, Focsani (din Litu, Folticiu, Focsa), sauRiiducaneni, din Raducanu. In Nord e i finala slava ge-nealogica cu o Ili:lacing. tot slava sau un nume co-mun: Raclauti, ba chiar unul hotarlt românesc: Fratauti.Uneori, cind e vorba de o stramoasa", se d'a simplu numeleei, fara sufix: Farcasa, Tibana, Ccmana, Vidra. Dar gasim

nume barbatesti singuratice ca Panciu, Buftea,(din Chita', satul Chitilei").

Asezarea locala se Intilneste In Girleni, Riurenicari au acelasi sens: de IMO' apa.", In Padureni, Balteni,Rogojeni, Singureni (din singuratate). Ba chiar de la cararesi lumina: Carareni, Lumineni. Urlatii ar putea fi in. legal-

1299 - Scrieri istorice vol. I N. Iorga

vici,

i coloniztri-

-esti.

Ch;tila

si Valeni,

Itura cu o cascada. Urzicenii sint dupa §esul cu urzici. Merei¶nseamna padurea meree. Humor qi Homoriciu vin de laholm, deal. Izvoarele-§i spun originea. Padurenii §i Poie-narii intra In aceea§i categorie. Se prezinta localitatea §icu sufixul sau -et (Peri§ §i Peret), Gornet (din Gorun),Cornet din Corn, etc. Pe alocuri e forma de nominativ plu-ral a semnului osebitor: Peri, Meri, Soci. Sufixul -iyte In-seamna o stare anterioara, desfiintata: Sili§te, uncle a fostun sat (slay selo), Carpini§te, unde s-au taiat carpenii.

Productia e aratata in Ocne, in Doftana (de la dohot), InPucioasa. Anume creatiuni sociale pot da numele localita-tii: Moreni, de la mori.

Corbii-de-piatra pomenesc o sterna sculptata a terii, cum,probabil §i Launii, Leii.

in numele satelor, mai ales dat fiind antagonismul firescdintre cei vechi si cei veniti peste dinsii, e deseori porecla:

Afurnatii sint cei veniti dupa un foc sau la cari afost focul. Din cauza despretului eu care Cojanii, probabilcn§anii", cei ratacitori in carute acoperite cu co§uri",raspund despretului mocanilor, de origine ciobaneasca, in-ter-casatoriile fiind rare, cutare sat ciobanesc e nurnit devecini: Rincezi, din cauza cama§ii scaldate in zar a pasto-rilor.

Drumurile ciobanilor se pot de altfel foarte bine rccons-titui. Astfel in Ialomita prin localitati cum sint Cire§ul,Cioara, Stanca, Malul ; Faureii cuprindeau probabil pe ti-ganii cari indepliniau anume rosturi falai de turme.

Animale se pomenesc uneori, ca In Corbu, daca nu in Vi-dna. In J3oureni se vad cei ce yin de la padurea cu bouri.

Unele nume din Moldova sint Darabani,Sulita , ceea ce pare sa.' Insemne acela§i lucru ca in Apuso lance, ca unitatile omene§ti ce cuprinde. Vechi inta'rituridau numele Celdtii. Altele din sate sint in legatura cu OCU-

paii de Dego', ca Bivolarii, Podul Iloaii, cu tIrgurile, caTirgul Frumos. Astfel de ocupatii dau numele Podarilor dela Olt, Vadenilor, do la vad.

Satul, Inchinat odata orasului, ajunge acum de sine sta-iator.,§i In Asia Mica se afla sate cu o constructie indepcn-

130

Pirlitii,

-i$

dentà, decalchiatà durit aceea din 'Mane, dar cu tributc'at.re at estea.

Oamenii se cdund In adundri carora Ii s-a zis la Inceputcuvint, ca in albanezul kovent, fiind, In acelasi timp, ci mse va spune mai tirziu, i hrarnuri bisericesti i bilciuri aubunciuri, duprt cuvintul unguresc bucsu, cu acelasi sens, auiarrnmoace (germ. Jahrmdrlcte ) in Moldova, panaiuri (na-m6pet.c) in nobrogea, sboruri sau nedei (dupg nedelia,duminicrt), In Muntenia odatà i mdrturii.

Ca grupari, una din cele mai vechi si mai larg ra'spindite ea Cimpulungurilor, aceleasi pe tot malul sting dungrean,In legaturà cu cel din Pind i avind corespunzRoarele InFranta (Longchamp). Ele au desigur un caracter generalroman si merità, ca si Chioajdele (de la KOvesd, ung., carepleacà de la Kti, stinca., Intr-o regiune unde muntele SiriulInseamn6 movilti", i CoUlele, BA ne oprim asupra lor.

Pe IMO' Cimpulungul" moldovenese, muntean, rusesc,maramurdsean, cel pe care-I pomeneste In Balcani un izvorbizantin, pe lingit Cimpul moldovenesc Iui Dragos Injudetul Neamt, avem deci In Coba le" (sensul din colibasiisi cabilii africani), i In Chioajdele de pe Bisca, o viaii caaceea din Vrancea si din Chigheciu sau Tigheciu (nu de laa tivi, tighel?).

0 astfel de vial'a o duce si grupul, judetul de la Su li,vestitii sulioti, cari, români de origine, au ajuns a vorbigreceste i albanezeste. Sint cinci sate, In care nu existaautoritate strAin6 cleat a spahiului ales de sultan, ca i vor-nicii din Cimpulung si din Vrancea ai domnilor nostri. Ausate supuse, care li dau struguri, vin, grim Se piistreazii, cabazá economica, lucrul la cimp cu rindasii, mosnenii"fiind, dupg vechea datin6 bizantina' zeugiti". Numai fiiisuccedeazà. Prada se Imparte egal, ImOrt'asind si biserica.Zestrea e de doi pina' la patru boi, de dou'azeci de oi, pelIng vesminte. Batrinii cirmuiesc tara". Nu e nici o dajde.Legea e obiceiul, i judetul apartine acelorasi biltrini. 0-morul se plateste prin omor, ca la albanezi, dar i prin rtis-cumpgrare.

Peste aceastil lume de sate ori din Rasa'rit ori din Apus,fürà osebire, amintirea Imparatului necesar era asa de vie,

1319*

al

Inca pina la Augusta Vindelicorum se pomenea ca dominusnos ter perpetue Augustus Imparatul Foca de la Inceputul se-colului al VII-lea.

Pestetoate deei notiunea imperiului stäpineste. 0 spur etip de frumos Optatus de Mileva contra Donatistilor: Nu estatul In biserica, ci biserica In stat, adica in Imperiul ro-man, deoarece mai presus de imparat nu e decit singur Dum-nezeu."

0 regalitate" galica, de calitate barbara, dar cu bsza ro-mana, se constata in Galia navalita de sarmati, vizigoti,burgunzi si franci. E reprezintata de un Egidiu_ si de un Sia-griu, care ar putea sa-i fie fiu, desi nu sint probe. Din ma.gister militum ce era aub impamtul Maiorian, el ajunge aexercita o putere in adevar regal'. Cind e atacat de vizigoti,localnicii rurali din tractus armoricanus linga Orleans sarsä-1 apere. De altfel el paraseste, pentru misiuni departate,ca la vandalii din Africa, teritoriul sail. Si un al treilea sefneatirnat se Intilneste acolo, contele Paul, mort la Angersin 463-4. Dupa un izvor necunoscut, Matei Palmerio Floren-tinul vorbeste de tentativa lui Servandus, care, din Galia,Gal forum praefectus, eauta sa. uzurpe. Ace Iasi proces se vaconstata si, pe vremea lui Iustinian, in Africa, la cei ada-postiti Inmunte, cari-si fac un rege si pentru romani si pen-tru mauri, amestecindu-se si numele oamenilor si tithiriledregatorilor si singele. 0 regalitate momentana apare apoi,mult mai tirziu, In secolul al XI-lea si la acel Forchitorio,rex Sardiniae de loco Callaris", rege al Sardiniei din loca-litatea Cagliari". Un Teodor, 15 Tcat-oczov. 8ov, consulatcrsi consul", pe Ia 706, se afla In aceeasi Sardinie.

Dar dedesubt, in realitate mai modesta, Milt autonomiile.In Aquitania, contele Littorius, cu calaretii lui, lupta au-tonom la 349 cu vizigotii scApInd Narbona. Avem a facecu apararile locale. Poate tot aceeasi e calitatea lui Vitri-cus, reipublicae nostrae fidelis", pe care acelasi izvor illaudd pentru ispravile de osta§.

Forma obisnuita a cirmuirii, cuprinzind mai ales jude-cata, e insa cum se vede si din cazul lui Atanaric, ca si dintr-o serie de probe italiene si mai ales din pastrarea la noi a

132

judelui, juderului, judecului in Sardinia parasit a. s-a mcn-tinut acelasi obicei, cu judiko, trecut printr-o formä intcr-mediara bizantina a judelui.

De altfel, in regiunile macedonene vedem un roman caiudex pus de Traian, care judeca afaceri de hotare 1ntre co-munitatile grecesti vecine, cu privilegii Inca de la tag luiFilip al II-lea Macedoneanul.

In Dalmatia la 1113 gasim alaturi, dupä schimbarile,mai mult de nume, aduse de navalirea slava, juzi, casnici,sednici. Sint acolo i juzi ai ciobanilor, ca Grubessa, filiusiudicis Stan de Tribina", la 1320.

Curia, la reti, de unde orasul Coira, Chur, flu inseamnadecit acelasi regim sprijinit pe jude. Asamanarile cu Sud-Estul european sint mari in aceasta regiune. Un Victor,curiensis Raetiae comes", e citat astfel la Walafrid Strabo.

Cit priveste Apusul, Venetia porneste cu juzi tribuni,adunare a poporului, peste cari Bizantul trimete ducele,dogele. 0 astfel de organizatie se intilneste in toata Italiade Sud, care, sub bizantini ca si sub normanzi, se guver-neaza cu episcopi i juzi. In Roma insási unde papa arealaturi o Intreaga organizatie populara, paerea e in minaunor juzi.

Judecata se face prin jurdtori ca si apoi la unguri; si laisei judecatorul cheama pe martori se face raportul. Se ye-

rifica si acolo gradul de credinta al partilor, nu faptul in-susi. Calitatea sociala a acestor adeveritori trebuie sa cores-punda cu aceea a parlilor. Coniuratores, consacramentalesse pomenesc necontenit si la sirbii influentati de inaintasiiromaniti. i tot asa, In Balcani, judecarea nobililor se facecu vladalacii" lor, oricare ar putea fi socotita originea lor,pe care cu greu am putea-o crede slava.

Vedem sub Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei dinprima jumatate a secolului al XV-lea, dougzeci si patru devlastele" mergind pentru hotarnicie. Muntenegrul inn*cu episcopul-domn, tiind i loe de jude, cum judeca,acum In urma, regele Nichita, nu e cleat, o rdmasita aregimului pe care-1 vom regasi In Noricul sfintului Severin.

133

Aratind ce a fost la fnceput .dogele Vcnetiei, ca si duciibizantini din Sudul Italiei, Eug. Musatti reducea la atitaprivilegiile lui, intru toate asemenea, dar pentru traditiapopulara, cu ale voievozilor nostri: impunerea la dijme sialte venituri, primirea de presenturi ca pasari, yin, fructc",pe linga altele care nu ne privesc.

efii orasului Amalfi sint intitulati gloriosissimi iadices.Toga coasta Dalmatiei era plina de astfel de State".

Mai jos, si Epirotul Argyrokastron formeaza pina tIrziu orepublica autocratica" de exact acelasi tip ca si al cetaii-lor dalmate rarnase autonome. Regimul biltrInilor proes-tosi" In sate a trait si pina la crearea statului national inpartile grecesti ale Sud-Estului european, iar sub regimulvenetian in Moreia, In secolul al XVII-lea, orice caste],aproape orice sat aspira sa se ridice ca o republica".

Tot asa, sub turci insula Chios era guvernata' de trei de-mogeronti alesi de nouà persoane, dintre care trei fosti bri-trini" In biserica, intocmai cum se proceda in Ardeal cualegerea juzilor romani din Saliste.

Organizatia aceasta se intilneste si la cantoanele elvetienepina ce se unesc la 1291, dar se admite ea uncle Orli din actsint mai vechi. Val" si comune" alciltuind toata tara",toatil obstea terii", se afla si In Engadina. Wale" se leagàprin juramintele facute de landamanni" cari sint de faptjuzi.

Ceva de acest fel e si la baza organizatiei cle clanuri dinvechea Scotie. .

0 astfel de organizare, de plebe", pieve, a existat In Tren-tin pind si In epoca moderna. Din prima forma unica s-audesfacut comunitatile". Odata, die erau guvernate de oa-meni buni", sau batrini sau jurati, carora li se zice maitirziu numai: consilieri, formind si un consiliu mic" algrupului Intreg, ei, populari sau fiduciarii dei villaggi",delegati ai satelor, unindu-se pentru aceasta cu delegai,iiepiscopului de Trento, magistrati del principe". In fruntestil un sindic, un sindaco generale della pieve", care e caun duce, un voievod", dar obisnuit fara rosturi militare.In fiecare sat e o vicinia", o vecinie", ca vecinii" Moldo-

134

vei. Se realiza astfel, spune istoricul obstii", o perfecetlibertate", in sensul, neincurcat de teorii, al evului mediu.Acolo, lat Condino (s-a propus etimologia comitinum), caree format dintr-un grup de sate si de catune (easel), citeuntil in adeva'r foarte mic", singinul feudal" n-aie nici oautoritate. El incearcil uneori a trece drept vecin", cdp6-tind drepturi care nu i-ar fi revenit altfel. Dar In acesteregiuni, ca si in Sardinia, exista judetul Instii, ginclicaria,compus din sapte pievi de acestea, si in frunte stà judele"cu titlul de cdpitan". Asa se traia pind la cgderea republi-cii venetiene si in vgile bergamasce.

La Roma, regimul a fost veacuri intregi al juzilor"militiei. In viata papei Adrian I-iu gtisim: indices roma-nae urbis, tam de clero quam de militia", ca si la barbari:Longobardorum indicum filii", fiii juzilor longobarzi-lor". Regele Desideriu fuge cum suis indicibus". 0 deli-nire pentru populatia romana sub franci e aceasta: indices,duces nempe et graphones" (deci contii, grafii, ducii sintsi ei juzi"). Unii sint prinsi in Franta: romani indicesqui in Francia tenebantur captivi" (sub Euaeniu al II-lea).La Viata Papei Conon, Liber Pontificalis scrie: juzii cucdpeteniile ostirii": Indices cum primatibus exercitus".La Viata lui Sergiu avem aceeasi fruntasi ai juzilor siai oLirii militiei romane". De altfel, si la Papa Deodat sespune: cu juzii ce s-au g5sit". In secohil al VIII-Ica, subConstantin al II-lea, sub Stefan al III-lea, acelasi e rcgimul.

Satul sicilian sub arabi e intocmai asa, i autonomia ora-sului din Italia de Sud, patriotismul local", le seinnaleazilsi Guy si Heinemann.

In toatii Italia de Jos, orasele, rämiind de traditiebizanting ajung a se apitra in libertate" si contra

arabilor si contra normanzilor francezi. Si aici grijae cea judecata i apilrarea. Sint pentiu popoi"juzi" pe cari Bizantul Ii numeste xpL7oct, sint fruntasi,arhontii". Dar in sate ca Naxos, Fitalia, Mitto, San-Mucohotürilse, fixind si hotarc la noi aceste notiuni sint co-nexe oameni buni" (buoni uornini), si simplu:nes), dar i greceste: yoc4LEivOptoroc, maiores nati §i

(anziani). La OPpido, in Calabria, care aminteste

135

si

poli-ticS

indoitil:

(homi-ba-

trinii"

si

un vechi ores roman, in 1138 Inca, acesti oamcni buni sibatrini" asistä pe dregliorii statului s'a' determine dreptu-rile feudatariului. *i acolo se ajunge uneci i la simbiozeletele mai curioase, ca acelea romano-goto-slave din yrtilenoastre: la Petralia orestinii" si musulmanii, tinird sfat,hotärirá BA se dea condottierului nor-mend, cum se va facela Duniire sefului bulgar. Barinul", gherontele", cu ca-racter de jurat si sarcina de judecaor, devine astfel, In chi-pul cel mai firesc, seicul" arab.

i la Savona, de altfel, se urmareste viata locala prinboni homines. In genere, boni homines sint egali cu mobiles,idonei, veteres, archontes.

Sub bizantini cutare e, in seaolul al XI-lea, jude al Pelo-ponesului si Helladei".

Dar nicgiri mai clar nu se vede functionind regimul judi-catelor, judicaturilor, judetelor, peste lunge stapinire bizan-ting si in secolele de completà izolare, decit In Sardinia,unde cutare jude ajunge a fi rege, dar pina atunci, berb.eca-rul e unul din marii demnitari ai statului.

Acolo satul, de caracter evident genealogic, lucreazà, casi la noi, in primele timpuri, un pdmint care se impartedup6 nevoile fiecgruia. Lingd primar, maiore, sint, pentrupaz6, fruntasi ciobani si maiores de mandres.

Judecàtorii" (judike), numiti de exarhul Africei intii, de-vin apoi cu totul independenti. Papa, eare-si atribuie siaici dreptul imperial, dà ap'ararea in sama episcopului. Ease face sub acesti juzi in chip neted popular. Situatia e ast-fel analatà de un istoric al insulei, care prezinta pe un duceautonom ca voievodul-duce al nostru: Astfel clucele, desiapare in forma sa exterioarl ca un functionar bizantin, infond incepu sh exercite puterea lui liber. E inggcluit, maila urmil, sa se afirme c5., in veacul al X-lea, s-a repetat pen-tru Sardinia ce s:a intimplat cu arhontii si ducii din Nea-pole, din Venetia, din Amalfi si din Galia, cari la inceputerau ministri trimesi din Bizant, cu putere temporarà, sicari, dupa o oarecare perioadä de supusenie nominalà deimparatul de Orient, se proclam6 independerti de fapt."

Se ajunge astfel la cele patru judicaturi", judge, aleclerului, notabililor si poporului", din veacul al XI-lca ;

136

Torres, Arborea, Gallura, Cagliari, sefii putindu-se adunala o corona, corona de legu, eu jurati (jurathos) pentru ca-zuri grele: acolo se iau mäsurile de cgpetenie, se hothrtisteadunarea de bani colleta (gollecta).

Pe cind la noi se vor lua si din Ras'arit si din Apus numelerostul dregnorilor, In Sardinia ele vin de la ocupatii.dreg6toriile cele mai Waite aratà acolo triumful vielii

populare de la tail. Pe IWO. vestaritul" bizantin (v. ves-tes de la Roma, Vistierul nostru"), comisul (maiore de ca-ballos) §i camerierul (maiore de camara); pe Jinga" neexpli-cabilul genezzariu", easim un armentariu de pecugiare (maimare peste turme), un berbecariu §i un porcariu. Cdci si a-colo satul reprezintà agregarea normalà a locuintelor Sar-din iei" .

Sistemul judicaturilor din Sardinia, descris si de istoriciilocali, Manno, To la, ca si de arabistul Amari si de So Imi,a fost recunoscut i ca o continuare a vechii traditii ro-mane cu adaptare localà". Juzii au uneori i titluri bizan-tine. Gdsim i o boierie" de nobiles ac possessores Sardiniaeinsulae.

In curioasa bucatà din Galia, Querolus, scrisá sub impa'-ratul Teodosiu, apare unul care, fiind privat i puternic"(privatus et potens), despoaie, .bate pe vecin, prin a lui po-tentia. Algturi, pe Loira, tràlesc alti oameni de dreptpopular" (iure gentium), cari judecà, liberi, i procese capi-tale, sub copac" (de robore), §1-§i ,scriu sentintile pe scln-duri (in assibus, nu: ossibus).

In toga' Franta veche judecnorul facea chem'arile laadungri de sate. i acolo, In Bigorre, ca la noi, oarnenii sezic vecinii i adunarea lor vezian. In Proventa avem iarasivecini §i vecine, cari hotargse chestie de loc. Adunarease face si aici sub un porn, In fata bisericii. Cum la noi sezice: un popor de vie", acolo zece locuitori fac un peuple.Votarea se face ca la Sdliste cu glas tare.

Cumanii vor duce si In Ungaria notiunea de jude" saudomn" (princeps) pentru fiecare neam.

La noi, cuvintul de despuietor In sensul de dispositor, destgpinitor, nu lipseste in cele mai vechi traduceri, dar el

137

si5i

5i

intr-o

pnate veni dintr-un text latin intrebuintat de talmacitori.Tiitor exista in Crez, a &ani prima traducere trebuie BA fifost foarte veche. Vor fi fost tiitori" Insa si pentru tinut,care vine Vara Indoiala din tenutum.

Un judo poate fi intitulat si :upan, chiar si aiurea decitIn teritoriul sirbesc. Astfel se (la, de cronicarul Ansbertus,pe la 1200, acest titlu unui satrap al bulgarilor".

In Balcani celnicii fruntasii vor conduce cetcle si la sIrbi.Vom vedea ca numele de loc pe care le aduce Procopiu nu

yin dintr-o antichitate departata, ci reprezinta Ins** a-ceasta creatiune popularii, cu predominare pastoreasca.

Nu trebuie sa ne gIndim la alte forme de concentrare ar-haicrt anterioare veacului al X-Iea. Consideratiile hti Sil-viu Dragomir cu privire la jupele si ohabele din Banat siArdealul de jos ca inMptuiri speciale romanesti, adevarategrupari politice, neinriurite de aftii, nu se pot admite. Jupa,jupalnicul, cu jupani cu tot, se datoresc primei colonizarisirbesti, din veacul al XV-lea (dar Supafalva, saLul-jupa"e de la 1389; un altul cu acelasi nume din 1447). Argumen-tul cd de la o vreme jupa" ca forma de organizare slavadispare (dar se recunoaste ca nu si in Bosnia) nu Impiedecapastrarea cuvintului in vocabulariul viu. I. Bogdan lamu-rise deplin ohabele" ca scutiri, asemenea cu sloboziile"din Muntenia rasariteana si din Moldova. Tot asa de putinputem atribui o patrie" definitiva crainicilor cari, evident,ca si in Puchenii-Crainici din Prahova, n-au nimic a facecu strigarea (héraut d'arnics), ci Inseamna oameni din Crai-na, din colt". Iar prisdcile de care vorbeste acelasi cerceta-tor si pe care noua istoriografie ungureasca le pune in lega-turà cu acele indagines, margenile paduroase, nelocuite,din care ar fi sa iasa o asa de numeroasa populatie, au aface numai cu sensul priskii de albine din codri, care sepastreazil si pina acum.

Istoria romdnilor, vol, II, Bucure§ti, 1936 p. 75 164.

138

IMPERIUL CUMANILORkliDOMNIA LUI BASARABAUN CAPITOL DIN COLABORATIAROMANA-BARBARA IN EVUL MEDIU

4

0 intreaga parte din istoria poporului ro-manese si a teritoriului ocupat de dinsul zace in intuneric:aceia a raportului dintre inaintasii nostri si navalitoriitrimesi, unul dupà altul, de nesfirsita stepa rtisariteanii.

Putem afirma, pe baza unor formatiuni analoage de laun capat la aItul al vechilor hotare imperiale romane, ca.ei au trait in autonomia unor Romanii" asteptind pe Impa-ratul, dar neprimind pe regale barbar adus de vintul inva-ziilor, ca ducii lor, al caror nume latin a fost inlocuit, subinfluenta statului moray de la Dunarea mijlocie, prin acela,slay, de voievozi, ed juzii, Ca oamenii buni §i batrini", euAdunarea poporului sati zborul, au condus multa vremeaceste asezari, care, cu oastea lor (cf. ost francez si catala-nul host), mostenita de la romani, cu arcele in mina, cu sit-gefile in tolba, puteau sa reziste oaspetilor nedoriti cariveneau din zarile rasaritene, dar se puteau si intelege cudinsii.

Aeum in urma, am aratat, sprijinindu-ma pe inroarelecontemporane ale loviturii tataresti, &à romanii, carora inArdeal li se recunosteau cnezii-juzi, au intovarasit hoardain patrunderea ei dare Apus si ea, probabil dupa un textdin Italia pe care nu 1-am putut inch' dobindi, dar il putemcunoaste indirect , ei au luat parte, in a doua jumatate aaceluiasi secol al XIII-lea, la atacul contra unei mingstiriitaliene din Sud1.

Pe de alta parte, mentiunea unei vagi stapiniri de tarbulgäresc la Cetatea Alba, mentiune &Ail si interpretata,intr-un sans pe care nu 1-am putut admite in intregime, deG. Bratianu, a ajutat sa se arate alt raport româno-tatar

1 V. Istoria Romilailor, vol. VII, p. 105 §i arm.

139

pe care 11 explic i astkil prin simpla cedare de catre Nogaisau Toctai, hanii tiltarcsti ai aminduror malurilor dunil-rene, a unor venituri de vamd care vasalul lor din Tirnova,urmas, ocrotit in aceeasi mdsura, al tatarului Ciochi, aunor venituri de vama In portul, at1t de frecventat pe atunci,de la limanul Nistrului. 1n Romania de la Paris' si in recentasa publicatie a Actelor de notari din Caffa si Pera3, tinarulprofesor al Universitatii din Iasi aducea 1nainte pe ungu-roaica" Mairora, Marioara, vinduta, intre ceilali sclavi,rusi, abcazi, cumani, de negustorii genovezi din Crirneiala. sfirsitul secolului al XIII-lea.

De mult 1nc a. am. cautat s5 sprijin parerea c alanii du-n'areni intrebuintati de imperiul bizantin contra turcilordin Asia Mica si apoi contra catalanilor lui Roger de Flor,care fu ucis de dinsii, dar ei platira scump. aceasta crima,cuprindeau In mare parte romani, precum in veacul alXIV-lea tatarii crestini, luptindu-se cu arcele, pe cari-ipomenesc scriitorii bizantini, trebuie &a fie considerMiea oamenii voievodului din Arges4.

Tot asa am riscat parerea ca sub numele de Valvi, Falben,dat de izvoare unguresti si germane cumanilor ar fi de admis,1ntr-o forma viciata, acela al valabilor", nimic din call-ficativele obisnuite ale acestora neputind duce la acel nume,

Dar lucrurile atita vreme ascunse intelegerii noastr8merg pe incetul spre desluOre.

Ar fi de crezut rezultatele la care a ajuns inainte de razboiinv4atul armean I. Altunian In cartea sa, pe care n-oam la indemina acum, Die Mongolen und ihre Eroberungenin Icaukasisehen und kleinasiatischen Landern im XII I. Jahr-hundert (Berlin, 1911), i e de tras folos din articolul, foarte

V., mai nou, G. Bratianu, in Bulletin de la section historique del'Academie Roumaine, XIII, p. 25 si urm.

2 Anul 1926.3 G. I. Briltianu, Actes des notaires gdnois de Pèra et de Caffa de la

fin du treizieme siècle (1281-1290), Bucarest, 1927.4 V. articolul meu despre Ramón Muntener, In ultimul nr. din

Revue historique de Sud-est-europeen.

140

t

recent, .al lui Gh. V.Bernadschi, in Seminariurn Kondako-vianum, recueil d'études, archéologie, histoire de l'art, etudesbyzantines, I (Praga, 1927), despre Horda de Aur, Egiptulsi Bizantul in raporturile lor reciproce sub Impgrgtia luiMihail Paleologu"1.

Iatg. Insg ca dintr-un studiu, de ieri, al unui invgfat en-glez, profesor la Universitatea din Liverpool, A.Bruce Bos-wel12, rasare putinta qi a altor lAmuriri cu privire la raper-turile dintre romani §i ndvglitorii asiatici, stgpini ai §esu-lui est-european ping In Carpati.

In acest studiu, care lntrebuinteazg larg izvoarele rusesti,vechile letopisete, pe care ar trebui sd le supunem cindvacelei mai atente analize critice pentru a extrage din ele totceea ce pot cuprinde asupra românilor, se aratá Ca rolulcumanilor, al chipciacilor", cum crede profesorul englez

e mai bine sg: li se zicg numele de cumani nefiind cu-noscut turcilor, dintre cari ei fdceau parte, dar nici arabilorsi chinezilor, a fost mai mare de cum se crede. Fara.' a fifoarte numerosi §i Mil a fi alcatuit vreodatà a§ezari stator-nice, ei au precedat §i pregatit pe tatari, au mutat spre nerd.centrul de greutate al ru§ilor Chievului, pe care-1 priveauca Menchermanul", marea cetate" a lor, au dat numede-ale lor atitor popoare vecine, Intre altii bulgarilor(Osen-Asan, Terterii), primind §i ei pentru hanii lor nume ru-sesti: Gleb, Iurii, au trecut si Ia crestinism, putind influenta§ i mai intens pe acei vecini. In Crimeia ei ar fi ping as-tgzi, sub numele tatarilor, cuceritorii §i inlocuiterii lor,baza populatiei, §i autorul studiului indeamnd pe un filo-log turc S ia in cercetare nomenclature lor personalg. Iarin Egipt, de la marele Bibars, cuceritorul Siriei, §i de laSudanttl Chelaün, ei slut acei Mameluci cari au dat o nougdinastie §i o armata proaspgtg, necontenit innoita,

faraonilor.Vorbind de ace§ti cglgri ai desertului, ajun§i §efi de stat,

autorul englez observg ea la din§ii se intilnesc exact ace:lea§i flume pe care le dau pentru polo-via analele rusesti.

1 P. 73 qi urm.2 The Slavonic Review, 1927, pp. 68-85.

141

cg.

.51

impceiu-

citeazil. pe aceIa al lui Taksaba, ciiruia-i 6orespunde in leto-pisete numele de Tocsobici, neamul lui Tocsabril.

Dar Toesalui e un boier rnuntean din veacul al XV-lea2.Un sat Tocsobeni existri in Moldova3. *i. un sir de nume ro-mânesti au aceiasi finalil, pina' acum neexplicat6: Talabá(in Tara Frigilrasului) un Triliibescul se intilneste in Mol-dova secolului al XVII-lea; satul Trilribesti, Trdribriesti,Tilbriliiesti vine de la alt Talabii decit baronul Mg6rilsean4

TincabA (de unde satul Tinciibestilor) si, in sfiqit,Bdsarabd5.

1 P. 83. V. si emirul Tocso" in Gaston Raynaud, Gestes des Chiprois,G^neva, 1887, p. 239.

2 Bogdan, Relaliile Terii-Ronuinefti cu Brwout fi Tara Ungureascd,p. 261. .

° Rev. Ist., VII, p. 151, dup A P. Poni, Statistica reizefilor, Bucuresti,1921.

4 Zotta, in Rev. 1st., VI, pp. 261-2, 264.5 Numele 1-am gasit la nemesi din partile Inidorei, la un tigan,

linga al lui Pepelea, apoi, la 1450, linga un Litovoi ardelean (Lithway"), la-un Basarab pe Some§ (Rev. Ist., XI, p. 199), la un tf:tfanBasarab, muntean, in 1814 (Rev. ist., V., p. 71) , la Dimitrie Basa-raba tot pe atunci (ibid., p. 76). V. si Basaraba Tiganul la 1817 ;Arch. Olteniei, II , p. 216; Mihai Basaraba, cioban la turma", la ince-putul secolului al XIX-lea, in Iorga, Situatia Olteniei in epoca luiTudor, Bucuresti, 1915, p. 166. Cf. Rev. ist., V., p. 138. Pentru unIosif Bast-Arab, la Cugir in 174.5 si satul Basarabeasca linga Halmagiu,R-v. isL, VII, p. 207. Un Basarab din Podolesti in Moldova ; M. Cos-t tchescu, Satul Gtinevi, in revista Than Neculce, IV. Capitan Dincu-leicu 1mi aratit pe harta un sat Basaraba pe la Zalau.

Un Basarab si intre membrii societatii Orientul la Cluj, prin 1876,cu misiunea de a culege, alaturi de Eminescu si de un al treilea, poeziipopulare in Moldova.

Basarabi se afla si azi atit in satele ardelene Romos, in Vaidetsi Costesti, linga. Grastie, cit §i la Butoie§ti (Mehedinti). In Romosse afla si familia Basdriiboiu. Lingii Cotnari se pastreaza Dealul Basarab(comunicatii ale lui: Mehedinti, Radulescu-Motoru si Tudor).

142

Nu e nevoie deci sd mai cautam, ca Hasdeu, la DuntireBas-Arabi, Arabi-de-jos"1, pe baza stemei, discutabile,din Ulrich de Richenthal, nici, ca Onciul2, s ne gindim laBessapara, satul Bessilor din vechii Balcani. E un Impru-mut de la cumani, ca i numele de Osen si de Terterii, cum,intre numele de localitati, de la ei, care aveau in stepriTmutaracanul, vine Tutracanul dunarean, din care am fa-cut mai armonioasa Turtucaie.

Numele, desigur. Dar numai numele?A. Bruce Boswell scrie: Poate cea mai importanta

influentil a lor asupra istoriei unguresti a fost c.ei au prevenit pe maghiari de a coloniza sesul muntean, careastfcl a fast Iinztt doschis pcntra ridicarea urmdtoare a princi-patelor 7-oindnuti."3

Se stie bine cum regii unguri au Incercat, la inceputulsecolului al XIII-lea, sa' cucereascd tara de dincoIo demunti", Transalpina lor, prin episcopatul cumanilor, pre-cum Ardealul se cucerise, dupal datina carolingiana, prinepiscopatul de Balgrad (Alba-Iulia), pentru romani si pe-cenegi. Numele sefului cuman de atunci, Borz, Ii gasim,de altfel, prin scriitorul englez, la rusi ca si la Mameluci:Burcevicii letopisetului slavon de o parte, Borci sau Burcio-glul traditiei istorice egiptene, de alta. Bratul Borcea lingaTutracan vine tot de acolo, ca i apelativul Borcea, pornit(ca Negru-Negrea) din radacina Borciu.

Acest stat cuman avea centrul pe la Cimpulung, vecheRomanie", care fu apoi colonizat catolic, ca si pe la Mil-cov, uncle s-a asezat episcopul, dainuind pInd la aparitiatatarilor4. Dar linga Cimpulung e Argesul, pe care pe la

1 V. ICaradja tn aceste Ana le po 1927; Onciul, Originile principa-telor, pp. 115-6. Cf.. I. Filitti, Banii,ci Caimacantii Craiovei, Craiova,1924 1 observatiunea In Rev. ist. pe 1925, p. 136.

2 S5. nu uiturn pe Bassaripa al lui GIL Säulescu i pe propriul meu-bassareus,hainrt tracidt... V. Rev. Ist., VI, p. 131, dup4 Fick, Hattidenvatd Danubier in Griechenland, Gottingen, 1905.

8 p. 85.4 Studii Fi documente, III. -

143

S

1240 ii avea un Seneslav, al carui predecesor trebuie sä fidomnit acolo pe la Inceputul acestui veac.

State le noastre s-au format, din nebuloasa patriarhala ajuzilor ci voievozilor, prin impulsul organizatiilor mai con-centrate din vecini: eel de la Silistra sub influenta bizan-tina, cel din Arge§ mi se parea sub influentaungureasca.

Dar dacA, inainte de aceasta, ar fi fost influenta curnana?

Cumanii au dat bulgarilor poate un indemn pentru aka-tuirea statului de la Tirnova, pe care 1-au aparat §i ajutat,apoi tot lor statul de la Vidin prin Terterizi. Prin tovarasiacu ei, din muntele de la Argef fi Muscel, ei au putut da roma-nilor urn impuls catre alcatuirea Domniei, care, de la BorciuCumanul, a putut trece, prin Seneslav fi ai lui la Beisarabeicel cu numele cuman.

Astfel, precum Rusia moscovita continua hanatul tatarilor,hanatul cumanilor se continua in Domnia a toata Tara-Ro-maneascd, oricare ar fi fost modificarile pe care i le-a adustraditia romaneasca §i sufletul popular romanesc.

Ideea colaborarii cu barbarii, pe care am expus-o cu pri-vire la slavi in secolul al VII-lea, intr-un articol din Revuedes etudes slaves (anul 1925), poate deveni astfel una dincele mai f ecunde pentru inlaturarea valului care acopereatita din trecutul nostru.

Alani §i vlahi se Intilnesc astfel linga cumani in Oraco-lele lui Leon Filozoful.

De algel o asemenea tovara§ie nu supunere a populatieiromanesti de navalitorii asiatici pare a se oglindi innumele de silva Blaccorum et .Bissenorum", padurea roma-nilor §i pecenegilor" sub pecenegi", de mult disparuti,e a se intelege: cumani , care se da regiunii-vecine cu TaraBirsei, ocupata de teutoni, Intr-un foarte cunoscut act un-gurescl. S4'. nu uitarn ca aproai3e in acelasi timp vedem pe

1 Cf. Motogna, In Rev. ist.,IX, p. 29, unde dA lista tuturor mentiu-nilor despre romAnii ardeleni In sec. al XIII-lea. E curios al 014Intre 1222-4 li se zice, ca de latinii din Constantinopol, Blacci, nuOlachi. Tot numai Andrei vorbe§te de tara lor,

144

teutoni cistigind la crestinism adica Ia catolicismcumani, i, alaturi, episeopi schismatici, evident romanesti,cari momese si pe sasii i ungurii colonizati de cavaleridinooace de min:4i la credinta lor schismatical-.

Iloc-rtvaxice figureaza intr-un strategic bizantin ca o Orabine definita lingI TovoxEct ungurilor si 'PoicaLcc2.

Pentru a sfarma o asemenea tovarasie adusese regeleAndrei al II-lea pe teutoni, cautind a face din ei o simplastraja, iar, eind ei devenira aproape statul ce erau sa fie inPrusia3. Suveranul ungur, expulzindu-i, cauta sa faca dinepiscopatul cumanilor, la Milcov, acel punct de plecarepentru Transalpina", cum din eel de Balgrad inaintasiilui facusera unul pentru Transilvania.

Adaug ea, pentru ca acest vecin, cumanii, sa joace rolulpe care 1-au avut in regatul Ungariei, dupa gonirea lor detatari, pentru ca s poata da o regina unui stat de o atit deinaintata cultura ea a ungurilor la sfircitul secolului alXIII-lea, pentru ca sa creasca pe un rege ca Ladislas, alcdrui nume a ramas in istorie legat de numele ler pentruca sa-si impuie Imbracamintea, moravurile, pentru ca saajunga la punerea in scris a limbii lor, In acel Codex Cuma-nicus pe care 1-a tiparit Geza Kim, a trebuit ca semiatiaturceasca opritä la Dunare aproape douà veacuri sá se fiinapartasit larg de civilizatia occidentala a timpului, iesinddin umilele practice pagine de la inceput. De ce n-ar fi exer-citat o influenta covirsitoare asupra alor nostri intr-o fazade dezvoltare mult mai modesta?

Peste Romaniile noastre deci, ei au putut suprapune oorganizatie de caracter imperial, luata din Estul asiatical Monarhiei divine. Pentru ca judetele i ducatele roma-nesti sa ia un avint si el a fost extraordinar de rapede, caal unei puteri in sfirsit iesite de sub o comprimare indelun-

1 V §iFerent, in Cultura creftincl, 1923, n. 1, 6-7.2 Rev. ist., X, p. 236.3 G. Rosier, Der deutsche Ritterordeu in Burzenland, in Ostdeutscho

Monatshefte din Danzig, 1926.

14510

pe

.

gatAl (a§a au fãcut §i muscalii ieOnd de sub tatari) , atrebuit ca elementul de acoperire sa se strgmute aiurea.

Tatarii inlocuitori au &gat sd intre §i ei in sistemul cu-manic. De aceea dominatia locala a lui Nogai §i Toctai,cum, peste Dunttre, un Ciochi, a§ternind stripinirea lui pestebulgari, a luat imediat forma statului predecesor al Asil-ne§tilor. Dar imitatorii, simplu fragment desMcut din vastaformatiune a Hordei de Aur, cu centrul atit de departat4 i interesele atIt de variate, n-au putut avea, intr-o jumrt-tate de veac, eft a durat suprematia lor pe ambele maluri aleDuntirii, aclimatarea, acomodarea cu tara .,i cu Impreju-rgrile lor, pe care, Intr-o mult mai lungd dainuire, o caVal-taserà cumanii. Pojghita tilthreasa a permis Inaintarea dela Litovoi §i Seneslav la Bdsiirabil pe care n-o permitea pil-tura de totalii acoperire cumand. S-ar putea chiar ca multeinfluente militare, dadt nu i economice care acestea aulegat statornic practica noastra" a vtimilor de aceia a tata-rilor s4 fi venit nu de la ace§ti din urmil turci, ci de laturcii stapinirii cumane.

Ducure*ti 1927 (Comunicare la Academia Roman5).

ROSTUL LUI MIRCEA VODA I-iuCuvinte rostite la m5n5stirea Cozia, cu prilejul

reinhumarii r5m5siteIor domnului Tdrii Renul-nLsti, la 15 mai 1938

Acela ale carui rama§ite venerate -Scoasedin adincul simplului sau mormint de piatra le cufundamdin nou in pamintul In care i s-a topit carnea, Impreuna cuaceia a femeii care a dat na§tere urmaplui peste un veaci jumatate al faptei sale, Mihai Viteazul, se ridica puternic

din nesigurantele unei istorii pe care n-o lumineaza martu-ria noastra insa0 despre faptele ce a Mcut neamul, prin ros-tul, mai mare declt al multor trecatoare biruinti, pe care§i 1-a §tiut cl;tiga qi pastra.

Fiu de domn, al lui Radu Voda, din care legenda a Moutun chip de amestec, transformindu-1 In creatorul Insu§i alstatului Tarii Romanesti, qi al odraslei de singe Imparg.-tesc balcanic, care a fost Calinichia, cel care se va fi nascutdupa anul 1360 a fost pregatit pentru isteata lui clrmuire,de mare echilibru, care, In toata istoria acestui neam, nuse poate alatura decit cu a lui Matei Basarab, cu a lui Con-stantin Brincoveanu, domni din osul lui [...] a fost prega-tit, zic, de Imprejurari cu totul neobi§nuite. Crescut In grelevremuri, de decadere a puterilor de pant& atunci §i de ridi-care a altora, nelegitime §i primejdioase, el a fost martural intaririi, peste slabici9nea bizantina a Paleologilor, pestefarimitarea imparatiei lui Stefan Du§an, peste ruperea Intrei a taratului bulgaresc, cu care avuse legaturi strinse di-nastia romaneasca, a emiratului turcilor otomani, devenitprin trecerea de la Tzympe la Galipole, de la Galipole laAdrianopol, tinind in atirnare ca pe o simpla feuda tole-rata provizoriu Insu§i saracitul, dar Inca ap de stralucito-rul Bizant Insui, o Imparatie. Decaderea, mergind pinkla desilvir§ita ruing, a marilor ctitori cre§tine, decildere da-torita neintelegerilor dinlauntru, ambitiilor fratricide, che.

141lok

marii in ajutor a strdinului, fie si de altä lege, ruperii soli-daritii care singurd se tin statele, a putut sn-i fieInvdtäturd.

Sunetul clopotelor din zidirile de piatrd ale tatalui evla-vies Inainte de toate si ale regalului bunic, totdeauna gatade rdzboi, care a fost Vladislav, inchegdtorul lnsusi alnu I-a putut indrepta pe dinsul, care a tinut sd-si adaugefundatia, cit mai mdreatd, cdtre acea pietate làrà vlaggin a earii sfintenie formalistd au amortit atif,ia epigoni aimarilor familii domnitoare.

Cu sabia la coapsd e Infdtisat el si pe zidurile Coz.ei aces-teia §i pe acelea, mult mai modeste, ale cregiunii sale dinpartea muntelui dincolo de Olt, si astfel apare el §i pe mo-nete. Incununat cu o coroand impOrdteascd, dar in zale §icu mina pe plOselele armei de apdrare a tdrii care-i fuseseincredintatd.

Dar nu un rdzboinic al vremii de aventuri cind Apusulera tulburat pe o sutd de ani de lupta dintre Franta cavale-reascti si dura Angliei, cInd contele verde" al Savoii veneasd se batd cu turcii. la strimtorile Mgrii Negre si iraintaspre pdrtile bulgdresti, cind feudalii latini implintati irlGrecia Isi continuau aventurile. Din caracterizarea poetieda lui Eminescu, opusd celei, de o egala poczie, dar in senscontrar, a lui Grigore Alexandrescu, care vedea fantonmeroului, atunci cind marele cintdret moldovean deslu§ea,pe lingd bunul ostas, In primul rind pe bdtrinul mosnean,apdrindu-si brazda, un lucru singur famine adevgrat:strictamiirgenire a unei actduni, care §i-a avut ceasurile de mareputere, la datoria fata de pOmIntul Insusi al patriei, pecare I-a dorit numai, In buna sa chibzuiald, intdrit pe cea-laltd clind a muntelui, garantat pe celalt farm al Dundrii,program de sigurang din care imprejurdrile au taiat pentrutotdeauna partea a doua.

Ajuns a inlocui, In circumstante care vor ramine pcntrutotdeauna neldmurite, pe un Irate, si el viteaz, dar carenu-si putea stapini boierii, el, care a intimpinat o singurdcencureng la tron, si aceia iscoditá mai mult de turci: aacelui Vlad, care se va fi Infdticat ca fiul cu acdasi nume al

148

prin

ta'rii,

i

lui Vladislav f-iu, s-a gasit Inaintea intrebarii hotarltoarea orientarii politice In trei directii: catre Urigaria, darefrInturile imperiale crestine din Balcani, care noul domnturcesc.

Nu s-a lasat eondus nici de amintiri, nici de legaturi dinalt domeniu decit al politicii sigure. Crestin sau pagln, ca-tolic sau ortodox, vechi prieten san dusman de ieri, eraunumai elemente intr-un calcul de o continua exactitate,care i-a Ingaduit sa mlntuie In Scaun, cu hotarele stapiniriisale respectate de oricine, nu prin forte de care nu s-a stiutfolosi fiul i urmasul, Mihail, ci prin marea lui priceperede a Intrebuinta oameni si Imprejurari.

Vazuse, la nerd, stingindu-se acel puternic, Impodobitcu Indoita coroana catolica a Ungariei si a Poloniei, lacare adaugia prestigiul originii sale francese de Angevin sicalitatea permanenta de capitan al cruciatei contra necre-dinciosilor si a sehismaticilor: Ludovic, caruia i s-a zis celMare. Prielnica i-a fost soarta, care 1-a scapat si de un asade apasator vecin, cu necurmate pretentii de suzeran, destapinitor chiar dincoace de munti, si de vreun urmas dinsingele lui, care &A nu vie deci de aiurea i sa aduca alte am-bitii cu alte orientari. In lupta en celalt Angevin, dinNeapole, ginerele lui Ludovic, Sigismund de Luxemburg,deci si el cu origini francese, marchis In Brandenburgul decurind intrat In familia sa, nu Wee cleat sA apere coroanaadevaratei mostenitoare, Maria, sotia sa, filed a mareluirege mort, si acesteia Ii raspundea In Po Ionia, acum desfii-entà definitiv din trecatoarea legatura si unita dinastic cuLituania, pretentia surorii Hedviga, silita la casataria cudIrzul Litvan abia botezat, Vladislav Iage llo. Mircea a In-teles ce se poate face In astfel de Imprejurari i, peste oMoldova in care el a stabilit relatii de frateasca alianta cuun Petru VocIA, pentru ea apoi sa hotarasca mostenirea ur-masilor acestor fii ai Musatei, el s-a legat cu acea Polonie,condusa de Iage llo, care intra momentan In jocul sail, pen-tru ca pe urma. politica romilneasca, stapinita de dinsul,sa se Indrepte, cum cerea vremea, spre alte cai.

Sigismund se impuse en gren peste scene slngeroase,Injositoare ale demnitAii regale, dar, o data ajuns rege ne-

149

contestat, ca sot al Mariei Angevina qi apoi, frtra drept,tenitor al sotiei moarte in tinereta, el si-a amintit de origi-nile sale, care erau asa de departate si de deosebite.imparatului Carol al IV-lea, urmasul bietului sau frate inBoemia slava, a voit imperiul, si 1-a avut. Pentru dinsulUngaria era un adaus, un punct de sprijin, un loc de ple-care dare dominatia Orientului contra unei cotropiri nth-mane la care s-a gindit numai din cind in cind. Voia srt irn-pace biserica Apusului, sfrisiata intre doi papi, sa uneascrtFranta cu Anglia, sà intre en drept imparatese in aceste cloudresedinti regale si sa prezideze concilii. Locul rriminea li-ber aici spre ni, i acest loc Mircea i 1-a luat, straja a cres-tinatatii, zagaz strabaterii turcesti paste Dunare, ocrotitorchemat al Ardealului, precum in dregatorcii aproape inde-pendenti ai Ardealului, intre cari cel mai insemnat a lost,nu un ungur, ci nfl polon, Stibor, el putea, la ceasuri grele,

afle un sprijin i, in aceasta tuà vecina, scutita dedinsul, un adapost.

Go lul dg sus 11 intilneste el insa, prin aceeasi favoare asortii, care se rataceste uneori i intre nebuni, dar se tinemai bucuros in societatea cumintilor, si dincolo de Dunare.

Aici el, care si in Ungaria cautat o sutie, cea de-adoua, care, fiind catolica, n-a putut fi zugravita aici, unclelocul ii e luat de fiul ei, ortodox, Mihail, era prin toata in-rudirea sa, veche i nourt, acasa la dinsul. Numele su e alSfintului Marcu, patron al Venetiei, nume care trecuse inBalcani si-1 purta seniorul contemporan slavo-grec de laCanina i Avlona, pe malul Adriaticei, Mrcsa. Sotia sa cead'intaiu, Mara, poarta numele sirbesc pe care-1 va repetapaste putin inteleapta Mara Brancovici, imparateasa" cres-tina alaturi de sotul ei musulman, Murad al II-lea. De lamama, acea Calinichia, a mostenit el, ca si dela stapinireapaminturilor lui Dobrotici", al carui nume poarta IncaDobrogea, calitatea de rucla a Paleologilor, care-i ingaduiasa poarte, ca i despotii sirbesti, Stefan si Gheorghe, cadomnitorii bulgari de la ceea ce va fi la turci Chiustendilul,vulturul Imparatesc cu douti capete pe enemidele sale decavaler. Cu Constantinopolul, unde-si trimetea spre Wirt-

150

mos.

Vial

sa-si

II

si

ti-a

Vitura fiii, dinastia munteana, si-a avut el legaturi neon-tenite pe care putinele izvoare nu ne ajuta a le cunoastedeplin. El a inteles ca aceia ce fusese odinioara in minaimparatilor incununati de Dumnezeu" ai crestinei Romerasaritene nu se mai poate pastra decit numai prin strinselegaturi Impreuna. N-a luptat contra nimanui dintre ceicari nu se mai puteau apara, n-a cautat sa se razbune asupracelor pe cari nevoia-i aducea, ca la Bovine, pe urma ostilorturcesti in pamintul sail, a cilutat prietenii unde erau cuputinta si a cules mogteniri, ca in Dobrogea, uncle se presin-tau de la sine.

A mers si mai departe. si-a dat sama ca turcii, cari nuveneau ca nista flare cumplite, ci ca nista urmasi de altneam si de alta lege ai vecbii ordini din Rasarit, se supunneapa'rat unei influente de cavalerism balcanic, adus prinNeapole din Franta razboiului de o surd de ani, si a vazutdeci niste tovarasi i frati de arme in fiii lui Baiezid contrachruia luptase si el la Nicopole, dar nu ca s. dea Dunarea,püna la Chilia, ambitiei lui Sigismund, gata sa aseze, ca,peste o jumatate mie de ani, pentru ei insii, centralii aus-tro-germani la Severin si la Giurgiu i la gurile fluviului,pe cavalerii teutoni i in acea capitala a Banatului i incetatea genoveza din Delta. Astlel prin legatura cu Musa,care completa pe aceia cu despotul tefan, a fost el, un timp,stapin al cetatilor turcesti" de pe malul unei Bulgarii dis-parute.

Cind Insa asprul Mohamed, Minas asiatic, fara nici o in-telegere a rosturilor, drepturilor, obiceiurilor acestei vioaiecrestinatati, s-a impus, Mircea i-a aratat ca Bizantul oto-man nu se poate intinde peste Dunare i apoi s-a rascumpa-rat prin acea platade bani rosii", de galbeni, cu cari-siasigura linistea asa cum o Mcea fata de acelasi sultan, pen-tru posesiunile ei rasaritene, insasi magnifica Venetie, caciasa, si nu altfel, trebuie socotita vasalitatea domnului ro-man.

De-a lungul vremilor merge, cbiar si pentru cei cari nucetese cartile, urmarea oricarii fapte omenesti. Din cind in

151

cind e nevoie lug ca aceasta urmare inconstienta sa se pre-faca prin larnuririle carturarilor lit con§tiinp c!ara. 0 facastazi, In numele arzamintelor ce reprezint §i a munciimete inse§i lit viata intelectuala §i politica a prin..] laa( est ceas de concentrare pioasa a amintirilor, aici, lIngämormintul vechiului ctitor si osta§.

Revisla istoricei, XXIV (193(;), nr. 4-6, p 155-160.

IN JURUL POMENIRII LUI ALEXAN-DRU-CEL-BUN

I. Nwnele. Pornenirea lui Alexand.ru celBun deschide Intli o intrebare In ce priveste numele luiedaus. El Inseamnh: bunical Alexandru, Alexandru cel din-tii. Numele insusi de Alexandru, venit de la greci prin

tali au pe singurul tar Alexandru In veacul al XIV-lea, trece si In lumea ruseasa de la vest,unde Cazimir, re-gele Poloniei, va avea, pe lIng6 un fiu cu numele slay: Via-dislav, pe lIngà aIi doi cu nume germane, dupä Albert deAustria si dupà Sigismund Impâratul, i pe un Alexandru,contemporan cu ultimii ani ai lui -tefan cel Mare. I s-ar fiputut zice i domnului moldovean Alexandru cel Mare, calui Mircea, la care atributul de Mare" e ca In mama mare".

cind nu numai.Asachi, dar i pictorii cei noi dela Rgdil-uti, de la Sf. Gheorghe Nou din Suceava si de la Sucevital1-au prezentat barIn v. si Mircea cel Watrin, own, adid.cel vechi, el avea aceeasi idee gresità, fiindcg e foarteprobabil Ca' Alexandru a venit la tron foarte tingr, deci lamoarte putea sá aibà chiar mai putin de cincizeci de ani.Nu trebuie s5. se uite a. el s-a insurat din nou pe la 1427,cu doamna Marina, cä a avut cu dInsul un fiu, Petru ii ofatti, Cneajna.

II. Legaturi rusevi. Alexandru era fiul lui Roman. Ro-man e Romanus, trecut la greci ca Rhomanos (Roman Le-capen, Roman Digenis intre impárati). lar de la greci,caAlexandru, dar nu prin canalul bulgAresc, ci direct, mergesi la rusi. Cu acestia, adaug, dinastia moldoveneascà avealeg5turi, nu numai, si nu atit, prin contactul direct de ve-cingate, cit prin tovilrAsia romAno-ruseascal din Maremu-ra's [...]

1 Vezi lorga, Portratele domnilor romdni, pl. 1-0-11.

153

bul-gdri,

§i

Si,

S. nu urtrim forma slavona, ruseasca, a actului pe care,in Maramura's, la Inceputul veacului al XV-lea, II incheievciievozii ramasi acolo pe cind rivalii lor trecusera muntii

intemeiasera Moldova'. Participarea lui Roman la hip-tele rusesti, care formeaza o parte importanta din politicalui externa, trebuie pusa In legatura i cu aceasta camara-derie politica maramuraseana. i la regele Poloniei domniimoldoveni, ca Alexandru insusi, nu mergeau ca la un su-veran polon, catolic, latin, ci ca la acela care Infatisa prinoriginea lui 1ituano-rus6 aceasta tovarasie iniiaI. Ba chiarla o ruda, cum va spune, explicit, actul de amanetare de&are lagello a tinuturilor de nord ale Moldovei i oum oaratà motivele de inrudire pentru care Alexandru se des-parte de princesa iagelonida Ringa la, sora lui Vito ld

De aici i diecii rusi cari apar la inceputul cancelarieimoldovenesti si cari-i dau o forma asa de deosebit6 de aceea,bulgaro-sirbeascri, a cancelariei muntene.

0 Inrudire ruseasca a fost i aceea a lui Latco3, el insusipurtInd un nume asa de caracteristic rusesc, cu -co, finala pecare o gasim la urmasii lui. In adevar, nu numai ca unuldin fiii Margaretei-Musatei, pe care o presupun fiica a luiLatco, se chema de fapt Stetco, dar numele, pristrat, al lo-cuitorilor din Roman: romascani, arata ca pe fundatoruloraplui, pe acel Roman, Irate al lui Stetco i tea al luiAlexandru, chema Romascu. N-am gresit admitInd c5.pentru contemporani si al treilea frate, cel mai mare, Pe-tru, se chemaPetrascu, obicei care de la dinsii, cu tendinta,fireascrt, de a se intinde numelor domnesti, a trecut asupraboierimii intre cari vor fi, nu prin Imprumuturi mai tirzii,ci prin aceasta zestre ruseasca adusa din Maramuras asupra

1 Vezi 0 marturie din 1404 a celor mai vechi moldoveni".2 V. mai departe, iar, pentru Alexandru, Iorga, Studii doc.,

III, p. XXVI.8 V. studiul meu Conditiile de politica generala En care s-au inte-

meiat bisericile romdnesti En veacurile XIVXV, Mem Ac. Ronz.,XXV, pp. 387 si urm. si, in traducere franceza, Bulletin de lasectionhistorique de I Academie Roumaine, II, pp. 143-44.

154

lilac-nuts.

II

Moldovei incepàtoare, care nu avea inch' aceastAatiia Iura§cu, Vasilaru, etc. In actul de zalogire a Hali-ciului, Vladislav Iagello nume§te formal pe acest Petruginere" (BATK)1.

Mama lui Alexandru, ingropatà la 1408 in biserica dinRoman, ctitorie a sotului cu acest nume §i a ei2, se chemaAnastasia (o alta Anastasie, mai veche, fata lui Latco, moar-ta' la 26 martie 1420, a existat si ea3, si un act din 1413 onume§te soacra lui Alexandru, deci mama Dosinnei Ana.Numele nu lipse§te de loc la rusi, dar nu aratà s fi fost in-trebu intat si pe aceasta vreme. Am vedea o influenta' bizan-tina direeta, pe o vreme cind, cu cit slAbea imperiul Pa leo-logilor, cu atita biserica patriarhatului ecumenic i§i intin-dea tentaculele la nerd, spre Rusia, apuseanA si rgsgritean6,ca i spre arnindcuà Virile noastre. Atunci de-a dreptul arfi trecut si numele de Alexandru asupra celui amintit as-

i 1-ar fi ales mama.

III. Rosturi indigene ;si legaturi latine. Dar toat5. viataVarilor noastre s-a format sub o intreità zodie. La bizanti.nismul direct, constantinopolitan, sau indirect: rusesc pen-tru Moldova, sirbo-bulgar pentru Tara-RomaneascA, s-aadaus latinismul ungaro-polon §i traditia localà.

De aceea mama celor trei Voievozi de la sfir§itul secolu-lui al XIV-lea se cheam6 indigen Mupta, iar ei, carili audreptul, rdzeimte, printr-insa sint Muptini", cum ziceaEminescu: ai Muptei", precum azi e mqtenitorul unuiptimint prin femei A Gafitei (scris proste§te Agafitei) sauImbroane (al Imbroanei", al Imbroaii). Dar ea e atrasá de

Ultima editie la M. Costiichescu, Documentele tnoldovenefti inaintede Stefan eel Marc, II, p. 605.

2 V. ibid., pp. 101-3 §i 102, nota 7, dupit Dan, Cronica episcopieide Reid(' WO, p. 8 (cu fnsiii reproducerea pietrei, la Kozak, Inschriftenaus der Bukcwina, I, pp. 119 32). *tefan nume* pe Anastasiaingropatgi la Rada'uti npikkliga. Anastasia lui Roman are insAea aceasta calitate. V. §i Iorga, Ist. lit. In sec. al XVIII-lea, ed. adoua, I, p. 126.

a Costachescu, Lc., p. 61.

155

iscalitur5,

tazi:

propaganda, noun, a dominicanilor, a fratilor predicatori,si devine o Margareta (nu Marghita, fiindca predicatoriidin cetatea ei a Siretiului, probabil un douaire lasat ei, sintnu unguri, ci germani. .

Era deci Inca de pe la 1383 printr-Insa o directie latina.Dar ea nu Indrepta nici catre Ungaria, nici catre Po Ionia,deli propagandistii au avut desigur Invoiala si Indemnullui Ludovic cel Mare, stapInitor prin mostenire peste amin-doua regatele catolice. Dominicanii, cu orice sprijin s-ar fidat din aceste tari, erau legati, ca si franciscanii, de altfel,ca militie apostolica, de Roma. Numele chiar de Margaretae occidental, foarte raspIndit In Germania (pe atunci con-tesa de Tirol, Margareta (Maultasche), In Anglia, in Scan-dinavia, In Proventa, ,

Aceasta explica de ce acest curent latin n-a putut sa prin-da, de ce, pIna dupa sfirsitul domniei lui tefan cel Mare,legaturile cu regii poloni sint de fapt acelea cu vechea Rusiedin flaliciu prelinsa In Maramuras. Singura forma legaturiicu dinsa prin actul de vasalitate corespunde elementuluioccidental polon al 'acestei regalitati duble. Cind polonii,cu palatinateIe lor imprumutate din Germania si de la in-termediarii unguri, cearca a fixa cu moldovenii relatii pa-latinale, dar lard invitatii la die-M., acestia din urma nu ad-mit fiindca nu Inteleg. ...

Catolicismul polon, care impusese la Siretiu episcopi dinregat, incearca a doua patrundere prin casatoria lui Ale-xandru cu princesa lituana, dar de confesiune latina, Rin-gala, care fireste ea a avut si un nume din calendar (Maria)1.0 stire care nu se sprijina pe nimic contemporan vorbestede o alta casatorie, aceasta aducind catolicism unguresc,cu o Margaretà de Losoncz, care ar fi fost fiicaunui voievodal Ardealului, pe care trig documentele ardelene nu-I cu-nosc aceasta Margareta neavInd a. fie alta decit cea din Si-ret, Musata Insasi, moarta deci numai la 14102, care si-a

1 V. *i Costachescu, Lc., p. 146.2 Inscriptia din biserica latina de la Baia, reprodusa deBandini,

ed. Urechiá, An. Ac. Rom, XVI, p, XCI.

156

facut drum 0 pina la Argefh caci cred ai nu se mai tine ni-meni la cele trei Margarete deosebite. Se Intemeiaza un epis-copat de Baia, care ar face o curioasá concurenta celui deSiret, dacà nu se admite un lucru, pe care-I propun, §i anumeca Alexandru, In feta unei evidente de populatie catolicanumeroasa, de limbh ungureasca, Intre riul. Siret §i Car-pati, a avut un episcopat catolic domnesc, 0 contra episco-patului vechi ungurese de la l3acau, aceasta creatiune afranciscanilor din Chic, ca Inlocuire a celui din Milcov, carefusese distrus la noi de tgari 0 trecut cu un rost mai multsecuiesc in Ardeal. Un episcopat care sa nu fie legat nici debiserica polong, nici de rosturile ordinelor internationale,un episcopat indigen §i rezident. Lui 5tefan cel Mare, avindsa aleaga intre aceste trei episcopate catolice, i chiar al pa-trulea, care inlocuia pe cel ortodox mutat la Suceava, InCetatea-Albal, i-a parut, din cauza legaturilor cu Genova,cu Venetia, cu catolicismul apusean, mult mai util i maiputin amenintator sa aplece spre aceasta forma italiana,lasind a se veqteji celelalte.

Alexandru-si Insoara fiul §i mostenitorul, Ilie, ngscutdin doamna Ana, cu princesa lituana Marinca, dar dataaceasta nu mai e vorba de un nou aport de catolicism po-lon. Daca Marinca nu era sau nu s-a facut ortodoxa, ea 10avea biscupul" din Baia. i, de altfel, din ce in ce maimulta atentie Incepe a se da ci sub raportul artistic ortodo-xismului rusesc, de la care au ramas Intre altele 0 frescelecapelei lui Vladislav la Wavel §i ale celei din Lublin.

IV. Legdturi cu muntenii. Nici legaturile de derivatie cumuntenii, cari-i trimisesera calugari sIrbi de la Neamt,dintre cari, de0 de origine moldoveneasca, s-a ridicat §iIosif, vladica lui, dar si un al doilea episcop, Inca necano-nic, n-au convenit aceluia a carui vadita tendinta, 0 cu totjuramintul faVa. de regele Vladislav, prin care singur puteasa aibâ Moldova bucovineana i Galitia 0 el jura de faptnumai- pentru &mete era sa Intemeieze rmvia moldove-

1 Pentru care v. Westberg, In Vizantiischii Vrentennic, XV, p. 99i urtn.,

157

neascri, autocrat& lui fa'rX nici un fel de atirnare. A admisdeci penetratia bizantinA in ierarhie numai ca sA scapede mostenirea munteanA si de vreo pcsibild intrusiune ru-seascA. Alianta cu autoritatea ecumenicA II garanta fatà dearnbitiile vecinilor, intr-o vreme cind, In toate legAturile,seat si bisericA mergeau ImpreunA.

In concurenta cu Tara RomAneascii, domnia lui Alexan-dru cel Bun inseamnd o rAsturnare completà a proportiilor.Mircea VodA era,probabil printr-o aisAtorie moldoveneascA,Inainte sau dupd aceea cu doamna Mara, infAlisatA la Brit-det, desigur o sirboaicA, rudà cu neamul lui Bogdan VocIA:de aceea, pe la 1.399 probabil, el spune lui Vladislav Iage-llo: eu sint al tar, i copiii mei cari slut, sint nepotii thi,

copiii tái, ca i ai mei" (rI "'KOH ChM% H MOH Avk Rd, HOTOpHCH, CI(T THOH AMMER H kL1,4 IdI H MOH1).

Biruinta2 lui Mircea asupra lui Iuga, un vAr, ca fiu al luiPetru, 1i deschisese acestuia calea la tronul pe care, un timp,11 impArti cu fratele Bogdan. Atunci muntenii porunceau.Acuma Alexandru, la care, cum se vede din Documenteledomnului CostAchescu, se adApostea si cite un pribeag mun-teen, e acela care face domn al TArii Romanesti pe boierulAldea, care, din recunostintA, ia numele protectoruluidevenind Alexandru-VodA, i, cind acesta dispare, VladDracul, noul stApinitor din principatul sudic, devine sotulunei copile a Iui Dias. Numai greselile acestuia fAcurA caMoldova sA ajungA a primi de la fiul lui Dracul, Vlad Tepes,domnia lui .tefan cel Mare.

Petru al Moldovei era insa ginerele lui Iage llo: legAturanu se poate tnteIege altfel decit printr-o fatA a lui Latco mA-

1 Kaluzniacki, in Hurmuzaki, p. 8, Nr. DCLIII.2 A luat la sine" din Ureche nu ar corespunde lui sum din

cronica slavoia de baza, care inseamnli: a prins" (Bogdan, Croniceinedite, traduce a luat"; p. 499). E cepit. Dar Roman nu pomenqteca fii decit pe Alexaudru si Bogdan si relatiile de familie ale lui Mirceasint cu Petru (v, §i Xenopol, 1st. Rom., ed. a 2-a, III, p. 158 i.nota45). Imi pare curioad si porecla de r4oraiii ologul, intr-o singurci.,versiune a cronicei. Pare mai curind o rea scriere, orit iuterpretare a.numelui luga insusif

153

§i

ei

e

stu,

ritat5. la munteni. Dar mama lui Mircea, Kallinikia, de ori.gine balcanica, nu poate fi aceasta. Mircea, oricum, avearost s intervie in Moldova. El e acela care dd domnia luiAlexandru.

V. Legeiturite cu Bizantul. 0 data stabilit insgraportul cuBizantul, el va evolua. Nu cunoastem dezvoltarea sub Ira-paratul Manuil ; Manuil grecul, sau Protopopovici, sau Gin-

e un foarte influent boier in acest timp, clar, i dupilAlexandru, gasim unaltul cu numele impErial de Andronic,avind ca fii pe Costea i Mihai2. E aproape i vremea cindcel mai mare negustor din Cetatea-Alb6, avind legtI.turi cuLiovul, e Caloiani grecul, cgruia-i uimeazà Duca, fiul3.La 1424 impäratul asnciat, Joan al VIII-lea, trece la intor-sul din Ungaria prin Chiba, strailtind Moldova4. In na.2,oci-OyEm ale lui Sp. Lampros (III, pp. 219-221), o scrisoarecontemporanä &are cei doi impArati, Manuil si loan, po-meneste de cATatoria aceasta pentru ajutor la regele Unga-riei, inaptiratul Sigismund. Se stie cá acestei vizite i se atri-buie dania icoanei de la Neamt, care cu acest prilej mticarar trebui cercetata tehnic peste tot ce i s-a adaus deasuprape urma.

Aici se pune chestia autenticitàtii acelei marturii a mitro-politului Gheorghie cu privire la venirea lui Joan alPaleologul, pe care o intilnim In deosebitele forme men-tionate Inca de Melhisedec, in Cronica Romanului fi a epis-copiei de Roman5.

Gheorghie, care a pgstorit biserica Moldovei la 1723 sau1724-1730, spune cii sub Alexandru si mitropolitul lui,'losif, impgrat fiind la Constantinopol Manuil Paleologul,acesta a avut fiiu pre Andronie Paleologul, si AndronicPaleologul aflindu-se la Beciu, fiind ginere chesariului de

1 V. Costächescu, Doc. mold., II, pp. 8-11, 66; 197 98.2 Iorga, ChWa,qi Cetatea-Albii, pp. 282 si urm. (v. tabla la Ceta lea-

Alba, negustori).3 Ibid., 87, nr. 30; pp, 90-2.4 Phrantzes, pp. 120-21.5 I, p. 86 §i urm,

159

VIII-lea

bovuP,

.

Becia, trimis-au Manoil porunca villa la Tarigrad, 85 fieimparat in local sau". Se vedeconfuzia dintre Ioan al VIII-lea

Andronic, fiul lui Ioan al V-lea Paleologul. Tot asa,in loc de Buda, unde mersese loan, e pusil Viena, cu adau-sul unei inrudiri neexistente si imposibile. Dar autorul no-titei de la Neamt, de undo s-a inapirat Gheorghie, cunosteacalatoria lui loan si directia ei. Fireqte insa ca tot ce urmeazaconvorbirea lui Alexandra cu oaspetele sau, declaratia dom-Dalai Moldovei ca este inching, Ia Ohrid" asigurarea luiAndronic cá va face Mitropolia moldoveana autonoma deo-potriva cu Ohridul i Ipecul si Chiprul", sinodul de patrupatriarhi i mitropoliti" la Constantinopol pentru a da aces-tei biserici paritatea cu Ohrida, slut o nascocire a celor carivoiau sa afirme cu mai Inalt rang pentru dinsa.

Aceasta desi Gheorghie asigura cu juramint ca soborni-cestile carte erau mingstirea Neamtului, unde le-a vazutinainte de prad3 tfitarilor sub Dimitrie Voda Cantacuzinoori Cantemir sau a polonilor lui Ioan Sobieski. Dar, cindse vorbeste de lantul de la git dat de loan lui Alexandru,intrebuintindu-se chiar cuvIntul grec de alurghida"am aratat existenta lui la domnii din veacul al XVI-leal,

Gheorghie, fixind chiar faptul, aproape exact, ca acelport la too domnii s-au tinut pina la domnia lui AlexandraVoda L'apusneara", cind se adauga cà s-a trimis icoana cuMaica Domnului de o parte si Sf. Gheorghie de alta, Impreun5.cu mitra i sacosul" pentru Mitropolitul Iosif, n-avem aface cu inchipuiri, ci cu necontestate realitati, care se po-trivesc cu cealalta informatie.

Se adauga, tot de Gheorghie, citat in Minunile MaiciiDoninului de la Neamh 1847, pp.148-512 i marturia luiNicolae Gramaticul, fratele lui Postolachi Milescu" carear fi adeverit la 17 februarie 1655 ca a cetit documentelepatriarhale, ceea ce poate fi o simpla notital sau o scrisoareimparateascal de mullamital, chiar cu acordarea uneia din

Aceste Metnorii, XII, 1931-2: Intoarcerea unei pribege, downnnMaria Minio.

2 Melhisedec, I.e., pp. 89-90.

160

1

u8

al

IS

ai

acele situatdi onorifice cu care erau largi bizantinii din toatetimpurile.

Legenda nemteana leaga de acest rar si mare evenimentnumele doamnei Ana, dar aceasta nu mai era in viata incadin 1417 s,u 14181.. E vorba deci de Marina: as crede ch'arel si in fresca de la Sucevita, unde se inftitiseaza Irish' adu-cerea, pe vremca Anei, a moastelor Sfintului loan de la Su-ceava de la Cetatea Alba, chipul Marinei a luat locul ace-luia al inaintasei ei.

VI. Originea doamnei Marina. Alexandru fusese insuratcu Doanma Ana. Numele acesta nu e cunoscut in Rusia, darel apare la Bizant prin casatoria noului imparat cu Anade Rusia, moarta la Constantinopol cam in acel timp2.Fiul Ilia§ are un nume maramura§ean, Elias fiind pronun-tat ungureste.

Dar iota cum acea doamna. nousa, Marina, despre care Cro-nica de la Bistrita spune ca e fata lui Marin", ceea ce nuar 1nsemna de loc o indigena, numele de Marin fiind abso-lut necunoscut in Moldova (in Oltenia vine prin sirbi dela Venetia). Ea apare strins legatal politic de sotul ei, nuca si cum ea ar fi coregenta, dar cu o vdditd dorinfei a aces-tuia de a o scoate tnainte ca un titlu de mindrie, ca un succespolitic. 0 gasim pe Evangheliariul de la Oxford, grecesc, cuo mai proastä traducere slavona pe margine, si o gasim sialaturea de sot, pe patrahirul, din Rusia, asa de fericit scosla lumina de raposatul Gore.

Totodata Alexandru poarta cu aceeasi mindrie titlul, de-calchiat dupa greceste, de domn al Moldovlahiei", si s-a.vorbit chiar de titlul de despot bizantin, pe care 1-a avutsi Mircea, titlu care nu se capata decit prin inrudire cu oprincesa bizantina. El so intituleaza autocrat" §i sotiei

1 Discutia d-luiCostachescu, /.c., p. 120, asupra deosebirii dintreaceastA datti si cea din documentul de la Wickenhauser, care o pre-zintá ca moartä la 14 aprilie 6923 (1415), n-are temei, dat fiind felulde a citi al cercet5torului bucovinean. Cf. si ibid., p. 296.

2 Phrantzes, p. 109. .

16111 Scrieri istorice vol. I N. Torga

celei naua i se dil titlul de autocratorisa", inovatii, §i ino-vatii nu filra Inte les.

Mi-am aratat cindva Orerea ea Marina' era de o originebizantina sau quasi-bizantina, ca nu era de nevoie sa fiePaleologa, ci, dat fiind numele ei latin, §i al tatalui, ne-amgindi la acei Gattilussi, seniorii, genovezi de Lesbos §i Enos,cari dadusera o sotie lui Stefan al Serbiei, devenit astfeldespot2. Pe o Gattilusio, Ecaterina, o tinuse si, cind eradespot in Moreia, viitorul Imparat Constantin Paleologul3.

Cneaghina Marina (Marena) e pomenita intii la 14 sep-tembrie 14274. Apoi la 10 februarie 1.429, cind i se da de so-till ei minastirea la Vi§novat" unde este egumen Chiprian,min5.stire pe care nici un alt izvor n-o arata9. Ea era atuncimama unui copil, Petru, care purta numele lui Petru alMuqatei. Linga Alexandru ea se prezinta ca 1ntemeietoaredin nou a minastirii Neamtului6. La 15 octombrie din ace-la0 an i se daruiesc doua sate7. Si la 23 decembrie apareIn calitate ae ctitora a Neamlului9.

Dar un frate al ei, Bratul, cu fiii, apare la 4 decembriedupa nunta Marinei9, apoi la I-iu §i 17 iunie 142910. Ipotezabizantina nu s-ar mai putea deci mentinea.

De la apropierea de Bizarit si de la autocratie", slabiciu-nea lui Ilia§ duse la aservirea fal.5. de Polono-Rusia si larazboaiele civile.

1 $i Doamnei lui Ilie i se zice Marena, dupri amintirea Marinei,deO numele adevarat e Maria, Marinca.

2 V. Iorga, Notes et extraits, I, p. 69.3 Lampros, In Nio; 'EXX-Ivopinion, IV, p. 417 i urm.4 CostaChesCII, I, o.c., p. 191_5 Ibid., p. 248, nr. 81. I

9 Ibid., pp. 287-8.7 /bid., p. 294, nr. 91.8 /bid., p 307, nr. 94.9 Ibid., I., p. 228, nr. 76.10 /bi'd.. PP. 267, 280.

162

VII. Costurnal lai Alexandra. Pe patrahir Alexandru nupoarta coroana, ci o pàlàrie ap1ecat6 spre frunte. Puteuxvorbi astazi asupra originii §i sensului acestei pàliirii, in-tru citva asemenea, de altfel, cu a lui Ludovic al XI-lea,regele Franciei.

0 ggsim Intlia oar6 la portretul lui Mihail Paleologul pems. 2123 din mingstirea Sinai, din 1242"1. Ea se g6se§teapoi in toate portretele impàratului loan al VIII-lea,tocmaivizitatorul lui Alexandru cel Bun in 1427, §i pe frumoasamedalie a lui Pisanello, Witutà cu acest prilej, dar i In ace-la§i ms. de la Sinai, care deci nu e decit din secolul alXV-lea, ambii imOrati fiind fa t5. in fa2.

Dar o mai gilsim pentru o epocil anterioarg, fiind vorbade un Akropolites, de o Tornikia (deci c.1100), §i la muzeuldin Troitcaia Lavra, o pgreche fiind reprezentatà intocmaiaa pe o stof'd analogil cu patrahirul.

in fata chipului barbaesc e inscriptia: 805Ao; ro X9LCITO5XCOUcrravivcq 6 AxponoXErt); in fata celui al sotiei, Mapiccxoparri) ToepLyEcch 'Axpolsavrtaaa.3. Ceea ce inseamnaeá pentru portretele pgrechii domne§ti d:n Moldova,lucrate la Constantinopol ca §i ms. din Oxford, de altfel,

se urma o veche traditie.Chestia acestei p'al'rii a fost pusil, de altfel, recent, in

La Revue de l'Art, 1928, p.130 i urm., de un om cu experi-lui Ebersolt. Domnia sa, prezentind bustul lui loan

Paleologul, pgstrat in biblioteca Vaticanului, asemenea cuinftiti§area lui pe poarta in bronz a basilicei Sf. Petru §ipe frumoasa medalie a lui Pisanello, nu vorbe§te de frescaadmirabilai a lui Benozzo Gozzoli din Palazzo Medici de laFlorenta, in care loan apare ca un Crai de la 116s5rit, pur-

1 Benevvici, Monurnenta Sinaitica, Petropoli, 1925, pl. 33; cfN. P. Lihacev, Marepna.imi Ton ncTopnn pycczoro rmononncaunn.II, Petersburg 1906, nr. 114.

2 Benepvici, pl. 34.3 Pijuan, Historia del inundo, III, Barcelona, 1930, p. 418. Niel

vorba de magnat rus in port bizantin".

16311*

enta

1.c.,

-

tind coroana regala pe un fel de turban" rasaritean ,seopreste asupra pàläriei, pe care o socoate neexistentä pemonedele si in manuscriptele epocii".

Domnia sa observa MA' ea astfel de palarii se mai aflaIntr-un manuscript al Bibliotecii Nationale din Paris, co-piat in 1362, foarte probabil la Mistra, de Manuil Tzykan-dilis1, chipul fiind reprodus in cartea sa, a lui Ebersclt, LaMiniature byzantine (Paris, 1926), pl. LXII, fig.I, p.572),

pe parqii bisericii Pantanasa, In aceeasi Mistra, la por-tretul lui Manuil Laskeris Chatzikis, reprodus la Millet,Monuments byzantins de Mistre, Paris, 1910, pl. 152, fig.4.

Ebersolt crede ca ar fi o imitatie a pagriei occidentalezisd chapel bec", a carii moda ar fi revenit in secolul alXIX-lea. loan al VIII-lea ar fi adoptat-o par un sentimentdélicat de convenance" fag de apuseni.

Dar cazurile de la Mistra arata un Imprumut daca evorba in adevar de dinsul pentru aceastd forma Inca Insecolul al XIV-lea. i, ceea ce e decisiv, Alexandru cel Buno purta cu optsprezece ani inainte de vizita imparatuluila Florenta (1438), caci patrafirul e de grin 1420 si domnulmoldovean isi sfirsise zilele in 1431. Si Alexandra a trebuitsd ia moda de la loan insu§i, poate atunci, la trecerea prinChilia.Bucuresti, 1933.

V., asupra familiei, Iorga, Philippe de Mbzieres, p. 405 si nota2. IlE7,04Pc4g3c01.7.64, de care vorbeste Nichita Choniatul (v. LaRevue de l'Art, l.c., p. 132, nota 5), e cu totul aitceva, o caciuratuguiata.

2 De chipurile lui loan VIII Paleologul (si de aeela de Gozzolise ocupasesi Lampros, In NioGTMcilvolivilvant IV, pp. 385 408),cu reproducerile). Cf. si Mutioz, fri Comptes-rendus de l'Acadentie desInscriptions, 1907, pp. 300-308. Pentru loan la Venetia a se vedea

semnalat de Paul Lehmann, In Sitzungsberichte ale Academieidin München, 1909, p. 44; Rose, Verzeichnis der lateinischen Hands.chriften zu Berlin, III, pp. 1343-6.

164

§i

ms.

CRUCIATUL DE SINGE ROMAN IOANAL LUI VOICU DIN INIDOARA(HUNIADI).

In anul thiar cind se producea miscareataraneasca i cind cele trei state ardelene, amintindu-si derosturile lor mai vechi, se solidarisau, impgratul Sigismundlua in serviciul sgu pe amindoi Ioanii Olah, fii raposatu-lui Voicu din Inidoara", pe trei luni, cu cincizeci de lanci,plata foarte insemnatg, fiind trecutd toatà in seama jude-tului Comiat1.

Acest loan apare ca lamps intr-o scrisoare a lui Vlad cuacest cahficativ de viteazul", care corespunde latinulnimiles, ca unul in mina cgruia Domnul a lgsat toatg grijaplaiurilor, cu voia de a inggdui sau de a opri pe oricine2.Viteaz longs", forma ungureascg, e acela care aduce pentruVlad la Brasov scrisorile chesarului3. E vorba de loan celMic, care luptä pe vremea luptelor din 1432 Inca, impre-una cu Ladislau Csaky, contra turcilor In Muntenia si fu

rgnit de moarte"4.De mult se 'Meuse, de Sigismund, o danie acestor nobili

romani din sud-vestul Ardealului, Voicu cu fratele si fin!loan. Acest viteaz nu-si ggsi de lucru in tara lui de nastere,ci pornind in lume, ajunse a servi, invatind rnulte lucruinestiute, mai ales taine ale unui sistem militar inaintat,

N. Densusianu, Documente cu privire la Istoria Romdnilor1551-1575). Bucuresti, 1897, P, pp. 627-8, no. DXXIV.

2 I. Bogdan. Relaliile, pp. 61-2. no. XXXVIII.8 Ibid., pp. 65-6, no. XLIII. Cf. si T.G. Bulat, In Rev. 1st.,

XII (1926) p. 57 si urm. (Contributia romAneasdi la opera de cruciata lui Hunyadi); I. Minea, Vlad Dracul, din Vercetdri istorice de laIai (genealogie i bibliografie).

4 N. Densusianu, /.c., 12, p. 661. Dupa aceia vine apärarea deaihindoi, de care va fi vorba in1at5, a frontului baratean.

165

1

gi

o prestanta personalil si un simt puternic pentru cruciatit,de la ducele de Milan.

Se intorsese din Italia1, unde mercenarii se plateau peatunci foarte scump, destul de bogat ca sà imprumute i peimprtratul. Astfel loan zis RornAnul" (dictus Olah), fiuleiposatului Voicu, viteaz al Curtii, da lui Sigismund 1 200de florini unguresti de aur si capata ca zilog orasul PapiIn comitatul de Arad, pe Mures",,dar apoi, adaugind cu altimprumut de 300 de florini, el cedi aceasti posesiune, pen-tru a primi in loc, el si fratele cu acelasi nume, orasultinutul Comitatului in Banat, cu toti chenezii i satele deacolo 2.

Dupa o astfel de incercare,cu atit mai pratioasa era cola-borarea celor doi fii ai chinezului Voicu. Li se incredintilapararea castelelor severinene, de unde acurn plecaseri,poate chiar inainte de mo artea ocrotitorului lor, Sigismund,teutonii: pe linga Severinul Insui, Geurinul, Orsova si Me-hedia. Pentru plata lor se zalogiri patru localitAti din Un-garia, pe Hugh' acea mosie, din comitatul Bereg, unde, cape vremea vechilor voievozi, cei doi frati se si gaseau inacest an 14393 Se imprumuta pentru apArarea acestor ce-tOti din gura turcilor" o sumil importanta de bani i de lanobilii romAni Cata, Ladislau si Mihail. Se mOgulescnobilii din purtile Hategului, membri ai familiei CAndeade la Riul-de-Mori si satele vecine. Acesti rizboinici prt-zeau Poarta de fier3.

Intre noii comandanti de la Dundre intilnim, in locul despan de Timisoara, ocupat odinioari de Pippo, pe doi un-guri de aiurea, Ioan Marczaly i Ladislau Haghmas°. Ala-turi, Banatul Severinului, citva timp liber, se incredin-teazil lui loan Olah", acela citruia, dupil locul Esau de ori.

1 I. Bogdan, Lc. p. 59, no. XXXVI.2 N. Densusianu, l.c., P, pp. 597-8, no. CCCCXCIX.3 Ibid., pp. 648-9, no. DL.

Ibid., pp. 651-2, no. DLIII.Ibid., pp. 655-6, no. DLV.

I ibid., pp. 652-3, no. DLIII.

166

si

41

gine, i se va spune, in forma nobiliara: Hunyadi'. 0 noundiploma cuprinde indatoriri intre ei i regele, pentruapararea acesteiregiuni amenintate2. Era si un episcop deSeverin, Benedict, pe care Eugeniu al IV-lea II indemna sàinlocuiasca prin activitatea lui contra schismei lipsa epis-copului de Siretiu si a celui de Bacau. Scaun Intemeiat deBonifaciu al IX-lea si inzestrat de loan al XXII-lea, pre-cum si lipsa de succes a franciscanilor din Ciuc3.

Va veni vremea cind Iancu-voda din Inidoara va tineasupt puternicele lui aripi pe domnii aminduror tarilor lo-.cuite i cirmuite de oameni din neamul sau. Pentru moment'Mg Ilie, preocupat si el de razboaiele ce se pregateau dinpartea turcilor, crezu ca trebuie sa se apropie si mai multde Po Ionia. Facu atunci el intii, din Suceava, la 8 septem-brie, juramintul de la Liov si, din Birlad, se indatora elinsusi, la 25 ale aceleiasi luni, cu sau fara stirea fratelui,care pina atunci reprezentase intreaga Moldova', sa fie le-gat cu regele Vladislav contra oricaror neprieteni ai luisau impotriva pdginilor"4. Se pare cd regele, ingrijorat deaceastd amenintare, trimisese pc cineva sd ia asemenea decla-ratii. Ambii domni intarisera Hotinul, asezind acolo peunul din cei mai puternici noi boieri ai tarii, Manuil, ennumele grecesc, ca si al lui Andronic, al carui fiu, Costea,era in serviciul Mo1dovei5.

In acelasi an 1439 solii domnilor Moldovei la sinodul dinFlorenta, exponenli ai politicei catoliee polone, Neageelogofatul insusi i mitropolitul Damian, iscaleau actul deUnire cu Rome.

Dar, acum ofensiva begilor de la hotare, in frunte cu Mc-zedbeg, va scoate pe primul plan acum marea personalitate

1 Ibid., p. 657, no. DLVII.2 Ibid., pp. 657-8, no. DLVIII.

Ibid., pp. 660-1, no. DLX.4 Ibid.,p. 874, no. DCLXXXIV; pp. 874-5, n-IeDCLXXXIIIIV.5 Ibid. p. 876 ( Costachescu, o.c., II, pp. 41-2).6 V. Iorga, Notes et extraits, seria 2-a, p.1 i urm.; Auner, Les

Rountains au Concile de Florence; Iorga, 1st. Bis., I.

167

noi

a lui Hunyadi. Coboritor de chenezi, fiu al tinuturilor celemai primejduite, tdran rdmas asa pind la sfirOtulsale, cu tot catolicismul SU, cu toate caldtoriile in Apus§i cunostinta imprejurdrilor 'italiene, cu toatà cdsdtoria cuo sAldgeancd de neam nobil, Elisabeta, el si-a pus inaintede la inceput un singur scop, pe care 1-a urmat cu toate pute-rile sale si cu toate mijloacele rasei sale, ale celei robite,de care se tinea, si ale celei libere, cu care a facut pact dealiantd i chiar legdturi de familie, si nu numai si asigurelinistea Ardealului necontenit atacat la toate pasurile, ci

impiedice asemcnea incercdri printr-o serie de ofensive,de acte de cruciatd, mergind ping la capdt, in fund cu mi-jirea cupolelor Constantinopolului imperial, de atita vremeprimejduit si el.

Indeplinind aceasta misiune mintuitoare nu numai pen-tru Banatul, ce i s-a incredintat la inceput, i pentru Ar-deal, unde pe rind i s-au dat toate demnitAile: voievod,span al secuilor el singur span al Bistritei, refdcin-du-se pentru dinsul marchisatul" de odiniocrd, de supt regeleLudovic, al lui Andrei i al maramurescnilor, ci pentruUngaria intreagd, pentru imperiu, unde era moste-nitor, ca i in tdrile de mostenire ale lui Sigismund, stdpi-nul sau de citiva ani, Albert de Austria, ba pentru intreagacrestindtate apuseand, care a deprins numele acestui Va-lah", acestui Blac", din care tdrile de limbd francezd auMut un Blanc", Albul, cavalerul alb al luptelor pentrucruce. Astfel sarcina pe care o indeplinea cu atita energie asdltat tot mai sus pe acela care incepuse supt acoperis tdrd-nese si vesmintul simplu al rasei si al clasei sale, asa in-cit, guvernator al Ungariei, dispunind dupd plac decoroanacare lunecase de pe capul lui Albert, cules de boala molip-sitoare, märitindu-i vdcluva, ocrotindu-i fiul, el a stilpinitcu mind de fier o nobilime dirzd care Meuse atitea zileamareluiSigismund. Dacdar fi vrut, ar fi lnldturat aceastáfemeie i acest copil, dar era prea mindru ca a fie un uzur-pator, si in instinctul romanese trdiau prea mult ideile cd-lguzitoare: de lege, de drept si de omenie..

Fárd s fi cunoscut trecutul unei tdri unde se ndscuse peo treaptd asa de umild, el a avut viziunea unei uniri generale

169

ad

vietii

ib

a crestinitatii din IlAsilritul Europei, si de aceia cel careavut legaturile cu imparatul bizantin, cu Despotul sir-

besc, Vuc-ogli al turcilor, Brancovici, cu albanezii, carterau sà deie i ei un erou pe Scanderbeg, intors de la islamla cruce, acela care era sà poata aduce, cum nu izbutise Si-gismund, ca doritor al unei Dalmatii unguresti, pe veneti-eni in apele Marii Negre i chiar pe Dundre, pind la Nico-poia Mica a hiptei crestine din 1395, a reunit iarasi Unga-ria cu Po Ionia prin casatoria Elisabetei cu tinarul rege po-Ion Vladislav i astfel a pus, de atunci Inainte, In fatamoldovenilor o singura politica a crestinatatii, pe care oreprezenta e1. Crescind fii de cele mai Inane ambiii, numindpe cel mai mare Ladislau, ca pe sfintul rege de la Oradea,el a crezut poate gateste coroana, pentru a carii oprirei s-a taiat capul prin desperata incordare a dusmanilor ce-lor multi ai familiei, dar toroana Cesarilor romani a impo-debit fruntea celui de al cloaca fiu, Magas, protector allucrurilor Renasterii, in acelasi timp Old continua operade cruciata a parintelui &au.

Noul rege din gratia lui, Vladislay, adauga In 1440 Incala posesiunile pe care si le cistigase acela care nici se mainumeste acuma in actele solemne Olah, ci, ca i fratelemagnificus Iohannes de Hunyad"1. Pentru moment el ardin fata un conte al secuilor, pe Mihail Iakch, caruia i se da-ruieste de regina Elisabeta Rodna, prezentata ca un vechicastel parasit, i o intreaga lume romaneasca, un bloc desate libere, care apar astfel pentru Intlia oarä, intr-o func-tiune militara de granita: Poiana, Rebrele desus si de jos, Ceul, Nasaudul (CI Abrudul, Samsudul, Aiu-

Salve, Zagra i Mocodu12. La Belgrad sta. Inca Frankode Talovec, caruia, stringind bani i prin Cams, nu stiu cuce drept, Ii place a se intitula fost Ban de Severin3. La Ge-vrin e un slay, Henric Czeczko, pe care-I va fi asezat Albert.Tori acesti demnitari in legatura cu, episcopul titular de

N. Densusianu, I.e., 12, pp. 666-7, no. DLXIV.2 Ibid., p. 669, no. DLXVI.2 Ibid., p. 671, no. DLXIX. Lupte eu tureii.la hotarul Banatululsupt Albert, ibid., p. 672.

169

cd-i

dul),

§1

o

Arges, care sta in Ungarial. Dar avintul lui Hunyadi in-trece repede toate aceste concurente. La 1441 are acum Ar-dealul arm, la care uneste si stripinirea Timisoarei, si Vla-dislav II acoperi eu cele mai mari laude pentru isprtIvileindeplinite pin6 atunci, pe care indatà le va intrece asa demult. Regele nu uit'd rolul esential pe care Ioan 1-a avut inimpunerea sa ca rege ungar si,dupà incoronarea de la AlbaRegala, in biruinta asupra unui intreg puternic grup de dus-mani intre cari banul Ladislau de Gara, urma§ al lui Nico-lae, luptiltorul din partile noastre prin secolul trecut, Joande Korogh, si el amestecat in rilzboiul din aceste regiuni,un Andrei Bothos (Botas?), trecalor span de Timisoara,care-i fu luata pentru tradare, el fiind ucis, in folosul celuiastfel glorificat, un Henric, fiul Voievodului", un JoanIuga de Rachcha", si el, cum il aratil numele, un fruntasroman din acest colt de lume. Hunyadi e ajutat in aceast6sarcina de tovatisul, tin timp, la bailie, si la voievodatulArdealului, Nicolae Ujlaky,care va ajunge prin lupta" con-tra turcilor un vice-rege al Bosniei. De fapt, tot el, trimisla Belgrad, cu aceasta scapri cetatea de amenintatoarea cu-cerire turceascii, dar nu se opreste acolo, ci patrunde in piir-ile cuprinse de turci, inaintind cale de trei zile.

Acel Isac-beg pe care cronica turceasc5 ni-1 aratil ca dusmanal lui Brancovici si al lui Vlad Dracul mdrite sultan",spune e], cit timp Volc-oglu va fi la Semendria", cea cumultele turnuri drepte si pinrt acum, atita timp nici Cara-man-oglu, nici ungurul nu vor fi linitiji, i nici pe Draculasa' nu ti-1 crezi prieten, caci e fiitarnic" incearc6 a se im-

:potrivi, dar e dat peste cap, complet biruit intr-o mare lupt4.pe care o descrie documentul regal, care e o stralucita pa-gina de istorie adevAratà. Ca rasplata i se cia' aprigului lup-

impodobit cu atitea titluri si ins'arcinat cu atitea mi-siuni, ce putea sil-i atingá mai adinc inima; in chiar tinutulta'ranesc al originilor sale, In aceste parti ale Iniedoarei,intre ai sai, mosia romilneascrl Dobra, atirnatoare de ceta-tea Devei, cu origini dacice2.

1 Ibid., p. 677. no. DLXXIII2 Ibid., pp. 677-80. no DLXXIV

170

sirbesti

tator,

In aceastd dispozitie de spirit miscatil, Ioan, care epan de Solnoc, legat din nou cu Transilvania lui, restituie

capitolului din Alba-Iulia, dintre multele posesiuni ceavea, Cergdul bulgansc, Jomalul i Tinodul, intru aminti-rea fratelui, Ioan Minor de Hunyadi", pe care-1 calificà,nesfir§it de iubitor, viteazul vitejilor" (miles militum),ardtind ct acel care a murit In partile ardelene, In servi-ciul tdrii" (in actu rcipublicae), se odihne§te acum in vecheabiserictl a sfintului Arhanghel Mihai, el insu§i arhanghel cusabia strdlucitoare al apardrii cre§tine1. In deosebire de ceam vdzut pind acum la demnitarii unguri ai acestor regiuni§i la strainii adusi de Sigismund se vede la acest om a§a denou §i de original acea notd de sentimentalitate discretilcare e insu§irea de cdpetenie a poporului nostru. La 1444, elva pune, ca guvernator al Ungariei, §i o frumoasd lespedede piatrd, azi ciocirtità barbar de invaziile turce§ti,vitea-zului", care, acuma, se spune, Intr-o poeticá pornire, e unitcu §irurile ingere§ti". El insu§i declarase la 1440 cd tot acoloIMO fratele prea-iubit", si-a ales locul de inmormIntare2,radjduind ca prin slavitul arhanghel sd fie nu numai ocro-tit pe pdmint, ci, si el, cuprins In ierarhia cerurilor"... Cano-nidi se vor indatori Instl, dupd o dating pe care o gdsrm ade-sea la Rilsdriteni, sd facd, la anume zile, slujbe pentru

tuturor vremurilor3.Toatd aceastd lume romilneascd de chcnezi §i de viteji",

din partile Dobrei, Inidoarei, Hatcgului, BanEtului, pome-nindu-se §i Lugojul4, trebuiau sd se prEgilteased bine pentrumarile lupte care-i a§teptau abia peste citeva luni.

in 1442 Inca, Mezed-beg intril in Ardeal, dar nu prin aceleOrli din Apus a§a de bine pdzite, ci prin Tara-Romilneascd,impotriva legdturii abia incheiate de Vlad-vochi, ceea cedezlega de orice indatorire pe acesta, care avea Intelegerivechi cu Hunyadi. in adevdr, II vedem pe Domnul rom5nscriind, pe acest timp, cu toatd increderea §i respectuoasa

1 Ibid., pp. 681-2, on. DLXXV.2 Ibid., p. 681, nota 1.a Ibid., p. 682.4 Ibid., pp. 683-4, no. DLXXVI. V. §i n-1 urmator.

171

mor-tii

si

prietenie, puternicului si de toatà slava si cinstea vredni-cului si celui al BAu prea-iubit frate, al Ardealului si alsecuilor (sic) voievod si span de Timisoara, Ianis voievod"1.

Branul era tinut atunci de acest bun prieten. Deci nu peacolo puturA BA intre turcii, cari intrebuintascrà aceste dru-muri romanesti. Vor fi trecut pe la Turnul Rosu, unde eraapAnrea mai slabA. Surprinsi, ardelenii, pe care-i comandaacel episcop Gheorghe Lepes, asa de aspru cu tAranii pe ca-ri-i adusese la rAsooalA, sint invinsi si prigonitorul lacomal iobagilor 5Ai2 cade insusi la Sintimre (18 mart) undeHunyadi, care si fusese rAnit in luptA, a fAcut sg se ridice,iarasi dupà obiceiul romAnesc pe care-) vom gAsi de atiteaori urmat de St,efan cel Mare, frumosul Was de Inchinarein stil gotic care se pgstreazA si pinA acum.

Plini de pradá, turcii, pe cari nu-i cAlAuzia, ca In alteinvazii prin Ardeal, domnul TArii RomAnesti, dAdurA saiasA pe la Poarta de fier. Aici, Hunyadi strinse In pripg. perAzboinicii Scaunelor romfinesti", Intre altii pe acel Chen-drie din pArtile Hategului care mai fusese pomcnit pentruispeavile lui. In aceastà luptà de la locul Kapu", de lalocul zis Waskapu"3, victoria desavirsità fu exclusiv aromtmilor. Ce putuserà face privilegiatii Ardealului, cuepiscopul lor cu tot, Be vticlise doar la Sintimre4. Data oavem: 25 mart5.

Dintr-un document mai de curind adus in discutie se vedecA turcii, trecind prin Tara RomAneascA, aduscscra cu ei

1 I. Bogdan, .Rektiile, p. 77. no. LHI.2 Documentul, extrem de important, din 17 april 1443, din 111 n

Hung. Hist., Diplomataria, XXXIII, p. 141, pe care-I aduce inainted. I. Minea in Vlad Dracul, p. 123, nota 2. Pentru data, Iorga, Lesaventures asarrazineso des Frangais de Borgogne au XV-e siècle, p. 39.Cf. discutia in I. Minea, /.c., p. 121, nota 2.

3 N. Densusianu, /.c., 12, la data de 1444; cf. i vol. II2, la datade 1462.

4 Povestirea calugarului Bartolomeiu genovezul din Constanti-nopol; numara 26 000 ( I) de turci morti. V. Wavrin, ed. Dupont.

6 V. I. Minea, /.c., p. 121, notele 1, 2. Dar cf. cronicile sirbgti(oarecare deosebiri).

172

un domn, Mircea, inaintea caruia Vlad trebui sal se retraga',dar nu in Ardeal, unde Hunyadi avea in acel moment uncandidat al sail,. Basara1a1, fiul lui Dan2.

Vlad Dracul3 era acum In rindurile crestinilor, ea i ve-cinul moldovean, Ilie, care in acest'an lega o alianta cu fra-tele regelui Ungariei §i Poloniei, Casimir, asezat ca marecneaz al Lituaniei4. De altfel Inca de la 1438, *tefan, izbu-tise a inlatura pe calugarul" de la Cetatea-Alba, care nu-ifusese data prin actul de Invoiala cu Ilie, tocmai pentru caAron nu putuse fi deslocuit de acolo.

Lucrari urmara la cetate §i ele se facura in 1440, cind, penumele lui *tefan, se adaugiau §i aceste doua inscriptii ingreceste, limba arhitectului Teodor, Teodorachi, din Tul-cea:Rugaciunea robului lui Dumnezeu Teodor. Isus Hris-tos invinge. S-a facut aceasta cetate supt prea-evlaviosuldomn tefan Voievod §i de care maestrul domniei sale siispravnicul cetalii" (nu pircalabul), la anul 6948 (1440).Fereste de primejdie, Nascatoare de Dumnezeu, pe robultau, tefan Voievod", §i, aiurea: A luat capat dumnezeies-cul zid; vie Isus Hristos in ajutorul celui ce I-a facut". Inciuda acestei rugalciuni, tatarii din Crimeia, cari n-ar fi fostInca de atunci la indemina sultanului, aruncara doua ciam-bururi asupia Moldovei: cea dintii aparitie a crunidlorrazboinici ai hanului, razbind prin Birlad si Vaslui, care

1 Arderea Tirgovistii a urmat In cursul expeditiei beglerbegului.V. si pasagiile din B4Leim reproduse in Iorga, Studii i doe., III, p.LXIX i urm.

2 I. Minea, o.c., p. 123, nota 2. Si cronicile sirbesti, in Starine,XIII, Spomenic,III, si ed. Liubomir Staianovici, Starisrpshirodoslovii letop isi, Belgrad, 1927 (cf. Iorga, in Rev. hist. du S.E . eur., VI. p. 194;L'élement roumain dans les annales serbes, ibid., IV, p. 225).

3 Care daun document pentru un boier Teodor din Fagii,ras; Iorga,Studii i doe., III, pg. LXVIIVII.

4 N. Densusianu, 1.c., p. 688, no. DLXXVIII.5 Cf. Murzachievici, In Mem. Soc. din Odesa (ruseste), II, p. 481;

XV. Pentru gresita cetire: Ltrtion Herman", IR loc de Hoyua xi

3E61:man, mai departe, In capitolul iStefan eel Mare, la anul 1475.Cf. Iorga, ChUia i Cetatea Alba, pp. 98-9.

173

arsera pima la noul tlrg §i popas de comert al Boto§anilor,urmaii lui Bota§, e din noiembrie 14391. Poate pentru a sescutura de rilspundere trimitea fried sultanul In februarurmator, un sol In Po Ionia, pe care-1 gasim la Liov2. Urmalegütura, pomenita mai sus, intre Ilie, care mai avea puOnde clomnit, §i Casimir din Lituania.

De altminterea, energia româneascg, In lupta pentrucruce, se intindea pina si mai departe. Precum loan Olah-Hunyadi mersese pina la Milan, iata un alt roman, Jacobcaruia i se zice Iacobinus, care merge la Genova §i, prezen-tindu-se acolo guvernatorului, arhiepiscopul de Milan,care cuno§tea poate pe eroul ardelean, cere sa fie trimis casoldat strain, ea orguxiu", cum li se zicea cu un termentatarese, la Caffa in Crimeia (1431)3. de fapt pina ía ca-derea cetatii moldoveni §i munteni, valahi", valahi-po-loni", unguri", cu nume ca Stancu, Lumitrie, Radu-Stoica,loan vor lupta contra turcilor pe zidurile cetatii4.

Vlad Dracul, din partea lui, dupa ce Inlaturase perabil, pindise o alta ceata de turci Intorsi dupd prada Ar-dealului. Un cronicar turcesc insearnna isprava, mai ief-tina, facuta contra lor: Voievodul Valahiei a sarit i el,en o oaste de rataciti, din muntii 1nali i nestrabatuti ce-islujeau de cetate"5. Si pentru el Incepuse deci cruciata, decare va fi legat ani lntregi de zile, pina la catastrofa pe carei-o pregati un moment de §ovaiala In pastrarealocului situpe acest larg front crestin condus de un erou care nu iertape tradatori. Ni s-a pastrat din fericire scrisoarea prin carevioiul domn arata, minios pentru neajunsuri de granitä,la Bran, fata de ardeleni, con§tiinta deplina a poverii celuase asuprali: Mi-am lasat eu copiii sa fie macelariti,

1. I. Bogdan, Cron. inedite, p. 36.Arch. f. öst. GescJ., XLIII, pp. 425-6.

8 lorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 278.4 lorga, Acte i fragm., III, p. 41 i urm.

Seadeddin.

174

Si

Buis&

=

pentru pacea crestineascit i pentru ca sit fiu, i eu, i taramea, ai domnului mieu craiul"1.

Expeditia de pedeapsa a turcilor nu zabovi. Era vorbade a se cuceri tara, la spabii2. 0 conducea in-susi beglerbegul Rumeliei, *ehabeddin. Nu era cu putintao rezistentil in ses, din partea lui Vlad singur. Domnul seretrase, cu ce oaste a putut avea, pe valea Ialomitei in sus.Hunyadi alerga cu vitejii sài, unindu-se astfel cele cloudcontigente de cruciata romanesti. Lupta se dadu, dupà cro-nicile sirbesti, in septembrie la 2,6 sau 25, dupa deosebiteleversiuni3. *i informatii venetiene, care amesteca fii estepovestirea acestei ispravi noi cu ce se intimplase pe vre-mea navälirii sultanului Insui, vorbesc de aceasta batalie:

mergind prin toata acea Ora, pradind i furind, cumfacusera in curs de multi ani, si luind o foarte mare canti-tate de prad i jaf, siducind,o pe acea cale, voievodul un-gurilor, care aflas6 aceasta, se pregiiti cu aproape 25 000de dalareti (1) i, inarmindu-se cu semnul sfintei cruci,merse sa afle pe turcii aceia. *i a fost la 2 septembrie. *i ainceput batalia la ceasul al treilea din zi si a tinut pinanoaptea. *i a fost o batalie foarte grea, asa Inca, cu ajuto-rul atotputernicului Dumnezeu, crestinii au riimas birui-tori, i s-a reciipatat toata prada, i, pe linga aceasta, aufost ucisi i batuti mai mult de 70 000 (?) de turci. *i a fostasa de mare numarul mortilor, de ducea singe toata Duna-rea. *i au fost aflati morti cea mai mare parte din capitaniiturci; i aveau 5 000 (!) de corturi si cai iuti si camilecatiri nenumarati. Aproape nu se mai putea iesi de trupuri.*i aceasta e a saptea infringere ce au avut-o turcii. *i, desi-

1 I. Bogdan, Rclatiite, p. 78, no. LIV.2 Ibid. Cf. Iorga, Studji f i doo., III, pp. XIXXXI.3 Textul In Iorga, Studii i doc., III, pp. XVIIVIII. Alfituri,

o tntilnire cu turcii,spre apus, la Sava sau la DunAre, dup6 alte izvoareitaliene; acolo comanda Turacan-beiu, cuceritorul Atenei ; ibid.,p. XVIII. La VIa gambeli" e de indreptat VIC", cum se adoveresteprinstirea viitoare. Cf. . si Türoczi Bonfini. V. si ibid., pp . XVI IIIX.Cf. si documentul adus la I. Minea, o.c., p. 123, nota 2, 0 larga expu-nere a acestuia, p. 127 si urrn. (5i amanuntita prezentare a izvoarelor).

175

impruiind-o

gi

Si,

gur, se poate zice a a fost numai o minium a domnului nos-trg Isus Hristos"1.

Povestirea bizantinului Chalkokondylas se sprijind si eape o mdrturie contemporand. Oastea lui Sehabeddin se im:prd§tie pentru pradd: Hunyadi poate lovi astfel o tabdralin mare parte pardsità, pentru ea apoi cei ce se intorc sa fie ni-miciti in grupe mici2. Si in aceste lupte avem dovadafuseserd amestecald vitejii de la Hateg, ca un Chendri§ dinS51a§u1-de-sus2.

Indemnat de aceste izbinzi4, -Hunyadi se hotäri sä inceapdmarea campanie care, prin Serbia fi defileurile Balcanilor,trebuia ducd la Constantinopol5. El adund masini, care

1 Iorga, Studii i doe., III. pp. XVIIIIX. 0 mentiune docu-mentar6 la N. Densusianu, i.e., 112, p. 139. Probabil tot de atunci emoartea in lupta de la Vilcan a unui Nicolae Chendris; ibid.

2 Ed. citatal, pp. 32-3,35.3 N. Densusianu, l.c., 12, P. 709. Pentru data acestei lupte, birui-

toare: 18 mart 1442, in Iorga, Les aventures csarrazines* des Françaisde Bourgogne, p. 39. Cf. si I. Minea, Vlad Dracul, p. 121, notele 1-2.

4 Descrierea celei de la munteni, i la N. Densusianu, 112,

pp. 31-2. i a celorlalte. V. si poemul lui Beheim, redat de Grig.Conduratu, Michael Beheim's Gedicht uber denW oivoden Vlad II Drakul,Lipsca 1903; extrase in Iorga, Studii i doc., III., p. LXVIII si urm.V. si Karadja, in Buletinul francez al Acaderniei, 1936.

5 Cf. si 1ucrri1e lui Köhler, Die Schlachten bei Nikopolis undWarna, Breslau 1882 si Kuppelwieser ; apoi Huber, Die kriege zwischenUngarn und den Turken, 1440-4443, In Arch. f . öst., Gesch., LXVIII(1886), p. 161 si urm; Zeiisberg, Analekten zur Geschichte des XV.Jahrhunderts, II: Erinnerungen an die Schlacht bei Warna, in Zeit-schrift f . die aster?. . Gymnasien, 1871, p. 811 i urm; Davis Angyal,Le traiti de Szeged avec les Tures, in Revue de Hongrie, VII (1911);Philipp Frankl, Der Friede von Szegedin und die Geschichte seines B. uches,Lipsca, 1904 (la Minea, o. c., ; izvoare polone la aceleasi, p. 173,nota 4; itinerariul expeditiei, ibid., p. 180, nota 2) Friedrich Giese,Die altosmanischen anonymen Chroniken, Abhandlungen fur die Kundedes Morgenlandes, XVII, Breslau-Lipsca, 1922-5; Iorga, Cronicile

170

c5.

Lc.,

ed-I

de tabArg. i i§i face hereghie /a Sighiparal.ChemA pentru aceastà intreprindere2, care repaa, cu

alt fel de organizare §i de conclucere, pe a lui Sigismund dela Nicopole, dind proportii de epopee luptei pentru legeacreOinA, nu numai pe cei mai statornici qi mai vitejinitori ai EC, românii din cele citeva districte militare, petovar4ii luptelor de pinà atunci, cu ci§tigase gloria,dar §i celelalte elemente din Ardeal, a airor sol,darizare declasd din 1437 se topise inaintea autoriteitii sale fi a mdreluisda prestigiu. Despotul sirb, care, incoltit de turci, Meer-case alte legAturi cu venetienii, cu cari fusese in conflictpentru sera Zetei sau ZPntei, trebui sit fie cAlduzul aceluiacare nu era destul de tare ca sd-1 poatä apAra pind la sfir§itcontra revan§ei otomane ce trebuia BA vie. Albanezii, dcs-pre cari incepe a se vorbi in scrisorile apuscne ca factor decruciatA, au trebuit sal fie in§tiintati.

In cronica francezd a lui Jean- Chartier, in care, al'Aturide impttrat, de unguri, de boemi §i poloni, sint §i ni§tevaisves" cari ar fi valahii", Hunyadi e invitat sa.' se puiein fruntea unei coaliii cre§tine care ar merge sA ia Adria-nopolul. El era cunoscut §i prin solii trimi§i in Apus, §i sAadauge intreaga istoria fabuloasà, cu urme de localitalistricate, a campaniei3. Se §-tie cà Filip cel Bun al Burgun-diei se oferise lui Carol VII-lea, ruda francezä, pentru par-turcesti ca izvor pentru istoria romdnilor, In Mem. Ac. Rom., III, IX.Foarte multe làmuriri, extrem de minutioase *i in mare parte noi, laI. Minea, Ylad Dracul, Cf. I. Irivov, 4n Bul. Acad. Bulgare, 1922,pp. 9-19 (si luerare deosebitä, 1923); Miskolcz, in Hadtört. Kozlem.,XIV (1913); Wollner, In Indo-germ. Forschungen, IV, p. 453 *i urm.;v. §i Joan Dabrovski, W ladyslatv 1 Jagiellonczyk naWegrzech (1440-4),Var,ovia, 1922. Cf. cu notele lui Jagic despre n5v51irile lui Mezed-begla noi, in studiul s'au Ein Beitrag, p. 95. Dupä Polo Giovto, Vladislavar fi venit la prin Tara-Romaneasa §i Nieopol (v. §i Haureau,o.c., p. 95).

Iorga, Doc. Ard., p. 28, n-le XLIVV (mart, iunie).3 Cronica lui Zotikos, la Lengrad, Coll. de monuments, 1875, va

fi analizatä mai jos.3 Ed. Vallet de Viriville, III. p. 33 §i urm.

177

Ln

spriji-

1444

cari-Bi

ticiparea la cruciata dupa pacea cu Anglia'. Despre ungurise spunea MBA in Burgundia ea', din 20 000 de soldati, 19 000ar fi plebe (populaire") 0, daca until are arc, nu va aveasägeti, altul va avea sabie, dar nu §i teaca"2.

Expeditia pornind din partile Banatului, asupra lui VladDracul nu apasa Inca o grija deosebita. In sfIr§it in Moldovase petrecuser4 lucruri grave care schimbarà pentru un timpatitudinea acesteilalte Tari-Romanesti fata de lupta ce seprega'tea.

Am vazut ca Ilie jurase din nou regelui Poloniei la 8 sep-tembrie 1439. Dlpgosz pretinde cà el a luat si Indatorireade a-i da regelui un tribut In bani, o sutil de oi, patru sutede boi, doug sute de ma de morun, citeva ve§minte de pur-pura. Aceasta dupa' o ceremonie solemna, In care, dupil for-mule apusene, s-ar fi Inchinat steagul Moldovei, rupindu-i-se sulita, a§a cum milanezii rebeli o facusera cindva cu

1 Dufresnes de Beaucourt, Histoire de Charles VII, V, p. 373.Pentru pregatirea crestinti dup. luarea Constantinopolului, ibid.V. p. 390 si urm. Planurile refugiatului Manoli Agala ; ibid., p. 413si urm. i Frangois le Franc, du pays de Grece, neveu de Thomas leFranc, medecin du roy... pour aler a la guerre contre le Grand Turcq";p. 414, nota 3 Gatiri de cruciata, 1455-6; ibid, VI, p. 162 si urm.(Carol de Burgundia promite treizeci de galere; p. 164). Voeux" alungurilor; p. 168. V. si Jules Finot, Projet d'expedition contre lesTures préparé par les conseillers du duc de Bourgogne Philippe le Bon(janoier 1437), Lille 1890. Era vorba de a merge «devers la Hongryeou la Valaquye, Servye, Rassye, Harnanye la Morée et plusielirs au trespays frontisans a la Rommenye». Valerand de Wavrin, cruciatul peDunare, trebui sa-si dea seama pentru ce a cistigat in Mare si «aupais de Vellaque* (si oWaulasque»). Se va traduce la 1455 de JeanMiélot memoriul din 1332 al lui Brocard (Brochart).

2 Se run a ung arcs, il n-aura point de flesche, l'autre aura uneespee sans gaingne ; ibid., p. 27. Pentru loan Hunyadi, si Pit Kampf,p. 147 si urm. (cu aratarea documentelor, in Kaprinay, o.c., p. 207;Teleki, A Hunyadiak Kora, X, p. :0; cf. Pesty, Ször. Bdnscig, III,p. 46. Comes bitricensis"; Fejér, Genus I. de Hunyad, p. 196 (1453).V. §i Kaluiniacki, in Arch. f. sl. Phil., XVI. p. 64.

178

steagul lor pe carroccio, in ziva supunerii desavirkiitel. E dernirare cum aceste conditii nu sint cuprinse in actele care nis-aa pa'strat. Pare mult mai probabil InititurIndu-se i oceremonie de o supremA pe care n-o Intilnim cuprilejul omagiului fricut de Stefan cel Mare regelui Casimir

cii. la acea data a innoirii legaturii cu Po Ionia se vor fiadus ca daruri banii §i obiectele ce se Inseamnti mai sus. Deo indatorire permanentà nu va fi vorba nici In documentelesi mtirturiile urmrttoare relative la aceste raporturi cu Po-Ionia. Neavind actul Insu§i al legaturii cu Casimir, nu 0,irnce cuprinde, dar rezumatul ce s-a pastrat pare a indica nu-mai forma omagiald obisnuità, frail nici un fel de adaus.

Iatá Insti cü, tocmai pe vremea cind se pregtttea lungacampanie" a lui Hunyadi, atitudinea familiei polono-litu-ane a lui Ilie fava de Stefan duse la un nou conflict. Dataaceasta, n-a fost ràzboi, ci un complot. lie, al cgrui ultimact cu fratele e din 8 septembrie 14422, fu gonit, iar sotia,cu fiii, trecu Nistrul in tara sa de origine.

Intr-un document din 6 martie 1443, care dgruie§te pisaru-lui Mihul, fiul popei luga §i un viitor mare bogrita§, mo§iaSilsenii, in valoare de cinci Bute de zloti aur, Stefan apare,ling6 fratele Petru, care deci 1-a ajutat, §i incurajat de onumeroasa suità, din care nu lipsWe nici Porcu, vistierulDoamnei"3. Dacti nu e bhtrinul Mihail de Dorohoi, càruiaIlie, cu Stefan, Ii recunoscuse de curInd proprietatea pestenu mai putin de cincizeci ci doud de sate, se OM §i Neagoiecel de la Florenta §i Duma Braescul, Vornic, §i Petru spa-tarul, §i loan Balceanul pAharnicul §i Duma Limbridulce,cu fratele Mircea, §i Negri la §i Stanciu postelnicul, §i Cris-

Ed. 1-a, I, pp. 691-2 ; ed. a 2-a, XIII, pp. 573-5 (si Cromer,p. 477).

2 CostAchescu, o. c., II, p. 105. Cf. ibid, pp. urm., unde se prezintatoatil istoria luptelor intre fiii lui Alexandru cel Bun.

3 Danie de icre negre de la Chilia din partea ei, pe linga mtijilode peste din partea domnului, la milniistirea Neamfului, Costitchescu,Doc. Mold., II, p. 244.

Ibid., P, pp. 541-2, no. 166.

1

ssmilin%d,

tea Negrul, si Fete, si Oann. Ureche, si Albu ceasnicul, siBogdan fostul stolnic, un Oann al lui Julea, un Dinis spa-tarul, un Buhus cu fratele Pascu, un Albu Spntarul si unSima care se intituleaza vornic al lui Petru Voievod, ceea ceinseamna dr' i se cedase acestuia o parte din Moldovapoate chiar, dacn acesta e fostul aluggr Aron, marginea dela Getatea-Albn, unde e pircalab acum un Iurghiei, fiul luiIurg negustorul de acolo si socru al lui Oancea logoMtulun Mihail Nino, nou ca si Costea vistierul, cu fratele Pe-tru, S'nrdricn pisarul, Petrisor stolnicul, Vann sau Oana'carntirasul, Cernat Ploscarul, demnitate noun, Tama Vere-sciac, Stancul al lui Ponea, un Costea Perecichie vistierul,cu fraele Petru, Tador al lui Vascu, Manuil Girbovul, Radustolnicul si Bughea comisull.

Peste citeva luni, cu toate stgruintele lui Ilie, regele Po-loniei il recunostea pe 'tefan, si, astfel, prezentindu-se laSirctiu, delegatii regelui in frunte cu cnpitanul de Cracovia,vicariu, namestnic" al lui Vladislav, apoi voievodul Ru-siei, staroste de Liov, voievodul Podoliei si starostele deStryj, impreung cu o stralucital suitä, domnul uzurpatorse recunoaste legat de Coroanä si gata a veni personal pen-tru omagiu. Relatiile de comert se vor pgstra si discutiilese vor putea face la Colacin, in granite noun. Ajutorul mol-doveanului e asigurat contra tntarilor si oricAror alti dus-mani. Citiva boieri, Pascu fiind acuma ceasnic, certificaactul scris de cantilirul" Mihail2.

In zddar Ilie incercn sg-si recistige Scaunul: prins de ,st.e-fan sau de apneatorii lui, vechi si inversunati dusmani, elfu orbit in mai 14443.

Inca de la 4 mart, tefan asigura pe brasoveni ea pot sn-sicaute de negot la el, cnci nu mai e nici un razboi4. Tot inmai el se desracuse si de fratele Petru, care ngvnlise dus-maneste asupra lui". Era la Vaslui si cerea stiri despreHunyadi, cnruia-i zicea, scurt si familiar, numai loan

1 Ibid., pp. 88Q-1 no. DCLXXXVII.2 Ibid., pp. 886-7. no. DCXC.3 1 . Bogdan., Cron. Inedite, p. 36.2 Iorga. Doc. Ard. I, p. 31, no. 1.

Voievod". Iar, Ilie fiind bolnav sau nevroind sit iasti laMarinca, intitulindu-se sotia mtiriei sale domnulu;

Ilie, voievod al troll Moldovei", Impreunit cu lVlanuil, pir-eälabul de Hotin, incredinta, din Liov, sefilor regatuluipolon In lipsa regelui cele trei cetati ingkluite moldoveni-lor de Vladislav; Hotinul Insui, Tetina i Hmilovul,ping. la Simpietru, rgminind ca pentru acest timp sà se deiepentru ea, Ilie i capiii ceva mosii In Polonia2.

In acest timp, in Balcani urma rdzboiul personal al luiHunyadi, regele, in calitatea lui indoitd, ungureascd i polo-nci, tinindu-se intr-o atitudine rezervatd, iar moldovenii pci-rind a fi absenti. Aceasta aratd czzm, peste ideea de stat i le-gdturile create de dinsul, conceptia cavalereascd, dominantd,putea sd ridice an om care era inainte de toate viteazul. Nuera altfel in Franta, cdtre sfirfital Rdiboiului de o sutd deani.

Oastea, In care romanii erau socotiti a fi 20 000 ( !)3, In-aintà in Balcani cu oarecare greutati, pe care Hunyadi nule prevazuse. 0 futile biruin g. deschise calea spre Nis sicel dintIi pas al muntilor. Apoi, turcii retràglndu-se, Nisulinsusi fu ocupat, inaintindu-se care munti, de si doi pasi,dintre care unul Insusi vestitul Turacan, Incercarà O. tiecalea. Marea ciocnire avu dupg aceea, cu Turacan, Isac,Balaban si toti comandantii din aceste parti, Ong la Scopisi in Tesalia. Vestind lui Ujlaki noua victorie, Hunyadicredea c. Murad Insusi e la cale de nurnai trei zile.Crestindin toate neamurile yin ea' se Inchine cu daruri. Zicindrestul e In mina lui Dumnezeu", biruitorul chema In noiern-brie, de la Balcani, pe tovarásul sâu In guvernul Ardea1ului4.Dar sultanul intArise pasurile i vremea era prea aspra

1 Ibid. p. 32. no. LIII.2 N. Densusianu, 1. c., 12, p. 609. Pentru progresele husitismului

in aceasta tulburata Moldova, ibid., p. 700 0 urm.3 forge. Acte fragm., III. p. 11, O. I.4 Ibid., pp. 687-8, no. DLXXXI. N-le urmatoare arata bucuria

papei pentru izbinzile din '1412.

181

ivealà,

loll

cg.

Fi

pentru a se putea merge mai departe, gi campania va fi in-trerupto.

Din Sofia, spre cetatea Adrianopol", la 3 decembrie,Hunyadi scrise ca Dumnezeu 1-a ajutat sii bata pe sultan,care fuge spre mare" §i e de cea mai mare nevoie a-1 urmaridusmaneste", pentru care sa se facti rugaciuni prin biserici:in sase sau opt zile" va fi §i acolo la Adrianopol2. Dar dinProkoplie, yedem explicind, la 4 ianuarie 1444, de ce a tre-buit sa se retraga. Pomene§te multe lupte ale ostirii saleunguresti gi cre§tine" contra deosebitilor sefi turci, Intrecari §i Mohamed de Brusa, fiul surorii sultanului3. De laIncrederea taraneasca, in care nota neamului nostru e asade limpede, se trece la o ingaimare incurcata, care cauta saascunda neizbinda.

Sultanul, care se socotea liber fata de Ungaria, de lamoartea lui Sigismund, propuse,prin Gheorghe Brancovici4,pacea, care fu gi primita, sub influenta acelora cari nu erauca Hunyadi, insetati de aceasta lupta, in care sa vada in-sugi rostul vietii lor: politicii". Dar ideea cruciatei carepoate invinge stapinia spiritele in Apus §i duccle de Bur-gundia facea cele mai man silini spre a Inarma pentruConstantinopol gi galerele restaurarii bizantine. Papa Eu-geniu, indemnat de marele sau succes in unirea cu too rasa-ritenii, doria desavirseasca triumful prefacind ceea cefusese ping atunci isprava personali, romaneasca, a JuiHunyadi Intr-o cruciata pontificali, ca acelea din adinculev mediu. Cardinalul Iulian Cesarini, de Sant' Angelo,fuinsarcinat sa faca a se rupe acest tratat care punea, in plingposibilitate de izbincla, hotar ofensivei crectine. Staruin-tele acestor occidentali se adausera la increderea pe careHunyadi Insusi o avea In steaua sa, §i astfel tratatul, pecare turcii 11 vor Infige, la ceasul batiliei, In virful lante-lor lor, fu calcat de rege, care nu gtia ca, astfel, Inte1epciu-

1 Chalkokondylas, ed, citatA, p. 81 §i urm. Ar fi rezultat urmA-rirea o0irii cre0ine de cAtre Casim ii Turacan,

2 Iorga, Doc. Ard., I, p. 29 no. XLVIII.a Ibid., pp. 80-1, no. XLIX.4 Chalkokondylas, ed. citat A, pp. 89-90.

182

st-si

nea lui nefiindu-i de o potriv4 cu o net6g6duit.1 vitejie detthr sprinten i aventuros, el isettieste Insusi osinda sa demoarte. Era vorba acuma de liberarea Romfiniei i Greciei

altor parti", de izgonirea turcilor din Europa, ceea ce secredea cu putintal.

§i data aceasta, i poate In proportii si mai mari, VladDracul, care, la 7 august, Intaria privilegiul de comert albrasovenilor2, trebuia trimeatil oastea In laggrul prie-tenului de acelasi neam, care si acum ducea cu dinsul peobisnuitii viteji", ea Nicolae de Bizere3. Nimic nu ne poateface sit credem ea' el se supunea silei, hotarit sa-si rilzbune,cum, de altfel, dup6 aceasta parere, ar fi i facut-o, indatace lucrurile merseril rau.

Pornind mai devreme4, oastea lui Hristos ajunse In team-na la Varna, unde trebuiau sa vie corilbiile comandate laVenetia de paptt si de ducele de Burgundia, pentru a serbatriumful final la Constantinopol.

Murad, obosit i urm'arit de preocupatii mistice, abdicase,facindu-se dervis, In Asia Mieti, si noul sultan, al doileaMahomed, crescut In cetirea ispravilor liii Alexandru celMare si ale lui Cesar, avea frieit Indoialit o ambitie superioarilsi o staruintil de fier, dar el era prea neincercat pentru eade singura conducere a lui sit atirne rezultatul unei luptede la care crestinii, .adunati din mai multe Orli, nu farrtun Insemnat contigent polon, asteptau atit de mult. Taalacestui tinar care se vedea Impa'rat al ligsgritului, In pro-portiile romanilor de odinioard, putea spune, dupa victoriape care o smulse prin devotamentul fanatic al vecbilor stiostasi, prin prestigiul unei lungi domnii i prin legaturilecu balcanicii pe care Hunyadi Ii tira dupa dinsul, acelasilucru ca si mai tirziu, si in clipa cind, dupa o noutt victorie,Cosovo, un vechi sfetnic observind at, tot tineri crestini

1 N. Densusianu, 1. c., L. p. 695.2 lorga, Doc. Ard., I, pp. 31-2, no. LII.3 V. N. (Densusianu, 1. c., P. pp. 710-1, no. DXCI.4 Pentru trecerea Dunilrii v. i fragmentul de cronieä venetiang,

in Iorga, Studii i doe., III, p. XXII,

183

srt-si

si

sac pe cruntul cimp de lupta, a., de ar fi fost batrini in tabAra dusinanflor, ei n-ar fi ajuns la aceastal.

Citeva povestiri, pe care le va preface apoi in cea maistralucita forma arhaisantA a Renasterii, italianul mutatIn Po Ionia, concetateanul lui Pippo, Philippus Callimac-hus, un Buonaccorsi, povestiri, dintre care una e tot a unuiitalian, Andrea di Palagio2, ni aratà In ce fel s-a dezvoltatlupta care era ca i cistigata, cind, repetindu-se greselilede la Nicopole, pe care singur Vlad Voelà" le-ar fi stiut araa,balanul Vladislav se arunca, putin Inconjurat de oameniusori, asupra elementului celui mai rezistent al unei armateadmirabil organizate. Calul alunecg, i un ienicer, aruncin-du-se, tttie acest cap frumos fara a sti al cui este. Recunoscutsi pus in virful unei suliti, el inseamng simbolul Ins* alunei complete Infringeri, pe care o urm'a dizolvarea despe-rata a unei puternice otiri, sigma ca nimic nu poate sa-ireziste. Scopul marelui asalt al grupului polon fusesearate ca biruinta e a regelui insusi i, pe linga aceasta, nu amanunchiului de români adus de voievodul-ban, ci al acesteimindre nobilimi pe care nenorocitul rege o adusese din taralui de origine. Neputincios, Hunyadi privi, cu moartea in

neinchipuitul dezastru.Legenda prinse indatA acest zguduitor subicct, i iata ca.

la greci a rasárit o opera. nail A care arda in ce fel uriak'anenorocire a fost InteleasA de sufletul

Trecut sub numele lui Paraspondylos Zotikos si al luiGheorghe Arghiropol, ceea ce poate sA insemne in primulcaz un pseudonim pentru acest modest descendcnt al Arghi-ropolilor bizantini, poemul se tine strins de ce a insemnat

Indeplinit Iancu Romeul", ceca ce poate BA insemne:romAnul. Nu mai e vorba de regele, un oarecare, caruia, dinneputinta de-a intelege numele de Vladislav, i se zice Ber-nardo". Iancu e cel care vine pentru marele duel, ca in .1-liadA, cu Murad el insusi, Amuratbeiu, capftcnia musul-manilor", Nu e luptA MOO, oaste cu oaste". Hunyadi e

1 Cronica turceasca publicata de Giese; reprodusä la Iorga, Mem.Ac. Rom seria 111, t, IX, p. 12.

La Letwicki, Codex epistolaris. II

184

inima,

mult.milor.

si

st

singurul care a indraznit sa-i atace de cincl au venit turciiin aceasta Rommanie" bizantina, ceilalti dusmani crestinirisipindu-se inaintea ismaelitilor". Ce multi sint turcii,ce putini ai lui! Dar Iancu viteazul" (crrporr&cic), adeva-ratul crestin i iubitorul de Dumnezeu", nu se teme. Dar elvede cu durere ca promisiunile Paleolcgului nu s-au Inde-plinit, ca. nu sint vasele de care fusese vorba, ca nu e o micacaste turceasca fara sultanul mnsui, ca neirgrijiTea ixnpara-tului crestin pune totul in primejdie. Tctusi izbinda pareasigura, cind Caragea-beg, cumnatul lui Murad, restabilestelupta, care, insa, la sfirsit, pare In adevAr pierdutA. ,,tln-guru i vlahii" se bucurà ca au ispravit. Dar regele vreagaseasca pe sultan sub cortul lui i sa-1 jertfeasc4. Se si a-runca, Impotriva sfatului cuminte pe care 1-1 cla Iancu,aratind cä pieirea lui ar fi si a intregn otiri. Sa-1 lase pedinsul a da suprema Iovitura: de as muri si m-as pierde, cepaguba ar fi, numai domnia-ta sa fii pastrat" (dcpuecotlivog).Invidiosii II phase cà si aici Ii gateste faima, asa ca Ber-nardo" vrea 84 dea lupta de la rege la rege",

Cind se patrunde peste lanturi In tabara, valahii" searunckasupra haznalei lmparatesti, pe care pun mina,si de ale' invinuirea ca, dupa lupta, ei ar fi pradat bagajelearmatei crestine Invinse. Se cauta lucrurile marelui domn",Dar si cintaretul grec pretinde cà romAnii s-ar fi retras peurinal cu ce cistigasera i ca astfel regele ar fi fames singurspe cind, in realitatea lucrurilor, el se aruncase inainte, Incimp.deschis, cu ce avea mai bun Intre calareti, probabilfiner' poloni de-ai sai. Lovitura de gratie o da ienicerulHamza, grec de origine. Dar, cind tot frontul se clintestea fugi, din nou lingS. unguri apar valahii. Iancu aduna cepoate, aur, bogatii i oameni, si scriitorul, In prima forma,neindreptata, 11 vede de pe deal, din padure,du-si opera salvatoarel.

1egenda balcanic4 a lid. Hunyadi, Iancu-voda Sibianulpentru cintaretii sirbi cari 1-au adoptat ca pe un al doileaMarcu Cralievici, nu se opreste aici. Culeasa de Chalkokon-

1 Editia lui Moravcsik,'Enlvq6v noti.t 7rept -rijc Bclpvac,Budapesta, 1935. Un Ban Ao/5g e pomenit ca al treileasef al expeditiel.

185

sa

indeplinir-

iMann;

dylas, ea-1 aratd In serviciul lui Gheorghe Brancovici, in-toviirdsindu-1 la vindtori i urmdrind lupi, prin pdduri siprin ape, sau intrind Intre tovarrtsii viteazului turc Ali,fiul lui Evrenos, i Invatind acolo turceste, pe lingd atitealimbi pe care ajunsese a le cunoastel.

Paiticiparea românilor la lupta serioas6 i grea, alraturicu fratii din Banat2, o märturiseste i acest izvor bizantin,asa de bogat. In linia de luptd, ei au aripa stingd ; la dreapta,de altfel, cu Hunyadi sint, dupd povestirea grecului vite-jii" din ceea ce numeste el cpcbscl, ceca ce pare a fi italianulfascio, i aceasta ar vddi originea informatiei: ei sint aceiacare gonesc pe rdzboinicii Asiei. Si aici se vede ndvala ro-maneascd asupra haznalei Impàriteti i dezordinea, nea-Oran', care a iesit de acolo; se omoard i cdmilele. i aiciHunyadi cautd a opri cavalcada riscatà a reaelui. Toateam5nuntele corespund, decit cd. aici ieniceruf se cheamilFeriz. Dar, si in aceastd povestire, ai nostri erau cu Huny-adi, la o retragere orinduità se Inseamnd cd, aceastdretragere, pe care cronicarul bizantin o calificd de fuel sipentru unii si pentru altii, ungurii de atitea .feluril

românii pier si nu putini români", dintre cei mai buniostasi3.

Tot Chalkokondylas vorbeste de prinderea i retinerealui Hunyadi de ciltre Vlad Dracul, explicind-o prin aceeacd Intre ei doi era de mult dusmdnie, Vlad fiind pdrit cdare legdturi cu turcii. Numai fnaintea amenintdrilor dinpartea ungurilor" ne intrebdm cari? el 1-ar fi eliberattrimis la Brasov, de unde ar fi venit apoi singeroasa rdzbu-flare a celui asa de crud jignit4.

Dacd e vorba de un dusman al lui Hunyadi, el nu poatefi cleat Brancovici, care doar el se ostenise pentru pacea dela Seghedin acel Brancovici care nu (Muse nici un ajutorcampaniei. Pe la el, nu prin Tara Româneascd, putea fi

KOhler, Die Schlachten von Niko-1 Ed. citatrt, II, pp. 33-4. V. sipolis und Varna, citat mai sus.

2 N. Densusianu, /. c., 112, pp.Chalkokondylas, ed. cit., II,Ibid., pp. 108-9.

18G

207-8, no. CLXXXIX.pp. 98-108.

insi

si

°

drumul intorsului, cum fusese si, de douil ori, acela al ina-intririi. Brancovici era cu atit mai mult dispus sà fact' a-ceasta, cu cit fiica lui, Mara, ajunse, sau ajunsese, a fi sot iasultanului, privit ca un imparat, lucru de care era mindr5,iscalindu-se ea Insäsi imparateasit i, dupà moartea sotalui,fiind tratatà de Mohamed, care o consulta adesea, ca mai-Ca" lui. El e arritat de acelasi istoric ca dind lui Murad iiiAsia vestea

E adevArat ca, vineri Inaintea Visitatiei Mariei din acestan 1444, Brancovici, cu sotia Elena si fiii si fetele, dintiecare Ecaterina era maritatti cu contele Ulrich de Cilly §iZagora, declara, ca, pentru a multrimi lui Hunyadi, care-Irestabilise, in Serbia, de mai mult timp luatli de turci,sise Otea sa-si desavirseasca opera printr-o nouà campanie,Ii cedeaz5. iria i districtele românesti din partile Aradu-lui i Zarandului, cu Ilàlmagiul, Ribita, Baia-de-Cris,Baia-Mica etc., specificind ca In aceastil daniese cuprindtoate bisericile, si ale cre stinilor is(catolicii), ale roma-nilor2".

Nimic inaintea si pe urma acestui an fatal nu aratil uradintre aceia cari vor ajunge la acest sentiment mai tirziunumai. Doar ca Vlad, criruia regale Albert Ii dase, la 1438,formal, apararea Ardealuluis, preocupat de clstigul sàu, econtra monetariei regale ardelene4. Si apoi ar fi putut oareacel care intemnitase pe Hunyadi sa ia parte in 1445, cumvom vedea, Impreun5 cu dinsul la campania cruciatilor peDunare?

De altfel, dac5 si Tnrocz Invinuieste pe Vlad, Dlugosz,mai sigur, vorbeste numai de o oprire a lui Hunyadi de ailui Vlad" i apoi acesta-i dà drumul cu cinste, lucru posibildac5.. el s-a infaldsat pe ascuns ca un fugar : asa au p5tit in ade-

1 Ibid., pp. 99. Parerea crt e vorba de Vlad Dracul §i in expuneritirzii; v. Iorga, Acte i fragnz., III, p. 15, no. 2.

2 N. Densusianu, /. c., P, pp. 496.-8, no. DLXXXV. V. §i ibid.,pp. 717-21, no. DXCVI.

3 Iorga, Doc. Ard., I, p. 25. no. XXXIX. In n-I urnator meteyorbe0e de unele certe la varna.

1 Ibid., I. pp. 27-8, no. LXIII.

187

navalirii cruriMilor.

var, cum spune cronicarul Froissart, multi francezi nestiu-tori de locuri si de limbä dupä bAtAlia de la Nicopole, darAndreo de Palagio spune cA au scApat doar cei cari au lostcAltiuziti de acesti romani.

In scrisoarea de lAmurire cAtre Papa, Hunyadi zAcea bi-ruit mai mult de soartti decit de lipsa de puteri i vorbea depedeapsa pacatelor sale, pierzindu-se, spre marea lui clurere,

regele si cardinalul de Sant'Angelo, dar vina cea mareo aruncti pe aceia cari i-au fAcut strAlucite fAgAduieli si nule-au tinut, silindu-1 sit dea 0 mare bat:tine cu mijloace pu-tine si In conditii neprielnice unui dusman care 1-a strivitcu numtirul. Acei domni crestini neloiali fata de dinsulslut: ai aminduror Tarilor Romanecti (ultriusque V ala-chine), apoi din Bulgaria unii" cari, dintre aderentiilui Fruzin, Ii vor fi ftigAduit o riiscoalA, apoi din Albaniac1t de multi si din Constantinopol". E curios cA nu se spunenici un cuvint despre Gheorghe Brancovici care, cum amvAzut, nici nu se Infiltisase, cu ai sal, in oastel. Papa Insusiscrise lui Vlad ca sa Intrebe cu privire la legat, chemin-du-I la o nouA lupt62.

Ajuns guvernator al Ungariei prin disparitia regelui sipinA la majoritatea copilului Ladislau, fiul postum al Eli-sabetei, fiica lui Sigismund, cu Albert de Austria, Huny-adi pregateste campania de rAzbunare a anului -1445. Eltrebuia sa se coboare la Nicopol i acolo sà-1 afle corgbiilesub steag pontifical si burgund pe care le armaserà vene-tienii.

Un povestitor francez care a luat parte la aceastA mareexpeditie fàrà folos, facuta In speranta de a gasi pe tinarulrege, care n-ar fi cAzut la Varna, Valerand c/e Wavrin, ni-a

pe multe pagini, tn care pitorescul cel mai IncintAtornu stricA adevArului, istoria ispravilor, de InsemnAtatemai mica, dar foarte distractive pentru cAutAtorii de aven-turi mai ieftine, pe care le savirsira acesti oameni de departe,

N. Densusianu, 1. c., 12, p.p. 715-7, no. DXCV. Scrisoarea edatatti din Pesta. Dar 11 afl6in In acelasi an 1445 si la Inidoara lui;ibid., pp. 721-2, no. DXCVII.

2 Lewicki, 1. c.

188

si

liisat,

1

cari, coborindu-se, cu cardinalul de Venetia, de la gurileDunarii i trecind pe la Braila (16 august), le inaintara,arzind castele de lemn, ucizind pe turcii begilor dunareni,smomindu-i de la credinta fata de biruitorul de la Varnacare Saugi, cel din urma din pretendenlii bastarzi la sta-pinirea imperiului otoman, care si aparu pe malul dreptars si pustiit i gasi eine sa-I inconjure. Astfel se adue ina-intea noastra, asa cum era atunci, cetatile, de la Dristor,care rezista, de la Turtucaia, de la Giurgiu, aparat de fiullui Turacan-leg, de la Nicopol, cu numele imbracate inbizare forme franceze, i zarim si cele din urma detalii detehnica in alcatuirea bor.

Dar, in loc sa fie la munteni un tradator de care Hunyadisa se fereasca sau pe care a voiascgt pedepsi dupà cuvi-inta, un prieten al turcilor sau un mice] care &à fuga delupte, vedem, dimpotriva, pe Vlad-Voda intovathsit de fiullui cel mai mare, Mircea, cu 5 000" de oameni i douà tu-nuri, urmarind de pe mal luptele ce se dau si, prevazind insuccesul lor i o mare usurare si inlesnire perrtru -tare sa,ajutindu-le dupa puteri, nu fail a maceläri pe turcii dus-mani de mai nainte. Ai lui dau foe cu chiote tunurilor apu-sene si le incarca asa de mult !mit crapa, sfaramind i ra-nind in jurul km, in timp ce boierul batrin care creste pefragedul fiu de domn lamureste, aratind cu degetul, de pemalul sting, locul exact unde cu jumatate de veao inaintecrestinii veniti din aceleasi -tari straine pierdusera lupta dela Nicopol'.

La Rusciuc, crestinii de acolo alearga spre romani, carifac sa tree* trei zile i trei nopti" 12 000 de oameni",ea liganii", in sera sa ; dar Nicopolul Mc, bine aparat, -nuputu sä fie restituit domnului.

Dar nu numai din aceasta marturie ne apropiem de Vlad-Voda, ci putem sa-1 auzim pe el insusi vorbind brasovenilordespre rezultatul acestei untreprinderi, pe care o zadarnici

1 Jean de Wavrin, Croniques et anchiennes istoires, ed. Mlle Dupontsau W. Hardy; reproducere integralii de mine, In BO. Corn. istoriee(i extras). T. i -descrierea din Torga, Acte Fi fragm., III. p. 11 no. 1:Tusia" e Tristra". Dristorul.

189

a-I

Incetineala, poate calculata, cu care voievodul ardeleanveni la aceasta Dundre. Vorbind de Giurgiu, desprecare stie cite pietre de sere a costat pe parintele ski,Mircea, el scria brasovenilor: mi-a dat Dumnezeu si no-rocul crestinilor" deci cruciatii acea cetate ce era Inmiinile paginilor ; drept aceia, fiindcil Intariturile ce erauIn el s-au ars toate, si de iznoavd o Intarim, de aceia Ira ru-gam sa ne ajutati, cu arce si sageti si pusti", ca acelea carese spursesera In miinile romanilor, si sa ni dati salitraca sa facem pray, sa-1 punem In cetate, caci ea e taria siyou'd si nouri si tuturor crestini1or".1 El spusese cruciatilorca, avind Giurgiul, femeile de la el din lard ar putea &I ieieTara Turceasca numai cu fusele2.

Hunyadi venise totusi Bd. cerceteze, in septembrie, pe le-gat si pe Wavrin. El luase parte chiar si la luptele de laTurnu, care cerurd cincisprezece zile pierdute. Cu apusenii,el merse plat la gura Jiului, observat de pe malul celalaltde cinci cete ale turcilor, romanii chiuind noaptea ca sd spe-rie pe dusman. Se ajunse la Rahova, uncle se lasara arcasisi tunuri. Nici la Hunyadi, nici la turci nu era Insa dorintaadevarata a unei lupte. Si, cum vremea se apleca spre iarnasi lipsea si hrana, si aceasta Incercare costisitoare se ispravifard alt cistig decit al Intoarcerii stapinului crestin la Giur-giu3.

Dar guvernatorul", cum i se zice de acum Inainte, Huny-adi era hotdrIt sa reinceapa cu orice pret, lupta contra tur-cilor. Fagádnise la alegere, pecetluind actul cu vechea luipecete de voievod ardelean, &á va aprtra Ungaria, Intreagalingerie, care ing nu-1 va face sa uite niciodat/ mica sa

1 I Bogdan, Relagile, p. 80.2 Wavrin. V. si rezumatul din Iorga, Studii $ i doe., III, pp.

XxivVI. Cf. si Iorga, Notes et extraits, la anul 1445.3 V. §i scrisorile lui loan de Zredna, in Schwandtner, Scriptores,

II. Versiunea turceasca, falsificind realitatea, ca si cum crestiniiar fi fost invinsi, aratä ca begi la DunAre pe Mehmed, fiul vechiuluiFiruz, pe un Hasan si altii; Nesri la Thdry; traducere In Iorga, Studiipi doe., III p. XXX.

190

patrie carpatica si sa piarda instinctul sau romanesel. Abiaales, el era de InAltarea Domnului In Timisoara raspla-tind luptatori romani din Banat, vorbea de acei turci,preacruzi" cu cari avea marea sa socoteali12.

La Timisoara-1 vom 1ntilni si In 1447, In aceeasi legaturacu iubitii lui viteji din acest colt de .tara3, dintre cari unii,ca aceia din Temesel, alaturi de Mihail, fiul lui Tatul,Bogdan, din Nord, de la Bereg, In satul 11cu114, erau vechiiluptatori de la Zlatita i Varna5. El face sa fie introdus eastapin, In puterea unei donatii din partea lui Vladislav,in cetatea Devei6. In loc de doi vice-voievozi, el aseaza treiin acest Ardeal, care raminea pentru dinsul baza act iunilormilitare de a doua zi, Nicolae Ujlaky, celalt voievod, fiindsi mai departe In functiuni, dar avInd si grija Banatului deMacive. La Severin el a asezat ca ban pe Mihail de Ciorna,un roman pe care-1 vedem i In Caransebes, punind la calesocotelile, totdeauna incurcate, ale acestei romanimi no-bile, gata de harp, si In pricinile ei de mosie8. Si la 1448,va aparea, In ajunul marii expeditii razbunatoare, acolo,

1 N. Densusianu, 1. c., pp. 725-6, no. DCI.2 Ibid., pp. 727-8, no. DCII. Fusese la Apo ld pe la Vincula Petri ;

ibid., pp. 729-30, n-le DCIVV. Juramintul lui de la Buda e dinmai.

3 Ibid., p. 731, no. DCVI; pp. 741-2, no. DCXIV. Cf. si n-1DCVII (danie care acelasi). 0 impacare intre romanii de acolo; ibid..pp. 733-4, no. DCVIII; pp. 746-8, no. DCXVIII (e vorba si deVirciorova). Alta donatie din Timisoara; ibid., P. 735, no. DCX.

4 Ibid., pp. 757-8, no. DCXXV. V. i pe maramurasenii dinDolha si Moiseiu, ibid., p. 764 si urm. (linga romanii din IeudulBistritei). Romanii apara i castelul Gilau; ibid., pp. 762-3.no. DCXXXI.

6 Ibid., pp. 742-4, no. DCXV. Altii arataacte de pe vremea cind,In Banat chiar, luptasera cu Murad; ibid., pp. 745-6, no. DCXVII.

6 Ibid., pp. 736-7, no, DCXI.7 Ibid., pp. 737-9, no. DCXII.8 Ibid., p. 748, no. DCXIX.

191

si,

la Caransebes, pentru un astfel de proem in care e ames-tecat rgzesul sau, tovar6su1 san. de stapinire, frater nostercondivisionalis, Voicu din Cincis; erau i fiii lui, Ladislau

Sandrin, i un Dan, fin! lui Iaroslav. Voicu avea mosiiqi in partile Dobocei si a Hategului, ceea ce explica legàtu-rile cu un asa de puternic domn, care, cum vedem, se sfiaasa de putin de a-si aralta originea i legaturile1. In ciudanasterii sale el e tot asa de aspru cind e vorba de a se Ostralinistea in acest Ardeal al sla: dacà deci pircalabii de laCetatea-de-Baltà Re Tirnave suparà pe sasii vecini, acestiaau dreptul de a-i fringe pe roatä, de a-i trage in tapd"palis transfigant, ceea ce aratà ca. nu Tepes a adus acest asa-numit de salbatic obicei2.

Inainte de a pedepsi pe turci, cum se credea in stare s-ofeed, Hunyadi voia sg-si asigure ins5: aripile, in cele dou5.Tani Romanesti, de a caror atitudine se aratase nemulVamitdupà nenorocirea de la Varna.

Izvoare deosebite, Chalkokondylas, TUrocz, Dlugosz in-faliseaz'a lucruri oribile care s-ar fi petrecut la munteni inprimele zile ale anului 1448. Vlad Dracul i fiul Mircea sintWald la Tirsor sau mor intr-o luptà ce s-a dat acolo, innoul tirg" care se ridicase ling6 Tirgoviste i unde i acumuna din acele douà biserici poate fi pe temelia cea veche: asade graca povestire din cronica tdrii stie si ea despre aceastámoarte silnicà3. Si, in acelasi timp, prin cronicile straine, acgror informatie e bun5. pentru acest timp, trece fantomamizerabila i neinteligibila a unui Dan sau Danciul, carepentru ambitia sa de a fi vrut BA fie domn ar fi fost orbit4,cum suferise aceeasi osinda ca a imparatilor bizantini maivechi i ca a contemporanului Hie, un alt Danciul, loanDanciul orbuI" pe care-I intilnim ratkind prin Balcani2.

1 Ibid., p. 751.2 Ibid., p. 759, no. DCXXVII.3 Cf. qi vechea diseuVe din Iorga, &mill §i doe.,4 Ibid.' I orga, Notes et extrais, seria a II-a, pp. 70, 88. (bastardo Danzulii

Vlachi, orbo"). Daca nu e

192

si

acela§i.

Ill.

De fapt, Hunyadi, pe care 1-ar fi supgrat pacea incheiatade Vlad cu turcii, precizindu-se qi restituirea celor 4 000 decreltini trecuti la dinsull, infrá cu caste in Tara Romaneasca ;un act de donatie pentruun intovara§itor,Ledislau Bathory,o spune, calificind de necredincios"2 pe Vladislav trans-alpinul", raposatul", ceea ce n-ar fi spus dad. Hunyadiinsu§i i-ar fi hotarit crunta moarte, ca §i a fiului nevinovat.La 15 ianuarie 1447 se §tia ca Tara Româneasca a fost su-push' iara§i ungurilor3", dar mai e nevoie de munca guver-natorului Insu0 caci n-ar fi de folos o pace precara". Separe insa Ca el nu aducea cu sine pe acel Danciu, fiul lui Dan,pomenit §i in documentele parintelui, pe care odinioaraardelenii nu-I lasau sa ia, nici el, nici fratele 136sAraba,mo§tenirea lui Alexandru-Aldea. Ci Dan, ascuns de atitavreme in Ardeal, ca §i insu0 Vlad odinioara, se ridicesepentru a plati du§manului sàu parintesc acea luare In sta-pinire a tarii pe care o socotea, In puterea dreptului sau,ca o uzurpare. In adevar Chalkokondylas, care-1 prezinta.ca pe un client al guvernatorului Ungariei, adus de dinsul,In legatura cu pretinsa jignire a acestuia In 1444, §i vorbe0ede o lupta pe care ar fi oferit-o Vlad unui adversar cu atitamai puternic, trebuind sa fie parasit In mijlocul ei de ai

recunoa§te cà, prins In fuga, cu fiul, cel invins a fostucis din ordinal insufi a lui Dan4.

Se spala astfel nobila figura a lui Hunyadi de invinuireaca, navalind Intr-o tarS. crestina, unde erau oameni din In-sa§i neamul sdu, i-ar fi patat mlinile cu singele cuiva carestatuse alaturi In eroica lupta de titani de la Varna §i maiales cu acela al unui tinàr nevinovat, care luase parte peDunare la acea lupta contra turcilor care era Insu§i sensulpermanent al activitatii, ala de minunat unitara, a legen-darului Iancu-voda. E de admis mai curind Ca, aflindu-seIn aceste regiuni de peste munti, unde se cobora mai bucurosin vederea organizarii fortelor pentru lupta ce statea sa

Scrisoarea din 15 ianuarie 1447, la Schwandtner, o. c., II,2 N. Densusianu, 1. c., 12, p. 758, no. DCXXVI.

Scrisoarea citatá.4 Ed. citatà, pp. 108-9. Cf. si Lew icki, o. c., pp. 453-4, no. 305.

19313 Scrieri istorice vol. I N. Iorga

sai,

2

2

porneasca, acesta s-a crezut dator 85. se amestece in acealupta dintre Dan 8i Vlad, care era insufletita de tot spirituletiavit al urilor de partid 8i de familie. Iar orbirea luiDan-ciul, orbire poate nedestivir8ita, 8i atunci el ar fi pretenden-tul jerfit ca pedeapsa, in cele mai crunte imprejurari, derazbunarea lui Vlad Tepe8, fiul celui mort in 1447, s-ardatori altor tabere boiere8ti, care a reu8it sa avze pe un altbastard al lui Dan, pe acel Vladislav, fiul luiDan", 8i elfugar inArdeal, sub aripile lui Hunyadi, in Saceni, la 20 iuliedin acest an, Inca', fara alt gind decit sa se a8eze la Brasov,care, dupit ce va asista la cea de-a treia expeditie balcanicaa lui Hunyadi, va muri pe urma 8i se va invrednici de omormintare crestineasca In acea biserica de pe dealul cu viideasupra Tirgovi8tei, Sfintul Nicolae din Deal, uncle siastazi i se vede piatra de mormint in forma de sicriu, cu oa8a de frumoasa inscriptie slavonil.

0 schimbare, in conditii tot a8a de impovaratoare pentrudezastroasa patima de partid, se petrecu 8i In Moldova.

La 25 iunie 1447, din Iasi, Stefan Meuse o nouà lega-tura cu Polonia, pe numele acelui Casimir care era acumurma8u1 lui Vladislav pe tronul polon2. In vara aceluia8ian, Ilie fiind mort in tristul sau refugiu polon, fiul, Roman,acum de virsta, navale8te In Moldova contra unchiului,pe care apasa un atia de greu pacat. Tinarul, care se intoarcedup5. o mai lunga petrecere in mediul strain, unde mamase simtea acasa, era, ca 8i fratele sail Alexandru, de fapt,cu tot frumosul nume moldovenesc, un nobil polon, cu in-su8irile kti defectele celor din tagma sa. Venind cu ajutorulpolonilor, el surprinse pe acela care se putea crede asiguratin toate privintele, 8i, gonindu-1 pina la Cetatea Neamtu-lui, puse mina pe dinsa acolo ; ca 8i Dan, fag de Vlad Dra-cul, cu aceea8i nemilostiva hotarire, puse sal taie, varsindastfel singele fiului din flori atit de iubit lui Alexandru-cel-

1 Iorga, Doc. Ard., I, p. 30, no. LVIII.2 Rezumatul din Dogiel (v. gi N. Densusianu, 1. e., P, p. 735,

no. DCIX) 41 prezinta Inch' numai ca Mare duce Iituan; poate chierdata sa fie gregittl.

191

Bunl. Si astazi, sub strana din dreapta a bisericii celei mari,din mana'stirea vecina, laca§ a§a de mult largit §i Impodo-bit de värul lui Roman, Steian-cel-Alare, se vede piatra cuinscriptia care fire§te mi spune altceva decit data InmormIn-tarii, peste trei zile, 16 iiIie, a fostului domn2.

La 22 august Insa, cel care porunce§te din Suceava ruteste tristul uciga§ al unchiului, ci, pomenindu-1 ca frate",tovarä§ al sal], Petru-Voda, fiul lui Alexandru §i al Mari-nei3, acela pe care de mult ii pierdusera din vedere. El faceo danie tocmai calugarilor nemteni la care se dusese trupultaiat in &mà al lui Stefan. Domn larg In daruri, de o mailunga stapinire si cu mult superior lui Ilie, nu lipseqte apomeni de sfint-raposatul sau parinte", Alexandru. N-arepe cine sà insemne ca martori §i pune formula vaga a tutu-ror boierilor nostri moldoveni mari §i mici".1. El mai dai-nuieste §i la 15 septembrie6. Dar la Inceputul anului urma-tor nu mai e decit, In Suceava chiar, Roman6.

Roman nu e de gine statator. L-a impus Dietrich de Buc-zacz, dintr-o familie ruso-polonà de la hotar, foarte influ-enta. Acest staroste al Podoliei i Camenitei, vechi prietenal lui Die §i al sotiei, pe care fiul o numeste Marena sauMarinca, I-a primit ca pe un fiu", oferindu-i sfatul ci ti-inclu-i la Indemina toata puterea, iubindu-1 ca un parinte":Intarind §i o donatie a lui Ilie, acest client ci epitropisitIi daruie§te deci prietenului satele Vasilaul, pe Nistru, ciBorise§ti, Cuciurul, Lentectii, Surcautii §i Verbautii. Dadinu s-ar tinea de cuvint, patronul poate opri pe negustoriimoldoveni fara ca Roman sa se poata plinge gratiosului"stapIn regelui §i dietei Poloniei.

1 Bogdan, Yechile cronici, pp. 141, 174, *i Dlugosz. E interesantcti In letopisetul din Bistrita se evitil pomenirea noii, §i mai grozave,crime.

2 Notig la Melchsedec, in Rey. p. ist., arh. i fil., p. 140.8 El o nume§te Maria"; Costtichescu, .Doc. Mold., II, p. 365.4 Ibid., p. 289. Pentru lupta lui In 1444, ibid., pp. 202-3, no. 51;

cf. ibid., p. 293.8 Ibid., p. 294, 399.6 Ibid., p. 299 §i urm,

19513*

IP,

Totusi, cel ce se umileste atita are acum pe linga el destuisprijinitori de tail: Costea, caruia i se zice aici Perecichin,grecul Manuil din Cetatea Hotinului, Oana Pintece, Cosmaal andrului, *steful Jumatate, Misea, Hodcu tibor, Cos-tea Ceasnicul, Petru, tot Ceasnic, Micul Vistier i MicleaGreul, Borciu, Julie stolnicul, -Tador, zis aiureaBudea stolnicul, Ivascu Ciortan, Ganea, loan BizdIga,unele nume noi. Actul e, de altfel, scris, In ziva de 18 fe-bruarie, la Coloineia2.

Lupta urmeaza: Roman fiind pe fugg, Petru e la Pobrata,In april, apoi In Suceava3. Cu el slut: Neagoe, PetruDuma Braescu, l3ratu, Stanciu, Costea Orasescu, Balceanu,Joan Minzul, cei doi Dulcesti: Duma i Mircea, Costea allui Andronic, David al Stolnicului Nicoman, Tudor al luiVascu, Stolnic, Danciu Vistier. Todor Mircescu, RadulPiscu Stolnic, Petru Ceasnicul. Apoi se adauga Gana allui Julea, Oanea Portarul, Tador 1Negru, Sirbul Postelni-cub Joian comisul, Cernat Ploscarul, caruia i se face omare donatie de sate, Cozmita.

Dar aceluiasi Dietrich i se va putea adresa Inca la 1449unul din dusmanii casei lui Ilie, Bogdan, tatal lui tefan-cel-Mare, ca sa-i ceará sa nu oploseasca nici pe Insusi Ale-xandru, fiu lui fará Voievod" nici pe doamna,maica lui"5.

Domnia, Indata putin Inconjurata, a salbaticului tinarRoman nu fu deci lunga. Cronica tarii inseamna un singuran, In cursul caruia el se supune, cum era de asteptat, Polo-thei, In numele lui Casimir, ca Mare Cneaz lituanian6. In

1 Ibid., II, p. 132.2 Ibid., pp. 305-6.

Ibid., pp. 340 si urm,4 Ibid., pp. 323-4, no. 88.

I. Bogdan, Contribulii la istoria Moldovei intre anii 1448-114,In Mem. Ac. Rom., XXIX (1907), p. 640.

0 Ulianichi, o. c., pp. 69-70 (traducere In Codrescu, Uricariul,III, pp. 73-5) san Inventarium, p. 17, no. 69. Da din Bactm, la 4august 1447, un privilegiupentru brasoveni; I. Bogdan, Doc. Mold.,1905, pp. 21-3 =-- Tocilescu, o. c., p. 490 ;*t. Nicolaescu, Doc slavo-rom., pp. 98-9,

196

Hudici,

Iliac"

3

3

i

1448 insa, el dispare, de boal'a, la 13 iuliel, ca fugar la poloni.Atunci Pe tru, fratele lui Hie i tefan, care se tinuse un timpascuns, apare pentru Inca un an" de domnie.

Se explica prin ce s-a petrecut In Tara Romaneasca i prince se pregatea in Balcani pomenirea In aceeasi cronica,moldoveneasca, dar nu si in versiunea, mai oficiall"totul contemporana, de la Bistrita, a unui Ciubar (sauber) voievod, care ar fi stapinit tara doua luni", Contraucigasului lui Stefan, cu care Ardealul traise In buul pace,pentru a Inlatura un adolescent incapabil de a domnlaceste vremuri de tragedie, Hunyadi a trebuit s. trumieatI1acest Ciubar, al carui nume, In romanestel nuastfel la unguri, reprezentind vechea familie Csupor, curapresupune Engel si admisese i loan Bogdan2, AceastA inter-ventie a guvernatorului" era cu atit mai natura14, eu. citRoman era cumnat cu Vlad Dracul, care ar fi luat, tutr-enouà casatorie, pe o Bora a lui3. Domnia" lui Ciubar n-a fostdecit o simpla ocupatie, fara nici o pretentie din partea untilstrain fail drept de a se Inscrie intre domnii Moldovel,ceea ce, cu felug de a se gindi, mosnenesc", al lui Hunyadiinsusi, n-ar fi de admis.

Ca domn mai sigur fusese adus de Ciubar-Csupor aoelPetru, care, de altfel, se legase cu Hunyadi prin casatoriacu sera, de o oarecare virsta, a acestuie,

si, amintindu-si de vechea dorinta staruitoare a lui, Sigismund i cu gindul la ce credea ea va iesi din yiitoarea cam-panie contra sultanului, acela care avea Severinul s-a crezutdator s. ia pentru sine, pentru cruciata sa, care trebuia s.goneasca pe turci din Europa, atit de mult rivnita i die-ptrtata Chilie. Cronica moldoveneasca oglindeste Insaadinc sentimentul rii, cind, In putinul ce spune despreaf este indracite timpuri, inseamna apasat: el cPetru)

1 Melhisedec, 1. c. DupA Dlugosz, ed. 1-a, col. 41-2; ed. a 2-a,XIV, p. 51: 2 iulie. Cf, ibid., paginile urm5.toare.

2 Cron. Mold., p. 248.a Dlugosz, ed. 2-a, XIV. p. 42. Cf. gi Chalkokondylas, p, 160.

Dlugosz ii dl cincizeci de ani.

197

ridieul 0

*

si cu

a dat Chilia ungurillr". Versiunea polond, mai tirzie, aaceleiasi cronici, intrebindu-se cerege` era atunci la unguri,15.mureste, potrivit, di scopul ceddrii era ,.ca s-o apere impo-triva turcilor". Singur leatopisetul de la Bistrita, tiindu-sede legitimitatea si de cinstea neamului lui Ilie, nu spunenimic decit ce poate fi favorabil acestei ramuri a dinastrei,privind cu dispret pe uzurpatorii cari, succedindu-se,impiedicd Moldova de a-si indeplini functiunea crestind.

Precum Chilia devenea ungureascd, guvernatorul Ungarieipuind intr-insa tunuri care avea sterna Ungariei si corbulhunyadesc ele au lost cucerite acolo de cruciata din vremealui Mihail Viteazul, polonii, rupti acum din legtitura, care-imtigulise, cu Ungaria, se instaIau la Cetatea-Albd, cdci,de fapt, acesta e sensul prezentei acolo, in asteptarea unorvremi mai potrivite pentru dreptul s5u, a acelui Until. voievod ,al doilea fiu al lui Ilie si al Marinai, pe care cronica de laBistrita ii drt sub interesanta formd alintata româneasc5,de Alextindrel, dar care se inftiti,seazd in izvoarele de pesteNistru Elsa cum ii zicea mama lui: Olehno3,

Petru, care numea inc5 din 1449 pe un pircalab de Cetatea-Albti, intdria privilegiile brasovenilor, pomenind, cu toatd.lupta sa odinioarà contra lui Stefan, si numele acestuia4.El era in Scaun, dar Mra nici o dispozitie rdzboinicd, stindin vechea mandstire a Sfintului Nicolae din Poiand pe Si-retiu (Pobrata)5 si acoperind cu daruri pe c5lugdri, in momen-

A I. Bogdan, Vechile eronici, p. 144,: Ibid., p, 174,4 V, deosebltele versiuni ale letopisetulul, Cf. V. PArvan, Ale-,

xandrel-Vodd fi Bogdan-Vodd, Bucuresti, 1904. Din fobruarie 1449,el apare si e la Suceava In aprilie ; Costitchescu, Doe, Mold.,II, p. 378si urm, Aretu el pe multi din boieril lui Petru: Petru Hudici, Dum3,Stanclu, Manuil, Mircea, Costea, Petru, pirctilabul de Cetatea-Albti,Balcean, Costea, Andronic, Aprodul Sendrici, Petru vistierul;Costitchescu, .Doc. Mold., II, p. 880. Cf. si ibid., pp. 395-6.

4 Bogdan, Cinci docurnente slavo-romdne, In Mem, Ae, Born.,pp. 50-2,

I Hasdeu, Arch. Ise., 1. p. 153 (ftirti boiori), .

198

tul cind Hunyadi se pregatea pentru o campanie in caredesigur ar fi dorit srt aibd alaturi i pe acest cumnat al still,Dar teama de polonii lui Alexandre), pe cari inceradezarmeze prin actul de la 22 august 1448,1 il va fi tinut intare pe care de altfel era s-o piardà asa de rtipede, dispgrindiiirã urm6, en pricatul san cu tot. Cáci polonii erau foarte

st't nu tolereze pe uzurpatori2.In zadar incercase Hunyadi s6-1 impace cu acesti vecini

gata de luptii, regele insusi coborindu-se in iulie la Liovrunde intilni pe neobosita Marinca si pe fiul ei. Din MediasIna', la 1-iu august, marele ostas scria acestui nou regepolon care ar vrea s potoleascri vrajba intro frati",intarind prin dulceata pácii iubirea intre cei invrAjbiti",prin aceia cti s-ar fi imptirtit Moldova ca pe vremea luiHies si a lui tefan, i aceasta, spune el, din sentimentcrestin, nu pentru cii Petru-i era rudi13.

Acesta facu ce e drept, toate si1inelo sti fie iertat de acelacare declarese lui Hunyadi ca e rege i domn" i in Moldova.La 22 august jura polonilor, cu toti boierii sii, si, zgbovindcu prezentarea personali, asa Inca regele pleca de ctildurtiin Lituania, instircind delegati cari st't indeplineasc6 aceastAc eremon i

1 Costilchescu, o. a , II. p. 733 si urm.2 V, si Iorga, /st. lui 6'tcfan-cel-Mare, p. 318, nota 15, Inoue se

pomenesc, intli, si boierii lui: Neagoe, Nicoman, Cristea SpiltarulSirbul Postelnicu, Danciul Vistiernicul, Joan Porcu, V. si Costachescu,j. c., I, iulie 1448.

8 Sokolowski si Szujski, Codex epistolaris saeculi XV, II, Cracovia,1876, pp. 40-1, no. 35. Mai ales lorga, Chiliai Cetatea-A1M, pp.101-2. Privilegiul lui Petru pentru brasoveni, 11 septembrie 1448,si al lui Alexandru, din 3 august 1449, si in I. Bogdan, Doc. Mold.pp. 23-5, 25-9 Tocilescu, o. c., pp. 490-2, 492-4.

4 Dlugosz, ed. 1-a, c. 43-4; ed. 2-a, XIV, pp. 53-5; Inoenta-rium, pp. 23-7. Trimisese la rege pe Neagoe si Mihu. Tinea la el p?Mihail, fiul lui Sigismund al Lituaniel, care fugi la tZitari, deviantdeclarati ai1uj Baru.

199

IioLüriti

sg-i

In Tara Romaneasca. Inca din mart, cind Hunyadi erala Timisoara, pregatindu-se de iazboiul cu turcii, 1 irblaubanii unguresti impusi de dinsuP. Putina vreme dupaaceasta, Vladislav-Vocla, care, de altfel, iscbleste, ca sipredecesorul ucis, Vlad2 , era asezat In Scaun. Nici pe acestaconducatorul noii cruciate nu-1 va putea aduce cu sine,cum Meuse o data cu Dracul.

Adresindu-se noului papa, Nicolae al V-lea, Hunyadiarata, la 17 septembrie, din Tara Rasciei, zisd altfel a S,r-biei, In mersul cu oastea ling vadul Dunarii care se zice depiatra (lap ideum)", cà a reinceput lupta c'areia i s-a consacrat§i ca nu mai e vorba doar de apararea timida a Dunarii3.Trecind riul, pe acel vad, el era, peste vreo luna, Inainteadu§manului,

Planul si metodele erau acum altele, desi in caste se aflausi români, precum un Ioan Chenderes.4Ferindu-se de Balcani,se cauta prin Serbia Veche drumul peste Macedonia sevorbeste de recuperarea Macedoniei5 la Salonic, silupta de cavalerie, dupa amintirile de la Nicopol, care sedovedisera asa de pierzatoare la Varna, trebuia evitatà.Invatind de la taboritii" husitilor, Hunyadi venea cu carelegrele in care se putea apara contra oricarui iures turcesc.Snundat de Gheorghe Brancovici, care, gata de orice schim-bari de la o clipà la alta, Isi uitase de temeinicele legaturiou sultanul, el merse drept la locul sfint, pentru sirbii aces-tuia, in care, daca fusesera Invinsi luptatorii de la 1389 sicneazul-tar Lazar pierise, se Ingropase in acest pamintal vechii epopei si sultanul Murad cel dintii, al carui turbese ridica si atunci In mijlocul cimpului framintat cu trupu-rile atitor morti6.

1 Iorga, .Doc. Ard. I. pp. 34-5, no. LIX,6 Ib id., p. 35, no. LX,

N. Densusianu, 1, c., Is, pp. 752-4, no. DCXXII.6 Ibid., p. 755.

Ibid., 112, p. 139.Ibid., P, pp. 754-755, no. DCXXIIL

200

Avem amanunte preeisel asupra grelei lupte de dou'd zile,in care, dupa Q hinga impotrivire in tabark fel de luptdau care nu eram deprin0 vitejii tui Hunyadi, ei nu se maiaratara destoinici sa-si mai urmeze sforVirile. Iancu-Voda"

cazind de pe cal, ajunsa in primejdie de moarte,0-1 scdpd un roman, oferirdu-i propriut cal; ehenezului Todori se dddu apoi ea rdsplatd moqia Bretelin, M chiar tinutul deoriigine al lui Hunyadi2. VIadislav-Voda primea la 29 octom-bne Inca de la fratele naipukti de Nicopol, venit la dinsulin solie, ca la un prieten al imparatiei pagine, vesteadura, nu. doua ci trei zile, Murad asediase cu totul pe gu-vPrnator in acea nenorocita tabar care-i impiedica victoi ia,dar ii ingadui, singura, salvarea. Murad pedestru se arun-case, necontenit, raspindind omorul asupra acestei cetatide lanturi, pe care, neavind tunuri, n-o putu distruge. Darrazboiul se mintuise; Ii raminea neobositului cruciat sa seretraga in aceeasi platosa aparatoare. Domnul muntean,pe care-1 chema ca aparator Nicolae de Ocna, probabil

pina va veni Hunyadi, se temea si de viata acestuiadeclara cà nu se poate clinti piná ce nu se va ispraN i

treaba dumisale Joan". Iar, daca se va intoarce liber dinräzboi, ne vom intilni cu dinsul i vom face buna puce, iar,daca acum ni veti fi potrivnici, de se va Intimpla ceva,ski fie in paguba sufletelor voastre i pentru prirnajdie saraspundeti inaintea lui Dumnezeu"3. Scrisoarea nu e rreacrestineasca si omul nu era desigur un erou.

Vladislav, care se clezlipise astfel de acest Ardeal, care-Ichema sa fie acolo ce fusese, in pribegie, Vlad Dracul, sedesfacuse deci de legatura care-1 ajutase sa ia m)stenirea

V., dupii un document gasit mai de curind, Iorga, in Rev. hist.du Sad-Est europeen, 111(1926) p. 13 gi urm. Cf. gi Pall, in Bulletinde la section hist. de l'Acadernie Bourn., XX, gi Iorga, in Melang sd'hist. generale ale d-lui C. Marinescu, pp. 42-5.

1 N. Densusianu, /. c., 112, pp. 269-70, no. CCXL.3 Iorga, Doc. Ard.,. 1,p. 35, no. LX. Povestirea francezit vorbegte

de un domn r.0 cregtin trimis de turci gi orbit de Hunyadi, iar seri-soarearagusara de lupte la Vidin.

201

insusi,

cg,

Ujlaky,si

2

viteazului phrinte, de o fire atit de deosebith. El phrea chprevede pentru dumnealui loan" o alth nenorocire.

Ea se §i intimplii pinä la sfir§itul anului. Sub presiuneaturcilor, Gheorghe Brancovici se hothri, calcind toatedatoriile de recuno§tinth, ce i se vor scoate inainte, sh impiedice o viitoare campanie a lui Hunyadi prin aceia ch,In intelegere desigur §i cu acei domni unguri cari nu-I su-fereau pe acesta §i intre cari Gheorghe avea un cumnat,du§manul cel mai hothrit al parvenitului roman, contele deCilly, 11 va prinde §i tinea inchis, rhminind ca Ungaria*liberate de acest ve§nio turburrttor, sh-§i aleagh alt §ef.

El atinu deci calea, si de data aceasta, fugarului §i-Iinchise in cetatea dunhreanh de la Semendria.

Trebui riclicarea impotriva trhda'torului a sirbilor de orien.tare cre§tinh, in frunte cu Gheorghe, fiul lui Goico Marnavici,de la Ni§, voievod de Zvornic, domn de Voinita, luptätorin 1443 la Morava §i la Lipovita, pe care Hunyadi-1 nume§te§i staroste al Thrii sirbe§ti", §i un asediu al puternicii cetáti,pentruca gloriosului intemnitat sh i se dea drumul. Parch seintorseserà zilele regelui cruciat al Angliei, si el o inima deleu", Ricard, inchis intro zidurile unui castel din Austriade ducele de acolo, care fusese jignit intr-o cearth pentruTara Sfinth... Marnavici, pe care guvernatorul 11 numesterude a sa, primi, deci, inainte de sfir§itul anului, de lacel liberat de dinsul, §i care se afla acum la Seghedin, darula tot ceea ce rhposatul rege Vladislav dhruise principaluluishu sprijin in ceea ce se nume§te, ca §i cum s-ar vorbi de otara cucerita, comitatele de Cucievo §i Branicevo, de laIagodice la Cvozdonita, de la riul Morava pinh la teritoriulNipluil.

lIothrirea dintii a celui intors acash fu sh continue luptadoitzbunare sau moarte". De§i sufletele cele mai tari trebuiesh se plece o cliph, chiar §i numai una singurh, fata. de ce

1 N. Densusianu, 1. c., P. pp. 756-7, no. DCXXIV. Pentru monedeale lui Gheorghe cu legenda Despot Gurg, Iohanes de Ifw, r/egens/Ungari/ae/". v. Zeitschr. f. Numismatik, III (1870), p. 171i duprtLjubic, Opis ploslavemskih novaca, Agram, 1875.

202

nu se mai poate inMtura, nu convingerea proprie smulsepe Hunyadi de la ceea ce socotise totdeauna pInd atuncica datoria sa de capetenie. Dar Ungaria, neamul ungurescdintr-insa, care nu ardtase, de la inceput, aplecdri catrecruciata, ceea ce se Meuse pina atunci fiind opera personald alui Sigismund ca si a spiritului eavalerese din Apus, case seIntorsese, nu Ingadui s5 se risipeasca atitea puteri pentru aimpiedica pe turci de a se instapini peste tinuturile de pesteDundre si de a face din Tari le Romanesti libere niste domniiiertate, rascumpdrate prin tribut de la pieire. Vom vedeacd. tradatorul cruciatilor, Brancovici, va deveni prin voiaacestei nobilimi mijlocitorul dozmierdat al unei pa'ci cuturcii.

De aici inainte Iancu-Voda" nu mai este el insusi. Legendase stinge, fiindca s-a inchis epopeea. Cu toata marea situatiepe care o phstreazd, eroul de la Varna si Cosovo nu mai edecit un Ina It demnitar al regatului Ungariei. Cind acestava fi amenintat de ofensiva turceasea, dupd ce Murad va fimurit si Mohammed va fi devenit Imparat bizantin de reli-gie musulmana, el li va face datoria uncle i se cere cucine-i std. la Indemina. Luptatorii români de dincolo de muntiramin mici nemesi de mosie sau simpli tarani. Astfel Hunyadinu e reprezentantul rasei unguresti, de care nu se tinca prinsinge, ci, la capeitul atitor iprWi, invinsul rezistentei acesteirase.

In el e, astfel, ceva din vechiul distorean Aetiu: Attilaal lui e sultanul Murad. .5i Hunyadi e ucis sufleteste, tocmaidupa ce salvase o lard, Intepenind ofensivele otcmane spreDunare, asa cum curtezanii din jurul impa.mtului roman dinApus injunghiasera pe Aetiu dupa ce acesta respinsese pu-hoiul hunilor. Cumplitul rdzboinic, pe care r u-I descuraja-sera atitea neizbinzi, intreba, in iulie 1449, la Brasov, cestiri noi stilt de la turci, cari, se temea el, icr veni iardsila Dundre ; cere sà i se comunice goana calului". E1 Isiadunhi o noua oaste, cu care In curind va trece Tisa. Nu vapdrdsi Ardealul, ci va alerga acolo si se va lupta In ruptulcapului". Pe Vladislav umn voia sal mai intrebe ; ca pedeapsdpentru nehotarirea lui in momentul celor mai mari primejdii,el Ii luase feudele de dincolo de munti, §i bietul voievod

203

1

In

se plinge acelorasi brasoveni: Ci, fratiIor, slut ngcAjitca n-am 1inite, cu toate slujhele .ce am slujit si sir gele ce amvArsat, i cu boierii mei si cu tara mea, pentru Sfinta Coroand§i pentru Tara Ungureascg si pentru trestini. i, cit na-amjurat eu si parintele meu Iona§ Voievod, dar el acum n-asocotit-o, si pentru slujba mea nu mi-a fost milostiv. Catilui nu-i ajunge gobgrnAtia Tarii Urguresti, ci trimite sd-mirgpeascg dreapta ocin i tarisoara mea, FAgarasul si Am la-

umblà cu gind rAu asupra mea. Ci, dacg el a cAlcata sa lAggduirrtg si jurgmintul sgu ce a f tout cu mine, si mi-adisprquit slujba, Dumnezeu sg. se rAzbune pe acel cm carenu a tinut dreptatea. Iar domnia-mea, peste nevoia mea,nu mg voi parasi, in ruptul capului" el, deci, fiind aceeasirasg. 1); s6 0in cA mor cu rusine, dar te voi putea aceea voiface. Ci Dumnezeu sg plateascA, i sg vadA eg sint nevoit".

ei, brasovenii, sa-i creadA, dacà va face si faig de dinsii,pe cari-i iubeste, ce-1 vor sili imprejurgrilel.

Probabil c. Vladislav nu si-a mai recApgtat feudele arde-lene pierdute. Dar iertarea lui Hunyadi trebui &á se intindgping ci asupra lui Gheorghe Brancovici. Soli unguri, de celmai inalt rang, Ladislau de Gara si Ujlaki, ridicindu-sedeci contra politicei de rAzboi a tovargsului lor in alteimpre-jurari, venirg la acela care se intituleazg mindru despot alTarii Sirbesti si domn al Albaniei", si-i cerurd sA mijloceascgpacea cu sultanul bdtrin, pe care-I stiau aplecat la uitareaasade singerosului trecut. El, intelegind a fi judecgtor" intoate conflictele de hotar, prezintà doug forme de impAcare.Aceia pe care o doreste, cuprindea, cu libertatea pentrunegustorii de la turd de a veni la Belgrad, la Cubin, la Ca-ren, la Severin si la Caransebes, iertarea unei jumAtgli detribut de la Tara Homâneasca prgdatà si de la sirbi, carivor da numai junarttate din ajutorul militar obi§nuit, regeluiBosniei avind sá i se ierte toatg datoria din tributul lui.Iar, daca nu s-ar putea, sg se revie, pentru aceastà trevg desapte ani, la ee a lost sub Sigismund, cu toate tributurileintregi, muntenii avind sA dea i peschesul de oi din acea vre-

I. Bogdan, Belagile, pp. 85-6, no. LXIIL = Tocilescu, laa.ceastä data. In n-le urmatoare, numai afaceri marunte de hotar.

204

sul, si

(0

Si

1

mei.. Invoiala propusä o redacta despotul in chiar acea ce-tate de la Semendria, unde %Muse Inchis pe amicul Ban,Iancu-voda".

Negocierile nu mersera insa prea r5pede. Abia la 15 decem-brie Hunyadi putea scrie brasovenilor ca stg sa vie la dinsiipentru pacea cu turcii2. Vor trece Inca doi ani ping se vaajunge la acel tratat, pe numai trei ani, la care lucraseraunii domni", deci nu numai Brancovici, ci, vazindu-secum atuncea, la 1452, e tratat ilustrul domn (princeps)Vladislav Voievod al pgrtilor transalpine", de buna samg siacesta, care-si avea, cum am vgzut, Inplegerile cu naipulde la Nicopol2.

Pina atunci se pierduse si Moldova. Dar, contra lui Alexan-drel, care avea saptesprezece ani in 14494, se ridica acel unbastard al lui Alexandru-cel-Bun, Bogdan, care nu era fiulpomenit In documente al acestuia, de oare ce acelui unchiu"

tefan II Impodobeste mormintul la Radauti2.Nu-i fu usor sa. gaseasca boieri cari sa-i Inconjure noua

donmie: de la 26 mai 1449 Alexandre] Inca avea linga dinsulpe Duma al lui Brae, pe Stanciul si Manuil, pe Mircee Dul-cescul, pe Vornicul Coste si fratele Petru, pircalab de Ce-tatea-Alba, pe Vlasin, pe Costea Andronic, pe Ivan Billcean,pe aprodul Sendrica, pe vistierul Petru, etc.6 Mai tirziu

1 N. Densusianu, I. c., 12, pp. 760-1, no. DCXXIX.2 Iorga, Doc. Ard., I, p. 36, no. LXII.2 Mid., I, p. 37, no. LXIV. Se va reveni mai departe asupra acestei

pad. Oprirea Intrebuingrii monetei muntene la Brasov ; N. Densu-sianu, I. c., 112, pp. 15-6, no. XI. La Brasov era sa mute papa epis-copia de Milcov; ibid., p. 16 si urm. no. XII. Dar arhiepiscopul deEsztergom nu admite ca episcopul sa. devie brasavean.

A Cosnchesett, Doc. Mold. II. p. 744.5 Ca ipoteza, osebirea Intre cei doi Bogdani, la Costachescu, Doc.

mold. de la ,Pefan-cel-Mare, p. 11.6 Costachescu. Doc. Mold., II, la aceasta data. Fara boieri, In

1452; ibid., p. 407, 422, 426 (spre sfirsitul anului, si In 1453). In april.1453, Alexandrel e la Neamt; ibid., p. 466.

205

vor veni: Albu spiltarul, Criste Vranici, Vito ld Comisul,Jurj GOuriciul. In schimb, in ianuar 1450 nu se pare caBogdan sa-si fi a flat, o Curte2. Abia in iulie din anul urmator,el cistigh, pomenind i pe fiul *tefan, pe boierii Bratu,Ote13, Oanil Pintece, un Onicica', necunoscut, ca vistier,

un tot asa de put, in cunoscut Ciopeiu ca postelnic, pe lIngàvornicul, cu nume muntean, Dragomir4.

La 12 octombrie 1449, Bogdan cistigà britillia de la Trimil-sani, sat unguresc (de la Tamas), lingá Roman. Pe poloniinceara sà-i cistige prin starostele Podoliei, cgruia-i filgaduia,in caz de impOcare, zloti turcesti, stofe din Räsarit, camocate

coftirii, vin dulce de Malvasia (2 decembrie)5. Indatàin* stiind ca polonii vor cadea asupra lui, cautà sprijinla Hunyadi. Acuma, la el alergaseril citiva dintre cei maivestiti boieri ai tàrii, Duma Braescul , Oand al lui Julea,Costea allui Dan si Costea

Pe cind Hunyadi se trudea la negocierile cu turcii, ce i seimpuseserrt de calre ungurii sal., el primea de la Bogdandoud acte de omagiu, cum nu ddduse pind atunci Ungaricinici un domn moldovenesc, §i, de altminterea, omagiul nicinu era pentru regent ca atare, ci pentru el,././unyadi, personal.care-i era pdrinte ri ocrotitor, cum i Petru-vodd nu fusesedecit indatoritul aceluiafi, ca fel' de cruciatd. In cel de al doi-lea, care confirm:á pe primul, chestia Chiliei e socotita inacel Bens ca el nu va incerca sii reieie sub apOrarea sa aceastOcetate decit cu voia" guvernatorului, care, deci, pastrindn-sisoldatii i tunurile, ar incredinta-o capacitatii lui de lupta7.

1 Cf ibid., pp. 495-6, no. 131 (donatia).2 Ibid., p. 396. Cf. n-le urm. (ianuar, april, iulie 1451)

Mihail Otel la 1438; ibid., p. 21, no. 64 Ibid., p. 400. F5ril boieri In septembrie i oetombrie; ibid.,

p 401 si urm.6 Lewicki, Codex epistolaris, II, pp. 40-1, no. 34

Juramintul din februarie 1450. V. mai departe.7 I. Bogdan, Doc. slavo-ronidne, pp. 52-7 (Roman, 11 februar

1450), 55-8 (Suceava, 5 lune), Cf. Szdzadok, 1975, p. 349.

206

§i

Orris..

e

Actul 1nseamna i un concurs militar färà rezerve din parteadomnului Moldovei ; daca lui Hunyadi i-ar fi vreodata denevoie sa aiba tin adápost, Moldova-i va fi deschisa, cu1ndatorirea de a-1 ajuta reci§tige putei ea. in nici unuldin aceste d9cumente nu e numai chezdfia obimuitd a boierilor,dar nici mdcar simp la lor mdrturiel.

Raspunsul la aceasta orientare po1itic pe care se gasi,fire§te, cine s-o denunte, fu razboiul din partea Poloniei.Un rdoeloi de invazie zgomotos, cum nu mai fusese, fatdde Moldova, afard dP legendara ispravd de pe la jumdtateasecolului al XIV -lea. Lui Alexandrcl i s-au fost dat mijloacede intretinere in Polonia. Intii a fost o lovitura in numeleacestuia, ocupindu-se si Suceava, Neam1u13. Indata insaBogdan, om sprinten si bun ostas, se intoarse. Atunci sediscuta, fara rezerve, in dieta polona, daca e sau ba potrivitsa se ocupe nu numai Cetatea-Alba, de unde veneau negus-tori genovezi pe cari-i gasim in largultarii la 14443, la 1449,la 1452, la 1495 si de mai multe ori pe urma, cu plingerila domnie, dar Moldova intreaga, care sa fi unita si in-trupata pentru totdeauna la regatul Polonici".

Bogdan afla c. polonii, cu Palatinul de Liov, starostelede Sandomir §i trupele din Przemygl, din Podolia4, au trecutpe la Hotin, care ramasese al lor, Ca acolo alergase sa-i intim-

1 Asa, de altfel, si in actul de supunere al lui Alex5ndrel dupridisparitia lui Bogdan. Dar de acolo, la 17 februar 1453, lipsepeclausaChiliei; v. ibid., pp. 58-9. In schimb, a vorba si de sofia lui Hunyadi(e curios ca pentru dinsa se intrebuinteaza termenul de dump) careinseamna nepot"). V. mai departe.

Bogdan se afla la Iasi. Forum Filistinorum, la 24 martie;Szabó, Szikely Okleveltar, III, pp. 62-3, no. 451. Solie de la regepentru pace, Iorga, 1st. lui ,Pefan-cel-Mare, pp. 351-2, no. 1.

3 forga, Acte i Fragmente, III, la aceste date.4 0 intrebare do la Cracovia, la 1451, dna trebuie ca trupele ru-

sestisa mearga intii contra moldovenilor sau intii in Silesia; N. Den-susianu, 1. c., 112, pp. 10-11, no. VI. Li se raspunde cracovienilerca Rusia e prdpadita de navalirile tatarilor si moldovenilor; ibid.,n-1 urmator.

207

sa-si

2

1'44,

pine AlexAndrel, cu eeboieri mai avea pe 1ing. dinsul, cAcicei dth de clpetenie, Oaneea logorAtul i Costea Andronic, ea-zuserti In singeroasa biltalie de la Támásanil. Dupd ce se tre-cuse Prutul la FAlciu, Cronica polona singura vorbeste de untratat in toatà forma prin care el ar fi consinglt sà fietolerat numai in tara sa pinA ce, peste patru ani, copilullui Ilie va avea virsta de saisprezece ani, socotitá camajori-tate In Moldova; in schimb ar plàti un tribut anual de 70 000de galbeni turcesti2, care se pare cu totul imposibil. Oricum,nu existä nici un act care sä intdreascä aceastà asertiune,cum nu existA unul pentru tributul din 14373

Fapt este cä, orice s-ar crede in ce priveste acest tratat,cu conditii asa de putin satisfdcatoare, Bogdan astepta pepoloni In retragerea lor, care se fAcu, poate, in calea spreCetatea-A1b6, pe la Crasna, spre Prut, unde lush' s-ar fi in-.tilnit in cale pexiculosul codru al Tigheciului. i asa, Inp6duri furl cele mai mari pierderi ale polonilor, i dintreconducsatori, dar, dup'a ce n.v1itorii fuseserà siliti a sefolosi si de sistemul husit al caralor, lupta se desiAsoara,in ziva de 6 septembrie, la luminis. alarimea lui Bogdan sed'adu la o parte, pentru ca pedestrii s. cada asupra trupelorpolone, greoaie, care nu puturti s reziste4. In lupta birui-toare Bogdan int11neste pe piregilabul de llotin, Manui15,care sprijinä atacul, ostilitAtile, prezentate confuz de Dlu-gosz, urmarindu-se i ..pe la Birlad.

Iorga, Acte i fragm., III, p. 16 si urm. Cr. §i Picot, Chron.d'Ouréki, p. 71 si urm.; Xenopol, in Ada. Soc. ft. gi Lit, din. Iasi, I,p. 604; lorga, Chilia gi Cetatea-Albd, p. 102 si urrn.

Redusi la 7 000, de Wapowski.Dlugosz, ed. 2-a, XIV; Lewicki, o. c., pp. 51-3; Rykaczewski,

Inventarium, p, 258; Index actorum, no. 2687 (pregUirea expeditleila 6 iulie).

4 Descrierea din Dlugosz analizata amAnuntit in V. Parvan,Alexcindrel-Vodet gi Bogdan-Vodd, Bucuresti, 190, p. 50 si urm.;Iorga, let armatei, I.

5 0 scrisoare de la Iasi, fail data de an, Iorga, .Doc.pp. 36-7, no. XII.

208

2

8

O

Ard., I,

Deci intrusul nu putea fi izgonit. Marinka trebui deci saceard din nou concursul regelui Casimir, care ar fi fostdispus, de, nu s-ar fi incurcat in Lituania, BA facà prima cam-panie regard dincoace de Nistru. Polonii, care venird in'lunar mic, nu cutezard sä dee, in tara necunoscutä ci plindde surprinderi, o noud luptd, qi din nou apare oferta aceia,ciudatà a tributului moldovenesc, sedzut acum la 50 000de galbeni.

Atunci, in afard de cercul prietenilor dinastiei lui Hie ifal nobililor poloni ajutátori, fitsari acela care prin trädareera sd. rapeascd Moldovei singurul om in stare s-o apere,Cálugdrul Aron, care-0, zicea Petru-vodd, se strecurd pintila satul Rduseni de lingd Suceava, unde, asigurat acuma,domnul petrecea la o nuntd, a unui unchiu al acelui Petru",Oaspetii §i Vodd insuci erau stdpiniti de aburii Vinului,§i astfel lovitura izbuti (16 octombrie 1451). Sco din ateacasd a bucuriei, biruitorul polonilor, puindu-se crima lui inlegiiturd cu ins* tdierea capului Sf. Joan Botezdtorult, fudecapitat5 pe locul unde fiul sau, tefan-cel-Mare, era sdridice o capeld expiatorie, care, ispravita de nepotul de fin,Bogdan, traiecte, modesta §i pind astázia.

Cdlugdrul, care se oferise a imparti Moldova cu fläcdulMarinkdi, o pastrà pentru sine, afard de Cetatea-Albd, undepircälabul fail nume se tinu nebiruit4. Dar la Chiba, subinfluenta lui _loan de Capistrano, vedem pe regele Ladislaugindindu-se a intemeia, in cinstea Sfintului Bernardin, omdndstire a Observantilor Ordinului Sfintului Francisc5.

1 Inscriptia la Eug. Kozak, Die inschriften aus der Bukovina, I,Viena-CernAuti, p. 117.

a Dlugosz, ed. 1-a, II, p. 80; ed. 2-a, XIV, p. 100. Cf. Lewicki,o. c., II. pp. 40-1, 51-3 ; Inventarium, ed. Ryksczewski, p. 258.

3 I. Bogdan, Cron. Mold., p. 144; Cron. inedite, pp. 36-7.4 Dlugosz, ed. 1-a, II. pp. 80-1 ed, a 2-a, XIV, p, 100.6 Tort. Tar, 1901, lase., II; lorga, In Coml. Lit., XXXV, p. 671

Scrisoarea e din 6 martie. Trebuia s& fie un ungur §i un secuiu. PentruCetatea-Albá, pe linga I. Bogdan, in Cony. Lit., 1901, p. 247 §i urm.§i Tanoviceanu, ibid., 462 §i urm. §i Cociubinski, in Mem. Soc. din

209

La 24 februar Alexandrel statea la Vasluiu i putea facedaruri de pescarii la Nistrul. Din parte-i, Petru pare sa fifost Inca de atunci, nu omul vreuneia din Puterile crestineInconjuratoare, ci, poate dintr-o legatura cii Vladislavmunteanul, un ocrotit al turcilor, desi era Inca destul detare ea sti nu i se poata impune i lui tributul.

Peste citeva saptamini, Hunyadi, sigur de pacea pe treiani cu turcii, poruncea brasovenilor sa nu se dea drumulfostului ostatec la turci, Vlad, fiul lui Vlad Dracul, care,scapind de acolo, poate in cursul uneia din expeditiile hal-canice ale guvernatorului, trecuse eine stie cum in Moldova

acuma se oplosia In ArdeaP.

Tratatul din Adrianopol cu turcii care ni s-a pastrat,din fericire, In copie, are data de 13 april 1452. Prin elMohammed al II-lea,caruia-i umblau prin cap ginduri cu multmai mari decit o rafuiala cu ungurii i cistiguri la Dunare,intitulindu-se: cu mila lui Dumnezeu mare domn si mareemir, sultanul Mohammed-beg, fiul marelui domn, emirulsultan raposatul Murad-beg" si invocInd pe Profet, versiunileCoranului si cei o mie iunul talmacitori ai lui Mohammed,jurindu-se pe sufletul bunicului i tatalui, pe al lui si pecapul lui si al fiilor, pe trupul sau fagaduia, lui Pan

baronilor unguri 1inite pe trei ani. in pace se cuprindea,pe lInga Ragusa si despotul Cheorghe, cu privire la care,mediatorul, care e i martor, cu voievodul Vue si Inca unsirb, se dau toate asigurarile si Chilia i ce se line de dime,

incepind de la Severin, cea dintIi la Dunare",Vara ca, de o parte si de alta, 01 se cladeasca noi intarituripe linia marelui riu.

Odesa, XXIII, pp. 79-198. Bogdan, In Mem. Ac. Rom., XXX; cf.Iorga, in Coml. Lit., 1. c., p. 5)5. V. sl mai departe. Un Niccolo Paoloacolo, Noiret, Documents inedits pour servir a l'histoire de la dominationoinitienne en Crete de 1380 a 1485, Paris 1892, p. 486.

Costachescu, o. c., II, p. 407, no. 111.2 Iorga, Doc. Ard., I, p. 37, no. LXIV.

210

cetalile,

si

tnsu5i,

1

in ce privcste pe Vladislao, se admitea o eiudatii atirnaresi de un snleran .Fi, de anal: Inca Vladislav, Voievalulromanilor, sa p1deasc i sa faca domniei mele ce e datordornniei mele, on en tribut ori cu altti slujba, si tot asa ce edator regatului Ungariei sau guvernatorului, ascultare,supunere si indatorire (andiencia, obediencia et obligacio)sau si alte slujbe". Situatia aceasta, asa de gingasa, e apoidcfinita mai de aproape: 5i, daca va satisface in acesteaambelc parti, st ramiie in pace; iar, daca nu ar plati ce da-toreste mie sau dumisale guvernatorului si chiar domnilorUngariei, fiecare parte sa aiba voie a-I tulbura si a-I sillla pace, i cu aceast a sr, nu se socoata cii pacea a lost calcata".Dar si aici se vede influenta lui Vladislav insusi, ca aldoilea mijlocitor al tratatului, care tinea sii asigure tarii saleputinta de a-si avea domnii cari-i plac, iar nu cei ce i-armai aduce vreun strain: si Vladislav acesta, care a acumdomn peste romani, el sa fie domn pina se va ispravi acestarmistitiu, si, daca s-ar intimpla ca, in timpul pacii, elVladislav, sii moari, nici o parte sa n-aiba puterea de a facedomn in Tara Romaneasca clecit pe eel pe care-i ca fi inbit(dilexcril) ;ara. i acela care ar fi atunci domn peste romani

rimiie In acea stare pinii la sorocul mai sus aratat"1.Amlasul i Fagarasul nu furl totusi restituite lui Vladis-

lay, care, In septembrie, le pomeneste In titlul sau. Nu serestituira nici pribegii, dup5. o invoiali deosebita err Scaunelesatesti, si fugarii din Tara Fagarasului nu fura trimesiinapoi. In ciuda acestor jigniri, domnul muntean consimtiasa strecoare pe aseuns, pe la Braila sa, la Chilia, pe careHunyadi o considera ca proprietatea sa, armele necesarepentru apararea Impotriva oricui2, Din Lipova, In aceiasiluna, Hunyadi In calea spre Curtea3 copilului-rege, aritaacelorasi oameni din Brasov ca, in adevir, el a faeut o In tele-weo deosebitit cu Transalpinu14.r,

Iorga, Acte fi fragm., III, pp. 23-72 Iorga , Doc. Ard., I, p. 38, no. LXV.3 Uncle se intilreste la 20 noiembrie tratatul din Adrianopol.

Ibid., no. LXVI,

211

sa

1

si

$1 Alexandrel moldoveanul cAutä IegLuri cu Ungaria,la 12 august 1452, el dadea un privilegiu de comert brarve-

apoi, la 17 februar 1453, se inchina, din Suceava,in toata forma, lui Hunyadi.

Se dddea ca fiu pind la moarte" aceluia pe care-I intitu-leaz4 Ianu§ voievod, namestnicul dumisale craiului Vladis-lav §i stdpinitorul §i domnul a toata domnia ungureasca".Nu se uita nici sotia lui, care-i va fi doamna pina la moarte2.Legdtura e contra orica'rui du§man. Ea nu era sa-i serveascaIna' contra lui Petru Aron", care in curind apdru din nou.Tot a§a de putin §i cealaltà legaturd cu puterea rivala, aregelui Casimir, caruia, cu tot atita sinceritate-i juraadica era pus sa jure de sfetnicii cari se jucau cu tineretelelui prapinde, la 23 septembrie 1453, in cetatea Siret:ului,cu obi§nuita faga'duiala de infati§are personal0.

IncI din 1452 sultanul tingr, care se gindea numai lamgretia §i la prestigiul Constantinopolului, incepuse luptacu imparatul Constantin Paleologul §i, dupd o eroicd rezis-tentd, acest Constantin, al pieirii murind el insufi pe ziduri,cetatea impdrdteascd ajungea En miinile lui Mohammed alII-lea.

Potrivit cu armistitiul, care nu se putea rupe ca acela din1444, Brancovici in prima forma se gindise a-1 cuprinde

acest an, 1452, din Vasluiu, A1e7candru d6dea un privilegiubragovenilor; I. Bogdan, Doc. Mold, din sec XVXVI in arhiveleBragovului, Bucuregti 1905 pp. 29-33 = Tocilescu, o. c., pp. 49497; t. Nicolaescu, Doc, slavo-rom., pp. 105-10; Costkhescu, Doc.Mold., II, p. 759 gi urm; cf. Mem. Ac. Rom. VIII, p. 239 gi urm; ori-ginalul In Bibl. Ac. Rom. Pee. 8; Iorga, Ist. lui ,tefan-cel-Mare, p.320, nota 29

2 Bogdan, Cinci documente slavo-rom., 1. c., pp. 58-60; Hurmu-zachi, IP, no. 1; Costachescu, o. C., II. pp. 762-63: HET028

IINEOCNO Ad Or3M8 Ad MN Toenco544 MOEN C1MOk.TH..

Kaluzniacki, In Hurmuzaki, IP, pp. 656-8; Cosrehrscu, Doc.Mold., II. pp. 765-6. Pe Ale6andre1 II mai anam sus, in Bucovina,la Banila, in 1455; ibid., pp 769-70.

212

nilorl,

1 In

t

§i pc acest imparat2

Hunyadi nu se misca in ajutorul acelornenorociti crestini pe cari-i ajutara doar, in ultimul mo-ment, citiva venetieni si genovesi; ba un mester ungur, ple-cat de la Hunyadi sau cazut In carsul campaniilor balcanicein mina turcilar, -Urban, indrepta tunurile lui Mohammed.Pe cind chlugarii pribegi ajungeau la muntenil, ba ohiarsi Tina in Ardeal, unde cutare ajunse vladieA in satul refu-giului sau si crescu urmasi vlAdici dintre fiii taranilor2,tinarul rage Ladislau Postumul, ajuns la majoritate atitde puternicul gubernator" ffind acuma, despoiat de toatetitlurile -sale, s_i de voievodatul Ardeahilui, 'An:11111nd doarspan ereditar al Bistritei" altii avind voievodatul fi co-nicInda secuilor3 , arata sibienilor ca, Indemnat si spri-jinit si de alti printd, ar fi dispus sareinceapA razboiul contraturcilor (dar fa'rei a rorneni de catastrofa constantinopolitana,pe care o myurase esential tratatul sirbesc din anal trecut)4.Dar peste citeva sdptamini se putea da asigurarea ca in acestan nu se va face nimic, decit pregatirile, care fura zadar-nice, ca si tot ce se facea cu asemenea mijloace In toatacrestinatatea catolica , din dieta de Imperiu de la Re-gensburg, dar ca, la incheierea unei paci care se dadeaacum in spinarea lui Hunyadi, care, el, nu contenea saarate ce facuse contra pAginilor5., se va produce o actiunemilitara de recuperare6. Oricum se faceau lucrari de Intl-rire, peste -yechea cetate, in Brasov7.

Dar nici in 1455 nu se incercg nimic. Decit doar spanulde Bistrita", xecunoscind ce dusmgnie fusese, In ciuda pa-cii, intre el si Vladislav, asigura cti, _In ciuda acestei impie-dicari, care nu s--a putut Inlatura prin nici o mijlocire, el

1 Teutsch, In Arch. f. sieb. Landesk., N. F., II, p. 156 §i urm;Iorga, Notes et extraits, IV, p. 6-5 0 urm.

2 V. Iorga, Sate f i preoti.3 Iorga. Doc. Ard., I, p. 39, no. LXVII.4 Ibid., no. LXVIII.5 Ibid., pp. 40-1, no. LXXI.6 Ibid., p. 41. no. LXXII.7 Ibid., no. LXX.

213

ingdduie comertul cu tara aceluia care-1 supamse asa deInuit (15 noiembrie)1.

Inainte de sfirsitul acestui an 1455 situatia se stried ins4si mai rdu decit inainte de treciitoarea pace. In adevdr, indecembrie, Hunyadi se plinge cii un Radul Gavrut", cuturcii, a luat prin surprindere, tratatul din Adrianopolnemaiavind, de altfel, valoare, cetatea Saan, care e Orsovadin insuld (Ada-Calk). Domnul Insusi furios cd ardeleniitin la dinsii pe fiul lui Vlad Dracul, Meuse a se preda siarde unele sate sasesti, ba chiar si mosii", ale lui Hunyadichiar ; regele cerea vecinului sa inceteze asemenea purtdri,crici astfel se vor lua mdsuri contra lui2. Era vorba de insusiFrigurasul, pe care fostul guvernator si-1 Insusise, vorbind defortilreata noastrd Filgarasul" i Valahii necredinciosi"ii dadeau asalt3.

Rezultatul fu risturnarea lui Vladislav prin ingaduireatrecerii, mult timp opritd, a lui Vlad, care era sa fie poreclitTepes. Era, cum ni-1 prezinth i chipul, reprodus in multetablouri, un om mare si frumos, care arata facut anumepentru a domni".

Situatia in Moldova pa'rea mai stabild. 5i fai,d de Polonia,prinsa in greutiiii cu teutonii, lituanii tatarii, Ii va facebine socotelile acela care acum In Moldova rimasese fiirijnici un rival. La 6 octombrie 1455, daruia, Marincii,masd numai cu o feta, purtind numele, Indlitinat In familie,de Anastasia, pe care o va si inzestra, veniturile de la Siretiu,Volovii i Hotin3, pentru ca, la 30 iunie 1456, dupa ce dii-duse un privilegiu liovenilor°, Bd. Neii regelui, socotit ca

1 Ibid., p. 41. no. LXXII.2 Ibid., pp. 42-3, no. LXXIV ( = N. Densusianu, 1. c., 112. pp.

70-1, no. LVI).3 Ibid., p. 42. no. LXXV.

Memoriile lui Aenaes Sylvius Piccolomini. Aici se raporteazildupa brosurne contra lui §i cruzimile, in parte desigur exagerate;cf. Iorga, Studii $i doe., III, p.

6 kaluzniacki, In Hurmuzaki, IP. pp. 667-8, no. DXII.o Ibid., pp. 672-3, no. DXV.

214

rLI-

4

LXXIIIV.

ai

unic suveran, cele mai marl promrsiuni; va ceda v5duve1lui Ilie Siretiul §i Volovatul, se va judeca pentru Titina§i Hotin §i va presta jur5mintul personal, afará numai daanu va avea In fag pe tatari sau alti duvnanil.

Dintre ace§ti altii" el §tie sã In Faure pe turci, cariaparuserä Inca din 1454 in Marea Neagra', amenintind maiales Caffa, dar dind o spaimá celor din Cetatea-Albg, cari.cerurá ceva cazaci" de la genovesi2.

Pina." la 26 iunie din aceivi an, Old Hunyadi lucra InBanat contra turcilor3, Vlad luase in stapinire tara, de §iVladislav era apArat de acei puternici boieri olteni, din Cra-iova, cari au pus i piatra de mormint la Dealu pe riimLiiteledomnului lor, We, in circumstante necunoscute4. La 3 iulie.panul de Bistrita, stind fag la fa t5. cu turcii", credea càpoate sa recomande pe acest ocrotit brapvenilor, pe timpulcit el se va lupta pentru scaparea Belgradului, Inainteacaruia aptiruse Mohammed al II-lea5.

In acest moment, cind se autau cu desperareHunyadi, care, In acel an 1454, apArase Semendria, prinsesela Cru§evat pe Ferizbeg §i arsese Vidinul, dar sultanul aparuseintre Sofia i Pirot5, §i el trebuise, In lipsa contingentelorromâne§ti de care despoiat de vechile sale rosturi, nu maidispunea, aci era doar cgpitanul general" al regatuluipentru o armata pe care el Insu0 trebuia s-o adune, siprimeascä foarte recunoscator §i mulimilo dezordonate pecare, In pornirea misticä pentru Hristos, i le aducea fana-ticul ca1ug5r Joan de Capistrano. Tot pe atunci §i Moldova

1 N. Densusianu, 1. c., 113, pp. 64-7.2 Pe larg, Iorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 113 §i urm.8 Iorga, Doc. Ard., I, pp. 43-4, no. LXXVI.4 Declaratia lui Basarab-cel-Mic; I. Bogdan, .13ela1iiic,p. 149,

no. CXXI.5 Iorga. Doc. Ard., I. p. 44, no. LXXVII.5 N. Densusianu, I. c., 112, p. 48, no. XXXVII. V. Tagliacozzo,

Victoria Mirabilis, ed. Lemmens, Quarecchi, 1906; Von Soden, DieKriegszuge der Nurnberger nach Lichtenberg und nach Ungarn, 1857,§i Chronilcen der Deutschen State, Nurnberg, III; v. p, 409 ot suiv.

215

aliatii,

ajunsese fn cliental& turceasa, fara Ca Bogdan cel -ucissa fi putut fi razbunat i Inlocuit, cum se Meuse In cealaltaTark-Romaneasca, printr-un prietem al lui Hunyadi.

Legdturile cu lumea fmparateasca a turcilor incepuserapentru aceasta tara de. mai multa vreme, §i chiar in ceprive§te pa Alexandru, omul polonilor, care nu poate sa fiealt fel asigurat In Cetatea-Albd.

In adevar, mi aclaua moldovenosc, de la Neamt chiar,la Cronica. serba-moldoveneasca, unind istoria universalacu grija lucrurilor din Balcani, pina ai la moartea lui Bal§adin Zeta, §i cu imprejur5.ri1e din Moldova §i din Tara-Roma-neasca, Inseamna intr-o nota finala ca in anul 6961 a lostarhiepiscop chir Iosif din mängstirea Neamtului, sub bine-credinciosul voievod Alexandnu", pentru ca pe urrna sapomeneasc& sfinlirea de arhiepiscopul sirbese" Nicodim alui Teoctist1, ceea ce pare a fi o grepalà, numele lui Teoctist,altfel de origine necunnscuta,. dar om de mare autoritate,aparind numai sub Petru2.

Dar acest Nicodim de la Ohrida era patriarhul slav alsultanului, qi legatura bisericeasea indruma spre eea

1 I. Bogdan, Cron, inedite, g. 96, "Lucrul a fesi semnalat gi inter-pretat de Paryan, o. o., p. 90 urm. El mi-a scapat In 1st. Bisericii,unde am tratat dospre raportul cu Nioodim. Cf. gi notila semnalatatot la. Panvan, dintr-un manuscript nemtean, la Melchisedec, in Rev,p. ist., arch. si fil., Ill, pp. 136-7. no, 72. V. cronica din Putna, inI. Bogdan, Cron. mold. p. 144 ; Cron. moldo-polonci, ibid., 174, i obser-vafiile lui I. Bogdan, ibid., p. 249 gi urn'.

2 Obseryalia lui Paryan, o. c., p. 99.3 Pentru corespondenta fals1 dintre Stefan i Scaunul obridan,

v. acum in urma Laskaris, In Buletinul franc= al secliei istorice a Aca-demiei .Rorndne, XIII (1927), Cf. P.P. Panaitescu, in Bev. hist. duS. E. ear., VI, pp. 174-6, V. gi Starine, XII (1880), pp. 253-4;Jirecek, in Byz. Zeischr., XIII, p, 20; Noyakovic, ia Glas., LXXVI(1908), pp. 1-62; Arsenie de Pscov, Cercetdri, si monografii, pentruistoria Bisericii moldovenesti (in rusegte), Petersburg, 1904; luerarilebulgare ale lui Snegaroy i Trifonov, in Machedonschi Pregled, V

216

gi

poli-tict..

IncA. din 1454, de altfel, un sol polon in irrperiu putea s.afirme c'a" ambele 1,ari rarcti pli;ficke tril.ut, La chiarcà s-ar fi facut in ele cersd turceke el kcuitailorl.

Petru Aron2 clklea linistit din Suceava un privilcgiubrasovenilor, la 12 august, in clip a chicr cir d scarta regatu-luiUngariei si a crestinitAtii apuscre se hcfgra la Belgrad3.El biruise in anul precedent, 25 mart, la 1V'chile pe Alex-gn-drel, care belly i stricat, mai cerc6, din Banila, in fundulBucovinei, un ajutor de la pokni, contra tatarilorla nevoie, un acthipost4, apoi se retrase sà" moar5, de veninla Cetatea-A1b65. Petru avea cu dinsul mai de demult petoti cei care stAtuserd un moment ling6 ultimul domn legi-timist: pe Oan6 Pintece, pe Duma al lui Brae, pe Hodco alCretului, pe Costea Orgs, pe pAharnicul Micul si, dintre ceimar noi, cu cari ne vom mai intilni, pe Lazea Piticul, peToma Cindea, pe Ignat Popescul i Joan Boureanulca dregnori in functiuni, pe loan vistierul, Dragos paar-nicul, Petru Iezereanul Comisul si Tudor Posadnicul6. La1456 ti adauga. pe Bratul, pe Manuil, pe Mihul

pe Stanciu, pe loan Báiceanul, pe pircglabul Petru,(1929); Miley, n Izvestia ale Soc. de istorie din Sofia, V, pp, 113-28;M. Lascaris, Ioachint,metropolite de Moldavie, et les relations de l'Eglisemoldave avec la Patriarcat de Pec et l'archeveche d'Achris, din Bale-ti-nul Frances al sectiei istorice al Academiei romdne, XIII (192-7).

1 Iam Valachiam Moldaviamque, terras regni Poloniae, Turcusiuris suilecit. Iam vectigal illi annuum praestatur et capite censosomnes illarum regionum accolas constituit; N. Densusianu, 1. c. IP,p. 52.

2 Act din Cotnari, 25 august: Costachescu, Doc. Mold. II.pp. 508 9, no. 135; de la Neamt, in decembrie 1454; ibid.,pp. 516-17.

3 N. lorga. Doc. Ard., I, p. 44, no. LXXVIII; Costachescu, Doc.Mold., II. p. 796.

4 N. Densusianu, 1. c., IP, pp. 659-60, no. DIX.8 I. Bogdan, Cron. med., p. 37,

fictul din 25 august 1454; Costachescu ; Doc. Mold., II,pp. 508-9, fio, 135 Oreste Popescul, Glum documente moldovene, I,Cernauti, 1895, i3p. 8§.

211

§i,

logord-tul,

zi,

pe pircalabul de Hotin, Sin, fratele lui Costea, pe Cosma allui Sandru, pe un Drageslav, un Duma Micaciu, un RaduSpiltarul, un Micul postelnicul, un Ilie Vistierul, un MihulStolnicul. Cei din urmg care rgmasera (in 1455) cu Alexan-dru trebuiserg sà-1 pgraseascO.

Doug versiuni ale vechii Cronici moldovene§ti arata ehacest Petru al III-lea a dat turcilor birul pe care-1 refuzaseAlexandru-cel-I3un, de si Petru-vodà lasä srt se int,eleagil

si sub acesta se plgtise. De fapt, avem scrisoarea slavongde la Sarucan-beglie, mosia europeang a emirului asiaticde Sarucan, prin care se inseamng plata celor 2 000 de ducal ide aur la care fusese taxatg, pentru bog-Alia Cetgtii-Albe,Moldova: dacg In trei luni se va implini filggduiala adustide priceputul §i bogatul boier si negustor Mihu logofiltu,bine: iar, de nu-i voi primi, stiti voi ce Va a§teapt4"2.

Dar nu e vorba de un act pornit de la voievodul singur,cum fusese pentru celglalt Petru cedarea Chiliei Care un-guri. Am vgzut care era situatia in anul 1455, cgci la aceastadata s-au stabilit acum In urmg documcntele farg insem-nare de an care se raportg la aceasta hotgrire3. Ungariastgtea, la eapiitul armistitiului din 1452, In asteptarea uneilovituri otomane, oricind posibile, si neastimpgrul proveca-tor al lui Vladislav-vocla, un om in fond pasnie si fricos,fAcea str se prevadg ceva, care In fond ingrijora si pe Hunyadi,fácindu-1 sg Indemne la acea crestere a Intgriturilor Bra-§ovului. Serbia insg§i fusese invadatil, In ciuda situatieide inrudire a despotului §i a atitor servicii aduse. Deciboierii Moldovei, cari §tiau ca sultanul, a,Fezat in Constan-tinopol, dispune de o flora, care a si luat in stapinire totArhipelagul, si cari erau siguri cà nu li se poate da nici un

V. si ce Insemnam acum treizeci de ani, In 1st. lui ,,Ctefan-celMare, p. 321.

2 Kaluzniacki, tn Hurmuzaki, p. 670 si urm., no. DXIX; Ulla-o. c., p. 88. Alte editii in arnanuntitul studiu al d-lui Franz

Babingber, Fratilor Aletandru i Ion I. Lepadatu, Bucuresti, p. 28nota 2. Ct. Iorga, Privilegiul li Mohammed al II-lea pentru Pera,In Mem. Ac, Rom. II, XXXVI (1913).

3 Babinger, I. c.

218

1

nitchi,

ajutor, cu StrImtorile inchise, de genovesii cari mai Os-trau Caffa, cdrora jupinii din Cetatea-AlbA, adicA

arAtaseril dusmAnie si cari pierduserA, prin nistepescari de acolo, rilscumpilrati de la tatari, castelul Lericide la gura Nistrului, cumpArat, recent, de fratii Senarega,de la aceiasi tataril se sfAtuirA ce-ar fi de fAcut pentruca nu piará tara", care nu-si avea Inca pace cuatotpu-ternicul sultan. Din insArcinarea lor merse Mihul sä gaseascApe sultan In campania sirbeascA, i ei se inspAimintaril aflindce ridicata e aceastii sumd2. Dar ea trebui sA fie plAtita.

Actul sultanului3, cu toatA amenintarea ce cuprinde, aratAcA. domnii nostri erau inconjurati de respect In cancelariaslavonA a noilor ImpArati. Mare le domn i marele smirsultanul Mehmed-beg" ca i In tratatul din 1462 seindreaptA catre cel de bun neam si Intelept i vrednic detoatà cinstea i lauda Joan Petru Voievod i Domnul Molov-lahiei", salutInd pe Nobleta-Sa cu heretisire plinA deiub ire".

In anul urmAtor, de la Ieni Derbend, adicA Pasul Nou,In Bulgaria, mergifid spre Belgrad, la 9 iunie, Mohammed alH-lea acorda negustorilor din Cetatea-Alba, Intre cari erauunii bogati italieni ca Hector Mansano i greci ca PetruManu4, s. meargA oriunde In vasta ImpArtitie cu marfalor, pe care o aduceau si de la Liov si, prin Liov, din Europacentralti3.

Prin furtunosul avint al multimii sdracilor" culesi dinItalia, din Germania de loan de Capistrano, Belgradul

1 Iorga, Acte i fragm., III, p. 32 pi urm.2 Costticheseu, Doc. Mold., II, p. 800; Babinger, 1. c., p. 5.

Reprodus In facsimile la ibid.4 V. Iorga, Acte i fragm., III, p, 16 pi urm. Cf. acelapi, Chilia pi

Cetatea-Albii, p. 110.5 Friedrich Kraelitz, Ostnanische Urkunden in turkischer Sprache

aus derzweiten Halfte des 15. Jarhunderts, In Sitzungsber, din Viena,1921, pp. 44-6; N. Iorga, in Rev. 1st., X (1924), p.. 105. Privilegiu&Hui Fetru pentru brapoveni, 2 iunie 1455, I. Bogdan, Doc. Mold.,

219

pircg-labii, Ii

fill

izbuti sá fie mintuit1. Era ultimul mare serviciu pe carefiul chenezului Voicu ii facea crestinatatii Intregi.peste citeva saptilmini, la capatul tuturer stradaniilor supra-omenesti el inchidea acei ochi care totdeauna privisera drept,in semnul crucii, la datorie.

In loonl lui ramasesera doar, pe linga o nobilime tot-deanna gata de tulburari, un rege abia de virsta, un fiual sau al lui loan, Ladislau care, mostenind comitatulBistritei, trebui, in situa0a in care se afla regatul, sa fierecunoscut cApitan general, si un altul mai tinar, Mateias,care nu se gindea atunci ce mare viitor 11 asteaptd.

Politica lui Joan Hunyadi nu numai ca Inceteaza cu dinsul,dar Inca din 1457 regele Ladislau II prezenta Ca pe acelacare cu teroare, ucigind §i izgonind, a lovit in domni de ainostri credinciosi regatului, i i-a pus devotati de-ai 5ai2,adaugInd ca el a adus pe turci in Serbia, ca prin MihaiSzilagyi, prin capitanul de la BeIgrad, a arestat pe Gheor.gheBrancovici, i-a taiat degetele miinii drepte si 1-a stors debani.

Din toate intinsele posesiuni numai frumosul eastel go-tic de la oimus se pastreaza In forma de la inceput, cel de laInidoara fiind fundamentul prefaeut apoi de regcle Mate-ias. Mai tirziu numai Mateias va darui lui Szilágyi, cutitlul de guvernator al regatului, pe care-1 avusese loan,Bistritat cu vidicul ei §i Valea Rodnei3.

Totusi regele nu intelegea sa se desparta de serviciileacestor oameni de toata isprava din cari rasarise si neamul

pp. 34-6 Tocilescu, o. c., pp. 503-4; t. Nicolaescu, Doc. slam-rom., pp. 112-5; Costrichescu, Doc. Mold., II. pp. 771 2. La15 ianuar 1456 pentru lioveni; Kaluzniacki, in Hurmuzaki, IP.pp. 672-3; Costichescu, .Doc. Mold., II, pp. 777-8. Actele In-chinaril g i la Costächescu, Doc. Mold., II, p. 797 gi urn'.

1 V. descrierea din Iorga, .Notes et extraits, Iv, p. 136 gi urm.Vaiyodas nostros transalpinensem et rnoldaviensem, nobie et

regno nostro fideles, alios occidi, alios epeIJi fecit et corum locoalios, quos sibi obligatos fieri putavit, superindnxit; N. Densusianu1. c, IP, p. 87. no. LXXVI.

6 Ibid., pp. 115-6, no. XCVIL

220

f

Apoi,

hunyadesc, a§a de oropsit acuma. Inca din 1457, amintindcite servicii adusesera la paza vadurilor ace§ti romani dinjudetele Lugo§, Sebeq, Mehedia, Am la§, Cra§ova, fir-zava, Comiat §i Hadia", el li intarea toate privilegiile,adaugind ca ele formind o singura unitate militara, nuse va numi niciodata un strain peste ace§ti chenezi §irobin, oprindu-se §i orice danii pe parnintul lor. Comiatul,rascumparat de la Hunyadi de oamenii de acolo, e legat nedes-'Agit de celelalte judee. E deci un privilegiu de natiune,ca al sa$ilor odinioard. Nici o judecata nu se admite decit aGontelui lor, cu apel la Curte. i iobagii lor se bucura desoutirea de anume instal*. Intreaga aceasta lume militaraiu va plat], tribut", iar pentru bir§ag nu li se vor putea luaacestor cavaleri armele, caii de vinat §i §oimii (ayes). E ointreaga cavalerie româneasca aicil. Ca sa. se Impoporezeaceste tinuturi se dadu voie iobagilor de pretutindeni sa sea§eze in ele2.

Intitulindu-se §1 domn al Tarilor Fagarasului §i Amla-§ului", Ylad, care Intrebuinta mijlocirea bra§ovenilor, cd-rora li Mama privilegiul de comert, t§i trichina" incli-nantes e tradus Ain române§te capul §i capetele tuturoralor OA in sinul §i sub Ocrotirea regelui" §i avind inainte, cumera natural, frica de turci", facea s i se promitaadapostireadincolo de muirti, el insu§i avind apere, cit va fi inmijlocul lor, §i curn Muse inainte de coborirea in rara,contra oricarii primejdii (6 septembre)3.

Ceea ce s-a petrecut pe urma arata ce mizerabila era poli-tica aceasta cre§tina.", mai ales dupà ce nu mai era sfatul

garantia unui om ca Hunyadi batrinul. Vedem pe Vlad,'inseptembrie Inca, arátind in ce grea situatie pune, nefiindpace intro Ungaria §i sultan, cererea ce i se face, printr-unSol anume, de a urma pe tatal sau §i pe Alexandru-Aldea,dind drum o§tilor sultanului care Ardeal, aceasta pe

N. Densusianu, /. c., 112, pp. 92-3. Cererea de tncorporare aCornitatului, ibid., pp. 94-5. No. LXXXI.

2 Ibid., pp. 112-3. no. XCIV.3 Iorga, .Doc. Ard., I, p. 45, no. LXXIX.

221

sa-i

II

Bugg alte cereri contra crestinatatii. El ar putea sä pri-measca asemenea condiii, dar nu o face cu privire fra-teasca prietenie ce o are cu brasovenii. Pentru a scapa de oasemenea strinsoare, el cere ginditi-va voi ca, atuncicind un om sau un domn e puternic si tare, atunci poate facepacea cum vrea, iar, cind e fär. putere, unul mai tare vaveni asupra lui si va face cu dinsul cum vrea" sa i setrimeata 150-200 de ostasi alei, WA' zdbava, ca sa vadaturcul, pe care-1 va retinea, ce-i poate vent in ajutor, si el vaspune ea si aIii vor

Nu avem raspunsul brasOvenilor, cari de sigur nu vor fitrimis, si nu vor fi putut trimite, pe nimeni. Dar, In decem-brie, fiul cel mai mare al lui Hunyadi, un om pornit, gatasa traga sabia, ceea ce-1 va aduce, dupa ce ucisesepe contelede Cilly, sa-si puie Insusi capul pe trunchiu, din poruncaunui tiniir rege pe care-1 turbura faima acestei familii devalahi", arata ca Vlad acesta, care, ca pribeag, fagaduisemulte, se poarta rau, facind pagube de cind capatatdomnia, nedovedind nici o credinta mariei sale regeluinoua", asa Incit, cu voia regelui, se trimite acolo un DanVoievod ca s rastoarne pe ram] vecin: asigurarile acestuiaar avea mai multà valoare, i deci trebuie ajutat2. i nuera de ajuns: in Amlasul, care nu era deci sub puterea luiVlad, se asezase un calugar roman, careli zice fiu deVoievod", care pune In vedere unor brasoveni ca Ii va davamile de la Ructir si Braila. Indignat, Vlad aminteste cuma fost tratat el insusi In Ardeal, cind era pribeag, vrind sa-1prinda in Geoagiu i sa-1 ucida, de hatirul lui Vladislav-voda, de la care singur, Lard ajutorul altuia", capatatdreptul si apoi a facut o pace pe care ei o in astfel fata deun om de credinta catolica", adica fata de un crestin3.

Daca, in cazul lui Ladislau de Hunyadi, era vorba numaide un om de partid i de un tinar nesocotit, dar Vlad se

1 Ibid., pp. 45-6, no. LXXX; I. Bogdan, Relatiile. pp. 94-5,no. LXXIII stiri brasovenilor despre turci.)

2 Iorga, .Doc. Ard., I, pp. 46-7, no. LXXXI.Ibid., p. 47, no. LXXXII.

222

si-a

la

sin

Id

alipise de unchiul lui Ladislau, Mihail Szilágyl in cepriveste Ardealul, unde comanda Osvald de Rozgon, cpa-nul secuilor2, era vorba de politica regatului insusi.

De acum inainte, ca sprijin crestin la Apus, romann voravea pe un om ale carui mari calitati au fost de la Inceputcontrabalantate de fatalitatile originii i situatiei lui.

Vazindu-si fratele minat la moarte, el insusi grapat,dar despoiat de averi i tinut Inchis, sub paza arhiepiscopu-lui de Esztergom si a lui Ujlaky, Minas Voievod ardelean3,Mateias, inaltat la demnitatea regalà, a adus, de sigur,dezechilibrul acestei prime zguduiri. Felicitat de papa pen-tru o alegere in care vedea vointa lui Dumnezeu4, recoman-dindu-i continuarea fara intrerupere a luptei cu turcii, elva avea de la inceput contra lui o mare parte din nobilimeamaghiara, careia-i era destul cu stapinirea, pe care o judecatiranica, a batrinului Hunyadi.

Noul rege nu intelegea sa se indeparteze de traditia mare-lui parinte. Si el ii simtea datoria luptei cu turcii. i elpastra legaturi cu neamul românesc3 cu crestinatatea rasa-riteana°. Dar marea i greaua amintire a lui Sigismund, domnin toate partile i nicaieri, II apasa. Pentru o asemenea misi-

1 I. Bogdan, Relgate, p. 93, no. LXXI.2 Iorga, Doc. Ard., I, p. 47, nota 1. Cf. I. Bogdan, Vlad Tepee,

passim, si Iorga, Lucruri nouci despre Vlad Tepe in Cony. Lit., 1901.Scrisoarea ha Dan, la I. Bogdan, Relgale, p. 100. Ca nu e vorba deDan al II-lea, o arata mentiunea serviciilor aduse crestinatatii deparintele sau cu acelasi nume.

3 N. Densusianu, 1. c., 112, p. 87 si urm.4 Ibid., p. 95. i urm., no. LXXXII. V. n-le urm. $i apel catre

Mihail Szilagyi, ca guvernator al regatului; ibid., 102-3, no. LXXXVurm. Si catre Elisabeta, vaduva lui loan; ibid; pp. 108-9, no.

LXXXIX.5 Regulamentul pentru Ardeal (1463); ibid., p. 146 si urm. Erau

scutiti de a merge la razboi, pentru a pazi castelele, iobbagioneshungarici sanguinis".

Galeotus Martius, in Schcvandtner, o. c., p. 168; Pic, o. c.,p. 134, nota 5 (privilegiu slavon pentru Ragusani; Miklosich,Mon. Serbica, p. 434).

223

t

51

une imprAstiatA si zadarnicA ii trebuia si o putere militarAde un caracter general, universaP. Dar in aceastA subredAcreatiune a lui, incapabilA de a rezista tAranilor Moldovti,el unea pe hus4ii lui Giska cu nobilimea ungureascA si cusasii ardeleni. Desi tatAl su voise sA-1 insoare cu Elisabeta,fiica lui Brancovici, menitA sA rArniie in credinta ortodoxáa omului cu care se fAcuse impAcarea in 1451.3, el nu s-asprijinit pe fortele acestuia, fAcind politica sa proprie inBosnia3,

Sub Mateia§ an dispgrut acele admirabile elemente roma-nesti pe care, pinA la sfirsitul vietii, Joan Hunyadi care sesimtea una cu dinsii, le-a acoperit cu cele mai mari laude4ci dintre care la 1452 el alesese ci pe Banii Severinului, caridau un document din Sebef: Mihail Ciorna i Petru Danciu,care-ci Fi zise: de Schee. DacA un Pongracz e span de Jidova

Korxratbv 'ray (3Mycov Thos: tratatul diaconului loan cätre lm-ptiratul Joan Paleologul; Migne, Part, gr., CVIII. c. 970.

2 N. Densusianu, 1. c., 112, p. 4 si urm., no. III.3 Ibid., pp. 22-3, no. XVII. De la unul din acesti nobili cumpArA

Joan mosia Brusturi; ibid., p. 34, no. XIX. Dar regal de mosii inBanat; 'ibid., pp. 26-8, n-le XXIII; pp. 48-9, no. XXXVIII.Pe ling5. Deva el avea i Gurghiul; ibid., p. 29 si urm., no. XXIII.

As V. si Ibid., 112. pp. 2 si urm., 49 si urm., 39 si urm., 43 i urm.Danie a Drencovei din Banat lui Nicolae de Bizere; ibid., pp. 3-4,no. II; cf. ibid., pp. 11-4, n-le Nobilul Chendris, riullui Cindea, avea i polul de la Poarta-de-Pier, unde erau In jur nobiliidin Di-insus, din Ciula, dinPestis, dirt Clopotiva, din Riusor (si unBástirabâ) ; ibid., pp. 21-2, no. XVI. La Dealul Negru, la Valea, laCiulisoara, la Grosi, erau tot de acesti români. Dar, pentru serviciileaduse tatalui, Matias dAruieste in 1461 pe Ioan Chenderes; ibid.,pp. 138-40, no. CXVIII ; p. 138 si urm. Tot asa pentru loan dinIlia; ibid., pp. 141-2, no. CXX. Pentru un grup, ibid., pp. 156-7,no. CXXXVI. Cf. n-le urintitoare.

5 Ibid., pp. 14-5, no. X; pp. 45-6, no. XXXV. La 1454 regele-ipunea la dispozitie i filisteni, cumani, románi i tatari"; ibid.,p 47, no. XXXVI. Dar la Orsova e ungurul Emeric; ibid., pp 39,no. XXVI.

224

1

VIIIIX.

§i Sim lau, el da la doi romAni grija pildurilor1. Si, la 1457Andrei Dan fusese, sub Hunyadi, jude de Caransebe§, ur-ma§ii lui parind a fi unguri2. La Orastie se alegea, la 1464,ca jude, un romAn, Matei, fiul lui Vlad (Ladislau).3

in schimb, Mateia§ admise ca grupele privilegiate dinArdeal, legindu-se din nou Intre &le prin actul de unire dela Media§, in 1459, sa creeze, nu o baza de sprijin pentrudinsul, ci tocmai punctul de plecare al unei acliuni menitesa-1 rastoarne4; era vorba doar de opozitiala trimiterea orica-rui delegat regal. Dar, mai presus de toate , se afirma exis-tenta unui stat ardelean", unui regnan transsilvanense.

In aceste imprejurari, ca sa apere un scaun a§a de primej-duit, Vlad trebui sa se gIndeasca la un alt sprijin. Supunereacare turci, in felul cum i se oferea, Ii jignea o tinerete gatade isprävi si, trait intre ei, el Ii cunoa§te prea bine ca safie influentat pima la paralizia fricii de din§ii. Atunci, dela sine, Fara vreun Indemn din aceasta lume ungureascaunde abia cursese singele lui Ladislau Hunyadi §i nesfirsitegreuta'ci erau sa steie In calea lui Mateia§, ales rege de oparte numai a unei nobilimi satule de improvizatii valahe,pe cind un intreg partid raminea credincios lui Fredericde Austria, rege al romanilor, care nu §i-a parasit niciodatadrepturile asupra Coroanei Ungariei, Mateia§ el insu§icrelnduli drepturi §i asupra Austriei §i fiind sortit sa moarala Viena, Vlad scoase din adapostul unde va fi stat de

1 Ibid., p. 51, no. XL. Nobili rorndni (din familia Mdcicag), agre.gati la franciscani); ibid., pp. 57-8, no. XLVI. Pentru marea avereteritoriald a familiei, ibid., pp. 68-9, no. LIV.

2 Ibid., p. 85. no. LXXIII.8 Ibid., p. 151, no. CXXXIII.4- Ibid., IP. p. 120 gi arm. Se admitea, In caz de primejdie din

partea turcilor, ca nobilii gi secuii sd se poatd addposti In cetatilestisegti.

22515 Scrierl istorice vol. I N. Iorga

mai multä vreme, coborIndu-se poate chiar de la Marl-nul Iancu-Voda", de care fusese legat tatal sau, Bogdan,pe tinaml care era A fie tefan-cel-Mare fii-1 trimise cuceva oaste de-a lui ca ssali ia Scaunul In stapinirel.

tefan nu va fi §tiut.ca Petru Aron, contra ca'ruia era s'ase dea lupta, eautase o noutt asigurare in legtitura de la29 iunie 1453 cu Po Ionia, promitind sa vie pentru omagiula Colomeia sau la Camenita, afara numai daca' va fi bolnavsau 11 vor retinea tatarii. Va trimite i oaste In sprijinulpolonilor, In Prusia sau aiurea, patruzeci de suliti sau pa-tru Bute de calareti, armati cu lante frumos §i rázboinici",iar, dach' se vor rilscumpara de la teutoni, contra carora sedadu lupta treisprezece ani2, fortaretele, el va contribuila aceasta cu darul de patru sute de frumo§i boi moldove-ne§ti. E gata, de altfel, sa devie §i cavaler al cre§tinalatii,venind Insu0 cu oastea contra spurcatei pa'ginimi" (pro-phana gentilitas), pe care o tilmace§te numai In ce prive§tepe tatari. El va tinea la dispozitie pentru o asemenea cam-panie pe fiul fostului han, Seid-Ahmed, care, prins la poloni,nu va putea fi liberat rara voia domnului. Asigurind veni-turile Marinkai la Siretiu §i Volova't, dar nu fi la Hotinfi Tefina, cu privire la care va discuta personal cu craiut, darfilm ei, Anastasia, 1§i va avea zestrea, el e cel dintii carefagdduiefte un tribal anual, sub forma de daruri", polone§teupomynlcy, ca pensa homagialis", Ma a se specifica naturaacestei valori. Dar rezerva pentru acea Intrevedere §i ce ise mai ceruse despre cetatea §i ora§ul Cetatea-Albä, precumai matàsurile, boii, mieii, harmasarii (ambalatorii) riti

caii, vinul do Malvasia §i alt vin".

1 So incercase a se aduce In locul lui Petru Aron §i un lituanian,pe care 1-am indentificat cu Berindei, care, boier de pe la 1439 (Costa-chescu, Doc. Mold., II, p. 62), desigur f§i alaturase §i el vreo originedomneascä ; Dlugosz, ed. a 2-a , XI V, p . 216. Cf .IIorga , 1st. lui $ tefan-cel-Mare, p. 60.

2 Hauréau, v. c., p. 200 §i urm.

226

Astfel de Indatoriri se luau de acela care vorbea de cin-stea ci. credinta 8a crestineasca" (Logoftitul Petru,nobilis etgenerosus dominus Petrus, cancellarius terre Moldawie",scria romanecte: christianica")1.

Istoria romdnilor, vol. IV,Bucare§ti, 1937, p. 64-120.

1 Kaltaniacki, in Hurmuzaki, IP, pp. 64-7; CostAcliescu, Doc,Mold., II, pp. 779-83. UrmeazA privilegiul, larg, pentru lioveni;Kalulniacki, 1. c., pp. 677-83; Costächeseu, Doc. Mold., II.pp. 788-91. In acela§i timp §i al brapvenilor.

CARACTERISTICA LIM §TEFAN CELMARE

Apoi §tefan isi asternu de mcarte i trecula cele vesnice in ziva de 2 iulie din acel an 1504, inceput,spune cronica, prin prevestirea unei grozave ierni, dupacare venirai ploi mari si vArgri de ape si potoape".

Pe lespedea frumoas6 de la Putna, sie insusi de multgatità, urmasii nu ga'sir5. vremea s umple locurile goalepentru anul, luna §i ziva

Fusese inainte de toate un ziditor detarà. Cgsise anarhie,cu patimi care rägreau in fiecare moment si pe care nici ovàrsare de singe, fie si a celui mai scump, nu le putea potoli,si Lisa o boierime impàcatá cu sine si asculatoare de domn,in care cu bunkuviincg. tinerii yeneau sà ieie pe urm6 loculbarinilor cari se duceau. Boierimea in care nu mai eravechiul spirit maramuresan de oameni nestapiniti, gata deorice incàierare si usuratec trecind de la o ascultare la alta,privind, din tatà in fiu, tara, nu numai ca o movie, ci si cao pradal. Se crease acum o altà lume, care nu-si mai aminteanesigurantele,capriciile, desele rgsturnari, Mradelegile nepe-depsite si omorurile in serie de la inceput. Alexandru celBun pa'rea inviat, cu aceeaci sigurg statornicie si intelep-ciune, dar cu un brat mult mai greu, pentru oricine-i stain cale.

N-a venit anume ca s fach ra'zboaie. Ele i s-au impus.Numai gata de luptá putea s'a' se fac6 respectat, si biruintaaproape sigurA era singura chezasie fatà de vecinii lacomi,gata s6 se arunce la cel dintii semn de slaliciune. De lainceput si-a facut o oaste, si dupil cele mai grele incercari,a tnnoit-o.

A lost bun crestin prin faptä in feta cite unui contempo-ran caVladalugilrul, care era astfel prin creding numai.S-a umplut i impodobit 'Moldova de bisericile pomenirilor

228

sfirgitului.

de inaintavi vi amintirilor de propriile biruinti: la minastiri,ca Putna, Voronel,u1, Neamtml,. in forma cea noia, cu multcea mai larga, adaugindu-se ctitoriile boierilor, vi in oraseuncle din and in cind rasarea clomnul impartitor de dreptate,devi hrisoavele se scriau mai mult, dupa aceea, la Suceava.

Dar nu, era de ajuna sa fie cineva un bun crevtin pentrua fi, cind el jignea tara, la adapostul acestui greu buzdugan.Sinatul neamului I-a avut in Bullet vi mai ales fiinta luiintreaga a trait in el. Dar fag de remand din jos el a avutluta numai legatina personala cu Vlad Voda, pentru caindatá grija-i de capetenie in aceasta parte, dupa luareaChiliei, sa fie a gospodarului care nu sufere ca in fata caseisale sa fie eine poate sa-1 intreaca dupa aceleavi civtiguri.

Dar, adesea biruitor asupra unor demni basarabevti"sau munteni", cari-1 primejduiau prin ei in§l§i sau prinlegaturile cu turcii, n-a crezut Cali mai poate adaugi Incao tail. Aceasta pentru ca in socotelile pe care ise sprijineacugetarea, aceea era alta movie, vi allii aveau asupra eidreptul.

Fata de contemporanii sai din crevtinatate, a fost nesfirvitsuperior, devi nu s-a facut infativat cu laurii cesarilor pefrunte ca jumatate romanul Corvin Matiav. Avea mult maimulta pricepere decit acesta vi nu se lasa ispitit de onaririlecare ratacesc, nici imbatat de laudele care se ingramadescasupra calor puternici. Cazimir al Poloniei trebuia sa-1dezguste pentru greutatea cu care trecea la fapta, pentruuvurinta cu care se lasa Incintat de formele goale, iar pe ur-mavii lui i-a privit mai mult ca pe nivte copii nebunaticicari nu vtiau pretui comoara batrinetelor unui astfel devecin.

Turcii i se ivisera in fata cu gloria cuceririi recente acetatii imparätevti de un -Una"- viteaz ca dinsul, care nudispretaia pe crevtini vi a cautat legaturi cu dinvii. 1.-adat seama ca, intrind in milenara traditie a Bizantului,Mohammed al II-lea nu intelegea a se aveza ca stapinitorde-a dreptul, pe malul sting al Dunarii, unde-i trebuianumai forma, formalitatea inchinarii vi plata tributului.Acelavi tribut la nevoie 11 arunca vi el in gura lupului.

229

Dar nu s-ar fi coborit, ca domnii de la munteni, pina laactul cAlatoriei la imparatul cel nou.

Acesta raminea pentru el paginul" ca i cei1a1i nil*rati" ai hordelor tataregti din Rasarit, de ale carer navAliripradalnice a stint sa se pazeasca, altfel decit Po Ionia vesnicnavAlita, arsä si InsingeratA.

Nu mostenise o lupta pentru cruce si nici un sentiment descirbA fata de necredinciosi. RApede lnsa, fr A' alba caindemn ura, el a simtit lupta pentru cruce ca o datorie,0datoria aceasta,Invremile cind statea mai bine cu ambitiosulMohammed, cu moliul Baiezid, n-a parAsit-o niciodata,ca linie hotaritoare, Indata ce tinta politica se ridica maisus de nevoile momentului.

Traia intr-o vreme apriga, In care singele ornenesc se varsalarg. Nici el n-a fost zgircit cu acela al dusmanilor, ba chiarde vreo doua ori cu al boierilor sAi. Dar increderea lui erasigura gi, de la o vreme, ajutorul parintesc cald,

Dacti prin cavalerism se Intelege bravura de la Nicopolesau sfidaiea sort ii de la Varna, el n-a fost, Intr-o epoca decavalerism, un cavaler, dar, daca un cavaler a fost loanHunyadi, nimeni nu i-a fost mai asernenea dintre urmasidecit domnul Moldovei prin buna pregatire, prin curajulde a Infrunta riscul, prin dispretul fata de moarte, dar fAranimic din periculoasa pasiune a aventurii.

Era mai ales lin suflet infratit cu al multirnilor neamuluisari, In care hota'rau marile idei calauzitoare, care ne-au fostsprijinul de-a lungul veacurilor: mosie, mogtenire, dreptate

drept, pentru care era gata sa se ia oricInd.Aceasta Insusire de dreapta cumpanti i-a erupt nenoro-

cirile care s-au abatut asupra atitor cavaleri cari au deservitastfel cauza careia ii consacrasera viala lor.

Marea virtute a rasei sale gasise in el cea mai deplinhIntrupare. Aceasta Ii face mai rege decit regii i, decit lin-paratii vremii sale mai ImpArat.

Pentru partea cavalereasca a fintii sale, pentru care maiales se pretuiau atunci oamenii, a primit laude mari si dela papi si de la scriitori deprinsi a imita frazele marilor ro-mani, cari Insa aveau i fapte de aceeasi valoare, dar pentru

230

§i

partea cealaliti, pentru jertfirea a ceea ce personal i-ar fiadus §i o mai mare glorie, numai sii nu i se vatüme sera,pentru aceasta bátrinul rrize§ sub criciulrt de osta., n-a cripritatdecit recunWinta nemuritoare a neamului s5u, care, nepu-tindu-1 sfinti in biserica, 1-a 1n6ltat cu mult peste fiintaomeneasa. In necontenita, spornica poezie a legendei.

Istoria .Romdniior, vol. IV, Bucureati, 1937,p. 249-252 §i: Sfa.taxi pe intuneree, vol. II, Bucure§ti, 1940, p. 37-41.

0 FAMILIE DUMNEASCA. IN EXIL

Cine cunoalte pe Petru chiopul, afarà decei ce se ocupa In special cu trecutul nostru? Pentru eic hiar, acest nume nu de§teapta nimic. Intr-un veac de pasi-mai vulcanice, de rautati caracteristice, de vitii räspicate,in acest veac al 16-lea, ap de plin de viata §i de coloare,aceasta figura palida, fail relief, nu e la locul ei. Ce vecinistraluciti o Inconjura 1 Zdrobitorul sau contemporan MihaiViteazul, furtunosul Ioan-voda cel Cumplit, LapuBneanusIngerosul, anacronicul Despot, a§a de curios, asa de strainde singele §1 obiceiurile noastre, aBa de simpatic In luptacu mediul, care nu-1 Intelege Bi-1 distruge la urma ; Cercelal Munteniei, autor de versuri italiene, frate al unuicompilator de gramatici grece§ti, mare senior apusean, acarui cu1tura-1 pune alaturea cu umanistul Despot. In pro-pria famine a lui Petru, ce picturale figuri sInt acesti ultimiDraculesti: Mihnea cel Rau, ucigatorul de boieri, MirceaCiobanul chiar, tatal lui Petru, neinfrint intr-o viala deluptä, Chiajna, mai ales, solia acestuia, mama dcmnuluifugar, de care voim BA vorbim, Chiajna In care, sub formade ambilie nedomolita, traieSte perseverenta lui §tefaneel Mare qi a familiei Bale. Avem, Intre figurile de a doua

)mlna, macar un Alexandru cel Rdu, un Patra§cu cel Bun.Petru e numai Petru .5`chiopul.

TotuBi putine chipuri din trecutul nostru intereseazamai adinc pe cel care patrunde In intimitatea lor, decltacesta. Lipsa sa de originalitate, care ar parea ca trebuieSane Indeparteze de Petru, e tocmai Insu§irea care ne atrageSpre dinsul. Un Mihai Viteazul, un Ioan-voda, care au ofigura a lor, sInt ei, Inainte de a fi oamenii timpului lor.CercetIndu-le viata, ne lovim pretutindeni de aceasta origi-nalitate, care-i scoate In parte din epoca lor. In neInsemnatul

232

Petru -$chiopul wan Intilnirnumai pe reprezentantul epocii.sale: vom intrevedea-o fará diformatii Twin aceastabanaIa, fara nnghiuri de prima.

0 conditie neaparata pentru a obtine aceasta intuitiee un numdr mare de doeumente private. In adevar, documentelepuMice asupra unui astfel de om mu pot fi decit putinesau meinsemnate. Cron icele ce se vor ocupa numai In treacatde dinsul, actele puhlice, venite de la -el, mu pot interesa,fiindca ele nu manifesta, flu afirma mimic. Nu ne e dor sa-icunoastem In amanunte viata de domn, ci viata sa intimaar avea, daca poate fi cunoscuta, tin pret pentru noi. Umani-tatea sa ne-ar interesa.

Din fericire, doeumentele de aceasta natura nu lipsesc.In Co lumna lui Traian din iulie-cctombrie 1883, B.P. Hasdeuanunta publicarea unui numar deacte, 4e nature.' mai multfamiliara, acte care, alaturea cu altele, tot Zn romdneftescrise, au vazut lumina -In volumul XI al colectiei Hurmu-zaki". Iezuitul N. Nilles publicase in ale sale Symbolaead ilustrandam historiam Ecclesiae orientcais in terris coronaeS . Stesiae orientalis in terris coronae AS' , Stephani, II (Inns-bruck, 1885), unele din documentele privitoare la exilullui Petru, documente aflatoare In Arhiva de Stat din Inns-bruck. Publicatia Hurmuzaki ne d. altele, asupra aceleiasiperioade din viata sa. Pe baza acestor date, am putea vorbidestul de pe larg de soarta domnului pribeag si a familieisale. 0 calatorie la Innsbruck mi-a dat prilejul sá adunimensul numar de amanunte, pe caxe-1 ascundea depozitulcitat din acel ores.

Nu expun aici Imprejurarile In care as fi _Mut o desco-perire, cu toate ca, neocupindu-ma tle zisa perioada dinistoria noastra, aceasta rni-a fest intii impresia. _Nilles apublicat unele din actele transcrise sirezumate, in Intregime,de mine: Academia Romanà propusese chiar invatatuluiiezuit lucrul pe care am avut fericirea sa-1 due la capatdaca mormintul exilatului 1-am gash eu Intli, portretulf iului crescut intre straini fusese vazut la Ambras de D. Stur-dza, inainte de mine.

Lucrurile acestea le-am stiut Insa mai tirziu numai.Cind, In cea dintli zi a sederii mele in Innsbruck, unde sco-

233

stic1á

puri Fitiintifice de alta natura ma adusesera, harnicul arhi-var, Dr. Mayer, Imi puse Inainte trei pachete groase, de acaror prelucrare stia tot asa de putin ca si mine, am simtitacea emotie indescriptibila, In care numai prostii cu inimastrimta vad o miscare de vanitate. 0 istor'e de exilnecuno-scuta, petrecuta pe acest pamint asa de strain nouti si a§ade indepartat? Un domn de o limbil si de un singe cu minesfirsindu-si zilele aici? Un copil parasit de noroc, un orfandomnesc, omorit de neprietenia clirnei, de cgoismul lacomal strainilor?

Am luerat doua luni aproape in palatul guvernului, si, Infiecare zi, ma apropiam cu aceea§i pioasä curiozitate dehirtiile ingalbenite,care inviau sub ochii mei o viata co maatingea atit de aproape, dureri, care ma miscau asa de adinc.Cunoasterea Simbolelor, a brosurii profesorului Him, era-tindu-mi zadarnicia iluziilor mele de descoperit or, n-au slabitentuziasmul, cu care despoiam pachetele mele. 0 muncti maiindelungata insemna o placere mai intensa. Si astfel, duprtrnIntuirea acelor pachete, cuprinzind in special actele neno-rocirii domne0i, am mai inceput cu acelasi zel riiscolireadocumentelor de orice natura, datind din aceasta epocitRecolta mea a fost bogata.

E una din cele mai frumoase amintiri ale studiosuluimeu... exil In Apus. Cu fiecare hirtie petrecuta cu ochii,figurile vechilor mele cunostinte se Intregeau, alte perso-naje noi Imi rasareau Inainte, Wind tabloul mai variat,mai plin de miscare. Am vazut astfel nici o privelistenu rascumpara pe aceasta desIacindu-se tot mai clarIntreg alaiul de pribeag al bOtrinului domn, Intreaga Curtealui de surghiunit: doamna Maria, fiica lui, §i grecul Zotu,barbatul ei , o atit de interesanta canaliel Irina doamna,cu istoria ei de iubire, Sunamita acestui batrin David,si plapindul ei fiu Stefan. Mitropolitul Movila si Gheorghehatmanul, Vitoarea Maria Cercheza §i Ferdinand de Kith-bach. Atita rautate,atita lacomie, atita stupiditate prudenta,atita nenorocire adevarata si desavirsital E un roman, tmroman trist, cu atIt mai miscator, cu cit acele lucruri aufost.

234

Cadrul insusi, in care lucram, ma ajuta a infrlege aceastAviata' trecutii. Nu totdeauna are cineva fericirca de a cunoastetraiul unor morti In locurile chiar uncle au trait aceia. Dinodaita unde lucram, puteam deosebi la stinga cursul supe-rior al Innului, cu muntii care-1 inconjoata albi Inca deninsoarea lui februar. Aveam la ,spate biserica parohiala,Pfarrkirche, unde se odihneste oasele copihilui Stefen ; cole-giul iezuitilor, uncle s-a dat tinarului schismatic crestcr( atrebuincioasa pentru a-1 face sa moara in sinul biscricii ca-tolice, era la citeva sute de psi in dreapta.-Acelesi Inn, acarui apa se strecura repede, stralucind sub soarele cu dareraze ale muntilor, dedesubtul pitorescului pod de fier, uda,In aceeasi dhectie, hail, unde fugarul s-a ople§it Intii Inpribegia sa. Spre sud, peste multe crestcte de munti,tatorul Bozen, Boltanul" moldovenilor refugiati, se escun-dea in cercul de muncele rotunjite, care-1 imbratiscaza. Siacolo la Bozen si-a petrecut ultimele zile Pettu.

In salile ta'cute ale castelului Ambras, resedinta pe aceletimpuri a Arhiducelui Ferdinand, guvernat o ul Tirclului

ce frumos era serpuitorul drum care duce de la cimitiela palatul-muzeu, urcat sus, pe coasta muntelui! amdat eu ochii de baiatul, pe care-1 cunosteam asa de binesi care raspundea asa de deplin dezmierdatoarelor descricriale lui Kühbach, de chipul roz, cu pletele lungi blondede voievod cu par de aur moale", de ocbii albastri limpeziai copilului Stefan.

M-am plimbat prin strazile inguste ale IIallului, urcindcoborind, printre casele asa de medievale Inca, Inalte,

cu forma haotical. Erau acolo recruti tirolezi cu palariaverde pe ceafA, tipind salbatic si fAcind tumba In gloduldrumului, erau amintiri glorioase de pe timpul lui Hofer

atitea lupte petrecute in valca Innului, asa de frumoasaseverA I dar acestca nu le vedeam. Ceea ce vedeam acolo

era batrinul domn fugar, tirindu-si picioarele obosite, subochii curiosi i rauvoitori, sub banuiala neprietenoasa aoamenilor de munte.

M-am dus la Bozen, unde o tirzie primAvarA fAcea, Inacest sfirsit al lui martie, arborii grei de frunze umbroase,aerul cald si aromit, zidurile Inflorite de salcim violet,

235

incin-

ai

ei

atIrnind In struguri mirositori pe piatra neagra. Am strii-Mtut stedzile acute §i curate, arcadele umede, acum ita-liene, piata unde doug limbi se lupta In aprinsele discutiiale precupetilor, podul de spre Gries, cu privelistea asa delarga, gradinile pline de ra'coare, miros si ciripiri. Ceea cema' stapinea insa nu era nici frumusetea locului, nici farme-cul de trecut al ruinelor si vechilor castele ce acopar mun-celele, In cea mai pitoreasca lips& de simetrie, nici durerossapriveli§te a bolnavilor din carucioare: Calm cu patirndmormintul uncle doarme doamna Irina §i Petru.

*i., dupa aceste deslu§iri, iata istoria, care e un roman,romanul, care e istorie.

I

Piatra mormintald a lui Petiu ii d'a elmoare la 1 iulie 1594 virsta de peste saizeci de ani. Unraport din Constantinopol arata &à tina.rul domn de atunciavea dou'azeci si cinci (altul, din acelasi an, li d'a dougzecinumai), la 27 noiembrie 1568. Dupa o scrisoare din 7 iunie1562, Petru avea virsta de cincisprezece ani. Un raportvenetian din 18 octombrie 1559 spune ca domnul a Implinitzece ani. Slabanog cum a fost totdeauna, Petru va fi aratatmai tinar de cum era, §i de aceea In 1559 el putea trecedrept copil: el nu era insa trecut de saizeci de ani la moarte;aceeasi slaanogie va fi lacut pe boierii de la Curtea sa sd-iatribuie aceasta virsta I Se va fi nascut pe la 1547.

Tata] s'au si mama sa erau amindoi oameni rai, violenti:tiranul Mircea fu un Mrbat potrivit pentru intriganta,lacoma, desfrinata femeie foarte wail", scria princi-pele Transilvaniei in 1564, monstru de desfriu", zicea ungerman la 1568 Chiajna'. Petru mai avea Inc 5. doi frati,pe Radu si Mircea, jar, dupà tat5., poate pe Alexandru, maimare decit dinsul, dom.n In Tara Romaneasca (1568-77),si pe Milo§ (care avu un fiu Vlad), precum §i mai multesurori, dintre care una, MgAduita' lui Despot, nunta tre-buia sd se fac'a in octombrie 1562 se m'arità cu boierulSocol, alta fu ceruta de solul francez la Constantinopole,

236

Grantrie de Grandchamp, prin 1566-67; fete de-ale Chiaj-nei, se casatorira cu grecul Stamati, cu Mihail Cantacuzino,cu fatal hatmanului Gheorghe i cu Gheorghe Camarasul.Ba una ajunse cadinal

Petru a inceput a domni de curind: In Tara RomaneascaIan, de la 1559 pina la 1568. Era prea copil, pentruputea insemna, In line eau in Tau, domnia. Acest om, de oblindeta neobisnuita, teal foarte rau cu -toata lumea, cuvecinii i supusi sài. Zapolya ceru destituirea lui, cei ceinconjurau pe Despot, Il priveau ca pe cel mai mare vraj-mas al acestuia desi-i fagilduise pe sora sa i un fel de tri-but de 5 000 de bani de aur-pe an; se indulmani cu Tomsa,care pradalara sub dinsul. Poporul era scurs de biruriura. Boierii cerura de la inceput inlocuirea lui. Aceasta,pentru Ca In locu-i domnea mama-sa, Chiajna.

Ii mazilira in urma. Intrti la Constantinepol, bolnav,spre -sfirsitul lui mai 1568. El fu aruncat In temnita intr-onoapte, la 2 iunie, luindu-i-se eele 100 de mii de galbenice adusese. Chiajna, fratii mazilului, surorile sale, furatrimisi indata la Cmstantinopol. Toata averea familiei

200 000 de galbeni, aproape un milion dupa a1ii,fu sechestratti, ca i podoabele. Se lag bAtrinei Mirceoaia,amenintata o clipa ou moartea, trei haine pentru fiul eidetronat i citeva mii de aspri. Un frate ar fi fost luat deambasadorul francez, spre a-I trimite In Apus la regelesau, dar e sigur ch. ifraiii surorile trecura la Konieh. Nuse pomeneste nimic cu acest prilej de at:J.0a Iui Petru, fetalui Neculai Cherepovici, sirb din Ardeal (Czerpowich),(Cherepovski), cu care el se casatorise in 1563, cind aveamai putin de 20 de ani, poate, si ea 18: soldi se despartirarapede.

Exilul lui Petru votla tinu Tina in 1574. Gthd, la aceaStadata, el se intoarse din Constantinopol, in Moldova insti

cel dintii caz de trimitere a unui domn, coboritorfamilia domneasca a unei provincii, in cealaltä era unom Mout, ineinsemnat insa ca un copil. Acel domn bun sicuret la auflet", scrie la 9 aprilie 1589, arhiepiscopul deLemberg, Solikowski, lui Montalto. XII domn cumsecade,on de toate podoabele cite trebuie unui oin de oinste",-martu-

237

au

t4in

si-I

riseste cronicarul Ureche, supus sfatului boierilor, blindla judeci4i, nice betiv, nice curvar, nice lacom": o matedfirI ac".

AT fi plins, cind &idea bani de cheltuiald la cuhne":Aceste sint lacrimile sdracilor". De fapt, nu era nici maibun, nici mai rilu decit toatd lumea.

Si-a cdptitat domnia in felul obisnuit, pliitind: a cdutatdesigur, inainte de toate, acopere datoriile. Ceea ce einteresant in aceastd dintii domnie moldoveneascd a luiPetru -vine din afard: sint accidentele ei. Nizovii, cazacii dela Nipru, aduc un domn4or dupd altul, pue in ScaunulMoldovei. Izbinda nu-i preocupd atita: lucrul de cdpeteniee sá prade. Din tovardsii de luptd ai lui loan vodd cel Cum-pilL rdsar nesfirsit lotri", care se dau drept Ioaninvial; loan Cretul, loan Potcoavid, un om ardtos, viteaz,domnesc la port si incercat in rilzboaie", tdiat la LembergIn ziva de 16 iunie 1578, fratele sdu Alexandru, Constantinfiul lui Joan, Petru, fiul mortului Alexandru" (Ldpusneanu).Petru ,Schiopul nu se arata nici destoinic, nici nedestoinic,la luptd: are norocul Insrt sà respingd, mai curind sau maitIrziu, pe njvMiLori. Atita indiirdtnicie a cazacilor plictiseaInsii pe turci: hanul ii sfdtui si Inldture aceastil piazd de

numai faptului crt izbuti Bd. invingd pe Alexan-dru, ii datori Petru viaa. Acelasi Capugi-basa, care spin-zurd la Anhial pe Saitan-Oglu, Mihail Cantacuzino, trebuia

asa se spunea In Constantinopol sii pedepseased cumoarte pentru nenorocul sun pe Petru (martie 1578). CazaciiIrish se topird in Nistru".

In noiembrie 1579, Petru vocld fu mazilit a doua oard.Prin ultimele zile ale lui ianuarie, el pleca In surghiun laAlep. Femeia sa cea de a doua, Maria Amirali, dintr-o fa-milie siiracd. de la Rodos, i o fail, Maria, pe care o vomintIlni mai departe, nu vor fi rilmas nici ele in Constanti-nopol.

Doi ani dupti aceasta, el se intoarse In Iasi, la 17 octom-brie st.v. 1582. Primise a p1iiti datoriile inaintasului sanIancu Sasul, un frate din flori al Chiajnei, ragaduise sitcreased dajdea ciltre Poartä cu 10 mii de galbeni, dilduseSultanului 200 de mii, 50 de mii vizirului, alti bani sultanei-

238

Insusi,

ndvdiire, i

sg-ei

sh-I

mame, trebuia s raspunda intr-un an iarasi 100 de mii degalbeni lui Sinan-pasa si invatatorului tinarului sultan. Ceimai multi din acesti bani erau imprumutati.

Matca fara ac" Incepe o noua domnie absolut banalal.Avem iaräsi cazaci i, ca adaus, seceta. Din istoria goala acelor noua ani de stapinire se desface o singura figura

aventurierul Bartolomeiu Bruti, dintr-o familie a!-banezi italianizatà, statornicita In Constantinopol, undeCristofor, fratele lui Bartolomeiu, e dragoman al reprezen-tantului Venetiei.

Bruti, venit In tarn sub Iancu Sasul, ocupind sub Petrulocul de ,,cmàra i capitan de Lapusna", avea un fiu, pecare voia 864 aseze, cu un bun beneficiu eclesiastic in Italia(fusese odata in Moldova i prin 1588 statea la Capodisiria).Petru ar fi dorit sa aiba si el un sprijin apusean, precumCercel 11 avea In Franta. Amindoi se intelesera sa readucnMoldova la dreaptacreding.

Lucrul se petrecea prin 1587-89. Ereticii vechi i ceiadusi de Despot, sint goniti din asezarile lor, o data supuseScaunului roman. Petru alunga din garda sa de 500 de un-guri pe toti cei cu credintele eterodoxe. Warszewiecki, rec-torul colegiului iezuitilor din Lublin, face in toamna lui1588 o calatorie de recunoastere .in Moldova. Franciscaniiramin In minastirea din Bacau ; la Roman, in orasele sasestisi unguresti de la munte, se asaza iezuitii, cu plata cuviin-cioasa", ca predicatori. In aprilie 1589, Solikowski scria laRoma, ca noii veniti au Inceput a catehiza. Yin frati ai ordi-nului din Polonia si Ardeal. Cunoscutul misionar IuliuMancinelli viziteazil Moldova. Petru era dispus sa-i lasea-si face un colegiu. Se asteptau calugari bernardini la Ince-putul lui 1588. La 19 august 1589, arhiepiscopul de Lem-berg e numit supraveghetor al bisericii catolice reformatedin Moldova. Se vorbea ea se va da lui Bruti, autorul refor-mei, titlul de protector general al catolicilor in Tarile Roma-nesti i Turcia".

Totusi la 27 august 1588, se tneheie de Petru in numele sáu, untratat de comert eu Anglia. Zvonul eA ar Ii vrut s5, se faci rege in Polo-nia e ceva mai mult decit o scorniturl

239

origi-nald,

1

ridicula.

Mai mult, Petru, recunoaste pe filioque. GheorgheMitropolitul, scrie la 15 oetombrie 1588 nunciului papeiin Po Ionia, aratindu-i ce a-a facut i declarindu-se fiuprea-supus al bisericii catolice romane". Catolicii vorbeaude un catolicism cu limba nationalà, de o raspindire abunului exemplu in celelalte àri shismatice. Bruti nu seprezinta insa niciodata la Roma, cum se fagaduise. Nu sefacu nimic, dar Petru trase cistig din simpatiile create ast-fel, dupa fuga sa din 1591.

Un calator francez, Francois Pavie de Fourquevaulx, neda aspectul Curtii lui Petru, In aceasta de a doua domnie:

Aceasta mica Curte e frumoasa, i e destul de placut s.vezi maretia i pompa, pe care o tine acest domn", caruia-isaruta mina, adus de bunavointa domnului Bruti... carene arata pe acest stapinitor In toata stralucirea sa, dindaudienta astfel:

Intr-o pieta mare, Inaintea palatului, gasiram trei pingla patru sute de soldati, Imbracati ungureste (straja luiPetru), purtind sabie turceasca la coapsa si in mina toporul(halebarda), insiruiti cite doi pina la un baldachin, sub caredomnul pe scaun i toti boierii cei mari ascultau la intimplareplingerile oricui venea. Acestia, la o suta de pasi de dinsul,In genunchi, ii aratau nevoia pe rind; si el le &idea drumulcu hotarirea ce i se parea mai dreapta".

Curtile, acute din lemn i foarte putina piatra rau potri-vita"

7nu. placura calatorului.

De la Inceputul acestui an 1591 Inca, soarta se arata vitre-ga pentru, Petru. Se simtea slab, batrin, turcii ii cereau osuta de mii de scuzi din datorie (ianuarie); aceasta datorie,pe care Incepuse a o plati Inca din 1588, era totusi enorma;se vorbea, Inca din luna lui mai, de lnlocuirea sa ; in aceeasilung, capitanul de Bar, Stanislav Golski, ii &idea de stireca un Lazar Cazacul se gateste sa navaleasca asupra-i. Re-sortul acestei fiinte slàbanoage era cu desävirsire sfarimat.In iarna lui 1589 Inca pe cind eici1e cazacilor erau sem-nalate iarasi el capatase de la turci numirea fiului sautefan ca un fel de coregent. Capugiul Emir-Halem veni la

240

Ii prin decembrie, §i in schimbul unei sume de 60 de miide lei §i multor cai, carate §i Mani de cacom (turcul gasea

tefan e mai tinar, de cum scrisese tata-sau la Constan-tinopol) dadu steagul de domnie copilului. 0 inscriptiedin mitropolia Sucevei arata ea el fu uns de Gheorghe Mo-

mitropolitul la 2 februarie st. V. 1590. Acuma se vor-bea de destituirea amindurora, §i, daca Petru ar fi primitcu bucurie s. paraseasca scaunul el insusi 11 vedem pro-iectind sa se retraga la muntele Sinai, unde avea banidepu§i, 11 durea inima pentru tinarul sàu fiu. Nepotullui Petru, Mihnea, mazilit, fusese nevoit a se face turc,pentru a-§i scapa viata §i averile. De aceasta soarta, deuna mai rea poate, inchisoarea §i exilul, se temea el pentrucopilul batrinetilor sale.

Acest copil blond, cu ochii albatri, se nascuse dintr-otirzie iubire a batrinului sau tata. Maria din Rodos traiaInca la na§terea sa, 31 iulie 1_584. Mama-i era o nal* doicaIrina. Cind doamna, care nu-i &Ouse decit un fiu Vlad, mortcopil, o fatd, Chiajna i o alta easatorita de- mai multi aniin 1591 cu Z tu S2atarul, muri, Petru ridica in S .aunuldomnesc pe mama lu_i .,5tefan Voievocl. In noiembrie 1592,la moartea ei, Irina implinise abia 30 de ani.

Pe la sfir§itur lui august 1591, Petru trimite la Constanti-nopol, cuviincios, bine inchise intr-o cutie, steagul §i cucadonmeasca, irnpreuna cu 12 000 de scuzi, cit mai ramasesedin tribut si angarii. Satul de stoarcerile de bani, pe carenu le mai putea indura saracia àrii, s-a hotarit a-§i petreceundeva in pace batrinetile.

Cind scrisoarea sosi in Constantinopol, pe la 7 septem-brie, Petru trecuse hotarul de spre Polonia. Avea cu elaverile sale §i o Curte de vreo cinci sute oameni, intre caredoamna Irina si *tefan voievod, mitropolitul Movila §ifratii sai Ieremia Vornicul qi Simion paharnicul, logofatulLuca Stroici §i Simion Stroici, fratele acestuia, Andrei hatma-nul §i Hriso-verghi, Gheorghe Canittra§uI, cu familia sa, Vasilepaharnicul, Gheorghe hatmanul, Stanciu vornicul, postel-nicii Costea §i Musteata, clericii Adam §i Teodosie, aceddin urma preceptorul lui tefan, Zotu §i domnita Maria,

24116

ca

viM

cu copiii lor, Cercheza Maria, tiitoarea lui Petru, boiernasigreci mai mArunti, trabanti i oameni de casá.

La 10 septembrie, regele Poloniei II recomancla ImpAra-tului.

II

In toate domniile sale, Petru fusese un bunvecin pentru poloni. In martie 1591, Bartolomeiu Brutise intorcea din Po Ionia la Constantinopol: silintele sale siale domnului sdu izbutirA, i, la 15 ianuarie 1952, regeleSigismund putea iscali actul de IntArire a pAcii cu sultanul.Ca multämitA pentru indatoririle aduse de dingul Poloniei,In deosebite imprejurAri, Petru cripAtase de la rege nistepAminturi dincolo de Nistru, i acolo cugeta el sA se aseze.Polonii, care luaserà, cu citiva ani Inainte, averile i capulSasului, erau Indulciti insA la asemenea cistiguri: nu numaicastelul lui Petru fusese ocupat de palatinul de Sandomir,dar fugarul fu Intimpinat de doi nobili poloni i o trupti de omie de cAlAreti, cu scopul de al prada. Se dklu o luptà intoga' forma: Petru se plinge mai tirziu CA ar fi pierdut15 mii de lei, dar multi dintre poloni platira cu viata aceas15.dobindd.

Primit astfel In Polonia, fugarul se hotari a trece pepAminturile imparatului. Apucil prin munti si se coborila Satu Mare. Acolo era la 24 septembrie, cind scrise impà-ratului si arhiducelui Ernest, fratele lui Rudolf al II-lea,arAtind imprejurarile care-I sili a iesi din Scaun. Se temeade ceva mai greu si mai crud" decit cele suferite pinaatunci de la stapinii ski, de o loviturà mai grozavA adusasiesi i prea-iubitului sAu copilas" de lAcomia acestora.Ar fi bucuros sA afle adapost bAtrinetilor sale in Ungariasau aiurea In ImpAratie; dacii Imparatul s-ar teme InsA sAnu supere pe turci prin primirea lui, cere numai un paspentru a trece la Roma, unde era sigur de o primire bunAdin partea sfintului Papa".

Petru nimerise bine: cu nici un pret, timida politicit aus-triaca n-ar fi vrut sA Inceapl iarasi lupta cu turcii, care se

242

si

artita totu§i din zi In zi mai cu neputinta de In Murat. La29 noiembrie 1590, Pezzen, solul Imptiratesc la Constanti-nopol, 01)i-due prelungirea pe opt ani a pricii. Cu toateprathiciunile turce§ti din vara anului 1591, solia cu daruri,filgAduita de Pezzen, plecase la Constantinopol, aducindtributul de 30 de mii de galbeni §i o nesfirsire de arginta'rii

lucrori de aur, de ceasornice mestesugite cu lupi urlind.Turcii fugind dupa dinOi sau miscind la sunetul ceasurilorochii, gura §i urechile, Impriratul I§i filcea iluzii asupraInrluririi acestor daruri: cu primilvara actele de dth,rnanieerau s Inceapil iar.

Inca de la 24 septembrie,cind domnul 1§i asternea cererea,Pezzen cipàta porunca sä arate la poarta nevinoviltia guver-nului imperial In afacerea fugii lui Putru, i solul se grübisa asigure pe turci, cà domnul fugar e aproape de Roma (2noiembrie 1591). La 13 octombrie, raspunsul Impturitesc fudat la cererea lui Petru: cu toatà mila pentru soarta sa, nuputeau s5.-1 primeascti. I se dadu Insà pasul cerut pentrudinsul i lunga sa suitii de oameni, cai, camile si alte ani-male, care, trásuri i bagaje (14 octombrie). Trebuia siplece, scria Ernest la 24, cit mai iute, pinri nu va prinde deveste nimeni cá se afla In imperiu. Cu patru zile inainte,ctiri rele veniseril de la Poarta.

Criltitoria trebuia s'a se facil prin Tirol ; frica de turci, deErbfeind", era lns'a atit de mare In tot imperiul,Incunostiintat de aceasta, arhiducele Ferdinand, alt frateal lui Rudolf i guvernator al Tirolului, se gräbi sg arate laCurte cá ar fi mai scurtà calea prin Carintia (noiembrie).Prin decembrie, voievodul era asteptat la Salzburg..

Petru nu se prefacea: era hotarit s mearg5. la sfintulPapa", trimisese chiar la Roma pe Anton Bruti sau Bruni,care-i aduse o scrisoare pling de bun'alvoinig. Iarna era grea,Ingot, pentru un om shubit ca britrinul domn.Cunoscind a doua slabiciune a guvernului imperial ceadintii era frica el se hotrui sà intrebuinteze banul pentrua cilprita voia de a se opri pina In primgvarà In tárile eredi-tare ale Imparatului. La 26 decembrie, Petru expediazd laPraga, cu o scrisoare de multilmiri, o sabie impoclobità cu350 de diamante. orientale §i rubine, pretuind peste 25 de

24316k

Melt,

§i calatoria lunga

.

mii de taleri, i un hanger balut cu rubine. Unnarà zececamile i doi cai foarte frumosi. Indata dupà aceasta, Petrusosea, bolnav, la Tan, patru leghe departe de Viena;arhiducele Ernest il primi in audientà la Pisenberg §i cApAtaca ci fratele stiu bogate daruri de la Petru. I se dAdu voies'A se opreasca ln orAsel pe timpul iernii. La 9 martie unordin -formal inarea aceasta promisiune tacuta: la intoar-cerea lui Rudolf se va hotarl asupra §ederii sale mai indelun-gate in imperiul.

In Tulin, la 12/22 ianuarie 1592, Petru isi lace testa-mentul : fiindcA sint cm bolnav si slab si m-a ajuns virsta".Averea-i o Vasa toad lui Stefan voievod, asupra &atria nu-rnea epitrop pe Gheorghe hatmanul, ruda sa. Irina era slo-bodA sa se calugareasea ; domnita Maria sa stea, cu ai sai,la un loc cu domnescul ei frate. Hatmanul, caun ourcuminte"ce era, raminea liber sà hotArasca asupra cresterii copilului,pe care putea sag pedepseascA, precum se face cu copiii".

Petru avea multi bani, la Muntele Sinai, la Gonstanti-nopol, la dinsul chiar. Dasi nu4 invoirA BA vie la Praga,ministrii imparatului incepmA BA se gindcasca la foloaselepe care le-ar putoa aduce Orli -stabilirea i nui om atit debogat, atit de batrin, cu un copil atit de nevirstnic. I sedadase la Tulln doi comisari, cu care sa se intekaga: Pezzen§i David Ungnad, personaj foarte insemnat, presedinteleconsiliului de Razbei al imparatului. Acestia 11 -slatuird cudibkie sa' nu meargA in Italia,unde voia sa' se aseze, ca sa'putem vorbi"1 zicea mai tirziu Petru, in limba lor si eiIn limba noastrA". Eratt acolo oameni Ili, care i-ar fi pututprimejdui viata §i averea. De ce nu s-ar aseza in tArile im-periului, tot asa de binecuvintate de Dunmezeu:pe inalurilefrumosului lac de Garda, la Arco sau Trento? Locul nu eranepotrivit, pentru Inlesnirea limbii -si altele".

Petru primi, si la 28-29 aprilie arhiducii Ernest siMathias se adreseag fratelui lor, athiducele Ferdinand,aratind dorinta stráinului i cerindu4 sà-1 primeascA,din buntitatea si Mindetea inntiscutA a Casei de Austriafaca -de acest print 'strain, bätrtn, piosi nectij it". La Tulin,

244

a trait fard sä supere pe nimeni, pratind pentru toate,retras, pasnic i dupg toatd cuviinta". Asa va face siTirol. La 8 mai, Petru Insui scrie, din Bimbach, aceluiasi,cerindu-i un adapost uncle sa petreaca singur, in tdcerelinife necajita sa batrineta". Voia sa-si cumpere o mosioard.la Arco.In urma unei recomandari calduroase a impantuJui(15 iunie), Ferdinand se hotari sa-1 primeasca. La 27 alelunii se &Aura'. ordine Ia Hall, pe valea Innului, lingaInnsbruck, pertru primirea lui. Era sa stee vreo dona luniin castelul Scheidenstein, apartinind lui Ghcorgle Fueger.Directorul salinelor din Hall, magistratii i comuna furáinvitati a lua masuri pentru aprovizionarea i sigurantadomnului. In lungile lui haine orientale, Petru se 'Area unturc oamenilor simpli de pe valea Innului. A trecut, scrieo cronica a oraselului Schwaz, in anul 1592, un pasa turccu citeva sute de turci, i fiecare a putut sd-i vada". Uraturcului era adineà in aceste tinuturi amenintate: magis-tratii trebuiau sa ia bine seama ca pcperul de jos sa nufaca nimic necuviincios" strdinului i sa pazeasca bine defoc Si lucruri ca acestea".

Petru n-a urmat calea fixatà la inceput. Se cohort prinLinz probabil, spre granita Bavariei. La Peuerbach,intimpinarà Maxelrein Si alti trimii ai ducelui Wilhelm alIII-lea, care II due pina la Scharding, unde i se prezintd clouàbutoaie de yin vechi de patru ani, un car de ovaz, pestibuni i citiva claponi. Dupà cloud zile de popas, 1i urmacalea prin Braunau, Burghausen, Trostla g si Wasserburg.In acest oras, unde-1 asteptau alte daruri, se opri domnulpentru a astepta hotarirea impartiteasca asupra sederii salein Tirol. Curios sa vada pe acest om, care venea din locuriasa de indepartate, ducele chema pe fugar la curtea sa.

Alaiul plea din Wasserburg la 11 iunie, in vase trasuri,afará de &Mari. La Grune-Hutten, cale de cloud mile de laMünchen, Wilhelm iesi inaintea oaspetelui sau, in cinsteacaruia dadu o vinatoare de cerbi: ducesa i toatd curtea safemeiasca erau de fag. Ducele insusi duse pe Petru la casapregatita pentru dinsul in capitala Bavariei. Simbata dis-de-diminega, Petru fu chemat la Neu-Vest, unde fàcu da-

245

11

in

ruri modeste, se zice gdzduitorului du; duminidiprinzi la Curte. Din porunca fui Wilhelm se ardtarà omuluigaleriile,parcul, bisericile si alte lucruri verdnice de vázut.Luni se fAcu o excursie la Starenber g, cu plimbare pe Wfirm-see, si apoi Petru fu dus la Dachau ; in sfirsit se intoarserdcu totii la München marti seara. Dupd aceastd primire,vrednicd de un principe al imperiului", pribeagul se in-toarse la Wasserburg, unde afld Indatil ci cererca sa a fostprimitd de impArat. La 3 iulie el era acuma la Hall, sit arhi-ducele Ferdinand ordond BA i se implineascd cererea de avedea monetdria din acel oras. Monetdria aceasta era min-dria deosebitd a arhiducelui, ci nimeni nu venea la curtea-iLira sd fie dus acolo; poate dorinta de a raguli pe acela inputerea cdruia era s stea de acuma, adusese pe Petru sd facdcererea sa.

Arhiducele Ferdinand era un om de lume pe drojdii,tind cu durerile podagrei o viatd bogata in petreceri. Rdz-boinic in tineretea sa, rdmAsese de evlavie aprinsà, mareprotector al iezuitilor (statorniciti in Innsbruck la 1562),mare iubitor de ceremonii pompoase fticuse in 1583,un pelerinaj la Seefeld cu o suitá de cloud mii de oameni IAvea 63 de ani acuma, si sdnAtatea-i era de mult zdrunci-natd. Era deci aplecat sd asculte toate pirile neintemeiate,care chinuird asa de crud ultimii ani ai lui Petru. Insusireade shismatic al acestuia Ii instrdinase de la inceput favoareaprincipelui care era de un catolicism fierbinte ci intolerant.

III

Indatd dupd ce ajunge, Petru se gindestea-si gAsi loc de asezare. Ar fi, spune el, la Trento, un locfrumos si mdret (principele-i. permisese sd se aseze insd laArco); orasul i-ar veni mai mult la socoteald, ca fiind maidepare de hotarele din spre teritoriul venetian si mai aproa-pe de Innsbruck, unde doreste sA meargA uneori, la domnulsdu". Si-ar da copilul la roalà alAturea cu a1i copii deoameni de cinste", §i-ar stringe averea ar imprumuta-o .arhiducelui cu ipotecA sau altfel.

246

pld-

si

Cardinalul de Modrutsch, episcop de Trento, se intorsesedin Roma pe la 16 iulie. La 29, Petru e recomandat capita-nului acestui oral, ca i celui de Arco. Suita-i ramasese laHall : Hrisoverghi insa cu ai sii, grecii Constantin si ApostolsipopaAdam plecasera .sau voisera s. plece la Venetia.

Petru alese Trento, care-i placu mult. Sigur petemeinicia fagaduielilor ce i se daduse, el inchirie chiarpe trei luni de zile, pina la cumpararea alteia, o cash' pentrucare plati opt ughi (galbeni unguresti). Alte case Wee.' luatepentru suita sa, mult scazuta. In scrisoarea-i care Ferdinand,el vorbea iarasi de ademenitoarea aducere a banilor inTirol : se va ocupa, in timpul iernii, cu stringerca lor la unloc. Punea putine dorea sa fie in pace, unde seva aseza, s poatil veni la arhiduce, sa poata merge oriunde-iva placea. precum ca om liber a venit in tara marielsale, sa poata i trai libor fail a fi supgrat de nimeni".Vora vedea cit de amar se insela, crezind ca un om bogatsi filed sprijin ea dinsul putea sit fie lasat din mina de laco-mii eirmuitori ai statelor austriace.

La Trento, Petru ar fi petrecut, oricum, mai bine. Eraintre oameni de aceeasi limba aproape, intr-o tara ealda,avind o clima mai asemenea cu a Orientului. Episcopul deTrento traia insa ruu cu guvernatorul Tirolului, i cele douilregiuni se dusmaneau econorniceste. Era apoi prea aproapehotarul venetian, si omul-tezaur ar fi putu sa fuga. IIsilira sa se statorniceaseä la Bozcn.

La 31 august, consiliul Tarilor Superioare Austriace Iida parere foarte interesanta asupraacestei statorniciri.Pusera inainte primejdia turceasca, de care nimeni, nicichiar imparatul, nu va scilpa, la o intimplare, Tirolul, apoiearacterul salbatic al acestui grosolan popor valah-mol-dovenesc, strain cu totul de obiceiurile i firea noastra",nesiguranta asupra cifrei averii lui Petru i locului undeea se and. E lns. o jertfa a religiei sale si ar fi un prilejminunat de a converti, daca nu pe batrinul tata, cel putinpe micul schismatic, fiu-sau; aducerea unei averi insem-nate ar folosi tarii, mai ales ca s-ar face asa, ea flab sa ra-mirià in Tirol dupa moartea tatalui sau. Arhiducele trebuiasa ceara, inainte de toate, aducerea banilor, stabilirea

247

conditii:

Si,

intr-un loc anurnit farg a rAta.'ci pe aiurea prestareaunui jurgmint de supunere si credintg, indatorirea de aasculta de poruncile lui si de legile tgrii, unirea cu dinsain fericire si menorocire, rgspunderea dgrilor pentra el siai sat, darea in Boris a acestora. Trebuia zg." i se dea un leein tara de lingd Adige" sau in Valea Innului".

Pe temeiul acestor sfaturi fu redactat rgspunsul Arhidu-celui catre Petru (5 septembrie). Se adAugeau alte pretenIiisi inai ridicule; nu Ta cgta sg. aducg pe nimeni la eresulsdu, va face slujba, dupg obioeiul bisericii grecesti, in easasa numai, va educe la dreapta credintà pe fiul sgu, va plg.tifurnizorilor si lucratorilor, pe care-i va intrebuinta, nu vaintgri casa, ce cugetà a-ci zidi, si o va face cum e deprinderealocului, nu va adgposti strgini necunoscuti, nu va scrieasa, Welt s'a puie pe cineva in bánuialg, nu va ratgei prin-teed, se va indatori in scris sg. facg toate acestea, :Fi 9a aduceaverea.

Rgspunsul lui Petru e foarte lung, bgtrinesc, deslinat,foarte naiv si foarte trist. In frazele supuse se vede o nemgr-ginità resignare fag cu ce i-a fost dat sà intimpine, unfatalism oriental senin si duios. Va face, cum e voia arhidu-celui, cdci n-au afarg. de Dumnezeu si de dinsul cine sgaibgmilg de soarta lor". Ii -pare rgu eg Ferdinand nu stäin bune relatii cu cardinalul de Trento si doreste sg fiepace intre dinsii. S. fie sángtos arhiducele. El primesteBozen sau Hall. Are familie si suitg puting.: 6-7 oamenide casg, trei trabanli si patru vizitii, si e gata a li da drumul.Fiul sgu are un invalgtor si trei copii rgscumpilrati de laMari: un rutean, un rus si un cerchez. Cu dinsul trdiesteginere-sgu cu un frate (Apostolu), doug slugi si doi vizitii,apoi un nepot de sorg (hatmanul), cu un bgiat mare si optcopii marunli si cu ginere-sgu, care are trei copii (unul de18 ani).. Mai sint pe lingg dinsul un popg din Cipru, räscum-parat si el cu familia (popa Adam, popa Thämb" al nem-tilor), si doi boieri. De convertit, n-aibá grijä. Ce am eucu oamenii?" Ar vrea Ina' sg-si ridice o bisericg, fie dinscinduri, in vreun unghi sau grading. Pe fiul sgu nu-1 poateaduce la altg credintg, cu toate a ni place credinta cato-

248

dna este adevarata eredinta": eind va fi mare 5tefangi se va insura cu fata vreunui senator sau consilicr, e libersa faca ce va crede. El Ins* a trait in legea sa greceasca,din opilarie: tn tara sa sint insa i alte legi, dar too trd-iesc in pace". A fost chiar, pe cind 'era el damn, un epis-éop catolic pe la dingii. Dari va plati; oamenii rai nu sintprintre ei, caci te finagi cuminte e satira 1 moi nu ras-platim nimanui 14111 tu raul". Banii Ii va stringe, cacinoi trebuie fa facem aga cum e porunca Mariei Tale". Depiparat, nimeni n-are sa-1 supere pentru dar sintgata sa piece, daca nu-i poate tine. Cu toate luatma la Trento gi a pregatit luerurile pentru iarna, se va ducegi la Bozen, unde e mai cald, gi noi avem posturi multe

acolo se gasese tot felul de poame i zarzavaturi". Poetaveni vara Ia Hall. Sa-i lase samearga pentru afaceri la Ramagi In Polonia. Pe voitorii sai de eau sa ereada, ci sane cheme pe noi Maria-ta gi va vedea la vreme lamurit(clam!) ale cui vorbe sint mai drepte i cine are driptate,cum e datina la cregtini". La 12 septernbrie, scrisoarea eaprobata, i Petru trace din Hall la Bozen, unde era agezatla sfirgitul lunii, In casa familiei Hendl. Ferdinand ii dadusevoie sa se ageze Intii in palatul administrativ, in Amblhaus"de acolo (24 octombrie). In curind insa familia i se mic-pea i casa Hendl, reparatä, ajunse destul de incapatoarepentru dinsul: doamna Irina murise la 3 ncOmbrie 1592.

Schismatica fu ingropata in mingstirea franciscanilordin Bozen, afara de cuprinsul bisericii din 1330, linedzidul, In care se afla iegirea spre parohie". Minastirea efoarte mare, cu curti interioare, dupà moda italiand, cuBali largi i coridoare intunecoase gi strimte, in care calu-garii, ruginda-se In genunchi, pierduti eu totul In lunga lorrasa cafenie, produc o intiparire migcatoare gi adinca.Intr-un vechi turnulet gotic, Sf. Francisc de Assisi, patronulOrdinului, ar fi tras clopotul, care rasuna i astazi, cinclprocesiuni tree pe linga zidurile minastirii vechi.

Mai tirziu, o capela, razimata de zidul bisericii, se ridicàdeasupra mormintului, uncle In curind era sa fie pus i tru-pul lui Petru. Capela aceea a ajuns, pe din afara putinachimbata, pina astazi. In ea, In locul de ingropare al

249

lira,

c i-a

-nu-i

first,

ducelui Daciei" asa spune protocolul din al saptespre-zecelea veac al bisericii, furd inmormintati mai tirziutumbril familiei Pelegrini si, duprt stingerea acesteia, capelafu reparat5 si prefricut5. (1683) in capeltt a Sepulcrului.Asa a fost pinil In 1884, chid evlavia unor irlandeze o impo-dobi cu tuf, ca grotà a Madonei frierttoare de minuni, careatrage astai pin5 tirziu o nesfirsire de credinciosi dinaceast5. pioasd tarrt catolic5 a Tirolului.

Inscriptia care se vedea poate inaintea prefacerii in grotrt,e aceasta:

Lui IIristos invietorul Doamnei Irina, care si-a urmatbarbatul, fugar tocmai din Moldova pentru legea sa rtipo-start in al treizecilea (al doua'zeei i cincilea, dup5.altui ver-slime) an al vietii sale, Io Petru Voievod i-a pus aceastrtpialrd, ca uneia ce i-a fost femeie prea cinstità i prea iubitrt.A murit la 3 noiembrie 1592.

Rom. 6. Am murit in Hristos, cu credint5 cä voi viquicu dinsul14' .

Zotu plecase acum la Venetia cu femeia si copiiisub cuvint c merge la Verona pentru a vinde.niste cai.Petru ramase cu fiu-srm cu femeia care inlocul pe Irina,cu cercheza Maria, fire lacom 5. rea, care nu-i fricu maisenine zilele din urmrt.

Alte nenorociri nripa'dir5 pe brarin. Cind era in Scaun,Petru avuse ea arendasi ai v5milor pe doi raguzani, carejoacrt mai tirziu si un rol politic in prile noastre, loan siPascal de Marini Po li. Cu drept sau IiIriI, acesti oamenipretindeau cà Petru, care fugise inainte ea anul de arendil

plait cu anticipatie, ziceau ei si fie implinit, le eradator cu bani. Inca de la 12 xnai, Sigismund de Po Ionia,suprtrat de asezarea domnului aiurea decit in Ora sa, reco-mandase calduros pe cei doi frati. La 20 septembrie, arhi-

1 Datoresc copia acestui epitaf, cai acea a epitafului lui Petrudate de o cronicti franciscanti, profesorului emerit din Bozen, prtrin-tele Joh. Paul Si Iler din Ordinul franciscanilor. Multumitä d-sale§i pilrintelui IIerman Wieser, parohul Ordinului teutonic, am aflatunde e ingropatil familia domneasca.

250

i

sti,

i

ducele Matei scrie pentru Pascal lui Ferdinand, si Ioanraguzanul, cdpdta la 5 decembrie, recomandatie de la arhi-.ducele Ernest. Procesul cu fratii Marini va umili multpe fostul domn, si intrigile raguzanilor, care Ii vdzuserilcererea reaping, izbutind apoi la Curtea din Praga, care-iintrebuinta ea agenti in Rasdrit, Mcurd din adtipostul luiPetru o inchisoare.

In acelasi timp, incepea Impotrivd-i o spionare de fiecareclipA, o bAnuialti pe atit de chinuitoare, pe cit de nedreapt5,bAnuialti, care, cu toate protestdrile calde si miptitoareale batrinului, apAsd asupg-i ucise.

Stafetele lui Petru cdzurà frith subt prepus. Se dtidurtiporunci, la 10 septembrie, sA se ceard pasuri la granit5.1.La 22 octombrie, niste moldoveni furd opriti la Roveredo

domnul intrebat asupra lor. Un grec de-ai lui Petru,inchis astfel, fugi: avea pe constiintti un mic furt ; la Inns-bruck, Inchipuirea consilierilor lui Ferdinand intemeiardpe acest fapt fdrd greutate o intreagd cladire Intunecatà.La 14 decembrie, se scrie magistratutui din Bozen ad nugAzduiascii pc Pe tru, dacd ar mai cere, In palatul guver-nului.

BAnuitul se indreptiltise inc5 de la 13 noiembrie: greculera un biet trabant, fàrà altà vinà decit un furt neinsemnat;Zotu, alt mare tradiltor pentru cei de la Curte, se dusesesi facd negustorie in acea Venetie plinA de compatriotd

coreligionari de-ai sdi; de einele de turc", al cdruia spion11 credeau naivii conducdtori ai Orli, se temea cit i dinsii.Voia sit vie la Innsbruck, pentru au artita prin viu graicugetul curat. Era in zadar. Comuna Innsbruck refuztt s5.intdreascd vinzarea unei case pe Innsrain, in acest oras,cdtre Petru, pe temeiul cà s-ar naste neintelegeri tareVoievod" i vecini i cá, avind casa o iesire prin grAdintiin spre un loc pustiu", toate intrigile cele mai melodrama-tice s-ar putea tese acolo. De la 14 octombrie, un fel doIago nevinovat i cinstit, Ferdinand von Kiihbach, numitcomisar pe lingA Petru, Ii incepuse interesantele raporturi:

1 Aceasta dupä cererea lui Petru chiar, care se vedea párasit deai sai. Zotu chiar pleat filet veil).

251

pina-1

si

Meuse, zicea el In cel dintli, Fara sá i se fi cerut, oarecarecercetare asupra purtarilor strainului. Cancelariul domnu-lui a fost In Italia, nu se stie cu ce scopuri. Zotu a plecatla Venetia, zic1nd ca merge la Verona. Turcii si aliatii lor,venetdenii, cauta prin orice mijloace sa capete stiri dar elnu banuieste pe Petru. Unii din oamenii acestuia plead.Fara pas din tara: sä fie ingaduit? De altminterea, are. millde straini si-i socoate a fi oameni pasnicil

Prigonirile fara temei urmeaza In 1593. Trei lucruri maiales atitau pe cei din jurul arhiducelui Ferdinand: frica deo 1nte1egere a lui Petru cu turcii, lacomia de bani si pifflecelor doi agenti raguzani, fratdi de Marini Po li.

Fara declaratie de razboi, lupta cu turcii Incepuse Incadin primávara anului 1592. Hasan, pasa Bosniei, pune mlnape mai multe castele ocupate de imperiali. Sissek e inconju-rat fail izbindd. Nadasely, general austriac, prins toamnaprin tradare. Ridicarea din nou la rangul de mare-vizir aaprinsului Sinan-pasa face razboiul cu neputinta de inla-turat. Solul Imparatesc, Kreckwitz, e arestat si moare, inurma relelor tratamente, la Belgrad (septembrie 1593). Du-pa grozava Infringere a pasii Hasan de Bosnia lInga Sissek (22iunie 1593), Sinan 1nsusi pleaca spre Ungaria, In mijloculbucuriei poporului din Constantinopol, care astepta de lainsusirile lui de ostean rázbunarea. Wesprim si castelulPalota cazura, si vizirul, silit de ostasii sal, trebui sa-sistatorniceasca lagarul de iarna. la Belgrad. Citeva biruintiale generalilor imparatesti (octombrie-noiembrie) nu risi-pied groaza ce se raspindise peste toate provinciile Caseide Austria. In 1592, Rudolf pusese sa se tipareasca rugaciunide mintuire, sa se -tie predice de Imbarbatare, sa se tragain fiecare zi, la amiazi, clopotul turcilor sau de rugaciune".In Tirolul, care se credea priraejduit, se iau masuri pentruIntarirea pasurilor, se aduna o diet& a provinciei la Bozen ;arhiducele cugeta sa cerce norocul pieii sale batrine", lu1ndcomanda Impotriva turcilor. In ianuarie 1593, consilierulde razboi Zdenko de Berca venise din nou sä se Inteleaga cudinsul, si se credea ca Ferdinand ar fi gata sa primeasca

252

pozitia ce i se oferea, lasind pe fiu-sau ca guvernator in

Petru era lag prietenul §i ocrotitul lui Sinan: de cite oria fost numit el in Moldova, albanezul era la putere. La2 august 1591, cazuse Sinan ; la sfirsitul lunii, domnul Mol-dovei Isi pafasea Scaunul. Cum se intoarce Sinan la eirma(29 ianuarie 1593), Petru Ineepe si el staruintele la Constan-tinopole. Prin iunie, Kreckwitz, Inca liber, scria impara-tului ca domnul fugar lucreaza, prin Bruti1, pe linga Sinan

Hidir pasa, pentru a capata domnia i ea are de gind saluga la Constantinopol. Antonio Bruni, vechi agent al

lui Petru, vine la Bozen pe la slirsitul aceleiasi Juni, siFerdinand il zugraveste imparatului ea un cap ascunssiret". Stiam astazi cà el aducea lui Petru scrisori de iertare

chemare de la vizir si sultan, carora li se scrisese pentruaceasta In numele lui.

La sosirea in Bozen a capitanului de Arco, Conrad Schiestl,Petru-i aratase prin tdlmaciul säu ca iarna grea oprindcora-biile de a veni la Venetia, el nu si-a putut inca stringebanii lasati la minastiri. Cind vor veni insa, e gataimprumute arhiducelui, precum i-ar imprumuta i suma,ce se gaseste la dinsul, pe numele fiului sdu. Capatind ras-puns la aceasta. oferta, ar arata i cit anume poate da cuImprumut. Mai cerea sä nu fie banuit ca spion, sà i se deavoie a m-rge in Polonia, unde regele i-a damit in dietà dou4sate2 i unde are de strins o datorie de citeva mii de lei,

1 Benedict Bartolornei e ucis In Moldova, In vara anului 1592.fiindeä f 6.cea intrigi pentru candidatul polon la domnie, PetruAlexandrovici, cit §i pentru a i se lua banii i sinetele lui Aron, mazil it a tuncca.Cristofor, sit hate, moare la Inceputul acestui an.

2 La 9 aprilie, Ferdinand intreba In aceasta privinta pe repre-zentantul san la Viena, Matei Bierbaumer, care, informlndu-se aralaca probabil e un giretlic al polonilor, spre a prinde gi ucide poate pePetru (23 aprilie). Nunciul papal Ins& in Polonia, episcopul de San-Tevero, scrie, in iunie, dupa spusele vicecancelarului polon, CA s-adat Domnului, In dieta din septembrie 1592, mosii en un venit anualde doua mil de Ilorini. Pentru aceea i yin la Bozen, In decembrie,Luca Stroici, Ieremia Movila i Gheorghe postelnicul.

253

Tirol.

si

sà-i

ei

ei

ei

sil-1 lase a merge la papa, imprund cu fiul sau, §i oriundéaiurea, lilsind ca Wog oamenii sai; sa i se ingdduie a maicurnpdra sau inchiria o casd §i a petrece vara intr-un locmai racoros, la Ila 11, de vrerne ce nu se induplecdpermitd a sta in capitala provinciei chiar.

Inainte de a cunoa,Ite aceste oferte bdnesti prhiduceleporuncelte lui Schiestl sit sfatuiasca pe Petru, facialu-seca a venit pentru altceva, aduna averea din ceA! cloudmintistiri grece,ti nu departe de Venetia". Intrevederea sefilcu la Innsbruck, unde se afla Petru la inceputul luiaprilie: doinnul ardtd. cdpitanului de Arco, cd suma ce vreasa imprumute, se ridicd la 5 000 de galbeni. Nu prime§tesd i se dea ca garantie veniturile unei värni; dobinda seva pldti anual.

Era prea putin pentru Iticomia austriacd; la 9 aprilie,Schiestl se infatipazii din nou la gazda lui Petru, spre aspune acestuia ca n-a putut Inca vorbi cu Ferdinand, dar,cd pentru un print a§a de insemnat" i de bogat ca dinsulare sute de mii de galbeni o astfel de dead e ridiculd.

Domnul n-avea, in adeirdr, sume maxi la dinsul: bogatiai sta In bani depur,d in Turcia t;i in lucruri. La cuvintelecdpitanului se umplu de mirare. Daca nu-I cred, n-au decitsä trirnità pe cineva, caruia-i va deschide toate liizile

Idditele". Schiestl, invatat de mai marii sai, nu cerea maiputin decit vreo sutil de mii de galbeni

In aprilie 1.593, dupd, dorinta lui Petru, se numesc doicornisari pentru a inapdca neintelegerea raguzanilor cu dinsul.Unul dintr-intiii era Ferdinand de Kilhbach, al doilea,avocatul doctor Johann Renner. Domnul ardtd inaintealor, printr-un lung §i foarte interesant memoriu cd datoriileca §i averile lásate de un domn roman, se privesc ca fiinda e urma§ului sdu, cá, oricum ar fi lucrul deci, el, nu poatesd fie indatorat a pläti, dupa obiceiul tarii. loan de Mariniin unire cu un oarecare Dominic luase odata vdmile inarendd, primind asuprd-le paguba de 10 000 de lei, pe careo avusese predecesorii lor, Alexie i Manea. La sfir§itulanului financiar (15 august stil vechi), ei rdmasese datoriou 3 700 de lei, care le-au fost iertat de dinsul prin act

254

a-si

siI

public, ca unul ce avea de gind si plece. Domnul n-a prhnitcererea lor de a lua iarãi arenda vamilor, dar i-a recoman-dat urmavului sau pentru aceasta, Vara a le lua insti bani.La Tulln, le-a dat dupa cerere un act, prin care recunoWeca loan §i Dominic pThltiserä sultanului 2 000 de lei dinvenitul vamilor, dar suma le-ar fi fost data inapoi, de &aredomnie. Tot asa scrisese el lui Aron Voda, din acela§i oraq,ca BA le dea voie scoate vitele ramase in tail. De celdintii document, scris grece§te, se foloseau raguzanii, faraa-i cunoWe, se pare, intelesul, pentru a-I scoate pe Petrudator cu un an de arenda, cel din urma. Acestea le aratadomnul foarte naiv §i incurcat, ca unul, zice el ce nu sesfatuise cu vreun Thocktorus" In aceasta privinta.

Incercarile de impacare nu izbutied lush*, §i Ferdinand lucre-dintti cercetarea afacerii (24 mai) guvernului statelor austri-ece superioare.

Procesul incepe astfel la sfir§itul lui mai; advocat allui Petru se numi doctorul Ciprian Ströhle. Ioan de Mariniplecase la Venetia, unde lucra pentru Stefan Bogdan, fostuldomn in Tara RomtmeascA (1591-2). Lasase in loc pe frate-sail Pascal; acesta neputind, insa, raspunde, ca necunosc6-tor al lucrurilor, Ferdinand trebui sa cheme, in cele dinurma zile ale lui iunie, pe loan insusi care sosi indata.

Inainte de a-§i arata dreptatea, raguzanul incepu cuclevetirile menite a pierde pe Petru in pa'rerea arhiducelui.Ferdinand se casatorise in 1582 cu o principesa de Mantova.Ioan se adreseaza reprezentantului Mantovei in Tiro. 1,Andrei Unterberg, pentru insinua printr-insul pirileimpotriva lui Petru. El denunta calatoriile, la Constan ti-nopol i inapoi, ale armeanului Bostan, care trdise pe lingadomn la Viena i Tulin. Indreptatirea trimesului, cii ar&luta sa implineasca in Turcia o datorie de doua sute delei, e copilaroasa. N-a putut afla cu sigurantA daca vene-tienii au dat pin& acum papport lui Petru, dar un prietenal sail, raguzan, a aflat de la factorul unei surori, anumeMarioara Vallarga, a doamnei Ecaterina, mama lui MihneaVoda, qi cumnata lui Petru, ca ea a§teapta zilnic pe batrinul

255

a-ai

domn In acest oras. Ziarele venetiene vorbesc de aldtoriaapropiatá a domnului Valahiei" la Constantinopol. insfirsit, Petru e sigur de inapoierea domniei, cum dovedestesi bucuria sa dupa intoarcerea armeanului: el Insa la deciturceste" pe cirrnuitorii Tirolului.

Lucrul fu Impärtasit Indata lui Ferdinand, care, pe te-meiul acestei piri, Isi aratà, la 8 mai, teama ca Pe tru s'a.nu spele putina" (aus dem S taab mac/ten), acum cind cunoasteOra si poate da ramuriri Insemnate turcilor. Kiihbach siRenner capaa porunca s5. cerceteze: dacà ar fi oarecarebanuialä", vor aresta pe cel mai de credint6 om al domnuluisi-1 vor 1ntreba asupra gindului ce are acesta: dacà banuialas-ar Intdri, s6-1 popreasca pe domn 1nsusi, cu persoana E iaverile sale si s'a nu-i dea drumul de acolo, nici lui, nicialor sai, fara sa fi aratat patente arhiducale in toata regula".Ordine cu acelasi cuprins flied indreptate cgtre capitanultàrii care trebuia sä impiedice pe omul lui Petru trimisla Constantinopol de a ajunge la dinsul, luindu-i si seri-sorile (11 mai).

Isi poate Inchipui cineva bucuria lui Kiihbach, c1nd sevede Insarcinat cu cercetarea unei afaceri de trddare".In raspuns, el aminteste stapinului s'au cu cltà prevedere 1-aInstiintat Inca din anul trecut, cg. locuinta voievoduluiin Bozen e cam prea liberg, c'a necontenit oameni necunos-cuti vin la dinsul si pleacg de la el, c'a Zotu s-a dus cu in-selaciune la Venetia si altii In Polonial

2ca sint un popor

.necunoscut si lumea e rea, ca afarà de religiacrestiná, nu merita mult mai multa incredere decit ttrcii".Cu toate cà nu i s-a raspuns atunci, el a urmat cu cerce ari e",legind cunostint4 si cu cei trei almaci ai stralnului.

Petru insusi era adeseori poftit la dinsul. Sfios la Inceputsi plin de frica, cu grijà sa aiba". martor totdeauna dintreai sai, pentru cele ce va spune, fugarul se deprinsese cu vre-

1 In anul 1593, voiau sa plece In aceastä taxa (sau mai curind inVenetia) Gheorghe hatmanul, Andrei camdrasul si papa Adam. Cheer-ghe postelnicul, Luca Stroici 4i Ieremia Movilii erau de mult acolo,unde vor li r.lmas chiar din 1591 ; cei doi din urma sint naturalizati-In 1593 la dieta din Var§ovia.

256

mea a vorbi mai fara teama. Arata lui Kilhbach in ce storenehotarlta se afla, ca & oaie ratacitä care trAieste plin5 defricA si nu stie unde sa fug5. sau unde sa fie in siguranta".Oamenii sai II e primejdie s5. nu piar i cele patru"

'sate ce i s-au daruit In Polonia, dar nu va pleca totusi fàrävoie. Se plinge de cheltuieli mari care se fae toate din capete,de lipsa unei case, care sa fie a sa, de greutatea, nespusa alimbii nemtesti, cu care nu se poate deprinde.

Killabach 11 mingiia: sa mai lase din slugi, sa-si deiecopilasul la seoala dragutul baiat", Dumnezeu sa-1fereasca de orice rele" (den holczeligen Khnaben, Gottbehieth in vor ellen Ubell) caci, pentru un cap tinär,o limba e usoara de invatat"; s aduca averea si s-o deiecu imprumut, caci altfel la moartea lui vor imparti-o slugie

va raminea copilul muritor de foame. Venetienii si polo-nii shit lacomi de bani i sa nu se increada in ei.

Batrinului i se umpleau ochii de lacrimi uneori". Sehotara, cit era de feta Kühbach, sa-si dea baiatul la scoald,sä aduca' banii, sa meargà insusi la arhiduce pentru a vorbicu dinsul, apoi, cind se intorcea acasa, cei ce-1 inconjurau,puneau stapinire iarasi asupra-i. Raspundea lui Kühbachca Pastile 1-au impiedicat de a pleca la Innsbruck, ca nupoate da Inca pe Stefan la scoala nem-teasca, ci-1 lasà intiisa Invete mai bine legea i limba sa, i apoi va incepe sicu celelalte, nemteasca i latineasca, precum 1-a sfatuit."

BanuitoruI tirolez nu putu. descoperi 1nsa nici o tradare.Batrinul se asezase ca pentru muItà vreme, ate sa cumpereun loc la tail, pentru lunile calde, isi zidise in gradina obaie, sa fie cu. iertare arkiducelui", adiuga Kiihbachl.Avea prea multe slugi i erau cu tot ii prea usor de recunoscut,prin limba si port, ca s. poata fugi. Era apoi numai o cale,si granita prea departe: in sfIrsit, Petru nu putea calarimutt, pentru un betesug al sau, care se cheama Marecz,

pe care betesug 1-ar fi vazut curnnatu-sau". Reguzaniierau interesati i at1tati de caldul lor singe de italieni.Armeanul Bostan se dusese sa stringa banii din minastiri,

L Mit unterthenigster Reverenz zu- melden".

25711 Scrieri istorIce vol. I N. Iorga

lasà:

si-i

si

l

iar domnul Valahiei" care trebuia sa mearga, cum scriauziarele la Constantinopol, era, dupa spusa lui Petru, dom-nul eel tinar din Muntenia, pe al carui tata pusese regelePoloniei sa-1 taie", adica Bogdan, fiul lui (Surdul), carescria arhiducelui din Venetia, la 3 iulie urmator.

Petru aflase de pirile raguzanilor: la 6 mai, el se 1nfati-§eaza inaintea lui Kuhbach, spre a se indreptati. Era piritpe nedrept, ca unul ce era strain dar sufletul este curat.Banii nu i-a strins, si de la Innsbruck n-a capatat raspuns.De fugit, nu poate, caci toate pasurile s1nt pazite. Ii doareinima insa, cind se vede banuit, caci §tia bine, din nenoro-cire, ca. oamenii de rind II cred turc i spion". Vorbea cuochii umezi de lacrimi, spre cer §i facindu-sicruce". De§i incredintat de buna lui purtare, Kühbach eraInsa. de parere sa fie pazit de aproape, sa i se opreasca scri-sorile, sa se vegheze mai bine la pasuri, mai ales in iulie§i august, cind domnul merge la tart'. (in die Frisch). Abiasosise la Bozen Antonio Bruni din Venetia, care vorbeain taina cu domnull.

Ferdinand raspunse, ineuviintind paza si amintindporuncile ce daduse de a aresta pe Petru, oricind banuieliles-ar intitri. Cind arhiducele Matei Ii comunica scrisoarealui Kreckwitz, se dadura ordine noi pentru oprirea celor cevor sosi, deschiderea scrisorilor, si paza fugarului (3 iulie).Se cerurit instruetii de la imparat, care, mai nobil decitcei ce-1 inconjurau2, raspunse, atit ambasadorului la Cons-tantinopol, cit §i lui Ferdinand, ca nu poate opri direct

sincer pe un om care venise liber si plin de Incredere ladinsul (17 iulie). Ferdinand insa, arata la 31 iulie, cimnu trebuiepus temei pe recuno§tinta lui Petru, pentru primirea bunace a Intimpinat in Statele asutriace, ca el are interes saim-pace pe turci, cit n-a cumparat primint precum fagadui se,nici nu §i-a dat copilul la scoala. In sfir§it, are dovezi ca,de cum a trecut hotarele, Petru a masurat pretutindeni,

1 Kühbach pomene§te iar4i de drägutul, harnicul copilar, peCare popii valahi" 11 Impiedicri de a Inviita nernte*te..

3 Arhiducele Ernest recomanda, la 29, o cale asemánatoare.

258

iii;ii

ridicindu-i

bunri"

i

nude i-a fost cu putintà, cursul apelor, cit slut de late siadinci, precuin a facut In Tirol cu Adige le si Innul, si aIntrebat tot felul de lucruri".

Cind Kühbach, capitanul Kiihn i un al treilea se duseraIn taing la Bozen, pentru a cerceta, domnul era la Inns-bruk, unde fu primit, la Inceputul lui iulie, de arhiduce.Neputind vorbi cu dinsul, ei se multumirà sa opreasca oscrisoare a lui popa Adam, sa Intrebe prin vecini, care nustiau nimic, c5ci nimeni nu lntelegea ce vorbesc", ea In-semne nunfarul slugilor ramase in Bozenl. Kiihbach era deparere a nu sperie pe straini printr-o paza fatisa, Bozenfiind un loc deschis. Se teme mai ales de fuga lui tefan'limas in ores, i propune la o nevoie sa se Inchida Intr-osingura casa barbatii mai Insemnati. Citeva zile dupa aceasta,talmaciul lui Petru sosea spre a lua cu dinsul pe voievodultefan: procesul cu raguzanii se prelungea. In lipsa celor

doi principi, paza fu stabilita In Bozen; scrisorile chiarmersera numai dupà cetire, la destinatia lor2.

La 3 august seara, Petru cere o audient5. lui Ferdinand.Tinindu-se de cuvintul dat, el comunica arhiducelui, printalmaciul Bruni, cum ca mi vrea sa ascunda de dinsul, calocuitorii din Moldova Il cer ca domn: acuma e adeváratcà nu poate tagadui, e nici el nu e potrivnic lutoarcerii,dar totusi nu se Increde cu desavirsire In turci". Cerea sfatul

1 Erau: Intr-o Casa, Stefan, cu popa Tudose Barbovschi, precep-torul sau, zece slugi, un p itic, Cercheza Maria, care conduceacum casa", cincisprezece fete i cloud pina la trei slugi; In casa hatma-nuhii, el cu femeia i apte copii, cu doi slujitori qi douaslugi (intr-oodaie, un batrin valah chior", Stanciu Vornicul cu femeia sa, o napo-lilana. Ana, i doi copii; apoi o femeie cu un copil, pe care o peleaun Papuan; In a treia cask popa Adam cu un var, cu mama sau soa-crl-sa, patru copii i doua slugi; In a patra, Gheorghe camara§ul cunevasta §i trei slugi; In sfIr§it, In a cincea cask mitropolitul cu 1-2ciraci.

2 in octombrie lima se auta un talmaci pentru citirea scrisorilormoldovene§ti i grece§ti.

25917*

lui In aoeastl privinlLI sergspunse ea' va hotgri impgratul.La 4 august, Ferdinand veste§te In adevgr acestuia lucrurilepetrecute la audient.g.; la 27, pirg§te lui Rudolf sosirea adoi-necunosciiti la Petru, Hector Vorsi din Chic si CristoforNegri din Cipru. Ferdinand adaugg. cu mina sa, In conceput,Daca socoti cg nu trebuie sg-1 opresc, voi fi cuatIt mai multumit, cu cit mai repede-mi va ie§i din Ord".Era a§a de plictisit, Welt uita §i banii lui Petru 1

Impgratul rgspunde la 26 septembrie, tot asa de demnca §i Inainte. N-a primit nici o §tire de la Kreckwitz, pecare Sinan, plecind In expeditia din Ungaria, 1-a luat cusine. Poate argta lui Petru pericolul pentru trup §i suflet,in care ar putea cgdea el §i Stefan, indernnindu-1 sg a§tepteping se va hotgri soarta rgzboiului. Dacä Insà domnul seva indargitnici sg. piece nu-1 poate opri, ciramine incredintat,cg.', intorcindu-se in Scaun, acesta ici va aminti de adapostulce a primit in imperiu.

Ioan Raguzanul refuzg. sä deie un rgspuns lginurit la Intre-barea lui Petru, dao g. documentul grecesc, infaticat de din-sul, era scris in Moldova sau 1a Tulln. In august, cu toatec. Pe tru Muse juramintul de calomnie", procesul urmeazg.La 8 octombrie 1.593, Toma Contarini, ambasadorul venetian,af1i inc. la Innsbruck pe domn: era bolnav i fgra nadejdede a segpa din miinile austriacilor. Procesul -se mintuiein aceeaci lung., In favoarea lui Petru, §i cererea de reviziefácutá de raguzani e respinsg de judecgtori..

Domnul se intoarce la Bozen in noembrie, cind BO dauordine pentru peed bung", cit cipentru ca el sg nu fie nelini§-tit de poporl. Anul 1594, cel din urma din viata lui Petru,era sa se Inceapg. cu prigonfri noi. Raguzanul, caruia Pi iiface procespentru injurii (ianuarie), I§i razbung prin dibace§i singeroase calomnii.

1 Oprit de proces, Petru nu s-a mai dus, cum avea de glnd In iulle,pentru a petrece Tara lingA -Braun, .cu §tefan gi Maria, la baronul deWolkenstein, care-1 pottise la Org.

260

Mgria-Ta

IV

Inca din luna lui decembrie 1593, citivadin boierii Iui Patralcu Voda venisera din Po Ionia pentrua-1 Indemna In numele regelui sä se statorniceasca acolo.La vorbele Ior, dorul de duel prinse din nou pe exilat:intr-o cerere catre Ferdinand, el Ii arata starea sa nesigura,lipsa de bani, neputinta de a stringe sumele depuse aiurea.Regele Poloniei ii &Ouse n4te sate §i-1 chemase prin scrisorila dinsul: nu-1 rasa Irma inima sà se duca Intr-o arà ale deapropiata de turci, i apoi avea indatoriri feta de primitoareaCasa de Austria. Papa eare, din aprilie 1592 Inca, Ilincredin-ta de bunavointa-i fetá cu dinsul, scrisese imparatuluiarhiducelui, cerindu-le sa-.1 lase a veni la Roma. Pentrudinsul, spunea batrinul, n-ar avea atita grija, dar cugetala soarta ce a§teapta, dupa rnoartea sa, pe *tefan. N-arputea Ferdinand sa-i Invoiasca o calatorie de afaceri InPo Ionia si una la Roma, ca sa poata primi binecuvintareapontificalà? Ar rasa ca zalog, in Tirol, suita §i averile sale.La sfiqit, el cere cu caldura ca oamenii care-1 clevetescsa se infati§eze inaintea Iui, ca s. le poata raspunde.

Pe acea vreme la Praga, Ioan de Marini spunea imparatuluicà Petru a dat bani multi sultaneil, qi c aceasta va cerenurnirea-i de la barbatul ei cu prilejul casatoriei uneia dinfetele lor. Casatoria aceasta2 se facu, cli pampa deosebita,la 6 decembrie 1593 Insà, a§a Incit Ora nu mai avea, laInceputul anului urmator, nici un temei.

La 15 ianuarie, Ferdinand, care se a§tepta sa plece Impo-triva turcilor la primavara, trimite porunca lui Kiihbachsal cerceteze pe Petru asupra rlzboiului. Raportul asupraacestei cercetari ne destainuie§te o suma de pareri intere-sante ale doranului, ne infatipaza chipul cum judeca elproblemele politice mai Insemnate pentru cre§tindtateneamul sau.

1 0 slava.2 Fata sultanului ia pe renegatul ancontinian Halil (numit inainta

de turcire: Paggi).

261

§i

ai

Intrebat despre lucrurile chiar In priviMa ctirora erabAnuitor, Petru se InspAimIntà la Inceput (hart entz-eczth),apoi Incepe a se apilra cu cAldurti, jurIndu-se ea' nu stie decitcele ce i se spun de localnici, co. nu tine nici o corespondentti,c5, de ar afla ceva, n-ar fi In stare A' ascundti. Ii Inchipuiecä raguzanii, de la care n-a cdpiltat nici o satisfactie pentruocArile ce-i aduseserA, II Innegrese In ochii familiei imptirA-testi, dar Dumnezeu stie cA el e nevinovat va da la luminadreptatea.

La Intrebarea pe unde ar trebui stl se ntivAleasc5 In truileturcesti, Petru räspunde cA despre Moldova nu se prea poate,

e bine sti lupte asa cum au luptat pind acum, atacindpe turc In tara lui, unde-i pere inima". Crestinii, chiarmai putini, vor fi biruitori, cAci Dumnezeu ii ajutà: asa s-aintimplat la ai lui totdeauna. ()stile sultanului duo cu din-sele multà gloatti, au arme putine, mai ales pustile" (tunu-rile), si nu sint asa de dibace la intrebuintarea lor. Totusie mai bunA pacea, la care, luali cu pricepere, s-ar puteaeduce pAginii: astfel, soarta rAzboiului se poate schimba,cici turcul e un luptiltor ind5rAtnic", avind oameni multi,bani i proviant din belsug, asa c5. se va folosi de obosealacrestinilor, spre a-i zdrobi mai tirziu.

Kühbach, om naiv, cu pretentii de a fi cunoscator adincde suflete, gAsi cu cale sA. intrebe atunci pe domn, daca elar merge la oaste, cu cei1ali crestini. Petru se schimbiloarecum la fatA, rAspunse totusi, limpede i cinstit, ch. amincat rnultd vreme plinea $i, sarea sultanului", c5. i-a fostsupus si sultanul nu 1-a urmarit, cind s-a hotArit sg. fugg,CA, mai mult, 11 cheamA acum i In domnie. E bAtrinpe urm5.

sflirIrnat, nu poate oA1ri, pentru un betesug al säu, nustie sA dea sfaturi, fiind om cu pricepere putinA"; II btinu-ieste, in sfirsit, poporul pe aici ca ar fi vrAjmas al cresti-nilor. Dac5. i se va cere Insti numaidecit so. meargA, se vasupune. Asupra plecArii lui Ferdinand, Ii pare si bine sirAu. Bine, fiindc5. turcii ii cunosc vitejia, si ei se uitA maimult la eine comandA., decit la cine se lupta. Ii pare ranInsA cil se tulburti astfel pacea unui om batrin.

262

cd

si

Sultanul nu va veni Insusi in Ungaria, dici nu e osta§de felul sOu si sufere de epilepsie, asa crt nu poate sta niciun ceas edlare. Are numai patru pinri la cinci pasi buni,dintre care, cel dintii e Sinan. Armata va fi la vreo sutilde mii de oameni si va incepe lupta prin iulie: dad(' persiimi-1 vor opri, Ochiali1 marele amiral al lui Murad, va atacasi el pe crestini.

Kiihbach Ii vorbi atunci de ajutorul pe care 1-ar puteaaduce crestintitatii o rascoald a celor trei türi locuite deromâni. Ardealul, spuse domnul, e o taril bogatä si binelocuità, care poate folosi mult si strica mult. Delicredinciosi Rathorestilor si tributari sultanului, locui-torii acestei provincii nu vor trimite ajutor de oameni,la care nu sInt indatorati decit atunci cind ar pleca padisa-hul insusi: vor da insil, ca si Moldova :,,4i Tara Româneascg,provizii. Dar ei pot opri pe turci la pasurile cele Ingusteale Carpatilor, §i de aceea e un lucru de dipetenie pentruizbinda rOzboiului, daca Sigismund Bathory s-ar da de par-tea crestinilor. Aron-Vodil din Moldova, sOtul de tiraniaturceasdi, e gata sii facg aceasta. Cit despre sine, Petru n-arputea rgscula cele doug -tdri: lumea l-a uitat zicea el, si cltise mai gindesc la dinsul II cred inchis In Tirol, cum au rgs-pindit vorbd pretutindeni raguzanii. Apoi aceste doua tárisint prea slabe ca sg se poatd impotrivi turcilor. Mi-a sipovestit, spune Kiihbach, despre unul, care a stat untimp In cetate la Praga, si care, dupai ce a plecat de acolos-a dus in Moldova, si cu o oaste destul de tare a pus minape tarn, de s-a fticut domn, dar a fost blitut indatg, cu aisdi, din porunca impdratului turcesc, si gonit. Apoi dinpartea turcilor, au pus pe un altul. Ardelenii au trimissi ei patru mii de oameni, care au trebuit sd fie de ajutorpentru gonirea celui ce se Mouse domn" (e vorba de PetruLiipu§neanu, ucis in 1592). Pe linga Sinan sau alli turci,el, Petru, nu mai are nici o trecere.

1 Ghiligi-Ali (Ulugi) ( + 1589). Petru voia srt spuie Cicala (Sinan-Pa§a Cigalezade) atunci amiral sau Ctipudan-pap.

263

Cei doi reprezentanti ai lui Ferdinand la Praga, Cristo-for-Iacob Lydel i Zaharia Geizhafler, caphtasera porunca

ceara lrnparatului hotarirea definit% a in privinta luiPetru. La 1 februarie, Rudolf nu raspunsese Inca: faptele",spuse el, indreptindu-se cu mintea la scrisoarea din augusta lui Ferdinand, cam indreptatesc o banuiala, si de aceeatrebuie BA fie luate bine in seama", dar se va mai gindi in-tii. Torah' lumea era lima., la curte, Impotriva lui Petru,multumita intrigilor facute de fratii Marini, care erau pre-tiosi imperiului, ca unii ce negociau cu Aron WA i MihaiViteazul pentru rascoala acestora. Pezzcn declara cà dom-nul e in inima lui mai malt two decit crestin", c e un ci-rac i un ocrotit al lui Sinan-pasa. A zumparat pe too, peturci, care-1 vor trimite 11)&4 la galere, ca pe alii, in locsa-I faca domn, i pe curtenii lui Rudolf: contele de Har-degk singur, guvernatorul Ungariei superioare, a primit40 000 de taleri. Nu-si inchipuie cum poate fi privit ca prin-cipe un om ca acesta, arendaf, al sultanului, si al Cann tatafusese precupet de gaini (Hienentroger) la Cairo. S-ar cu-veni mai degraba sa-1 ia de cap." Dinpotriva, Joan de'Marini e un om folositor i cinstit.

Gind, in martie, nuntiul papei la Praga, episcopul Spe-ziano de Cremona, se infatisa inaintea lui Rudolf pentru acerca terenul asupra libertatii lui Petru, imparatul raspundeca va vedea". Consilierul imperial Rumph arata hag nun-

lucrul e cu neputint.a. Domnul avea prea multibani, i se spuse de un altul, i apoi Aron Vocla, care era saIncheie la 16 august, un tratat cu imperiul, trebuia crutat.A da drumul unui pretendent la Scaunul Moldovei, ar in-semna sä-1 instraineze pe Aron de crestinatate. La 18martieJoan de' Marini pleca spre tarile noastre. tfrile, neconte-nit care veneau din Moldova prin loan i prin.Alessandro Komulovit, trimisuI papei, facura pe Spezianosa nu indrazneasca macar o interventie pentru domnul opritIn Tirol.

Hotarirea imparateasca se dadu la 20 februarie. Rudolfrecunostea ca nu planuri ascunse, ci curiozitatea omuluifara ocupatie lacuse pe Petru sa 1ntrebe asupra locurilor.

264

sl

tiului ea

favorabile,

Totu-§i e ciudatg dorinta lui de a se intoarce: pare ca ar credeIntr-o biruintg a tureilor. Nu va fi lcisat deci sd plece in acesteimprejurdri: dacg se va plinge, i se va spune cá aceasta eporunca ImparatuIui. Domnul nu va fi Inchis, se intelege,dar vor lua bine seama asuprg-i. Dacg Bozen-nu e sigur, vre-mile cer ca btinuitul sa. fie stramutat in Austria proprie.

Intre aceastg hotgrlre §i inceputul anului 1594, afacertaimprumutului fusese iara§i ridicata. Ferdinand trimite Infebruarie, prin sfetnicul sau Ur lic Hohenhauser, instructiilede nevoie. Bolnav atuncea, Petru nu putea primi Indatape Kiihbach, si acesta i se infgt,isa abia peste doug zile,duminica, in 27 februarie.

Se cerea domnului suma Mgaduitä de dinsul odata:300 000 de galbeni. Arhiducele e supgrat, adguga Kiihbach,di el nu-§i mai aduce aminte de acesti bani. tia toatg lumeaca impgrtise 30 ping la 40 de mii de lei pe la oamenii puter-nici din impargOe.

Petru arata, ca raspuna, ca nu §i-a yutut strthge baniidin mIngstiri, fiindca depozitarii II secot prins In Tirol sinu lasg nimic din mina. Ping acuma a trait din datoria pecare o avea la ginere-sgu, datorie, din care au ramas numai500 de galbeni. Cit despre banii dati de dinsul altora, ade-vdrul e mult mai pe jos, decit inchipuirea. A damit Impara-tului o sabie, pe care o avea de la 'sultan, pretuind 1.0 miide lei; §i zece camile ; arhidueelui Ernest, In mai multed4i, la 2 000 de lei; contelui de Hardegk (care 1-a tratatbine la Satumare §i aiurea dindu-i toate ale mincgrii, iarlui tefan un ceasornic de aur, cu lent do acelasi metal),i-a prezentat numai 4 raii de lei, un cal cu sa §i friu, o blanade cacom si un lant de aur pentru femeia lui. Ungnad, carei-a trimis adesea mincare si alte daruri, la TuIln, a primitnumai o haing de catifea ro§g, blanitg cu cacom, si o pgrechede bralarel; Pezzen s-a Impartaqit cu un colan tle aur pen-tru cal, prquind 1.00 de lei. Din larg a lust numai 29 000de lei din care a platit trdbantii si a cheltuit -pentTu casg;

1 Ca gi elteva legaturi de gtt femeie§ti (Faaznedl, de la italienescul:Tazzoletto).

265

cei trei &Ili de §edere in strainatate i-au mincat -I 3 OU0 degalbeni. Domnii moldoveni nu pot stringe mult, din pricinalacomiei turcilor §i rázboaielor cu cazacii". Se jura ea nupoate da cu imprumut mai mult decit 5 000 de galbeni, qiaceasta numai daca-i dau drumul. Averea lui e mai rnult inlucruri: giuvaere, haine §i blani, din care mai are destule,slava Domnului", dar nimeni nu i-ar da pe dinsele o bu-cata de pine. Data va fi avind mai mult, sa-i taie capul, iar,daca se va dovedi &à a spus adevnrul, sa li se taie limba phi-§ilor, sa fie cu iertare arhiducelui". ,,Asa ma rog innalti-mii sale spunea Petru in memoriul prescuitat, pe care-Ida lui Kühbach la intrevederea din 2 mai tie, sit macreada pe mine §i batrinetile mele, §i nu pe acei ce ma Vivi-nuiesc in ascuns."

Domnul mai spusese frig §i alta, in amindoua audientele.Pirit pe fiece zi mai mult, vazind cum i se risipe§te averea,cum clima neoIriruita-i omoara curtenii se stinsese iniarna un preot Marin, §i citeva din fernei, intre care Cer-cheza, cazusera greu bolnave, o pofta nebuna de a parasiaceste locuri de amar §i restriqte 11 apucase. Nu mai ascun-dea lucrurile de fel. Sii alba Irina de dinsul, cerea el fat4,§i sa-1 lase sil plece. Toate: aer, limba, oameni, ii erau im-potriva; daca-1 vor mai tinea, §tie bine ea are sa moara,ea ,i slugile sale. De§i nu umbla dupa domnie, se va supunevointei lui Dumnezeu in aceasta privinta. N-a indraznit saspuie lucrurile arhiducelui insu§i, care nu s-a pus jos cind1-a prima, dar sa scrie el toate stapinului sau, pentru nu-mele lui Durnnezeu. Batrinul vorbea foarte trist, oftind viavea o infati§are foarte prapadita.

La 8 martie, Ferdinand anunta capitanului Kan po-runca impa'rateasca. Petra nu tat pleca: nu va trimite soli,nu va scrie.

Domnul se supune, cu o sf4ietoare blind*. Nu se vaplinge nicairi, ci va face ceea ce i se porunce§te, de 1-arcosta §i viata". Ii pare foarte ran insa, ea in loc sii-1 creadape dinsul, imparatul a dat crezare unor necunoscuti, caroranu-i este ingaduit macar sa le raspunda. Banuiala ea tineen turcii el, a§a de recunescator Casei de Austria, el, al

266

caruia nepot, Mihneal, a fost turcit de Sinan ii otrave§tezilele: n-are odihnd nici zi, nici noapte §i nu poate mincao bucatica in tihna". §i cind va muri, vor zice eil mormin-tul lui e un mormint turcesc".

A scris in Moldova cd se afla intr-o minastire din Italia,si nu se mai poate intoarce acolo, unde, fara laudd, oameniiil doresc, caci tam a prins puteri sub dinsul. Sa-i ia Dum-nezeu, lui §i copilului, fericirea pe lumea cealalta, deed ascris cuiva, de cind e in Tirol. Nu va mai primi pe nimenidin ai sal, daca i se cere: fiica-sa ii trimitea pina acum, dinVenetia, oameni cu pe§ti de mare §i alte lucruri de mincare,precum datinazi, cind el era in pat, au venit de la dinsa treicopii de casa, unul dupa altul; de acuma, ea nu va maitrirnite. Va da drumul unora din slugi §i pofte§te pe arhi-duce Ea porunceasca la hotare, ca moldovenii sa nu mai fieIdsati a trece. Citeva zile dupd aceasta, el intreba pe Kiih-bach daca are voie sd primeasca doi negustori moldoveni,care se duceau fa cumpere blani la Moscova: unul, Con-stantin Paleologul, ii era poate ruda de pe nevasta sa Maria.

La inceputul lui mai, Petru simti apropiindu-i-se, grab it denacazuri, sfir§itul. Se simtea slab", la 10 ale acestei luni,cind strica diata dintli, prin care Vasa executor testamentarpe Gheorghe Hatmanul. Acesta se artttase nevrednic deincrederea lui, parasind intre straini, impreund cu Zotu,pe tatal domnului lor". Testamentul cel nou nu inlocuie§tepe Gheorghe printr-o alta persoand. Domnul arata numai ela cheltuit toga averea sa, a tot ceea ce a ramas,oriunde,in bani sau lucruri, apartine lui tefan Vodd, ca parte deci§tig in domnie. Domnita Maria nu poate cere nimic maimult decit zestrea ei, pe care i-a dat-o: cinci poveri de aspri2

1 Fiul lui Alexandru al II-lea si deei nepotul" lui Petru. Dom-neste In Muntenia de la 1577 pina la 1583 si de la 1585 la 1591, elnde silit sa se faca turc. E acel nepot" al lui Petru a earui matusa. seafla In 1593, la Venetia. El insusi era, Inca din 1591, sangeac de Nico-pol.

a Povara cuprinde, cum dovedeste si o comparatie Intre cele douaversiuni ale testamentului, 100 de mii de aspri.

267

`§1 2 000 de galbeni de aur pentru cumpgra o casa i ogrAdind, pe lingá o pareche de brátari, prquind. 200 000 deaspri. Zotu a mai luat pe urmá, cind a plecat, farà voia lui,toate giuvaerele i lucrurile date de dinsul, intr-o cgsniciede treizeci de ani, celei dintii femei, Maria din Rode& hiinsusise apoi 8 000 de galbeni, pe care-i Impartise cu frate,salt, Apostolo Tigara, inapoind numai o mica parte socru-lui s'au. Dar& deci sotii Tigara vor cerca sâ strice testamen-tul, ierte Dumnezeuf`,. Dar acesta rAsprateascg,daca vor iubi pe *tefan i vor trai cu dinsul ca fratii, cumsi el, Petru, a trait frateste cu fratii sài. Sume mai micierau la'sate Mitropolitului MovilA, Preotului Teodosie Bar-bovschi, lui Stanciu Vornicul, lui Mustealà postelnicul,Dias, Ivascu, Cerchezul, Stanislav, Mihai, Grecul, Andrei,piticului Petru, arapului Gheorghe, copilului de cash' San-seim, g.a. Averea, cum o pretaia el, era, afar6 de lucruriledepuse aiurea, In suma de 8 000 de galbeni de aur, haine

blanuri, multe pietre scumpe 9i m'arggritare, sad i cu-lite, precum si atitea alte lucruri pretioase.

La 8 mai, loan de' Marini scria din Cracovia, cerindarhiducelui revizuirea procesului.

Aflind despre aceasta nouà prigonire Casa de Austriaera foarte bine dispusa 1a cu agentul sàu in Rásgrit, si,in urma intervenirii Impgratului (18 noiembrie) si a luiAron vodà (august), judecata dintli a procesului se trimisein cercetarea Universitalii din Freiburg In Breisgau, bol-navul eerie lui Ferdinand, plinglndu-se cA, dupa ce 1-aupurtat nou6 luni din oras ln ores-, ca pe un hut de drumulmare", raguzanii nu vreau plAteascA acuma cheltuielilede judecata. Nici un. alt domn n-a fost suparat dupa mazilie,.pentru datorii, i Joan 1i razbuna de-ajuns, r.aspindindpretutindeni zvonul ea el a izbutit sa fac6 a fi inchis potriv-nicul sau.

Petru se adresa pe urma cunescutei bunatAi a casei deAustria. A cheltuit tot si n-are unde se hilni; banii depusisint pierduti pentru dinsul. N-ar vrea, cind va muri, azisau mline, ca fiul sàu sa r.mlie muritor de foame".

268

a-si

sa-i

si

luMe1-

dova, turcii au pus pe unul, care nu-i este bun prieten"1,aa ca n-are ce cduta acolo. Vrea sA meargA %Ca' la Papa,care 1-a chemat 8i a scris i Imparatului pentru dinsul. CAnu-i dä drumul impAratul, nu e o piedica; aceasta ar Incu-viinta desigur mila ce s-ar face cu dinsul, lasindu-1 liber.

E bolnav de mult, mintuie nenorocitul, 8i nu poate scrieInaltimii sale toate nevoile ce le are"; dar arhiducele e omcuminte 8i le intelege.

Era cu desAvirsire in War. PinA 8i razboiul cu turcii,care nu prea iesea dupa placul austriacilor, era un prilejpentru oprirea domnului. Cardinalul-legat, care trecu prinBozen, in luna lui iunie, nu vru sá MgAcluiasca nimie luiPetru, i, cind nuntdul Speziano, rugat de mai multi cardi-nali, era s5. intervie in sfir8it, cu totul 1Ar5. voie2, Petru sfir-vise in surghiun rostul lui pe aceastA lume. De altminteri,boala grea de care suferea Ferdinand (+25 ianuarie 1595),facea cu neputintA orice intelegere limpede cu acesta3.

La 4 iunie, Kiihbach trimite lui Petri], care era foarteslab, vinrosu pentru 90 de florini. La 12 ale aceleia8i luni,bolnavul sosi la Zimmerlehen, castelul supraveghetoruluisAu, intr-o stale deznadajduita. Cu dinsul erau cei maimulti curteni qi poate doctorul oraplui, Lucio Canobio,care-I cauta4. Zotu alergase, lacom de ti8tig, lingd socrulsau bolnav, aducind cu el femeia 8i cei trei copii. Sosise,

1 Aron Vodà,2 Lazaro Soranzo, dintr-o ilusträ familie venetiana i autor al

cartii POLLomano" (Turcul"), spune ca" fusese pus sti trateze asupravenirii lui Eetru la Roma, In 1594.

3 Dxistä un document din 1 iunie 1594, prin care domnul numesteca executori testamentari pe Luca Stroici, Ieremia Movila,BattiAmorosi, venetian, pe Tudose Barbovschi, §i pe un oarecare IenachiSimion (Ienakissimo"). Trebulau sa ia Indat. pe copil in Polonia.

Avem a face Insa cu un falsificat.Calloqterfi numele tuturor furnizorilor lui Petru, deei si al spi-

iterului de la care se cumpiirau doctor-ilk pentru dinsul sipentru Maria,tiitearea sa, bolnavd gren de inimti. Ii chema Ludwig Babtess.

269

pentru aceleftsi motive, jupineasa CtimArIpaia", sora Dom-nului, sotia lui Gheorghe ctimAra§ul.

La 28 iunie, Kiihbach aerie lui Ferdinand cal nu mai enici o ntidejde pentru bolnav; de douti zile i se legase limba.Chemat In grabA, el sosise noaptea la Zimmerlehen, si, camingiiere, i-am spus cá, IndatA ce va fi sAnAtos, impAratulIi va ingAdui sti piece, lucru pe care, cind era siinatos, 11dorea inainte de toate. InsA n-a luat aminte de loc la aceas-ta", ciici pierduse cunostinta. La 1 iulie, intre 1. si 2 dupd-amiazA, Petru se stingea la Zimmerlehen, dupti ce primiseImprirtilsania de la prietenul si duhovnicul sAu, mitropoli-tul MovilA.

Corpul, pe care rudele voiau s6-1 ducti la Venetia, fu adusla Bozen, in casa din strada sub Kupferplatz",de 12 là-rani din imprejurimi. Dupti porunca lui Ferdinand, Ingro-parea sa se fricu la 2 iulie, In biserica franciscanilor, cucuvenitele ceremonii crestine catolice". RAmtisitele dom-nului fugar furd depuse lingd ale femeii sale Irina.

Epitaful, sripat mai tlrziu, glAsuieste astfel: D.O.M.Lui Io Petru Voievod, din familia regalA Corying, a Vala-chiei, care, pentru a pAstra In fiul süu tefan credinta, pA-rrisindu-§i de build voie intinsul principat si Invrednicin-du-se de ocrotirea Casei de Austria, a murit In virsta depeste saizeci de ani, la 1 iulie 1594. Om foarte vestit, in feri-cire si restriste, In rilzboi §i pace".

Ca fizic, stränepotul lui ,5tefan cel Mare era o biatà fi-irrta slabg. §i bolnAvicioasti. Un cap aproape triunghiular,cu fruntea foarte kVA, lnalt., dupA cit se pare, cu toatA cA-ciula care o acopere In parte, cu barba ascutitA, scoasa in-drirAtnic inainte. Are buze'mari, nasul coroietic, sprincenesubtiri, foarte arcate, deasupra unor ochi cu crtuttitura pier-dutti si stins6 sub geana de sus greoaie.

Mustiitile stilt fine, barba albA, Uliatà ascutit, cam rarti.Asa ni-1 Infilti§eazti o gravurA, fticuta in acesti din urmit ani,in Tirol, probabil. In tinerete, avea barbil §i musteti negro,mici si rare", dupti o picturti muralti.

270

Ca suflet, era un om blind si farti relief, einstit big sirecunoscaor. Contemporanul sau, Ierotei de Monemba-sia, Ii lauda cunostintele.

Stia turceste i greceste si (era) Incercat In toate meste-')sugurile i avea stiintA de carte. Ii praceau oamenii inwitati

intreba totdeauna despre astronomic, despre climgdespre alte lucruri Ina lte. Ii plAceau §i oIntreii foartemult, si avea un eintaret dibaci, cu mult mestesug, dar eracunosc6tor si in altele deal e lumii, fiMd tehnic sau inginerl".Foarte evlavios, a Mcut daruri mIngstirilor de la Sfintul-Munte: Lavra i Zographos, a reparat ii adtmgit Mitropoliadin Suceava si a zidit de dourt ori (1577, 1583) din temeliiGalata, a careia clädire la inceput se prOusise. Sufletulacesta curat si blind impeica pe cei care-1 cunosteau cu infa-tisarea bicisnicA i stingace a trupului.

IV

Cind Petru incredinta pe lacomii si gaz-duitori, ca averea sa in bani e aproape neinsemnatü, el numintea. Se gasirti. 16 000 de galbeni numai In Mzile mor-tului ; cea mai mare parte din numerar fusese furat, cum seva vedea, la Zimmerlehen, de cei ce inconjurau pe muri-bund. Afara de aceste sume, Petru mai depusese altele prindeosebitele provincii ale Turciei: avea 10 000 de ughi laminastirea Sfintului Sava, In Ierusalim, cArea-i Meuse darun loc de biserica in Iasi (1683); 6 000, la calugarii din Mun-tele Sinai ; bani i obiecte, cu o valoare foarte mare, la cu-noscuti ai sai din Constantinopol: grecii Toma CromidiCosta Cugna, la ruda sa, camarasul Gheorghe. In sfirsit,la Bozen chiar, o eolectie splendida de giuvaere si podoabeorientale.

Nefiindu-ne iertat sit cunoastem din alte izvoare ceeace alcatuia garderoba unui domn românesc, din veacul al

Aceast4 din urna observatie a lui Ierotei expliel raisurarea riu-rilor in Tirol, de Petru.

271

1

si-i 11

si

XVI-Iea sau din alte timpurl, e Interesant s. s spuie citevacuvinte despre lucrurile rgmase pe urma Ini Petru Vodg.

Erau nenumgrate pietre scumpe, diamante, rubine, sma-ralde, turcoaze, mArggritare mari, unele libere, In. eutii.Apoi podoabe pentru cai, frlie bAtute cu. rubine, sear" deaur masiv Impodobite cu smaralde, rubine i cristale; seiturcesti cu culorile strAlucitoare. 0 bogAtie de armeunelte de rgzboi orientale, buzdugane i tolbe, sggeti i ia-tagane, cutite i coifuri, sabii late cu teaca de catifea verdesau de metale pretioase, ping si rAsung.toare tobe turcesti.Apoi: inele cu numele lui Hristos, al Fecioarei, slujind capeceti; lanturi de git, brg Care de aur cu pietre scumpe, cercuride aur pentru picioare', pene de aur lucrat, inimi,bumbi, cruei de atirnat. Daruri de-ale stgpinitorilor strg-ini: un agnus Dei o roatg. de eearg, en mielul lui Dumne-zen, numele papii i anul domniei acestuia Intipgrite pedinsa, probabil un dar al lui Inocentiu al IX-lea, unbou de argint, un cap de cerb, din acelasi material, cu ar-mele Bavareii, daruri ale ducelui Wilhelm. Haine scumpe:lungi caftane de aclaz rosu si alb, blgnite cu martrà i sa-mur, mantii invoalte, un paner Intreg de ciubote turcesti cuvirful rotund, gulere de aur, cu podoabe de mArggritare, cueede catifea, cu surguciuri de pene de cocor si bogate podoabede aur si pietre scumpe. Apoi mAtAnii de mgrgean, ameste-cate cu mArggritare, vase pentru apg de trandafir, ceasor-nice de git si de masA, unul eu semiluna pe dInsul, unulde masg, o coroang de mArgAritare, avind 49 de smaralde41 de rubine; cele &rug peeeti ale Moldovei. Toate hainele

podoabele doamnei Irina, in sfirsit: rochii de culoaredeschisg, bAsmAlute valahe", ciubotele de mg.tasg., podoa-be scumpe pentru cap, cingAtori de aclaz rosu si de matasg.verde cu sponci de aur, cu mArggritare, rubine i turcoaze.

In aceastA imbelsugare de boggtie barbarg, se gAseselucruri de artg ; o cruce de git, care poartg de o parte RAstig-nirea, de alta chipul Maicii Domnului, o alta, plinA demoaste, avind pe dinsa cei patru evanghelisti, zece icoanergsgritene: una cu cei 12 apostoli si insemnarea numelui

1 Fuesspenndter.

272

pi

oi

celor doi domni, alta infatisind pe sfintul Alexie din ChievfacAtorul de minuni, pe Ierarhul Nicolae si pe Sfintul Du-mitru din Vologda, o a treia, cu chipul Fecioareil; alteleilia, pierdute.

InventariuI, Mut dupa moartea lui Petru, cuprinde sipomenirea citorva carld grecefti qi altor lucruri fara prer.Dupa savirsirea din viata. a tinarului Stefan, se trimiseràla Praga treisprezece carti valache2. Intre lucrurile ace-luiasi Stefan se lntimpina:

0 carte in folio, legata cu aclaz rosu, cuprinzind Psalti-rea lui David, talmdcitei din slavonefte in rorndnefte.

O carte in quarto, legata cu aclaz cu flori: Faptele aposto-litor.

O carte in quarto, legata cu piele albastra: Psaltirea luiDavid.

O carte in quarto, legata cu tafta albastra: RugdciuneaMaicii Domnului.

O carte in quarto, imbracata cu tafta albastra: Chipulcum trebuie sd se poarte einem cu Domnii mari3.",

Cei ce doreau sa puie mina pe averea raposatului domn,se intelesera indatà. Cercheza, Zotu, Costea Postelnicul,Gheorghe Hatmanul isi insusesc pe ascuns, incA pe cindPetru era in viata, o mare parte din banii si giuvaerele aces-tuia. Greutatea era acuma sa. scape din Tirol farA ca furtulBA se bage de seama. Ii mai oprea pe urmal nadejdea ca vorputea duce cu dinsii pe Stefan, adicA restul averii, care Eepecetluise indata, la Bozen. 0 incercare de fuga fusese des-coperita: chemat in graba, noaptea, Kibbach sosi la Zim-

1 Pe timpul lui Primisser (dertul dintli al veacului nostru) elese aim' Inca la Ambras.

2 Iar, Intr-o caseta de fildee, scrisori latine0i §i grece§ti".Imparatul ia cinci Orli valahe".

8 Probabil toate aceste carli sint valahe. Cunontem dintre ele,dud presupunerea de mai sus e intemeiatá, Psaltirea lui Coresi, Pra-ziul (Faptele Apostolilor) din Bra§ov, apoi Invataturile lui NeagoeIroda.

27318

merlehen despre ziul, cind curtenii se scoborau de pe mun-te, ducind mortul, spre Venetia.

La furt luasera parte mai toti, stapini §i slugi. Plna §iiditropolitul Movila bivolul" de mitropolit, care nu §tiedeclt limba sa moldoveneasca, va spune mai tirziu Kiih-bach, indignat §i magarul" de popa Tudose se impar-tasiera din fapta nelegiuita. Procuratorul arhiducelui senum, aflind la cel dintii nu mai putin decit 10 000 de gal-beni. Daca Intelegerea ar fi dainuit, niciodatti austriaciin-ar fi putut da de urma acestei instrainari. Ceea ce a dez-binat pe moldoveni, a adus descoperirea lucrurilor tainuitesi ne-a dat prilejul de a cunoa§te amtinuntit sufletul laco-melor clase suprapuse" din 1594, a fost cearta pentru tes-tament.

Diata din mai n-a fost descoperita de Kilhbach, decit inoctombrie; Cercheza scosese la lumina fug cele citeva foi,scrise la aceeasi data, prin care, fara a strica testamentuldin Tulln, Petru lasa averea toata lui tefan, cu mici le-gate pentru curteni §i slugi. Testamentul-scrisoare din iu-nie cel faIs n-a fost comunicat guvernului din Tiroldecit In aprilie 1595, de regele Poloniei. Zotu nu puteaaduce in sprijinul pretentiilor sale o suma oarecare Ma-riei si epitropia pentru el decit unele vorbe spuse intimpurile din urma de catre Petru, vorbe pe care le contra-zicea Movila. Kiihbach pretindea §i el ca Petru, dobindindinainte de moarte graiul, ar fi recomandat pe -tefan arhi-ducelui. In adevar, era deci un singur testament cunos-cut dar nu §i singurul autentic, cel din Tulln, carefacea epitrop pe Gheorghe Hatmanul.

Citeva vorbe asupra lui Zotu, care joaca un mare rol inaceste afaceri.

Mare le Spatar Zotu Tigara era un grec same' din Ianina.Venit de tiniir In Moldova und e-1 urmara fratii sai, Apostol§i Panosor, el 1§i cl§tiga repede o pozitie insemnata, prinde§teptaciunea sa §ireata. Pozitia aceasta §i-o intari prin

I Am plecat de acasti, de la pärintii mei, spune el in testament,skrac, §i rn-am dus sa agonisesc pin& ce rn-a ajutat Dumnezeu

§1 au venit fratii §i rudele mele §i i-am ajutat cit am putut".

274

j,la list

cbritoria cu singura fan care-i mai r&rnasese lui Petru,domnita Marial, de tot tinàiá atunci. Era un lacem de bani,foarte prellicut i foarte indraznet. Portretul pus inainteaoperei lui Ierotei de Monembasia, de fratele s'au, Apostolo,arat6 sub ca'ciula greoaie o fatà Iungilreajà, slaba §i fing,pe care o mintuie barba intreagA, taiatà scurt; ochii mariau privirea pktrunzaloare §i viclean6.

La inceput, un haos in casa lui Petru, tefan e bolnav,obosit de addura verii meridionale de dorul pentru rà-posatul pe care-I plinge Inca strapic toata ziva".Curteriii cer sà plece: unii la Venetia, altii, ca mitropolitulMovild, la Papa, care-1 chemase prin cardinalul Montalto2.

Mai avuse, se pare, mdcar una (cu fata lui Cherepovich): Tudo-rita. Mai multe documente pomenesc Inca din 1583 pe un fiu al luiPetru: Vlad Voievod, care trilia §i In 1584-8, dar era mort, desigur,in 1589, cind tefan, fiul cel mai mic, fu numit coregent.

2 Scrisorile ce se schimbau Intre Venetia §i Bozen, au fost cel put inodatrtoprite. Avem astfel, cartea greceasa a lui Gavril deFiladelfiacatre Zotu (9 iulie), a episcopului Maxim de Cerigo (Kythera) càtreacela§i, a lui Hrisoverghi catre Sguromali Hrisoscolo i alta a acelu-iai catre Movila (11 iulie). In sfir§it, urnititoarea carte româneascl(rarisim5):

Amin.La jupinul Ghiorghie hatmanul i la jupineasa cámilrtoaia i la Ivan§i la Asian Mihail multa stinatati facem Dumnilur Voastri. De yetiintriba di siintlate noastrti, sintim sIntito§i, cu mila lui Dumnidztiu,Alta carte ce ne-ai trimis cu po§ta ne-au venit, §i am inteles di sraa-tatea dumnelivostri, §1 foarti ne-au piirut bine. Dup6 aceia ni rugamdumnilur Voastri. Alta srt dea Dumnidztiu ceastä carte a noastrti slitafli pri dumneavoastril In tout stintate. Amin. Scris in Venetiia, inluna in iulii 11 de (zile).

Di la jupinul Ghiorghii camara*, I di la hatmáneasa i di laalti, di la top.

Pe dos: In mama juptinului Ghiorghi Hatmanul, s6 si dea inBoldzan ceastil carti.

In mani de sinor Gorgihatmanul"

273184

F,dtatd-srtu,

Maria Clrcheza, simtindu-si purtarea din trecut, reIaiiIeei cu voievodul mort, pirite de Zotu, se teme de o descope-rire a furtului si staruie sa i se dea drumul, asa de turbat

plina de ciuda", Welt pare a-si da sufletul. Copilul, ispi-tit din toate partile, nu stie singur ce-ar vrea; uneori ii edor de taia, alteori s-ar duce la unchiu-sau, Gheorghe bat-rnanul, ori in Po Ionia; citeodata spunea cA vrea sA ramIleacolo. Slugile i curtenii se bat fare siney, desfrineaza pecopil, facIndu-1 cheltuitor, dindu-i sa bea. Haosul acestatine pima ce Imparatul hotaraste soarta lui tefan: la 2 au-gust, el arata lui Ferdinand ca, din cauze deosebite, darmai ales ca sa poata fi adus cumva la dreapta credintiV,nu-I va da rudelor pina la majoritate. Testamentul hatma-nului nu e recunoscut, i, la 13 august, Kiihbach (IA drumulcurtenilor i slugilor, pastrind numai pe c1teva dintre femei.

Zotu si Maria Cercheza pIecasera cei dintii la Venetia, peuscat, ceilalti mitropolitul i Tudose, hatmanul si Ale-xandra camarasoaia.cu fiii sai, Staniciu Orbul cu femeiasa, Ana din Tarent, Sguromali Hrisoscolo veneau pe riulAdige.

0 cearta pe drum Wu pe Zotu sa ia o masura foarte dau-natoare pentru interesul comun. Furios pe Cerchezd, care nuvoia sa-i dea cit cerea el, marele spatar o denuntatribuna-lului seniorilor de noapte at criminal". Maria e arestataimpreuna Cu gazda ei, Popa Adam si, prin amenintAri,Z9tu face pe complicii sai sa depuie toate lucrurile furate

valorind la 50 000 de galbeni, dintre care 8 314 In banila dinsul, sub pecetie, si la grecul Gavriil, arhiepiscop

de Filadelfia1, un fel de sef al comunitatii grecesti din Ve-netia.

Prin Zltu Insusi, prin fostul agent al lui Petru, AntonioBruni, care avea daraveri banecti cu cel dintii prin Ber-nardino Rossi, agentul arhiducilor In Venetia, prin Cer-cheza, care saituieste pe Kiihbach A pazeasca pe t.efan de

1 Arhiepiseopul-mitropolit de Filadelfia i§i avea &annul aid,in Venetia.

276

si

otravurile posibile ale domnitei Maria, Curtea din Inns-bruck afla furtul, nebanuit macar 1nainte. Kühbach, späi-mintat de dibacia facatorilor de rele, ia pe Maria lui Zutula dinsul i o pune sub paza, pecetluiesti e cele rilmasepe urma Cerchezei i porunceste sa se aiba grija de sigurantaorfanului.

Zotu flgacluise sa se intoarca peste 15 zile, pentrulua familia. Sigur, prea sigur de naivitatea ncnatilor, In-draznetul grec ceru un pas cu acest scop i, dupg acordareaacestuia (13 septembriel, el pleaca din Venetia, la 14 sep-tembrie. Ajuns la Bozen, are nerusinarea s proteste, eindi se cer lucrurile, reclame familia, Mgaduind pe urmdrestitutia, sa' se duca apoi la Innsbruck, pentru a cere drep-tate" arhiducelui. Acesta era lug hotarit sa nu-1 scape dinmina, i lacomul intrigant trebui sä trimita pe Apostolo,spre a stringe si aduce juvaierele care erau dea liberta-tea.

Apostolo nu facu fireste nimic pentru aceasta, nadaj-duind c arhiducele, plictisit de a tinea fara plata pe fra-tele lui, Ii va da drumul i fär. 1napoierea lucrurilor fu-rate. Avem ateva scrisori ale celor doi frati vrednici unulde altul. Apostolo spune lui Kiihbach ca nu poate izbutf,cu toate silintele sale. Apoi plinge duios pe bietul domnulZotu, fratele meu, singurul pe care-1 am in lume"2, multu-mind ironic lui Kiihbach pentru mila ce o are de dinsul.Zotu se plinge la aceeasi data de un junghi (mall, dellegote), de care nu credea sa scape atit de usor; Maria e bol-nava de ochi. Dumnezeu ne stie cum ne gasim". In ace-easi vreme, el 1ndemna pe Arhiepiscopul Gabriil sa-1 scape,fnapoind cele furate.

Nici acestea nu fura inapoiate, dar nici lui Zotu nu i sedada drumul. Dupa ce grecul, pus la liacercare, e doveditcä minte, pretaind lucrurile la 7 000 (1) de galbenitind numai sase (in loc de unsprezece) sinete, dupä ce sedescopar Incereari din parte-i ca sa fug/ cu familia, Ferdi-

1 Oammilor acelora ticillo§i, mai vrednici de cruce decit de indu-Jare" scrie arhiducele Ferdinand lui Kiihbach.

2 AI treilea frate, Panoson, era cu altii maml.

277

a-si

Bali

sn-i

si ara-

nand orinduieste (8 octombrie) 01-1 puie sub pazk. La pro-testkrile lui Tigara, Kiihbach Ii rAspunsese, cA, clack vreao altii locuintk mai potrivita, n-are la indeminA decit in-chisoarea.

Cu toatk oprirea familiei Zotu, cu toatk descoperirea, inoctombrie a testamentului, care strica pe cel din Tulln,lucrurile nu inaintau la Venetia. Moldovenii tAgaduirkautenticitatea scrierii i pecetii, rkspindirk bani pretutin-deni i magistratii erau sL incredinteze averea sechestratlHatmanului, ca legiuit epitrop al lui tefan, cind KUh-bach sosi la Venetia (11. noiembrie).

Cele ce se petrec aici sint foarte interesante. La 12 noiem-brie, dimineata, trimisul se intilneste cu moldovenii, pepiata Sf. Marcu. Acestia isi revarsk in voie toatà ura impo-triva lui, refuzind cu arogantk restituirea unor bani, caresint ai lor, cerind copilul, oprit pe nedrept: nu e la Bozen,aici sà le porunceasa. Durninick, anti intilnire la Gheorghehatmanul, cu aceeasi izbindA. Toate stkruintele pe linglarhiepiscopul Gavriil si clericii greci sint zadarnice. Atot-puternicele bacsisuri ale valahilor fac pe Kühbach sk. seteamil de inchisoare i s ceark sprijinul ambasadoruluiimpkratesc, contele de Thurn. La 16 noiembrie, tribunaluldel Mobile d6dea tutela lui Gheorghe hatmanul: sentintaar fi costat, dup6 Kiihbach, 150 de galbeni.

Mindri de aceastil izbind, asociatii indrkznesc a piri pearhiduce inaintea dogelui i senatului venetian. Cind Küli-bach cApktil de la acestia poruncil pentru o cercetare nouk,ei cearck sk-1 conrupil si pe el: clack' va face pe Ferdinand sdle dea copilul, va cistiga 2 000 de galbeni, dack-1 Ned pen-tru dinsii, 6 000 de florini, o blank de sarnur pretuind o miede galbeni si ce juvaier Ii va p15.cea. SA-1 ia, ii spuneau ei,

cu sila puindu-i un cklus in gur i legindu-1 de cal: viusau mort, au nevoie de dinsul. In alt k. zi, un grec Ii oferkpe piatil 2 000 de galbeni, clack va face sal se taie capul sau;racer nasul si urechile lui Zotu, i dack-I otrAveste cu opulbere ce fk'gkcluieste a-i da, r:asplata va fi de 3 000, dincare 500 inainte.

278

§i

Kühbach mai avu doug audiente la doge, unde i se pro-misese tot, In zadar. Avocatii cumparati refuzau sil pledezepentru arhiduce. Stanciu, care declarase cd recunoasto seri-soarea lui Petru, amenintat cu moartea, Isi retrage indatdcuvintul. Se ceru interventia impliratului.

In ianuar 1595, Nicolae Albanezul soseste pe ascuns InTirol: trebuia sa aprindd casa unde se afla tefan i sil-1fure in lnvàlmiieall1. Emisarul cistigase pe doud din slit-gile domnului, Tudor si Arapul, cind afacerea fu descope-

Vinovatii furà inchisi i apoi goniti din lard.Impdratul scrise frail folos la Venetia, si cuvintele amba-

sadorului n-avuril rdsunet. Pe cind regele i regina Ana aPoloniei stdruiau sd se trimitd copilul acolo (4 aprilie),in puterea testamentului din 1-iu iunie 1594, Zotu, deve-nit liber, se plingea la Praga, izbutea sd capete scrisori dela papa, cerind de la Rudolf trimiterea familiei lui. Plic-tisit de cheltuielile ce se fticeau en intretinerea prinsilor,ndddjduind cá sosirea lui Zotu la Venetia va sltibi pe cei-lalti vriljmasi, guvernul imperial porunci ca Maria si cop iiisil fie lilsati sii piece, ceea ce se si fileu (7 iunie).

Asigurat astfel, Tigara Incepe iardsi lupta serioasii pen-tru mostenire. Fabricd. un testament, care ar fi fost dictatde Petru cu trei zile inainte de moarte: Zotu cdpdta epitro-pia, femeia sa un dar de 20 000 de galbeni. Bacsisuri de6 000 de galbeni s-ar fi Impartit de dinsul la Venetia. 0crilátorie a lui Kühbach, in noiembrie 1595, n-avu urmiribune: bietul om plecase sá ImpIineasc. un vot pios la Lo-reto si Roma. In lipsa lui, cele cloud partide se impacd,Kiihbach, auzind ct vreau sd-1 Inchidd la Intoarcere, segrilbi sd treacd hotarul in Tirol. Cercheza se plingea ch nui se dau inapoi lucrurile ldsate in Tirol ; mai rdu decit laturci i asasini 1"

Averea räminea insd pecelluità de Signorie, asa cii, in1596, Zotu fu silit sa vie in Tirol (ianuarie) si, neizbutind,el incercil iarilsi sa fure pe tefan. Un polon, Pantasco, veniIn noiembrie la Hall, cu o suitii de opt oameni i plecd adoua zi. Conspiratia fu descoperitd. In zadar eilutd guvernulaustriac sii puie mina pe persoana lui Zotu, cind acesta se

279

ritt

si

gasea la Ferrara, staruind pe linga ducele de Mantova. Nu-mai moartea liii scapa pe tutorii lui tefan de orice grija.

La 14 martie, aflindu-se In pat de altmintrelea, decind 63 vasea Venetia, era necontenit bolnav elface testeamentul. Lasa bani unei minastiri de calugaritt,care trebuia s'a se Infiinteze In Venetia, altfel lavrelor dinAthos, apoi bisericii grecesti din Venetia si rudelor sale.Fete le lui: Pa'una, Ruxandra si Isabela capatau cite 4 000de gatheni. Mama lor trebuia sa le rnarite cu greci

iloisi nu cu

alta nape". Grija averilor se lasa celorlalti executori.Apostolo Tigara i Constantin Paleologul, daca poate fe-meia mea, doamna Maria, nu va putea suferi nacazurileacestei lumi, hind tinara, i va voi sà se marite".

Spatarul se savirsi din viatia, in Venetia, la 11 (21) apri-lie 1599. Oasele sale odihnesc In micul cimitir al bisericiiSan Giorgio dei

Pe placa de bronz ce le acopere se citeste: Zotu Tigaradin Ianina, cel ce a fost invrednicit, a fi sub Domnul atoata Moldovlahia, Petru, feciorul lui Mihnea (sic), MareSpatar i ginere al sail, cel ce a trait, cu stralucire in acestmormint, Wirt pentru el si urmasii sai de fratele san, Apes-tolo, asteptind invierea din morti. 11 aprilie 1599".

Vestea, problematic de trista, a fest adusa indata la Inns-bruck de-o stafeta anume, .5tefan, atunci la scoald laiezuiti, mInglie astfel pe Maria:

Prea iubita meaAm primit scrisoarea Domniei Tale, si cu nesfirsita du-

rere am 1nteles nacazul In care te afli, pricinuit de moarteabarbatului Domniei Tale, cu sufletul caruia Domnul Dum-nezeu fie indurator. Eu, un frate imbitor Domniei Tale,simt pentru aceasta mare durere i compatimire de Dom-nia Ta dar, Tiind o asemenea Intimplare din mina lui Dum-nezeuArebuie sa o i suferim cu rabdare bung si s ne hota-rim pentru ctea ce este mai potrivit: mingiierea, care sepoate; astfel nadajdniesc -ca vei face asemenea tit despre

E1 csrea In testament, dna no i s-ar da local ce oerea aici Csinu is-a dat), sa-1 1ngroape in rnInastirea Si. NicolatFilantropino dinlamina.

280

Ii

sora,

al

si

cele ce-mi mai scrii, eu voi vorbi de dinsele cu dumnealorepitropii mei, Si de ceea ce ae va putea face, aft de curindvei fi instiintata. Intre acestea, vei rgmInea mingliataasigurata ea ma voi arata totdeauna fratele iubitor alDomniei Tale, eind Inca si Domnia Ta vei face ceea ce seasteaptá de la o sorg iubitoare vei raspunde eu totatita dragoste. NeavInd alta sa-ti spun, ma recomand Dom-niei Tale din inima, cerinduli de la Dumnezeu, Domnulnostru, orice multamire.

Din Innsbruck, azi 1-iu Mai, 1599.Al Domniei Tale

dragul frateStefan Vodd.1

Pare ea Maria scrisese fratelui &au, propunindu-i o impg-care. Scrisoarea dintii fu urmata de o alta, si iota ce ras-pundea la aceasta, tefan;

Prea-Luminatg. Doamng, Bora mea,Primese acuma, dupa trecere de putine zile, o a doua

ecrisoare a Domniei Tale, si raspund la dinsa. PrecumInsaIn cea din urrna carte a mea, m-am rugat sà capeti mingl-ierea, tot asa si in aceasta. Celelalte le vor Intregi teologii,care au aceasta meserie. Fii sal:là-Wag i mingliata. DinInnsbruck, azi, 10 mai 1599.

Ieu, fratele Domniei TaleStefan Vodd,

ce am fo:1 Donut terei Ma-Navefi a Terei Munteneyti.2

Minglierea a venit In curind pentru Maria, care se casa-torea la 28 noiembrie 1600, In biserica de familie a SM.tului Matei (S. Maffeo) din insula Murano, reparatg de Mih-

19 2 Pasajele subliniate sint romanefti In or.igiaal.

281

si-mi

nea Turcitul, a crtruia mrttutlä, Miirioara Val large, Mesecalugrtritrt In mindstirea vecing, cu Polo Minio1.

Polo Minio di ser Scipione era din cea mai bunit nobletrivenetiang. Veniti din Mazorbo, Minii fusese primiti Indattiin Marele Consiliu, F)i din al 15-lea veac Inert II gasim Incele -mai insemnate bonn i demnitrtti. In legilturti de co-mert lucru de care nu se rusinau cei mai glorit*L dintrearistocratii Venetiei cu Rasrtritul, ei contracteazrt In1543 o aliantrt cu Paleologii din Constantinopol2. AceastAcasatorie ii Inrudi poate cu Petru chiopul, care luase denevasta pe Maria Amirali din Rodos, poate i ea de vitapaleologrt, mama domnitei Maria.

Aceasta avu, in al treilea an de crtsnicie, un singur fiucu Minio: nrtscut la 13 septembrie 1.603, i se puse numeleIndoit de Teodor, ca unul ce era dtiruit de Dumnezeu, cindprtrintii nu mai nadajduiau sa" aibd copii, si *tefan, amin-tire pioasrt a tinrtrului voievod, mert atunci, In cea dintlitinerete3.

Moartea lacomului Zotu a avut urmarea de-a impAca pedomnita cu fratele ei.

Maria s-a invoit repede cu tutorii lui tefart4. La 27 apri-lie 1600, Kilhbach plecrt la Venetia pentru a se intelege cudinsa: avea voie de la tefan3 i cotutorii sal s'a lase doam-nei o treime din avere.

El izbuti s. Incheie insa o invoiala, prin care cede numaio actul, iscrtlit la 14 iunie 1600, In casa Mariei din

1 E curios cil In d3c1aratia lui Rossi de a fi primit juvaierele afla-toare, In parte, la Gheorghe hatmanul (11 iulie 1600), Minio ia parteaMariei come marito" (ca barbat).

2 03tavian Minio ia pe fata lui Pavel Paleologul.3 Teodor-Stefan are cu Giulia Molin cinci fii, Paolo-Silvestro,

cel mai mare (nhsc. la 31 decembrie 1635), opt (cu Morosina Morosini),Polo Minio traia Incrt la 1619-20, cind merge pentru afaceri In Mol-d )va, aducind si un rap ort asupra tarii i celor vecine: familia 11 Into.viirtisea.

Acestia sint siliti sa. se Impace, cilci moldoveniiscoseserit acuma,In decembrie 1599, clteva mii de galbeni de sub sechestru.

El scrie la 15 mai 1600, o a treia scrisoare surorii sale.

282

F,sesime:

contrada Sant'Antonio, centrul de asezare al romfinilordin Venetia, &idea domnitei unul din cele trei mari lanturide margaritare, trei diamante, o scufie, i jumatate dinbanii ce se aflau la Ierusalim. La 16, notarul Andrei Cattiscria o alta' invoiala, facutil cu Cercheza, careia i se fagadu-iau 200 de ughi. Gheorghe hatmanul si vaduva lui Barto-lomei Bruti, creditoare a raposatului Petru, fura de aseme-nea multamiti. Kiihbach se grAbi IndatA sit trimita lucrurilepeste munti printr-un servitor, inainte ca Signoria, pc lingacare intrigau oameni necunoscuti, sa le poata sechestra

Averea cistigata astfel lui tefan se urea la 17.596 deflorini si citiva creitari.

Cea mai mare parte din moldoveni dispar dupa aceastadata. tim despre Costea postelnicul, ca s-a dus in tartprin Viena. Mitropolitul Movila s-a asezat cu rudele salela Podhaecz, in Po Ionia; tot acolo se stabilirit uncle dinfemei, Vasile paharnicul i postelnicul Musteala ; cei maimulti s-au pierdut in haosul cosmopolit al Constantinopolei.0 parte din curierii lui Petru voievod se arata iarasi lamoartea lui t e f an, cind un alt proces ni-i scoate la lumina.Sint un adevrtrat noroc pentru istoric aceste imprejurilri,care trag.atit de complet perdeaua deasupra unei so-cietati F)Iunei epoci.

Citva timp dupa hotarirea impliratului, care oprea pemicul tef an in Tirol, Ferdinand numea ca tutori pe Kilh-bach insui, pe Iacob-Andrei de Brandis, Kronburg i Vorst,om pios si cult (invatase la Bologna, si a compus o carte:,Canicalaree, in 1623) si pe batrinui Wilhelm, cavaler de?Wolkenstein, senior de Trost si Neuhauss, din familia tru-badurului medieval Oswald (15 septembrie). Acela dintreei care s-a ingrijit indeosebi de dinsul a fost Ferdinand deKiihbach, care era si epitropul fiicii naturale a lui Ferdi-nand, Veronica de Vilanders. Ingrijirea aceasta, foarteconstiincioasa, avea si mobile interesate, cum dovediramai tirziu nenumaratele sale cereri de rasplatt.

283

in-raF,si.

uitarii

Dupg un report al tutorelui principal, se hotara ca Stefansä rgming, in Bozen ping la primgvard, pentru a Inv Ata maitemeinic cele trei limbi (24 octombrie). Kiihbach propuneape viitor osedere de un an sau doi la Innsbruck, sub un pre-ceptor 0 apoi trimiterea lui tot mai departe in imparatie.

La 12 octambrie, copilul, care stgtuse ping atunci in casapgrinteascg fu strgmutat la fratele epitropnlui sgu, Otto-Marx de Kühbach. Curtenii sgi plecaserg si el avea pe lingg.dinsul numai doug slugi, Tudor si Arapul, pe Semseim, co-pilul de casà, pe Petru Boles sau Petermann, piticul, sidoug femei, o sclavg si ingrijitoarea sa, la care copilul V-nea mult, muta Anghelica. Bicisnic din nastere, Stefanavea cloud boale ascunse, care cereau ca totdeauna cinevadevotat sa fie ling. dinsul. Muta dormea noaptea lingg pa-tul voievodului.

Prezenta acestor oameni de aceeasi limbg cu Stefan supgràinsg pe Kühbach, care dorea ca epitropisitul sgu sd fie cres-cut nemteste. Se indigna de felul hrgnii ce se dgdea copilu-lui, grosolanele mincari reci" ale Valahilor, nepotrivitecu clime, de starea cronicg de betie a arapului; nu uita cgMute luase parte la furtul din iunie; atribuia slugilor ro-mânesti indárgtnicia cu care Stefan tinea la eresul sgu gre-cesc. In noiembrie, Mute si roaba Maria Ned' socotite, si,in primgvara lui 1595, plecarg, dupg descoperirea unuicomplot, in care erau amestecati, Arapul si Tudor. Piticulsi copilul furg indepgrtati mai tirziu, si cel dintli ajunse lamare trecere pe Rugg nunciul apostolic in Venetia. CIO\ acopii moldoveni, care se infAitisarg la Stefan, in Innsbruck,furg trimisi inapoi. Insg, pentru a mingiia dorul de targ,pe care copilul instrAinat 1-a avut pinà in ceasul de pe urmg,Kilhbach aduse cu dinsul de la Venetia, in 1600, pe tingrulIon Cgmgrasul, care fusese, in Curtea domneascg imprgs-tiatg, comisul voievozilor. Acesta rgmase thigh' vgrul sgubolnav ping la moarte-i.

In aceeasi vreme cu in]gturarea curtenilor barbari",Ktihbach se ingriji ca Stefan sg. pgrgseascg portul oriental,in care era asa de drggglas blindul copil Man. Ii cumpgradin Venetia, prin evreul Moise May toate cele de nevoie

284

pentru a-I imbrilca neinleFte (ag teiiisch), i tingra FrauKiihbach, asgtoritA in vara lui 1594, completa aceastriirnbracUminte la iarmarocul Sfintului Andrei, in Bozen.In locul invataturilor simplului ieromonah Tudose, copi-lul de domn asculta cu ali nobili lectiile de latineascàvelfd ale perceptorului latin din ores, Leonard Alotarius,cdruia-i aducea, pe lingg leafa in bani, doug Masuri delemne, dup`a obicei. Cind, in vara lui 1.595 (10 iunie), Ste-fan p1ec6 la Bozen, i se dUdu acel preceptor fin, modestsi dupà toatà cuviinta", pe eare-1 cerea Kiihbach Inca din1594: Ezechiel Losius, om cu rude grace si desigur fitramultà cunostin0 de carte. Avea ca kali 200 de florini pean. Dupà o scurta sedere la hanul Cerbului de aur", dora-nul fu pus In gazda la Michael Lefin, burghez din Inns-bruck. In 1.597, el trecu de acolo la fostul sàu oaspete, Otto-Marx de Kühbach.

Colegiul iezuitilor, in care fu pus s'a invete, era cel maivestit din tot Tirolul. Infiintat la venirea Ordinului inprovincie, la 1.562, ocrotit de arhiduce i impilrat, el adu-nase atitia scolari, c nu-si puteau scrie temele latinesti deinghesuiala. Din 1582, erau cinci clase: cele douà dintli seocupau cu latina mai ales, celelalte si cu greaca. Pentruultimele doug, se pUstrau studii eclesiastice, istorice i poe-tice (Homer era cercetat in clasa a cincea); scolarii se im-pArtaseau des, primeau o crestere moralà foarte ingrijitain intelesuI ingust i neomenos al cuvintului. La examene

solemnitAti se reprezentau comedii, dupä moda iezuita,inaintea publicului, totdeauna numeros si ales.

Avem lista cUrtilor de scoalà, ce se intrebuintau la iezu-iti, Jist pe care ne-a pUstrat-o inventarul lucrurilor aflatein casa lui ,5tefan. Sint printre ele &aril de gramatia: Pon-tanus, Ald Manutiu (Phrases), Ciprian Soarius (Retorica),Gratser (Nomenclator, Institutiones, linguae graecae), Ul-nor (Phrases), etc.; carti religioase: manualul lui Canisius,un catehism german, Comoara invataturilor crestine",Exercitiul pieatii" al cardinalului Radziwill, Sertahonoris" de Iezuitul Petru Michael, liturgice, o carte

285

gi

ai

carti

despre botez, Viata Sf. Leopold. Apoi citeva manuale deistorie: cronica lui Laurentiu Syrius, I. Boemus Albanusde Moribus omnium gentium (Obiceiurile tuturor popoare-lor); autori clasici, temeinic expurgati, curatiti de oriceelemente nemorale sau nepioase: Horatiu, Lucian (Dia lo-gurile), Ustin, Martial, Cicerone (Epistole si de Officiis),Isocrat. Stiintele i studiile filozofice erau, ca In toate

timpului, cu asprime oprite. Buiatul primea Insa ores-terea pe care o dorea guvernul provinciei: In religia cato-

cu frica lui Dumnezeu".De altminteri, viata lui -tefan era destul de libera. I se

trimeteau bani dupa cerere, Isi cumpara haine de pretIncepuse iarasi a se lmbraca roman, fireste, in vesmintelebogate, care-i afirmau pozitia, se ducea la petreceri Insfirsit. In februarie, el asista mascat, la logodna fetei luivon Brandis. In mai 1599, Costea Postelnicul i Asian Ca-marasul vin sa-1 vada, si el prinzea adesea cu fostii saicurteni care stateau la hanul ,Cerbului de aur" cu locuinta.in septembrie 1598, el vine la Bozen, unde ramine citevasaptamini, tot la Otto-Marx. Ferdinand de Kiihbach iicumpara dupa cererea lui, un mic clavir, ca sa Invete pedinsul". In iulie 1600, Ion Carnarasul intra In serviciul va-rului sau.

In 1600, domnescul cocon avea saisprezece ani. ColegiulII mintuise aproape, la Innsbruck; stia destul de bine nem-teste i latineste. Era vreme sali urmeze studiile de limbaIn strainatate. Primejdiile, de care era necontenit amenin-tata viata pretendentului Zotu murise, dar, In 1599, sedescoperise ea domnul MoIdovei1 intinde iartki curse baia-tului, asa eh Ferdinand de Kiihbach cel tinar alerga indatitdin Trento la Innsbruck facura insa pe administratorii Tiro-lului sti roage pe imparat a nu-1 trimite in Italia, c-i, maibine, a-1 aduce la Curte, printre copiii de casa. Dupa pro-clamarea, in 1600, a majorita'tii lui tefan (12 septembrie),cererea fu repetatii: tinarul ajunsese la virsta cind trebuiainitiat In afacerile politico". Imparatul primi propunerea

1 Ieremia Movilit, atuneea.

286

lile

lied i

gee-

gi

de a-I aseza la Curtea arhiducelui Maximilian, care era sti iain curind mostenirea Tirolului (1601).

Pe cind viata lui Stefan se scurgea astfel, monoton i ob-intr-un colt de strilindtate departatd, Mihai Viteazul,

pe care blindul si supusul Petru nici nu-I prevedea in con-sideratdile sale politice, rdspindea o aureol5. de glorie rosieasupra tdrii sale. Cu o loviturd de sabie indrtizneatii, el isisupusese Moldova.

Fdr 5. planuri politice nationale, el visa inconjurarea Ar-dealului, pdstrat pentru sine, cu tdri cirmuite de domni

pe care i-ar mai fi legat de el jurdminte asemeneacu cele primite in Moldova si Muntenia de Sigismund Bat-hory. Cea din urmil provincie ar fi fost guvernatti de fiu-stiu,Nicolae Ptitrascu, precum a si fost, in faptd; in cea dintiiar fi dorit sà puie pe cineva, care s-ar fi distitorit cu dom-nita Florica. Omul ales fu Stefan Voievod; asezarea lui inMoldova ar fi multumit, credea el cu dreptate, pe bdnuito-rul Rudolf.

Mihai se exprimase el insusi i pusese apoi pe Stoica pos-telnicul sa propue lucrul, flied inainte de cucerirea provin-ciei. Cind aceasta cdzu in miinile biruitorului, d.omnul seadresa poate direct impdratului. Comisarii din Ardeal nuerau de parere ca Stefan sd fie trimis in Räsdrit, bänuiauintentiile voievodului, care ar fi avut un alt candidat, se-rios acesta, Marcu, fiul lui Petru Cercel. Totusi, la 29 iulie,se porunci lui Kithbach sd cerce gindul lui Stefan in aceastaprivintal. Nu qtim., din nenorocire, rüspunsul tindruluidomn; epitropul stiu asigura frig pe impdrat ea primireapropunerii e cu desa.'virsire sigurd". La atita lucru gindWeStefan, cum ar putea sd ajungd iar in vrednicia ce avuse".E acuma un om dupa dorinta ocrotitorilor a trecut lacatolicism in ultimele timpuri, stie bine nemteste, destulti.latineascd, intelege i italieneste ceva, pe Iingä cd n-a ui-tat Wed a vorbi, citi i scrie limba sa natard, moldove-neascil". Pentru frageda sa virstd, are desteptticiune

1 La 23, ordin special acestuia.

287

scull,

inruditi,

sti:

si

patrundere, vorbeste bine; Ii cunoa§te un singur usor defect:e de o fire prea mIndral.

In slAembrie, Iupta de la Mirislau zdrobea cariera me-teorica a lui Mihai i, u dinsa, sperantele de apropiatavenire la domnie ale lui *tefan. Aeesta, de altminteri, numai avea viitor inaintea lui. Blondul voievod murea Incetde melancolia ftizicilor.

in 1601, toamna, el paraseste capitala Tirolului, untiestatea in casa nobilului von Graben, pentru a cauta un aermai blind la Bozen. Se gasea In acest oras In octombrie; lainceputul lunii urmatoare, Kilhbach II gazduieste la Zim-merlehen, unde murise Petru Voda. intors la Innsbruck,el ii prevede apropiatul sfirsit. Recunoseator lui Ion CA-märasul, singurul om de acelasi singe care se afla lingadinsul, el Ii face la 25 noiembrie, un dar de 10 mii de lei,daca s-ar intImpla sa moara si nu 1-ar putea rasplati, cadomn.

La 6 ianuarie, sodalitatea marian5, Intemeiata In 1578de 20 de rolari de la iezuiti, 11 alegea a doua oarà ca prefectal sau. Fusese primit Inca din 1590 In societatea aceastapioasa. pe care o lega cultul special al Fecioarei.si o fana-tica. iubire pentru catolicism reprezentantii sal (se rugaupentru Maria Stuart, cind aceasta suferea in Inchisoare).Averea sa, marele sau nume strain, meritul convertirii lacatolicism 11 recomandará colegilor sài, aa 6., In 1601, eraproclamat prefect al bor. A lost o mare sarbatoare: *tefantinu o cuvintare greceascd si sodalii raspunsera prin versuri

proza, In cele cloud limbi clasice.Foarte evlavios §i harnic, tinarul doinn venea la toate

adunarile societatii. Aici Intilnea de multe ori pe amindoitutorii sai poate, Wolkenstein. i Brandis; toti membriaproape erau nobili, i intre dinii nume din cele mai mariale provinciei. in 1602 Mg, el putu rareori sa-si paraseascapatul; ceru sä fie iertat pentru aceasta lipsa, care nu eraobisnuita. Un reumatism ciudat pentru virsta sa Ii facustarea si mai rea. La 20 martie noaptea, se simtea asa de

1 Ettwas eines hochen Geists".

288

§i

si

slab incit argt g. prin grai, Jai Ion Cgmgrasul, dorintele salede pe urmg.. A doua z.i, el se atingea, intre ceasurile I si 2dupg-amiazi, pe vremea cind soarele incezeste putin aerulrece al primgverii tgrilor muntene.

Un pictor din Innsbruck zugrAvi, dupg porunca lui Kiih-bach, pe tingrul voievod mort, apoi corpul fu coborit inhaine de paradà cu spacla aurità si cu eutitele orientale, cupintenii de aur, in mormint, ce i se pregatise lingg altarulcel mare al bisericii parohiale, Sfintul Jacob din Innsbruck.Era de fatg. curtea germang a domnului, cu preceptorulLeronim Hörl, Otto-Marx, scolarii din deosebitele apzg-minte ale orasului si congregatiile religioase.

Dupg multi ani, i s-a ridicat un mic monument cu aceastginscriptie:

Prea luminatul Damn, Domnul Ion Stefan Voievod, dinsemintia Domnilor Maldovei si Terii Românesti, s.a., tingrcu insusiri alese, care a urmat de bung voie in surgun petatgl s'au gonit de turci, pe cind se lndeletnicea cu 1nv615.-tura, foarte devotat catolicismului si. cultului Fecioarei, amurit la Innsbruck, In 1602, 22 (sic) mart. A trait opt-sprezece ani, trei luni qi o

El insusi era infatisat pe piatfa in genunchi, inainteacrucii. Cind s-a refdcut biserica, in veacul trecut, placa afost ingropatà la un loc cu sicriul de aramg, sau, topitäimpreung cu altele, a dat materialul pentru clopoiele clg-dirii celei noi.

,Astfel si-a afirOt zilele obscure, intre strgini, plgpindulstränepot al lui Stefan Voievod cel Mare.

LPILOG

Testamentul verbal al lui Stefan rasa, fgräa numi un mostenitor universal, o sum& de legate picase:3 000 de florini sodaliatii mariane, 500 capucinilor dinInnsbruck

1aceeasi sumg mingstirii franciscanilor, iar celei

1 Toate cifrele slut, cum se vede, false: Wan se ng.scuse la 31lune 1584.

28919 Scrierl IstorIce vol. I N. lorga

din Bozen, uncle odihneau pArintii lui, altii 500; 500 deflorini bisericii Sf. Iacob §i tot atita bisericii Maria dinS3efeld pe munte, unde se pastrau picAturi din singele luiHristos, cg.zute in chip minunat dintr-o hostie. CtimArAsoaiaprimea apoi 4 000 de florini §i Gheorghe hatmanul 2 000.

Averea toatti. era reclamatA de Maria Minio; guvernultirolez §i cel Imparatesc ar fi vrut insA s-o ia pentru sine,cu atit mai mult, cu cit se dovedi nasterea din flori a lui*tefan, pe tirnpul eind doamna Maria din Rodos era Incain viatti. Minio sosi in Tirol §i fu indreptat la Curtea impe-tiara', unde trimise pe procuratorul sau, Mario Montino.Imptiratul porunci In septembrie ca el sa nu fie tratat inchip nedrept, coca ce ar fi pagubitor pentru numele bunal primitoarei Case de Austria.

Averea din Rasarit se aduna' in parte. Gheorghe cAma-ra§ul §i Asian, care plecase la mindstiri Inca in 1601, sosirain ianuarie 1603 la Venetia, cu o corabie plin'a de piper.Opriti la Alexandria, siliti sA ardti restul sinetelor, ei gAsisecu cale sa schimbe banii in piper i pene de lux. Acesteadin urmti ar fi fost pradate de n4te piratienglezi. Din 11 000de galbeni ramAsese numai cloud, pe care le sechestrA Minio.Acesta Incasa §i banii de la Cromidi: 600 de galbeni, sco-vindu-se cheltuielile.

Cearta tinu WA In 1605. In acest timp imptiratul §i Ma-ximilian luard ce voira din mo§tenire. Se plAtira legatelepioase: cel catre Sf. Iacob, mult adaos. Se dadura recom-pense la eine nu se rusina sa cearti: lui Kiihbach, frateluieau, lui Rosi, qi altora.

Ceea ce mai rAmAsese, se impArti intre familia Impara-teased §i Minio, prin invoiala din 17 septembrie 1605; Mariaprimea 45 906 florini din averea totalti de 131 916. Incasa-rea insa, dupa atita risipA, era ap de grea, Incit domnitafu silitA, In 1607 sa' vie in Tirol, pentru a lua 12 000 de flo-rini, ce nu fusese Inapoiati de impAratul. Cit despre cele-lalte legate, atre familie, ele fura foarte putin tinute Inseamil. Iar ce s-a Mout cu rudele lui §tefan, nu se mai Vie.

Oameni pi fapte din treculta romdnesc,Bucure§ti, 1905.

ISTORIA LUI MIHAI-VITEAZUL

pentruPOPORUL ROMANESC

E bine sit i se vorbeascil unui popor de oame-nil lui mari. De ceilalti oameni Insemnati vorbesc carturariicgtre carturari k4i se lumineazil intre din§ii asupra celorsavir§ite. Dar despre frunta§ii unui popor, despre aceia princari a fest mai mare, mai vrednic de laudg poporul acela,despre din§ii trebuie sa se audg pretutindeni, in graiultuturora.

Pentru cg acei cari alatuiesc un popor, nu sint legatinumai prin aceia cg stau pe acelati pgmint, ca vorbesc toto limbil, §i clnd Ii sint prielnice imprejurarile, se umbrescsupt mindria aceluia§i steag, Ei mai sint legati i prin amin-tirea unui trecut care e acela§i pentru WO. Fiecare dintrenoi are scurta viala pe care i-o ingaduie norocul lui, dar noitoti, impreung, cei luminati §i cei färü lumina', cei bogati§i cei Virg avere, cei de sus §i cei umiliti, a§a de muttthen nu se mai deosebe§te lumina, averea §i mdrirea, noitoti sintem mai bdtrini decit cel mai bátrin dintre noi §iamintirea noastra merge ping la inceputul neamului. Chadni se spun toate cele ce ni s-au intimplat cu acest neam,simtim cg noi am ci§tigat bátàliile mintuitoare, ea noi amseris cgrtile inaltlitoare de suflet,c6 noi am argtat cinstit§i rgbdator cgcarele ce au dat bogatia.

cind vremurile sint rele, ne mingiiem gindind la celeee am Mut atuncea §i ne mindrim cetind paginele de aurale trecutului. [...]

De aceia am scris §i eu aceste pagini.

Ele pomenesc pe omul trimis de Dumnezeu care acuma treiBute de ani a venit pe pgmint ca sa faeg un singur trup dinromanimea intreaga. Nti fiiildcA acestal era gindul dece am minti? old pentru ca ssetiedeurwaiidintoate

29119*

alti

timpurile, si mai ales de aceia earl vor.sti sa inteleaggvoiasca din nou, ca minunea se poate. ca, pentru a o vedeaiari savirsita, se cere credinta si rugaciune. Iar rugaciuneaomeneasca cea mai primita de Dumnezeu e viata harnica,cinstita, dreapta, ceea ce in alte timpuri se chema virtuteaomeneasca.

De-ar avea-o i de-ar sti s-o capete multi dintre acei foartemulti pentru cari am simtit i scris 1 Ceasul nostru ar fivenit atunci.

C ine cram?

In ce lume a venit acela care ne-a mintuito clipa si a suferit pentru noi?

Din padurile'Bucovinei pina linga Dungrea de Jos si Mare[...], domnea din Suceava si Iasi, cap italele lui, voevodulMoldovei. De la Severin la Braila, intre aceiasi Carpatisi Dunare, se intindea Tara Romaneasca, Muntenia stapi-nirea voevodului Ungrovlahiei. In cetalaia muntoasa aArdealului, in vaile de la stinga Tisei, locuiau plugariipastorii romani, cari tineau pe umeri stralucirea siputereaungurilor din castele si de la Curte, sasilor, bogati dinorase. Atunci, ca i acum.

De o parte si de alta a muntilor fusese totdeauna Varaniromani, risipiti in sate, pierduti in vai, acatati pe coastelemuntilor. Neamul lor se alcatuise in depdrtate vremi.Asupra dacilor, barbari cu cetati, cu regi, cu arme inaintate,venise cei mai tari intre cei tari, romanii. Cu ostasicolonisti, invingatorii se asezase in mijlocul invinsilorfiindca cei dintai erau prea cuminti pentru a fi cruzi, iarcei din urma erau de mult vrednici de alt nume decit acelade barbari, se contopira. Aceasta a fost temelia neamului,pietra dintài, pe care s-a lipit mai tärziu ce au adus apelereva'rsarii furioase a natiilor.

Hotarele Romei s-au ingustat cu vremea, cu batrinetea,cu primejdia. Intre aceia cari au fost aruncati in gura dus-mani tor pentru a-i opri o chi* am fost i noi. Odata lueram

292

ai ean

ai1i,

p5mintu1: acum nesiguranta din fiecare zi ne puse si pe noiIn miseare. Plugul inteleni in brazda abia ineeputti, ciplugarul isi mind vitele In murrtii, unde rámase cioban.§i asa merse an de an, veac de veac, din vale in vale sidin tar6 in Ora, pina ce ca niste valuri din munte, serevárs 5. din virful Carpatilor pretutindeni pAstorimea ro-mAnal. A fost aici sau dincolo? Pástorul n-are casà, si oilepa'scind isi intind fitrA incetare mosia.

Toll barbarii ne-au gäsit, si ne-au ldsat cu totii undeeram. PAstorul e folositor, cind il lasi In pace. i, cind nu,unde-1 poti prinde? Muntii au tainele lor, si eine le stiemai bine decit dinsul?

De la o vreme, vecinii nostri, ungurii, oaspeti noi si bar-bari proaspeti, veniti abia printr-a noua sutä de la Hristos,vecinii nostri bulgarii, incepurti a se intemeia, ei cari aveauragaz sg. intemeieze, ca unii ce erau cei mai tari.

Am incgput ace in miinile bulgarilor int'ai, de la Dungrepina dincolo de munti. Apoi românii de la Tisa si cei dinArdeal full supusi de unguri. Am imprumutat atunci obi-ceiuri de cirmuire de la dinsii, si peste lumea muncitoaredin sate se intinse puterea voevozilor, a cnezilor, iar in Ol-tenia, unde fusese temeiul colonigrii romane, a Banului.In aceiai vreme, acuma, cind era eine sá cálguzeasca si saapere, pastorul fu ispitit de frumusetea sesului, si brazdafu iaraci despicatà in bdldriile pustiului.

La 1300, acum cease sute de ani, erau in Ardeal, in -TaraRomâneascà, in Moldova, nu numai stine si tirle In Carpati,ci lanuri de griu si de mei, sate de case albe, ici si coloturnuri de biserici, ai cAror popi-Varani isi aveau vlAdieii,làrani ca si dinsii. Cei ce cirmuiau satele, aseultau in Ardealsi Tara Ungureasca de craiul din Buda ; cei din Tara Roma-neasea, cu vorba, de acelasi, iar, in fapta, de nimeni; oei dinMoldova de craiul rusilor din Tara Haliciului, si mai alesde hanul tätarilor, cari dominau peste tot RbAritul. Acese tr'aia atunci.

Apoi intre voevozii munteni se ridica unul O. fu mai maredecit ceilalti. Il chema Basarab, nume de botez, care seWu, ca numele lui Cesar intr-o lume mai mare, nume de

293

dinastie. In ce era sà se cheme pe urmd Moldova, ridtdciun tinar i indraznet voevod maramuresean, care urmdriazimbrul cu steaua In frunte a nmocuhti.

Asa se intemeiard Tara Rom Aneascd de la Dun Are si TaraMoldoveneascA.

Pe atunci slAbise ungurii, si, pind sä se preschimbe neamulcrailor lor, trecurd citeva zeci de ani. Romanii pornise cuun avint care-i duse pind la ta'rmurile mdrii, incit timp nus-ar fi asteptat nimeni. Toatà tdrfinimea liberA se inchindvoevozilor, cari erau mai mari numai prin intelepciunea

vitejia lor.Pe la 1400, dupa un veac de Incercare i de intindere pe

tdcutele, cele doug tdri romanesti de dincoace de Carpati numai atirnau de nimeni. Mircea cel Mare, domn muntean,

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei dadurà romanilorliberi o orinduialA: 0 curte domneascd,o biserica deosebitd,o cirmuire In regula.

Zile bune se puteau prevedea pentru noi, dar atunciclnd putea inflori viata noastra in lumina veniid turcii.

Altii i-au primit de bund voie sau li-au dat lupta numaidud au fost siliti. Noi nu ne-am dat In laturi inaintea incer-et-oil. Am invins noi, cei putini, la Bovine si la Podul Inalt,dar cei multi ne-au rdzbit. De nevoia turcilor ne inchina-sem altora, vecinilor, crestini, ca ungurii i lesii; la urmdplecariim grumazul i plàtiriIm tribut.

Mai trecuse o sutd de ani. Era acum pe la 1500. Dar pute-rea neamului nu se stinsese, i sceptrul Moldovei era caldInca de mina lui tefan cel Mare. Nu turcii ne-au slabit penoi, ci ne-am sldbit singuri. Ne-a sldbit boierimea noasti a.

Tovardsii lui vodd se facuserA repede oameni mari, pri-miserd mosii In locurile pustii, deschiseserA slobozii pentrufugari din lumea mare, cumpáraserd pdminturile sAracilor,Vremea trecea, tara se lumina si necontenit tarina mosnea-aului se ineca In averea boierului vecin. Satele nu maiveneau la luptd cu vdtdmanul In opinci, ci cu fdlosul boieriImbrAcat leceste si ungureste.

Si, cind se vdzurd asa de mari, asa de bogati, avind atiteasuflete In slujba lor, boierii se trufird. Gine nu era bun de

294

si

[...1

al

domnie, dintre dinsii? Oamenii sg jure Ca oricine e fiu dedomn atita se cerea pentru alegere se &eau.

Tgrile vecine se umplurg de pribegi neastimpgrati pingla moarte. La Brasov, la Sibiu,' la Bistrila, prin sateleArdealului, la craiul lesesc, la cazaci, la curtile domnilordin Apus, la Poarta sultanului din Constantinopol, citivreai. Unii cercau cu sabia aiii cumpArau cu pungile siprin voia lor, tara pradatii, furatg, stoarsd se cufunda totmai mult In prgpastie, de o parte a Milcovului si de alta.

Ping ce, peste o tarti de tgrani vinduti cu trupultinutg in ghiare de citeva familii de boicri de toate

neamurile, mincati de dihonie i urg, domnea, perindulidin ochi, ca o inchipuire, un biet domn cu zilele in ming

cu datornicii dupri cap.Oastea de tug se perduse aproape: straja lui vodg erau

turcii, cari-1 puziau mai ales pe dinsul.Iar in Ardeal, unde fusese voevozi i cneji, de-o parte,

tarani de alta, tot asa se desfasuraseri lucrurile. Boierimcaungureasca se intgri tot mai mult: boierii nostri tgrinestise pierdurg intr-insa. Iar jugul iobggiei apasg tot mai greupe sateen.

Era poate aici mai multg bung stare, era, de buntiseama, mai multil sigurantg. Cirmuirea avea mai multaputere. Dar viata nu era nici aici romAneascA cleat jos, josde tot, in lumile despretuite i stirace. Vodg romAnesc nufusese niciodatg in lara cuceritg de strain, boicrii se schim-baser& la fata i trecuserg la dusman; in orase era meste-sugarul i negustorul strain. Din ai sgi, se alegeau pentruromAnul de aici numai popii, cei batjocoriti de alte neamuri.Ici i colo, se inilta cite o mingstire mai mult de lemnpopa de Rugg minastire era vlidica rom Anesc sau protopopulmai tirziu. De el ascultau preotii ceilali, si mai mare decitatita nu putea sti ajungg nimeni dintre opincarii romgniai craiului.

Asa era cind veni din mila lui Dumnezeu din milalui Dumnezeu, acesta: Mihai-vocla, domn al Turii Ro-manesti, care trebuia sti fie o clipii, destul ca sA ne ame-teased cit vorn mai trgi de acum inainte craiul Mihai al

295

si pri-mintul,

ei

si

romanilor. Sau, inqirind ca odinioarg pisarii din cancelarialui regalit: Domnul Ardealului, al Tdrii Romanesti si alMoldovei. Ce vis nebun, Doamnel

C ine era?

Sint oameni care nu se §tie de unde yinpentru a fi mari Intr-o clipd si a se stinge intr-o flathesingeroasá. Ei yin de undeva, dar e rnai bine cti Inceputurilelor de umilintg ni shit pentru totdeauna ascunse. Mihaia fost cind s-a grisit unde trebuia sá fie pentru a indepliniceia ce-i pastrase ursita.

Despre ce-a fost inainte, spune povestea care infaquea.cu poezia ei tineretea vietilor mari, care uimesc himea sio umplu de bucurie §i de durere. Un domn bun In timpurirele: Petrascu cel Bun. 0 dragoste pe care n-o binecuvintasenici un preot, dar care fusese mai de sus binecuvintatà.Un mindru tinar prigonit pentru inalta lui nastere, pentrugindurile-i si mai lnalte. Mihai, fiul Teodorei Cantacuzino,n-a fost boier pe vremea fratelui s6u Petru Cercel, care adomnit la munteni. A avut poate mai mult noroc suptalti domni, din neamul vindut turcilor al lui Mircea Ciobanul.Iar, cind pe urma venirti domnii pentru citeva luni, carise sfir§ieau In spinzuràtoare sau intr-un biet colt de umbra,eroul aparu deodata In lumina'. Intr-o vreme, cind lucruriviteze nu se mai faceau la romani.

Iar vorbe§te legenda, §i omul era aqa de mare Incit negu-rile ei i-au ridicat indatà deasupra mormintului lui.

Era prin 1592-3. La Bucure§ti stapinea un moldovean,Alexandru, care in treisprezece luni a stiut ce sg faca pentrua i se zice cel Rdu. Un biet om cu multe griji, care a mintuitcu latul de git. Intre acele multe griji era si a feciorilor dedomni, cari puteau si ei s6 ajung6 domni, asa de usor...Mihai era printre &mtg. Un unchi al lui, Iani, II chemala Constantinopol ca sa.-i dea Scaunul... El pleca, dar fuprins In cale si osindit la moarte. Insá càläul avu, privindochii, strapicii ochi de foc ai lui Mihai, ca o presimtire

296

a viitorului. Toporul cgzu dar falnicul cap rgmase. Mihaisctipa, trecu granita si prin Ardeal, ajunse la Poartg. Prietenide bung voie si prieteni cu plata II ajutarg. Ajunse domn.II aduse ca de obicei un om de la Poarta.', un capigiusau portar, purtind steagul cu cele doua cozi de cal, dupdcare se cunosteau domnii. Si, in urmg, ienicerii, cari Mceausi bani la noi, si ceilalti imprumutatori ai tuturor do-mnilor.

Inca un domn vor fi zis cei ce numise pe Mihai. i se vorfi gindit indata cit poate aduce sicind ar fi bine sa-1 scoata.Dar acesta era un om pe care pentru a-I scoate nu era de ajunsun biet usier si citeva scufii albe de ieniceri, ci nici vizirulcel mare insusi, al doilea dupa sultan, in fruntea unei ostifail de numgr.

Acesta era sa domneasa, pentru cg, ori citi bani daduse,ca toatà lumea, nu fusese turcii aceia cari-I numise, niciprietenii aceia cu trecere mare, nici tairgile. Prin el cevamare trebuia sa se Indeplineascg. Si soarta i-o hotarisespiritul neadormit, puterea de luptà si de cucerire-ce dor-mia Intr-lnsul.

Un om se poate vedea in multe chipuri si e adeseori deose-bit de dinsul singur. Dar, cind 11 vezi de departe si ai totce-ti trebuie pentru a-I judeca, o insusire se desface, stra-luceste lnaintea tuturor celorlalte, care-si imprumutà luminade la dinsa. Atunci vezi ce I-a Mcut sa fie ce-a fost.

Se va fi luptat el vreodatä, banul Mihai, inainte de allscrie numele in rindul voevozilor? Hangerul lui va fi iesitdin teaca-i cu pietre scumpe pentru a tgia in came vie?Aproape sigur ca nu: unde si pentru eine era sg. lupteintr-o tail supusg, unde toate adormise de linisteasfirsitului?

Dar pentru asta era Mout : pentru a face sg scinteie ote-Jul lui sigur la soarele luptelor biruitoare. Chid prilejul dea lovi se infgtisg, el fu eel dintli in picioare. Sufletul in-draznet, vointa neinfrinta a strgmosilor trgia in acestcumparator de dornnie: cii,i nu se luptase din citi ii traiseinainte, se luptaia printr-insul.

297

Uitati-vg la repeziciunea faptei lui, la iuteala si putereacuvintului. Gindul i mina lui fulgerg. Ce sfaturi zadarnice,ce zgbgvi sirete 1 Nu sInt acestea hicruri de viteaz. OpritIn loc, zelul strasnic, care se gilseste In el, 11 arde,il mistuie.Cine-i pune stavild, li e dusman. El nu orinduieste ostind pe uring de-o parte sa se uite la dinsa. E cel dintgiin rindurile celor ce invirt buzduganul ce despicg cu sabia.La Cgluggreni se infg-tiseazg Ca mInuitor de trgsnete.Ochii sgi strgbat prin trupuri ca sggetile, ngvala lui areputerea ingroziteare a unei furtimi dezlgntuite.

I 1 supgrá un dusman dintre cei cari ar trebui sg-1 ajute.E -en general mare un om impgrgtesc, care poate face multrgu. Ce se gindeste el la aceasta Minioasele-i vorbe se infigca pltimbii pustii In mintea celor ce ascultg, strinsi depgrete: I i va bate scrisorile in frunte. Ori el, oriSa se gindeascg bine Impgratul..." i Impgratulnu scapg neatins de fulgerele ce pleacg In toate partile. Ce?Adecti flu i-ar putea lua i lui Casovia, Viena,Prf ga?...

Si ca in frAmintgrile cele mari ale firii, minia-i cadergpede. Sufletu-i se odihneste o iertarea-i lumineaztiadincurile turburate. i e asa de bun atunci, asa de increzg-tor, asa de copil Welt crede cg a iertat i celglalt. Trimitevorbg bung ca o impgclitdare sigurg ; vine, in schimb, dinpar tea dusmanului, altfel alcgtuit, minciuna prefAcutg. Ianel se Insealg, nu bgnuieste, nu se aparti: i oricare tradare

umple de uimire. Se poate sg fie oamenii asa de impietritisi de rgzbungtori?

Firea are Insg zilele sale linistite, de o netulburatg sening-tate si pace. Acele zile nu le-a cunoscut Mibai. El nu seputea opri, nu se putea margeni In revgrsarea puterii sale,cum fac oamenii obisnuiti, chiar cind au o destoinicie maimare. El era osindit s meargg inainte, spre culmile Inaneale izbIndei In -prgpgstiile sfisietoare ale Infringerii, prinstrimterile Infricosate ale primejdiei, liirA altá tinta decitacest mers inainte cu orice pret. Calul cu ngrile de foc alnorocului sgu li avea pre gatitil cdilma numai in fundulgenunei made trebuia 31-grime mindrul i nenorocitul

298

un

celalalt...Insusi

cetatile:

II

sa-siotilaret.

I

elipdt

Ap a fost acest Mesia rAzboinic al neamului romAneseiacest frumos i Infrico§at arhanghel, a cdrui sabie strAluce§tekmcii a§a de viu din adincul veacurilor trecute.

Ce-a Put?

Pentru ca sA se Inteleaga aceasta trebuiesa oim cu eine a avut a face, cu ce tan §1 cu ce oameni.Tari le mai mari deeit a lui, iar oamenii cu eft mai micidecit dinsul 1

La risArit (...), Resul era alTerii 1eeti. 0 Ora puturni(aodinioari nind fticea pe voevozii no§tri jure credintA.Neintelegerea Intre magnati, cari aveau fiecare dreptul shnu asculte §i se foloseau de un drept primejdios ca acesla,o slAbise. Craiul era strilin, venit tocmai din Svedia, i nuse pricepea sa tie In Mu ni§te supu§i ca ace§tia. Mai mareera, de fapt, cancelariul terii, Ioan Zamoiski, om foarteluminat, ager, tni care tinea la binele natiei sale. Ura demoarte pe nemti, batuse pe fratele Impuratului, care voiseel Scaunul polon, §i, mai degraba declt cre§tini ca acestarhiduce Maximilian austriacul, voia ca prieteni pe turci.Cu toate ea iarAtsi i-ar fi prins bine sa se impart4easca §itara lui la ImpArtirea statului sultanilor. i gIndu-i era maiales la Moldova, pentru care Wile crailor de odinioarisuferise Infringeri a§a de dureroase. Se gindia la granitaDunurii qi In trufia lui de magnat si de polon se credeaajuns acuma ping la dinsa.

La apus era un crai, dar acela nu domnia peste toatiTara UngureascA, _ci avea numai Ardealul. Cu §eptezecide ani In urma, Ungaria veche se sfarlmase, dupa o luptiicu turcii decit care nu se poate una mai nenorocitä, la Mohaci.Craiul de atunci, domnii unguri, fusese tocati ii calcati inpicioare In smIrcuri.

Voevodul Ardealului loan Zapolya carcase sa capete loculmortului, dar fratele ImpAratului, Carol al cincilea ceruse,cum fusese Invoiala mo§tenirea craiului care-i era cumnat.

299

sa-i

Tara Ungureascd se impitrtise in doud, §i cine venise dupdZapolya avusese numai Ardealul si ce se tinea de dinsul:Banatul in parte, Crasna, Solnovul, Maramuresul. Pesteatita loc numai, stdpinea la 1593 Sigismund Baory, untindr de doudzeci de ani, bolndvicios, slab la minte, lacomde mdrire peste mdsura puterilor sale, §i as,a crescut de preo-tii sdi, incit se eredea cel dintai csta§ al timpurilor sale.Fireste ea' voia sd se lepede de credinta turceascd, sd-siea criliasa de neam bun intre crestini si sdli mdreascd Oraintregind-o cu ale noastre, ou Moldova si Tara Româneascd.Dar Ardealul era prea slab ca sa se tie singur cu eit ajutornumai s-ar fi indurat sd-i dea vecinii, pentru a se dezbatecu ostile nenumgrate ale turcilor.

In Ungaria de Sus, la Casovia, stAtea un general impdra-tesc, al impäratului neratesc, care-si lua din vremi foartevechi numele de imparat al Romei, dar care statea la Viena.SA chema cd stapineste citatarA este intre Rin si Intro Dundre,intre Marea Baltied si muntdi acoperiti de zdpaeld ai Tiro-lului. Dar in cea mai mare parte din aceastd intindere depdmint se intarise MO, ascultdtori numai de forme' ai impd-ratului. El avea numai terile naostenite de la familia sa,de Austria: numai de acolo-i veniau bani si oameni in maimare bielsug. Avea si rraboaie si afaceri in toatà Europa,asa ca nu stia unde sa dea cu capul. In sfirsit impäratul deatunci, Rudolf al II-lea, era un biet nebun, urmarit de ofried nepotolità si instrdinat in cea mai mare parte de afa-cerile statului, Medea erau in mina fratilor lui, arhiduciiMatias si Maximilian, oameni WA talente deosebite.

Peste Dundre era imparatia turceascd, de care se maifinea Asia rásdriteand toatA, .si paitea de miazdnoapte aAfricei. Multe teri, locuitori viteji, bogdtii nepretuite.Dar sufletul, marele suflet de credintd si de lupta,care dusesecordbiile lui Soliman cel Mare pina la Roclos si caii sai pindla Buda, acest suflet slabise, inadusit pe incetul de traiulbun si usor, pentru care nu e fácut nimeni. Nu mai erausultanii cu inima larga si vointa nestramutatd. Adormitide viata de desfrindri din haremuri, crescuti rau de femei

300

nestiutoare de ce InseamnA a cAlàuzi soarta unui popor,atinsi de boale care pgreau un blestem de la Dumnezeu,

fricosi, asa se Meuse cei dintai dintrecredinciosii Iegii islamului. i, ca si dinsii, faceauapeteniileostilor, minitrii mari ai Portii, sfetnicii cei mai ascultatiai stgpinului, Cu inima scgzutA,poporul turcesc, incunjuratde dusmani pe cari nu-i mai putea invinge, simia, pare-ca,apropiindu-se aripa Ingerului de rázbunare care trebuia sAstinga lumina Casei lui Osman.

in Moldova, sorá de nenorocire a Torii Românesti, dom-nia, in a doua domnie, Aron-voda. Era un fiu al mareluiucigátor i chinuitor al boierilor, Alexandru Làpusneanu.Dar el nu schingiuia pe nimeni i nu fceasà cad'a" capetele.Era, ce e dreptul, lacom, dar avea si datorii mari. i a doveditc. putea stt fie un ostas viteaz i un om simtitor pentrubucuria biruintilor ca si pentru durerea infrIngerilor. Ela luptat alaturi de Mihai, i n-a fest nevreclnic de un aliatca Acesta.

mai erau In jurul lui, ca sà-1 ajute sau ca s6-1 chemeca pe un mintuitor, alte popoare. Unii cari se luptau pentru

unii cari aveau nevoie de altii ca sà se lupte pentru

Pribegi, gräciti de tgtari, shleni cu casele arse, hotiurmäriti de fazbunarea jertfelor, se instrainaseià de lume,Inchinindu-si zilele Dumnezeului ràzboaielor. Stateau,adungtur6 de toate neamurile, In stufurile estroavelorNiprului; viata lor era numai o pindà i o Juptà. CInd apariului suna de visle sau pInze Inglbiau pe marea vecina,ei isi faceau cruce i plecau. i, cind in zarea ochilor nu seivia nici o pradä, ei inalecau pe caii lor marunti, !nein-geau iataganul, puneau in spinare flinta si se duceau unde-ichema primejdia i rgsplata care vine pentru aceia cari oInfruntà. Fusese si in Moldova, cilci erau i moldoveniprintre dinii, scosese domni, tAiase osti turcesti i Incunu-nase prin biruinta lor capul pletos al vreunui Una voiniccu singe domnesc In vinele sale. Cazacii erau mostenireaviteazului, i In asteptarea lui trgiau ei.

301

lenesi,

oJii si

Dincolo de Dunare, in imptiratia turceasca, neamurilecrestine nu-si uitase faima de odinioara. Acolo unde sta-piniau pasii, culeglnd haraciul pentru imparatulfusese pe vremuri alti imparati: ai bulgarilor, sirbilor,

numele lui Dusan, al lui Simion, voinicii incoronati,nu perisera din mintea nimaruia. Cintaretii din poporraspindeau, neobositi, povestea acelor timpuri. §i albane-zii cu ochii de vulturi, fiii stincilor goale, se aprindeaude gindul rusplatirii cind vreunul, care stia ce fusese Ina-inte de dinsii too, ii vrajia povestindu-li de ispravile luiScanderbeg, viteazul vitejilor.

Cind te uitai pe deasupra era liniste, supunere. Dar cevase pregatia aici, pe acest pamint deparere de rail si de ura.Cei ce veghiau noaptea in ascunzatorile muntilor, in po-ienile padurilor sau in jurul focului aprins pe clmpie, ere-cleau cà vad inaltindu-se st eaguri de mult putrezite, adu-nindu-se osti pe care le imbratisase moartea si se oprit.0din vorbele triste ascultind tropotul calaretilor ce dormiaude mult supt crucile parasite.

Era cineva care stia toate cele ce se soptiau in aceastalume de supunere fa1à i de sfioase sperante. Acela erapapa, cupetenia credinciosilor de lege latina, care se cre-dea chemat sa supuie intreaga crestinatate Scaunului alesintre celelalte al Sflntului Petru. De doi ani Imparatia luiRudolf era in razboi cu turcii, cari-i ctilcau hotarelepustiau satele. Ajutor se ceruse, ca totdeauna, la Roma.

atunci Clement al VIII-lea, care era atunci papa, segindi la o legatura a tuturor inchinlitorilor crucii, care arpune in sfirsit un capat domniei nelegiuite a sultanilor.In toate partile se raspindira scrisori i trimisi cari trebu-iau sa propoveduiascti uitarea neintelegerilor i lupta frit-leaser]. impreuna, supt steagul Mintuitorului.

Asa stateau lucrurile. Voie buna pentru razboi era inmulte locuri, din pricini deosebite. Dar, daca oricine poateridica sabia, nu oricine poate birui printr-insa. i dataaceasta invingeau turcii mai mult.decit ostile imparatului.

pe cind se cauta, in rindurile vestitilor generali,

SO2

Ogle,

gi

gi-i

:.3i

*i, alit-

uzul potrivit pentru biruinta, acela venise uncle nu se a§tep-ta nime. Caci duhul lui Dumnezeu sufla unde voie§te.

Oameni de la Impamt §1 de la papa, un preot croat §iun om de afaceri din Ragusa, mergeau din Ora In tarachemInd la lupta in numele lui Dumnezeu. SigismundBáthory, mindrindu-se pentru aceasta solie, se visa, ca unal doilea Alexandru cel Mare, Infrico§ind §i umplind demirare lumea prin minunile facute de bratul stiu nelnvins.Primi din toata' inima. Dar, la fapta, se codi, odata §i demai multe ori. Erau oameni mai batrini declt dinsul cariliaminteau ca prin voia turcului s-a Intemeiat Ardealul §icredeau ca vulturul izbindei zboara Inca Inaintea rIndurilorosmane. Erau unii tineri, cari aveau scopurile lor, cari vinaulocul bicisnicului din Scaunul terii. La urma, Indemnatdin toate partile, el dadu lovitura: o sama de magnati,dintre cei mai vestiti, fura opriti In adunarea terii, zvir-liti In temnite 0 uci§i acolo. Cei ce ramasera se Invoira a seridica asupra turcilor §i a Incheia o invoiala cu Imparatul.

Sirbii se rasculase de mai Inainte §i daduse dovezi frumoa-se de voinicie In Banat. Dar zabavile din Ardeal Ii Meuse sapiara, putini citi erau. Cazacii primira cu strigate de bucu-rie Indemnurile la razboi gi prada §i pusera vulturul Impara-tului pe steagurile lor temute. Iar le§ii vorbira frumos Ina-intea trimi§ilor §i cautara pe urma sa zadarniceasca tot cese putea face fara de chi-10i.

In Moldova, Aron-voda se temea sa nu-I mazileasca tur-cii, cum mai Meuse, §i era satul sa-I prade tatarii, sa-§i facanumele blestemat pentru ali Imbuiba strip/nil, cari se jucaucu binele §i viata cinelui de cre§tin. Avea pe linga dinsulmai de demult, cind se bátuse cu un fecior de domn, arde-leni, cari sa-1 apere. I se parea ca e mai multa omenie lanemti, ca eine se nenoroce§te pentru din§ii gase§te un colt cas5.-§i adaposteasca nenorocirea. La tot ce i se spuse de ispi-titori, el se Invoi, li puse iscalitura lui domneasca supt unlirisov de Inchinare catre imparatul. Cu Sigismund se In-voise mai de mult, §i era sa lege In curInd fratie de arme cuMihai.

303

La Mihai se sfiau solii sa se duca pentru a-i aduce vesteacea noud i buna. Gine era omul acesta nou, despre care nuse stia nimic? Nu cumva era un spion turcesc, in stare sädea de veste sprijinitorilor sal tot ceia ce se pregatia In taina,cu atita greutate si sfiala?

Nu se gindiau cum traia domnul. Era pus acolo, pasto-rul fratilor sai, pentru a da bani, multi bani, cIti nici unom n-ar fi fost In stare sa-i strInga. Cumparase Scaunul elInsusi i ramasese dator. Datori venise In Scaun cei treidomni dinaintea lui, vi nici unul nu fusese In stare a seplati pe deplin. Din domnie In domnie, din an In an se adunadeasupra capului acelui care stapinia, stinca amenintatoarea datoriei &are cine nu ierta. Bani cereau cei mari de laPoarta, bani cereau zarafii din Stambul, bani ieniceriidin Bucuresti, printre ocarile carora trebuia sà treaca,plecindu-si fruntea, domnul.

Si, clnd acesta era Mihai, degetele tremurau de miniepe minerul sabiei zadarnice.

Alta 11 uitase pe dinsul. El li aduse aminte ca traieste£,3 i ca are aplecare catre crestinatate. Doi Buzesti, din celmai bogat, mai viteaz i mindru neam al terii, mersera s.spuie vecinului de peste Milcov i celui de peste Carpaticà el, voevodul, e gata si bucuros, cu toata curtea i tam,sàji cerce, cu voia lui Dumnezeu, ascutisurile sabiilor.Nu-1 cunosteau, dar avea si el o %arà. In Bucurestii luiMihai-voda se jura lnvoiala de fratie In lupta.

Sigismund, cel mai tare, trimise unguri de-ai lui, tra-banti, la voevozii, de acum Inainte nedespartiti", de din-sul, ai Terii Romanesti i Moldovei. Cind vinturile reci detoamna strabat vaile pustiite, ajutoarele trecura prin pa-unile i Bistritei.Era vorba ca, Ia sosirea lor, turcii sa fie macelariti:

lipitorile turcesti, evreiesti, armenesti sigrecesti ale dator-nicilor, acea ruFlinoasa povoara a unei domnii romane.

Nu e bine sa se ating a. cineva de un duman care nu sepoate apara, §i nimeninu trebuie sa. fie adus la peire pe dru-mul Inflorit al Inselaciunii. Un oaspete a lost dint la toateñeamurile, i romanul a cinstit totdeauna ca pe un trimis

304

Branului

al lui Dumnezeu pe acel ce i-a mincat pinea i sarea. Darpleava aceasta omeneasca a Imprumutatorilor intrupa In-tr-insa toata rusinea i nenorocirea la care ajunsesem. Ei eraumai uriti de orisicine, pentru ca de hatirul lor se pustiausatele si se ehinuia o tara intreaga, pentru acele citeva Butede oameni ticalosi.

pe urma, In ce fel altul, pentru aeele vremi, decitprin acest singe se putea pecetlui rascoala?

0 navala a cazacilor zabovi mina razbungtoare a lui AronLapusneanu. Cit despre Mihai, el se %lull de cuvintul demoarte ce daduse. Cei ce-1 umilise perira pe la jumatatealui noiemvre in curtile visteriei. Ii chemase la plata, sirasplata fu aceia ce intirnpinarà.

Pedeapsa turcului merge pe cài plezise. Cu daruri vineinainte si lasà cenu sg. si singe in urma. Se 1ntorcea tocmaiatunci din Tara Ungureasca un judecator de caste turcesccu doua mii de voinici In cealmale, tot oameni buni, carinu gasise alt drum decit al Bucurestilor. Mihai se indemnasela omor. Claspetii fura poftiti sa-si vie pe la gazde. Apoivoevodul iesi din oral, alerga la ungurii din corturi, i ni-mici toata multimea celor ce venise sa-1 vada.

Pe acel timp, cit tine malul romanesc al [...] Dun5reierau numai cetati turcesti, de unde orice faptä, orice miscarea domnilor erau spionate i stiute. De pe vremea lui .tefancel Mare erau turcii In Bugeacul din josul Moldovei ; [...] ;in Tara-Romaneasca se Meuse cuiburi turcesti din Braila,care-si pierduse tot negotul, din Giurgiu, pe care-1 cladiseMircea cel Batrin, din Turnu, In fata Nicopolei, din ceta-tea Severinului. Cercul acesta de fier II mai sfarimase minaromanilor, i, In miscarea puternica. ce facura acum, 11sfarima iarasi. Pe un mal i pe altul, in toiul iernii, arseratrabantii si cetele de terani, cu eine se intirnpla In frunte.Crivatul spulbera gemind printre zidurile goale, zgura

ingramadite in Giurgiu, in Cetatea de Floci de lagura Lalomilii, in Hirsova dobrogeana, in vechia Silistra,ce fusase a l.ui Igireea, in 5i§tov §i Rahova. Anul cel nou se

30520

Si,

bo-gatiilor

Incepu cu aceast a. flacarti rofge aprinsrt deasupra ghetii du-narene.

Dna un domn nu era pe placul turcilor, il maziliau.Trimiteau adeca la dinsul un portal' al sultanului, cu citivaosta§i, care-i aducea vestea cea rea, ii pecetluia averile§i-1 ducea impreuna cu dinsele la Constantinopol. Aici IIdespoiau de tot ceia ce adunase §i, daca avea noroc, mazilulputea sa ajungil iara§i domn.

Cind se auzi de rascoala lui Mihai §i a lui Aron, aceastafu hotarirea: sa-i mazileasca. In locul lui Mihai fu ales,doritori de a§a ceva erau destui I un copilandru domnesc,Radu-voda, care era fiul din flori al lui Mihnea-voevod,ce se turcise §i acurna 1§i avea patialicul la Dunare, fatain fata cu tara unde domnise. In Moldova trebuia sit stapi-neascd un anume tefan, fiul lui Ioan-voda cel Cumplit.'Fatal fusese un om strapic §i viteaz. Despre fiu se §tia nu-mai cä n-auzia bine; §i-i ziceau Surdul. Surdul mai fusesedomn, dar dincoace, la munteni.

Ca sa duca in Scaun pe cei doi domni, se adunara multiostasi, chiar §i ieniceri si pentru a li porunci full ale§idoi pa§i din Asia. Rasculatii trebuiau sa fie luati pe nepre-vestite, in mijlocul iernii. Dar, inainte de a se porni spreDunare steagurile de domnie noua, se schimba vizirul, §icel nou inlocui pe Radu. Mihai, dupa socoteala aceasta depe urm6, era sat aib6 de urma§ pe unul Bogdan, care se cobo-ria din Petru Rare§ §i al carui tata domnise cu vreo zeceani in urma in Moldova. .

i, ca sa iasa lucrurile mai bine, trebuiau sa se rapeadaasupra Terii-Romane§ti §i alti du§mani, despre apus: ta-tarii, cari, cu imparatul" lor, hanul, se gasiau in Banat,unde iernau dupa ce pradase Tara Ungureasca.

Sint multe vaduri pe Dunäre, dar acela pe unde in vremilevechi se trecekmai u§or §i mai sigur era la Rusciuc, despreBulgaria, §i la Giurgiu, de partea noastrà. Acolo in mijlo-cul apei se ridica un ostrov, §i de foarte mult timp in os-trovul acela statea o cetate, care, darimata uneori, dreasape urm6, se inalta cu zidurile-i negre iji atunci, la inceputulanului 1595, cind turcii intrasera in ora§elul Rusciucului.

306

Aici statura pe loc asteptind. Dar pe termul sting al apeinu se arata nimeni. Mihai iesise din Bucuresti si se mis-case putin dare munti, pe cursul Dimbovitei. De aici pu-tea sti urmareascti ce se face la Duntire i pe drumul ce veniade la Apus.

Turcii prinsera inima i trecurti, dar putini la numilr.Tatarii alergau In goana cailor marunti, sa-i ajunga, i BA'cada Impreunti asupra Bucurestilor. Atunci cIteva steagurimuntene se lasara In Vlasca, unde se ivira In zare bulucuritataresti, Indata. Straja lui voda avea In frunte pe cei treiluceferi ai boierimii muntene, Buzestii, i pe voinicul RaduCalomfirescu: de doua ori tatarii o rupsera de fuga, las IndIn urmil robi Inghetati de frig si prada rtispindita pe cimpii-le ninse.

Dar hanul ri turcii ram'aneau Inca pe bc. Asupra lor sertipezi Mihai i banul stiu din Craiova, grecul Manta. Dusma-nii fura aruncati In Dunare; hanul pled. in spre tara luidepa'rtata, in bataia crivatului. Muntenia era cuatita acu-ma de navalitori.

butt Rusciucul forfotia Inca de cealmale verzi, fesurirosii i scufii albe de ieniceri. Aici mai era un om, un pia-pind tinerel, care Indraznia sa-si zica Domn al Terii

Acest cuib de primejclie trebuia apart i curatit prinvalvataile flacarilor.

Dar Invingtitorul trecu Dunarea cu socotealti, departe delocul pe care-si oprise ochii. Apoi, de la Marotin, calarimealui Mihai o lua Incet catre Ruscnic. Din cIti se gasiau Incetate nimic nu se alese, cind furtuna razbunatoare trecuasupra zidurilor. Nimic, declt putini fugari Wind sa suneghiata de tropotul pripit al cailor. rntre dinii i Borlan-voda,care nu domnise acum si nu era sa domneasca niciodata.

Cind focul se stinse In Rusciuc i vintul de iarnatie ramtisitile distrugerii, cazacil i muntenii pornira Insus, de-a Mugu] Dunarii, lucii de Inghet ca oeiuI, ca saajute pe Aron. Impotriva acestuia, turcii, cu §tefan-vodticel nou, se Infatisara la vadul Isaccei, pe unde trecuse all-tia cuceritori de tarti, din timpurile neguroase despre care

30720*

Roma-nesti.

imprris-

stie BA spuie ceva, copiltiros i mAret, povestea. Si aici erau,altituri de rindurile osmane, cetele sillbatice ale tatarilor,luate printre aceia cari locuiau i atunci Dobrogea noastrAde astAzi. i aici tropote furioase rAsunarà pe cimpul deghiata, i aici se inAltarà flacArile in aerul rece de noapte,si aici se dna cIntecul biruintii inaintea turbanelor flutu-rind in fugA. Stefan-vodai rAmase printre morti, si mantia-idomneased fu giulgiul zApezii stropite de singe.

Mai rAmAsese cettili, in care, la cAderea noptii, se strigadin virful moscheilor credinciosii lui Allah la rugAchme.Nu fusese cucerite toemai cetAtile cele tari si insemnate,care puteau include o oaste de nAvAlire in zidurile lor.Acestea trebuiau fAcute una cu pAmintul,ca pretutindenisA se mulfameascA lui Dumnezeu pentru biruinta Crucii.

Mihai, rAmas Ma de dusmani, se rApezi asupra BrAi lei,pe care o lovise, cu douAzeci de ani in urmA Ioan-vodàCumplitul. 0 cuceri, prin banul sAu, ajutat de unguri;o dArImA si se imbogAti de pradà. Pe aceiasi vreme cindriurile se desfa'ceau din inchisoarea lor de ghiatA i Invet-ziau cimpiile, Aron se Mcea stApin pe tirgul turcesc al is-mailului, la Dun 'Area de Jos, dar 1naintea lui-rAmaserà Inpicioare i cetatea impArAteasca a Tigkinei i Cetatea-Albilcu turnurile vechi, genoveze.

Dar nu printr-o luptrt la grani i prin citeva mii deoameni jertfiti norocului neprmciios se putea prApAdi imp&tatia turceascsa. Acolo erau atltea puteri omenesti, inciteel morti erau uitati rApede, i peste trupurile lor se treceafarà durere i Mrá fria la lupte nouà, la biruintile viitoarepoate. Cind iari soarele se oglindi limpede In apele Bos-forului, corturile se intinserg afarà din Constantinopolpentru oastea nouä pe care o trimitea sultanul ca sà-i dca1napoi grinarele dungrene, cimpii binecuvintati ai romAnilor.

Frau acolo, gata sA se miste cind se vor sfirsi certele din-tre pasi i cind vor sosi carele cu branA, la 100 000 de oa-meni veniti de pretutindeni. Anatoliti din Asia Mica, arabi,curii sMbateci, berberi africani, bosniaci lepadati de lege,osmanlit curati, cA15.reti bogati, dueindu-si dup51 dinsiimade, ienicen mergind Ii minunatA orinduialà. Tunurile

308

se briteau pe care si steagurile verzi fluturau in vintulprirndverii noud.

5tafetele lui Mihai aduserd Øirea. Venise In sfirsit cea-sul cel mai greu, in care trebuia de sus atita indurareaici jos atita bdrbatie, incit eel tare sd se fringd. de cel slab

cei multi s5. se risipeascd inaintea celor putini la numar.Atunci intdia oard se gindi Mihai cu nerdbdare la at&

pinul cel nou ce-si (Muse, la fratele" situ care-i jurasecredinta, la Sigismund si la Domnul de aceiasi limbri cuel, pe care-I scdpase de la moarte, la Aron. Vor veni eila dinsul sä ifnpartá greutatea primejdiei?

Dar unul avea ginduri de nuntd, iar asupra celuilaltse abdtuse ginduri de nenorocire fdra liman.

Sigismund era in nouri. Impáratul incheiase cu dinsulo legkurd, in care el dddea tot, supuindu-si tare, lágkluind-odupd moartea lui. Dar era bucuros ca pentru atita sá capeteo decoratie mare, un titlu de domn, cum nu mai avuse neamde neamul lui, i cd era A. fie cumnat al craiului leseso

vdr al impdratului insusi. Se gdtia omul de nuntd, si derkboi uitase cu totul.

Dar si in mijlocul bucuriei de mire nu uita sd-si umi-leascd fratii" din Moldova si din Tara Româneascd.pusese in legd.tura-i cu impdratul ca supu0 ai sdi, care tre-buiau sa.. jure tug deosebit. Dar atita nu-i ajungea.

si, (And zvonul veni pind la dinsul despre pregkirilecele mari ale turcilor, el intelese cd acuma se pot induplecaspre orice cei mai neinduplecati. Acuma, cind despre mia-zdzi se ridica acest cumplit nour.

Mihai ceru ajutor. I se spuse ca inainte de ajutor trebuiesd se ldmureasc 5. atirnarea in care stkea el fatd cu Ardea-lul, c. trebuie un act scris, cum asa era, un act scris, intreArdeal i imparatul. Mihai trimise doi vlüdici, pe micro-politul terii i doisprezece boieri care si-i apere drepturile

caute a se intelege.Dar boierii, multi dintre dinsii, nu erau multkniti cu

aceastd domnie de osteneald si de jertfe in fiece cliprt,Decit s'd fie ai lui Mihai, in mina lui cu totul, minati la

309

§i

iIi

§i s.

rdzboaie i stdpiniti la sfaturi, erau mai bueurosi sa-§iinchine tara cu desdvirsire lui Sigismund, sà coboare pevodd in rindul lor aproape. Ce li se cern, primird;puserd isciliturile supt cea mai rusinoasd leadturd ce aIncheiat vreodatd un domn roman.

Nu mai era acuma o domnie In Tara Romaneascd, carese Meuse una on Ardealul. Voevodul rárainea ca un cdpi-tan al printului: n-avea nici drept de rdzboi si pace, nicidrept de judecatd, nici socotirea veniturilor, nirnic. Darboierimea fusese platità pentru citd. umilintd grdmddiseasupra terii: ea nu-si vinduse numai domnul de sus, ci sifratii de jos, cari-i lucrau intru sudoarea fruntii pdmin-turile, f Ira hotare de Intinse. Spuseserd printului cd ar fibine ca ea' rt i me a munteand sd fie ca i cea din Ardeal,legata de páraintul ce i se furase prin inseldciuni sau i sesmulsese cu puterea. Si printul se Invoi ca asa si. fie pinala sfirsitul stilpinirii sale si a urmasilor

Cind se latoarserd acesti vinzatori de taril, nourul primej-diei stdtea drept deasupra capului lui Mihai. Era de ajunsun dusinan: mai trebuia sd-§i fad altul?

Si apoi vedea el bine cà iavdthturd iesia pentru dinsuldin ce se fdcuse in Moldova. Mei Aron, care n-avea indrdz-neald i noroc la räzboi §i pierdea vremea in zadar Main-tea zicturilor Tighinei, cdzuse In banuiala a se tntelegecu turcii. Printul chernase inapoi pe cdpetenia de pindatunci a ostilor de ajutor ardelene si pusese pe un altul.Acesta-si avea poruncile cum sd sfirseascd cu Aron. in locsa-1 pazeascd. de dusmani, II prinse si-1 trirnise in Ardeal,unde, chinuit de pareri de rau, se stinse in Inchisoare.

lar domn nou se Mouse piritorul lui Aron, un fiu detigancti, vldstare DIA. a unui domn, Razvan hatmanul.Urcindu-se in Scaun, el t§i Ina numele de Stefan-vcdd,aducindu-si aminte ce frumoase lupte se (Muse, supt alt!3tefan-vodd, pe pdmintul acesta al Moldovei. Si el trebuisd primeascd steag din Ardeal, cum se primise odatá de laturci, ca seam de supunere. Sr el trebui sd incheie un actde supunere.

310

sti.

In jurul lui Mih.ai roiau tmgurii, cazacii, sirhii, grecii.Numai afartt de boieri, cari erau cu inima 1'46le dinsul asa cum am vilzut. Cit despre terani, ei se adunau;ind se aprindea focul razboiului pe dealuri §i crtile luivodd sosiau la curtile boiere§ti, chemind tare, dar pe

cind se incheia lupta, ei apucau cu radare plugularau cu minile lor triumfiltoare.

Inghitind i aceasta umi1int,, vodtt se supuse; prirniiteagul injositor, spuse cuvintele de durere ale jurarnin-tului, legti dupti voia printului pe terani de pgmintul ce-1apitrau. i apoi, cu ochii la Dunfire, a§teptil.

Veniau acum, In sfiqit! Se schimbase un vizir, i venisealtul, cel mai viteaz, mai plin de urrt pentru cre.,tini, maicrud in fapttt i mai aspru in cuvinte: barinul Sinan, carecunoscuse vremurile cele mari ale sultanului Soliman biru-itorul. Venia hotrtrit ail se lupte pin6 la moarte pentrucinstea imptiratului i räzbunarea celor crtzuti.

Incet, o;ti1e veniau, in frunte cu vizirul cel Mare i ostrillucit6 ceattt de pa§i. in iulie toattt nesfirksita multimede oameni ajunse la Rusciuc, i cgmilele din §esurile pus-tiile Asiei baur g. apa cruittt cu singe a Dunarii btarine.

0 luntt de zile Mihai apttrit malul. A.,5tepta vie platapentru cit suferise i luptase: altepta pe moldoveni, pe Sigis-mund. Avea doar cu dinii legaturi jurate, §i el se tineade clinsele.

Dar nu veninimeni. Rrtzvan truia cu frica le§ilor in spinare.AceE,stia, fticindu-se prieteni buni ai cres;tinilor, se adunaupc nesimtite (...), gata ail treactt [...] pentru a lua tara insttipinire i a pune la Iaf;i domn voit de din0i. RAzvanavea citeva mii de trabanti, cazaci §i ostmi moldoveni,prea putini pentru a se impotrivi lui Zamoyski; abia des-tui ca stt-I apere de tatari la rtistirit §i la miazazi de turciice ralaciau prklalnici prin Dobrogea §i cercau vadurile.

Iar Sigismund, se insure.

311

strilini,

sit-i

ai

ai

In sfirsit podurile se intinserá pe Dun Are, de la malulbulgAresc la ostrovul Criurgiului, de Ja ostrov la erns. $i,din zori WA in noapte, zi eu zi, ostile trecurd.

Pentru cei putini cari nu vreau sá fuggi, firea a fAcutmuntii pildurosi, potecile printre stinci, strimtorile ingusteintre ape Eli codri. Acolo pot sta i ochi pindarii ascunsi,In multimea ce roieste in MO si, neputind trece, se inmul-teste tot mai mult, se incurcA, pierde increderea i o cuprindeobeseala §i groaza de primejdia care nu se poate vedea.

Ac,sa era trecAtoarea C6lugärenilor, lingg apa miloas6 apirgului Neajlov. Acolo se cohort Mihai in calea mareluivizir, gata de moarte. ii acolo se infatisarà, In faptul zori-lor, la 13 august 1595, cele dintäi cete de cAlareti turci,desfAcuti din tabAra cea mare, ce petrecuse noaplea inapropiere.

Intr-un loc ea acesta nu se poate da o luptà pentru o oastemare care inainteazA, dar se poate pierde una. Mu It timp,in zAdar, se cercá trecerea: peas cu ceas, In zborul sAgetilor,In scinteiarea topoarelor §i iataganelor, in fumul sinetelor§i tunurilor. Vizirul 1§i pierdu rAbdarea: era el oare de aceiabdtrinul Sinan, care isi inehinase viata lui Allah in atitealupte, de aceia avea el cu dinsul sutele de mii si purta Incutele steagurilor sale norocul sultanului, ca s6-1 opreascA.aici acest ghiaur cu cei seisprezece mii de oameni aistrinsi din toatà lumea?

Ca In tIneretele lui, porni, intr-un mare avint de minie,si, oamenii dindu-se in lAturi, strirntoarea se deschise.Putin, si era s6 fie fuga crestinilor, pierderea Buctrestilor,risipa ostasilor, nAvala turcilor In Ardeal, caspeti nepoftitila nunta lui Sigismund.

Atunci Mihai apAru In vederea tuturor, mare ca primej-dia pe care venia s-o inlAture. Toporu-i se rotia in aer cuvijiituri ucigAtoare, mantaua umflatA de vint Ii Mcea aripide arhanghel; lumina ochilor sAi 11 ridica mai presus deoameni. Nu era el, domnul, de care atitia se apropiase pentrua Ingenunchia cu o plingere, pentru a primi o rAsplatA.Era furtunosul Dumnezeu al Biruintii, venit ca sA min-tuie pe aceia ce se credeau pierdirti.

312

sili,

Mergea inainte, luminos i strasnic, lksind in urmil olatals cale stropitk de singe, pentru eine voia sk vie dupe,'dinsul. i venirl, apkrati de baltaia tunurilor, cazacii, ungu-rii, boierii sái, tam Turcii nu fuel Invini, ci cufundatide-a dreptul in mlasting cu sfárimkturile podurilor rupte;Indesati In spini, rataciti pe c'arkrile pddurii. AjulaseDumnezeu, si se Meuse minunea. Si, cind se lag, rosie,sara de august, peste rosia cImpie, cind rosii incepurà säpilpiie focurile ling6 corturi, atunci vgzurk crestinii ce lucruneasteptat si mare se intimplase.

Dar ostiri ca a lui Sinan nu se sfarimk invinse. Erauatitia cari nu avuserà loc sà sa lupte, dintre ai lui, si caristäteau gata sal inceapal iaräsi rkz.boiul pentru trecktoare.Din ai nostri mai multe- mii ckzuserk In inversunata cioc-nire sau in luptele mkrunte. Invingktorii trebuirà s piece.

Tot In sus, pe Neajlov, pa Dimbovitk, pe Arges... Bucu-restii se ivied si disparura, luminati de flackrile pe care leaprindea oastea strgink a lui Mihai, pràdind. Apoi Tirgo-vistea, cu turnul ei, cu crucile aurite ale multor biserici.In sfirsit, dupä vreo zece zile, cetatea de care poporul legasenum.ele lui Negru-vodà i muntii prieteni.

Era sk vie Sigismund, Stefan? De aceasta atirna tot ceera sal mai fie.

Venird, unul in fruntea càlrimii nemtesti imbrkcatil cuzale, in fruntea silcuilor, toti nobili, fiindcd toti se luptau,jn fruntea trabantilor, a curtenilor, a sasilor dati de orase,a ajutoarelor strkine venite din tocmai Italia. Steagurile Beto-restilor, purtind lupul cu gura deschisk, se ridicark in ceadintlii silptkmink a lunii octomvre deasupra corturilor adu-nate la Ruckr.

Cu Sigismund era si 5tefan-vodd, dar acesta era un bietpribeag acum, un pribeag care nu era sal mai domneascil.Zamoyski, cu leii lui, trecuse Nistrul pe vremea eind Sinantrecea Dankrea, pusese domn pe Ieremia Movilk, dintr-unneam vestit si bogat, inrudit cu leii si bun prieten cuCu citd avea pe lIng dinsul, Stefan putu sk fuga mimaiIn siguramtk pink in Ardeal, unde veni sk 1nchine lui Sigis-mund rrenorocirea sa.

313

dinsii.si

Ardeleni munteni, cei citiva moldoveni, pornira jusfirsit de fa mute in sunetul trimbitelor si al tobelor, cuincredere in Dumnezeu care dilduse inthia oara biruinta.Pare vezi coborind de-a lungul riurilor iuti i nebuna-tece. Siaismund, bolnAvicios, urit, cu fata Biel* mica,intre cere doua urechi mari, cii nasul coroiat de pasere deprada. La dreapta si la stinga trufasului lor stapin, bucurosca atita lume o so. vorbeasca de ce face el acuma, cei doidomni, calarind pe ginduri. Unul, tiganul, purtind inminte ginduri de razbanare cruda pentru cine-1 vinduse.

Mihai, urmarind cu privirea lui de vultur luptelece erau sti se deie, acum cind venia rascumpere de lapagini domnia i are.

Ajunsera la Tirgoviste, unde turcii se asezase ca pentruvesnicie: ridicind ziduri de cetate, sapirid santuri, dindfoc bisericilor, gramadind in grinare hrang pentru trei anide zile. Era un pasii acolo, dar acolo nu era Sinan. Marele-vi-zir plecase, uitin'du-si tot trecutul de viteaz, Inecindu-sifaima in aceasta ultima rusine de fugar.

Dupii. trei zile, cit BA poala fugi batrinul pina la Dunare,se deschideau CU Bila portile cetatii i incepea mAcelulprada. Sinan auzise bataia tunurilor crestine, .dar foculce miatui intariturile Tkgovistei nu mai lumina in zarefu!va sa de invins. Era departe acuma, i credea poalenu e prea tieziu ca sa aduca saltanului inapoi cea mai mareparte din oastea care i se incredintase, 'afara de ciliate,pe care o Risme In mina.

Dar o caste ca aceasta, 60 000 de- oameni inca, Jui sestrecura usor pe scindurile inguste ale unui pod. Cind Duna-rea se arata. inaintea crestinilor, sirul fugarilor se desfasuraInca In spre ostrov, aparat in urma de care gramadite uneledeasiipra altora. Calarimea, aruncindu-se, fu oprita de acestzagaz. Dar tunurile incepura a bate podul i sagetile a tintiin multimea aceia nebana de spairat care se strivia in picioare;care se arunca in apa, care incerca sa se furiseze in luntri.Apa se inrosi de singe si se acoperi de trupuri.

Apoi, a doua zi, catatea fa IncunjuratA i turcii dintr-Insa,.cari Mast) nAdejdea vietii, se apararii o zii ziva-urmatoare.

314

cii-i

CelAla lt,

tti

BA

sS.1i

Parasiti jug de ai lor, Isai fara praf, ei fura Invinsi laurmd i perira in flacarile care arsera ceia ce fusese podullui Sinan i cetatea Giurgiului.

Iarasi ostile crestine strabiltura Wale Terii-Rondinesti,In frunte cu cei trei prinl,i. Sigismund, strillucitor de trufie,incredintat cil fara dinsul nu s-ar fi ficut nimic, Mihai, cubucuria cii si-a dobindit tot ceia ce piercluse o rag veselipe figura-i aprigd, Stefan, zimbind la gindul ca acume rindul lui sii i se goneasca dusmanii si sii i se dea inapoidomnia.

Petrecura impreuna la Gherghita si apoi se despartig.Pe unul dintre tovarasii sai, Mihai nu era sa-1 mai vadaniciodata, pe Razvan. Lesii intarisera scaunul lui Ieremia-voda, silind pe tatarii ce navalise in Moldova, O. se intoarcainapoi. Cind Stefan se intoarse cu ostasi din Ardeal, ca saceara ceia ce si el blase pe ciii pie.i.ise de la altul, el gasilesii inaintea lui, fu batut de dinsii i Ierernia-1 Infipsein tapa in care muriau hotii.

Cit despre prietenul Sigismund, in fericirea de care eracoplesit, el se indura sa ierte pe Mihai de legatura pe careboierii lui o incheiase cu Ardealul. Trecind muntii el ligpe domnul muntenesc in stapinirea Intreaga a teriiiaraci voevod din mila lui Dumnezeu" si nu capitanprin voia craiului".

In sfirsit, in Bucurestii arsi de prie.teni si de dusmanifu liniste i siguranta In sarbatorile acestea de la sfirsitul.anului 1595, si Mihai putu sa-si odihneasca sufletul de fur-tunile ce-1 stribatuse.

Cind se desprimavari, turcii 11 lasara de-o parte, si tre-cura, ca In alte timpuri In Tara Ungureasca, cu sultanulin frunte. Se Vicuna a uila deocamdata ce suferisera de laomul ce domnia la Dunare, si chiar pradaciunile din urmaale lui; in Dabrogea, la Plevna, care era sa fie legata maitirziu pantru totdeauna de vitejia romineaseli.

Cind valurile turcesti se scurseri cu totul spre cimpuleel nou de razboi, Mihai rirnase slobod sa faca ce-1 ispitiamai mult, in partile rau pazite din vecinatate. Trimiseoaste la Vidin, dar nu izbindi

315

lui,

Insa aiurea norocul nu se desparOa de dinsul: cind Radu-voda, copilul din 1595, veni si-i iea domnia cu ajutorulmoldovenilor, el fu batut cu desävirOre. Cind tatarii,intele*i cu unii boieri nemultAmiti, ii rAspindirA ceteleprAdalnice, ei flu le putua scoate a§a de urr cum le adusese.Hanul., venit pe neprevestite, arse un timp in voie satelei cimpiile, dar el nu se ineumeta sà petreacA multa vremeIn tara acestui puternic. In toamna, mai tAniu, cetateaturceasca a Turnului, ralnasa Inca In picioare, fu arsA.$1; la sfirOt, dupä ce acuma cre§tinii fusese batuti de turciin Tara Ungureasca, Mihai primi, ca rAsplata pentru citrAu facuse stapinilor de ethnical* hirtie de pace §i steagde domnie.

Dar lui nu-i era gindul sA se impace cu paginii, §i in cu.-vintul lor n,avea incredere. $i apoi ce impacare puteafie aceasta? A trecut vreo data prin mintea lui Mihai gindulc. s-ar putea &Ai iark.i cum se trAise: in acea ru§ine, Inacea nesigurantA, in acea primejdie?

Nu, cu turcii mIntuise el pentru totdeauna. $i, dnaa primit scrisorile lor §i a rIspuns, dacA li-a trimis daruri

n-a rasp ins darurile ce veniau de la din§ii, lucrurile acesteale facea de nevoie, i numai cit timp trebuia sit le fag.Apoi, cind iarA0 se limpezia cerul razboiului i soarelezimbia crqtinilor, el se trezia cu sabia In minA, gata säurmeze ce incepuse.

$i apoi ce era sa mai faca Impotriva turcilor? Mara deVidin i Nicopol, nu mai erau cetAti turcet;ti la Dunare:briul de fier al terii se topise in flacAri. Mai raminea osarcing de indeplinit, dar aceia era pe atita de grea §i deprimejdioasa, pe cit era de insemnata. Unniti de biruintilelui, II chemau in genunchi cre§tinii supui din inaparAliaturceasca, ridicau atm dinsul, Mintuitorul prin sabie,nalinile ler InoittuF,tate, ca el sA sfArime lanturile. La aceas-ta-1 indemnau i oamenii mari din Viena imparatului, unclefusese Banul Mihalcea.

Dar, ca s. faca aceasta noua ininune, ca sá doe viataacestor amortiti in umilintA, s-ar fi cuvenit ea Mihai si,

316

od

ei

fie sigur la dinsul acasa. Nurnai de pe stinca unei sigurantedesavirsite putea sa-si ia el avintul pentru noul /.bor puter-nic care 1-ar fi dus pana la cetatea lui Constantin cel Mare,unde dormia nerazbunat cel din urinal imparat al Romeirasaritene.

Dar el avea In coasta pe moldoveanul Ieremia, care-iadapostia dusmanii i voia sà capete Tara Rornaneascapentru frate-sau Siraion. Cind voiau sä vie cazacii la Mihai,

opria in drum, iar, and voiau sa' navaleasca tatarfi?11 deschidea portile. $i tatarii erau multi, neodihnitl sistrasnici. In urma lui, pornit spre Constantinopol, e arfi Mut tara praf si tarina.

5i mai era Ardealul. Aici Sigismund cazuse cu totul inboala neastirnparului. Voise razboi, si-i era sila de dinsul.Ceruse nevasta, si se dadea in foc sà scape de dinsa. Nu-imai trebuia nici oaste, nici putere, nici tara. Voia O. fievladica undeva, BA' se gaseasca cu altfel de oameni decitacei cu cari tra'ise. Ba, la dreptul vorbind, nu stia el singurce voia.

in primavara anului 1598 de trei ani linea acumarazboiul veni un om din Ardeal, care spuse lui Mihaica prietenul Sigismund si-a vindut tara imparatuluica se duce in lume, dar poate sä se intoarca. Asa o bucurienu-i Meuse niciodata, lui Mihai, vecinul. In sfirsit

Era sa vie, vra zica, imparatul. Si iata ce zicea Mihai:imparatul e un domn Mare, atitea täri atirna' de dinsul

sint fericite: &à fie si terisoara luil Imparatul e domnbogat, i i-ar da i lui cu ce plateasca oastea cu sim-brie: cazacii si sirbii. Impâralul are esti multe: sa-i deasi lui cela &Mari nemtesti, de cei grei, eu cai maxi, de carise tern tatarii i ceva mesteri de tunuri si de cetati, cumvenise cu Sigismund in 1595. Imparatul e dornn lacom,care vrea sa aiM multe teri; i un urn ca Mihai poate sa-ifie de lobos. Cum ar cuceri el pentru maria-sa paminturilede peste Dunare, Tara Lesasca de paste Nistru, cita TaraUngureasca tin turcii tar da f)i lui ceva din atitea,le-ar tinea ea un supus on crediniA al imparatului crestinesc,multamind mi Dumnezeu care l-a invrednicit sa-i shijeasca.

317

el Ii

si

I

si

sisa-ai

I

De aceia Mihai pofti la dinsul pé oemenii impgrrtfeSti,doi unguri, dintre cari un episcop, i un neamt. Cind eivenirri in sfirsit, legatum, pe care de multg vreme o doriaMihai se incheie intre dinsul impgrat. Anume, la Dealu,mrmgairea din vii, lingri Tirgoviste, in ziva de 9 iuniestil nou 1.598.

Mihai rgminea stglpin in -tam lui, si ca si batg pe turcipentru folosul impgratului, era sä aibil de la acesta 5 000de oameni ajutor, i bani pentru a pRiti inch' pe atitia. Inlocul dirii care turci, Mihai va da imparatului cit va credede cuviintg, ca sg. se R tie ca-i este ascultg.tor.

Cind Mihai puse iscalitura lui cu slovele rgsfirate pe hir-tia actului, va fi crezut crt-si iscaleste fericirea lui trainicrt.Dar se insela in gindurile lui.

ImpAratul era un domn mare si avea teri multe, darn-avea vreme si se gindeasca la toate, i la cele mai nougdin ele se gindia si mai putin; impgratul avea castedar era R i ceruta in multe parti, i nu-i mai rAminea sg maideie i unuia ca Mihai. Imparatul avea bani multi, dar Iitrebuiau de doug ori pe atita. Impgratul era lacom de cu-ceriri, dar st i le ieie altul, dan4 se poate, i pentru slujbrtsit nu-si cearrt rgsplata. Si apoi impgratul, 'care era de-parte, ceia ce nu era rau intr-un fel era asa de sus,asa de ingreuiat de trebi i asa de slab de minte incit toateplingerile si rugamintile cadeau zadarnice la scarilesi le spulbera vintul.

Din april ping in august, Mihai nu cunoscu prin nimicea s-a inchinat impgratului crestinesc. Nici oameni, nicibani. Si tatarii se adunau, i dincolo de Dungre cetAtilaturcesti se intemeiau iargsi: la Vidin la Nicopol, la Silis-tra. 5i erau pasi acolo cari nu-I pierdeau din ochi, gatasa sari asuprg-i.

Dar Mihai se gindia Inca la departarea curtii impgrAtesti,la zabtivile pe care le aduc imprejurgrile. Ardelenii insg,cari fusese vinduti de printul lor, aveau mai putinä rah-dare. Trecea lung, dupg lung si craiul despre care ii se yes-tise, crai din casa impgrateascg, arhiducelenu mai venia. Noi stirn n-avea oameni, n-aveabani, dar

813

multA,

11

oh

ardelenii de la 1595 n iau nimic din acestea. pier-deau rabdarea.

Dar mai ales Sigismund, omul &Arnie nu-i placea nimic.Unde-1 dusese dupa ce ie0se din Ardeal nu-i era indamingi,in Silezia. Tara Barna, locuinta proasta, banifagaduieli aminate... Tot mai bine inaintel

5i intr-o buna dimineata el se intoarse. Oastea, nevasta,tara-1 primira cu bucurie. Era un upratec, adevarat, iiera slab de minte. Dar ardelenii judecau ca e dintre ai§i aceasta inseamna ceva...

Nu-i era u'or lui Sigismund sa ajunga in Ardeal. Darera ci mai greu sa ramiie.

Pe eine sa se sprijine? Imparatul era furios, §i nu voia sitasculte nimic .din indreptatirile aceluia care lua inapoiceiace daruise odata. Mihai abia scapase de acest vecin fudul,Fara harnicie i fara ouvint. lar sa se umileasca inaintea lui,iar sa-i urmeze poruncile, iar sa-i sufere toanele, iar sh seprirnejduiasca de hatirul lui, ca sa fie parasit pe urma?

Ii rarninea sa se deie cu turcii, s asculte de lesi. 5i doarse ras3ulase impotriva celor dinti, doar se luptase pentruMoldova cu ceialalti! Trebuia sa jure cui ii calcase jura-mintul si s primeasca o stapinire moldoveneasca, In caretrebuia s. vada pentru dinsul o ve§nica §i mare rqine...

Dar a§a era facia acest om nenorocit. De doua ori trimesesolii sai la turci, cerind pace, rugindu-se de iertare: deacurn va fi altfel, va asculta. Ba aduse pe pagini inainteacetatii Oradea Mare, de linga Ardeal, care se tinea de aceasta

dar avea inauntru osta0 nemti.

Sigismund nu putea sa aiba alta purtare, dar nici Mihainu so putea irnpaca cu o purtare ca aceasta.

Ca sa'strice pa printal ardelean cu turcii, el urrna razbniulcu dinii. Tinarul Radu venise iar5.0 dupa dornnie, iar

&Au paste granita. Apoi trecu Dunarea, i batupe pa0i de linggi aceasta apa, la Nicopol, la Vidin, pradaInevna §i doua mii de sate, 0 ajunse pina la pasurile di

319

putini,

10r,

Mihai IL

tart,

raunte ale Balcanilor, de unde te cobori atre capitalasultanilor. Speriati de nouàle isprAvi ale marelui razboinic,turcii de la Orade se intoarser5 inapoi, i Sigismund, pe careMihai spusese- eS. nu-I poate suferi niCi cu un chip in Ar-deal, amaze singur.

Atunci se hotAri ca iar4i sa se impace cu impAratul.se patea impfica intr-un singur fel: dind a doua oarA tarasa cui i-o ciAduse Intai. A fost o vreme pe la inceputul lui1599 oind toatA lumea credea cA a§a se vor impAca lucrurile.

Dar Sigismund avea obiceiul, acuma de eind se intor-sese, sA cearà sfaturi §i in Po Ionia. De aice Zamoyski IIsfAtui BA nu aducA a doua oarg. pe nernti in Ardeal, ci, dactieste sA se ducii el, BA cheme in loe tot pe unul din neamulslu. Adeca pe unul din eei doi Bathore,Iti cari trAiau add-postild la Tara Leseaseg, trefan ci. Andrei.

Erau, adevArat, din neamul lui, dar §i aici era o grapes-tie peste care trebuia sS. treac5, era singe vArsat peste caretrebuia sà intinda un pod de uitare. Fratii fusese odata trei,si pe cel de-al treilea pnsese s5.4 ucidA Sigismund, pentruca nu se invoin cu rAscoala impotriva turcilor. 5i nu eranici aici o fapt5. veche, peste care s'a fi trecut iertarea aniloreelor multi. Nu, ea se petrecuse abia in 1594, cu vreo cinciani in urma.

Sigismund trecu aceasta cu vederea, ci scrise aceluiadintre veri care i se 'Area mai' potrivit ca sà domneascA,lui Andrei. Andrei era cardinal §i episcop, cu toate ca ajun-sese abia virsta bArbAtiei. Cu ledii era inrudit, qi in epis-copia lui avea venituri, precum la curtea eraiului i se Mceaeuvenita cinste. Dar singele Bathore§tilor cerea intr-insuldomnia.

Inliiturind once Meg §i nu era de &unit cu un omca Sigismund, schimhator ca Iaa apelor, el se gAti decale i veni. Varul uciga§ 11 primi foarte bine §i-1 fAcu,

zAbavA, s5. fie ales print. Iar el, Sigismund, care isipastrase, prin inveiala cea nouà, drepturi i mo§ii in tarà,luA in curind iarAi toiagul pribeagului.

320

Si

flea

Din non veni un sol ardelean la Mihai ca spuie ehstapinirea terii vecine s-a schimbat i cununa Ardealuluiimpodobeste alta frunte.

Tar...Cum putea lucra cineva pentru crestinatate cind In

cetatea de munti pe care se razima %era de ses a Muntenieio zi nu mai era ca ziva urmAtoare, Old jnramintele abiadesfacute de pe buze erau imprastiate de vintul nestator-niciei?

Fusese Sigismuncl intai, cu clorul ski de marire, en setea-ide a invinge side a umili pe a1ii. Pe urma imparatul, de lacare se puteau astepta atitea. Venise iarasi Sigismund, dez-gustat acuma de rar,boaie, stricat cu creØinii, bucuros sätraiasca in pace si intunerec, cum träise inainte de rascoalti.Si acum venia Andrei, cu haina un cucernic episcop latin,iar cu sufletul un turc desavirsit.

Doar venia din Polonia, de unde se zadarnicise tot noro-cul crestinatatii. Mai mult leah clecit ungur, dator cu re-cunostinta lesilor, sprijinit numai de dinsii, el se purtaasa cum i se purtau stäpinii. Se Mu fratele de cruce al voe-vodului moldovenese Ieremia i voi sa se inrudeasca eudinsul. Starui pe toate caile ca turcii, de hatirul lui caren-are vinovàtie, sa-i ierte tara vinovata i sa-i dea linisteasi siguranta vremurior netulburate.

Mihai le stia toate acestea, stie eine merge din Ardeal laPoartk ca oameni Imparatesti" yin in Moldova si in OraArdealului. Stia si ce lucruri cerise adue unii i altii. Andreiceruse munteanului sa intareasca iarasi legatura cea vechecii Sigism.und, si-1 pomenise si pe dinsul in cererile de paceen turcii, deoarece amindoua ter& tot ale printului erau.Multa vreme statura. in Tara-Romaneasca trimisii lui An-drei, veniti pentru ca s. primeastä juramintul lui Mihai.

Dar domnul stia bine ce se ascunde in toate acestea. LuiAndrei Ii trebuia pacea, i turcii o voiau dupa placul lor.S-ar fi oprit el, dacA i s-ar fi cerut atita: sa inlature pe uci-gatorul ostilor osmane, pe Mihai eel rAu? Fireste ca nu.Cine umbla dupa turd ell mina irrtinsa, acela nu putea sa-i

32121 Saler! lstorice vol. I N. Iorga

sa-i

fie prieten. 5i oine, nefiind mai tare decit dinsul, Ii socotiatara ea o tara cucerità, acela nu putea sa-i fie la inima.Ce bucuros ar fi facut Mihai cu Andrei ceia ce voia sti facainainte cu Sigismund, cind acesta se intorsese dintre stra-ini I Ce bucuros si-ar fi trecut ostile prin pasurile Carpatilor,le-ar fi revarsat in vaile ardelene, ar fi gonit pe dusmaniiimparatului din orase si oetati si ar fi inchinat mariei saletare care-i fusese vinduta cu juramint l Cu cita patima ar fidovedit el eine era intr-adevar mai tare si mai viteaz si cueita rivna ar fi slujit pe domnul mare i vestit care i-ar fiingaduit aceasta sfinta razbunarel

Dar nu se intimpla lesne ca doi oameni s5. aiba' intocmaiaceiasi tinta si, cind ei sint st5pinitori de teri, aceasta seintimpla si mai greu. Drumul lor nu e niciodata acelasi,ci dou 5. drumuri deosebite merg o bucatti de vreme alaturi.

Mihai avea numai un scop: sa nu-I cotropeasca turcii, &aramiie pe urma slobod a imbratisa cu vinjoasele-i brateruceririle indepartate si fara de capat. Imparatul era bucu-ros sal lase turcii in pace, caci mai mult la lueurile Apu-sului ii era gindul. Nu incepuse de buna voia lui razboiulcu sultanul, ci fusese silit sa se apere. Ori eind turcii i-arfi intins mina de prietenie, el era gate s-o stringa, mul-tamind lui Dumnezeu ca 3-a sc5pat de belea.

5i iata ca tocmai in vara anului acestuia 1599, crud Mihaise gatia sa spulbere pe Andrei iubitorul de pagini si se lucre-dea in ajutorul imparatesc pentru a face aceast5. faptà mare,tocmai atunci indemnuri spre pace venira de la turci impa-ratului. Cinstite nu par sa fi fost aceste indemnuri, pentruca lucrurile se tot zabovirà si, cind, in toarnna, ajunseraacolo incit sa stea de vorba oameni dintr-o parte si dintr-alta,toate planurile de impacare se risipiril de la cele dintaicuvinte. Dar ce voiau turcii se intimpla: imparatul fu opritin loc cit aveau ei nevoie, si momit cu pacea mincinoasa.

Si mai era cineva care eauta sa induplece pe imparat alase in paoe pe Andrei, printul eel nou. Papa ar fi fost fericitdad, orice neintelegere ar fi perit dintre crestini, si s-ar fiadunat cu totii Impotriva paginilor. De atitia ani de zile

322

se crania prin scrisorile i prin trimisii sti sâ aducd pela ginduri mai bune si sd-i impiedece de a intra In luptdcu nemtii i cu ardelenii. Toate fusese in zddar, dar nriclejdeaeh' odatd si odatä tot s-ar putea ajunge la vreun folos, nd-dejdea aceia tot o avea. Si cu atita mai virtos cduta papa säInapiedece o viirsare de singe frdtesc intre ardelenii lui Andreisi ostasii ImpAratului. El nu credea sd fie cardinalul un omasa de rdu, s. fi uitat asa de mult datoria ce o avea fold decrestini i pentru haina preoteascd pe care o purta. Un epis-cop veni aniline pentru impdcare in Ardeal, i pand la sfir-sit el stdrui sa' imbuneze lucrurile spre inlràire. Iar, si dinpartea aceasta, impáratul asculta bucuros. De ce si faciijertfe, gindia el, daed se poate ca Andrei s. place de bundvoie, cum plecase de cloud ori Sigismund?

Era atunci in slujba ImpdratuIui un vestit general, anumeGheorghe Basta, care se trdgea din arndirtii asezati in parteade miazdzi a Italiei. Era un om foarte priceput i agar, carese luptase multi ani de zile In apus i tia bine mestesugulrdzboiului. Nu era lacom de bani i nici mai fldmin'd decinste decit multi altii. Dar trdise toatd viata lui printreoameni cari credeau c5. sufletul e dat cuiva pentru a minti,pentru a lnsela, pentru a ucide, i cd nu e nimica mai fru-mos cleat s te ardti mai tare decit toatd lumea In fapteca acestea. Nu ea i-ar fi fost urit binele dar nu-I flicea decitatunci cind putea trag5. folos dint:1'41,8u] si s. strälu-ceased In ochii lumii, iar rtiul II Ikea fdrd sà pregete, decite ori numai razimindu-se pe rdu, putea s5. ajung5. acolounde voia.

Acest general pdzia granita in Ungaria de SUB, la Casovia,si fusese vorba odatà ca el i cu Mihai s5 cucereascd Ardeahilpentru Impdrat. Prin septemvre veni la dinsul o stafeti alui \Todd, care-i spuse cà Mihai nu mai poate asteptaori II va ajuta cineva ori nu, el tot intrd sä goneased paAndrei, care vrea sà4 vindd turcilor.

Basta era insd un om pizmaaret, durea In suflet eain altul s5. facd lucrul pe care ar fi voit sà-1 sdvirseased el.Cind auzi c. Mihai o s5. intre in Ardeal, el se coborl in acea.-__

32321*

s

lesi

1i et,

11-1

sta tara ca sa se zica pe urrna c lucrul nu s-a faeut fara dedinsul. Dar abia mersese o bucata de loe, si iata ca veni unom al printului, care-i spuse ea Andrei e in vorba. eu impa-ratul, care i-a fagaduit sa4 lase in pace, panA se va ajungela un capat cu dinsul. *i, muscindu-si buzele de nacaz,Basta trebui sa-si intoarca ostile

Aceasta era in septemvre. Mihal nu trecuse munii, darardea treack. In jurul lui, pe cind imparatul era tinutde vorba, se schirabau lii, se teseau 1aturi, se pregatiauosti, toate impotriva lui. Numai el ra'maisese neimpacatcu turcii: incolo, In Ardeal, in Moldova, in Po Ionia, numaiprieteni sau oameni ai sultanului. *1 ei se intelesese intredinsii prapadeasca. Cu fiece zi care trecea, primejdiase Iticea mai mare. Un pasa statea la Dunam, gata intrein lard, Mahmud. In Ardeal un lagar era gata sA. se mistecatre muntii de granita, Ieremia-voda. se apropia de Car-patii ardeleni, ca s. dea mina cu printul. i sa se coboareimpreuna cu dinsul. Domnul muntean era gatit de multivreme, i Simion, fratele lui Ieremia, se vedea acuma inBucuresti, Ce era sa mai astepte deci Mihai? Sa se I npacedoar i imparatul eu turcii, cum se parea ea o sa se Wim-ple, si atunci el sa ramiie singur, singurel inaintea unordusrnani neimpacati?

ti viteazul acesta era, atunci ciud nu4 stapinia Dumne-ze 11 de miine, care se coboria adese ori asupra lui, si uno n. d. cugetare limpede si cumpanita. Ii inselaupurtau cu vorba? In,eth. i purta de vorba si el, mai binechiar decit dincii, pentru ca pe el 11 crezurd, pe dud pedinsii el nu-i credea. Serise turciur de la Duntire, i juradin. buze lui Andrei ce voia acesla.

Apoi, cind toamna intinse covoru-i de frunze moarte inpasurile muntilor, eind desisurile se luminara, i numaibrazii ramasera vesnic verzi, plaiasi neadormiti pe muchiastincilor, cAtre treeatoarea Buzaului care duce la Brasovdare strimtoarea Turnului Rosu'pe unde se ajunge la Sibiiu,osti jurate en strasnic juramint de credintA se pornira, jute,zi i noapte. Treizeci de mii de ostasi urcind la munte, supt

324

sa-i

sa-I

a1ii, II

steavuri rupte de gloante si stropite de singe. Unguri caläri,haiduci fara tar& sau dintre aceia cari nu voiau sit calcepramintul Mout imparatului, sirbi treziti din morti prinfaptele de vitejie Mute in preajma lor, cazaci can nu tra-iau decit in pratul i fumul incaierarilor, moldoveni,aduceau aminte de goanele nebune ale lui Ioan-vodaCumplitul, cari nu uitase de Aron cel mort In temnità-pe tefan-voda cel tras in tapa; haiduci, de peste Du-flare, cari ajunsesera prin hotie la cinstea ostasului drept;&Mari romani, dibaci In a invirti maciuca, boieril in du-lame rosii. In sfirsit cete de terani, pe sate, tineri i batnini,cii aveau inima i voie buna ca sa se lupte pentru voda,cu caciuli i opinci, razimind topoarele pe umar, spriji-nindu-si coasele, Mind sa sune la coapsa arcele. Iar, infruntea tuturor, legatura a celor cu limbile si deprinderiledeosebite, Voevodul, masurind cu ochii nerabdatori pamin-tul cit 11 mai despartia de granita.

Trecu pe la Buzau. Vazu in vale bisericile cele albe alecelor sapte sate, zidurile negre si coperemintele de tiglerosii ale l3rasovului. Aici statu de primi cel dintai juramintce i se facu in numele imparatului, din partea sasilor si asacuilor. Apoi lu. drumul Sibiiului made se aduna cu ceiveniti pe cale, intinse coAurile.

Andrei alergase in graba eu lagarul su. Intai spumegade minie cind vazu, el, singe de ungur si de erai, episcop alBisericii romane, cardinal, pe voevodul romanilor despre-tuiti al plugarilor, oierilor, i vacarilor, odihnindu-se pepamint ardelenesc, intro ostasi gata de lupta. De cincizecide ani aproape de c Ind Domnii romani se amestecase la fatslocului in luptele din ungurime, asa rusine nu se vazuse:Nebunul i vinele nu-mi va iei teafar din tara", strigatrufasul tinar.

Apoi doar era ruda cu mladiosul Sigismund, Ii fugrija de aceia ce era sa se intimple, poate si fricL Trimi-sul papei veni sa vorbeasca cu Mihai, care-i spuse tot foculce-1 mistuia de atita vreme: toata umilinta, toata primejdiace se trasese pentru dinsul din venirea acelui popa eau carese da on turcii si vrea sa-1 izgoneasca.

325

aIi

slid

eari-si

si-si

Dar era prea tiria pentru Imprieare. Abia venise a doua()aril., In ziva de 18 octomvre, impeiuitoru1, i tunurileardelenilor pornira sà bubuie. Apoi caltirimea magnatilorse aruncti, intr-un mare avint despretuitor, asupra ostiloropincarului, pe care 1-ar fi sfarimat in copite, ca sr). i s inveteminte neamul prost i obraznic. Ca si la Calugareni, cu patruani in urmii, inaintea iuresului turbat al dusmanilor, ina-intea furiei asiatice, ostile lui Mihai se dadura' In Lauri.

ca atunci, aparu, stralucitor de vitejie, arhan-ghelul, rotindu-si toporul binecuvintat pentru biruinta.Fugarii se oprirti in loc, cei sfiosi se rusinara de sfiala lor,inima se ridica mindra in pieptul vitejilor. Lupta cea ade-varatti, rabdatoare, se inclesta, lupta in care izbindestetotdeauna firea i sufletul cinstit si sigur al romanului.Deodata, din rindurile stralucitoare ale magnatilor se des-Men ici unul, colo altul, pn i capetenia tuturor ostirilorArdealului, cari trecura la dusman. Atunci cardinalul,care stnea de-o parte, in umbra steagului familiei sale, in-toarse friul calului i fugi in haina-i rosie ca singele. Si,cind, pe incetul, vestea se rtispindi In multime, cind ochiiluptatorilor, intorcindu-se nu mai vazura steagul, calul focos,haina de singe, cind deasupra Mtà1iei, sttipinira numai fulge-ratorii ochi ai voevodului, cei ce mai luptau Inca pentrutronul sitinsteaBathorestilor se risipira. Lupta era cistigata.

De la muntdi Bihorului pang. In sacuime, din stincileMaramuresului pana la pasurile muntene, Ardealul tot,si cit se tinea de dinsul: vaile Oltului, Muresului, Somesului,Tirnavelor, cetatile sasilor, resedintele crailor, moiile mag-natilor, satele iobagilor, erau ale lui Mihai. Ale lui, adeca

spunea el tuturora ale imparatului crestin, In numelecAruia venise.

Si oastea biruitoare porni in sus. Ajunse in capitalala Balgrad, uncle era mitropolia romaneasca din alte tim-puri, si pe stradele unde se desfasurase alaiurile Bathoresti-lor trecu, in fruntea romanilor, cazacilor, lesilor, -ungurilorOA, legati impreuna prin acelasi noroc si aceiaF,d comanda,trecu jil haine do crai, In sunetul muzicilor, triumfatorul.

326

i iarasi

terii,

In oddile pe care le locuise Andrei, leul invingator Ii pleedspre odihnd capul mindru. In pieta unde trabantii se insi-rase inaintea printului ostasii de la Sibiiu jurard credintdindriei sale impärdtesti, lui Mihai-vodd, cdpitanul impArd-tesc, i copilului Nicolae-vodd. In adunarea terii, alcdtuitildin trufasi magnati, ndscuti i tra'iti in ura romAnului in-josit, porunci voevodul invingdtor, puse dari, strinse jura-minte, alese iernotece pentru ostasi. Pe unde Ii invirtisecalul nesupus printur-cardinal, fruntas al bisericii i domnal tdrii, pe acolo trecu, intre arme strdine, avind in urma,in loc de rude, un strasnic plingdtor, umilit acum inaintealui Dumnezeu, care pástreahd vietele i dá biruinta, trecualaiul de jale al cardinalului mort in fuga, jertfit de pas-torii säcui din muntii catre Moldova. Si toate acestea sepetrecuse intr-o clipiald. Acelasi vint de toamnd alergd.peste munti si cimpii ca i In zilele abia trecute, cind Inspre hotarul lui Mihai, se adunau pe tdcutele, din toateprotile lumii, aceia cari trebuiau sa-1 rapuie.

Si stafetele ropotiau pe toate drumurile, cu vestea ceamare. Satele aflau in cale cd a venit vodd sa-si scape nea-mul, vodd pe care il asteptau de veacuri, in saracie si umi-Hulk iobagii rornâni, risul si ocara neamurilor. Si pe dru-muri rasareau cete inarmate cu unelté de muned, din careMeuse arme de rdzbunare, cete care urinareau pe fugaricereau de la dinsiirasplatil pentru suferintele Indelungate.Ici i colo se aprindeau focuri care erau de bucurie i de pe-deapsd. i li se ptirea tuturora celor ce erau sa ispdseasedpacatele i ispdsitorilor, cd a venit, in sfirsit, ceasulciiii drepte.

Aflau magnatii, prin scrisori sau prin oaspeti rupti deoboseald si präpdditi de rusine; prin cazaci, lesi, sirbi, cariveneau sd ceard hrand i bani; prin vorbo aspril, increzutaa iobagului, care stia crt s-au schimbat vremurile. Si SOinfiorau de minie si de fried. Orice trebuia Rica, dor ro-milnul sa nu s1dpin43ascd, sd-I scuture tara pe care pusesegheara lui srilbaticd. [...]

Impdratul, &are care porni indatd ui o solie mare,alcatuita din boierii Stoica si Mihalcea. Vestea era dintre

327

jude-

Afla i

si-si

acelea care adue mai multa sup'arare decit bucurie. Tot semai credea la Viena ea s-ar putea ajunge la o intelegere cuturcii si cu Andrei. .5i iata e. sabia acestui soldat norocosdescurcase toate luerurile. Era asa de greu sa le Incurcedin nou aceia cari nu puteau trà i decit intr-o lume de ineurca-turi..4

Dar se pusera pe lucru sfetnicii Imparatuhli. Daca ar filost alti oameni, mai putin carturarkz dar mai drepti incugetul lor, mai cu inima feta de simtirea i faptele altuia,ei ar fi Iasat Ardealul in mina lui Mihai. El Isi inchinasetaxa Imparatului i venise skieie pe aceastalaltà tot in nu-mele mariei sale. Niciodatã n-ar fi cautat alt sprijin, dacai Fi-ar fi dat ceva oameni i bani, i, cu un astfel de strajarla granita, ea war fi stat multa vreme In acelasi loc.[...]Gel putin, cind el n-a mai fost acolo, stApinirea impara-teasc5 s-a risipit In vint.

Dar ei n-au Inteles, sau n-au vrut s Inteleaga. Samilnindbanuiala si tesind curse ei nu puteau s. vada decit curse sipricini de banuiala la oH si Gine. Tot ce fan Mihai, Iipunea pe ginduri. De ce i-au jurat, i lui i fiului lui, ostirea?De ce si-a luat drepturi de stapin In Ardeal? De ce nu las5.pe nemti sa se aseze in cetati? De ce a trimis eispuns luiBasta,. care se grabise a alerga la pre*. sa. se intoarca dewade venise? De ce tinea oameni la Poarta i primia turcicari-i aduceau steag de domnie §1 dazuri?

El putea raspunde, Intrebind. uncle sint banii cu cariprateaseá str5inii, uncle sint ostasii ImpAratesti cari sa-Isprijine, unde sint prietenii Intre capitanii de la granita,unde e ráspunsul limpede, cinstit, pe care-I astepta, cum nuasteptase, de cind era el, nimic pe lume?

Raspunsul care spuie ce vrea irnparatul: acest raspunsII doria, scurt §1 cuprinzltor. in loc de unul, avea zece, carespuneau fiecare cite ceva deosebit. Odata, tocmai la Inceput,un trimis mai de rind fligaduise In numele Implaratului cevoia Mihai. Acesta se bucurase, si mai Muse un mare juril-mint de credinta stapinultti sau. Dar apoi venira alti tri-misi, mai mari, mai mici, comisari, cari sl-I ajute a cirmui

soli, cari sá-I spioneze. Tori vorbiau altfel i, cind voe-

84-si

st-i

si

vodul nu mai intelegea nimic, li spuneau crt mai tirziu osii vie un sol mare, care va aduce si bani, si ostasi, si hirtieimpdrateasc6 si, mai ales, ráspunsul.

Trecur5. zile, sâpt5.mini, luni si solul acela, neamtul Pez-zen, care fusese trimis odinioara la Constantinopol, nu maivenia. Plecase, dar se incurca in drum. ,Asculta minciunilealtora despre Mihai, le credea, si le trimetea la Viena si maimaxi. Din loc fug nu se misca asteptind bani, stiri, tintuitpare Oa acolo de lipsa de noroc a lui Mihai si a neamuluinostru.

Pe acest Limp de asteptare dureroas5, Mihai vedea iara'sinourii grarn6dindu-se deasupra capului sail.. tia el bine calesii nu-1 vor rasa In Ardeal, ca Ieremia nu-I va primi cavecin, cá ungurii nu i se supun cleat cu blestemul In gindsi cu urd nestins5. in ininaà. In steagul turcilor nu putea s'Zipuie temei nici acuma. tin singur sprijin avea In lume:Iny'aratul, si de la acesta veniau vorbe nepotrivite, fardinteles, si acel sol tainic, pe care nici o rugaminte nu puteasi.1-1 urneasca.

Se Meuse primávara, si in Moldova se intorsese acea pa-Are pribeagà care era Sigismund, se intorsese cu gindul s5.fie iarasi ce fusese, si de la curtea lui Ieremia, bunul sailprieten, el pindea ceasul EA' vie ca odinioarà.

Acest cuib de pind5. trebuia sfdrimat, orice ar zice 1mp5-ratul despre lesii, cari trebuie crulati si nevoia turceasca.

Porni deci spre Moldova, dar nu cu avintul de Increderecu care pornise spre aluggreni, spre Ardeal. Mergea cuinima indoitd, chinuit de nesigurant6, uitindu-se mai multIn urm.d. Plumbul ii atirn1 de aripà, si, data aceasta, n-avuacel avint mare, facator de minuni si izbinditor de lupte.

Pe atunci moldovenii nu se simtiau de acelasi neam cuvecinii lor munteni, desi vorbeau aceiasi limbd si aveauuneori domni din aceiasi familie. Dar ce Meuse Mihai pingatunci desteptase in sufletul lor ca o presimtire de 1r4ie.

i apoi mai erau vitejiboierii cari s'avirsise cu putina.' vremein urma lucruri care uimise rasaritul i Vitejii de ori unde,erau, mai ales pe atuncea, ai viteazului.

329

Ei primirg pe Mihai fard luptä aproape. Unii trAdard dela inceput, altii se grdbird BA fugd mai iute dectt cum s-arfi crezut. Dac g. n-ar fi fost focul ce mistuia in cale satelesi tirgurile, aprins i dintr-o parte si din alta,- intrarea liiiMihai ar fi fost ca a unui Mesia multd vreme asteptat depoporul sgu. Pentru Ieremia se bgturd mai ales leii, i eiIi apdrard Suceava i Hotinul, in care-si cdutase addpostul.

S. fi fost prins Ieremia, ceia ce nu era foarte greu, sgfi fost cisLigati toti moldovenii, sii fi lost adunati in juruldomnului celui nou, sà fi fost asteptati lesii de peste Nistrusi batuti bine intr-un loc ales cu dibdcie de Mihai, altul arfi fost viitorul. Dar domnul ardea de neastimpgr, orice zide luptd i se 'Area pierdutg. Oare n-a venit, gindia el Pez-zen rdspunsul?

Nirnic n-are rdbclare s. isprdviascrt, Mudcà e stdpinitnumai de gindul acesta. In Hotin4 Ieremia credea cd s-amintuit cu dlnsul, vkind cd nu-i mai vin ajutoare lesestisi auzind necurmata baltaie a tunurilor lui Mihai In ziduri.Intr-o bunà dimineattl, tnsd, toatg. oastea care Incunjuracetatea nu se mai vgzu, perise. Dud s-ar mai fi tinut citevazile Suceava, o Msa Mihai si pe aceasta necuceritd, In Iasi,capitala cea nouil a tarii, abia-1 vezi sosind i puind la jurd-mint boierii, apoi se duce. Moldova, care i se pgrea preamica pentru puterea de cuceritor ce-si simtia tntr-insul, ise parea acum prea mare cind cduta pe unde ar putea ieidin cuprinsul ei mai rilpede, ca si ajung.6 acolo unde credeacd e Pezzen, neamtul impgritesc cu rispunsul.

Cind era s'a puie piciorul pe pdmintul Ardealului, Pezzen seopriiardsi: credea ca ar putea insela pe oamenii trimisi deMihai tnaintea lui, vorbind numai cu dinsii. Dar acestia stiauce rtispundere ar lua asupra lor, daca ar spune o vorbg maimult decit cele de bung venire. Atunci el se hotart in sfirsit,si iata-I sosind la Bilgrad, supdrat peste mdsurd pe onenu-i Meuse nimica i, pe linga aceasta, ifird un ban si Mrgun soldat.

Mihai and lucrul, dar nu mai tinea soma' acum nici debanii, nici de ostasii impgratului. Lui ti trebuia riispunsul:

330

ai

sri stie ce se va alege cu dinsul de acuma Inainte, in ce partede lume Isi va cauta Un sprijin si en cine va Incrucka sabia-iosindita sa' nu se odihneasea in teaca.

Avea atita dreptate, marele nedreptatit, Welt a fost usorsOi se inteleaga si cu un trimis ca acesta. Nu vrea imparatulsa-i dea ca unui print Ardealul sa i-1 lase macar ca unui cir-muitor pe vecie. Dar sa fie tara deplina, cu tot ce atirnade dinsa, tot ptimintul si toate drepturile, tot ce este asttizial ei si tot ce va Intregi el cu bratul. Daca se poate,ajute cu oameni i bani. Iar s_tapin pe cap, sa i se amestecein ce va face, comisar adeca, s5. nu-i deie decit in vreme de

C.5ei de cornisari, de trimisi, de oameni cu carte,cari scriau mult, Ii era acru sufletul 1

Era in iulie atunci, i tocmai pe la sfirsit. Trebuia vremeca sti ajunga cineva la Viena, i vreme ea sti se intoarcilInapoi. Afara de incetineala cu care se hotardsc asa insem-nate interese imparatesti, cum e o arri pe care li-a dat-oal tul i pe care ai lua-o bucuros inapoi.

0 saptamin5, trebuia, doug, trei, o luna. 5i nenorocireavenia mai rapede decit atita spre acela ce fusese ales dedinsa pentru a-i da cel mai mare dar dumnezeese dupa ro5.-rine: suferinta.

5tiri rele veniau din toate partile: dintre ungurii supusiputerii lui Mihai, unul fugia, altul se lua la ceartri pina lasinge, cu tovarasii stii de arme de supt steagul voevodului.Ostasii cu simbrie cereau tare banii, cu atita mai tare, cuen era mai strasnica nevoia lui Mihai. Lesii se adunau pesteNistru, cu cei doi frati Movilesti, ca sa puie iari mina peMoldova. Turcii tabariau in vederea Dunarii, corabiile lorstrabateau Marea. Tatarii asezati lingri apa Nistruluidin'colo de dinsa, deasupra Dunarii, erau gata sa Incalece.

Iar trebuia sa se gateasca Mihai de oaste, iarasistringea din toate partile cu cercul ei de fier. El dadu

porunca sa se adune ardelenii In lagar ca sa apere pe stapinullor cel nou imparatul i pe eapitanul lui, voevodul. Steagu-rile de straini, piit,inii ostasi de tara ce mai ramasese cudinsul trebuiau 86 se string4 In jurul luptritorilor localnici.

331

stt-1

razhoi.

primej-dia-1

Magnatii plecara, cu oamenii lor dupa d1nii, sacuii secoborira din muntii lor de ling/ granita, portile oraselorse deschisera Inaintea sasilor inarmati. Drumurile Ardea-Jului se acoperira iarási de cete de pedestri, de steaguri dealarime. Dar ce Ii pilsa acestora de norocul voevodului side primejdia lui? in boo sa vie unde-i chemase el, apucaumai toti, cakindu-si in picioare Inca un juramint, catrealta tabaril. La Turda, aici era lagarul rascoalei, In jurulbatrinului $tefan Csalcy.

Ce voiau neascultatorii din Turda? Sa-si dea fireste minacu lesii, cari trecurd Nistrul là Inceputul lui septemvrie,sa aduca In inijlocul lor pe pacatosul de Sigismund, sá-sicapete iarasi neatirnarea, dupil care era sá vie pacea cu tur-cii, linistea din timpurile fericite. Ochii kr erau la rasarit,spre pasurile Carpatilor de unde se astepta sa vie omul atItade dorit.

Ca si inainte, Mihai avea o singura nadejde: la Imp/ratul.fi avut acum.a raspunsul, iscàlit, pecetduit, hotaritor...

Ar fi facut un semn, si din Ungaria de sus s-ar fi coborItcaliirimea cu zale, puscasii, mesterii de tunuri. Inima mul-nor vrajmasi dintre ardeleni n-ar fi fost destula ca s indráz-tease/ a infrunta steagul cu vulturul Imparatesc pe din-sul. Bine inconjurat, Mihai ar fi potolit focul ce Incepea sapilpiie In tar/ i pe urma., aruncindu-se asupra lesilor, fiesi cu Zamuski in frunte i-ar fi Taspins poate, i-ar fi I./spinsfara Indoialä, ca unul ce si-ar fi avut inima bucuroasasufletul intreg. i ce mare bine s-ar fi adus chiar nemtilordac . neprietenii ascunsi de paste Nistru ar fi cglpatat, Insfirsit, o buna invatatura, prin care sa afle §i ei ce este cre-dint./ 1

Dar nu tot asa judecau i oamenii imparatesti dela hotare,generalii i sfetnicii. Ei Ii Inchipuiau cg, clacA nu mergebine in Ardeal, un singur om e de villa: Mihai. Numai oastealui pate s. prade, numai oastea lui poate s. ceara stApInireaasupra celor cucerite, numai cirmuirea lui cea rea poate s.nemultameascl lumea. i doar valzuse eine e tara si cine-isint fruntasii, pe vremea lui Sigismund si a lui Andrei. ErauVisa nameni cu multe trebi pe cap, si uitase.

332

Sa

ei

Mihai avea drept sg. cearg ajutor, acuma eind era vorbaog. se puie numai, la Viena, o iscaliturg implrgteascg pe invo-iala gata fgeutg cu Pezzen. Dar din ce spunea el nu tineanimie in samg Basta, pe eind solii ardelenilor rgsculati erauprimiti bine. Ba li se fAggduia dacg vor fi oamend i vorlucra repede, ping sg nu vie rgspunsul, si ajutor.

Find sei nti vie rdspunsiel. Aici era nodul lucrurifor.

Indreptgtindu-se eg vine sg mintuie de atitea role taraimpgratului, Basta trecu granita, chemat de Mihai ca si dedusmanii lui. Se va da de partea unuia sau a celorlatti?Oricine vede ee se egdea sg facg. Dar, eind primir.6 juramin-tul rgsculatilor, se vgzu cä altele sint ginduri/e oamenilorimpgrgtesti. La 4 septemvre, oastea lui si a magnatilor seamestecarg, i steagul eu vulturul se ridicg, deasupra tabe-rei. A doua zidupg aceasta, eetatea Sucevei, vechia capitalgmoldoveneascg ridicg steagul craiului lesese.

Peste putin Basta si magnatii se gásirg in fala lui Miliailingg Mures, la satul Mirislgu. Stgturg o zi mäsurindu se,fàr sg. se incaiere lupta.

Mihai cereti 1 atunci sg, fug pacea. Ce putea el ei§tigadin lupta pe care o dgdea impotriva unui slujbas impard-tesc? Putea el sa: priveasa ea pe niste dusmani acea frumoasgCaste, al cgrui sprijin i se fgggduise impotriva turciIor?Niciodatg ping aeuma nu t e luptase el eu orestini, intreeari sg nu fie amestecate turbane i fesuri tureesti. Si aici,cind se lam sara, In acel pasnie inceput de toamng, depretutindeni in jurul focurilor so ridicg ruggeiunea atitormii de oameni egtre Dumnezeul care era si al lui.

Daca ar putea sg zgboveascg, numai citeva zile... Asavorbi si a doua zi, eind clipa incgiergrii ostasiIor sosi. Sg.facem pace!...." Ca st-i soseascg rgspunsul, care an luminaacest intunerie de strasnicg neintelegere. RaspunsuI care nuputea sà nu fie indurgtor, dupg cite Meuse si cite primise.*inu stia sgrmand, cg, Inca din ziva de 2 ale lunii, rgspunsulera gata, pecetluit eu armele impgratului, i cg in el, dugnu i se dgdea cit ceruse, i se ineuviinta destul ca sa se poatg.ziee impgcat. Mai presus de toate, 11 lgsa in Ardeal, pentrucit timp va mai trgid.

333

Dar drumul de la Viena pinà la Mures era mare pentruacele vrerni, i In fata lui ardeau in acea noapte de gindurichinuitoare focurile dusmani1or. §i aceia cari se gaseau Infruntea lor voiau lupta, lupta cu orice pre i indata.

Se facu ziud. Mihai Ii alesese un loc bun Intre dealuri,departat si de casele satului. Dar mestesugul luptelor cusocotealil, in care cel mai viteaz poate sa fie invins, 11 stiabine rázbunatorul Basta. Ca sa-1 scoata pe Mihai din ada-postul unde statea sigur, el se facu a fugi, pe drumul Caso-viei, de unde venise.

In fata voevodului Incepura sit se miste In bung orinduiala,Meet, pedestri, cituiiri, tunuri, magnati, ardeleni pe caiilox focosi, Basta. Cind vazu Mihai pierzindu-se in .zaresteagurile Imparatesti, el rasufla mai us,or. Dar cind ochiilui obositi de neliniste i veghere se optira asupra oamenilorcare-i facuse tot raul, vinzatorii din Ardeal i acest indoitvinzator care se ridica, slujind pe imparatul, impotrivaacelui care se supusese aceluiasi domn, el Ii pierducumpatul, i gindurile cuminti i se pierdura in vahirilesingelui aprins. Ispita era prea tare. Uitind tot, el dadusemnul de plecare, i, iesind din minunata lui ascunzatoare,leul roman incepu vinatoarea, cel

Ce se gindea el atunci? Poate vor fugi, i dusmanii pe carinu-I cautase el, vor fi biciuiti numai cu biciul rusinii. Sirusinea va fi indoita cind va veni raspunsul si ei vor trebuisa se umileasca inaintea lui, sa-i ceara iertare.

Dar, deodata fugarii mincinosi se oprira in loc. Cevreau?Sa se lupte. Nu mai era nimic de facut. Asa voia norocul,care era nenorocirea lui si a noastra.

Ce a facut pe urma? 0 lupta, ca oricare alta, cu multaoboseala si mull singe varsat. Tunurile românesti baturitbine dintru-ntai, apoi fura prinse. Calarimea greoaie a luiBasta invinse pe calaretii usori ai domnului. De la o vreme,ai nostri se risipira.

Unde era insa Mihai, de era un lucru oa acesta cu putinta?Mina lui óbosise de nu i se mai vedea toporul rotindu-seingrozitor In aer? De ce nu-1 mai inaltau deasupra tuturoraripile de arhanghel? De ce ochii de flacuri isi pierduse

334

dintai.

lumina? Lupta nu mai era a lui, nu trdia pentru dinsa,nu-i &Idea viwta cu sufletul sAu. In mijlocul vAlmkaguluifurios de trupuri, in mijlocul bubuiturii neintrerupte atunurilor, intre fulgerele nenumArate ale otelului, el urmariaun singur gind. De-ar fi venit rAspunsul... i se gindiapoate cii dintr-o clipa in aka o stafeta impgriteascti, purtindsteagul alb al impAciuitpyfilui, se va ivi in zare, despicindriurile pentru a-i aduce hirtia in care i se cuprinclea norocul.

Pentru intlia oari fugi, trecu apa Inrosita a Muresuluiluti In goana calului cimpia nesfirsita care se pierdea la

miaztai. Ii aduse aminte, trezit din visurile-i de mgrire, ciieste undeva, la Fligaras, o femeie, care e doamna lui, ocopi15. domneasc5. din singele lui ; CA este o Ora dincolo demunti unde au ajuns cetele grele ale cilarilor lesi, dindfoc satelor, unde poate se perde In altA lupta WA de norocun Unar voievod, care e fiul lui. Ajunse la Fagtiras, si gtisitoate cum le lasase. Aici vor fi ajuns la dinsul i tirile dinOra, stiri cum nu se poate mai rele.

Cel ce pierduse Ardealul afli cii nici Moldova nu mai estea lui i ca in cea mai mare grabii leii irivingiltori vin spreMilcov, cu Zamoyski in frunte. De jos, de la Dunare, stilpulde foc al prizii arita calea pe care veniau care aceiasitinta, care scaunul domnese al Tirgovistei turcii, cari demulti vreme se aezase iargsi In Giurgiu.

La stirea acestei mari nenorociri, inima, impietritti pina'acum a viteazului se incluiosi. Inainte de toate said aperet ara. Se umili cum nu crezuse in viata lui intreagi cii e instare s5 se umileasci. Scrise cui 11 bituse, scrise cui 1i sf5.-rimase puterea i mindria: lui Basta cel cu sufletul neierti-tor, ungurilor cari-si ristorsese prin arme striine i pe caleapiezisil a tridirii infringerea din 1599. Li scrise cerind pace,voie si plece de unde venise si, dacti se poate, ajutor pentrumintuirea trtrii lui, mai nenorociti decit dinsul.

Ei Ii ceruri lucruri mari, socotind cA n-o Bi le deie. Sti laseIn mlinile lor scumpul zilog al familiei lui, si jure cii numai vrea Ardealul, dar cal totusi,oriundel-ar trimete

va fi gata si se ducii. Ficu tot ce se ceruse de la dinsul,jurti jurtimintul ce i se ceti de dusmani,

335

§i

Impa--rabid

i pleat.

.

Din .sus de la munte se cobora la afirsitul lui septemvre1600 grin pasul Buzaului o oaste mica, obosita, culeash dinsfarimaturi si in frunteaei un om greu incercat de nenorocire,eari traia numaipentru datoria ce mai avea s lndeplineasca.Ce-1 astepta? Odata an II spus: lupta i biruinta, i i-ar fitremurat mina pe palos, nerabdItoare. Aeuma? Dumnezeuputea s tie. Poate spre moarte.

in acelasi timp aproape, greoaiele regimente lesestitreceau Milcovul i porniau Incet si sigur spre Tirgoviste.Mihai trebuia sa ii taie zalea.

Un capitan batrIn, venit de peste Dunare, Baba Novae,iei inaintea kr, precum ar fi iesit Iuaintea unei ostiriturcesti, multà si neorInduita. Fu rapins, aruncat In munti.Apoi Mihai veni sa se Intàreascà In padurea Bucovului,In ralastini i tufisuri de eopaci tineri, ca un leu batrin,care d ultima-i lupta pe pragul unei peOeri. lug Zamoyskiavea si el lesi i eazaci cum avusese Mihai In ilele lui dehiruing, asa de departate, 0, pentru told stapinii; ei sebateau tot asa. Tusk' oare din mlastinile acestea se puteaavinta care biruing acela care o cistigase de atitea ori Invirful armatei sale? i unde era sufletul lui cel mare, elsti-gatorul de lupte?

Fu batut, si Jeii treeura Inainte cu Simion:Movilà, dom.nul cel nou, Inaintea cAruia se deschisera portile curtii dinTirgoviste.

farasi, coborindu-se pink In adincurile negre ale suferin-tei, Mihai fugi zi si noapte. Cu cii mai avea pe linga dinsul,-el mai Intreba norocul Inca odata, la Arges, si cu toate cainaintea lui nu statea deelt slabul Simion,nici data aceastanu izbindi. Era un blestein.

Trecu Oltul, i alerga tot Inainte prin vai ci pe potecilemuntilor, urmarit de lesi, de turci, de nenorocirea lui neIra-pacata. 1i trebuia sa se piarda undeva, sa nu i se mai Audide nume, ping, ce, prin mila lui Dumnezeu, s-ar putea in--fia iarasi cum fusese. Parca-1 vezi In seri negre de nouri,furisindu-se ea o Daiwa, eu ochii crunti, arsi de Jacrimi,batut de furtuna, plouat de -frunze moarte pe In-

336

troop

pletele-icilcite...

moar5.? SOH si gloante erau destule In urmä. Dar eraceva care-1 1mpiedeca la aceastai hotarlre. imbratisind cuminteatoatà intinderea nenorocirei lui, el stia cg. la Inceputulei este o nedreptate, o mare nedreptate ce i se fg.cuse. Si elera dator sa mearg5. pe orice cale si prin orice primejdii016 la acela care putea s6-1 judece l inaintea amia stiacä se 1nfgtiseaza.' cu cugetul curat, p1n5. la Imp6ratul,

Un an nou se 1ncepuse abia poate un an mai bun, vafi crezut el, un an de moarte, ;Aim noi cind fugarul ajunsela Viena. Cerea un singur lucru: sá fie ascultat, si nu de unulsau altul din chrturarii de la curte, cari aveau pe sufletatitea fag de dinsul, ci de domnul sthr 1nsusi.

Dar acesta avea alte trebi, I dreptatea acestui Invinsn-avea glasul puternic ca s. rdzbata uncle trebuia. Si peurmal, daca omul ar avea dreptate, la ce ar folosi sä i serecunoascfi? Mai era el bun de ceva, acel care fugise inainteatuturor dusmanilor?

Dar dup5. citeva s'apamIni o stafet 5. neasteptata sosiadin Ardeal. Inm'armuriti de mirare, sfetnicii Imptirittestlaflar5. c. ara este iara'si pierdut b. pentru crestintitate.Basta fusese purtat cu vorba pink ce Sigismund se pregätide cale. Atunci stpInu1 cel vechi fu primit cu bucurie, largeneralul nemtesc zvlrlit peste

Intala oarà In afacerile ardelene, Curtea din Viena sOgindi c. nu iartg Imprejurarile sg. se steie de vorbâ cu aceice-si 1)6-Luse joc de dinsa. Inaintea lui Mihai se deschiser4portile palatului Imparkesc,ci el iesi incarcat de agiiduielisi de cinste. I se vor da bani, va aduna oaste i va bate pacalcatorii de creding, i slujba lui, pe urma, nu va fi uitata.

Dar, ca s. arate cg. trecutul e uitat va fi tdvarasul luiBasta In acest nou rg.zboi.

Va s zia era dreptate pe lume, erau oameni buni, sttiteaIn ceruri un Dumnezeu... Cine-1 vInduse, era sä fie pedepsit.Magnatii erau sä Bimt greutatea bratului situ räzbuntitor.Dacá, pentru atlta multämire, i se cerea numai s. iertepe Basta, era putin. Si-1 iertá din toatà innna.

2233Z

SI

granitit.

.

()stile plecarg din Casovia. Intgi a lui Mibai, In care abiase rgtâcise citiva români, simbriasi i ei. Apoi a lui Basta.Cele cloud tabere, una ling5 alta, pornirà spre Ardeal.

Era la sfirsitul lui iulie, In anul 1601.Inainte de a se ajunge la fiErilgu, se ivirg' ardelenii,

cglgrimea Impgrateaseg se ciocni cu dinsii. Dar ei se pierdurriIndatd In praful drumurilor arse de soare. Numai In satulGoroslgu, tabgra lui Sigismund se opri in loc i aLeptà lupta.

Era prea Insemnat folosul sau paguba, pentru ca ostilesrt se Incaiere Indatg. Ceasuri Intregi,. ele se hArtuirà numai,obosindu-se Meg nici o ispravg.. Cind veni seara, ardeleniilgsarg dealul pe care statuse ping acum i pornirg, In neorin-duialri, sg-si puie corturile In vale, pentru noapte.

Atunci Mihai dgdu semnalul ngvglirii rgzbungtoare, siel Insusi porni cel dintgi spre a-si cguta rgsplgtirea. Iargsiavintul lui din timpurile Indepgrtate, zborul vijelios alarhanghelului cu arma de neinvins. Iargsi rindurile,se rupserginaintea lui i ochii lui de foc fulgeraril In multimea Inspgi-mintat5.. Invinse astfel, cu desgvirsire, pentru cea din urmrtoarg, in lumina rosie a focului care se stingea, ca o pre-vestire.

Sigismund fugia. Oastea lui zrtcea pe cimpul de bgtaiesau umplea cgrdrile ascunse pe unde se pot strecura fugarii,In noaptea care ascunde i apgra. Steaguri, tunuri, pradg,rtimaserg In mina Invingritorilor.

Cdci erau doi Invinggtori. Destui pentru a nimici pe dus-man, prea multi pentru a se Intelege Intre dinsii. Mai alesdud ardea nestinsä In inima unuia dintre dinii flacgraverde a unei dusmgnii mistuitoare. Basta iertase numaipentru ca sg, Invingg.

Se certarg pentru tunuri, pentru steaguri, pentru cale.Cine era mai mare dintre dinii doi, ca s asculte celàlaltde dinsul? Nici unul. Unii oameni de la Viena voise calucrurile sg. se petreacrt astfel. Nu e bine oare cind poti scrtpade doi dusmani, deodatri? i anume oamenii de la curtevedeau un dusman,un rivnitor periculos la stapinirea Ardea-lului, In vrednicul luptrttor muntean.

338

Mai mare nu era nici unul, dar cel mai tare era Basta.El era deprins sh vorbease5 cu ostasii de toate neamurilece-si vindeau vitejii i viata la mezat, i numai de acestiaerau in toattt oastea InvingAtoare. El nu se temea nici demustrarea de cuget, nici de pedeapsa durnnezeiascA, i sufle-tul lui indranea sit aleagä orice cale care duce &dire folos.Pe dud Mihai era singur, departe de ai lui, i cinsteacredinta erau adevAruri pentru dinsul.

Cele douà tabere ajunserà la Turda. Mihai voia BA apuceunde-1 tr5gea inima, la ai lui din F5gAras, la ai lui din %aril.StApinirea asupra Ardealului, pe care nAd5jduia sâ i-o deieImparatul, aceia va veni mai tirziu.

lar gindul lui Basta era numai sti inttireasc5. cetAtile sisA-si asigure Ardealul.

In sara de 8 august, slmbAtd spre duminicA, Mihai fupoftit la sfat. Era amArit de cele ce auzise i vedea in jurullui, si nu veni. A doua zi dez-de-dimineald, Basta poruncisimbriasilor sai s. meargd in cortul voevodului i s5. punAmina pe dinsul. De se va impotrivi, sà-1 omoare. Ca sà sedezvinovtit,eascti, avea el povesti mincinoase si scrisoriplAsmuite despre trAdarea lui Mihai cu turcii. Si stia ca laimparatul crestin, dud o fapt5. ca aceasta e folositoare,inclreptatirile nu se cintArese intr-o cumpanA prea simtitoare.

Si cum se asteptase eine dtiduse porunca Mihai seimpotrivi.

Muri astfel, cel mai mare dintre luptatorii nostri, in faptulunei zile de duminicA, la r5stiritul soarelui, de mina acelorpe care-i dusese abia la biruintA, din porunca unui oaspetepe care-I iertase pentru rAul facut ajutase frAteste lalupta credincioasti intru marirea imparatului. Si trupu-iciuntit zAcu pe cimpie in aceastd zi de duminica, in tabAracrestina, deasupra careia se ridica semnul Crucii, pentrucare se chema co. se poartA rdzboaiele.

Se implineso trei sute de ani de la aceastA nelegiuire.

A-1 uita pe dinsul, acum i intotdeauna, ar fi sl ne uit5mpe noi Insine, s5. pgrAsim menirea noastrti. Sti-1 avem inaintede cite ori gindul ni se inalta mai sus de nevoile mici ale

33922*

zilei ce trece gi cauta sa zareasca In departarile viitorului.Sa aducem insa onfletului sau darul munciinoastre cinstiteli folositoare. Caci pe aceste doua temelii se sprijinamaHrea tainica a unui neam: amintirea totdeauna vie atrecutului§i con§tiinla datoriei indeplinite de toti §i Infiecare clipa.

Bucurqti, 1901.

VALOAREA NATIONALA A LUI CON-STANTIN-VODA BRANCOVEANUL

Asezarea din nou In mormintul de la Sf.Gheorghe Nou, uncle o candela' pioasd pusd de doamnaMaria ardta singurd locul in care se odihnesc oasele sotuluitdiat la Constantinopol, a oaselor lui Constantin-VoddBrincoveanu, dd prilej s5. ne indreptdm un gind de recunos-tintd care acela care, acum mai bine de douà sute de ani,a fost un mdret stapinitor al Tdrii Romdnesti si un bine-Mcdtor al neamului s'au, iii toate domeniile culturii, ba,mai mult decit atit, un milostiv sprijinitor si ddruitor alintregii lumi din Räsdritul crestin pind In tarile arabilor.

Multe se pot pretui la mucenicul jertfit, cu too copiiilui, de salbaticia unui mare-vizir nebun, In anul 1714, dar,dintre toate Insusirile lui, una mai ales ni se impune azi,cind cultura ocrotitd, asa de puternic de dinsul, e orientatd,MA' indreptdtire si MIA folos, catre curente care n-au a faceniinic cu viata noasträ insgsi: partea din sufletul nostru pecare el a Intrupat-o, expresia de romanism care se Infdtiseazdprintr-insul.

Inainte de lunga lui domnie, oameni destoinici lucrascrdin directii strdine care-i ispitiserd.. Unii, oricare ar fi fostsingele lor, Mien de sigura' coborlrea din stdpinitorii carifuseserd odinioard, veneau din Constantinopole, unde 10petrecuserd toatd tineretea si de a cdrui puternicd inrIurirenu se mai puteau desface. Ei erau intovartisiti adesea deoameni cari se tineau de acelasi mediu si cari, uneori cudoamna Insdsi In frunte, ii Inconjurau de indemnurile si desfaturile lor. Limba româneasca o stiau mai mult sau maiputin, dar ei nu s-ar fi gindit s5. cheme pe cineva la o operdde infatisare literard. Tara o intelegeau prin ceea ce pingatunci vazuserd si admiraserd in capitala sultanilor, carenu putuse BA' nu Tarmece tineretele lor. Ca scop mai Irian

341

al cirmuirii lor ei ii puneau linte care erau alaturi de noisau ne intreceau cu mult. Cutare, Mihnea Radii, un omcurios si interesant, banuit Ca a trecut la legea turceascasi de aceea cautind sà dea cele mai marl dovezi de alipirela cea crestina, intelegea sa deie in greceste norme pentrutoalü biserica ortodexa i, pricepind gresit titlul de ducede Fagaras si Am las al inaintasilor sdi, se intitula arhiduce"

punea ca sterna o pajure cu cloud cape te care nu era aBizantului. Iar Cantacuzinul erban, mindru de coborireasa din imparatii Rasaritului se gindea cu tot dinadinsulla putinta ca., ajutat de imparatul Apusului, s. ajungh la,mestenirea sa bizantina.

Boierimea, fireste, se lua dupa stapin, iar orasele cruxlocui te de o lume pes trità in care grecii ivorbiLoriidegreceteemu in numar foarte mare.

Ridicarea in scaun a Brincoveanului a lost in gindulacelora cari 1-au voit si 1-au sustinut o intoarcere catrelucrurile cele adevarate si cele vechi ale -Orli, oricit in aceastilindll are a modes Lului boier ar fi fost marea mindrie, in sensulConstanhinopolului si in acela al Renasterii, pe care o re-prezenta unchiul dupa mama al celui ales, ConstantinCantacuzino Stolnicul.

In tii are insemnatate felul cum noul Constantin-W(1aa capatat cea mai inalta putere.

fusesera trimisi de la Tarigrad unde statusera train iesau, ca ,erban Cantacuzino, alergasera ca pribegi caaule acolo bani si paironi. De mult nu mai venise cinevadin strainatatea cealaltà apuseana, unde sa-si fi adapostitsuferintele si visurile. De mult tara insasi nu-si aratasedorintele in ce priveste omul menit s-o cirmuiasca. Afarade subreda irnprovizatie a bietului mosier saracut, Antonie-Wei din Popesti, care amintea originea lui din vecheadinastie, nu mai fusese domn ales de la acel ConstantinBasarab poreclit Cirnul, care-si capatase locul la moartealui Matei Basarab, de pe urma unui pronunciament alsoldatilor, dorobanti i mercenari, cari, prin anarhia pecare au provocat-o, au facut sa li se plateasca scump ajutorul

342

qi-§i

Alt,iisAli

pe care-I dildusera candidatului de care fusesera clstigatiprin ispita banilor.

Alegerea Brincoveanului s-a facut Insa altfel. L-a procla-mat tare i cu ostenii, dar nu acestia fiind In frunte pentruea ar fi fost atrasi prin ragaduielile de favoruri. Nu mai era,dupil zdrobirea celuilalt Constantin de catre trupele ardeleneale lui Gheorghe RalcOczy al II-lea, nici o adevarata oaste.Slujitorii de atunci nu faceau decit sa se adauge multimii,al carii glas domina. Pe clnd pe Basarabul de la 1654 11voisera numai unii dintre boieri, contra candidaturii luiBrincoveanu nu s-a ridicat nimeni. 0 adevarata unanimi-tate nationala, rasarita spontaneu i manifestata prin zgo-motoase aclamatii.

N-a mai fost, ca altadata, la Intronarea lui Voda Matei,o adevaratà solie care sa ceara turcilor iertare pentru ce s-afacut i sil Ii ceara umil intarirea. Noul simt national,pornit si din sufletul hranit cu atita cultura al Stolnicului,admitea atita: rascumpararea de la turcii prinsi Intr-ungreu rilzboi cu imperialii austriaci, neconLenit Invingatori.de la despresurarea Vienei Incoace, a unui act nationalIndeplinit In constiinta drepturilor, de atita timp parasite,ale unei tari In fond libere.

Si titlul de ales e caracteristic i plin de Inteles.Radu-Voda, Serban, strabunul lui Brincoveanu prin

Elina, mama Cantacuzinilor si a maicii lui Insui, Stanca,tinuse indreptäti domnia luind, pe o baza pe care nuprea incercam a o deslusi, numele de urmas, de nepot"al lui Basarab, deci de membru al dinastiei in care nu to tdea-una de atita vreme se cautasera domnii. Constantin Cirnuls-a numit Basarab din cauza acestui Radu al carui copildin flori era. Dar Brincoveanu nu avea legaturi str'insenetagilduite cu semintia acelui Basaraba din Arges, ni caruitrup s-a gasit, asa de bine pastrat, in zilele noastre. Sitotusi el si-a zis tot Basarab; mai tirziu nurnai, scurtindacest dintii tiLlu pin 5. la singura litera de la Inceput, si-aadaus numele, In sine Mil un deosebit inteles dar poatecu gindul la Brancovici, despotii Serbiei, de a carii Invierese vorbea acum cind imperiul otoman pirlia din toate

343

§i

a-gi

incheieturile sale , al mo§ieI de pe Olt a familiei, Brin-covenii.

Cei ce strigau bucuro§i pentru Voda cel nou s-au ginditdesigur si la indoita jertjá de singe pe care o adusese aceastafamilie.

Tata], Papa din Brincoveni, pomenitpingi azi de cruceade piaträ In josul dealului Mitropoliei, pierise de minaanarhieipretoriene, stirnit'a de slaMciunea Cirnului. Bunicul,Preda, fusese ucis de constantinopolitanul vanitos si deturburea minte care fusese arhiducele" Mihnea Radu.Mucenicia trebuia s'a' fie si Vodri Brincoveanu n-o gicea,

de altfel, o grea si sfintd mostenire a acestei semintii,de o fatalá ursit6.

Constantin Brincoveanu era un tintir binecrescut. Scrisoa-rea lui e subtire, me§tesugità; fraza plinal §i elegantà. Darnu fusese ucenic al unor dascáli greci pe cari, cInd s-a formatel, pe la 1650, nici nu i-am putea gAsi, Drumul In straina-tate nu I-a facut. Tinarul era In curentul acelei misc6r1curet rom'anesti pe care o Infati§eazà, afarà de o u§oaramod6 ruseascal, mai tirzie, epoca patriarhalà, smerit indi-geng, cald traditionalistá, a lui Matei.

De la gustul acelei epoci vine §i Intelegerea BrIncoveanu-lui pentru arta. Creatiunea lui, a§a de bogatA, nu e decitreeditarea largii risipe de ctitorie a rivalului lui VazileLupu. Aceleasi norme de constructle, aceeasi impodobire,gall de nota mai veselà a unei fresce influentate de Italia9i de cea, pompoasà, a unei sculpturi de stilpi care vine,pe o cale u§oarg de recunoscut, din Venetia lui ConstantinStolnicul. Doar marelui ctitor artistic i-a placut sa semeneling6 l6ca§uri1e d'aruite lui Dumnezeu propriile sale palate,de ol strAlucire fárd exemplu.

Pentru Serban Cantacuzino, Moldova fusese alt5. tar5,Ardealul li era indiferent, un lucru al ImpAratuluicaruia i se inchinase. Brincoveanu a avut mintea necontenitindreptata spre aceasta Românie de Nord moldoveneasca,unde fiica lui, Maria, a fost doamna lui Constantin Duca,numit prin aurul muntean, iar ochii domnului din Bucurestis-au intors la orice prilej ce i se pdrea favorabil spre Carpatii

344

de catre Transilvania unde s-a visat stapin, ca cdata MihaiViteazul, a carui nume,. dar §i al vechiului Mihail E;aitcnoglu11 purta unul din unchii lui.

Asa fiind, Constantin-Vocla nu are sa-ceara de laaustriaci nimic mai mult decit ce avuse ca titlu, cres-

terea situatiei lui viindu-i apoi, se pare, de la sine. Oricum,el nu se vede domnind sau cal:a-Lind mai mult decit domniasa din partea patronilor de la Viena. 0 politica de continuaobservatie nu vrea sa se lase robita de nimeni. (...).

Daca Brincoveann ar fi fost al cuiva, poate ca intrigilerudelor safe cantacuzinesti i ferocea pofta de bani a vizi-rului Gin-Ali nu l-ar fi putut duce pinã la locul executiei.thn al Varii sale, el a cazut mai usor, dar a ramas in amintireaacestei tari, cu o duio§ie deesebita, mai adinc.

Nearnul romkiesc, 1934, 31 mai *i Sfaturi ps intuneree, Tol. I,Bucure§ti,, 1936, p. 106-111.

imperia-lii

PRACTICA DOMNEASCA A UNUIIDEOLOG:DIMITRIE CANTEMIR

Ce a insemnat Dimitrie Cantemir In vialapolitica' a Moldovei, pe care a Incercat s-o faca libera deturci, legind-o in ondilii de autonomie desavir§ita, cu odinastie a ei, cu o oaste care s-o apere, cu intoarcerea Inapoia teritoriului ajuns sub stapinire otomana, e a§a de binecunoscut incit nu mai e de nevoie sa' se reia cercetarea im-prejurarilor in care s-a ajuns la legamintul cu Petru cel Mare,la primirea acestuia la Ia0, la participarea militara a mol-dovenilor, iar, la urmil, dupd neizbinda tarului, care sevisase peste Dunare in calea spre Imparatescul Constanti-nopol, retragerea in Rusia [...].

Ce nu a format obiect de cercetare P ati tudinea neobipruitu-lui domn fall de viata ins* a patriei pe care de dourt ori,

tot pe scurta vreme, a ajuns s-o staptheascti acest ideologdominat de elementele abstracte ale crezului sau luat dincarli §i hranit printr-o neobosita cugelare.

SA' inceream a desface, din acest domeniu, citeva Enid.

Cind Mtrinul Constantin-Voda Cantemir ispravitviata, fiul mai mare, Ani ioh, fiind ostatec la Constantinopol,Vase tinerii moldoveni era o mare mi§care spre ispravileraboinice, daca nu sub steag propriu, cum desigur c ar fidorit, macar sub acela al vecinilor In lupta pentru cauzelelor nationale: poloni, in rindul intii si rui plat la acea mi-nune de eroism aventuros care a fost Carol al XII-lea, leulnebiruit" pentru oamenii nqtri de atunci.

Beizadeaua Dimitrie era i el parta§ al acestei stari despirit §i, pe linga aceasta, trait pina atunci In tara, el erapatruns de acea traditie care, cum a expus-o el insu§i, inadmirabila carte din exil Descriptio Moldauiae, prevedeacercetarea in fala boierilor a testamentului" donmului

34

§i

§i-a

mort deci principiul de ereditare, si, interesat, Dimitrieadaugia ca' se putea inl5tura fiul eel mai mare in folosulcelui mai mic apoi, cu multe ceremonii impunatoare,asemenea cu cele obi§nuite la imparati, binecuvintarea cu-nunii de aur pe care unul din dregAtorii cci mari ai Orli aveaprivilegiul de a o pune pe fruntea noului stapin.

Prezenta in tar5 a trei patriarhi: de Alexandria, de Antio-chia si de Ierusalim, pe linga un Ecumenic mazil, Jacob,care s-a i stins in tarn, participarea lor la slujba pentrudomnul rnposat ceremonie cum nu se mai väzuse in tarn ,trebuiau s. indemne pe acela care se simtea mostenitorulde drept al tat5lui snu la o anumità atitudine legatil de se-culara. tradilie bizantiná trecuta la Doi.

Era, in sfirsit, viu in mintea tuturora felul cum prinvointo boierilor i anume a celor dintr-un singur partidprin aclamatiile soldatilor urmate de marele vuiet surdal multimii din stradá fusese ridicat In Scaunul Trii Ro-mânesti la moartea inainte de vreme a lui Serban VodàCantacuzino nepotul lui, Constantin Brincoveanu.

Deci a§a s-a procedat §i In Iqul de la 1693.

Cele trei cronici moidovene§ti ale acestui moment prezint5aceasta alegere §i insc'aunare in aceleasi forme.

Nicolae Costin arata pe scurt cum boierii de casa luiCantemir" ridice pe Dimitrie: in fun tea lor stim cà eracumnatul tInnrului, Lupu Bogdan, om energic, de care lumeafusese depring a asculta, §i bogatul, mesterul in tot felulde uneltiri Iordachi Roset, care, fusese si el in legtiluri defamilie cu un domn, ca unul care tinuse pe fiica, rnoartntindrá i ingropatä la Birnova, a lui Dabija Vodà.

E dus, In lipsa Mitropoliei, neisprnvitil, la biserica lui5tefan cel Mare, de curind reparatil si crescutn." de tarigrn-deanul Antonie Roset, Sfintul Nicolae, unde Dimitrie athud sin se apze, in gropnita" pregâtitrt pentru domnulreparator, trupul, mutat apoi in fundatia cantemireascàdo la mnnnstirea Mira, bntrinului saupgrinte. PatriarhulGherasim de Alexandria face slujba, dupri vechea datinnimparnteasen pe care trebuia s-o cunoasen. Sarutarea poa-

34Z

lei", potrivit en mode turceasca, se face de tcatri lumea laCurtel.

Neculce, omul ui Dimitrie Cantemir, intr-o mai Iargapovestire, atribuie Insà rolul de tapetenie in aceasta crea-tame domneasca, nu boierilor din partidul cantemiresc,ci castei ai1itare. ,,Slujitorii au si Inceput a striga altulnu li trebuie sa fie domn, ce numai Dumitrasco beizadea,feciorul lui Constantin VodA. Ce boierii i tam nu cutezausri. mica' intr-alt chip, ch se temeau de slujitori; ce numaile etiuta sa primeasca si BA zica cum ziceau 0intarire turceascA intlmplatoare se adauga. Un simpluaga era la Iasi, cu trebi, si acesta, vazind ea' striga cu toointr-un cuvint", isi aroga dreptul de a confirma tumultuoasaalegere, mergind pina la asezarea in biserica linga scaunuldomnesc, ba Wind chiar Joe In alt scaun. Urmeazà, desigur,molitva aratatà mai sus la sfintul Nicolae2. inceputa slobozire pustile cele mari si a zicere surlele, trimbitelesi a batere tobele, pe obicei, tabulhanaua8."

Desi se ceruse prin trimisi speciali, intre cari un tinarRoset, intaHrea din partea sultanului, ea n-a .putut fi cis-tigatd, desi, cum am vazut, aga pusese in spinarea beiza-delei un caftan provizoriu. in curind acela care_se intitulaseDimitrie Voda trebuia sa ieie calea &Are Constantinopol.

Din aceasta domnie" neconfirmatá, pe care eel care cre-zuse cá o putea pastra Lt-a pomenit-o In acte sau scrise de maitirziu, nu ne-a ramas nici un document, desi cari domnestian trebuit Ca se dea in acest asa tie scurt rastimp.

Noua domnie, pe care Dimitrie Cantemir o datora inter-vent iei Ilanului tatarilor si, probabil, si unora din prieteniiconstantinopolitani, aratA un fel de a fi cu totul deosebit.Acela care devenise, In Capitala imperiului, un tinar cili-biu" de princiara origina, traind dupa moda loculni i avremii in palatul a carui infatisare o cunoastem si din cares-au pastrat importante ruine, purtind In acelasi timp tur-

In lui ICogillniceanu, II, p. 39.2 Ibid., p. 244.3 Ibid.

343

cà

slujitorii".

au

Lesopiseple

banul si hangerul ea i cravata i haina strinsa pe corp acurtenilor marelui rage francez, cu al carui ambasadorera in legatura, se simtea acuma ca un reprezentant al aceluispirit apusean pe care-1 putuse cunoaste zilnic in Pera piingde levantini, in lacasurile ambasadorilor straini. Nu maivisa de apuse splendori bizantina, pastrate din instinctin vechea lui Moldova, ci tindea sa se manifeste ca un iu-bitor de oameni, vrajmas al pompelor, despretuitor al for-melor, sprijinitor inainte de toate al saracilor, gata sa-iajute chiar in dauna camarii domnesti si a vistieriei, iar,fata de boierii speriati de ifosurile imperiale ale lui NicolaeMovrocordat, de asprimea cu care cadea asupra calor banuitide dinsul, chernInd &Maul ca sa mintuie pe data cu dinsii,el aparea ea un bun tovaras din vremile intiii tinerete, soco-tind, pretuind i asezind pe fiecare dupa vrista si vrednirialui.

In aceste privinti toate izvoarele de tara concorda.Dupa Nicolae Costin, pe care noul domn II aseth, pentru

pedanta lui invatatura i cunoastere, de la iezuitii din Iasi,si a limbii latine, in fruntea noului divan, Dimitrie Cante-mir aparu la Iasi, coborindu-se din posta turceasca, men-zilul imparatesc", cu o neobisnuita simplicitate. Nu eralinga d1nsul nimic din senmele impunatoare ale unei noistapiniri: nici tuiurile daruite de sultan vasalilor infeodatide dinsul, nici steagul de domnie, nici muzicantii turcicari cintau, dupa datina, de inscaunare: Fara tuiuri, san-geac, 16ra tabulhanaoa imparateascal". Atita numai: unturc purtind nu stiu ce semn al puterii, In care cei nedeprinsicu un astfel de alai v6zura numai o ghioaga lunge, de lemnIdnuta amina". Cu dinsul, cu clerul, cu boierii, cu slu-jitorii si mulOmea, ce se va fi adunat, el merse la bisericalui $tefan eel Mare, unde-i era ingropat parintele, si acoloprimi pe frunte mirul, cu o evlavie pe care vom vedea ca oinseamna Un martur strain.

Cuvintarile altora se indreptara iarãi, dupa' ceremonialularhaic, care dinsul. Dar elocventa lui Voda insusi trebui sa

v/ba, p. 89.

349

fart.

Intreacü pe a lalud5tori1or si. Cronicarul o afirm5: fiindslovesnic", el a cerut cu càldurg s5. fie unii c51re attii intrudragoste, poftind pre cei batrini ca pre niste printi, pre ceide virsta sa ca pre niste frati, pre cei mai tineri capre nistefii, ardtind ce ar fi folosul unirii hoierevi". lndemn ce nu seauzise niciodatä In aceasta Moldova' sfisiata de interese,mincata de cumplite uri, In care unii erau pentru MihaiRacovità, altii pentru tin5ru1 Constantin Duca, ba citeunul i pentru 1arigr5deanul Nicolae Mavrocordat, far5

uitam pe anume boieri cari, Intre cele douä beizadelelàsate de Constantin Voda Cantemir, preferau pe fiul celmare, a càrui InlAturare de la succesiune a incercat s-oexplice prin traditia Orli Dimitrie: Antioh Vodà.

Aceeasi filozofie" o recunoaste credinciosul sfetnic al luiDimitrie-Vodà, Ion Neculce. Pe clnd, In domnia lui Antioh,fratelui mai mic Ii iesise numele c. e nerabdgto.r i minios,zlobiu la om r5u", acuma, din Inaintarea vristeisau din experienta In lucruri de turburari si de rilzboi,asa se aeita de bun si blind ca tuturor le erau uqile deschise,qi nenzdret, de voropia cu to!i copiii". 0 induiosatoare nota aacestui temperament superior, rafinat i Inapt prin citireamultor cir1i i prin cunoasterea atitor oameniplAcerea de a se apropia si de sufletul nevinovat alcopiilor %aril sale de nastere.

Banii steagului e silit, contra vointii sale, a-i scoate,pentru 056 la Constantinopol domnia, dar cu un sfertmai putin decit ceruse Nicolae Mavrocordat, deci trei miide galbeni. Prieten al mazililor, din ale caror rinduri devrednici gospodari si de ostasi n5scuti i se tragea neamul,si dup5 tata i dupa mama, el le scade la jumatate dajdeasi unora si mai bine". Desfiinteath prin testament",decicu bliist5m al clerului, rostit de Mitropolitul uirii, desetina,si poate cum se va vedea din alta mtirturie , nu numaipentru boieri, cum o afirmA Neculce, desi acesta spune Intoatui forma ca acest obicei se Mouse de la Mihai Vodg dedau desetina boierii, iar Dimitrasco Voda i-au iertat".Aceasta era §i firese ca unul care, in deosebire de altii, Fa-comie nu avea mare".

350

sa

betie",

a-gi

Aplecat spre cei mici si saraci, el aduna toatgi boierimeain jurul lui, cautind in unirea lor: sprijinul pentru viitorulprimejdios de luptà crestina; deci boierii, vazind asa mill

nemarire, incepuse toti a se lipire i a-1 laudare".Se observa, ca element de critica, atita &à, necunoscind

tam de mult ce traise dincolo de hotarele ei, judecata, lacare, ca orice domn, era indatorat zilnic,nu-i era prea sigura:la giudecati nu prea putea lua sama bine, poate unde fusesetrait mult la Tarigrad, in strainatate".

.Si pentru toate acestea el nu cerea al tceva decit o recunoas-tere care desigur i se cuvenea: lucrurile lui poftea sdfie ldudate"1. Si care e oare omul superior care, intre ai lui,carora se osteneste a li face bine, sa n-o fi doritcindva inviata?

Si iata un al treilea contemporan, acela care trece subnumele modestului logofat de divan Mustea. Iarasi lipsadorintii de -a se impune prin forme exterioare: Au venitmai degrabd fdrd gloatd, lard de nici o mindrie". Aceeasi prie-tenie fara deosebire de virsta si de rang: S-a aratat critratoti cu dragoste i cu blindete, si pre toti boierii Ii ineala cinste, i ara nu o au supdrat cu bani, ce prea wor auldsat pe sdraci, ca sd poatd pldti mai lesne", adaugind calumea, cu ochii la naclejdile muscalesti, nu era dispusa sacaute ping in fundul pungii2.

Si un glas strain se adauge la acelea tare arat5. intentiilede noua domnie, filozofica", ale lui Dimitrie Voda. Spin--tualul parazit corliot, facind haz de instr5inarea, de sara-cia si de boala sa, Anastase Condoidi, asezat de mai multtimp in aceasta Moldova, unde mediul boieresc, chiar in

i se parea greoi si neintelegator, in comparatie cii celasase in insula sa influentata de Venetia, impartilsestelui Hrisant, Patriarh al Ierusalimului, cu care Dimitrieva avea tainice legaturi politice, cum apare stapinitorulabia sosit In Iasi, fata de acel Nicolae Mavrocordat pe care

1 Ibid., p. 302.2 Ibid., III, p. 43. Al patrulea martur, grecul Amiras, vorbeste

numai de inovaiiile lui Dimitrie Cantemir in ce prive§te muzica tur-ceascit (ibid., p. 117).

35 1i

si

Iasi,

totuei scriitorul II recunoaete cg fusese intru toate prea-glorios, prea bogat, vrednic de o puternicg. impdrütiel",Argtind de ce ajutor s-a invrednicit de la lostul VornieIordachi Ruset, ajuns acuma Hatman, el urmeftg flea, vor-bind de domnul insuei: A venit domnul cel nou, la inimacdruia am cunoscut o bungvointg fail de mine care n-aetiut mgguli cu cuvinte plgsmuite, ci a face bin9 cu bogatedaruri. I-am rostit o laudd la ceasul venirii mi-addruit un frumos postav de doisprezece coti, canavdt, doragtag, venetian, de laizeci de lei, ei ra-a asigurat BA iaucit luam ei de la domnul de mai nainte. Sper de la marini-mia lui acel ajutor pe care nu 1-am etiut de la socotintaguverndrii otomane".

5i rugg.ciunea ta", adauge el, sd fie aceasta: sd-i dea omare stabilitate ei stare paenicg. pentru de obete folos4cirmuirii tárii, cdci ci de Dumnezeu se teme, bisericile lable venereazd, i poporul na-1 supdrd; n-a volt cheltuieli dodomnie noud i a trildturat peste tot darea albinelor fi a viilortBoierii cari de fried se sglaeluiau prin pustiu, de mult curajs-au tutors la ale lor, rdsuflind aerul lor pdrintesc cu toateformele bucuriei i multamirii. In scurt, straluceete inBogdania azi o schimbare a dreptei celui Prea-inalt, cdci arásdrit in ea nou soare de dreptate",

Aceeaci multumire cu noul domn o aratd Condoidi i Inscrisoarea de la 18 aprilie,in care vorbeete de rgsplata din

pentru opera de traducere la care, din insgrcinarea.lui Hrisant, lucreazd cu greutate, fgrg. un Lexicon ca acela,vestit, al lui Scriverius (Schryver), i urmeazd intdrireape pgrintescul Scaun" a celui care asa de generos a fost fatgde dinsul. Rolul strain lui era de a face predicile greceetilde o retoricd aleasà, in zilele postului celui mare, ei in fru .moasa bisericd a lui Vodg. Barnovschi. Cu acest prilej affinicd egumenul, care cirmuia in numele Sfintului Mormint,se Meuse vinovat de les-maiestate, de bung samg. atacindpe Dimitrie in folosul fostului stápin grec, Nicolae Mavro-cordat, ei a trebuit ca domnul sd se gindeascd la legöltura

1 Iorga, In Hurmuzaki", XII, pp. 83-85, nr. LI,

352

Jul, i

biels,ug

vinovatului cu patriarhul Ierusalimului pentru ca pedeapsas5. nu fie si mai aspra..

Dar inca din acel moment problema grea a politicei ex-tome intre turci, suedezi i rusi se punea aceluia care, de-mult, cu sperante mari, o rezolvise teoretio. Condoidi arataca la Cctatuia erau adapostiti suedezi, poloni de-ai luiStanislav Leszczynski i cazaci de sub ascultarea lui Maze-ppa, aliatul eroicului regel.

Alcatuirea divanului domnesc pune alaturi boieri de maiveche si mare vaza, ca Nicolae Costin, Lupu Costachi, Con-stantin Costachi, Ioan Sturza, Sandu Sturza, Ilie Cater-giu, cu oameni noi, din tineret, ca Hatmanul Antohie(alt Antioh) Jora, Ioan Neculce, Gheorghita Paharnicul,Dabija banul, locul de postelnic fiind rezervat unui grecconstantinopolitan, de cunostinta. intim, acel SpraiotiDracumana", care trebuie s5. fie dragomanuI Euspragiotes,Evspraioti2.

Cu acesti sfetnici el va fi desfasurat o intreaga. activitatedominata, fireste, de un spirit nou. Din nenorocire actelece s-au pastrat privesc lucruri MA' fuse/urinate: privilegiipentru boieri de cei noi, 0 mai ales osta0 tineri, ca tefanLuca, fost al treilea logoMt3. Paharnicul Adam Luca, Ale-xandru, capitanul de Fa1ciiu4, Sandu Virnav, pircalabulde Orheiu, Pavel Virnav, Apostol Dabija5, Beldiman tretilogofat6, restul privind pe episcopul de Roman, Pahomie7,preoti i alti slujitori bisericestis, calicii sau miseii tot din

1 Ibid., pp. 85-86, nr. vn.2 Neculce, p. 302.3 Bibl. Ac. Rom., CXLI, 28. Cf. pentru dinsul§i Nicolae Costin

p. 101.4 Bibl. Ac. Rom., XLVII, 214. Cf. Codrescu, Uricariul, XVI,

pp. 221-2.5 Ibid., LXX, 180.6 Ibid., XII, 261. Pentru un raze§ de la Alexe§ti, ibid., CIV/42,

Cf. si ibid., X, 6.7 Ibid., LXVI, 4.a Ibid., LXXXVI, 54,

35323 Scrierl istorke vol. 1 N. lorga

Romanul vlAdicrti Pahomiel. Am publicat cindva in acesteMemorii" chiar un document de caracter xnilitar.

Ce prtcat ca nu ni s-a transmis de la el o condica asemeneacu acelea ale fanariot,ilor urmatori 1 Dar eä in aceastá admi-nistratie, pe care abia o intrearim, era o politicä, apareneindoelnic.

Ne putern gindi ce ar fi dat ea daca lui Dimitrie Cantemiri-ar fi fost indriguit a imbritrini in Scaun, §1 cu atit mai milta lasat domnia urma§ilor cari sal continue innoirea statuluidupä exemplul hisat de dinsul.

Nu odat'a im.prejurdri neprevazute au stricat noroculaccstui popor.

Bueure§ti,

Ibid., LXV, (2) 27. Altedoeumente ale lui ar trebui adunate,

1935

UN APARATOR AL SARACILORDOMNUL TUDOR"DIN VLADIMIRI

(C. 1780 -1821)

PREFATA

Printre oamenii care au avut o inriurireasupra celorlalti, unii par anume veniti pe lume pentruaceasta. Se nasc in imprejurrtri prielnice, primesc o cresterepotrivitit pentru a cunoaste greul mestesug de a stapinipe altii si de a intoarce vremurile din calea lor; din toatep6rti1e ei intimpina sprijin in cercarile lor de a face bine.In asernenea imprejufari un suflet cu adevarat mare siinimit pe depl in bunti pot sa-si reverse asupra -Orli i neamu-lui lor toate binefacerile. De acestia sint insa numai foarteputini. Norocul i ingrijirea cea mare se indreaptit mai ade-seori care aceia pe care firea a uitat inzestreze cu aceleinsusiri neobisnuite, cu acele aripi largi pe care trebuie sitle vad6 oamenii la acel ce se infaliseaz6 ca un citlituzpentru a se hotari, de multe ori in ciuda deprinderilor, inte-reselor i patimilor lor, sa-1 urrneze spre vadurile ascunseprin care se pot trece apele primejdiilor.

n-au de la inceput pe ce sprijine puterileavintul. Dar, desirtiriti sub o zodie pizmasa, ei simt de tim-puriu ca au o chernare, cd se asteapta de la dInii ce nu seasteapta de la tovarasii lor. Aceasta constiiat6 de solie maiinalta Ii trezeste din toropeala unailintii, a srirg.ciei, a sin-gurat'atii; ea-i indeamnA, ea-i sfrituieste, ea-i mingiie. Dindo parte din sufletul lor vietii obisnuite, ei pristreazil pe ceamai bun6 pentru cugetarea asupra viitorului, pe care sintchemati sd-1 intemeieze i asupra pregatirii lui. Niciodataei nu-si pierd din vedere steaua cala'uz5., i , oriunde ar fi,o raz6 de la dinsa se pogoarai pinri la ei, tinindu-le vii pute-rile de Incredere, de vointri, de nadejde. Astfel, in aceasta

35523*

s5.-i

ti

Altii

o

el

-constiintä, si cu aceasta intà, ei sfarma greutati ce se parcu mult maipresus decit putorile lor, ei prefac In chip minu-nat lucruri ce ar pane menite sàie totdeauna astfel, eivrajesc,preschimba, cistiga si calauzesc, pe cei din jurul lor.Fericirea biruintii se cucereste de dinsii cu mai multà muncadecit aceia pe care o cheltmese cei dintii, Veniaminii noro-cului. Numärul acestor oameni e mai mare decit al acelora.

Foarte multi insä sint aceia, care n-au venit pe lumeintre prieteni, intelegatori ci sfatuitori buni. Nimeni n-aputut deosebi ca ei nu sint din rindul oamenilorcare asteapta sa fie luminati si indreptati de altii. Au traitintocmai ca i cei din jurul lor si nu s-au invrednicit la maimult decit dinsii. i niei nu au avut fericirea auzio chemare: In greul muncii lor de toate zilele, glasul a tre-cut pe linga dinsii, si ei nu 1-au auzit, sau ii s-a prout càsolia merge aiurea,. spre norm*. A venit InSa deodatä ozi, care nu samana cu celelalte si in care oamenii nu se maiputeau dumeri cu vechile raspunsuri la intreharea asuprafaptelor ce sint de Mut. Uimii si inspaiminta-ti, ei s-auoprit din lucru, cautind pe acela, care ar putea sa le deadezlegarea. Atunci omului de rind, fara chemare i farascop, i s-a desteptat pentru Intiia oara, fulgerator, sufletulde ales, de binecuvintat al parintelui sau din ceruri. Avorbit si a vazut ca vorba lui e cea bunä, ca in eazace folosulsi de la dinsa pleaca lumina,ca e1 e ealauzul. Dar nimeninu-1 invatase a merge pe drumurile prapastuite si niciodatael insusi nu strabatuse calle primejdiei. A mers totusi untimp ghicind prin darul lui deosebit, pe care nu-1 incercase

nu-I desavirsise. 'Uncle ripi au fost trecute, unele raspintiideslusite, unele vaduri aflate. Dar, la urn* necunostintasi nepregatirea 1-au zvirlit In genune, si el a cilzut cel dintii,crutind prin aceasta pieirea multora. Iar in durerea mortiiel a zarit in sfircit, aproape -sau departe, inta, si a trecutaiurea cu mingiierea ca o parte din cale a fost totusi facutasi cal drumetii vor ajunge, fie si-cu un calauz de toate zilele.

Cu toti trei, oamenii inainteaza, si feta' de ei toti lumeadatoare: oelui dintli tried ea-i da numai o recuno§Cnta a

356

obisnuiti,

tie a-si

i§

e

ginclului; cel de al doilea are, pentru munca sa mu1t6 stgrea, si dreptul la o miscare de iubire a inimii; iar cel de-altreilea poate cere o lacrim6 cald'a.

Aceasta e datoria neamului nostru de astki fa t5. de bietulboiernas ta'ran, feta de ostasul umil, care a vrut s5. Intemeiezeceva românesc in vrernuri grele [...] si care a incercat, dupâInsusirile,dupà luminile si putinta lui, a da obstii TeriiRomânesti" putina fericire.

martie 1906.

CAETEA I

INCEPUTURILE LUI TUDOR

Cap. I

PARINTII SATUL

In sdtuletul Prejna, din judetul oltean demunte al Mehedintilor, in plaiul C1osani1or, se and o bisericdMuth' la inceputul veacului al XIX-lea de Teodor Slugerul,care era sd fie Dornnul Tudor" al tdraniIor din 1821. Bise-rica aceasta inchinatg Maicii Domnu]ui, a fost clddità dedinsul pentru pomenirea neamului star, care-si va fi avutobirsia din ace] sat.

Acest nearn era una din multele ramuri ale mosnenimiidin aceste pri. CáIug.ri i chiar doi arhierei se intilnescintrinsul. Niciodat5. el nu s-a putut ridica insd la o -Insem-nátate statornicd i cei mai multi dintre acci ce 1-au alcdtuitsi-au petrecut viata in cdsuta de targ, stilpinind o mosioardIngust5, petic rupt din eine s tic ce mare stdpinire ostaseascddin timpuri.

De la o vrerne, unii din ei se strilmutaserd, prin cumpgr5-turi de pàrruint sau prin càsàtorie, In Gorj, i anume in satulVladimiri, al urmasilor unui vechi Vladimir, ce se asezasecel dintii pe acele locuri, care au lost de aici inainte aleVladimirestilor, urmasii si. Aici, intr-una din acele casede lemn Intunecoase, mici i cu acoperisul mare, tuguiat,asa curn se vede ping astdzi, trdiau i doi gospodari strimto-rati de biruri si de nevoi. Constantin si Ioana, care nu se vorfi gindit niciodatd, in grija hranei din fiecare zi, cd numelelor vor fi inssrnnate pe paginile cdrturarilor pentru fiul cese ngscuse si care nici el nu pdrea menit pentrua1t 5. viata, decit aceea ce se ducea din tat5 in fiu pe acel coltde plai sdrac.

Cmstantin a murit inaintea mamei lui Tcodor, care pe-trecea inert in casa orinduitä de dinsa, la 1808, cind fiulacesta inaintat acuma in lume, ii ldsa, pentru cite zile-i

358

.SI

dintr-insii

mai erau inch date, mo0a, villa §i zidirile ce avea el acolola Vhiclimiri.

Ei mai aveau un fecior, pe care-I botez6.seril. cu stravechiulmime de Papa, adia Pavel pe care-1 purta §i tathl lui Con-stantin vodh Brincoveanu.

Papa Vladimireseu a fost i el in rindurile boiernaOlor,ajungind s5. fie numit vistierul Papa, adiett un vistierniceldin cei mai milrunti. Papa fu valtaf al plaiului muntelui dinMehedinti, la 1815. El se casnori tirziu, abia In 1820Wind nunta In Vladimiri chiar, cu o lath din sat, anume1351aa, din N r eo cash de mosnean, de boier zica ea. Cei doisoti trhiril in lini§te, la gospodilrie buna, cu slugi, mai put inde dont), luni. Apoi veni marea preschimbare din 1821, pushla cale de finl eel mai mare al bkrinilor Constantin §i Ioana,Fratele shu 11 facu ispravnic al Gorjului, si el stiau in aceasthslujbh abia o lunh de zile. Papa avu §i el un amestec in mii-earea norodului ; dcci aceasta se afla §i nu captit5. iertare.Dupa a§ezarea turcilor In arà, vistierul din Vladimiriporni, pentru a inItitura bhnuiala, singur de capul lui",inaintea Mhriei Sale" Silihdarului, ce sthtea In Tirgu-Jiu-lui. De acolo-1 pornirà spre Vidin, unde pentru totdeauna,i se pierdu urma. Oamenii ziceau ch a fost ucis acolo. Neva-sth-sa, care n-avuse vreme stie nici binele, nici rilul"fu phiLd, pentru jafurile ce le-ar fi fäcut Papa, de un preot,de neamul Shule§tilor, al Purcarilor, de logoltttul CestachiNegreanu i de un Frumusan, Lhudat. Ispravnicul eel ncuStolnicul Dinu Bhlteanu veni la Vladimiri; se dhdu'nilvaläasupra casei, bhtindu-se slugile, luindu-se averea unui sot ea§i a celuilalt: boi, vaci, cai, haine, cazane, hartimuri,rInatori, capre", i peste putin auzim pe biata nevastatinhrh jäluindu-se In aceste euvinte, care sint cele din urnahce liimurese asupra acestei chsnicii sfhrimate de cutremurulvremurilor: De acolo, 1-au pornit la vale, auzind eh s-audus la Dii; nu stiu, mort e sau viu, §i eu port nhcazuri, care,la casa phrintilor mei, nu am phtimit". Bála§a avuse un copildupd pieirea lui Papa. In 1824, ea se tinguie de shrhcia ce-aajuns-o, fiind r5.bdatoare de toate" i, pe thigh acest bles-tern, cu un copilq mic pe u§ile altora". Acest copil fusese

359

sti-i

botezat Ioan, si el trài ptná tirziu, boierestP. Cind Aricescuincepu cercetari cu privire la viata lui Tudor, el putu sà steade vorba, dupà 1870, cu d. loan Vladimirescu", care senascuse din Insusi fratele lui Tudor, in chiar anul glorieitrecatoare i rapezii pieiri a neamului siiu.

Mai era si o feta la casa, numità Constantine dupa numeletatalui ci; Ii ziceau Dina.

De la frate si de la sora, care, aceasta, a trait targnestetoata viata ei, lasind in 1mprejurari umile i pe copiii ei,Sanda i Gheorghe, Teodor, fratele cel mare, a avut decinepoti, a caror semintie traieste si ping, acum.

Ioana era sora unuia din preotii satului, Grigore Bondoc,Teodor se infatisa,astfel, ca neam de pope. Se intelege

deci cum i-a venit gustul. s. invete, cum s-a tocmit la uncondicar din Craiova, dupà datina de atunci, Invgtacel

slugg., cam in aceeasi masura. De la condicar a trecut apoila un boier, care nu era printre cei din urma, la Ioan Gar-damanu, dintr-un vechi neam românesc acestor Ortioltene. Dusnianul ciocoilor" a inceput, prin urmar elinsusi ea ciocoi".

Era singurul mijloc, de altrninteri, prin care un om dinpopor putea sa ajunga in slujbele acelea, care erau deschisenumai pentru odraslele boierimii mari si rnici. A induratocarile, bataile, a incercat ispitele si a gustat razveatirileacelea, care dadeau altor tineri veniti din sate un sufletzdrentuit, de lingusitor al celor mari, care, la rindul sati,ii rastoarce asupra celor mici. Oe1ul acestui suflet deosebits-a 6614 numai prin aceste dureroase i umilitoare atingericu o lume rea si stricata. N-a gramadit urà asupra oamenilor,n-a cules invataturi de viclenie, ci s-a invrajbit pe toata viatacu imprejurarile veacului su. si-a pus pe inima o plat*nestrabatuta, si-a masurat cuvintul, rar i muscator, si-aInfrinat purtarile, si numai in ochii crunti i reci, sub sprin-cenele dese, se ascundea vechea minie ingrain:le:dila, amarulunui trai strivit. Amintirea bátrinilor stie despre o fuga laturcii din Ada-Kale, ostrovul dungrean din fate Virciorovei,fug pricinuità de uneltiri femeiesti, apoi de drumuri prin

360

si

al

ei

Ardeal,ba unii zic, ceea ce nu e de crezut, ping la Pesta chiar,pentru vinderea porcilor boierului (care, ca E.; i alti boieriolteni, chiar din cei mai marl i bogati, ca Dumitrache,tatal lui voda tirbei i lui Voda Bibescu, Mcea acest negotde imbogatire) si de alte indeletniciri ca acestea, care I-aupus in legatura cu lumea straina de peste hotare.

$i pe acea vreme ca i alba data, acel pamint thean alcelor cinci judete era mult mai amestecat In miscarea mar-furilor, in schimbul inriuririlor decit Tara Romaneasca.De o parte era Banatul austriac, plin de catane, locuit, inaltfel de sate decit ale noastre, de colonisti inzestrati cuprivilegii: rabi, sirbi, bulgari din Vinga. De alta era Ardea-lul, prm trecatorile de la Vileea i mai ales de la Ciineni, alecaruia se strecurau zi de zi turmele, cetele de porciboccelele de Una de mite, cumparate de la tiobanii nostri,precum marfurIle de tot felul al tarilor cu fabrici; gr cildin Companie, bulgarii, roman ii, al ip i pe linga dInii, ungu-renii Cara)* strabateau pretutindeni, pind in cele mai depar-tate din catunele muntilor tocmind stramaturile, pieile, cà-tInd poiene pentru ingrasatul porcilor, ducind bani, vestiginduripind la sateanul cel mai departat de tirguri si de orase.

De peste Dunam, apoi, soseau, pentru buna. intelegerenegustoreasca cu prietenie de afaceri, turcii de la -Diiu(Vidin), de la Cladova, de la Rahova, oamenii agalelor,care se tineau In mare parte cu vInzarea produselor de pemalul drept al apei; soseau la bilciurile noastre sau la aceimu,terii de peste munte, care ajungeau piri a. la dinsii prinaceasta Oltenie.

In sfirsit, sub stapinirea acestor turci, care crutau pesupusii lor mai bine decit cum puteau cruta domnii de lanoi pe birnicii traia o taranime a sirbilor si bulgarilor,destul de Intarita si care avea i tirguri bune, de unde veneau

negustori prin Craiova noastra, asezindu-se pentru tot-deauna aice.

Multi dintre jupinii" craioveni cei mai begati si mai binevazuti erau, intr-adevar, stramutati, precum ii aratanumele, din partile sirbesti.

3131

ingrasati,

i

si

tarii,

i

ci

ci

Cap. II

TUDOR OSTA$ LA RU$I

Oltenia era si o Ora de rgzboi, de veshicgrilzmerittt", ce se revarsa, la citiva ani numai de la un captttal ei pinti la celtilalt.

Tudor s-a ngscut, dupg 1770, se pare, si inainte de 1780.In eopilriria lui, fdzboiul dintre turei si austriaci a atinssi judetele de peste Olt. Mavrogheni, domnul de atunci, unmu focos si foarte increzut, cu insustri de vitejie si indr52-nealti ce nu se pot t,Vgiidui, intelegea sti se lupte frumos, ostd-seste cu nemtii, de care n-avea nici o Heil. S-a intärit decimingstirea Coziei, cu vechile ziduri dtirttpánate. S-au fticutcatane dupg.' obiceiul dusmanului, si oamenii domnesti urn-blau prin satele de la munte si despre Dunke, cgutind pingla 500 de ostasi, care aveau A prirneascg. leafa de cinci leipe lung. Un roi de volintiri sP rgspindi deci de la granitaBanatului Ora in Olt, prgslind pe cei de acasg. In loc-sá segilteased de lupttt cu sträinul.

Venial' apoi prin Turnu-Rosu soldatii Impgratului crestintcare luarà in stttpinire toata tara, puind in Craiova Canna-camul lor, pe batrinul Hagi Stan Jianu. Craiova, unde pe-trecea atunci Tudor, invtitInd scrisoare iute si bunä pentruzapise si condici, era pling, in noiembrie 1789, de nemti",care stateau cite 10-12 intr-o cas6 si se incglzeau cu lem.nele gardurilor orasului. Toatg. boieriraea se dgduse cu cres.tinii, si ng.vglitorii puturà sg, puie in Divanul lor de ocupatieoameni de insernngtatea tingrului Barbu 5tirbei, a lui Stansi Ghita, feciorii Jianului, a batrinulur Brgiloiu si a luiCornitti, ruda sa, a Glogoveanului,la care Tudor si-a Mcut,se spune, anii de ciocoi" si logofetel.

Volintirii se scriau acum la nemti si luptau In margineaDungrii alaturi cu husarii unguri, cu românii ungureni si cugermanii bintuiti de lungoare in urnezeala nesanatoasa abaltiIor. Cetele lor, sub cgpitanul Stoian,ajunserg chiarping. la Smirdanul vitejiei noastre viitoare sr la riul Time-cului, de unde furttrespinse In vara lui 1790. Se aduceau inCraiova robi si tunuri: toatä lumea era pentru crestingtate,

362

si, la vestea crt a cazut Ostrovul, negustorul Tudoran Mihailse ruga lui Durnnezeu sti se intimple tot asa cu Diiul celtemut. Pentru toti, ai nostri" erau oamenii generalului dinCraiova, iar turcii erau dusmanii. Era numai o credintain izbinda armadiilor impdratilor crestinesti" i numai onrulejde, cii niciodata nu ne vom mai intoarce sub st5pinireapaginilor. Pacea din 1791, cerut5 de imprejuririle din Eu-ropa apuseand, fu judecato, cu asprime, ca o semfonietoarbd", care ne jertfea ianiii turcilor.

Cetele neorinduite pe care turcii le intrebuintaserd impo-triva austriacilor nu se linistird dupd incheierea pacii, citrecurd sub povata cutezdtorului pasii. de Vidin, Pazvan-toglu. Acesta-si croi ea un fel de stapinire deosebita in acestcolt sirbese al imparritiei, luindu-si in ajutor pentru luptd

jaf pe acesti volintri ai turcimii, Cirjaliii. Cet atea cea maredin coastele Olteniei ajunse astfel un strasnic cuib de hoti,de care n-avea intregal mal romanesc al Drindrii.Satele trebuiau sa Wgii sau sii se inte1eag5. cu acesti vecininemilosi.

Ba chiar, dupii citiva trecere de vreme Dienii patrunserdpind departe in tall, euprinzind in lirnbi de foe un judet,dupd cellalt. In 1800 toamna, pazvangii caci asa li sezicea oamenilor lui Pazvan nimicird mai eu tau] Craio-va, pe care o pdrisiserd locuitorii, intre care se afla pe atuncisi tinarul 1ogofet,e1 din Vladirniri. Turcii credinciosi sulta-nului care veniserd, draga Doamne, pentru a goni pe riscu-

cratard dupd putinta si se infruptar5. aliturea cudinsii la jaful bogatului oras. Scrisori din acele zile de neno-rocire vorbesc duios de arderea Craiovei cea cumplitd,care n-are nimeni a o jeli, de negustori pradati si de jupinesebatjocorite de pagini". Orasul nostru", strigg altul, intr-unrivas de la 19 ianuarie 1801, orasul nostru si ticiloasaCraiovd, care se impodobise en case mari si bolte frumoase,ast5zi este pulbere i cenusa. Din tot tirgul Craiovei, cittii durnneata, cruci i currnezis s-au ficut cenusa; numai

zidurile stau negre". Seapard doar casele boierilor celora Brailoilor, a Glogoveanului celui britrin, a Jianului, a

Inplegere.

363

si

Ii

marl:

linigte

Priscoveanului, care umblase dupt domnie, a lui StirbeiGeanoglu. Bisericile avuth in parte aceeasi soarta. Veda

Alexandru Moruzi, un domn bun, plecase din Bucurestiprea tirziu, pentru ca s5. poatt impiedica pieirea celui de-aldoilea oras din stapinirea sa. Abia in martie 1801 se intoar-sera ortsenii, dupa ce Domnul scapase tam si de holii ceumblau far de rinduiala, ce se numeau osta§i imparatesti",desi o parte dintre ace§ti turci ramasera si mai departe, casi cum ar fi spre paza, dar,de fapt, luind leak. §1 mincIndgeaba"; in Craiova chiar se asezase un pa§a ca ocirmuitora] tuturor celor cinci judete oltene.

Peste doi ani insa, in primavara anului 1802, Tudor fiindtot in Craiova, care se ridica pe incetul din .dartmaturile ei,cirjalii se arunca pe neasteptate asupra bilciului de la Cle-nov, pe inalul Dunarii. Satul era plin de lume, -tarani, ne-gustori i boieri, care nici prin vis, nu visase blestemul ceera st cadd naprasnic asupra ler. Pe urma fugarilor se luaraoamenii lui Pazvan, care se tinura de dinsii pink la Tirgu-JiiiiIui chiar, de unde biet,ii oameni furà siliti sa apuce dru-mul Vilcanului, care ducea in Ardeal. Se vazura rattcindprin paduri §i munti cu groaza mortii in spate, cocoaneimbraeate cu za'velci si cu §uhe romtnesti, calan pe cai-, cucop ii cu tot". Hotii cei mai cruzi, ce au &Meat vreodata acestelocuri, nu erau obisnuiti sa crute pe nimeni: cei mai cu norocIsi lksau Inca nasul §i urechile sub sabie. Si viitornl VedaStirbei, pe atunci un copilas In casa tatalui sau, Bibesculcel mare, era printre acesti fugari spre granita nemteasca.Pazvangiii si turcii imparate§ti", care se faceau a-i urmari,ajunserd §i pint la Ocne le Mari, la Rimnicul Vilcii, parasitede oricine putea sa se adaposteasca alurea. In acest timp,urma§ul lui Veda Moruzi, nemernicul batrin MihalachiSutu, i§i lua, de frica prosteasca, talpasita in Ardeal si tra-gea dupa el mai toti Bucurestii ingrozii, farä ea un singurturc s fi plecat intr-adevar asupra orasului. PradatoriiOlteniei, dupa ce-o inconjurasera toga Intr-o sillbaticaraita, se lasara apoi Meet, cu toata siguranta, pe malulOltului ducinduli acasa blestemata agonisita.

361

§i

lirmara cliva ani, foarte putini, de liniste. i nici aceianu era deplina. Cad din isprävile semete ale lui Pazvanto-glu neascultatorul izvorise In chip firesc razmerita eea marea sirbilor. Apasati si jigniti zilnic de stapInii lor turci,dahiii taranii din satele de peste Dunarea Olteniei veneauIn cete la adunarile poporului" unde se numea cite un co-mandir" pentru a calduzi pe fuptatori; eine poate tineapusca" zicea porunca Indreptata care toti locuitorii, s5.vie Intr-o ceato. de-ale noastre". Cara-Gheorghe, un haiducviclean si crud, fu ales ca fruntasul fruntasilor, i ochii ol-tenilor nostri se Indreptau cu grijà1 dar si cu oarecare bu-curie, la Imprejurarile ce Inca din 1800 Incepusera a se des-fasura peste apa cea mare, unde un popor de mult adormitse trezea iarási la viata.

Rusii.inteteau focul de acolo omul lor de pe ScaunulTarii Rornanesti, tinarul Const:antin Todd Ipsilanti, suflasi el cit putea. 5i aceste lucruri trecura sub adincii ochi In-cruntati ai lui Tudor, 1ntemnitat Inca In ciocoiia lui umili-toare. Rusii se dadura pe fatà curind, si in cele din urmazile din anul 1806 ostile lor treceau granita (..)

Una din pricinile razboiului nou fusese mazilirea lui Cons-tantin Ipsilanti. Indata dupa fuga acestui &Hun, care nuastepta sa-i vie calaii turci, mahafizal, comandantul dincetatea Vidinului, intra in Craiova din porunca lui Pazvan-toglu i puse mina pe cairnacamul ipsilantesc, Caliarh, pre-cum si pe boierii Durnitrachi Bibescu si Cornita Brailoiul,Peste citeva luni Insa, In decembrie, rusii intrau In Bucu-resti, gonind oastea turceasca ce sosise de curind acolo. Cudinsti se intorcea i Ipsilanti.

Inca din octombrie 1806, plecar5 toti turcii din Craiovasi din Rimnic, cei ramasi de mult, pentru a pazi despre par-tea lui Pazvantoglu, ca i tei ce venisera In urma, de cindcu ivazilia lui Ipsilanti. In eel dintli oras, parasit tle ne-gaston si ile boieri, pentru frica de cele ce se puteau Intim-pla, ramasera numai Caimacamul i Cornit5prinsii de odinioara ai turcilor, dar i ei chiar gata de fuga,calari pe cai". Se credea, ca pazvangiii ar putea s. Info-iasca strasnica lor isprava din 1802. Intrarea Tusilor cu ge-

365

Brailoiul,

neralul Isaiov fu o usurare pentru toath lumea. Acest gene-ral de cazaci era un om crutiitor si bun, despre care povesti-torul muntene si oltene din acest timp, Dio-nisie Eclisiarhul, putea scrie ch se Meuse cu buntitutile luiin Craiova, ca un phmintean".

Cirm.rirea Loath era sub poruncile lui, i Constantin Vodhnumise, Indath. dupil intoarcerea sa, o multime de sluj-basi noi pe la judete. Intre acestia era si Tudor, pe care lu-mea 11 cunostea sub numele, nedesmierdat, de Teodor sausub acela, irnpodobit i induleit pe greceste, pe boieresie,de Tudorachi. El fusese cinstit mai Inainte, de bunh seamiltot de Ipsilanti, err boieria, de tot mid., a Comisiei a doua,de care nu era legatrt, pentru cei mai multi cornisi de aces-

nici nn fel de sarcinil, chci boieriile ajunseseril a fi nu-mai tilluri zildarnice, un fel de decoratii date si cui plriteasau cui se &Idea bine pe Hugh un boier puternic la curie.Acurna cornisul Teodorachi Vladimirescu e pus viltaf laplaiul Muntelui-de-sus, in judetul Mehedinti. El avea grijapasurilor, a linistei pe plaiuri, a stringerii birurilor, a ghsi-rir polconului de soimi pentru imphrrutie si a preghtiriivinatului pentru ospetele lui Vodh; putea judeca pentrufurturi Inlrunte, pricini de vite mici", era ingriduit abate cu bdtuI pe vinovati, dar numai pind la douhzeci, trei-zeci de lovituri. Avea, in schimb, zile de clach: una pe ande la fiece locuitor, la casa lui, un miel mic" primilvarade la rrocanii cu turmele, care-i dildeau si cite uncas de stinti.". Toate sarcinile ce aphsau pe alt,i locuitori,podvezi de posth i crirhturi, angarii", polcoane ii erau ier-tate. Vhl eu si pirchlabii atirnau de dinsul. Dach s-ar fipurtat rhu, si pe dinsul 11 astepta insh britaia cu alai" adichcu purtare prin oras, duph vechea datinh, toiagul si ocna.Asa zice porunca dornneasch din 20 decembrie 1806.

Dar Tudor lsi OA in curind an alt rost, unde se va fi dussi cu o parte din plhiasii rnuntelui, din pandurii prizitoriImpotriva hotilor, care-i erau supusi lui ca vhtaf. Isaiovnu Mon rdzboiul In stil mare, ci mai mult cerca pe turciiduniireni, al chror puternic sthpinitor, Pazvantoglu, mu-rise tocmai atunci, in lupte thilrunte. Pentru a le purta, el

366

Intimplarilor

tia,

veniti

si-i

Vacu acelasi lucru ca si austriacii din 1780, cbemind sub ar-m volintiri dintre taranii nostri. Data aceasta ling, sestrinsera mai malt panduri, care aveau unelte de luptaoarecare deprindere in mlnuirea lor, oarecare simt de dis-ciplina.

Inca din iarna, negustorii se plingeau cà numai e de traitdin pricina pandurilor, care napadisera toate drumurile,jefuind pe oricine, farti ca vataful de caimacan din Craiovasa-i poata Impiedica. Peste citeva saptamini fug, turciise asezau In oral, unde se intilnese Inca in luna lui martie1807, veniti, fireste, de la Vidin. Dar, chid ei zboara, Isa-iov nu lasa fàri lucru pe panduri. Acesti ajutatori romaniai ostilor rusesti capatara frig o organizare aproapeceased, luata dupa aceea pe care si-o dadusera sirbii in lup-ta lor pentru neatirnare. Se cerea un fel de Cara Gheorgbe,an comandir sigur, viteaz, aspru in tinerea de rinduialáin pedepsirea tradatorilor sau nesupusilor. Dupä anumitedoveci ce dadu Tudor, se capata incredintarea ca el ar pu-tea sa fie acel orn. Comandirul" lupta cu fliicàii lui la Ra-hova i la Fetislam asa de frumos, Melt se facu vrednic desabia de cater sau de parucic (locotenent) si de o decoratieImparateasca.

Culegind prada Intre turci, Tudor ajunse un om cu oare-care avere. El avea acareturi in Cerneti, o moara in cimpulSeverinului alta la Plesuva, mosii la munte i vii In maimulte locuri; in Cerneti, unde intelegea sa locuiasca deacum inainte, el Ii Meuse si case de zid, care s-au risipit camai toate cele ce impodobeau odata acest orasel Insemnat

resedinta de judet. In 1808 II vedem cumparind de pe lamosneni i ridicind biserica lui in Prejna, unde i pina as-tazi i se vede pe o scindura chipul ctitoricesc, cu caciulalatita spre virful acoperit cu postav rosu, cu mantia rosieblanita i aurita pe margini, peste vesmintul de pe dedesubtverde, cu mesi rosii auriti in papucii galbeni, cu sabiaImparateasca a rusilor prinsa In cingatoare ostaseasca rosie,

367

milità-

ai

si

si

cu dungi de fir, pe clad pisania de sus. zice: Biv-vel SulgeriTeodoru, Cunandir".

Comanda." lui Tudor tinu ping. In 1811, and el ierta peunul din pandurii ce nu-i pgstraserà credintà, ci-1 ameste-case In piri pe la cei marl. ti Meuse Capitani cari-1 ajutau,precum par A. fie si aceea pe care pune In 1812, cindavea de gind sa lase tara pg.r6sitg, de ruf,3i i sg. se ad'apos-teasel, desigur cu rangul ce cistigase, In Tara imparatului:Constantin Furtuna, Ionitg. Burileanu, vArul san1, si Gri-gore Cioc6zan.

Ca multor altora, trecutul i-a fost iertat Insg. i lui Tudorla Incheierea paicii de la Bucuresti, care aduse principatelenoastre iari In stgpinirea turceasca. Comandirul" de odi-nioara", care hotära asupra vietii atitor oameni, nazu histiargsi iii rindurile din urm'a ale boierimii dintr-un capa'tnitat al jirii. Vodg, Caragea, cel mai lacom i necrutgorclintre greci, fu acela care milni i pe Tudor cu un titlu desinger, ce nu-i dg.dea lns, hineInteles, nici un fel de indato-riri. Cind el Insusi, cInd fratele s'au Papa sail Pavel sint vä-tall de plai in munte. Fdcea si el negot de porci, de piei,

ducea Intim toate viata ohisnuità a celor de treapta sa.M5.sura mosii, cu multi alti boiernasi, si se judeca, intim-plátor, la Divan cu acei care fusese pAgubiti altklatg, depandurii sE. Ina spre sfIrsitul anului 1820, el Ii Cauta Inliniste de micile afaceri. Prin gind nu i-ar fi trecut ursuzu-lui mazil de la Cerneti, nemultamit totdeauna cu oamenif

cu luerurile, cg., numai departe, peste cIteva luni, el va fistiipinul tgrii 1ntregi, cg. boierirnea va tremura Inaintea lui,

oastea-i olteneasca. va p.zi i pe plrintele Mitropolitul,cg. el va vorbi, ca o cgpetenie altei napetenii, care trufasulbeizadea a lui Ipsilanti, care era si un general al Imparatu-lui pravosIavnic, c va spune turcilor dunareni, ba chiarPortii Tarigradului, care e durerea si dorinta unui neainnenorocit, i cg. tot atunci Ii va fi sfirsitul.

1 Un Burileanu Men In 1846 ua cornplot Impotriva lui voc15.Bibesca.

368

si-i

ri

Cl

CARTBA a II-a

DOMNUL TUllOR"

Cap. I

IZBUCNIREA RASCOALEI

Pe atunci grecii faceau pregatiri mari pen-tru o rascoala, care trebuia.sa-i scape de sub stapinirea tur-c2asc i s. Waltz o tara slobod a. a neamului lor. Pentruacest mare scop se intelesesera intre sine, uneori cu stras-nice juraminte, negustarii cei bogati, domnii baierii dinBucuresti si Iasi, clericii din toate partile, dascalii scoalelorinalte, diplomatii i ofiterii din slujba Rusiei, ca si cape-teniile de haiduci din Morea si alto parti locuite de greci.La curtea ruseasca erau multi, care vedeau cu placeresprijineau puternic aceste uneltiri. ale tovarasiei!` sau ete-riei" pentru rascoala. Chiar imparateasa lui_ AlexandruI-iu stia despre aceste planuri i lauda pe iscoditorii lor.Deoarece in multe parti din. Rasarit consulii Rusiei eraugreci, acestia nu puteau face alta, deal, sa ajute si in aceastaprivinta pe ai lor. Asa au. fost Pisanis, de la Iai iar la Bu-curesti atotputernicul Pinis i dragomanul sau GheorgheLeventis, zis Cirnul, din Pelopones. Capetenia a carui nume

sopteau la ureche cunoscatorii gindului_ celui mare",era u.n fiu de domn gree din tarile noastre i un. general rus,care-si pierduse o mina in luptele cele marl ale lui Alexan-dru I-iu impotriva iui Napoleon; era insusi fiul lui Cons-tantin Voda Ipsilanti si al unei femei din neamul bine in-zestrat al Vacarestilor, Alexandru.

Se hotart, tocmai pentru a sili pe rusi la un rathoi cu tur-cii, inceperea rascoalei in tarile noastre. De alminterea, aicigrecii ar fi gàsit un pamini turcesc oaste turceasca,multe erase primitoare in care se adaposteau atitia negus-tori i mesteri de neamul lor, o Curte ce avea in fruntea eiun fanariot, de aceeasi rasa, i cuprindea apoi atIia i ati-tia boieri greci. Pe urm11., ei ar fi avut bac& de la inceput la

36924

i.

fgrg_

pi

ai-I

1ndernin5 o armoire din vechi intemeiatA, de care ei seputeau sluji pentru a stringe hrana ostilor, pentru a grisidrumurile, pentru a cdpiita tirile trebuincioase despre dus-mani. Eteristii mai trrigeau nddejde cii vorbele domnilorsi ale unei Orli din boierime vor avea atita inriurire asu-pra tdrii, incit ca sii so invoiased si ea a-i ajula pe greci cape niste frati crestini i ca niste tovargsi indelungati.

SA se mai tie searrta si de faptul cd Ipsilanti, care nu puteatrece Prutul cu o adevrirat5 oaste, atita timp cit Rusia nuera in razboi cu sultanul (si nici nu putea sa fie, cum vomvedea mai incolo), cii Ipsilanti, va sii zicii, era sd gAseascdla noi temeiul, simburele ostirii sale in arnriatii cei viteji,care inconjuran pe domn.

Pe lingd acestea toate, grecii se gindeau in sfirsit si latratatele care impiedicau pe turci de a trece Dunarea la noiMrd invoirea Rusiei, care, aceasta, judecau dinsii, nu sepoate da nici intr-un chip.

Doatnul Moldovei era Mihai uu eel tindr, un om stri-cat in tineretele sale petrecute la Constantinopol, dar carenu ingrijea tocmai rdu de tara pe care o cripatase de doi anide zile. Ca toti tinerii greci, el era pentru riscoali, cu toatecd vedea bine ce trebuie srt-1 astepte pe dinsul, pierdereaunei dregatorii minoase i nartgulitoare pentru trufia sa. Elera deci inteles pe deplin cu Ipsilanti cu printul GheorgheCantacuzino, din ramura Deleanu a acestui nearn (fiu al luiMatei Cantacuzino si al Domnitei Ralu Callimachi), rudAcu mitropolitul Veniamin Costachi) dar asezat in Rusia,

astepta nurnai sa vie pentru a-i infatisa moldovenilorca pe niste oaspeti de cinste i prielnici, ca pe niste dezro-bitori.

Alexandru-voda $utu, al Tarn Rominesti, era un batrinbolnavicios, innricrit de o viatd intreagd de tulburiri sischimbdri primejdioase. El tinea cu turcii, fiindcA de laturci atirna rostul lui si fiindcA turcii puteau sii dea, dupdmoartea lui apropiatd, un scaun de domnie fiilor sdi Nicolae

Gheorghe. Aoestuia i s-ar fi vorbit in zadar de patriagreceasca" si de scoaterea din lanturi a neamului sdu.

Dacd ridicarea grecilor a zabovit asa de mult, dacti s-auscos inainte i alte planuri decit acela de a se incepe lupta

370

§i

§i-i

§i

pe pimintu1 ma'nos si bine aparat de turci, al t5ri1or noas-tie, aceasta se datore,te nesigurantei ce se avea fata de 5utueel btarin, care putea s5. pirasca sau sá faea impotrii ire.

Alexandru voda se inibolnavi insa dare sfirsitul anului1821, de o boalti de batrinete, care trebuia sà rapuie repedetrupul s'au sliibit. ii ertuta medicul consulatului rusesc,Messitz, care a trebuit si spuie de la inceput lui Pinis, Canu e nici o ntidejde de sapare, desi moartea poate sa intir-Lie. In legatura eu aceast5 siguranta, se incepura toate prp-grairile unei eascoale apropiate.

Pinis avea pentru dinsul boierimea tingra, pe care o ame-tea en vorbe mari de libertate" si de constitutie", lagadu-indu-i marea eu sarea, numai pentru a o linea intr-o stainsalegatura cu el in Loate lucrurile. Din clerul inalt, el nu pu-tea sd se ralime pe Mitropolit, Dionisie Lupu, un romancumsecade i un sprijinitor foarte calduros i harnic al seo-lilor romanesti. Dar, impotriva vointei lui Dionisie, el M-euse pe boieri sii aleaga la moartea carturarului Vladiea deArges, Iosif, pe llarion, de nearn bulgar din Silistra, dmparinti negustori bucuresteni, mai mult greciti cleelt tre-euti la neamul nostru. Ilarion era om usuratic, alt-fel destul de invatat pentru vremea lui; erescuse si se Inuit--lase sub ocrotirea mitropolitului Dosoftei Filitis, un gree,care traia aeuma la adapost in Brasov. In sfirsit, scopurileeteristilor erau de mult impartasite capeLeniilor strajii deArnauti din Bucuresti: Iordache Olimpiotul, Farmachi sibimbasa sau colonelul Sava, un bulgar, om de casa al luiScarlat Voda Callimachi (Calimah), lost Domn moldove-nese.

Eteristii se gindiserel a cistiga i pe sirbi, in fruntea ert-rora stalea atunci urmasul lui Cara-Gheorghe, Milos. Daracesta nu se indupleca nici intr-un chip, nevazind nici untemei in planurile grecesti. Tofusi revolutionarii aveaunevoie de un sprijin si in Ortile acelea apusene, de catreVidin, Ada-Kale, Orsova. C5pitanul Iordachi se luptaseel sub steagul rusesc in anii 1807-11, aliturea cu pandurii

stia cit poale face Tudor. El il pofti deci la Bucuresti_

37124*

liazliti,

wide slugerul mehodintean-sosi -sub cuvint, eh' are o pricingde judocatà.

Aici Iordachi i arti, desigur, in vorbe man i cu vicle-nia ce trebuia, care e planul oel mare de mintuire a crectini-lor de orice neam. Va veni din Rusia beizadeaua lui Ipsi-lanti, cu paste ruseascä i tunuri stracniee, boierimea theta'se va ridica pentru cruce. Turcii vor intra ca in

lui Christas vor trece prin t,Eul cu buna' orwtare defrati ci. vor merge in depàrtata tarà a grecilor, ca sà aduca."vestea dezrobirii. Pe urrn6, romAnii, sctipati de turci, sevor putea orindui, aca oum inteleg ei.

Se pare c5. Tudor, ofiter rusesc, purtiltor de decoratie im-p6Measc5., a ci jurat va da ajutorul la acest rZizboi fo-lositor, stringind iaraci in jurul säu cetele pandurilor. Elfu pus in 1egaur6 Ilarion, care, cu aceleaci mij-loace de vorbe frumoase si de mari minciuni, se sili ai luaochii cu totul, desfacurindu-i inainte un viitor de dreptate

omenire, bun pentru tàr6nknea ce-suferea de pe urmaunei ciocoimi" lacome. Se fticu, se pare, tot atunci si-stea-gul sub care trebuiau s5. se adune pandurii, steag care p

-pe 1ing5. icoana Sfintului Gheorghe, a Treimii ci st maciteva stihuri stingace, ce se incheie cu data de ia-

nuarie 1824, farà insemnare de zi.Apoi Tudor stnu in Bucurecti, acteptind ceea ce uia

86 se intimple dintr-o zi in aka cu moartea lui

Sfircitul Mtrinului se intimpra poate inch* din ziva de 43lanuarie, dar olteva zile ellu ascuns de oricine, ca srl se deavreme pentru st5ruinte1e in folosul fiului eel mai mare alrAposatului. Pinis ctiu ins5 indata, s'a" Domnul a murit,

lu5 in'tisurile. Pe cind inctiinta pe Alexandru Ipsilantisau lasa pe leventis, secretariul, dea de veste, consu-lul Wee sti piece din Bucurecti, inert de Ia 18 ale lunii, Tu-dor cu o ceatä de vreo treizeci, patruzeci din arnantii luiIordachi. Iniruntealor, statue un bulgur trufac, IndArdlnic

tneasoultittor, aplecat -spre schimbari i trklare, un omdeprins eu ale oFAirii, cci i el slujise pe ruci, DimiLrieMacedonski.

372

pamint,oçtile

cà1i

cu

ci de

ci-ci

ar-ta,tarn,

tee]vodt.

st-i

Atitea cete ca acestea plecau din Capita la Orii pentruurmVirea holilor de prin judete, limit lucrul nu batu laochi nim6nui. Abia peste vreo dou'd, trei zile se MTh In Bu-curesti de plecarea unui numk de arnkti spre Yilcea, rairiia se sti Ina' cine-i cafluzeste, incotro si cu ce scop. De alt-minterea, eine cunostea printre cei mari de atuncea pe bie-tul boiernas oltean si cine putea pune la Indoiala" gindul cucare zicea O. venise? Tudor merge deci linistit pe sub Pitestila Oona, unde era vadul Oltului, si de aici la Tirgu-Jiului,unde sosi la 21 ianuarie.

Ccl dintii lucru ce fku aici, In Oltenia, de care era sirtur,fu prinderea prin arn'autii s'al a unuia dintre ispravniciiGorjului, un Otetelisan; ceIrdalt, din neamul cel mare alVkarestilor, venit intr-o asemenea dregatorie rnarunt5.numai trecnor, pentru procopseale, era dus prin judetdupai treaba. Indreptâtirea era, a acestia pradasera popo-rul si &a' trebuia sà li se ia prin urmare socotelile. Era ade-viiratä invinuirea? Desigur a. da, Ins5 nu intr-o milsur5.mai mare decit pentru ceilalti ispravnici si samesi. Pe neas-teptate apoi, socotitorul, in numele dreptiltii, al ispravni-cilor parki Tirgul-Jiului si apuc6 spre mingstirea cea ve-che a Tismanei, In zidurile, Inca destul de tari, ale careiauncle se luptase trei zile, In 1631, si Matei Basarab, impo-triva lui Leon voda' grecul, el se inchisel. De aici el diidu,la 23, cea dintii din proclamatiile, din chemärile lui carepandurii tkii, care trebuiau sà fie oastea lui cea mare sicredincioasà.

Cel ce vorbeste in acest act nu e, desigur, omul OAR deeteristi, aoela care, primind bani de la dinsii si fkindu-lejurAmintul, Intelege s'a-i slujeasa. Daca nu In cea dintlicli,p6, mkar pe urmA, in acea cale de citeva zile, Tudor segindise la ce poate indeprini si intelesese ce zadarnice sintdorintele §i Planurile si inchipuirile acelea mari ale greci-bor. Cum se putea oare ridica cu arme trtranimea oltean5.

1 Astazi zidurile Tismanei nu mai samiina cu cele ce erau atunci:ele au fost cu totul preFacute pe vremea Regulamentului Organic.

373

pentru beizadeana Ipsilanti i pentru grecii care-i erau cu-noscuti ca Implinitori nemilosi ai birurilor? 5i cum se puteavorbi oamenilor cu cugetul limpede i intelept de la taradespre o ctipetenie, care nu iesise la iveala si de o miscarecare se ascundea inch'? El, Tudor, ca roman, ca fecior deOran, ca boiernas Barman, nu putea spune tovarasilor saide viata si de suferinta altceva, decit aceste adevaruri detot simple si pe intelesul oricui: ea an fost oameni rai,greci i romani chiar, care au aptisat din rasputeri pe bietiisateni fara aparare, cà acesta nu e un lucru crestinesc, nicidrept, i ca prin urmare raul trebuie gonit cu ráu, daca nuse poate altfel. Aceasta o spune el in vorbe foarte taricam incurcate, pomenind de serpi si de balauri, asemeneacu care sint, la viclesug i lticomie, grecii i boierii nostri,atit partea bisericeasca cit i politiceasca". Fiecare om cusuferinta era indemnat sa. ia ce are cu sine: suliti, topoare,furci, pan i ce va gasi" i sá vie astfel la adunarea pentrubinele obstii", pe care el o chema sub steagul de mintuite.

Tudor lua cu sine o multime de aceste hirtii, pe care lesrisasera in graba logofetii de pe lingd dinsul, si trecu pe laBaia de Amnia in judetul vecin al Mehedintilor, in partilede sus, bine cunoscute lui, ale Muntelui, unde oamenii 11tineau minte inca de pe cind fusese vataf, un vataf drept sicrutator, desi temut, dupa cit se poate intelege. Acolo, zide zi, satele i pandurii alergara in jurul lui, facindu-i inscurt timp o oaste destul de insemnath, de mai multe miide oameni.

La 28 ale aceleiasi luni ianuarie, din vreunul din satelede la munte II auzim. infruntind aspru pe unul din isprav-nicii Mehedintalui, Costachi Ralet, alt boier de neam mare,ce-si luase, pentru chputuiala, isprtivnicia, pentru Ca acestputernic slujbas Muse porunci sa se prinda hotul" deTudor, rasarit in calea facatorilor de rau in giubele scumpesi in islice man i trirnesese impotriva lui chiar o poterti,din acelea ee nu puteau prinde nici altfel de hoti. El spunesus si tare cà hoti sint cei care au despuiat lumea, lasind-omai goala decit mortii cei din morminturi". El e dimpo-triva cel mai bun fiu al patriei sale", care a venit fara su-

374

si

parare i jafuirea nimanui ceea ce era foarte adevilrat,caci pin 5. atunci, spre mirarea multora, se Meuse pretutin-deni plata einstita, in bani buni, numai pentru marelefolos obstesc". El n-are nimic cu boierii paminteni", pecare-i cheama si acum la sfat en dinsul, el n-are nimie cuturcii, caci priveste pe Imparatul" ca o infatisare a lui Durn-nezeu pe pamint si nu se socoate mai mult decit o raià tin-pàrt

In acelasi timp, cind scria fratilor sai din sate, Tudor seindreptase i catre Poartil, el de-a dreptul, In numele siinsi al nenorocitilor. Acest act e cu totul altfel alcatuit decitcelelalte, F,;i in el se poate vedea alt condei decit al lui Tu-dor. Tudor insusi avea de lucru, in plingerile lui, nurnai engrecii i en boierimea cea rea. Dincoace, se spune c. donmiis-au inteles cu boierimea pentru a astupa gura Orli pe careo chinuiesc: tot ce spun ei la Poarta flu e decit o mineiuna.Se arata cum aceea, care nu voiau pe ,5utu i umblau dupginlaturarea grecilor in 1818, cind fugise Caragea, urmaritde blesteme, s-au inchinat apoi inaintea voievodului strain.Ei au vindut acestuia Biserica terii cu 2.000 de pungi debani, deci un milion de lei, .,sub cuvintul de a pune un cle-ric de tara ca mitropolit" i acesta, adic5 Dionisie Lupu,e adevarata ocara a neamului romanesc i adevarata bat-jocura a cinului bisericesc"; caci mitropolitul eel nou alesimpotriva canoanelor, a fost mina dreapta a domnului intoate faptele rele ale acestuia. In loc sa se numeascil de-adreptul un domn nou, acuma cind iarasi e gol Scaunul dom-niei, trebuie sa fie trirnis mai intii pentru cercetare un ornimparatesc, care sa poata pedepsi pe cei riti si face dreptateceior buni.

Se vede cit de colo, din ce pat ima a pornit aceasta plinge-re, pe care Tudor cauta s-o strecoare, prin Vidin, unde pingla capat avut.intelegerile, la Constantinopol. E ura luiIlarion de Arges Impotriva mitropolitului: crutind pe greciilui, Vladica Incerca sa apese pe mitropolitul roman inteme-ietor de scoale in limba neamului. Acestea erau insa si unel-tiri rusesti, caci, Inca Inainte de moartea lui 1.11m, se rils-pindisera in Bucuresti ravase fara nume scrise grecestel

375

caeca".

si-a

prin care se arata, ca Pinia, tiranul rii, razimat pe ateulacela vestit, Vladica de Arges", pe grecul Constantin Sa-murcas, pe boierii Iordachi Filipescu, Grigore Baleanupe cei doi ticalosi de frali Golesti" (Iordachi, care a stringzicalele românesti ii Dinu, care si-a zugravit calatoria in

Apusului), nu vrea numai st aduca intreirea darilor,ci sa goneasca pe mitropolit, care nu se invoieste cu planu-rile lor si s. stirneasca astfel o miscare a poporului, ca aceeacare izbucnis i biruice anul trecut In NeapoIe. Tudor n-a-vea atita stiinla de carte si de lurne, ca sa poata judeca dupalcuviintà si inlatura aceasta hirtie a lui Ilarion, dar trimi-terea ei a lost o greseala pe eare a ispasit-o pe urnaa. De alt-minterea, scrisoarea catre pasa de Vidin, care pleacá de laTudor insusi, are alt cuprins: ea numeste pe greci ca jafui-tori si Licatori de nedreptate si lash cu totul la o parte invi-nuirea clevetitoare ad lipsita de orice rost; ce aduc a dincoloimpotriva Mitropolitului.

Cap. II

CMMUIREA FATA DE RASCOALALL I TUDOR

In timpul boalei tainuite a mosneaguluiVodl. Sulu se Meuse o Caimilcarnie, care cuprindea pe mi-tropolit, pe acel bun si slips Dionisie, asa de unt I conde-iat in plingerea uneltita de Ilarion, i pe boierii ce purtautitlul de mare Ban, cel mai inalt din toate: Grigore Brin-coveanu, cel mai bun carturar al Orli, invalat in greceste,in latineste, in nernteste, scriitor el insusi, ompurtat in lu-me, principe nemtesc, de imperiu, i pe iingà toate, putredde bogat, apoi Dinu Crelulescu cel batrin, Grigore Ghica,nepot de domn i menit sa fie el insusi domil ad larii, in 1822,

in sfirsit, Barbu sau Barbuceanu Vacarescu, dintr-ofamilie care se deosebise prin iubirea de lumina si de scrisulromanesc. Pinis adusese la acestia pe Viatierul IordachiFilipescu, care Meuse tot ce voise sub domnul raposat, i pe

376

rile

gi

si,

Invatatul (Tree, meter In diplomatie", lacovachi RizuNerulos. D7ipa moartea lui Veda, tot ei tinura puterea, euvoia aceluiasi Pinis, care li rasa toata raspunderea. Se cre-dea, ea el va izbuti a face sà se numeasca' domn NicelachiSutu, beizadeaua stapinitoruIui raposat i fiul unei dom-nite Callimachi, dar aceasta nu se intimpla; cu oarecarezabava, datorita multelor uneltiri pentru domnie, Poartase'hottiri pentru Scarlat Callimachi, om blind si bun. Pinala sosirea caimacamilor lui tug., Sfatul numit in ianuarieavu toatà grija cirmuirii, ceea ce inseanma ca, de fapt, sta.-pinul era Pinis, caruia treizeci i trei de boieri tinerifacura o suplica aratindu-i, Inca de la 18 ianuarie, ca in elIi pun toata nadejdea in aceste vremi

0 astfel de cirmuire nu poate &à fie insa decit cu totul ne-putincioasà. Pina la sfirsitul lui ianuarie ea trirnite in Ol-tenia arnauti care aveau de la Ierdachi, Farrnachi, Sal a,perunca de a Irece la Tudor. Se facura apoi plingeri umi ela Poarta i jalbi pe la consulate. 8i atita. Afurisenia, iscá-lita la 30 ale lui ianuarie de tot clerul Inalt al tarii, carevestea ca Tudor s-a rasculat, fiindca nu i s-a dat ocare numea pe tovarasii lui, panduri i tarani, iabanaii(vagabonzi) fara. Dumnezeu", iar pe Opetenia rascoalei,care rataceste lumea cu minciuni", in dorul laudei i bu-.nurilor pamintesti": orbiter al norodului", dupa. ce a lostun dezbracator al acestuia, cit timp a avut si el 0. dretAto-rie, i ispititor al lui pe urme, n-a avut, firPste, nici oinriurire. Aceasta osincla bisericeasca, prin care ai lui Tu-dor erau amenintati cu temnita, ocna i moartea pe lumcaaceasta, i pe cealalta, ursiti sa nu scape de streang i sa-bie, sa li se Imprastie avutuI ca praful de vint, sa le intreblestemul ca uleiul in oase, n-a fost de buna sarrià cetitanicairi in vreo biserica' olteana, preeum n-au fest citite nicimacar In Bucuresti. De va fi Dumnezeu viu", raspunsefara minie Tudor, cind ceti strasniceIe cuvinte de batjocura§i de blestem, va vedea si va judeca".

Tot asa de putina isprava putea s ailaa scrisoarea de ame-nintari trimeasa lui Tudor de egimkgmie, In aceeasipentru a-i spune, cu o mindrie destul de caraghioasil, ca

377

ii si

nelinistite.

slula,

zi,

are la indemind atitia si panduri" si cii, dacd indouil ceasuri de la primire, nu dd in scris, cd se supune, vapier, de moartea grozavd i cumplitd" ce se cuvine unuiturburdtor. Tudor rilspunse, ftird zdbavti, ca de obicei, la4 februarie, din altd mindstire cuceritd, Strehaia lui MakiRasarab; rAspunse tdriinest,e, aplisat ce e dreptul, dar, alt-fel, foarte masurat si cuviincios, câ numai nevoile au in-dernnat poporul sa vie spre Bucuresti, ch el s-ar fi supusporuncii boierilor de la Curte, daca 1-ar fi lásat .,adunareanorodului", al in cale nu face nici un rdu, luindu-se de aisdi nurnai lucrori de mincare, care sint muneite iarrisi de

spune el la sfirsit, au acum prilejul de a seface rpatriqi adeodra!i" i de a-si urma strdmos.ii puindu-seei, cei man i tari ai t5rii, in fruntea sdtenilor.

kce;tia alergau, ce e dreptul, din toate ptirtile la Tudor,pe care-1 numeau domnul" lor, cel dintii domn Virdnescal tdrii romônilor, muncitori de ogoare. Minristirea Molru-lui, din munt,ii Mehedintului, avu soarta Strehaii. in za-dar se vest i de cirmnire iertarea de bir a pandurilor, ca maiinainte de doninia lui .5utu, care li stricase i lor dreptd-t de" ; era prPa 1iriu, prea putin, i marinimoasanu mai avu nici un rdsunet.

0 clipd, boierii din Bucuresti, care credeau pe Tudor a-proape de Craiova si luau, cu arndutii asa de putin credin-ciosi, mdsuri pentru apárarea Scaunului domnescse gindird a chema chiar si pe turcii dunareni. E o intrebaredacri ei ar fi venit numai pentru atita lucru, i alta si maimare, dud i-ar fi liisat rusii. Tocmai pentru aceea fácu la 4februarie intrebarea cuvenit5. mdriei sale grecului rusescPinis, iar acesta rdspunse abia a doua zi, in tonul acela pecare 1-a intrebuintat necontenit pe vremea rdscoalelor, c.el nu-si poate da seama, daci este intr-adev5r o primejdieasa de mare, incit s trebuiascd a se cdlca tratatele, dar. cábilnuieste oarecare sldbiciune din partea unor cirmuitori,care car sfaturi, In loc ia rdspunderea faptelor.

1 Orameni ai ogeacului, ai trupei osta§e§ti de arnauli domuesti.

378

Boierii,

frigAduiald

sa-si

ogeacliP

dinaii".

insuai,

Deci boierii se indestulara, de voie, de nevoie, cu vesti-rea Portii despre cele intimplate. Scrisoarea de rugamintecatre pasii dunareni nu pleca niciodata. Se cautara altemijloace pentru linistirea tarii.

Inca de la 2 februarie, Nicolae Vikarescu, poetul, care,desi facea versuri frumusele, nu era nici un om chipos, niciun strasnic capitan, fu pornit spre Craiova, spre a luaacolo comanda arnautilor, trimisi mai dinainte si care, dupaInvatatura de la capitanii lor, nu faceau nici o isprava. Luiii era pastrata deci cinstea de a prinde pe lilliar, inainte cael sa puie mina pe Craiova. lntr-o a doua scrisoare din ace-easi zi, Divanul Craiovei, care avea in capul sliu pe Durni-trache Bibescu, un bogàta i un orn de fapte, tatàl domni-lor Bibescu v oda si $tirbei voda, era aspru dojanit, pentruca n-a fost in stare sa cistige pina' acum izbinde asemanatecu imprejurarile cu fireasca dumneavoastra marinimie",care fata de acest rasculator al norodului" s-a prefacutasa de jalnic In micsorime de suflet".

A doua zi venea in sfirsit stirea ca Scarlat Veda e domnal Thrii Rom'inesti, si, pe cind i se trimitea o povestire pelarg a lucrurilor petrecute pina atunci, se luau masuri pen-tru paza bund la vadurile Oltului. Grija 1initii era data peseama celor trei capetenii arnautesti, care, cum se stie,aveau cu taul alte lucruri in gind: lordachi, Farmachi siace] Sava care se ridicase mai presus de ceilalti, acum cindse auzea despre venirea in Scaun a stapinului i ocrotitoru-lui sau.

Scrisoarea lui Tudor nu raminea fiIra raspuns: tot In a-ceasta zi de 4, a hottiririlor, vezi Doamne, vitejesti, bietiiboieri caimacami puneau Inaintea ochilor 1ndaratniculuiispititor al àrànimii, ce grozava e soarta pe care o prega-teste el satenilor rnomiti de dinsul; strigindu-i cu mustrareCa ei, boierii, sint, cum au dovedit totdeauna, patriotiadevarati", ei 11 incunostiintau apoi cii Scarlat Voda eacurn in fruntea tarii. Cu aceasta credeau cii I-au si potolit.Multe lucruri se 1ncearca in tail fara donin, dar venireastapinului pleaca i frog& cele mai trufav, gindeau ei.

379

i

De fapt, aceastä veste pare sa fi zguduit IntrucItva hota-rirea capeteniei norodului". Pe de o parte, el 15.cu o jalbatarului, care se afla atunci la congresul pentru ImpacareaEuropei, tulburata de rascoale, la Leybach. Fostul ofiterrusese Indraznea sa arate marelui imparat cregtin ca cere-rile sale nu slut nici a zecea parte din ce ar putea sa fie gica, In loc de j.:t I le multami dumnealor boierii de tail gidumnealor boierii greci" au cerut intrarea turcilor In Ora,dupa ce, ping atunci atita vreme, prin banii storgi de lanoi au aflat mijloc a ne Inchide once intrare la Thalia Poar-ta". Degi se vorbegte gi de alte plingeri ale poporului roma-ne c, se pare ca aceasta e cea dintli cerere, care se Indreap-ta eatre Rusia ocrotitoare. Tudor tinea lug gi acum sa seInfatigeze ca o raia" credincioasa, gi el adaogea In copiejalba ce Meuse Impamtului" celuilalt, de la Tarigrad.(:..) .

Totodata, capetenia norodului" scrise gi caimacamilor,pe la 7 februarie, aratindu-le di s-a oprit In loc cu toate caInca de la 4 ale lunii intrarea In Craiova, paraLta de toatalumea fricoasa gi bogata, Ii era deschisa. Dovedind astfelce pagnice-i slut gindurile, el adaogea gi ca-gi cere raspunsla aceste trei dorinti ale sale: s5. se facá dreptate locuitori-lor, sk li se chibzuiasca o cirmuirebuna gi sa i se dea cu ju-ramint o asigurare, pentru el gi ai ski. La aceastd scrisoare,adusa prin fratele capitanului sau Macedonski, cu o deose-bità ingrijire, boierii crezura insa el pot raspunde tot cuMgaduieli de acele nelamurite pe care, data aceasta, le In-valuiau ameninpri nouä gi batjocuri pentru amagiturile"gi netrebnicile urmari" ale lui. Nu cuteza", i se spunea,cu un dispret lark margeni, ca al unor oamen depringi sapriveasca toate de la inaltimea unde-i urcase norocul, i sespunea la sfirgit, odata cu porunca de a lasa In pace minas-tirea Motrului, nu cuteza a crede mai mult pentru sine-tidecit ceea ce firea te-au cladit". Grele vorbe, nedrepte,neeregtinegti gi neomenegti. Fiinde 5. de unde poate 0i unom, pentru ce lucru anume a filcut lima pe altul, chiar dacaacesta s-ar fi naseut in cea de pe urma coliba, care Inca e

380

mai buna', decit ieslele in care Maica Domnului a nrtscut peMintuitorul lumiil

Nicolae Aracàrescu, ajungind la Craiova, trimisese rgz-vriititorului" alt rind de infruntru.i. In cuvinte mai fru-moase decit oricind, Tudor le inratural de la sine: patriotinu pot fi numai ioierii, ci mai ales norodul, cu a] crtmisinge s-a heanit si s-a poleit tot neamul boieresc". El nu vor-beste dar pentru sine, ci In numele acestora tare 1-au luat sipe dinsul din mu4ime, ca sä aibg cine-i infá-tisa. Tudor stiedin ce neam e trimisul boierimii cirmuitoare, dar isi aduceaminte, c5 plrintdi dumisale boierului Nicolachi,torul de stihuri, niciodata nu s-au ridicat cu arme de maar-te impotrivapatriei".Altfel, e gata sa se intilneascrt eu dum-nealui vornicul i sà-i asculte cuvintele,

Vác6rescu avea cu el vreo sutà de oameni adusi de la Bu-curesti; sub cuvint de a se intilni cu Tudor, el vroi sa in-cerce ceva impotriva acestuia. Dar, la porunca de a plecaspre min6stirea do1jean6 a TinVarenilor de peste Jiu, undese afla acuma Tudor, care cucerise tot muntele, arnaut'i seinchiserai in biserica Sf. Troitä, zicind c'a" ei nu mera srt sebath' cu fratii lor"; numai tretzeci dintre ei se alipirà laomul cirmuirii. Rostul luiVrtarescu era incheiat cu c a ta.Se si intoarse deci la Bucuresti.

0 nou trimitere de imputernicit al caimgami i fu pt s.atunci la cale. Vornicul Constantin Samurcas fusese de m 1-te ori cirmuitor al Olternei. Samurkassi era un boier gr cfoarte lacom i foarte viclean; ajutase pe rusi in 1806-1812cu zaherele de ràzboi cu alte lucruri trainice pentruslujb6": era un cdrturar i avea legàturi si in Austria, deunde culegea stiri pentru domni, ping la moartea sa In 1825.El arat6 sa" fi feigMuit tovarilsilor &di din boierime, ca" vaindupleca pe Tudor si va face liniste depling, &tat i se vorda nurnai mijloacele ce trebuie, pentru a-I cumprtra pe acestciocoi obr5znicit. Prin imprumuturi silite se strinse la vreo100 000 de lei, care i se thiclued in minà, la 11 februarie,impreunrt cu hirtia de nurnire si cu un act de iertare pentru

381

alcilt

si

Tudor. Samurcas avea voie s ia mice mAsurti, fara, a maiintreLa la Bucuresti.

Sosirea lui la Craiova era asteptatA pe ziva de 15; II in-tovarkea o adeviiratg. oaste, in fruntea cAreia se aflau maimarii arnAuOlor, Iordachi i Iarnandi, amindoi prieteni sitovarAsi de planuri ai lui Tudor. Nu acestia erau sA se iala lupta deci. cu dinsul, pin. cind mai putea crede cA el seva uni eu Ipsilanti i va lupta pentru cruce sub steagurilerevolutiei grecesti. Se tia in Drtigrisani, la 18 ale lunii,crt nici acesti arnauti, din al doilea rind de trimitere, nuvor s raeargA sà se bate. Din partea lui, Tudor lAsase gin-dul de a intra la Craiova ca un biruitor, venit s inlocu-iascA in scaunul b.niei oltene pe caimacamul ce lipsea,

Meuse tabrira la Tintareni, i dintre zidurile minästirii,cu toate poruncile date de dinsul, cirduri de panduri,mai ales de sirbi, de arnauti roiau, criutind arme i pradáde ciocoi.

La 2i februarie, in sfirsit, sosirti la Bucuresti caimaca-mii dornnului eel nou, greci amindoi: Costacbi Negri, unom luminat si curninte sit Stefan Vogoridi (acesta din urrnAinsra de obirsie bulgAreasca). Ei aduceau de la stApinul lorporunca de a se cruta cit se poate mai mult tam, care erainvrrtjbitä si dincoace de linia Oltului, c'aci tocinai atuncitirgovistenii trimisesera la Bucuresti un numAr de depu-tati, pentru a face sa se strice insusirea silnica a unor locuriale oras,ului de catre Alexandru-Voda *utu, iar argeseniiceruserti s'A se strice cumparatura mestesugita a marelui satde laotar, de schele", al Ciinenilor de cAtre acelasi stApini-tor nesatios.:Alte intisuri lug nu incercarA sa ia oameniilui Calimach], care stiau ce incurcate sint lucrurile acum laCanstantinopol. Vestea unei biruinte cistigate la Bailesti,in Do lj, spre Dun Are, de potera cApitanului Solomon, unvechi i viteaz tovarAs al lui Tudor, dar famas pinA atuncicredincios cirmuirii, mingiie intrucitva pe caimacamii ceivechi, i i se aduserti lui Solomon si mulVAmiri bogate pen-tru aceasta, impreunA cu darul unui contes cu blana. Darinvinii fusesera numai o ceatá rAzlealA de jefuitori,

382

ci-si

si

eapitanul Iordachi Olimpiotul, care purta Inca toate unel-tirile, mijloci indata o Intelegere deplina intre Tudor sipresupusul sau biruitor. Unele cete de turci de la TurnuIncepeau 85. se iveasca in clinpii Romanatilor, O. Tudortrebuia sà aerie, la 21, zabetalui de acolo pentru a-i cere sinu mai tulbure tara In zadar. Cit priveste pe Samurcas, elchet tui frumos toti banii, spuind, la Intoarcere, cu cea maimare seninatate in ticluirea neadevarului, c ar fi dat luiTudor vreo 70.000 lei, ca sa.-1 Impace, iar ea, pentru ceilaltie gata... s faca sinet.

Dar, in cele doui zile din urma ale lui februarie 1821, oveste sosi din Moldova, care schimba infatisarea tuturorlucrurilor: Ipsilanti trecuse Prutul, intrase In Iasi, primitcu iubire de Mihai Voda Sut,u, taiase pe turc i trimisese oceata sub fostul bus-buluc-basa de arnauti, sufletul rau"de Caravia, pina la Galati, unde, cu o saptamina inainteasosirii vestilor, se savirsise aceleasi maceluri.

Pentru Tudor, asa de lesne biruitor pina atunci, greuta-tile cele maxi Incepeau abia de acum, cind asupra lui veneauoameni, care §i-1 credeau legat cu juramint de dinsiisi pe care el totusi nu-i putea urma si, din nenorocire,nu li-o putea spune deslusit si din capul locului i, Incamai mult din nenorocire, nu-i putea invinge, nici In-latura din calea sa. Venise acum vremea chibzuielilor,care trebuiau sa aduca Intli moartea sufletului miscarii

pe urma, in chip neaparat i firesc, uciderea ince-p torului ei .

Cap. III

TUDOR SPRE BUCURESTI

La I-iu martie se stia, In Bucuresti, despresosirea lui Caravia la Buzau; peste putin el trebuia sa fieIn Bucuresti. Atunci groaza cuprinse pe locuitori, care luarafuga, pe cind toti oamenii cu situatii oficiale se gateau i ei

383

ai

de pIecare, ca s nu se ineurce cumva in sapinirea cea noula eteristilor. Proclamatiile românesti si greeesti ale lui Ip-

tipitrite la Iasi, in slove mari gràuntate, grecestedar si romhneste, erau in toate minile. Lumea af15. c5. s-auin'altat flamburile (steagurile) sc5p6rii de sub jugul tire-niei", c51 sunä. trinthitele norodului patriei", si cA, desprepartea lor, romanii n-au a se teme de nimic, ca'ci le e asigu-rat4 de miiria-sa beizadeaua, cunoscut in amindora àrilenoastre, buna odihn5." i signrantia" oamenilor si averi-lor.

Besleaga, politaiul turcesc, § i negustorii de acest neam,se furisar5, eei dintli din scaunul domniei muntene, amenin-tat, peste putine zile de navala rsazvrAtitilor. Inca din ul-tima zi a lui februarie, p1ecaser5. Grigore Brincoveanualti boieri cu sentimente austriace, pentru a se ad5,posti laBrasov, de unde ei cerufa indat5. ocrotirea impáratuluiFrancisc, pentra ei insii i pentru taxa kr. Pinis, din partealui, isi mndemn. supusii la plecare si se g6ti 1318ui sà pIece,dupti ce mai bine de o 1un'5. de zile, el urnArise mersul lu-crurilor si-si trirnisese stafetele lara sa, se dea pe fa t,5. insaprin vreo masura, fie pentru racoalà, fie impotriva ei.

Zvonul c5, sosesc turcii se raspindi la 5 martie, ingrozindpe toti loeuitorii Mra, apairare. Alt rind de fugari porni pedrumul Bralovului. In noaptea aceea veni si Samurcas, cusingura veste, ca nu poate da inapoi banii ce i se incredin-tasera i ca" in Oltenia totul e pierdut. Eteristii, ce se tinu-sera: ascunsi pina atunci, nu mai aveau acuma sfial5 de ni-meni si de nimic. Infierbintatul medic dr. Mihail Christa-ris, talmacitorul piesei Brutus al lui Voltaire, stringea vo-lintirii; scolarii gimnaziului grecesc, cea mai Malta' scoal5din tall, se plimbau pe toate strazile en arme i cocarde incolorile neamului; se raspindise chiar zvorauk, cá steagul, eucrucea s-a ridicat deasupra hanului Filipeseu. Caravia, cu-ceritorul Galatilor, trimisese indemnul ea, nimeni sa nu. se

3341

silanti,

gi

clinteasca, amenintInd, ca va proceda militareste impotrivacolor co nu-1 vor asculta si vor cuteza s. fuga spre Ardeal.

La 7 martie, banii Ghica i Vacarescu, iesirà totusi pedrumul PJoieti1or, spre munte. Se stia acuma prin spuselelui Pinis, ca Rusia, silita de Imprejurari, nu Incuviinteaz5.miscarea grecilor, pe care tot ea-i intetise, dar, urmindliUca sa cu doua fete, consulul nu vroi sa dea lucrul acestaprea mult in vileag. Capodistria, cancelarul rusesc, Ii ara-tase deslusit, ca Tudor nu se poate razima pe bunavointaimparatului (care nu putea sprijini rascoale In Rasarit,atunci cind luerapentru potolirea lor In Apus) i ca, deoa-rece el n-a venit, dupa chemarea, la consulat, si-a pierdutgradul i decoratia. Totusi lumea cetea In Bucuresti procla-matia din Roman a lui Ipsilanti, care vorbea de Rusia,asigurind ca nu va rasa s5. intre barbarii" In tara si va faceca generalul Wittgenstein, comandantul din Basarabia, tre-cind Prutul, sa se amestece In miscare. 5i caimacamii luiCalimachi credeau el mina ascunsa a Rusiei uneltestestapIneste toate. Desi agentul austriac combatea aceastaparere fag de lurnea cea mare, el spunea lamurit Care pri-eteni, ceva mai tIrziu: El, Pinis, e de vinä pentru toateacestea". Si desigur di era asa, cu toate tagaduirile i asi-gurárile de mai tirziu. Rusia aprinsese focul, dar ea nu voias-o vada cineva suflind intr-insul, and ea cerea altora sästing jaratecul cel mare din Italia si Spania.

Din clipa In clipa se astepta lumea s vada fata slaba,aprinsa a lui beizadea Alexandru, dusmanul jurat al turci-lor, si steagarile Eteriei, tovarasiei de raseoala, in miinilecareia erau acum toate lucrurile de la noi.

Sosirea lui Ipsilanti fu opeita Inst de caderea de zapadanoua si de cresterea primaváratica a tuturor apelor. La 14,intrau in PboieØi, dar sub paza locuitorilor inarmati, carenu voiau s5. se lase pradati, eteristii lui Mihali, apoi a luiChenciu, bulgari amindoi, din straja Curtii. Impreuna encapitanul Iordachi, ei ieseau 1naintea liberatorului. Din par-

38525 Scrieri Istorice vol. I N. Iorga

po-

te-i, Sava, care pusese pe ai sai sa jure credinta crucii, farasti se ar.ate, dacti e pentru unii sau pentru altii, avea pazaBucurestilor, undo tinea o neasteptata rinduiala. El dadupe rind escorta lui Negri si Vogoridi, care plecarä la Giurgiuin ziva de 16, si apoi liii Vinis si agentului austriac, Fleischh-acid de Hakenau, care parasira Bucurestii, ce erau acumalipsiti de o cirmuire legiuità, a doua zi dupa.aceasta. Doi

precum si Postelnicul Mano Nicolae Mavros,secretardl intim a lui Sutu, deci cei mai iubitOri de rusidintre boieri, se luara dupa Pinis.

-

tn acest timp, Tudor se pusese in miscare spre Bucuresti.Un povestitor grec spune c el ar fi m5rturisit atunci Camerge al ajute pe Ipsilanti. Acest lucru nu poate fi crezutnici intr-un chip, c`aci el n-a lAsat urme si nu e cunoscut nicide cei care i-au stat mai aproape, printre oamenii sal. Tu-dor stia insa ca noul cairnacam a lui Vocla Calimachi, IancuSarnurcas, frate cu Cpristantin a plecat spre cetatea Vidi-nului, de unde va veni cu oaste de turci; ba chiar el ar fiinstiintat pe craioveni despre aceasta, ca sa se poatà pazisi pune la adapost. Minastirile oltene, din munte i pinala Tintareni si Jitian, i le intarise si le inctircase de hrana.,pentru ca sa-i fie de adapost la nevoie. Astfel numai, el isiparasi tabara de la Tinta'reni, indreptindu-se spre Bucu-resti, uncle tinea cu orice pret sa ajunga inaintea lui Ipsi-lanti, pe care-1 stia acuma pornit spre resedinta munteana.El apuca pe la Slatina, trimitind inainte pe Machedonski,care intra in Scaunul domniei, unde se asteptau de multpandurii, in chiar ziva plecarii consulilor.

In lipsa oricarei altei puteri, Wit domn, lana caimacami,fàrä turci, marele nurnar de boieri ce ramaseseril in Bu-curesti, se adunasera la curte, cu arhiereii, i luara in minaputerea sub numele, neobisnuit pentru imprejurari neobis-nuite, de ocirmuire a Tarii Romanesti". Cu acestia aveaacum Tudor de lucru: de la credinta si de la sigaranta loratirnau toate.

El nu era sa afle nici una, nici alta.

386

si

Cap. IV

TUDOR $1 BOIERIMEA BUCUREVEANA

Inca de la 8 martie, Tudor 1ndreptase oproclamatie chtre locuitorii Bucurqtilor. Prin acest numeel nu Intelegea lush pe boierii mari, care-1 afurisiserh, IIamenintasera i argaserà ch-1 vor ierta numai atunci, cindel nu va mai tinea armele In mini, ci se va ltisa In grija lorpentru Indeplinirea dorintelor poporului. El vorbea numaiboierna0lor, gi mai ales ceior umili i shraci din marelecra: bresla0lor me0e0agari, pe care-i Indemnala adunarea lui de osta0 cite un me§ter de fiecare breasla.Chemarea privea, neaptirat, §i pe negustori. Dar nu se giisieine sa raspindeascit aceastd poftire la tabhra norodului".

Ajungind In marginea Bucure0i1or 1ing mintistirea can-tacuzineasch a Cotrocenilor din phdure, la 16 ale lui martie,Tudor scrise o a doua chemare chtre bucurqteni. Iar50 elcherna In tabdra sa pe ale0i bresla0lor. Iar6010rostea la-murit scopul pe care-1 urmare,te: 1nvierea vechilor drepturide viath omeneasdi i romilneasch pe care le InchIcaserd,unindu-se, boierii thrii i domnii strhini. Dar acum, ne§tiindla ce se poate a§tepta din partea lui Ipsilanti, §i nefiind du-merit asupra leghturilor pe care acesta spunea 1ntr-una cLle are cu Rusia, a chrei uniform 5. o purta inch fostul generalimparatesc, Tudor se feri a pomeni pe greci §i a chema uraneamului nostru asupra bor. El mai avea radejdea, ch ete-ri;stii se vor multhmi cu hrana, cu deschiderea drumurilor

cu tot fail de crutare din partea ronahnilor s,ti eh vor treceDunärea, ceea ce nu voia, nici intr-un chip Irish Ipsi-lanti.

Clpetenia thranilor olteni Mouse, apoi, drumul spre Bu-cure§ti la un Joe cii acel capitan lordachi, apargtor al inte-reselor grece§ti, care plecase din Craiova o data cu Samur-cau el stgtuse In cea mai bunä 1ntelegere cu dinsul; maimult Inca, Domnul Tudor" al thranilor no§tri intrase InBucure0i Impreund cu celalt chpitan de arnauti al lui Ipsi-lanti, Farmachi. Deci se Intelege lesne, de ce proclamatia

38725*

sa trimita

si

din 16 martie, care nu voia sä spuie nimic despre Eteriedespre generalul ei, infAisa pe acesti armiuti ea pe o partedin oa3tea cea mare de 16.000 de oameni a poporului. Ai luiIordachi §i Farmachi erau, spunea el, numai o aripti de oKlima' mare de oameni", care pornise spre Focsam, intr-unscop care nu se miirturiseste. In loc sä vorbeasea limpedede romfini si de scopuri românesti, Tudor, foarte incurcatacum inaintea beizadelei, a generalulni, a eomandantuluiunei armate pe care o credea mai mare decit a lui, Tudor,

fárl nici un rtispuns din partea turcilor i eu totul ne-sigur intrucit priveste pe boierii din ocirmuire", pommies-te doar binele de obste" si crestinescul norod, ce este por-nit numa pentru dreptate".

Machedonschi, intrind in Bucuresti CU 200 de oamenibine gUiti, se opri o clip in margine, Hugh' Cis-

meana lui Vodl Mavrogheni, la none tipografie privile-giat6 a lui Topliceanu i Clinceanu, din vremea lui Caragea.El dAdu de stire despre sosirea sa lui Sava, care intariseatIt Mitropolia, cit si minastirile Rada Vod i MihaiVodg,deci tustrele dealurile ce stgpinesc Bucurestii, i astepta sàvadti ce se va petrece. Ai lui Tudor stràbàturá orasul i mer-sera' la casa de tail' de la BAneasa, a lui Nicolae VAarescu,unde se asezg. lag6rul. Aiei fura chemati breslasii ca sà afleporuncile poporului".

A doua zi, Tudor li racu intrarea ca un domn. Domneas-era infalisarea, domnesc steagul albastru cu vulturul ;

domneascg Inalta podoabá a capului, un i1ic cu fundulalb; numai hainele, mantia Ii erau de t6ran, de oltean, decomandir al pandurilor, asa cum le purtase si In vremea

cu turcii. Avind dup6 dinsul o mie de oamenialesi dintre ai sqi, el voi sil mearg6 la Radu-liodà, apoi laMitropolie, dar intimpira poduri rupte sau detunaturir6z1ete de pusti.

Sava era ho-tdrits5. mi porneascg Impotriva nimnui, darnu-si dea cetatuile hi nimeni. Astepta poate pe Ipsilanti,

pentru a i se supune, astepta poate pe Scarlet Veda', pentrua i se lachina, astepta poate pe turci pentru a le cere ra's-plata credintei sale foarte Indoielnice. Poate, iauii, el

383

gi

Moat

calari,

ca-i

razboiului

s'.1

n-astepta pe nimeni. Dar peste citeva luni, in ziva de 7august 1821., dupa ce Sava ajutase pe turci, ce se dovediserAcei mai puternici, in necrutatoarea urmArire i ucidere arasculatilor, fara s-o astepte, moartea veni asupra-i i asu-pra neferilor s.i prin sabiile i pustile lui chehaia-bei, loct,ii-torul pasei din Silistra. Cum se intimpla adesea, si cumin-tele avu soarta nebunilor, desi ceva mai tirziu.

Deci Tudor se apz i. in casele Zoitei Brincoveanu, vaduvalui Manolache si mama Banului Grigore: stapina era, cufiul ei, la Brasov, unde muri la 20 august, asa Yuen intin-sele inaperi, intr-adevar potrivite pentru locuinta unuidomn, erau slobode. Zidirile erau necontenit inconjuratede panduri ti;i de sirbi, si la portile lor pazea o straja inze-cita. Indata venira la dinsul lipscanul Manoli Gugiu, dinpartea negustorilor si din partea clerului Walt si a boieri-mii, vorbind indemnator i sfatuitor. Vl *Mica Iiarion, carede acum statu necontenit in preajma aceluia pe care-1 asi-gura de o prietenie deplina. Doctorul grec Christaris, unom foarte aprins, ii tot rodea urechile cu indemnäri de a seuni cu grecii, fiindca rostul aminduror popoarelor ar fitotusi aceIasi.

Sub inriurirea lui Ilarion, desigur, se luara masurile dela 20 martie, care arata o noug Indreptare In purtarea luiTudor. Pe deoparte, bucurestenii, toti, frä deosebire detreapta,erau Inca o data lAmuriti asupra pricinilor miscarii lui:pierderea privileghiurilornoastre i jafurile cele nesuferitecare le 'Mimea fratii nostri". Too trebuie sa se uneasca incuget i fapta cu acestirazbunatori ai vechilor nedreptati, cares-au strins in jurul lui. Fratilor", striga el in cele maicalde cuvinte pe care le-a scris vreodata, fratilor, citin-ati lasat sa se stinga in inimile dumneavoastra sfintadragoste cea catre patrie, aduceti-va aminte, ca sintetiptirti ale unui neam i Ca cite bunatAti aveti, slut raspla,-tiri din partea neamului care stramosii vostri, pentruslujbele ce au facut... SA uitam patimile cele dobitocestisi vrajbile, care ne-au defaimat atlt, Molt sa nu mai fimvrednici a ne numi neam. Sa ne unim dar cu too, mici §i

389

mari, i, ca nif)te frati, fii ai unia maici, sa lucram cu tatiimpreuna, fiecare dupa destoinicia sa, pentru cifttigarea §ina§terea a doua a dreptatilor noastre".

0 a doua proclamaie, &Are tarA, Om a lag sa se1n4revadd, in chip de tot nelamurit insa, acea luptà cu tnrciipe tare vlildica Ilarion o dorea, ri ca prieten al ru§ilor, §ica eterist: pe care (dreptati), §i de nu le voi vedea dobin-dite printr-acele destoinice cuvinte, care s-au Mcut cunoscutepind acum pe unde s-au cuvenit, vd frigaduiesc suflete§te,ca. se vor dobindi negre§it prin vdrsarea de singe impotrivavericaraia vrdjmaf se va ardta cdlcdtor acestor dreptdti, de careintli voi aveti sd vd bucurati". Dar e adevarat §i aceea, caboierii care erau rama0 in du§mAnie cu mi§carea tArdnimiichiar i grecii, puteau lua aceste cuvinte asupra bor. Pinaacum niciodata Tudor nu artitase, c ar recunoa§te altdputere decit a dreptAtii, a lui Dumnezeu §i a imparatuluiturcesc. Acuma lug, el mArturise§te cA, viind la Bucure§ti,s-a incredintat ca se afld §i multi patrioti boieri intruasemenea bune cugetAri, cu ale norodului asamanate", §i,deci, recunoa§te vremelnica stapinire a tririi" i fagaduie§teCa va cere o0enilor sai a se supune acelor orinduieli, cevor ['area intr-adevAr folositoare patriei gi de mare ire-buintd ob§tiei norodului". Sätenii sd se supuie §i ei isprav-nicilor, birnicii sil plateascA ddrile intirziate pe februarie§i martie, precum §i lefile de cloud luni, §i sil se dea §i mezil-haneaua, banii pentru pote. Cine vrea sa fie scutit, adaugeel insa, are un mijloc sigur: sA vie la el in tabard, in mijloculpoporului" luptator i rasplatitor, sà alerge intre ost*isupu§i armelor izbavirii. Un indemn care a rásund in zadar,caci, deaproape §i dedeparte, pe fiecare zi cete-cete venire'sä se alipeasca la acea adunare a norodului", care se inchi-na acum insa Ocirmuirii boierilor patrioti.

Cine erau ace§tia, patriotii", se vede din jalba pe careei o trimit, la 18 martie inca, tarului. Gasim intre ei boieribatrini, fo§ti prieteni ai lui Pinis, Grigore Baleanu, cdrturarde greceW, dar sprijinitor al invdtamintului românese §iacela care tipAri mai tirziu Povatuitorul" dascAlului Lazar,Al. Nenciulescu, om lini§tit §i de ispravd, Nicolae We5.-

390

rescu, Alexandru Filipescu zis Vu lpe, care ctiltitorise in Rusiaavea o dragoste pentru tot ce venea de acolo, altfel

un om usuratic si iubitor de uneltiri si de pliiceri ii altii.IscAlesc apoi grecii Mihail sau Mihalachi Manu, cumnatuldoamnei lui Scarlat Vod6 Callimachi i Alexandru Vilara,acesta din urma un istet invirtitor de rostu.ri. Cu totii aratdin acea hirtie crttre imprtratul, di tot rtiuI vinede la cruzii gospodari turco-fanariotd", care n-au tinutseam6 de sfaturile cinstite i iubitoare de oameni ale consu-lilor rusi, ci au despuiat tam., asa Inca cei mai multi dinbirnicii Olteniei au fost siliti a se rtiscula, nemaiputindsuferi nedreptele i neomenoasele cereri i pltiti". Ei setemeau de apropiata 115Ni-dire a turcilor i cereau orinduireastrtrilor tulburate ale ttirii prin acea intrare a rusilor, pecare o dorea si Ipsilanti.

.5i Tudor stia ca Iancu Samurcas a sosit la Rahovacrt indeamnti pe turci sti-i dea ajutorul pentru a-si lua inprimire Scaunul din Craiova. Dupti poruncile sale, SolomonIrtsat dincolo de Olt cu un numiir destul de mare de panduri,care ridicaseri i steagul tricolor: ros-albastru-alb, se In-chisese in mintistirea Jitianului lingit Craiova. El trebuianumai sit pastreze buna rinduialrt, sit ajute pe ispravniciinumiti de popor", dar s'a se fereascil de orice ciocnire cuoamenii imp5ritesti. Inaintea lor el are datoria de a seretrage la munte, unde se adunase tot ce era de nevoie pentruo indelungatit asteptare a lucrurilor.

Deci o astfel de cerere ca aceea &Are rusi ar fi putut fifa'cutti cu stirea lui Tudor. Legatura intre dinsa spiritulcel nou din proclamatiile Domnului" trtranilor, o MeuseIlarion. El pusese laolalta oamenii cu firi si scopuri asade deosebite ca razbunAtorul lungilor suferinta ale romanilordin sate si aprtritorii neap6rati ai vechilor datine de strin-gere a tuturor drepturilor i plticerilor in mina citorvaoameni rara rdspundere. Prin viclenia lui crezuri o clipaat se pot intelege supusul credincios al imparatiei turcesti

cei care erau deprinsi sa caute toata indreptarea i ming!.ierea de la cei foarte man i foarte mincinosi de la Peters-burg.

391

mdria-sa

gi

gi

gi

Care eratt insä adevAratele ginduri ale lui Tudor, putem satim dupá scrisele lui Udritzki, cancelarul Agentiei aus .

triace, care merse la dinsul in ziva de 22 ale lunii gadin tovarásia lui Ilarion si a medicului eterist Christaris,amindoi sfatuitorii cei rai. Spuindu-i-se lui Tudor ca rusiiIi osindesc fapta i ca turcii vor trece Dunarea pentru aface liniste Irnpotriva oricaror tulburatori, el raspunse

scurt, ca de obicei, ca n-are nimic Impotriva turcilor, ci ca s-a ridicat numai pentru drepturile poporuluiInealcate de fanarioti, sub inriurirea unor boieri de aici".Sirbii, care traiesc cu romanii in necontenitil IntelegereIn bane legaturi de prieteni0, au filgaduit sa-I sprijinela Poarta, si aceeasi asigurare i-au dat-o si prietenii ceare printre turcii serhaturilor. Eu nu fac razboi cu Poarta,slut tot supusul ei, impreuna cu intregul neam romanesc,si de aceea md voi retrage pretutindeni, dar voi cere tare resta-bilirea drepturilor Tara Romdne.sti, rugindu-ma de puternicamijlocire a imparatului Austriei. Dar urmil el trebuiesa-ti marturisesc curat, c deocamdatd inaintarea unui Corpde oaste greceascd sub comanda beizadelei Ipsilanti md punein cea mai mare incurcdturd, caci nu stiu pe ce temei sasprijina aceastil adunare de Wire, si totu,si n-a.s voi sd striccine ,stie ce planuri tainice ale unei Puteri mai mari. Deaceea am inclemnat pe beizadea Ipsilanti sa' stea afara dinBucuresti, pina ce-mi va fi dat dovezi ea e in adevar impu-ternicit la fapta sa de o Putere mai Inaltrt, caci nu sint delac gata a vdrsa pentru Tara greceascd singele romdnilor §i alucre printr-o purtare neinteleapal §i pripità pentru pagubaneamului meu".

Cap. V

INTELEGEREA CU BOIERII

Tudor si chemase pe mitropolit. i pe boierila o intelegere, pentru a scrie iarasi la. Poartil a trimiteo deputätie, cerindu,i, ca si mai demolt; un comisar impara-tesc spre cercetare.

392

si-1

linistit §i

si

§i

Se Mouse, In adevar, odata, pe la Inceput, nu faraamestecul lui Ration vi un plan de orinduire a Orli,care trebuia Infativat spre Incuviintare turcilor. El nu e niciintreg, nici luminos, ci injghebat ava cum puteau sa fetanivte biei oameni necajiti carora le ajunsese cutitul la os.Se poate s5. fie acelavi care se aratase, Inca de pe cind Tudorse afla in Oltenia lui, mijlocitorului din clipa cea din urma,Constantin Samurcav. De la inceput pina la sfirvit, se.vede,in felul amestecat cum e alcatuit, In avezarea unor lucrurifoarte mari pe Hugh' unele de tot mici, In rinduirea impreunaa nevoilor celor mai vajnice cu dorinti trecatoare, aproapenelnsemnate, care puteau lipsi, slabiciunea de cugetare aunui om care avea darul vi puterea, dar caruia imprejura-rile nu-i dadusera lumina, Incercarea, putinta de a cintaridupá cuviinta oamenii §i imprejurarile,

Se cerea ca domnul sa educe.' numai patru boieri greci,de cei ce stau pe linga el (porter, camarav, ca dinminastiri sa iasa calugarii greci, afera doar de cei batrini,ca din veniturile clerului sa se fad vcoale, In care sa se Inv*

aceasta se spunea pentru a maguli pe turci vi limbaturceasca. Masurile lui Caragea, atit de adeseori osindite,cu privire la biruri sa fie statornicite pentru totdeauna,caci ele ar fi bune; dar din vase dijme doua sa se inlature,iar celelalte patru sa se stringa in sferturi. Prin oravesä se plateasca ava cum se facea sub Constantin Voda Ipsi-lanti: lucrurile de mincare sä nu se mai vinda dupa placulprecupetilor, ci numai pe pret hotarlt. Vami B5. nu maifie decIt la hotare, vi la Dunare sa mi se plateasca nimicpentru cel care ar trece in Turcia; vamevii sa aiba leafasigura, zece lei pe zi, vi tariful sa fie ca sub domnul de bung.amintire Alexandru Voda Moruzi. Dregatoriile vi scaunelearhierevti sa nu se mai mail la mezat; oricine sa se inaltedupa vrednicia lui numai. SI .se imputineze numarul jude-catorilor de pe la dicasterii vi sa. ii sa scada leafa ; platapentru facerea hrisoavelor sa fie mai mica, pentru anu se lngreuia ava de mult 1mpnicinai. Capitani sa nu maifie prin judete, preeum nici dregatori de-ai Camarii, careslut o pricina de apasare a poporului". Sa nu mai ramIie

393

9.a.),

Companii de negustori, nici privilegii de negot, iar me§teriisaraei sd fie crutali, ca §i. strainii, care la inceput nu vorplati bir; nici pastorii din Ardeal, mocanii cu oile, yenitide peste munte, sa" nu mai fie suparati. Podurile, adicbirnele de lemn, care acopereau stradele din Bucure§ti,sr' nu se mai pia teasca din banii cule§i In toata tarn, ci numaidin veniturile vamii domne§ti. Trasurile aurite, islicele,cu care trufeau atitia, sri nu mai fie ingaduite decit domnilortti ruhedeniilor bor. Se alegeau apoi de Tudor un numar devinovati pentru pacatele trecutului, F,;i se cerea ca ei sa. seinItil ure §i sa se pedepseasca: ar, Mitropolitul va fi scos,nefiind ales cu invoirea poporului", §i chiar surghiunit,iar in locul lui (sufla Preasfintitul Ilarion) sa se aleaghall ul, pe eare-1 vrea ob§tea". Acest punct a trebuit insalasat la o parte din cererile de la Bucure§ti, care erau sitfie isealite §i de ptirintele Dionisie, precum §i alte cereriau trebuit sa fie parasite sau schimbate dupit imprejura"rilenoi. Neamul lui Alexandru Vodri. 5u1u, domnul mort de curind,sg fie inlaturat, ca §i skigilelui,fiindcu totii ucigasi §i hoti".

I3ibica, un boier oltean mai in virsta, stolniculViirreanu, din acelea§i parti, care au ucis poporul, sa fiesurghiuniti pe zece ani. Sarnerl Hagi-Ienu§, un bogatnegustor din Craiova, s'a fie i dinsul gonit. Belu nustim care din boierii cu acest nume sit fie dat in iudecataasprA. Alecu Vilara, In sfir§it, grecul ajuns boier mare §iun oarecare stolnic Chiriac sa nu fie primiti in viata lorla dregtitorie, pentru cite le-au savirsit. Vistieria 8it plateascatoatti cheltuiala o§tilor lui Tudor. Sit fie de acum inainte,in locul strainilor din straja, 4.000 de panduri §i numai200 de arnauti pentru apararea Orli, pentru podoaba ora-§eIor, apararea hotarelor §i paza de boale; ei nu vor fi bir-nici, ci vor primi leafa din venitul minitstiribor. Pentru sine,Tudor prevede acestea: Slugerul Tudor Vladimirescu,care e privit de tot poporul romAnesc ca un binefacator §iun pilninte, sii fie ales i rinduit ca'petenia §i cirmuitorulnostru, spre a fi cu grija, impreunit cu alti frunta§i, la bineledinlauntru §i dinafara. Told cei ce sint cu dinsul, trebuie

394

Carninarul

srt slujeascit poporului si irii, i deci sti nu dea Hr. Ei BAfie cinstiti de Ocirmuire i multtimiti in cererile Mr". Acestelucruri sa fie scrise in hrisov, intArite de PoartA, incuviin-tate de imparatul ocrotitor, i orice domn non va fi intim-pinat la Duntire de trimesi, care-i vor cere mai frith sit pri-meascA aceste conditii i apoi Ii vor liisa a trece vadul.

Acura insA, Mitropolitul si Vilara erau in Cirmuirea rem-noscuta de Tudor, i, cum am spus, atitea din gindurile

madejdile cele vechi furA, neaparat, parasite.

Sava incercg srt opreaseA aleatuirea acestui non guvern,in care Tudor trebuia sa fie irnpreunti cu boierii. Cind vis-tierul Alecu Filipeseu veni la Mitropolie sa vorheascia asupiastArii celei noi a lucrurilor cu Dionisie Lupu, el gtisi port ileinchise; straja-i dAdu rAspunsul eil Sava nu va da Mitropolia.si pe mitropolit, decit in miinile lui Ipsilanli.

In seara aceleiasi zile, o ceata de eteristi lurk in stapluireminastirea intAritai a mitropolitului Antim, in mijloculorasului. Indata venirti din Pioiesti (unde SP afla inch' dela 1.9 ale lunii, insusi Ipsilanti), Iordachi, Ghenciu,eapitanii arnAutilor, i traserit drept la Mitropolie, deasupraclidirilor careia fu ridicat atunci intiia data steagul Eteriei.Astfel se vestea tuturora, ca eteristii greci inteleg sit aibilstapinirea asupra orasului, iar nu Tudor, care nu-si aflagaLda in nici o minastire, in nici un loe intArit, ci trebuiBA rimiie la Brincovenita, primind oaspetii la prietenulsau Lipseanul Gugiu, in hanul 5erban Voda.

Ocirmuirea, care totusi voia mai bine pe Ipsilanti, neamulde domn, decit pe mojicul din Mehedinti, trimise (loci laTudor p e Vilara i pe tinarul boier Herescu. Ei 11 instiin-tarA, cii boierimea nu poate merge intreaga, dar ea unulcite unul boierii vor veni sa-I vadA, far& a-1 recunoaste clectipetenie a tarii; fireste frig, cA se poate duce el insusiin mijlocul lor pentru a lua parte la sfaturi.

Negocierile urna totusi mai departe, i astfel la 23 martieboierii se strinseripentru a lua o hotarire cu privire la Tudor,in casele spAtarului Grigore Bileanu. Mitropolitul, care

395

Mihail,

ei

stRuse un timp pe ginduri si nu cutezase sa.' rgspindeasciiscrisoarea lui Pinis impotriva Eteriei, avuse de ce s6-sischimbe intrucitva p6rerile, care se indreptau mai multdup6 frica de rusi: el primise in sfirsit un pachet de laConstantinopol, care cuprindea osindirea faptelor luiIpsilanti si afurisenia aruncatel de patriarh asupra tuturorrilsculatilor, precum. si o scrisoare a lui Scarlat Vod5..

Girantul consulatului rusese ii amintea, tocmai in aceazi de 23 martie, ca.' el nu si-a Mout datoria de a da in vileaginstiintarea aceea lui Pinis, si ii intarea incelodatä, ca nicinu poate fi vorba de o sprijinire a tulburgtorilor linistiiin principate" de catre Rusia, care s-ar fi invoit chiar laintrarea ostirilor turcesti pedepsitoare.

Atunci Dionisie rupse in sfirsit legtiturile sale de pinaatunci cu grecii si ceru s'a fie dus la adunare. Iordachi sitovardsii sal 11 petrecur5. acolo cu cincizeci de arnauti. Boieriise unira pentru a recunoaste ca pornirea dumnealui slu-gerul Teodor Vladimirescu nu este rea si vatamatoare,nici in parte fiecaruia, nici patriei, ci folositoare si izhavi-toare", cã el a fost primit cu bucurie in capitala rdrii si cäei jura a nu cugeta impotriva vietii si cinstea dumnealui".

Printr-o plecata scrisoare a tuturora Poarta fu Instiintatà,in acelasitimp, de sosirea lui Tudor si a multimii de pe lingtidinsul, venitA cu lacrime de umilinta, imbracata In yes-mintul jalii", si de scopul eel bun de inviere a vechilorprivilegii pe care-1 urmareste aceastá pasnica miscare aunui popor nedrepatit si siirleit peste masura. Peste citevazile (29 martie) acest arz, aceastà jalba porni la Constanti-nopol, si iar6si boierimea intreag rugg pe ambasadorulrusesc de acolo, Strogonov, sä stAruie pentru a nu se trimiteclti turcesti, care nu pot avea nici un rost, ci mai bine ase asculta cu bunfitate dorintele supusei raiale din TaraRomaneasca.

A doua zi dup5. aceasta, se trimitea, in al treilea rind,si o jalba ctitre tar, impreungt cu o scrisoare ciltre consululPinis, adápostit in Ardeal, care plea peste putin la Lay-bach s6.-si fad darea de seamä atre sapin. Se adaugi chiarorugaminte catre comandantul ruseso din Basarabia, genera-

396

lul Wittgenstein, puindu-i in vedere, ca cete de turci raz-bat prin vadul Calafatului, en Caimacamul Iancu Samurcas,iar altele prin Daia de catre Oiurgiu sau prin Calarasioica singura nadejde a 1,arii e sa se vada umbrita de aripilevulturului Imparatesc".

Ce puteau crederusii despre aceste acte, se intelegelesne:ei puteau trece en vederea recunoasterea de catreboieriibucuresteni a dreptatii rascoalei lui Tudor care nu eatinsa totusi nici printr-un cuvint in chernarea care Wit-tgenstein, dar ei trebuiau sa se umple de mlnie auzindca s-au trimis, ca se trimit necontenit rugaciuni catre Poarta.Mai tirziu, Mitropolitul a primit, lnadevar, pentru aceasta,pentru un asa de mare pacat fata de pravoslavie, cele maiaspre mustrari.

hca in ziva de biruinVi de la 23 mart ie, cea mai insemnatadin fpibreda Domnie" a lui Tudor, Udritzki vazu a doua

pe acesta care-1 chemase in camara la Gugiu. Meisosi Tudor cu 500 de calari dupa dinsul, avind alaturi pecapetenia sirbilor i bulgarilor sai, Hagi Prodan, care eraprivit atunci ca prietenul lui cel mai deaproape. Tudor ceru

vada nota ruseasca ce sosise Mitropolitului. El lntariodata c. e de partea turcilor, arata apoi Ca a primit stiride la spionii sai n tabára Jul Ipsilanti; astfel a ajuns a sti,cà acesta n-are ostasi sau tunuri impaatesti, cum se lauda.Asa fiind, spuse el hotarlt.fard o mai bund incredintare, cdaceastd intreprindere a lui Ipsilanti s-a fdcut cu Qoia,ci ajutorulCurtii rusqti, nu voi putea niciodatd merge impreund cudinvul".

Aceasta politica fu urmata si mai departe. La 12 apriie,pasa de Giurgiu era rugat sa trimita un cercetator pentrua se incredinta de adevarul spuselor sale, ca e ascultatorfata de dregatorii Imparatesti: sa vie un efendi de cei maideaproape credinciosi ci supusi ai Inaltimii sale, care sastie ori greceste sau remaneste de av fi putintV. Sevazura tabikra Jul de mai mul te ori turei de la serhaturi,dintre care unii se Mean ca yin pentru afaceri, dar de fapt

397

oarA

poloin

et

adunau *Uri despre starea rii i rostul acestei ogtiri deOrani. Tudor merse chiar ping acolo, !mit lntiin. peCaimaeamii lui Callimachi, adgpostiti peste Dungre, ciise pot intoaree in toata voia, gi la Bucuregti, gi la Craiova,aducind chiar cu dinii, pentru siguranta lor, gi ping la omita de turci.

Dar turcii nu raspunserg; in Constantinopol ei se incliirit-niceau sg punti la un loe pe Tudor i pe Ipsilanti, in serha-turile dungrene ei spionau i pindeau, agteptind pOruncade ngváltre rikungtoare pe care Strogonov, pentru intereselepoliticii rusegti, se lupta din rtisputeri 8-0 opreascg.

CARTEA

SCADEREA I CADEREA LUI TUDOR

Cap. I

SOSIREA LINGA BUCURE$TIA LUI IPSILANTI

Lupta cu turcii n-o dorea nici Ipsilanti.El fusese bucuros cii Rusia, taggduind orice amestec i oricebungvoing pentru rgscoala lui, 11 indemna numai sg seopreasca, mingiindu-1 cii prin mijlocirea ambasadorului eila Constantinopol grecii ar putea artite plingeriledorintele, care s-ar putea sg gi fie ascultate. Inca de la 14manic el se declarase foarte multumit cu aceastg mijlocire.Pentru aceia stritu el sriptilmini intregi de zile in nemigcarela Ploiegti, tiind in loc i pe Caravia, care, in frunteannain-tagilor, se agezase, inaintind pe sub munte, in tabtirti laTirgovigte.

Comandantul eterigtilor primi insh de la Strogonov unrtispuns care-1 ficu sii doreascg a cunoagte indatg i prinel insugi gindurile lui Tudor. In ziva de 27 martie, dare

398

gi

III

stji

amiazi, Constntin Duca, un grec din Moldova, si NiColaeIpsilanti, fratele generalisimului, se ivira cu cincizeci decalari In preajma Bucurestilor ; alti 500 de eteristi veniraspre seara. Beizadea Alexandru era, in acea zi, la VarastiIn Ilfov, din jos de Bucuresti, cu o mie de ostasi si treitunuri; abia a doua zi sosi i dinsul numai cu un mic alaide Insotitori, si se aseta in tabara greceascil de la Colentina,uncle era easa de Ora a banului Grigare Ghica, pe atuncifugar in Brasov. Nelinistea cuprinse pe bucurestenii strinsiIntre douà osti. Boierii intelesera ea a sosit clipa cea grea incare trebuie sa faca alegerea hotaritoare. Din partea lui,Tudor se ferea sa dea ochi cu lpsilanti; el se temea chiarpentru siguranta lui, daca ar mai raminea in Bucuresti,Deei, Inca din ziva de 29, el iesi din casele Baleanului,uncle sedea acurn, si se duse intre pandurii sai, la minastireaCotrocen i .

In oras se Meuse, Inca de la 23 martie, sub ocroi irea luiSava si cu Ingaduirea lui Tudor, sfintirea steagurilor Ete-riei, i un mare alai de eopii de scoale strabatu stradele.Inca inainte de sfirsitul lunii se intorsesera, apoi,dupapoftalui Ipsilanti, acei boieri batrini care lucrasera totdeaunacu Pinis i erau In sufletele lor partinitori ai Eteriei: Dink uGolescu, Rizu, Manolachi Florescu si aiii, pe cind, cu ozi inamte de sosirea acestora banii BrincoveanuVdcarescu si multi alti boieri pirau guvernului austriacsi pe Ipsilanti i pe Tudor si cereau sa li se ajute tara nenoro-cita de amindoua rascoalele pradalnice. Duca veni chiarde la Colentina in Bucuresti, fticu cvartirul in casabogatului Vistier Filip Lens.

A lost Tudor la Ipsilanti, precum credem ca a fost Sava?I-a sptis el ca drumurile lor, care s-au intilnit pina atunci,trebuie sa se desparta de acuma? Ca, desi crestine i ortodoxeamindoua, Tara Ibmaneasca e a romanilor, iar a grecilorGrecia? Udritzki, de la care avem cele mai bune stiri, nuspune nimic despre o astfel de vizitti, i dupa niarturiileinteresate ale grecilor, dupa vechile amintiri sterse alepandurilor nu ne putem lua. Tudor se ferea sa nu se arate

399

si-si

Ghica,

e una cu grecii; de aceea plecase la Cotroceni, indata dupavenirea lor. i, chiar In ziva sosirii lui Ipsilanti, un nou arzde supunere pleca din miinile lui catre Imparatul din Teri-grad, Tudor trebuia sit tie i prigonirile, uciderile grecilorin Capita la turceasca i toata trezirea patimasa a turcilor,care so petrecea sub ochii lui Strogonov, fara ca acesta sase amestece, rip cum erau deprinsi demult sa se amestecepentru crestini, diplomatii Rusiei. Zvomil de intrare Intara a turcilor din Giurgiu, Silistra, Braila se Intarea pefiecare zi, si nu era deci atunci vremea de Infratire cu bei-zadeaua Ipsilanti.

Venind la Bucuresti, comandirul" grecilor avea i scopulde a atringe ceva bani. El ceru boierilor, care-1 vizitaseracu putin mai inainte pe Tudor, sa-1 Imprummte cu nu maiputin decit 2.000.000 de lei. Cerea atita, ca sa capete ceva.Silind si ei pe altii sa scoata pungile, eteristii capatara100.000 de lei de Ia preoti, iar de la evreii Bucurestilor20.000 altii.

Totodata beizadeaua Intrebuinta tot prestigiul numeluisau, al uniformei pe care o purta, 066 se zicea i acum, desisters din cadrele armatei tarului, general rus, el intrebuintatoate legaturile sale de familie caci stim ca marna-sa,doamna lui Constantin Ipsilanti, era o Vacareasca pentruca sa Instraineze pe boieri de acel boiernasi, de acel cioceirazvratitor care, puindu-se cu de-a sila In fruntea lor,Ii luase apucaturi de domn. Ipsilanti vedea bine acuma,ce scopuri urmareste pandurul plata cu otteva luni Inaintedin Casa Eteriei. El cauta deci sa-i sfarme toate legaturilestatornicite cu multa greutate, pentru a-i 1nteti apoi la ras-coala ostasii si a-I prinde la urma, a-1 nimici fara nici oprimejdie i nici o Incordare.

Ajutatori Intru aceasta era sa aiba' destui. Toata clicalui Pinis trebuia sa-1 ajute cu credinta. Dintre boierii pecare Tudor Ii aflase in Bucuresti, destui 1si plecasera capulnumai ca sa nu-1 taie sabia. Bulgarii, sirbii din oastea luiTudor tineau mai bucuros cu grecii, cleat cu acesti taraniromani, care se Inchinau turcilor; gospodarii" Machedon-

400

ca

schi, Prodan, Alexandru erau doar din tineret,ile lor deprinsicu acest singur mestesug, vinatoarea de pagini. In sfirsit,Ipsilanti, care rasa asa de largi friiele jefuitorilor din oastealui, putea a lege prietesug trldator cu aceea din capitaniilui Tudor, care intelesese numai ca se Incepe un mare raz-boi de dobinda, o haiducie mai cu virf, decit toate cele cese vazusera pira atunci si care trebuiau sa Inteleaga acum,ca sub aceasta capetenie nu se Incape alta prada, cleat aceialuata, cu jertfirea vietii, de la dusmani.

La I-iu, aprilie zvonurile despre o trecere a ostilor impAra-testi de la Dunare se Int:drill intr-un chip asa de Ingrijitor,incit Ipsilanti, care nu voia sa se beta, cleat atunci cindorice altà nadejde i-ar fi stins6, parasi tabara de la Colen-tina si se indrepta spre TIrgoviste, unde fãrá zgbavasalahorii incepura a saint sarituri si a Intari vechile sfarama-turi de ziduri din vremea lui Sinan si a lui Mihai Viteazul.El chema pe boieri sa vie cu dinsul.

Cap. IITUDOR SI BOIERIMEA C1STIGATADE IPSILANTI

Pribegii Intorsi de la Brasov lucrasera asade bine, incit In aceeasi zi, de 1-in aprilie chiar un alt arzse trimise care Poarta, cuprinzInd ir4tiintarea, ca toatecele spuse pina atunci nu trebuie tinute In seama, caci cir-muirea din martie s-a supus numal puterii, precum slutsiliti, si acum Inca, ei sa se supuie. La 2 aprilie era gate deplecare si Mitropolitul, care Incarcase i moastele Sf.

si episcopul de Buzau, i o mu1ime de boieri. DarTudor nu le dadu voie sa.porneasca, stricindu-i toate soco-tellle si sprijmul cel nou, ce abia capiltase cumulta truda fat& de turci. Dna' Baleanu, cu ginerii sai,Nicolae Vacarescu si Herescu, se putu streaura, mitropo-litul fu Inconjurat de o ceata de bucuresteni, care-1 silirasa se Intoarea inapoi. El se induplecl atunci s namlie, darIi arata dorinta, ca Tudor s'a fact)", si el ca Ipsilanti i sa

40126

Domi-trio,

nimieindu-i

nu puie pa nimeni in primejdie prin sederea lui WA rostla Cotroceni.

La toate aceste preschimbAri si uneltiri, Sava, sigur dearniiutii lui, nu se amesteca, asteptindu-si ceasul unei rAs-platiri pe care n-o bö.nuia asa de grozavA, cum s-a doveditpe urmA.

Dar deocaradat'A, Tudor nu voia 86 plece, radAjduindInca intr-o buna intelegere cu turcii, care ar cruta o taràasa de incercatà de jaful unor osti, ce IngramAdisera de atitatimp dorinta de rdzbunare. La 6 aprilie, el puse, cu Ingd-duinta lui Sava, o suta de panduri la Mihai Veda, la 7el aseza alta ceatA---fn grAdina, inconjuratà de ziduri tari,a logofatului Be lu, pe drumul Giurgiului. Mai tirzia siMitropolia, biserica Antim, primirà strAji de panduri. 5ila Cotroceni lucrau salahorii neobosit pentru sAparea deanturi, care trebuiau sA asigure pe bucuresteni si sg-i im-

piedice de a se imprástia. Sava rAmase numai cu movilaRadului Veda si cu puternica minAstire a Vacarestilor.StrAji fura trimise la Vadurile Argesului si Sabarului, peunde trebuiau s'a vie nAvAlitorii. Pe cimpul Cotrocenilorse vedeau zilnic pandurii miscindu-se in deprinderea mus-trului" rusesc si tunarii se obisnuiau a tinti cu cele saptetunuri mtirunte pe care pusese mina oastea tdi AneaseA.

In sfirsit, in ziva de 9 aprilie sosi la Gostinari, InVlasca, un anume Caminarul Alecu, trimis de caimacamiilui Scarlet Vodd pentru a vedea oficial, care sint cererile tArii.La 11, el vázu pe Tudor, si acesta-1 trimise la mitropolitsi la boieri cu un frumos alai de 400 de panduri. Inca o data,el voia sA se cearà un comisar turcesc, pentru a se cercetatoate incAlcilrile si suferintele, care fuseseiä indreptAtire amiscririi lui. Pnntru inflict data el cerea sii nu mai fie Domnigreci. Boierii Irma, care nu mai erau acuma in acceasi starede suflet Ca In martie, se impotrivirA la inceput, apoi eise plinserA IncA o datA, cA li se face silA, si la urna dartiscAlituri, care nu mai puteau avea nici un pret.

Neintelegerea sAmAnatA de Ipsilanti intre Tudor si boie-rii legati cu jurAmint de dinsul se inatase acuma asa de sus

402

incit era v6zutä pentru aricine. Iarg§i se preghleau de luga.inspre ora§ele stApinite de eterik;ti, Tirgovi§tea i Cimpu-lungul, mitropolitul Filipescu-Vulpe, Nenciulescu, Slfiti-neanu. Atunci Tudor fu silit s strAmute pe ace§ti frunta§iai eirmuirii in casa de la Belvedere a Gole§tilor §i sà-i roagea nu ca'uta sa" mai iasii de acolo, crici se vor lovi de pu§tilestrAjerilor sài. Si, in adevar, cind la 27 aprilie, Sava, luind170 de oameni cu dinsul, porni spre silita locuinta de cin.ste a mitropolitului, acesta cäpatil in§tintare di se vorintrebuinta cele mai aspre màsuri fatá de oaspetii lui Tudor,dacä Sava va incerca numal st patrundti cu mai mult decitcinci oameni. Sava OM aceasta la timp §i se retrase.

Cap. III

ULTIME FRAMINTARI

Pa§tile, care cazura In acel an la 10 apri-lie, trecurrt in IiniØe, §i cu acest prilej de sarbgtoareTudor §i Ipsilanti impra"§tiarä proclamatii noi.

Capetenia grecilor fágaduia lucruri mari: constitutie,libertate a täranului, toate lucruri pe care el, prin legaturilesale, ar fi in stare sa le aducá la:implinire. In acelaqi timp,el punea instt un bir greu, cerind zece lei de fiecare lude(unitate de contributie), §i un cal pentru oastea sa, pe dea-supra.

Cit despre Tudor, el amintea §i acuma, cà nu e decit uncredincios al imparatului, care s-a ridicat pentru a-i aprxrade suferinta raiaua nenorocitil.

Silintele de Impticare intre cele doul c'apetenii de qtirifura putine §i slabe. 0 solie a lui Machedonschi de la Tudorla Ipsilanti nu putea sà aibä nici o urmare. Dar acest bulgardin Macedonia lucra §i astfel la planul de ucidere sau raticarde in15.turare pe altá cale a lui Tudor taranul, care cálcasejurämintul &au de eterist §i se intelegea acuma cu turcii.Peste citva timp, Iamandi, unul din cápitanii greci ai aces-

40326*

ei

tuia, trecea tatis in tabara libertAtii grecesti. Ipailantiasigura insA pe Tudor, ea. el nu cauta sA se amestece in him-mile

ci vrea numai sá i se trimita hrana de nevoie.Ruperea oricarei 1eg6turi de prietenie era acuma lies&

virsita. Ipsilanti scrisese la 10 aprilie, indreptindu-se Inacelasi limp catre Tudor si ditre cirmuirea ce se pastra peling% dinsul. Raspunsul vine de la Tudor singur, si el e dotoatá laniurirea. Tara n-a frigaduit nimic, si nu i se poateface nici o mustrare pentru asa-numitele calcari de ragadv-ialä. Omenia si placerea de a indatori, ce s-a vazut din partealui i ping acuma, vor urma totusi si mai departe. Dar jafu-rile, jignirile ce fac grecii nestapiniti, nu se mai rabda:ele au ajuns la culme". Nici o indreptAtire nu se mai poateeduce pentru asemenea purtari. Ce pot avea laolalta, inadevar, dacii Ce parte au sa astepte dacii din bunastare viitoare a elenilor? Tara noastra era slobodà si linis-ti1 5 sub ocrotireaunui impArat bun si se bucura din bielsugde privilegiile sale".

Si acum ce-au Mout grecii, care ar fi trebuit sà aiba macarrecunostintà i sA nu aduca 1ntr-o asa stare de ticalosie oar primitoare, pe unde asigurasera Ca vor numai sà treacal?

Zi'nic se cer lucruri cu neputinta de la un popor sarac".Deci Ipsilanti e rugat cu hotarire sà imprastie negura, carea inconjurat pina acum vorbele i faptele sale si s. arate,dacil sint, scrisorile tarului pe care le tot pomeneste. ler&ea voieste sà arate ea nu ineearca sa incalce asupra drop-turilor ocirmuirii, sa-si cheme ispravnicii greci ce a trimispentru stringerea birurilor noi (14 aprilie).

Patin mai tirziu, Sava, care voia BA' piece la vesteaturcii au ajuns pina la satul Belciugatul, ca dusmani, fuoprit t loc de Tudor. Vamesii greci de la Clineni furA scosiprin .scrisorile lui. Solomon, care se ridica fipre munte, càcise astepta treeerea Caimacamului cu turcii, primi poruncasA nu ingaduie pe eteristi a intra in mingstiri, pAstrinclastfel toata Oltenia pentru tovarasul au de luptit Ca sit'fie cu totul sigur de ostasii stii, Tudor deslacu in slirsit,pe straini, in numar de 600, puse de paza la Mitropolie,

404

i elenit?

cã

lard,

si-i

sub Machedonschi i Prodan. Sava fu lasat in voie sa-siplimbe zadarnic steagul alb cu Mistignirea pe stradeleBucurestilor, dar vase sute de panduri se adunaserd latabam de la Cotroceni, i vladica Ilarion insusi fu pus saslujeasca o ultima liturghie de multumita pentru aceasta.Alti 600 de tarani, caste curata roman.easca se asteptau incurind din partile oltene, izvorul luptatorilor pentru binelerornanesc.

Nu se poate zice ca Tudor a &amt., orbeste in prapastie.El a inteles si slabiciunea sa fata de turci, i incurcatura incare trebuia s se zbata fag de eteristi, i putinul temeice trebuia pus pe boieri. A facut tat ce se putea face de unom necunoscut, f5rg mijloace, Mfg adevarati sfatuitoriMfg sprijinitori trainici. S-a caznit din rasputeri stringalegáturile. i, desi era un indraznet, el n-a fost un nerabda-tor, un pripit, ci pin g'. la capgt a judecat toate cu multacumintenierece, cu multa intelepciune de om matur, deprins

cu binele i cu raul in viata. A chibzuit, a socotit, a potri-vit, nu. fara izblnda de multe ori. A dovedit c5. stie sacintareasca oamenii i lucrurile, c. prevede primejdia sise poate feri, ca nu calcg dec11. unde e sigur ca va intilnipamint statornie. Far a. a se lauda si a minti, ca ducmaniisai, el s-a pastrat mult5. vreme teafar, nevatamat, sigurpe el si oastea sa, deopotrivä. Dar o putere mai mare decitvointa lui ii tira spre pieire.

La jumatatea lui mai, cu toate protestarile repetite alelui Strogonov, care voia s scape intr-un chip sau in altulpe Ipsilanti, turcii din Silistra, cei din Giurgiu trecuraapa de hotar. Pasa Silistrei era comandantul lor suprem.Nu li se vorbise In porunca de trecere decit de o rascoalace trebuie zdrobitg, rascoala lui Ipsilanti. Toatelui Tudor fusese zädarnice. Turcii nu-1 cunocteau, nu-1recunosteau, nu voiau s stie de dinsul, raspundg,sg-ipropuie nimic. In Tara Romaneasca, pamintul imparatu-lui, nu puteau fi decit robi i dusmani.

405

sg-si

-

silintele

si-i

ei

el

Cap. IV

RETRAGEREA, PRINDEREAf3I MOARTEA LUI TUDOR

La 15 mai, Tudor pleac51 din Bucuresti, f5r5,65. dea nici o Instiintare, 15sInd la Cotroceni un singur c5.-lug6r stilpin pe rámrisitele taberei. Cu della' zile Inainte,el ceruse boierilor de la Belvedere numai sa isctileascA oprotestare care congresul cel mare pentru pacea Eurepeistring la Laybach. Fireste c5 era o formalitate de la carenu se putea astepta nirnic folositor. Ce erau sa facg stapini-torii de la Laybach unui biet popor nenerocit, pe care-Inavaleau si-1 pradau din dourt Orli crestinii si pAginii sia carui ridicare armatà fusese lipsitá de ajutorul neap5ratal boierimii 1 Sava se daduse si el in Mturi, asezindu-siarnhuti la mingstirile din marginea Bucurestiler, Karcutasi Plumbuita. Orasul se pustiise acum cu totul. Teatil boie-rimea luase drumul Brasovului. Vornicul Manu, care eraspàtarul de atunci, adic5. pa'ziterul bunei rinduieli, Inchiseportile Mitropoliei, de unde fugise pgsterul pentru a nu semai intearce niciodatá in locul de cinste, de unde nu sliusealguzi, nici cirmui in clipa cea mare, care heart despretoate. Nu mai era acum nimeni, care sil poatà verbi cuoamenii impgrAtesti. Peste citeva ceasuri, o ceatà de 1000de turci intrA In Bucuresti, venind de pe drumul Giurgiului.

Ce putea face Tudor? Un singur lucru, afarà de inchinare,care ar fi fest o jertra a vigil. SA se intoarca In Oltenia sa,unde Caimacamul, care se oplosise la Calafat, nu porn iseInca' spre Craiova. S. astepte sub arme In cuprinsul celorcinci judge, unde stiltea Solomon cu o oaste buna', undeminilstirile, foarte bine pregatite, erau ale lui.

Drurnul spre Slatina nu-1 putea lua. In citeva zile turciierau siobozi ssa se r5spindeasca asupra sesului Intreg, §iel nu se invoia cu nici un pret s:1 se lupte cu dinsii. TrebuiO. se urce deci la munte, sa caute, pe la Giliesti si Pitesti,alt vad al Oltului.

403

In cale, el era et Intimpine ins'a neaprirat pe eteristi.Cu dinsii nu voia art se uneascil cu nici un chip el n-avea dece sa caute a Improtrisi pieirea lor apropiata. La dunnaniese putea astepta, si desigur ca inaintea plecarii el va fi luatmitsurile ce i se pilreau Indestulritoare pentru a se asigurade credinta stràinilor, a gospodarilor" Machedonschi siProdan. Era hotiirit sit lupte cu acei care ar voi taiecalea.

Se spune cit Iordachi, care alciltuia aripa stingii a estiieteriste, indreptata cu fata spre Dunare, ar fi vestit pe Tudor,Inert inainte de popasul GAiestilor, ea nu-1 va rasa sil treaciispre Pitesti. Se puse la cale atunci o Intilnire a celor doicapitani, i lordachi vazind ct oastea pandurilor intIcceCU mult pe arnautii sii, calla sit se indreptateascri. Tudorinaintri atunci OM" la Golesti, la capatul nuince!elor.

El tinea ca ai lui sa fie curati de invinuirea de jefuitori,care stirnea ura Impotriva grecilor lui Ipsilanti. Era insafoarte greu a se impiedica de la peaclaciuni i alte neorin-duieli o astfel de ostire a intimplarii, In care venise oricinecu apuctiturile cu pdcatele sale. Asprimea lui Tudor,care mergea pinrt la osinda cu moartea, era socotita ca onedreptate i o dovada de inima rea. De la inceput chiar,el era mai mult temut decit iubit de ai sal, care fusese minatiin tabitra lui de o suferinta veche, ce nu se mai putea Induraisi nu atita de farmecul pe care 1-ar fi rtispindit In juru-iomul tacut intunecat, cu asprri crtutatura patrunzatoare

gura arareori Inclestata.Nu-I iubeau mai ales capitanii, care voiau macar, acum

cind lucrurile se Incurcasera asa de mult, 86 se int oarciipe la casele lor cu o ritsplata a muncii de pinil atunci. Tudorvedea bine ca" acesti oameni nu tin la dinsul, si el stia cainceptitorii dezbinarii grit cei doi bulgari, gospodarii".Dar nu cuteza sit puie 'mina pe dInii i, In necazul lui, Infritmintarea de suflet ce-1 chinuia, el spinzura pe un fruntasal pandurilor, Urdilreanu. Apoi se culca In foisorul dincurtea Golestilor i adormi de cel din urma somn de maslohod, care-i era IngAduit de soartit.

407

ci

iii

el-i

La 21, a doua zi, Iordachi veni din Pitesti, sub cuvInteh* vrea s6-1 vadá iarAsi pe fratele Tudor. CApitanii eraude fatI, i, intr-o anume clipg, arnAutul ceru acestora peDomnul" br cel crud, care trebuie dus la beizadea, s. as-pundá pentru mortile de om ce poruncise. Multimea statuuimitA in ealea lui Tudor, care pleca sub pazA, intre trada-tori si sub ochii lui Iordachi. E o vesnicA path' pentru oastealui ca nimeni nu se ridicA spre hnpotrivire, ci doar cite unul,vAzind sfArlmatá puterea strasnica ce-1 stApinise, va filAcrimat in tainä. Int lia noapte o petrecu prinsul, care-sisocotea viata incheiatà, In Pitesti; apoi o ceatä de mavro-fori, de eteristi In mundire negre, 11 luarà In mijlocul Mr,pe o cilrutA de postA, duserA la Cimpulung. La Tirgoviste,tinta dureroasei chlatorii, el ntra In fiare, cu picioarelelegate sub burta calului.

L-au judecat? El nu era om sä rAspund'A. L-au oilndit?Ce pret putea s aibA osinda de la astfel de judecAtoriA lost omorlt noaptea in marginea orasului, sub geanadealului de pe care privegheazh minAstirea Dealului, curAmAsitele pámintesti ale lui Mihai Viteazul. COài i-aufost trei ostasi", care nu stAtuser5 niciodatA In fata dus-manului, patriotii" greci din Rusia: Orfano, Cavale-ropulo si Gornovschi. Ii ciocirtirA cu iataganele la ceasurilede noapte, cind fac isprAvi tulharii, inspre ziva de 27 mai1821, in marginea Tirgovistei. Acesti crestini, care luptausub steaguri sfintite pentru liberarea celor ce cred in Hris-tos, zvirlirl intr-o fintinA trupul spintecat, care nu s-ainvrednicit niciodatA de ingropare. Taranul acesta Meuseintr-adevAr un mare pAcat: voise ca in tam lui sä aiba partede fericire si de putere sAracii neamului romAnesc.

Peste citeva sAptImini (7 iunie) grecii care tineau dui:4ei, sub comanda lui Prodan i Machedonschi, sfarArnAturile

pandurilor, fur5. sfArimati dc turci la DrAggsaniiVilcei. Alexandru Ipsilanti fugi In Ardeal i suferi multi

408

§i-1

otirii

ani inchisoarea In cetatea de la Muncaciu, a Maramureplui.A ie§it nemn de acolo, qi a pierit In curind.

Iar, putin timp dupl aceia (7 august), Sava se prWileamort de gloante turceqti, in Curtea Bucure§tilor, uncle fuseseispitit prin tradare.

*i poate c5 auzind de aceastl rZisp1at5. vreunul din pandu-rii, care blestemaserä fapta de vinzare a dipitanilor lor,se va fi gindit la vorba scrisä de Tudor la inceput acelorcare voiau s'a-i manince capul: De va fi Duninezeu via,va vedea fi va jadeca".

NOTAISTORIA LUI TUDOR A SCRIS-0 C. D. ARI-

CESCU (ISTORIA REVOLUTIUNII ROMANE DE LA 1821,CRAIOVA 1874). UNELE STIRI NOI SE ADAUGA IN V.A. URE-CHIA. (ISTORIA ROMANILOR, XIII, BUCURESTI, 1901). DACAAM SCRIS ACESTE PAGINI M-A INDEMNAT MARELE NUMARDE LIMURIRI NECUNOSCUTE, CE SE AFLA IN CORESPONDEN-TA CONSULULUI, AGENTULUI AUSTRIAC DIN BUCURE$TI,PRECUM $1 DESCOPERIREA UNUI $1R DE SCRISORI NEGUS-TORE$TI, MAI ALES DIN OLTENIA, PENTRU ANUL 1821. AMTINUT SA SCOT LA IVEALA $1 UNELE LEGATURI FARACARE NU SE POATE INTELEGE FAPTA LUI TUDOR $1 SASTATORNICESC ANUMITE JUDECATI CU PRIVIRE LA OA-MENI $1 LA IMPREJURARI. PENTRU POVESTIRILE VECHI,INTREBUINTATE LA ARICESCU, CU MULTA LUARE AMINTE$1 0 INCREDERE OARBA, NU M-AM COBORIT DIN NOU LAIZVOR.

Bucurqti, 1906.

CI TPR INS

Introducere 5

.Notti a supraediliei 63

Intelesul cuvintului de tara" 59

Aparitia dacilor: epoca lui Boierebista 63

Ofensiva daca: Maria Sa Decebal 70

Creatia romaneascA: 78

Forme le de violaLegea" romaneascaNeamulGruparile politice Iundamentale

Imperiul cumanilor i domnia lui Basaraba 139

Rostul lui Mircea Voda Liu 147

In jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun 153

Cruciatul de singe roman Ioan al lui Voicu dinInidioara (Huniadi) 165

Caracteristica lui Stefan cel Mare 2280 famine domneasca In exil 232Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul roma.

nesc 291Valoarea nationala a lui Constantin-Voda Brin-

coveanu 341Practica domneasca a unui ideolog: Dimitrie Can.

tem ir 346Un aparator al saracilor: Domnul Tudor" din

Vladimir (1780-1821). 355

Colectia LYCEUM, colectie pe care Editura Albatros o de.dici unei eategorii precis delimitate de cititori eluvii dinclasele superioare ale porn de eulturi generali propunin.du-5i si-i ajute prin volumele de informare literati, artistica,

pe care le publici imbogateasci cuno5tinteleacumulate In cursul procesului de invitamint; eclectic care

prin nivelul eau, prin rigoarea aparatulul critic 5i informa.hue bogate pe care le integreazi se dovede5te, in acela5i timp,utiM pentru munca la clasa a cadrelor didactice. in mod Mese,spatial afectat literatarii intr-un asemenea context i indeo-sebi literaturii nationale este preponderent. Cele o suti dovolume apiirute din 1967 51 pita In prezent consecrate ope-rei unora dintre scriitorii de seamii ai literaturii romine, jalo-,neazi, do alUel, momentele principale ale evolutiei poeziei, pro-zei sau criticii, oferind un material malt mai bogat decit eelcare II solicita, In mod obipuit, 5coala generali. Astfel,de5i sint coneepute avind in vedere utilitatea lor pentru linen.tul studios aparatul critic care insote5te fiecare volum subli-niazi aceasti finalitate editiile tiparite in colectia Lyceumpot interesa In egala masurii un public mult mai larg, en atitmai malt eu eit uncle dintre aeeste editli I5i propun si realizeze,pentru prima data, obiective importante pentru configurareapatrimoniului culturil noadkre nationale.

SC1NTEIA

28 iulie, 1970

Welt,

stiintifiel"

In cursul anului 1971In colectia LYCEUM

Petru Maior

D. BolintineanuG. Cc OucAi. VlahutilI. Al. Briltescu-VoinestiD im itrie One iulLucian BlagaEugen Jebeleanu.* * ** * ** * *

* * ** * ** * *Dante

W. ShakespeareN. Gogol

Guy de Maupassant* * *

G. Milan

Stefan Wan §iIgor IvanovI.C.Boghitoiu

vor sparea:

ISTORIA PENTRU INCEPTJTUL RO-MANILOR IN DACIA, VOL. IIIPAGINI ALESEPOEZIIPAGINI ALESE

INTUNERIC 51 LUMINASTUDII DE ISTORIEPAGINI ALESE, VOL. IIIPOEZIISTUDII EMINESCIENEJUNIMEA, VOL. I, IIPROBLEME SI EXERCITII DE GRA-MATICAANALIZE LITERARE $1 STILISTICELEGENDE MITOLOGICEANTOLOGIA POEZIEI LATINEDIVINA COMEDIE. INFERNUL, VOL.I II.TEATRU, VOL. IIISERILE IN CATUNUL DE LIMADIKANKASCHITE $1 NUVELEILUMINISMUL IN LITERATURAROPEANA, VOL. IIIISTORIA MUZICII UNIVERSALE

SCURTA ISTORIE A MECANICI1CONSTRUIT1MODELECIBERNETICE

Florica T.Campan A DOUA CARTE CU PROBLEME CE-,

LEBREPetre Constantinescu JOCURI $1 PROBLEME DISTRACTI-

VEGrigore Davidescu BREVETELE VIETIIEugen Rusu DE LA THALES LA EINSTEINGh. StAnciulescu RADIOTEHNICA *I RADIOAMATO-

RISM

CArtile apArute InCOLECTIA LYCEUM

le puteti procura:

prin libririile de la orase si sate;prin sectille de librarii ale eooperativelor de eon-

sum;prin difuzorii de dill din Intreprinderi si institu-

prin difuzorii de crop din comune si sate;prin eDinenzi airesate librilriei Cartea prin po§til",

Cal. $arban Vodil, nr. 43, sectorul 5, Bucure§ti, saulibriiriei Cartea prin po§ta", str. Sergent Nutu Ionnr. 8-12, sector 6, Bucaret§ti.

tii;

Lector : MARIETA CROICIT

Apdrut 1971. Contanda nr. 8859. Colt de tipar 26.Tiparul executat sub comanda nr. 1045la Combinatul Poligrafic Casa Scln-teii", Piata ScInteli nr. 1, Bucure?ti,

Republica Socialistii Romania

Edltura Albatros

Dar nu numai ca adunator de documente te-ai mani-festat pe cimpul istoriei, ci i ca inchegator de dezvol-tare a trecutului i pe acest carim ti-ai intins cercetarilein toate directiile: politicà, economica, culturala, lite-rara, artistica, religioasa i militara. Ar fi aprozpe totatit de greu a istovi enumerarea lucrarilor d-tale in cirripulistoriografiei propriu-zise, precum e anevoie de a socotitoate publicatiile d-tale documentale i pe linga toateacestea ai mai aflat timpulde a neda interesante descrieride calatorie prin deosebitele tari locuite de rom5ni,inch te intrebi cu inminunare, cum a putut un creier säconceapd atitea lucrari si o mina sa le scrie, mai alesdaca adaugam la aceasta activitate sustinuta, si aceea maimarunta, dar tot atit de rapitoare de timp, a ziaristicei

i doar esti Inca om tin.ar, Mi se pare ca nu ai implinitInca 40 de ani.

A. D. Xenopol

Vol. III Lei 17

.

4

$'1 .

12 r'g- ;

(-4,1

WII.01111.11.111111IMMINIII