;i 8). inipingind si mai departe aceasiii aualizir stilisticiL, Toesca 1 ajunge 1a

L onchizii ;i mai sceptice cu prir.ire la contribulia lui C:u'allini la pictur-ile dc la-\ssisi. E1 giL:rcqte noi ascmirniLri iiitre sccnele cu Isac de Ia Assisi si picturileiui Car-allini de la S. Cecilia, dar oirserr-ir ;i difcrelrlc' mai mari, care pul.l iirtr-ade-.,'l'Lr Ia- iniloialir prczcn'i.a maestrului: cuioarca vinc{ic:r carnafiiiol ia Assisi sir.spcctul veqmiltelor cu pliuri pliitc qi subtiri, ca ni;te r.ir1uri, in contrast cviclertcri c'.r.tcle ::ciilpturale dc S. Cccilia. O mai nare apropii:rc giiselie p:rrcir inir"ttaccste frc:ce ;i cele pe care le-arn virzut ia fi. llirria ldaggiore crirt dloma, ciari:-Lt"r sl Le poaili itlenti{ica nici cu :rccica. Prol-.lema e departe c1e a ti fost rezol-',':Ltir. I)ar -ccilpticismul in prir-irrta particil>iLi-ii dircctc a lui Cavaliini la ar:elcirictud, admisl cil atita ursurinl.ir 1a incep.ut, cste acum gencralizat. I{cr-tnanininsrsi, renunfincl ir-r ultima vrcrne la intrcgril sistcrn a1 primclor salc itlcntificiLri,admite cl la Assisi nu erist5. poate aliceva c1e Cavallini 'iecit inselarea 1ui Isac e.

Dificrrltillilc sint intr-acievirr atit de mali incit, cel putin astirzi, nu potii invinse. Prezenta lui Cavallini la Assisi este destul de indoieinic[. AfinitS"filciconografice ca ;i cele stilistice intre majoritatea scenclol in cauzi ;i operelesalc ulterioare sint de fapt uneori destul cie amirgitoarc pentru a te ispiti si-1recunolti in unelc scene. Iconografia din Na;tere sau din Pietd, dc pildn, care iliqS.seste corespondenlc Ia S. Ilaria in Trastevere sau la S. Ilaria di DonnaRegina de Ia Neapole, pare sir aminteascl, dacl nu mina iui Cavallini, cel pu{inqcoala lui. Stilul atit de plastic, cu figuri puternic modelate, cu chipuri priviterealist, care arnintesc uneori de chipurile pompeiene, cun sint cele douii figuriin picioare din scenele cu Isac, vorbeste oarecum de stilul ciasic ;i puternicreliefat aI lui Cavallini de la S. Ceciiia. Unele figuri, ca ingerii cu aripile intinsedin scena inillirrii lui Isus, par reproduse direct din Judecata de Apoi de la:. Cecilia. Nu lipsesc nici arninunte cu totul caracteristice, de pildi., manierapersonalir a lui Cavallini de a zugrl"vi pI"rul fir cu fir ;i arnlnunlit desenat, carn figurile 1ui Noe, Avraam;i altele; sau forma caracteristiciL a urechilor dese-nate de mina lui, cu lobul asculit ;i cu detalii anatomice studiate atent, ca infigura me;terului din scena Construirii corirbiei, a lui Isac -pe rug, a figurilordin In;elarca lui Isac, in aceea cu Princlerea 1ui Isus, sau din Na;tere. In schimbaceleasi tablouri care amintesc prin uncle caractere maniera lui Car,-allini, prezint.{atitea deosebiri fa!5. de stilul siu ulterior, incit identificarea devine foarte pro-blematici. l\Iodul cu totul arhaic de desenare a vc;mintelor Iui Noe ;i Avraam,cu falduri convcnlionale ;i caligrafiate ca in vechile picturi bizantinizanle,iirir nimic comun cu stilul arnplu ;i statuar de la S. Cecilia, interzice orice apro-liere intre Cavallini si aceste scene, in care totu;i mulli au vizut mina maestruluiroman. O dificultate destul de mare o prezintS" ;i cealalti manieri de a zugrlvi'.'e;mintele, accea din scenele cu Isac, cu pliuri subliri si plate, egale, cu incre-,ituri miirunte. Este o impresie de finele diafani, oblinutl cu grada]ii de culori;i de desen cu totul personale, pe care o intilnim de pildiL ;i in figura orbului,,'are nu are nimic comun cu maniera viguroasl si foarte simplS" a ]ui Cavallini.I igura aceasta a bitrinului orb este dealtfel hotiritoare pentru a iniitura posi-r,iiitatea prezenfei lui Cavallini in cele douir sceue mai insistent atribuite picto-:ului roman. Cu aceea;i rnanieri de stilizare a plrului in suvite ondulate Si usor:stompate, .o u."l"";i'-"rle1i tot liti, lS.sate in jos;i la fJi intoarse Ia colfurile:.urii, cu acelali profii alungit ;i fin, cu acelagi nas drept, subfire, cu ochii

1 'l'oescal, op. cit., p. 316 gi urrn.I llermanin: Il maestro vom.ano di Giotto, in ,,r\lmanacco di Rorna", 1924, p. 159.

305

rnigdaiali ;i ctr cclc douir brazcle adinci dc pe fruntc, ea poate fi intilrritiaidoma in scena r:rr Visr-rl lui lnocenliu al III-ici din zona infelioari a" pi.i*i(i1. 12). Este acela;i.pictor;i nina 1ui se trircleaz/a, w numai in aceast:i'tigiir,iatit de caracteristici, ci ;i in decorr-rl arhitcctonic absolut identic in cele ilouiiscene-. Dealtfcl e dcstul si compari aceste arhitecturi de un gust atit c1e evo-luat, cu arhitectura oarecun de acela;i gen a iui Cavallini clin scena Nasterirl:ccioarei de la S. llaria in Trastevere (il. 19), mai tirzie decit acestca si totuside un stil mult mai arhaic, pentr-u a inlelege cii nu poate fi nicidecum rlorl,a cLe('avallini in accste scene cu Isac, Ia care s-a ciutat in uitima \rreme si- se reducaitoati .contribulia -cavallinianir la Assisi. Scenele cu fratii lui Iosif in Egipt,;i^apoi Prinderea lui Isus-nu prezinll l.i o figurzi care si- semene cu tipiit.,atit de caracteristice ale lui Cavallini din picttirile sale ulterioar-e. Iar altele,ca Piet), prezJnti. climpotrir'l tipuri carc, mai cu seami. prin desenul ochilor,aminte'sc ;coala lui Giotto. -A;adar in nici una din e1e nir poate fi doveditir'prezenla maestrului roman flrl si" sc ridice indoieli insurmoitabile. Asemirnir-rile de manierS- care.-:e. pot constata se datoreazS" eviclent scolii de care linea ;iCavallini, dar Cavallini-insusi este strlin de aceste fresce, care i-au foit pre"multir \rreme atribuite.

cui aparlin oare, daci nu lui? Problema nu este deloc simplificatl prinaceastir- excludere, fiindcl-;i pentru aite identificirri se ivesc incloielihu mai pu1i1serioase. \[i se pare insi, limpede cir o serie de pictori romani sau micar tiecutiprin ltorna au lucrat aici, chiar dacir- nu independent, ci sub indrumarea unriilnaestru care, conducind iucrirrilc, a fircut poate ;i desenele pentru unele scenepictatc apoi d,'altii, untol'i in colahorarc. ('rcJ cr-r recunosc astlel mina lui T'or-r-iti in mcclalionul cu scclta liaccrii cerului si pimintului, in cea mai mar-e partedin Na"lterca lui.Isus, precum si.in portretclc din bolta a cloua. unui fi.tor.r:u stil mai arhaic se crn'ine sir. i se atribriie rcstul din Genezi ;i scen6le cuNoc ;i cu Avraam. ,'\ltuia ceva mai ar':rn:rat, poate unul dintre colaboratorii lut{-:u-aliini la Nc3pg19, crcd ci. ii apar{in scenele-cu tralii iui Iosif in tsgipt, ;i piin-'le l', r lui I:.ir>. Itt I'i.'ti.apar ( r.rir(:1ci-(' giottr;tii t,a rr lost poair. pictaiil ilnprcunicu sccucle cic pc pcretr:le Ig{adci, rnai tirziu, dc un rrlt mc;ter, i ciLrui pregirtircera folu'tc prrli1 rornani. ln -.fir';it, un pit tol tu caractc-r al,solut persinai est"aritorul portrctelol cclol patru l)octor-i de pe bolti, cu expresie atii dc intcnsi,t'a ;i.al portrctelor clc slinli de- pc arcurile din jurui rozei fataclei. L.it prir-e;tet'ele clouii" scctte ci1 Isac ;i uuclc riintl-c cclc privitoa.le la sf.'Iirancisc, ele siirtcu sigiiran{i d:rtttrate utruia <lintlc c-cr mai buiri pictori crare au lucrat iir a"ccasii1pericrariil 1a" Assisi, poatc Ciiotto ir.sri,;i, iri orice Caz cu totul ciifcrit cle Cavallini,cir-uia nLr-i r-lt1 urr-t-ta. in rLLc::te frcsc,.r. Aploapr: toatir -s6e3ia roniar-iai- so aratiil:,'tfel intr-i: sirirrsir-::r,rllr-ln1i1;11,.,, riiri crire ciriizal- s,, observir. iurcori sirnuitau nii-lrii,l tiil.ii iniiil.or:iii:lt:stri iir. a.cciiL;i';alrLori. 1)e accea ipotcza cir. acc-sir:1.,icturi aiii-ol-rt irict-ii.c in ari:ccasi c,ircr-ii il'rr;.iic {-liinai.,ue Lr-lr,ia'}:L scenelc ,ii. i.,r,ri"pt"iiri:rl.llii;lti i,-,ri |iLi.t riLrittl iin|,',tirlLitiliL. Sco'.1la Lorixrnfi isi ai'cll in cl cie rniliiii'il'lllt .:'r,'iril, iti; 1lf,:zcr:tIit l:ilrti- ll'L'i.i.,,;ti tl:inltiti l:,r <]C:ctrlaLt:r rinit:iriL at i1C0st(.iiri:,.'l'-:.li l;i','.irr:i..rri ltt ilii'r,.--.r,r:, r.ri'. : ,L:,,,t1lr,,.iri::r. jpotczc. Climabr-,c 1iitr,-1 oi:upl l- t.r:fr:.:,r'-'',i,r i!1r lr,'rr-:r ;'r-rl.ilti,l-,-' ri:t', r"i'rl:ci;1, i':;:1111,r'ii'r.:r liii ilr. 1rri..-ir-iia lricr;lLriic;r- .ii,_il.iiVl'l:--;r. ,iiir,ri.;ti irrr,iict 'i.,rr-i-

j'r s1r:i-".rr-i 5i l','i:nti;:il li;leor-i li l:i r-i,-rscl.-L:. l-)c :.a.iitr,,

.irr.,1,',11:-:,!,', l',1'.:i1-r' i'-::ii :;,.:ii,; r',.lii l;1i,.- :trit llcclt-s,1.:"r, ii.i:,:;lll,iiri:'t til 1i:oali1 i0.

1} r':,.4

tli

H,

6i

$

It,

d

f,

In rezumat, unele linii genelale ne apar in sfir;it cu oarecare claritate inaceast:i primiL perioadit a activitiLlii lui Cavallini. Nu ;tim in ce condilii s-a.

desfiqurat copilirria lui ;i la ce maestri va fi dobindit prirnele cuno;tinfc artis-tice. Dar unele caractere evidente clin picturile sale ulterioat:e, ca ;i f;irniliari-zarea prccoce cu tehnica speciall a mozaicului, ne fac sil- credem cl mae;tri.i-au fost acei bltrini mozaicari romani, care pe atunci aLcirtrriau Ia R^orna scoalaoficialir pentru toate artele, exercitatc cle ei cu aceca;i pricr:pere. In ateiierulr-reuriuia dintre ei s-a inidiat probabil nu ,'rumai in arta mozaicului ;i a pictur:ii,ci poate si in sculpturir ;i in arhitectur[, care erau strins legate iirtrc cle. Arhi-tectnrile caracteristice cosmatc;ti din picturile lui, ;i stilul plastic, aproapc sculp-tural. de mai tirziu, nu vor lisa in aceast5, privin!5 nici o indoialir. Pe urmi,in 1273, cind avea probabil r'rco douirzeci de ani, il girsirn 1a S. llar:ia r.\Iaggiorc"ali"turi de Ciinabue. N-am putea afirma cu siguranli. cir. a lucrat acolo Ia pictu-rile care firrir indoialS" au fost exccutate sub conducerea fiorentinului. Dar apro-pierea de Cimabue nu a putut riminc firir cfecte serioase asupra artei incl iniormare a tinirului Cavallini. Cimabue, care in timpul ;cdcrii sale 1a Rornainfluenla cu personalitatca lui pe toli arti;tii romani, trebuie sir fi trezit ;i inCavallini posibiiit[lile pe care \rom avca ocazia s[ Ie constatim in privinfa,pirtrunderii psihologice, absenti la vechii mozaicari, ce concepeau arta maidegrabi ca o simpli decoralie. Nimic revolulionar nu apare totu;i, cel pufindeocamdat[, in arta tinS.ruiui pictor. Dimpotrivir, perioada de la S. Paolo ;ide Ia S. Pietro, intre 1282 si 1,28'7 , datoritiL contactului strins cu operele vechilorrnae;tri pe care ei, desigur, le studia restaurindu-le, il lega ;i mai rrult de tra-difionalismul oficial al picturii romane, pe care el insugi incepea si o reprezintein cele mai importante bazilici din Roma. Am vlzut un exemplu de ceea ceputea da in acel timp arta sa, in mozaicul absidal de la S. Crisogono, in carer-echea arti a pietrarilor mozaicari dinaintea lui era depd;it5. doar de o tendinfir.nrai accentuatl cltre plastica monumentall a figurilor. In orice caz mozaiculde la S. Crisogono nu este incir o operir superioarir ;i, cu eI, Cavallini nu s-arindepS.rta prea mult de precursorii sii. 'lehnica speciali a mozaicului iI lineainci legat de un arhaism de care numai pictura putea s[-1 elibereze. 'frebuieoare se vedem inceputul acestei eiiber[ri in frescele de la Assisi? Nu cred. Niciiconografic, nici stilistic nu se poate demonstra suficient ciL a contribuit la ele.Frescele de ia Assisi pot totu;i sir demonstrcze caracterele specifice ale ;coliiromane din care ie;ea el, caractere ce amintesc destul de bine picturile de laS. Paolo, datorate sigur 1ui Cavallini. in orice caz, aceste picturi sint dintr-ocpoc5. ulterioarl celor de la S. Paolo, ;i data 1or ar putea fi fixatS. intre 1287 --1290.

Frescele de la S. Iirancesco a Ripa, care ne-ar fi putut lS.muri asupra sti-lului s5.u din acea \rreme, sint astirzi total dispiLrute, firl sii ne fi rlmas nicimicar o descriere a lor. $tim insii ci nu se poate s5, fi fost executate mai tirziudecit cele de la S. Paolo ;i de la S. Pietro.

in aceast[ epociL (i290), Cavaliini trcbuie sl fi avut vreo patruzcci de ani.Epoca tinerelii trecuse. Ne putem a;tepta deci, in operele ce vor urma, la o per-.onalitatc clcpiin formati, care ne va oferi mai spontan o explicalie asupra eiins5.si. intr-ader,iir, incepe o perioadi noui, pe care din fericire o putem urm.lrimult mai cornplct, mullumitir operelor cie neindoielnicl autenticitate ce tri s-aupistrat. Este perioada maturitirlii depiine. \rom incerca in cele ce urmcazlsiL dirm o definilie ;i o explicalie a acestei noi activitirfi.

307

Maturitatea lui Cavallini

,,A fost un maestru de seamir... a zugrlvit istorii care sint ia S. Ilaria llaggiorc'in Trastevcre, in mozaic, minunate, in capcla cea mare, VI istorii. A; indrirznisd spun cL n-am viizut niciodati. s5. se lucrezc mai bine pe zid in acest nate-rial. . . " Ccl ce liuda astlel operele iui Cavallini de la S. Maria in 'I'rastevere eratot (ihiberti. De data aceasta insb- nu mai este nimic problematic in privinfapaternitilii acestor mozaicuri. De Rossi a putut descoperi intr-un col! al uneiadintre scene, chiar sigla maestrului: un P inchis intr-un cerc cu o cruce deasupral.Iar pe copiile de la \Iatican cxccutate de Ecclisi in 1640 2, se poate citi si semnitura,lui Clavallini, astirzi dispirutl, dar care la acea datir sc glsea inc5. flagmentar petabloul votiv, corespunzind cu sigla arnintit[: . . .\rS. . . IT.]'ETRLIS. . .,complctat.l de De Rossi: hoc op\rS feclf PETRUS. A dispirrut;i data pe care ocitise Barbet de Jour'3 in 1857 sub inscriplia dedicatorie a scenei cu Na;tereal)omnului: \ICCLCI. $i tot De Rossi a rectificat;i aceasti dati, pe care desigurvreun restaurator al mozaicului o recompusese gre;it, neinlelegind-o bine. Nuputea fi \ICCLCI, cum ar rezulta din inscripfie, nici MCCCLI, cum propuneaBarbct dc Joul', ci probabil IICCXCI, iar restaur atorul, citind gre;it, va {i inlocuitun X cu un L. Data aceasta se potrive;te dealtfel si cu inscriplia dedicatorie atabioului votir,: BERTOI.D IILIUS PET., care ne indici. drept donator alaccstor mozaicuri pc fostul majordom al papei Niccolb a1 IV-iea, Bertoldo Ste-fancschi, fratele acelui doct cardinal Giacomo Stefaneschi, pe care De Rossi ilprcsupunea- a fi autorul vcrsurilor latine destul de elegante ce insotesc fiecaresccniL din aceste mozaicuri, Un necrolog al bazilicii din secolul al XIV-Iea con-semncazir dealtfel ;i mai cxplicit accastl donalie. Sub data de 6 octombrie cstescris: ,,Ob[iit] B[ertoldusl d. Petri Stephani qui fecit fieri totum opus musa\rcunrcle beata \rergine in tribuna nostra"a. \{ozaicurile au fost in mai multe rindurircstaurate, mai ales sub Clemente al Xl-lea , in 11025, dar niciodatiL atit de radicalincit s.l-;i piardS. autenticitatea. Adaosurile lipsite de importanli din timpullui Clemente a1 XI-1ea se pot urmirri pe copiiie lui Ecclisi, care sint anterioare r1.

Aceasta este prima operir dc importan![ capitalir pentru personalitatealui Cavallini, ;i vreme indelungati, piniL la descoperilea frescelor de la S. Cecilia,rlozaicurile acestea au fost singura bazA. pentru definirea caracteristicii stilu-lui siLu. Descoperirea frescelor de la S. Cecilia le-a r[pit desigur mult din impor-tanla 1or exclusivi. Totu;i ele r5.min ;i astirzi singurul ciclu complet de mozaicuriale iui Cavallini, ;i o sintezi perfectl nu numai pentru personalitatea lui inacea epoci de maturitate, ci ;i pentru arta in genere a mozaicarilor romani dinsccolul a1 XIII-Iea. Acesta este punctul de vedere din care le vom judeca.

1 G.B. de Rossi: r'lfzrsazlci cyistiani e saggi dei, paaintenti dclle chiese di Roma anteyioyi alsec. XI., Ilona, 1E99, cornentariul Ia pl. 38.2 Cod.Bayb. lat.2011,fila77-23. OcopiezrtablouluivotivgiincolectiaWindsor.VeziC.R.XIorel'; Lost mosaics and ;frescoe s of Rotn, Princeton, 19 15, p. 49. Alte copii, tot dinseoolnl al X\rII-Iea, in Cod. Vat. lat. 5'108; E;ffigi.es uaviae Samctorunt et primo AnunciationisR. Ilaviae Irirginis, ex pi,ctwris antirluis Francisco Penia colectore, fila 1-8.3 H. Barbet de Jou_v: Lcs mosaiques chrltien'tzt:s des basi,liqttes et d,es iglises de llome, Paris,1857, p. 127.a P. trgidi, op. cit., Vol. I, p. 10 1. Dcspre Bertolclo gi donalia sa la S. I aria in Trastevere,vczi Nibby, op. cit., p. .197. De Rossi, /oc. cit.,1i G. Navone, op. cit., p.226--234.5 F. n{artinelli: Ronra ricercata ttel suo sito, Roma, 1707, p. 18- 19. Nibby, loc. cit., p. 491.

308

in accla;i timp ni sc prezinti insir o noul.proble-*.1l.fel dc irnpcrtanti"r,,.rirc pgate

"toir." o iuminir ciarl;i asupra genczei personalitilii artistului roman.

lrrotilc'ma raporturilor saie stilisticc cu Gintto. Unii critici, ;i nu dintre cei maislal-,i ,:unoscltori ai lui Giotto, ca Zimmermann, s-au putut ingela intr-atitaincit sii zrtribuie acrest ciclu chiar lui Giotto, care ar fi fircut dcsenelc, pc cindr ar-alli1i le-ar fi cxecutat apoi in tehnica mozaicului 1. Zimmermann p_roceda

,le,.ig'-rr la o criticii prea pulin metodicl ;i nu-i cuno;tca 1i9i p_e Ghiberti. I)ar nu.i1t'r-art pirrerile cel-or caie t;:r-.i in mozaicuriie dc la S. Xlaria in ,frastcvere influenlc.rlc [ii Giotto 2, sau invers, influcntc a1e lui Cavallini asupra maestrului toscan 3.

\-om i'cclea totu;i piniL Ia cc punct s-al putca vorl2i d9 -asenenea

infiuenle lariata accea. Iar moziicurile similare a1e luilorriti de la S. I'laria ]{aggiorc nc vol:rij'.r1" .t mai mult sir inlclcgem raporturile artei lui Cavallini cu ;coala romaniL.ontrnporanir liri.

intregul ciclu, situat in absiclir imediat st1l) mozaicurile lui Inoccn!iu al II-lea,cuprincle ;iptc tablouri. Un talilou votir-, reprezentindu-l pe-.donator _rngin-.ir-r-se lic.cioirci, 1a mijloc ;i sub alte ;ase talilouri cu scene din r-iala llaric'i.il. i 3-47).

Dintre toatc, cel cc a sufcrit rnai rnult cie pc urma restauririlor, dar nu atit, it s:i fir: clesfigurat pentru noi, este tabloul 1'6[v (il. 13-18). A avut de suferitrnai cu seamir larteiinferioarir, dirL care a displrut inscripfia cu numele lui Caval-lni si s-au {iriut moclificirri si 1a zrlte inscriplii. N';mele sfinlilor I'etru ;i. I'alcl,,1e pii.Jri, lipscsc tlin copia lui iicclisi a. SinCiefiLcute apoi in mare partc figura ;iiirlrrricirmiirtea lui Berfoldo ;i imbriLcirmintea sfintului Petru, pe care re-staurato-lgl nt,inlelegincl-o binc, a transformat-o dcstul de nelogic, confundind p:rlliumul cu:turica, in i;a fcl incit nu se mai inlelegc cum sint. suprapuse. llarba rql pirrul.fir-rtului Pavel erau albc in vechiul rnozaic, ;i au fost adiugate plantele calclnpotioi-,esc acum tabloul. X{eclalionul cu liecioara insii, ca ;i stilul gcneral aliigirriltrr celor doi apostoli, pot fi considc'rate autcntice. Evident, un pas malciJt:1 ile Fecioara cu fruncul dc la S. Crisogono. I'Ionumentalitatca rigidir ;i pulin!.\prcsi\':i de acolo s-e induice;te in iinii carc acum virdesc ;i o expre-sie lluntriclioiespunzS.toare. Un sentimcnt afectuos de blindele ;i umanita_te se desprinde..dirrtoati fiinla acestei I.'ecioare. I'rivirea ci cste tot exterioari. N-am ajuns incir la,tonceptia'trecentescir, in care tabloul este inchis in sine ca un univers aparte.Dar nu rnai este nici privirea afintit5. inainte, din maniera r.echilor icoane, ca la--. Crisogono, unde liecioara, asemenea X'Iadonelor bizantine, este expusl doarrttloralreil f:1r5. acea participare omeneascl a proprici expresii la lumea inconjurir-roare. I-a S. I'Iaria in Traslevcre aceastl uminilare incepe si pitrundl vizibil inarta lui Cavallini. I.-ecioara coboari privirea asupra adoratorilor, cu accla;iseltiment de indurare clivini care se vedc si in gcstrrl dc solicitudine al pruncului,rlai pulin rigid decit 1a S. Crisogono. Conccpute cu aceea;i ornenie, personajele."r.- b inconj-oar5. pe Fecioari izbutesc s5. dea tabloului o unitatc ideal5" pe care

iiLl o avca mozaicul dc la S. Crisogono, unde fiecare personaj era vdzut indepen-tent. Arta rnozaicarilor romani i;i girsea in aceasti MadonS" o expresie dcslvir;itiir,'e r1r il&i fusese atinsl; iar Cavallini;rvea sl mai creeze;i altele la S. tr{aria inf rastevere, cum n-a izbutit si reaiizeze nici unul dintre contemporanii siLi romani.

1 Zimmcrrnann, op. cit., I, p. 3.I Ctorve gi Cavalcaselie, op. cit., \<:1. I,3 \'o1. i, p. 90, nota Douglas; Vclturi:a Cod. Barb. Iat. 4404, fila 2i.

p. 90. 'l'hode: Giotto, p. 63.L'Arte italiana, p. 81 gi urni.

309

Vo.ln giLsi aceca,si unitatc inierioariL si in -.cena \agt..rii l.iar-ici iil. 1g .r...tl c.ri'c'inccpe istoriir victii lt'ecioarei. intrc'aga scctrii, clestui tie compic-ri. ,.;1grLlfat:l irr ji.trul Llitui ct'rttru i<1,'a1, crre diL tal,lc'-riui ci;iirumiti intcrrsita,.t.pir-.-trialii, pcntr:u plima oiiii'r atit.<1c inchci:atiL in.pictnra roirianir. f,r.ir.rrilc *i g,..,,.,, .pcrsonaj,,,iclr sr: lc:rgiL intrc clc cu o continuita.t.. ;*i c logicil cc fac <iiir lil,-r,: rr"scenir.apl'oarpe'.11]. celc inchis. -\u:nai c:ristl rici un pcrionaj conittli),.1t iir,it1,,,',-dc'nt Jc i-airlor.r. Singi,rra,prir-ire carc r;actre in afa-ra acestui cerc c-sic oaua,,,,,,,-.,p11,-,-hir, legatir insiL ;i ea atit de strins cu intrcgul clc privirea sfin:ci .\na ;i ai, nl'.rr,.allimatiL a fcrnc'iior ce pregiltc:ic baia, iiicit ;i acesia. clevinc un tlct;riiu <1c'stul ci,,logic carc nu tulburii defcl unitatca psiholo,giciL a tabloului. i,-1 t<,rate aci,sr1l,ceYa din aspcctul rece ;i ceremr-rnios :ll picturii oficiale rorlane inai slbzi,ctiL i;rc.si in aceastir -'ccnl"t. sfiirta Aira c inlirtisati cu vcsnrintui;i atitLrciinca. solernni. 1,..:care le cu.noa;tem clin rc-prezentirrile bizairtine i."a4l,r""f.-,'l-l: t",,,"1t,. ;1" j,l,-nu

tocmai griLiritc, qncgri. dc-a dreptul,ncmi;c_ate, nu au clciloc aerul s,i pirtitiifi.1a o sce'nil de mare intimitatc; paimai dcgrabl sir oficiezc o cer.cmonie. Sir,rt,.ri,inci^dcpartc cle irttimitatea atit dc realisti. ,si familiarS- a accleiasi r.,rr" ,r[t,i.]ii:,de Giotto la Paclova. I)ar pentm cel cc- ar cir.uta in tabloul iui Giotto"r":,.^iamintirea mozaicuriior 1ui Cavailini, arfio malc cleceplie. \imic comunintre cli.atit in moclul exterior de a concepc sccna, cit gi in rpiritttl care ii animi-, (]i6ttt,este naratirr si familiar, cu acea libertate genialir care il situcazir- cg totul i1 afar-aoric.irui tradilionalism oficial. scena lui este un moment clin viafa p;p;i;;;sesizat-pe I'iu, firriL nimic din aerul solemn;i rnisterios care dominii in tlt,lc,ulartistului romall. Cu acela;i realism cste conceputiL ;i iconografia, in care cletatirca patul sfintei Ana, ca sccna de la u;5" unde o fcmeie'inmineiz.i grablic un ot i".lacerut, sau scena in_primul plan unde moasa facc cu atita griji toaleta fctitei.,sint lucmri carc, doar la o distanli. de cincisprezece ani Tai:, a" -oruil,ii,t..lui Cavaliini, indicl o epocir cu totui noui.. Icon-^ografia lui Cariallini este inc.l intoate elcmentele ei bizantini, fiLri| nici o inovalie. $1 chiar ceea ce nu cste bizantin,ceea ce e autentic roman - arhitectura - rru esie rnai pulin arhaic si str.lin clilspiritul toscan. Arhitectura iui Cavallini, neconstructii'ir'ci doar decoratirt,este decorafia cosmatesciL, alcS"tuitl clin rt'miniscenle clasice si folositL la Romain tot secolul al XIII-lea. Cavallini incl nici nu l,inuieltc constructia logici ;irealistii, rcalizatS. cu acel admirabil sim! ai perspectir.ei, p. ,or" o'r-a iiyentaGiotto' Arhitectura accasta era cunoscuii insa de pictorul scenelor- cu lacob,care picta la Assisi pe cind mozaicurile de la S. ]Iaria ii I rastevcre nu e-ristau incir.Acesta. e poate ;i argumentul cel mai convirrgitor pentru a-i nega |-ri Cayallilipaternitatca acelor fresc,c pe care, clealtfel, .obler,valiile stiiistice

-i-au ;i negat-o.

I)e la o decoratie atit de.logic\i atit de realistir, el nu s-ar mai fi putut intoa?ce laarhaismul de la S. \Iaria in frastevere. Iar_pictorul c1c Ia Assisi cirr..ede;t".a,rnai inainte cle rnozaicurile trasteverine, spiiitui moclern ai lui Giotto 'i;i ;igisisc formulele dcfinitive, firi a avea nimic colrun cu arta conteilporei.lii ir-Iui Cavallini.

Adeviratcle afinitiLti ale lui Car-allini se cuvine si fie cliut:rte tot in :.,:r;a-laromanir, inai cu seami in'ace1c rnozaicuri ale lui'loniti a" n S.'"lf"r-i,t if."girl"care, deli.ulterioare cu patru ani, par totu;i o pregiLtire pentru r,rc,zaic1r.il. Jela S' llaria in lrastevere.'Iorriti este mai'arhiicilecit ^Car.alliui si nrai i.r,.rrn.rpersonal. L,l rr-a aj uns inci Ia noul canon al trupului omcljesc, in r.rt,irrt,c,, l',,r,LI-ltnt iucepe si ;i-I creeze. Stofele lui nu imbracS, tlupurile cu naiuraft:fea starriarirpe care.o \'9m gi-si rncreu la Cavallini.Ele cad inct in pliuri lipsire de |r.qi,-rL:iconvenfionale, ca in pictura bizantini. I)ar iconografii, intreiga co1c..i,;i. si

310

spiritrLl mozaicurilor sale nu sint atit c1c departc c1c. a.rta iui caYallini' cit de

cleDarr,.r cstc clc "."orio ,irto lui (liotto.O singurir privire ?:yptt scenei cu Buna-

l:i#.: ,i." ii;;;i;'ei;ri;;;i;.u ]i J" ^1o'",

?eo-o i'"'ai multiL-'niscare 1a cirr-allini

.si. nr.. tierct 'rai viu in contrastul clintre S";t"i'i"t"if"1il"f ing.1ilttt^i ti "tlt"tttl:l

li. 'i,,.nl

,"1r",,. a F ccioart'i (ll. 24- 26.). Pt'rsorrait'lc lrri Lorrttt srllt amln(touit

iri ui, .,,urc si isi ,"ru,-r'ri *i=cirii" dt-,ar ll g,.'turii.l lniinilor' lJar aerul tle solcrnni-

i;,:",.';:;,' j.';,.',at"; ;Tiii;il ;:u"in" in aml,cle r('prczt'riti'rri 1'L {el dc citrtat'

Lre c,ste oirre rnonumenl"liiatca artificioasir a acelor tionuri cnormc-;i :,tTlT?j-1..ia...i ',.,,, iir,corul leatral in la(a clruia pcrsonajclc n-ar putca nlcl s' sc ml;IC

firrir o srlcmnitate t.si1i'N;i;t;i;t*;'i gt*1io'itrgcrruir ilin.ar:"easi scenir delapacl'r,ir a lui (iiotto, unde atit iconogr"iio- ;f clcclrul, .cit ;i -i1t1eaga

concep{ie

sinr cn totul mocler";, ;l;i"l; fc1 de sTririne ;i de unul 9i de. cclilalt'Lorrtrasrul i"tr"'iirJitior,"ii.*ut f.ri mrrlte cont'csii a1 ;colii romanc ;i

til,,,rr:rr,,a eu torul r"r:.lui;;;;il'i"i i;i"r1o poatc {i urmilit,cu atit mai limpedc

i;,., ,,,;\",.t".ii lri i;;*iil: )i -lif . !" g.,i at'casta Carall'ini tru mai giscgte

,;;ri;;:; p"ri..te ai" '.li"t"it" ,."16. intinsl cu aceea;i rcce solemnitate pe

culcui'l ei tipic bizantin, Iiecioara-estc total al,scntir. in jurul ei sc g'rupeazl

divcrse cpisoacle,." ;';;iiJJ cloar dc simetric exterioarl, firi iegitura liruntricir

cc ar fi rrehuit ri r"".r.g"i" din insisi porestirt'a episodului'.ln sccna aceasta nu

esistir rrici mr.rt'ar "tii;"'i;.;'t'u't"iitl iit iz'l'u1ist' sl purri.'[orriti in scena lui'

un.Ic io:rte liniile se co'ientreazi spiritual in afectuoasa -inclinare a liecioarei

;#; 1,;i;;.-i".iinf oficial infepene;te-sul, pc'elullui Ca'allini toc'rai scena din

r:art, Ciiotto o.'"".:r'r.ool:,.i"it.f.'c"le ma'i seutimentalc $i.nu estc mai muitiIilrr:'t.ti. rriti iri i.o,t"gi'lii"''itti-L'it.rittini irt't'art'^at,it'lorriti cit -si ('ar-allini o

ur.'trritzi al)ro.lpe idt irtit'i' 5r'cllll :c desfiiloari intr-o grotl"r' dupi I'studo-

:i::;iii;.lt^ i'"i'i'j,:a; ',';r;.";r o irrtilnirn nrai pr.etutindc'i in sccolcie XII ;i\i'ii-':i';,i;, ;;;;;,i.'"ii..i ;i in i,'on'gra[ia i,izarrrini-r. \i.i o liccrrtir, nici ttrr

deiali.L nor-r. ll'lt ,"oi iil,..rlt ii mai ,rtoiirti.t.t,", ura, clc- p-ildir, scena \rcstirii

p.-:l,,to'loi cic 1a S. r ,.rr,rr,o ,,if" I a{{arc1ia, clin sccolul al -Xl-lea, unde spi'li-

r.rri :r.it';r rir. t r.r lorul 1,,'i,t,l.,r:C CIil,t'!'1S.'aPl'rrelr| t OtlllllCt clC -oictlttlilatta ol'iciali3'('c ,,r:irrrir.,. tjirr ( r,;,iii;'i ;';p,;i,;'r,,.il't \ir;i, riic 6i Giottu, {i'' de le i'atloi a'

fier tii' bisericir i,rr..r,r.,tlt"i.'l"Ttti.i,';1 rnai cu'scar'iL de la '\ssisi, ingcstul plin de

rir.Li,r;i,r a1 li.cioa-rt:i';;;; l" t.atir ,lispozi{ia iconogiaficir a acestei scenc de o

i,,,,,rf r"i^r., rr]ii,l; pers'na1ii?.O iiscnic,rrea afinitaie nu an] putea l'.iisi la r\ssi''i

ci,:r-:ir irr.cena )ia;teiii.li' bisciica r".,p..,riori:t, .." t"ni apropiiti riin tc't cicltrl tle

ur.,r1i, ,l-n 1,ri t-ar-iilil*-i'--'i*,':r ,-r-ur. ti i;ilirrn it,,cioart,i. ia.i'c trilrieazit nli'ri crir-irid

inir,a li;i i-orl.ti.lri;Lt L1:pli:claiii cler iit,.,*og-rafia. lui'i'.rriri i:stc scc-na incliiniirii 1lagilor (ii' 3f -

-16i. i)rj,tri-i:ii i,ts,i r1c,ui i,t,.i,]iofii ga,Lc, itt t'ci': tft,rriii p-Loi:aitr-iri,..prouin dcsigui ti"iq

,,i,,i,"i- .l;i.li;.. ir;'r.;;;;i i," .i. .ii,t ir fcl" tl,,' trr:iiitit,'lalistc' rl'icttc -\-a reprczcrlt'i

lr,llc "cclrli. ia :tl,.ic,,i'1 , iti t,.,,,tr;i t:oi'i'rl.lril- iii clll-c sc 1;ci-rec-il:'c si -\a;;tcrca;

l t .\-:.,-i:.i, in 'ra r:r- i ilcii.ai,,,i ;i ira,,'"r t-l;i'lll tit' J:t:i; ' -\13-ii"' l)Llr'r:io "i1

11"t'iii11::':51ila'

1 :{1.,j r , riiji1r,r..;r- :,i ,.rl l .r,r:lt ilc ic'-.,iic.;r,rii,,- i;ii,;i.liirri:. ci.l 'Di-r; tci-.1' -i'r-)i fcilci'r1 i1 incirinarc:r"

'ri:r,..irlr- :-o.i ir;:-i,.., i,i ;,.,,r .qr,r,-,;. t'li'lrliirr:- ,'t iti.,'JL ;i '-ii: t-lllta r'tci:i"stA ilr:li' llr'l:ait:'

:..,,i,ri-i tt. t;Li. tli ,r .L'iUi'lof:'i1i, ,-l:-r1.tr i'":,Jl-:'!lii :'iiirllllli il(' () l;::i'lci-it:i ilt i;:ll't t:ir's-'-:i'

:l -iJ:li l

-vt !

iH

xtf

H

\i,'i '.r.irii .1,'.pe,-'',.'ril,- si.r-.,u,siatcnr nici ra llctleern, rilci ritpartc, irr: r: cc,rlini, s.v.tl,'u".'llul. \p,ri ac(lir)i arlrli:nr arltiit,ctr,lti,., (.ll 1r,,iil t.6rlr,..:rri. p::l ,i r..lnr i,;:t-Lil-rttl -llii,gilor vinc din stinga; in frunter, biitriir'-;1 ,,o ."p,il,*"i..i,f ir,.. f;r;r,;;:,ir' r'i:r:; r' illrlri rloi nrlri pi;csr' ini i li:A crlnr l)l!1.irir fl'r:,,lltti ni i,r ,1,. l,-, 1.,,,,,,.,,it'ati. '''cchi. 'l'otrrsi ligiira Jict:ir.,r.r,-'i,

",,,...,n " liii Iosii ii a ii:,:.ii'". .5",,1ii,iiirP:.tt:rnico rleserr:Ltc cu rrilr si,{ur.i ;i p.iir"lti"";i;'..;".,l.r.istic:. <:ar,-. :,i ilt'i-l:1:ilic:r:r'nc il:irrrttr'.t Fr (-lLlriliii:i i.r rr:r ili-.rc.riliorj,,:'.t"t,ti'a1r.lr1,,rrri'oi.r.l*"a,i--- j;r. 1r'r'.1 1'1)gci {ir' .rr'rr1r.r1l;it,,t'i m;r.,it t'i i,, . ,,t,r,,,,i,,, ,1,.a,,i.,,:-ir. rril 1,,,.I)..,:lli.'']. ,,.,'.i c,,!'r.;, irrr,,i,.r.lr in ;tr.,,-r. tr.ri::i rrr: :r,.1 ;:', ..ii,tr1 i;r nl:l:.;1 r.:,1,,,,ii;1,.1.nori rii fier--,r'ilor salc omcrrr:sti.

PLe;rr,:ntaLea 1a I't,'mph;.^ (il. j7 ,12) c..trc, a1:litiit,i clc Nuirtl.ca iic,r:ir_r;lr.ci.iioate'-cc.ii:r cea rnai pcrfectir in ct'pilr,-c9te:,irert:ii1 ar-ti-stic a" g,.,r1r.r" a nr:ls{,ior.tie cr-'nr-c|gcntir material:l ;i ideaia-:r ii;riiior, cii rcLiiitrni,.1i.ti.. Ca intr-o sr :rirrirl tcainr, ct:lc patru pcrsbrtaje principale in;ii:rt"lrzi .-.fr. ...rtr,r, irrtr-urr rit;ir.i)ct[r't t, lru nitmai t'ri proprii.lu lo:'irriscriri, r]irr si , ', iiniiti i,"',trluh:i lii.lritccroiric.care ctceazir o altcrnar-c dc plrrluri m,,'nitiL s.i sr-rLlinierz" ;i it. ,iai"ii*" ,i;.;it..;;;.ri.:..19i. in faia tabernacoiirui cosmatesc cu etlicul tluflu -'.ri""i'.tii"ilt:illlteristic p.entru arta romanii.-- Jfaria, clcmnir ;i sol.rnn,i, ni"ri p..,,rorrl lui Simion,9.qre ii. line in poala ve;mintului, cu dcferen!:, ;i "t""ii.,-.. ,,, citesc in tontirlllntl lui' Dc o Parlg.;i-cie alta, incheincl ritmut, tosii-oi"t:,',,"r" clou[ turt,rrr:lctncnttc acrtfci, iar l,itrina...\na facc gcstirl Profetic.

'l'oiul intr-o , "rri."jiroi.p..II::ti, tloar cuuioara inclinarc a cclor.loi b:irrini. piririn,irnt"mnitatea dcmrri;t lastuoasi care itr arta]-ui Cavallini era, firi indoiaii, o inalti e-rprc;ie.oi".ni,( rr acelasi scenariu, tlar firi simlul act'stiri pt,rfcct "li,lilLi", iorriri r-cusea siL tlt,a

1:]i..:,,1:1.'l1.]^".:l?'"pati a acestei athnirabilc soi(,mnitiri. I;iri.i'rpor....idralllatlsmul scenci,, !t'sttrrile. pcrsonajclor salt, izirutc:c joar- "a inlr-rtirr,, r.car-aloarc dc unitatc absoluti, dc echilibiu intre linii ii'i"it',uilor lirrntric. r),r(.ar{.noi o numim ,,stii", ;i carc aparfinc numai

'n".itoi iniuiiil "rt;ri'i."."d"1;iii;;:^"-1,,i::-lili^11tyi!-i' ,si^se poarc inlt,lcgc de cc piirL aproapc U" qu,,ttio.,,nio

mozAICurlle salc ulmeau ln a)L'mt'nca ntisur:'L pe un om eu intcligcnr-a artisti,.i alui Ghiberti. Arta romanir nu drrcluse niciodatiL "rtr;;ii ;i-i;i?;. ij"i r"J"rri.

,\'qm ciuja ;i d.' rindul acesta urma lui in opera tui'Giotto- iramatismul toscann-lul crea dln scena aceasta un sens stiiistic n.r:L mai pulin absolut, dar care r."pr"ri,ri"o mentaiitate total opusi. celei a artistului roman.'Nu mai rlorbesc dr;i;;;i;bazilica inferioari. rle i.a Assisi,

"?.+e.;i clccorur orrril;;;;rui;i i.u,r"giuii" ,r"ttotal Jiferitc dc celc alt'lui Car.al]ini; tirr cliiar,-i l;p;;;r", untle scr,rrar.irrl

.q::liliTl:t:ii: ual'ccum tal,loul lui calallini, sirii "iit, "*lnor rrrii iconogralice

:1 o dlspttllL'rc atit de dilcriti a.pcrsorrajt'ior - carc i:i gi:csc ritmrri nu in tlt,sllisu-:I:."ji^.5ivi gi cgala cavalliniani, ii in masalea toi iu cloui si"p"ri'il=ii".i."st cu mlscal'e diferitS- - incit orice incercare de a asocia corrcepliile tft"f a."t,iii"ale celor cloui" opere rSrnhre zadarnici..

L,ltima scenir din seric I:i, Aclormirea ]Iaicii Domnul.i, (il. 43-47) poatc giea sit r'.ririice cu dcstuli er iclt'nti ccea ce se, petrctt,a in .pir-itLiI iri.t,,.ii i,"Ii;^;"inct'piirti t jriar dc Ia accsre mozaicun. c" i;;,;i;;fi;, ..1;; nu csic mai nuii'arhait'lL ilecit ceie .prcccdente,.;i

'r'orriti.a\ ca s., i.pr"lir.t" 1a 5.- r,ra;ia'];;si;;;;e-\a(t i.r-('ela;i rnodel iconografic, cu variante doar'in ai.punerc. ('it t,ra inr.i ciciegat ca'allini dc ico'ogiafia bizantini 1 se poate vecii si clin i";;g;;;"i;1

.Dcspre iconografia acc-stei sccne vezi O. Sincliitg: Mariae T'otl untl Hintmelt'ahrt, Christiania1903. Grossi Gondi: La DoyirLit.io Rtatae Mari.ie, fi.-", -tgi.'- 11"'!"'eaw

3t2

J1-''

lornlllti'i ;i n,.r paiticrilal car,aLli:ri;.Li-iiL, irir.-if l:li;irriiri-itc rl{rtl.L ii''l ir'r'irri,:::lrt'it l';l', 1.

i)ut()iii iolCa o ali.rrna!ic arit tli-. l:rr{iL r:nnL i'!t(i tei)1it! it;fi,ii n1 '-'i liri r':Li',,ii.:

,ro.r1rt,t forrni.r:ii artci 1r..li (iiotio.llai cu searni'" in prinra ptrioarlit, rr',a 11ri (,iottrt ttri c:-'tc,,lt:ril.:llr iil-'..'r.

.:aract.-'rcr rotnalle. iiccni:lt <iitivilLla s{ittului iira.tlcisc rlilr };isi.rric:i sr-i}lt-'ti'.,rLt-., ,:

la ,\ssi--*i r€rpritzit-ltii atitca ar'lii.tcr.ltr-iii :ttttiiirr:e Lmirnriiliit, r. ltie _l';uteatl 1ll.l'''tl.rioa,r dir-t,r.:i cl: ia lRoma. 1)ar tocmai. ac,.'1t'arhi1.r:cturi ptit dor-t'<li ciL, ill'. ,,i' .

inr:c:ltrtul acii.,itiifil salet, Gi<-rito r11 ar.'cn-pri:a tttult clc.inr-i-tal ili' la ( lri al iit.

carrt'itr i291, cincl c:{ecr,..itl nrozaicur-iic c1e la S. }faria irl'lras;t'r\-cr'.), 'lra itl,r.- lll-cle arliiLic in folosirea acclora;i mciir-c pe ctitrc, cu titiva arii ii'r:i.ir-rte, i,.i'I;clor-cclise cil ir: igtelegtr intr-un fel atit r1r.: t'ttolli:tt.t. O rcaiir inilucrr!i cr*'allirli.rr,ii r:

ict-rnggr1fic, in canoiiul estctic a1 forrnerlor, sall in spir-itul ittsuli ai aliei i'.ii i'ilti'1-r-". ii putut siL s;c rl.stringiL cloirr la a-scmenL'i! lrrrl)e-sporaclic'r'. Itlr ar fi il'L"rlrri:iar cei lecc, cilcisprezccc ani care clc'spar-t rnozajcurilt- c1e Ia S. l\laria liai:.3ir,i'-' ;opcrelc lrri Giotto dc la Assi,si -.au I'aciova. TIu ar fi prutrit-o i.ttlrgc cit,'{initir-.-i-,rttt.ui-mclg iiccstei ilfluenfe nu lc-arn putut gl"rsi acolc; ;r ttici in niozartr'.:ril: 1'-l

(lar.irilini nu s€t resitnte inci nirnic clin accl giottistll ('art--, pc oriuncit' 11-r'1r''1'

proyoca trans{ormlri raclicale . I)in cclc (-onst:rtate pinir aici_trste mai iesnt' (t'i.: (-;.:-/.1i

i:ir, n'rircar piniL irn 1291, nu cristir i.rici un contact I'crjficarbil intrc lirtii cr.'lr--

rl6i maestril Ei se ciezvoltir la Florenta sau la Iloma in mod inclcpct.rtierl:, i-".t l'tiil:puiin prlrsonal lrnu1 dr:cit^.ce1irlalt, insi_pc ciri.cu totul difcrite, cilre of i.'i,'1 ::ii i:-accentirezc contrastul cu fiecare tormr.rlir superioarli irtinsiL cle ei.

Giotto sc riclica dirr acea tendin{iL artisticiL populari libcr-ir;i itica i:r:,'ntrricsenfial naratir-ir si rcalistir, pc carc pictr-ira italianir. it'tcctpustt sir o rriarilusi' illc:<1in secolul al Xl-iea. I)ezvoltinc'1u-se in afara l.racliliilor oficialc, ci'l trllri ;r'l'..:,.'i

prirr mijlocirea unor pictori umili dc periferic, stririni de slrr.an'tc1c i,'r-ii.,'t'ii,,cc,leziastice, pictura accirsta" clobinCea tot rn:ri mtilt car-acteLul 1l')eniiilitiii;cirreia i se aiiresa. Sinrbolismului o{icial ii picfcra cicltr.rile trarativc' l;ji,i:,:'' :l',{ryanghclice, sau din via!a sfinfilor, carc adcsca ii dirdeiru trilcjril sr-i tti;sili,'l'.:tpc c1c-a-ntregul ieonografii- incir ncconsacratc tle vreuu call()tl. Itc'ltli:r,tillfsihologism.il i;i fi,c"an astfcl loc tot ur:li mult. Ar-ta sr: itrspila aclnn (ll1- \';r.tilit1ofani pe care pinir :rtrrnci <i ignc,t-ttsc. lt,rprcs.irL acestci ructttlriiiirli 1)li irii'-iranlrtisirlrl si psihoiogismul lui lii*tto, carc nu erir dc fapi r,liccr-:L clt:cii i'.,Lritttir.

clcfinil-ivi " .ir-,.i rr:voiufii inccprite clc lnuli.iL vrclil,-'. l-lt licri'ra, ri' tr Li,', 1,, i,-

n1aiile bazitici olicial,-., tlar-li1i:L r-cr:hii i]l-i(,' tlit i(' llltri'il :'iirlg,: :itil i1,-l i;:'.,1', jai.

{-tivltlli;rt, itri ltil,i irr,iilr qr:uittl rlr-'cit aoiri.t:tiilltrl'ut;iill :,-'iii it.,:i'a.,r'r, i-tlri':'r.''li , -rr'. -

611.i llcraisti {ilxi7.t\it:, lr'lr-cL)liit:l {nlir. rlc:'oiLi+-lri profl'iii clire il^i',-;tila iliai.l':. ::ri.1;..;:,..1 1:i1

lurtrti s:rLc c1a iiilir corcltiifi.l oficiir|i iit: soi,,,urt.iiiatc ;i t1t: itriiltlll, tlr';, -,,ir'.i : ' , ii.-

cu j.ollil li,qirili iltr('),p1-csi:r. totij.i trer:r:.rcrir.it-itirLii. i)ll rii:lt'-tiliir-i,",ril .-.i ':(r1) .ii I'i1r"il

:Li po','trsiii:iiilr c":itl,.5rlli'-.: r'or riiitlilc ili o|r'itlt' ilii i- 1" lli'irri l" ' :' ' i '' ;'

jisiir ci:tsii' iit 6i|re isi iil:icallit lri;i rt:ri;'-;l'' iil l,itrltltrli tli-l iillil l lrl'',li::ti' :rii ll ' 1l, .:

r1r;lt i1ii.l;1rli'rg1l'r-r rl1'r'it i1t,r'ilriL'1t1airt3. itr lt'itll ir-r'ii::ta si ir.:r-rirr;,:,rlr{ilL irri l,:ili:-.ii--3;r1-ir tlii r,','ttil'., ir:o,'1,-'i,', pil r-itr(l {,irl'iil i'-r .-noti;fjir'll r-ilr I i;t' r':-i :t" r':: :'i'r'l i il:,ji.,tr.ui ar'1tir,.r Lriiiir: iliiriia <!' lii,-"rtt:ttcii ip. ailt:,.is;iiLr (i:-tii.)!:t,1 i ;ti rrl,'''1,r" ir

\i;1ilii1;r i1 :,ti.t;r iLti LlLyriiiir-ri cr:: {t: lrlt gl-,:iiti. Nil p-iirlrli,,lric r.ti tir, 1\ {'-,,

g.iafir', iti i;ril;5iic qi r:crrstlu-ij1- 51-ili.;:r.1;. [.tii1,:LtL::t, t!D1'rii:i-])r 1ri:-i glc:r. lr. ljirlll',-'.,'l

itlarrririic,i- o.lc ,tr'rtctrir.'a,z.i. :rc.,rlr'Lr s:t-ic iil .ct)i1vr'r.i-iL'ii1.c si iii. lit;tl'i lril',1--,1iii i,,.,1 lt

3,I4

ch mozait,ul fr.Lscse crr.cutat, ca ;i ctlc clin absitll'1, pc chcituiala clrrtlitt:li'.t1 .:

Stefaneschil. InformlLlia a fost apoi perpctuatit aproapc in tol'"1c lechilc t1e:cri:::a"Ie bazilicii, {iLri altc preciziri, piliiLla \ibbr- citr-c socotca mozait:.r1 ii'tt:c1,-t:t ''r.l.ugeniu al Ill-ica, clar tcrminat cle Cavailini 2. Astiizi, istoria atrcstui lllozrij'.- , :1[esTul cle c]arificatir, mai cu serarnir cl,upii ccrcetirrile lui l)e Rt,ssi. in nici r-lt't r'..

nu poate fi r-orba clc o operii inilial cavallinianiL. $i Nibb1";i Arincilni:i ItIlossi:; concordir in afinna{iir ci. rc aflirrn in fala urci opelc ciin i1'{8, tl:rtlr-ii:papci Iiuger-iiu a.l III-ica a. I-a inccputul -.ccolului aI XIV-Ica. mozaicul a fc.)si :ilip'..-prrrt,"t it vrcune'i rcstaurirri vizibilir ;i astizi. Giisim anlintitir accastii rc:t:i.r-liit:intr-un necrolog al bazilicii, clcscoperit rle Il. Ster-cnsr--n la llritish llits,rttrt.unde irrtr'-o inscmnare din secolul al XI\'-iea cstc mo-iJiona,t ia idelc hii illi,, :

,,8. de llalpiliis anniversario del Canonico, qui fecit fieri tres 1'rnagincs 1l1Li:arr.1:

vilginurn supra portas", inforn-ralie repct:rtiL ;i ck-: alt nccrolog, priblitrir: i-l:'

1'. ligidi, unclc in doul locuri sint amintite ccle treri figuri lestauratc 5'

,\Iozaicul reprczintir llecioara pe tron, aliLptinci pmncul, i:rr c1c o 1-'ai'iir >-

clc alta a ci se in;iruie cinci femci in r-c'r<niinte rcgalc, care ii ofcrir ciLtui apt-it.1,.,' i:'.

semn clc devolirrne 6.

Subiectui estc dcsigur o amintire a paraboiei F'ecioareltr intclcpte . irlt,-:-pretatir in scnsul sirnbolic ;i cercmonios roman. Stilul e absolut hizantitt. cit rr,'.

gust de fast irnperial aptoapc orientai. llaria;ade ca o impitrirtca.sir ltr: tlon:.,lt;Ltut cu ncstemate, iar fccioarele, cu dalrnatici bogate impodobite cr.i i)it tr.scumpe, cu cingirtori ;i paftale ;i incunuuatc cu coroanc regale, -'c illiLnir: ci'r, -

rnonios, ca in cortegiile imperialc din mozaicurile de Ia S. Apollirrar-,' \ltr,i '

din Ravenna. frei dintre ele prezintiL insi particulariti'rli icorograficc ;i stiIstr,.,care 1o <lcosebesc de ansamblu. Prima, a doua;i a patra ciin cireapta itlrtl.:.-ci.lui din carc nu mai ies flircirri. Primele douir nu sint incoronatc, ;ri,-air,.tl,i,e.tc acop"rit cloar cu virluri. Sint dcsigur cele trei. figuri reslaurate mai tir;i'.:,tlcsprc carc pomeneau necroiogurile. 'fot stilul lor estc dealtfci difcrit Ce :ri ,r^-'lo:'-

lalte. Puternic reliefate, ele sc deta;cazir pe fondul auriu la fel ca lig.-.trii.',1r:altsidir, iar moclul amplu;i statuar in carc sint imbr!,cate dc vc;rnintelc t1t'airitinu aminte;te rnai pufin manicra lui Car-ailini. Ceva diir caractercle autetttii:,'l''.maestrului sc girse;te firrir indoialir in ace'ste restaur[ri, carc 1zr originc i:,'l ,'.t.

sir fi fost adr:r-irratc refaceri. I)ar rcstaurlri uiielioarc au altc'rat mult nc:.r:i.a"utcnticitatt--. I)c ltossi noteaziL tloar unele, cunoscute prcci-*, Srrb Niccol,..r a.

\I-lca, in 1,{60, sub Clemente a1 IX-lca in 1102, sub I-con a1 XIl-lca;i mai 1'rjt -r1ri

s1| Iri6s al lXlea 7. Ag mai f6-st poate ,ri aitele, culn s-a intimplat ct1 tlr.)/:l1icr.tl

I

{:rt

I

ll

$l1i

I

il

I llirncini, op. cit., p. 60..- 61.j Niblrr', of . cit.. I'.I. 1lod., p. {92.r; \il-rlr)., li,c. oil. ,\rn-icllini, ol. t:it., 1t. (:4{i. l)c Iicssi, 1cc. ri1. Uollt'l'iltrirt l;r. 1rl. .1 1. ,'\'''.t

lrcel,:,rasi ntr)z:ricL:ri vczi J.)'-\girtco'.rt-1, o/:. r:jt., 1ri. ,\\'11i;ffarbct tle.l ctrr'. (',') tr'1., ir. -\

Scllr:rsse: Ge stiiit:i,tt t!,:y Li!ttttttlt r'iiiirslrr, l\ . p. 2; Ct'ol'c ;i (lltvit,lcitstllrr: '\t,trta tiLi!,.' 'ttl1\'.-5. r,. 1.27.i R. \'irir llar1e in La ,be inlti.ri: runtaittt:, ir. 1lS. tlatr,-azi-r stiiiit.ic ;i icoitogll'"Iir: :l( ii:'. rlr, 1.,l

t'.itr ti;iiPiil itii lloccnliit a.l' Il-[-]i:i'" (l19ti-- 1216) l{rr i s: prtrc c:i ar {i il a'etlr;;i:rtil cir ill riri :

tlin crilrirla ab::idci, r[:rtot'at lui Jiu3crriu a1 Jil-1r,a, 1i fiicc i:ttrt''-slttlt:t, ol;set','rl i:ii' r':]i l:'' ':i ' r'

lili'rptiirl pluncrrl rru al)arc il icoriogr:Lfia. ititlialir docit spre s:|'rs.itul se cohilrii :rl \Ii l' .,.; P. Jigicii, loc. tit., p. 1)4 ;i 10 l.,' i.lopii in aculti:e ii rlrrp::r accst lro1-iric ir1 Crtd. l.ltvb. lnt. f i(11, iila. 1 - S, i;', (-i':1. I-ri'. ,ir: -i:rlil,t f5 (incorriplt't), ."i inti-trn corlicc 1 iistiat il p:rlirtul r'igll ric llt, 1\iriiisol ii(.r'iL:1:ir ,:itl ,-ir.:

ir, i , ,:'. Ir, li,,--i,1",. t;1.; J..ri, llc,rsi, lt,t:.tit.\-tzl;iNi||-,:tf.cii.,p.'{9i.ii--\rur11ini,o/r.,:r1.,p.610,

3r6

i1e pe bolta absidei, unde Venturi lecunoa;te de.ascmenca mina Iui Cavallini"Aci&irratele mozaicuri cavalliniene dc la S. ]Iaria in Trastcve're rlmiu tot cele

din absidir, unde personalitatea maestruhii este aproirpc nealtcratl.

\'-asari vorbea ;i de nigte fresce ale lui Cavailini la S. llaria in frastcvere: ,,Foartcmulte lucruri zugrivite in frcscS. pr-in toatir biscrica" 1. ;i ca de obicei, afirmafialui a fost rcpetai[ fiirl a fi contiolatir de cirtre toli cei ce rccurgeau la e1 dr:eptsursi. X'Iancini adaugl precizlri: ,,Prin bisericiL picturi din Quattrocento, de

Ca'allini" [!] 2. Iar idnotatorul exemplarului 1.ti ligonio cie la Bibl. \'-aticaniLii atribuie intr-o noti marginalir ;i picturile clin porticul baziiicii i. .Apot IJottali,in notcle sale la editia dinl759-60 a lui Vasari, d.l accste limuriri: ,,$i porticulcrecl, ciL a fost zugrivit in intregime de Car.allini; dar fiindciL a fost.r'iruit, pic.-

turile au pierit. A fost crulatir- doar o sfintir Bunirvestire ;i alte citeva flguri,care dupi manieri se vede'cI" sint opera artistului nostru" a. in sfir;it, infor-malia a-fost repetatiL ;i de Baldinuccf 5 ;i de d'Agincorrrt,. care a reprodus chiarclouir gravuri clupir Bunir.'estirile atribuite iui Cavallini in porticul bisericii 6.

Iiesturi ale acestor picturi, care n-au fost incii studiate, mai existii ;i astizi,iar unele dintre ele ueatinse de rcstaurirri sint exceplional de intercsante pentrupictura quattrocentescri romanl.. Pe zid:ul navei din dreapta, lingl intrare, o-Fecioarir-cu pruncul in brale, care se vede cl cste cloar rrn fragment dintr-opicturl odinioari mult mai mare, trebFie sir {i f.lcut parte din frescele atribuitede \rasari ;i de I'Iancini lui Car.allini. in portic, ccle douir lluniLvesiiri amintitcrde Bottari ;i copiate in gravurl de d'Agincourt, cxistii incir, incaclrate in chcttaretirzli7. in sfir;it, in afara bisericii, pc ziclul din \ria della Paglia, intr-un .taber-nacol care se vede cii a fost altirdatS" luneta unei intrirri laterale a biscricii, alteciteva fragmente de fresce - o ljecioari pe tron cu pruncul, un Arhanghcll{ihail, un sfint Ioan Botezitolul ;i un bust al }Iintuitorului -- sint cvidcntdin aceea;i epoci cu celelalte picturi 8.

Bine-nleles nici nu poatc fi vorba de Cavallini in vreuna din acestc frcsce.Este iirc[ una din acele erori ale lui \Iasari, repetate gi amplificatc dc urmasiisii. Dealtfel, nimeni nu mai atribuie aslizi accste fresce pictorului roman. Zir-bovesc ins5. asupra lor pentru a rectifica o alti eroarc rccent:l a lui Il. \ranllarle, care 1e consacrl o paginir din cartea sa dcspre pictura meclicvail'i roman:iri.\-an Marle crede cii BunS,restirile din portlc sint refaccri complete <lin -.ecolulaI XIII-lea. ale unor picturi rnult mai vechi, datind probabil cam clin iimpul luiS. Venceslas din Boemia (mort cirtre inccputul sccolulni XI), care este lcprezcn-tat in costum de rizboinic in una dintre ele. Printr-o ciudati confuzie, cl sirueazirapoi tot in portic F'ecioara cu pruncul din interiorul bisericii,;i iigura sfintuluiIban care se afliL pe una din laturiie tabernacolului clin \ria della I'aglia! In:,Iirsit, mai creclc Cii Fecioara cu prtincul din tabcrnacol, figura. arhar:ighelului

1 \'asari, op. cit., p. 53 t-.

2 trIancini, op. cit., p. 60.n Ugonio: Historiadelle sta:ioiti, Rib1. \-:1t.. \'o1. \', X\'. S. p. 1.1,!. \o1-ir nl-ss. Il, ui.uIgiut'I Cital din cdil:ia. c1e ia 1803 a lui \::rsrtr.i, \-o1. I, p. 11-',, nota i.5 Balclinucci, o.l:. cit., \:o1. II, p. 11.ii I)'Agirrcourt, op. cit., \-cil. \-i, p. 336, pl. CXX\-, \o. 5;i 6.7 l'oto ,\linali, nr. 284C3-23409 P.s lioto :\1ina.ri, nr. 28'l37 I'.I) R. \-an lllaric: la fa,nttu'a romainc, p. 203. '\ci:ea;i croalc csto rcpctati iccclt si rlc i:milic

Lavagnino, care r.orbiird de: Ptrcursot'i ai ltti Pirtt'o L-auallitzl, in.,llessaggero" clin 2.i rnaltie1926, p. -5, rcprocluce una dintrc Bund.vestirilc din polticul r1e la S.]Iaria in 'l-r'astcvcrc, cri indica{ianccontrolati.: ,,pictatir, r1c un anonim clin sec. al XIII-lea itr biscrico S. Ilaria iu'l'ra.stcr-cre''.

317

l\Iihail ;i douii busturi ale }fintuitorului, aflate tot in tabernacol (dintre acesteadou5", unul nu mai existS" de multl \:reme ;i desigur Ravmond van N'Iarle nul-a putut veclea), sint de la sfir;itrrl secolului al XiII-lea, din timpul cardinaluhiiLandolfo Rrancacci, dupl 1294.

Nu prea pot sl-mi explic aceste erori, pe care o singuriL privire asupraflesc.'lor le-ar fi putut er.ita. trxistl in-.ii ;i documente care ne vor putea ajuta.ln codicele IJarberii,i de 1a Vatican, care con{ine copiile flcutc de Ecciisi dupiir"nozaicurile dc la S. \Iaria in Trastevere, existi intr-ader-5r si o sede cle acuarelec:lre ne pot da unele lirnuriri asupla acestor fresce 1. Eie dovedesc in primuliind cl incir clin 1640, cind Antonio Ecclisi e-recuta acuarelele, asadal numaila cigir-a ani ciuirir clata probai:ilii a cirlltoriei iui lfancini, ceea cc se rnai pi|sti:aincii cliir r'ccliiie fiesce alc bisericii erau aceleasi fragmente care se vircl;i astvazi.cu cxcepli:r unuia dintre busturile llintuitorului carc se a{la in tabernaccl ?,

;i de fresr:a cu liecioara din iiitcrior-ul bisericii, care pe atunci era un tabloucomplct, reprczentind-o pc Fecioar.l cn pruncul, a;ezatir pe un monumental trongotic intre doi sfinli 3. Acuarela poartir aceastl- expiicalie: ,,Intrind in bisericii,pc pcrctcle din stinga, picturi c1e Pietro Cavallili", iar cledesubt, transcriereain caractere gotice a inscriptiei azi c1ispf,ruti", care llmure;te data acestor pic-turi: ftrE CIT, FIERI. GIiF.GORIUS. DE. ANTONII. IJiOVANNILLO. :\.D. 1I. CCCC. LII. Confuzia lui }Iancini, care vorbea de picturi ale 1ui Car.alliniciin Quattroccnto, este a;adar e:rplicabilir. Firir, a controla, el asociase atribuireagre;itl a lu.i \-asari, cu data pc care o citisc sub aceastl fresci. Explicalia acutr-relei rcpcta gi ea eroarea lui ]Iancini, degi transcria cu exactitate inscripliaIrcscci.

Aceast5" pic'iurii isi girsc;te insir percchea in Fecioara din tabernacolul ex-tL:rioi, cu care are mari :rsem5,nIri. ln special forma tronurilor, de un gotic mo-ntrmental ;i inflor"at, r'iLc1e;te gustul acelei epoci lirzlt, cu toate ciL, dupiL stii,cele doui fresce pal sir fie cxecutate de doi pictori diferili. Explicaliile luiEcclisi ne dau;i c1e ciata aceasta inclicalii preiioase. I-a fila 30 scrie: ,,Afar5" dinbiscricir, pe partca stingiL, citre Lungara, pictuli pe latura dleaptii a taberna-col.ului Fccioarei: fricuti din dcvoliune, poate de Sigr Iiainaldo Brancacci,[.ardinal aici zugrivit, carc a murit in Palatul incius acu.m in minS.stirca de c]ilu-girri S. Paolo, allturat ace-stci biserici". Pictura reprczint[ intr-adevir, la pi-erioarcle Fccioarei, un personaj ingcnuncireat, iar pe una din laturile tabernaco-lului, sub figur-a lui Ioan BotezS-torul, o stem:l de cardinal, care n,-r mai cra insiriLt'stul de r,:larir nici pe vremea lui Ecclisi. Dar liainaldo Brancacci primise piLli-r:ia dr: carciinal. in 1385; dgr:i pictura nu putea fi decit ulterioari acestei date,lucrLr care cste in perfect acorcl cu stilul s5.u. De aceea vom data aproape de1-100 rri fresca aceasta, care;i prin caracterul ei gotic aratl c5. este ceva mai.r'cche dccit aceca- diir bisericir. De altminteri, pc copia lui Ecclisi sc mai aflii oinscnnare cu creionul, greu de descifrat, care conline crcd un nume,;i incarc'am putut citi aceste cuvinte destul de clare: ,,un pictor quattrocentesc".

Cit prive;te cele doul Bunevestiri ciin portic a, si ele quattrocente;ti, tre-buie si'r fie si mai tirzii decit cclclalte. Formele gotice au displrut aici cu totul,ficincl loc arhitecturii unor tabernacole in pur stil rcnascentist. Nu pot crede

1 Cod. Barb. lat. 4401: Mosaichi. e fitture della basilica di S. Itaria in 'frasteuerc copiat;jcdelmefie da Atttottio Ecclrsi, I'anno 161A, fila 11- 12;i 30-34.2 lbid., fila i3: ,,Ima,ginea llintuitorului in afara bisericii, dcasupra tabernacolului amintit".3 Ibid., fila 12.'I llcclisi reprorluce una singuri, {ila 1i.

318

r-.ici ci ar fi restaurirri alc altor fres:ce ilai lct:ili, pc'lltru c''i tlrct tnlclrL lcollo-'

u."]iu lor nu are ninric "ifr"i.- in schimLr rnanir:ra e'legantir cu carc intr-una diir

ii"'^..i. i,1qc.unr'l.reat iugerul- ce nu rnai poartir ^vcchiul

.tri5ttt, varga' ;1

irici ramura infloritir c1e m:.sun, cum sc veclea aclesca in Trecento, ci lujenrl unui

crin infiorit -- este o clor,adi. cl c vorba. intr-acicr-hr dcr Quattroccnto avansat"

Accstr: douir scene au suferit dcsigur r-estar-rrirri raclicale, lnsiL rnuit tnai tirzitl'i;;;; a."p" ,ia"r de ia intrare se pr.r:rte

'eclea liqpl:{e cir t.atir p:rrtea in{crioei'ir

t-. refircutii irr a.celeaqi culori cu ."i" . r-ctu;at dcalitet ;i lestul'. Copia )ui Ecclisi

arati ci in i640 toatir eccastir parte era iuci't deterioratir. Dcci restauralea cste

ulterioarl acestci ani"'; ;i "" e'cleloc exclus ca ea sir fi fost erecutatir in 1702'

iuh Cle'rc,nte al Xl-lea carc, ala. cLlm a,'' r-,lzut, {iicea reparalii radicale intrc-guirri portit'r.o-

i;adar, nu poatc fi vorba clc Cla.r'allini,;i r:ici iLt'\'rr-ui-i alt picrtor d.uc:9c11-

tesc la frescele .i" l.- j. -\Iaria ir-r lrasteverc. Aprecierile iui Ravmond Yan

li"rr", chiar ;i penti'u cele mai r-cchi clintre eic, sint grc;itc cl1 \rreo clour"i sute

c1e ani. Aceste tr.r.",-tt.i" ai" secolul ai X\Llea, sini desigur rirml;ile dintr-o

scrie mai mare de picturi carc impodobeau altirdatl biserica 16.

SiL nc intoarccm insir la Cavailini. fot ce am r-irzut pinii aici, ;i in spci:ial mozai-

curile cle ia S. ]'Iaria i1 'l raste-u'erc, ne inglcluie acum pc deplin sir iuf elegem opera

i"i ."pl1"fl in picturit -- frescele de IJ S. Cecilia in frastevere' Istoria desco-

lr"tiiii'u."rtor iiicturi, a cirror- unni era cu totul pierdutii de mai bine cle trci3ute de ani, e'cunoicutil. Cu ocazia unor restaurilri iri corul cirlugirrilelor., irl

lqob, ;r. descop"rii-intimplntor pe ziclul interior al {a!adei, deasupra- u:ii cie:

i"tr.rr;l in aolU spetezei birnciior <i,in cor, -o fi;ie. c1e picturi lungir de-11 tt]

;i lati, dc 2,20 -, ,"pr"r"ntind" fragrnentul cel mai important dintr-o .Judecatirle Apoi, a,lici otalui'.o Uil-rtuitorui, avin,i dc o partt''i dc alta P! c5i tloispr' -

;;.; ;;;';;ii;+,;ti p" *o'", precedali de Fccioa'a ilaria ;i de sf' Ioan rlote-

;i;rrI. A;iin"iiiJul." cerccririlc,;i sirpinchr-.t'ii sul,lrorleatta corttltti tlc-e lriit-gul p.r.,t,,foi, pictura s-a putut dcgaja nrai l,in,.', ic;irrtl.la irelli,a*i ",tl^: l:":],;ilirr )un" irrfcr-ic.,ari, crr" icpr.zcrita de o parte ;i de altlt.. 1lr'itnirt lt c('li'r drrl)l L

in ^H.i,

;; .lung"r"a celor pirclto;i. I'e pcretelc latcral clin dr-eapta, altc douiir"-." tiiatc ll jumirtatc, r'cprr,zcnleu t,it st crtt' tlitl Vt'chitrl 'f,ttam,'tlt: \ i:rrliiri ru.orr, ;i l.,sair la patul Iuiisa.. i' sfir;it, pe. peretclc clin sting,a, dupi rin.trusr..*i*t

"f .fil,,tolni Criitofor", clruia ii lip:-.eic ptcioar',-'ie ;i capu1, !.{ttr1- iriferrioarir

;';;"i ;,,t*;;iri ;.r; a iost "poi

in+rcgit-r ,'ri fr:rgmcrrt''le unci alte ljr'trierr-r-'stiii

3i=it" t. intrarca sprc scara corirlui, alciituili A,toLr rlt-:iot1r init--c.r ci-;ocii recerlii,

.li -li^Si".."tcie,

riespiili:e c,lin cca dc .leasttpt'r;.._ Siuciiilc ct-:rrsatlratc alunci ri':

.rrof" Iierm,.ttirt a,,.-'ntcr lrescc 2, |.'lil5:i c:-'" ir-i tl''rs la il' ncrl;icptlllii ccrnplttlt:r:"

i iunoqtitrlr:1cr ck-str.rl t1e icrlu:,e pinii aturrr:i alllqia tnat:stntlui r(iina.rl, a1)roilllL)

,.l'L aii r.leschis 11 nc'.r r-:apitol in'isto;i:t artei il.lilit:ie, car.il ilL1l11-tl jrri;I'l t':Lt'''..r..,.,.o .i.firii, ;i in,i priiiir-o opr:r'ir ercr,-1r{iorilii cli: ir'11i.;ret:'r, t::ir:li'tr''rei.tl irci'l"t

i..,ti .r*.r.J airr flu.drnto, prezi:ntntii piri:i a.tL;rtci strl-i foritiul:r total il:rufir:icnr-:r

l,' ,,5c,'ltitt c{):lil;l Lr'i('i ." \t,.:i,'1" ;;,;;.'r,. \url,(.llr Jtaiti,'1 ui)r'{,.r1'L' l,;it' tl, ii{:(r'l('liri (':r"'rllir'i

- L S. Cecilia. (]iribcili I" *Lt,tiou. ir-' Coitt, ttlit , irl -iu. iri-, ciziriil ciL toaiii bi::t'ricr:

r-.i z.gi-iiyitli clc rnina- lui Cavallini 3. i.trqrir. i-tncle iitdir:aiii ir-llatc tr't in (l'r-

1 l'. -\IarLiltlli'. .RonicL ric,trca'ta 'n.l sllo s:tt, p. 1l - 19

: i'ezi bibliogrri{ia stuiliilor'1iti I Irr;ralil asrp:a ltii (':rr':illitri in trlia I cic irr i'. 2l'li: (lhiberti. /oc. cil.

319

i)t(:1tt0.i,itf , putcm ilcciucc cir r:1 r'irzr.rst pcrscnal frescclc cr,t ocazitt vizitei salc I .

I{rrnli. -,\si1cl ir ComLrtttti'iul iti 1, e1 spLurc ciL a fost 1a Roma pc cincl 1a S. (---cilia se lnlrl la inormiritul uirui calllitrai. Ial Hermanin lt tlemonstrat cil ar:casi -

r"ir:itii- irelxrie sir fi avr,it loc ir-rtrr: 1397 :;i 1{00, rnornrintul mcnlicnat fiind acc-;.

ril crrltlinahllui englcz '\c1aln clc F{a.rtfori1, rnor-t iir 1397 r. Cotlicc}e }la-glia1r,''. -

cirirrl. \'a,s:ili ;i Birlili.nucci ru rcprodlls not'.i l'.ri Giribcrti firir nici o trciciificarr:.l':rptu1 cii i.riscric:r tlcl,mic si fi 1o:,i iur:ii rie pe r.tuni-i lric+ra.t;'L tcatiL il coll{ir1ll.'i lilrrrini. canr slrirr i';, (,,':/,11ari,r :l.l: ..['lcJ"e plcturi <]rl pe pereic', dc la 12-'

l:r Il{i0", llr-,lrie, pc l'L1r iLai:'.iscli:; r':.'.,i a(l:'-uilirt ctL crcicnuL: ,,:rtitl!r'it:i'si cltrr',,.lr:1ua.'r in li:r, ilila cste cc:i cLr. \lr itr ctit;rLric". iloiectiit, ltr-1 attcti iic Ylj.::iai.l

rl ccti!ilii.ilt:,,i'.rl ulii'lc rii:-l1l-.'1;itr1-u;-'it: r1r'i", t"tt"ti sirrt. c1e Arl;trlio c'illt 12!''::l rtt.'. ilr, f..ri'uili:iri, cigl zicl' lrtt,.sl,,:'i" 1. 'i' (-r.t ?.-\:ct.t (Jc?z\?L,q:'r I'c..1ctr.'t ittSi r.ic-i--i.'fi,

r-.r rar.t.',1-r ;rir-:i r\rnol{'.t.j )i:,lrltr-itilL :..r'i:t;'lu,iir ll :rf r-'stor fi'r,r.,'ttt rtlit. clcsigill- rllrtt-rra-tl'i t-ii-[ci'iti,li;i rcsta]'.-

t:,i'i lri.r i:lir1 ic-...:,1fcr:it !i-cr-,riaa r-it::Lriittti iticoa-r,'e. l;rirna rnai iirt]rr.ri.it1i.tit dc:,,illc;r-i-c !i"i,-,1il tiiiLiiuLir; rl-:t Irrtrcirlll- lri l:i(il:). clld caiclittr,lLil 1)aolrt Slo:r,.ira.to, giLsi:',-.sitir ritlr tr'"li:ir1 siiittci (lcci1ia, r- pi1!i:rii sc ia,.-r"r- itt biscricir ,-iifcl"i,c lillrli:'t'r"tc,'.'i:rrL-t,,tltt,.,,t1r,-'r'ottrpittt. '\ i-r'l::tili'L ll:tfci 1;icz1;'itr:riul, cotlfc,"icrialul, pli.-tciiri lni -arntirlfo si a coi,st::'Lrit rri-"a cu statuia sfin':ci c-:<ccttiati rir lladcritl t.

iL,.tr-r,:r coctice dc ili l,i1,lrr,tccl -t'i.lji,',rllir.il-, (i. cic \icoJa rL giL:,i'i c; iti'.tl-r tnaltl -

3i.1j-sil ilu ir.riltir iiii llosilis iLrslsi, in r::r'i' :r,J !-(;r'l)cs'r-r' cri ocazi:L ac,.-1oia;ri iestaiir.ir-l:.i tlc t:c-.ta.,til,-,',..:r ftescc.Lor lr',i C:l':riiii;i: ,,...inc<lirrtrirc iia,'is iritti-iit;.rs a:rticlril,:i'tti,ri,. ltr: nc,.'i j',-.,.tiiiitcilti, 111-:1r-illi{ ir'rilicr.or:i.l11} cffigie:l, qiia;"'rilii::ellio tlc"-rt,l'

errtr;1t.r'i,i'tt'., r{- rtcliti!}us cclcribri:-. i'L)l(i', r-'!-i1., i're tatt-itlt, ut ir-11 \-cllcL lLi-r iial'tl atrl-r-

rtul1:rtr.lir cot-t::t:ti'lu1cl:nn pr"ls,clt, lc,lil'trr, iliriMil olrLittlrata-"'i. J)iirttli-ilc ar-i r.inr:r,

;rpoi pilli ilr 112.5 ?, r:iucl t:-r,rr.iilrirh-:l (,i.i'ta,to Acqua--,-ii-lr, a fitcut repuraiii ra11iclt1,,

r.p,rr1r.r'lrizi:tri it,,:rt;lL irisi'r-rca s. ,\srilLar-, itl 1"\2-], ttinti t:a.rdinr.iiil {'iar:l'iit 1)l.,ii.r.

.l',icl':i lLi',-Jr rioi le,tiaurirLi !), {r-r.:scck: rl,.r rl,l,i c:tista.,.t tie :nirltl \'rrr-.)u *i fi|i ''11irlr"L .t il,i,l',.iusr:r .ii a.iniltit'tla. trtu'.

iir',,tur-ii,r -il'cs,.'clcl'is.<r.:ilpcli'rc iir 1{.1{i{) i're er:i rloi pcrcli latellii ,-ri c:ortll'-ri

t:r: lliil ,-: c'.'iclt:nt i'lil: atisatrirl;t1 ace.lr;r:trt'itc (lill IechirLl 1i \riul'l-ts'tlltilcnt,'Li,r'Littii,-.iil ir,ti cr-:i ce:rit r',rsr:ns irilrri.i:a ir-iaintc tltt 172-r. Iici rr:rtli l-j1l si)lillr'ir:.1-i i, -,-rtlrir rir:.li;tc o .juclccatir. titr,\1toi carc so;Lfla. L.,-- peretclt: ric 1a il:trl.l'.ir.,rj.lic',. j" :l- ir,s,i <i:rtir'tkr -[]r,i-qianilr. i':t i:t27, miina'rstireir, t:ltlr: piliiL atirn,-:1 sriilri"rc iu glija orrlitrr.rhri LlnrilitilcL.:r J'ost tiali c!e Clcnir:nie al Iil-lc:r liLhigiili-ir.'lr',i Br.nrlii'i.ile ilc ia ()airrlto \iar,rir-', far.'c o ntai r.lctiti ii a-rtirzi. l)ilr act-:r vrcirlriit'irLli,::,ii ,-Latezc conil inciiis, cL'lstiiiit .lfast1l)l'a inir-iLr-ii;i:.pr-ijirlit pe co1oatlcl,,:

1 { l}tib :r'i.i, ccl. Sr:hlr;"r;.-r, 1!l 12, n. 56.: 1{r:'rrraliri, in..I,e (ialltr:ic l{az. i1.", \-, L S0--!i-1.i l). irr,:y: Il codice .\iarltobttcliiatl,r. ';. .r':. \'rL:lri,1'rc. c;1., p. -5.rS. l3al.iirlilcf;.1ttc. cit.,1:' l\'

:' -r. ili,..u-s: IIi::tt,;itr r'frus.;t,r;ri-r i).1.';.11n.,, l'irgitti..;, cic., Itoilra, 16()0' p. i7'1.ri (-1. (1,r Nicnla: II t:tottttttttttt!,.t .7rj.n::i' rt S. Ccciii,tt' ilL Il,)tttd, in .,I-'-\rte", 1907, p. 305.? Siril er',iirrtrtc dlept r>pcre ale lui (.irr.:r11ini de cltrc G:r,spar:o l\lr-eri: Della Roma in ogitt,S.rr',:,, l'rrrtt II. Itorllr, 1ii64, p. 3E:. l,'il.ippo'iiti: -\'trotro stulito di' pititttta, scoitura ed' architcttL.rt tt

tttil;, tiiit sL t!i llotta,Ilorla.. i-l 1, p. 51 -55. (1.P. l'inaroli: 'f ratlnlc tltll.c cosa 'fiit ntctttttrabiltdi Iionrt, ccl. 1II, Ilona, 1715, p. j.i6.s Fr. rlc'Iricolorii: Lt: tttstitic t rayitit di Rolt.a r,ttodcrnu,lloma, i728, p. 29: ,,-\ccastir r-eche

bistricii ora toa,J:r pictat:i in lrc'si::-r Pc laturi, cu figuri itr dosen gotic 9i cle zlceca a, {ost iirtirnpul clin Lrrnri;l72J n]o{lrrnizir.lJr prin nrr-rri{icienia defunctulni Exrno I'r'incipo c:lrdinalAcquaviva".s Nibb-v, of , cit., p. 159-- 1i0,

320

navei. Pictura a fost desigur datl jos cu acea ocazie, salvindu-se doar fi;ia aco-

ii"rr[ ;;'ril;l pt;;ii; hpilg a"^ perete, adicl {ragmentul descoperit mai

tirziti. -\1a se "*pr.u J"."-i"i:SS, cirid Lgonio

'orbca-despre biserici, el des-

.ffi;;";;;,i1ir Jirprr,r"r"a arlitectonicl a cJrului, flr5" sl aminteascX de aceastS'

il;il;'l;; '"i""t'rt"irid" -"i tirziu adiugu.p^" m?:gi"g? exemplarului de la

\-aticarr o menlrune irtiii"a "u*"ipicturile-lui'Ca'allini din na'i, nepomenind

nimic despre o Judecatl de APoi 1'

Fragmentui existent ne cl[ o idce aproapg tgPp]"ti',1i1snre ceea ce trebuie

s:, fi Gt"pictura i"ir""ga- intrucit s-a pistiat, din-fericirc, tocmai partea cea

il"i'i"roiti""ieii1^al:?:l,A."tt fragdent ne ingiduie. o reconstituire icono-

Sr"ifit't ^"r.^n.f,f"f"i. Trci planuri riari, suprapirsc- o'izontal, cuprin'dcau in-

trccila (.ompozllre, care prin aceastir con,'eptic se'cieplrta dc complicatele Jude-

.,,i;T .ipo'i lir""ti"i. i " pfan_ccntral il ieprezenta pc liintuitor stind pe tron

111{1.-rr p-randorli purpuri",-iil.nAt"t.lc o p^i..c;i de'alia de Fecioari. ;i ^dqsf. Io;iu Botezit.-rrui i,[i,1a,-r-."in picioare, qi de 'cci tloisp.rczece apostoli ;ezindinsirrriti. un alt plan supcrior, rcplez('nta- iot irltr-o maridorli pc cristos,inViat'

;,i;;;ii;:aa;roLufll J";i; dc'ing'"''i. in s{ir;it, un plan inft'rior, unde la drea.pta

ii"i,t".ir"s^';i;";h"i;"'."r" t" -.fla un"it"lc patimilor, sc r-ld dour pcrcchi dc

irrg,,ii ariunlincl cu iri""rrr'il" Ira"ltitii" Apoi grupului de. prcaft'rici{i ct' inain-

reaz.i Jip stinga, ;i osindililor, la drcaptt, 'uf"tiS"f i tlc trci ^arlra'nl1heli citrc in-

{em. 'lotul .or."p.ri-." ii-prit"tca 'i

miLretiJ caractcristiciL acestui maestru

in tot ce crea. Dea1tf"f, p""iiri intleaga artir italianl, acca..stlpicturir are aproape

irr-rp"tr""f"uneicrcalii'iconograficerlgi,dupiJudeciJilcinci'oizaritinecarei*i,".r"r.,-r.' in r.."lfo;:, ;i.T;;ij;- din' p"''in.,ili. Dititt" lrutinelc compozilii

meclicvale ,.pr"r""tirri aceastir- scenS', t^i '.-"" Plttt"t,t, Italia' Judecata luiI"..ili"i "rtJ

in oric"-caz lJna clintre ccle rnai vec'hi. Inaintea acesteia nu avem,

i"',,;.il iio.ologi.:r; il;i;i;.i compozilii 'rai importa'te, dintre care la Roma

;;;; ;i;;;ti p;il; hs. A"s"l" t" i-i-i'' (,sec. \r),,apoi,m11aicul Dornului din

i;;;"h i;.i' x111, ;; li;'*;;"t mai pulnr importa*.t la. S' Giovanni a Porta

L;;i;;;il'R";;-(;";'^xttj;, *oiai'i d.e pe holta Baptisteriulr'ri din Florenfa

il-',tilIj,-;i iot i" R"-"jo,Juclecatl din^ 12-16 in capela S' Silvestro din

SS. Ouattro Coror."ii .rl;;il.lJd;;:tti din Paclo'a, de 1a S. Maria No'clla din Flo-

;J;,tI;i;;'i""c;;;; s""t" a'i" Fisa sint toate posteri.oare celei de la S' cecilia'

\oiltatca iui cavallini trebuie a;adar judecatii in special in raport cu conccpfiile

absolut bizantine "ilt';hiil; Judecirli' "Si

in aceastii prir-inlii cl este cu ader'lrat

un creator.."^ ^ijil primul plan n-a mai rlmas aproapc nirnic. Abia dac5. se mai poate

ol,:LL'\'a in partca ;"p.ti""* a mandor'I"i iiintuitonrltri fragm-clT.l-it:::t"r1l,,nei alte mandorie, ,.,.,"i tu., carc se intrctiia cu aceast_a. ludccind dupi dcscnr-

dcrea curbci, eu n.t^frit"r ri -"i mici decit mandorla I'tintuitorului, dar era

prolrabil mai puiin;."d'i,;; "pt"pi"in J" t"tt' Nu putea contine altceva decit

i'ig.rra lui Cristos in"i"t,i."r liorkrt, -^ ioi"# J"ai.elilor med'ievale' Figura

]Iintuitorului era pt"il"Uif r*"":"i"ta de cete de iigeri, din care au rlmas citeva

resturi tle aripi d";;;;i;;eili'"t" -"ttdott.i, colo"rate in nuanle de verde' aib

;i maro.

l Ugonio: Hi,storiadellestazioni,exemplaruladnotatclelavatican,p' i30-13 1'

j socotiti de Styger, autorul unei doctc clcscrieri a frescelor cle la S. Giovani a Porta Latina'

ca o reprezentur" in"o-pi"t{ ^ptoup"*

prescurtati' a reprezenterii Judecd'fii' inchipuind

,r-i a-"-iiJa o L[aestd r. fiirrt.itto'rot,.i-Jriclecdtor. P. Styger, loc. cit.. p. 308.

l: - c. 608

321

iu ccnttr-r1 plaitului ciin mijloc, iu mandorla rcigu-inchis, trona fsus r.:..i uti-tudine n'.t c1e niilostilire si de solicitudine uruani,., culn a\-ca sir-l rcprczinic (liottr,la Pad.or-a, nici cu t,:rpresia nciniluriitoare a unui judecirtor crunt, curn il i:rr-:hi-puia adescori pictura tri:zantinir, ci plin de un amcstec cle maicstatc st;lt,lrrlrir;i dcr ncsfirsiti bunitate, care fac clin ilceastl figuri" nu nurnai exprcsia c,:.1r. majinaltii a artci lui Cavallini, dar' ;i una dintre conceptiile cclc mai piofrrndc .i mai.piritullc alc intrt..rii artt' itali,.ne ,lirr t.\ ul ltioriiu (il. .it). Scrri:i.,rll,irnpiicatir ,*i adincir; privire intensi, tlcpartt. dc mizcriile o*ettc;ti, p:rtii.ijr;{inddirrcolo dc, lucruri gi continuind parciL un marc vis lir.untric, umaniiatc iiolrilir.,si tratr.-ccendenli| suplaomcncasciin acct:asi fiinlri si .rptl-"i" cu absoliirri. sipr-plitate, fac intr-adeviir clin accst Cristos, nu indcajuns de renumit, opelir '.rrruimal'e artist ;i a unui ginditor. 1-egencla in carc \rasa.ri i1 asczasc pe Liar';riiitri r:aintr-o arucolS, dc cucer-nicic ;i tlei'oliunc parcir d.c sfint, si .or" i:.."o cn ;rqltedin fii;ur-iie lui sau atribuite'lui siL ii" to.rltit" tnirn.r-,to"i",-"r-.o poate o irazi'r,dacir nu in cxemplul viclii sale, ccl pu{in in impresia care trebuie-sri o fi ffu:ut1:upr1 contcmpolanilor lui accste figuri cu atita spirituirlitate si cu atita exprcsielSuntrici.

inviLluit irr vcsrninte tnaicstuoase - lilamiciir rosir: borclatii cu aur, trinicirlcrcle iuchis - Isus'nu face decit gestul cle a-;i clezi,Ilui stigrnatele piti*ir-ii;ial trottul incir. bizantin, impodobit cu nesternate qi cu incrusiatii, cu lolr.rrnireide aur a;czali pc spirtar, .subliniazl ;i mai mul't solernnitatca

'Judecitor-ulii

suprem..ll i_ur-,

ptltru percchide ingeri suslin ovalulin slavi,,er"asi:r. I)c::rs".rDra,serafimii, clelicate capete de cfebi ivite printre aripi de foc (il. 5-l), apoi arlia1-ghelji si^heruvimii, cu palliurn bltut in nesternate, incrr-rciqat pe iunicilc l'.rngi,iar-jo:, ingerii in vc'srnint alb simplu. Sint aceleasi figuri pe cire le-am inrihiiif1 la S. ]laria in frastevcre, aproapc feminine, dar cu vigoare biirbitcas..:,'i, cuplete ondulate in jurul panglicii bizantine ;i cizind ir-r bucle pe umeri, :r-r'i1clarcul r,iu al grumazului inclinat cltre Xlintuitor. i\u era multir noutate irr iLr-csti

1$erl, pe care;i.'I-orriti ii zugriLvisc la S. Giovanni in Laterano ;i la S. Jlar-ia.l{aggiore. .I3a chiar, .r-esmintclc lor grele si culorile aripilor - splendiile tr,r"mgniifoarte r'-ariate, mergind de la roqu inciiis ci.tre alb lscrafimiij, de Ia -r-r:rcle

prin galben inchis ia-alb (arhanghelii), dc ia ro;u priu'utt, io "ifriu (hemr'irrii),lau de ia portocaliu Ia galben (ingcrii) -- amintesc gi mai nrult de rlechii rltciiLtzarrtirti , 1)(' ( arr' d,'altlel si CiitraL.'ue I ;i tc,qi conteml)oranii ii zugrivr.:rr: rirrpiacela,si conccpt. Era t^otu;i!i ccva nou iri figurile trr"irilg-"io"se ;i in tiprii-ii,: rJait:aractc-ristjce ale lui Car-allini: ner.oia unei uoi fmmuseli cate.se iircea srrntitiia ficcarc dintre ei.

" . .iir sfir'.;it, rle airbcie pir!i ale rnanclorl:i, cei doisprezect-. apostc,ri :.intrinduiti pe jiltur-i, la crrt'1ru apar incJ. clerncrrte gotice; sint constrrctii r.implc.cle lemtl, aseinenea *ctranelor cle bisericir, <iin carc de data asta au dispiririt lirl)r;u-nrentalitatca si ornamentclc romane ale celorlalte tronuri cavallinienc. .\i:o:tolii-sint prececlali'in arnbele piLrii de figura-t ecioarei si a sfintuliri-i,,"" f1",.),:,;,,,nl,in picioare, rugindu-se. riecioara a fost mult rctusiLtiL. ljste dcaltfel sinq.,.lili iii.ntoatii scena cAre a sujcrit ace,st ultragiLr, poate din acela;i notir- pcrii.,,,-,...eau fost_reficutc;i cclclalte lladonc cavalliniine, adici pentru cir crau cor:.i,-Lt:ratenriraculoase. 1'otu;i, cliar a;a restauratii cum este asTiri, ea mai prezintir irrcir.toatc caracterele cavalliniene, amintind dcstul de mult llacionelc cu clrior-rri

i Cit c1c bizantin estc tipitl acestor ingeritru Climelbue--iar denronstratia e liila.bil:1 si

plui in ultirnul atnS"nutit, a fost clenonstrar: i-;g11*pentrn C-aval1i ni - cle citre Strzl'gorrsiri, o.! . c t !,, it. j,).

322

rotl.rllrit ;i pline c1e la S. Maria in Trasteverc. Cu toate astea, ochii .migdalafi,." .i."ltr'"1l;i ai celorlalte personajc din frcsci, ii dau url vag- acr_giottesc, pe

iu.r,, i,. rnozaicuri nu l-nm putut intilni nicirieri. De partea cca"laltir, Ioan Botczr"r-

ioi,rt, .,ir aceca;i figurl plltoasir moptcnitir.de-pictuia romanir <ic la arta bizau-

tinir,'ru mai aie aipectul desclr'at' ;i lipsii de.r'igoa.re al ascctului, ci un t^rpii;r,.;"*, .ot" t. face si-l presupr:i dcstui de voinii slb r-egmintul slu larg' Pc:

"i't,sir',"" .1e jrrs a jillurilor, irLic.-ipfii scmig-oticc--in91:q-l"t*t1q apostolilol catc

"ir",..r:,. Asttel, la circapta sint i,-.i,'L vizibilc: iS. PE'l1lLl'S, biLtrin, cu bar.ba

sclrtii, cir it't iconografia'traclilionali't si cu sabili iii minl; .'-{' 'I-]I{O]IAS, tiniLr,pitr:tir-l,t ;i el o sabie sau poate',, cr,r,:,,; :i. tl'\llo RL.S, iy biLtiin cu fali carac-

inri:tic iavaliinia;ri, ."t" ami'rtc;te pc Simion dc la S' i{aria" in Tra:;teverc,

fri.L- il.sieur-si cl o sabic in mina ncvelc,simii rirsucitli- (il. 25); ti tS. {rf::9n4---\> . ;,1itincl clucea care ii simbolizcazl'L rnartiriul. I-a stinqa, dupir licciolLrl,-S. i,-i Ti-\rS, rcprezentat ca 1a S. llaria in I'rastr:r'crc, cu accea;i t l:t^q!]l9l!:},io il,i.i,:, nu.,t1it:i fr''-,nteer. inaltir ,.i plcluvir ,ti 1,u :1a17ic P,l l:-iT;.i:!r 1,.!C!-iIl'9,,." ii,ip"t ca cle itristos, tot cu ipac.iri' ;i r:i,(it. .26) Vt. S. 13 AI{1-[OLO]IL\rS1.i; ;.,ir"^, siinl-,ol al martir-irrlui si.u. i-i ceilalti apnstoli )"ipsesc. inscr:ipliilc, darpot ir ,-i ci iricntificali dupiL atributlle pe care 1_e_ poartiL. If.ennanin l-a recuncscut

ir",ri. i.,." E.,anghciistul, intre:?f. Pg_tlo-;i sf. Tom1, pe sfintul lacitleo in ultimullp,',rr,,i tlin clrealta, apoi pe sfinfii.Iiilip si llatei in cci cloi tirLcri din drcapta.i iii,r .ti1;1a s{iltuluib"idoio-"ri, iar pe if. Sirrriot-t, in biLtrinul tlc lingir slintu}.Pavel.

O transfor-mare iconograficl neintilnitl. in pictura romanir decit in a doua

ilnlitatc er secolului al XIII-lea 1 cste indicatir clc atritnttele purtate aici dc apos-

i"ii, iri lor:ul cirr{ilor;i al sulurilor bizantinc. Ilar ceea ce e specific cavallinianiri-,i,,.iart,i sceni';i, piin spiritul siru,nu numai cir sc clep.rrtcazir t1c rnozaicurilerlc i* :. ltaria in'fr:rstevere, clar raaltzeazr,:,5i lormula cea lnai iiraltir a aceleia;i.,rnc.r,,iii, este solemnilatea absolut clasiciL,' ceremoniozrsir^;i irristr:rir a acesttii-l'ril;ii1a1 'supreln

ce apare mai scvcr si mai necrutittor_decit insu;i Judec.ltorul.l-oar,., figurilc sint intiividualizate cu'expresii ;i -atitudini. proprii;. {ar $ci.1t1t3n,r .,,. ilipiLrteazl cle gravitatca oficialii" p9 ."t'9 ic-o dii linrrta rigidit, <le piid5".:L slilti-riii petrl stru'Bartolometl, sau iiripurilc severc ale celorlalfi. Ceva mai:r.1i11r. sint figurile apostoliior rnai tineri, dar ;i elerigide ;i cercmonioase' Doari,t iig,lt" ,1e ctet, a apostoiului carc ;sade. intre sf' Bartolorneu-;i -'sf' Ia.cob^po.ti

.urpililtl.: o inclinare^gralioasl a capului, atit dc neobi;nuiti 1:r Cavallini, incitr,_, .i.,,,,. cu gindul maidelrabi I,r cei'a giottesc. Umanitatea caldiL ;i profundiL. a

Iui tii1rrto ia apostolii clJia I'adova, rinde umerii bitrinilor se incovoaie-obosifii:ri tigrrriie cxprim.i bunitate ;i solicitudine umanir-, este incii foa"rtc departe.1r'L ,,,1-.c1a sa cea mai importantii,'Catallini nu se apropie i191 de acest sens modern;,1 ,,it,,i. in schimb, "i .""u sir exprime cea mai splendidi formull a antitezeiii.r:sl'Lii sens. Pictorul roman oficial rirminea incir" nealterat in el.

lrlanul al treilea al compoziliei este legat de centrr"rl intrcgului tablou prinr:]iiirui alezat chiar sub mandorla Mintuitorului, acea tror,1,t.aoLu, care lipsea de

1a >. -\ngelo in Formis si de la Santi Quattro Coronati. Din punct de vedere

;conc-rgralic, el nu mai prezinti caracterele arhaice ale altarelor pe care se I'edeau,,bisnuitele simboluri apocaliptice - mielui, cartea cu ;apte peceli sau coroalla -c:. dupiL noua iconografic, Cavallini picteazl pe el uneltele Patimilor: crllcea

Fle.r--manin: ,,Le galleric naz, it.", p. 85.

323

inaltir, suli!a, buretele, r-asul cu olet, ciocane, cuie si bice. in acela;i .:hipdar cu mai pufine simboluri, era reprezentat ;i la S. Giovanni a. Port:r l-atina,ca dca.1tfe1 si in rnozaicul din Torccllo.

I)e arnbeie p;"rrti a1e altalului, clouir percchi de ingeri in tunicir -"i pailiuma1be, suni din trimbileli: lungi vestind Judecata. De ia stinga se apropir grupulplcafericitiior precedali cic doi sfinti diaconi, Laurenfiu ;i $tefan care, iurbr-rrcaticu clainlatici ro;ii - sfintul $tefan purtind ;i insemnele rnartiriului siiu, trei.pietre pe cap - sint in posturi de rugirciune. Preafericilii inainteazir in tleigrupuri conduse de trei arhangheli, asemLnitori celor cle llngir manclorlir, dar'de clata aceasta imbrircali doar cu tunici ;i pallium simplu. Aripile intinsr: ctr

m5"retic, ocrotind mrillinea condusir, prezintl aceea;i gaml variatiL c1e r:uloricare ne estc binc cunoscutl;i dc 1a ingerii bizantini: clc ia r-iolct la alb si i',:r-cle,

de ia portocaliu 1a galben si rorru, dc la r.iolet la alb ;i galben. Atitudinca ingc-rilor e insiL mai iibcriL ;i mai natulall, iar figrrrile lor exprimiL o solicitucLir-re ;i oblindefe carc: nu se r-edeau pe chipurile ingerilor din planul superior. l:'r"imulgrup de fericili, al mircniior, oste fomat din oameni de difclite conditii, tincr-i sibirtrini, al doilca, numai clin clcrici ;i cirluglri, care dupii vegmint par sii Iit do-minicani, si au in fmntc rin papii ;i un episcop; ultimul este grupul ic'mciior(11. 62), unele purtlnd dalmatici bogate si coroane cu ncstemate, ceea f r tjr:t-

un fel simbolic cle a reprezenta pe fer:ioarele martire, cclelalte, r'c;minte si viLlurirnonahale. 'I'oate au aureole de diferite culori ;i stau in pozilie cie ruglicitlne.I.a dreapta altarului alli trei arhangheli, imbrircati in acela;i chip, ii gon{rsc peplc5,togi cirtre infern, ale ciLrui iimbi de foc se vid iegind c1e jos din rlrcirpta,ircolo rrnde lrcsca este intreruptir. I'rimul arhangirel ii alungiL pe damnrili cubrafeic-, al cloilea ii impinge r:u o lance, iar al treilea iI impunge cu s'.rli!a pcdiavol, care sc vedr.l fragrlentar, cu coarne si cu gheare, a;a cum cj:a rcprczL'tttatc1e obicei si in celelaLte Judeci"fi.

Daci tlin punct c1e vedere iconografic aceastl" fresci dor.'ede;te 1ii'nllc1c,prin simplificarea 9i urodernizarca multor detalii, o epocir dc tranzilic'1. stilulcavallinian in gcnerc capirtir in ca defirritii si^formule care \-or rirmine c\ix-c-siilecele rnai complete a1e macstrului roman. lntregul canon cavallinian - acca-formuliL nouit absoLut plasticir ;i statuar.l a figurilor, iu care corpnl oini;nescrcdobintlcgtc proporliile ralionale ;i logica de multiL vrclne pierdutir in ciiseelcbizantiire - isi girse.,;te in acc.astii frescir r-calizarea completir. Cei doispr',:zeccapostoli;i Istis insu;i -sint modeLe pci'fect inciir-idualizate ale corpului olncn,:rsc;de acum inainte, el reintri in ar:tir cu inaltul prt-'stigiu pe care nu-l va nai iricrde"In mod abstract, accst canorl - il vom tturni ctutottttl cttuall,'irr,ittrl,, fiincicli cl estcnu numai o expresie artisticiL, dar ,.i e clcsiLr-ir;itii coustruclie rafionall tt. i,--rtrne-1or -- s-ar pute a clcfini in citcva formule estcticc lesne de verificat, si at'ir.tine:

i. Corpril olreilcsc cste stati-ra-r, deci plastic.2. \'e;mintul omencsc ciasic este ;i el statuar', deci plastic.3. intre pirliie corpului omencsc existS. proporfii logice constantc, caic tt'r,'l-ruiesi dea impresia de forlir ;i de noblele.

1 Compari cu mozii.icurilc absolut bizantinc rlin Baptisteriul dc la Florenfa si in spcci:1l cu ecelaplin dc amintiri apocalipticc <1e la Domul ciin Torcello. Pcntru iconogra{ia acestei scer':r vezi rttaiales \Vilpert: Dic ydnt,ischc J.Iosaikett trnrl 'l[alereie n t,om IIl-XIII Jahrh., \-o1. II, 'r. if{2--i063. P. Jesscr: D|,c Darstellung des lf cltgerichts bis attf )Iichelangelo, Berlil, 18[i3. Ilcr:rianin,

,,Le ga1l. naz.ital.", p. 86 5i uLm. E. Ilertaux: Santa f,Iayia di, Dottna Regina cI'a.rtt sencse e \apolznel sec. XII', Soc. Nerpolitana cli storia patria, Napoli, 1899, p. 85- 100.

324

-. [.-.x1r1esi:r- iiglrii c;tttt'uciti c:ir,: no|;i};]r, stillr'Iioai:l 'si

scr-L:i-i' Ila tltri'"lie sil rj'ca',,,i.,,.,.11.. rr\r atii lr iri,li, it.!uelrrlrri, L it r. iilit rrl;ri .il:)lit.ir: 1"' '-- 6ii t1c plaslic .i" ."ip"f o.ncilcsL) in it,nc,. pfia lui L 'rr lliini sc pr.lattr r'"r'r-icrr

Ir fic.cart,clintre accstc figuri, cfi-rir aci1n1 lasir iu nlult in nrirrir tot t'e fl-ii:itsc

i;,"i;;.. l't'*tru prinlr'n-iiiiri i,ictor rleclic','al, t;iriLsincl r-ccl'Lca fomr"rlii cic irLii-

tr"ii."" a fc,rme'Lcr-.., iir'rii 1rr.ii,,", cir-ora uniiricle r"crzui:.i lumiriile:i.11:e tltit--

r-1"",r tlri nit'i ,.' ir,'ut"r,r.in:,1 lt lrl:,, :, rir!,,i pir i llr tr ?rrlt'\ irarrL ltiilrii ri ' l-:t-".1,'-

f,';;lr;i;ii"i:,i"r-i.ii,f ptir,. ,:,,'.' i',,,,,.' ,,l,ri.1r r-,''li,l,rl r t rt,Dl ! rl lct'tn'iur' ('';l' t'lu.t- mocluleriLz:, irr t.ur-rirri t,iii-;i rillilrrc lt.Linci, ,,,,rc

"r.rrri:, pt crirpl-lri acea li il--cia-

.ii*.,i,il.rn", pr,,r "...:.l"rt:t rrf.*r.,1, r,tirrtiiiriti pinir ]a 11 51 atitc'a c'ft':r:tc' I-ln

.'i-.,,rt o',ru,rp"'r-,ro,l,,.rn in ltoidsir-cir acest()r c{cctr. il ,1,,..., pini la itir-cilrllrclr :l':t'lei

.,tii,'ilq"it';. rt"i"r;";i, ..,,t.., o,l pildi.in;'jrui riiro-'tolilor il'-L o impl:1:. t'^\'l,t1t,..::

:.iit (i,l u,,it,,r',i;i lttittolti,ta.i. i a lrriil rtiiti l, i't:!:t lttiltlli:tlt1t, ltttt''lilL 'i'iri' tiirl

.lr.cllUie si clirr -iirrr:n, r'ir. .titrtittriir-', tt,'1,ret r:ill'c t r'ttlt'tl' Iji''t ari r rii: :' ' i i-,t,it,,lii,,,:'ri,',"t. tifi,i r,l ,t'r'1 rttltli t't'' lugi'Iurrti:tliti'Itrirr a((':t Li'lr''.'1":tijlintiiiii cie lzr- ertcri*spr.. irtelior. Isus, carr., se aflii ilr cctrtni, iilnliu': itLl:--ltlt

i.,l clc senio5scuritatc-., iir."r. luinini;i uni,re sint cgal rlistril;rritc. Ial tirriiliclc.irrpit, ,,.i tu".rri stutjiate 'Je ai-'i-olipc,. sc ircllnccsc

-ca ititr-el matcrii: pia:''iL:ir'

t.tL-lne rrc 1onrlui intrinecat iclielir:iltr statuitrc :rlt: {igariior. listc ir-llr{ rir.l)e

l,.."iirrtrri"rii.,"lr,tr"i lr. *"t";i i;i-incioiu ;il clarobscr.riului ;i. a1 statu:in'1*i,,,,,-;;i; .tio r",:,. .li, iriri rlai tirziti il rrir itrtr-otlucc ca reloltitionari -\j:1:rlrruio

-i Jla-*l.ccict 1.- ---i:;;;tir ;tii11ir, p3 ciy:c picturu arite.rioiiriL nu i-o putea ftii:triza 'L'itlililrr-tt'

,:tsu,.i ricir-rcea al-,ia'o'inclicaiic fu.esr: ltoaic s'r',rcli:rtiL clc Ctrvaliini tlirctlt'-l]r' ita-

';ilJ;;;;;;'ttt"" ti" priil'l T{c'nla' \c putcrn c:on'itrge <lepli* <1e au.st fa"i:'i' rii*,,,lmirtcle cu care i,1 i-1.r;.u pcrsonaiclc. Cortr-'nui clesic lu cla bintr-r'i!r:1t'S-i*otot":

pict,"ira ii foiosise iniotclcauirai, chiar cittd sct-Lsul^lu.i :''' 1'-i.)--..1'],::,,i_']..otui. (,t: cr.lr insr't accst t:r-rstinn pinr-t la el, ;i ce valoare nouir ii coili"ri' L a\. iJlLnI

i, fro"t., r-erlea irnct'iiirt, lil c.:a in,ii rnici cotrfrr:tttnre cu oric,'ii.ttl.'l "..:ill.1:

t]

iri ilroraicurile iui'lur-riti sari alc l'.ri l{usr,rti, ia S. JIaria ilagSiot'' ):-r-tl. 1jl 1iL's-

,:.i. i."fiiiurr."t., elc i:r,\ssi:.i, iriuiL;,i in iricttuiie ir-ii^Ciniabut--, accst costullr ''rste

:lrcri r.e;nriltut aropaiirirontiir, in cai-.. iiniii.: iirrr'i aclincime ttu e'r.pr-irtrit lllai tliuil

I i.;tri: rl:r, 101.1ic:r accstr.li lilr'! tle a irlosi il llicturir i'.lrniliir ;i utlrbri'1c- o arill,:t cli'Ld'i liri ( :;lriili'clt.r-c oqlirrt1,,st. i'trca3:r lch.icir ,ict,; lii;-L rJii' 'Iirecr'nt., tleci ;i irc a l'-li Ca'lllij.i' rrlrttl rlitl r:r '':''':t'-,-ii ac,,.i,_.,i tchnici.I'icri_,rLrl trt,6rri:r. si rlisuibric lnnririr pr tablou crzict in ace):l;.i it1 clllll lrii' i-':l (l!

iit rr'itlitatO ric 1a flrrcstrel,:.it-rtl:irrLli-.li i;r ca,ie Itlr:r:r. I'iiiura ltii utr t'::it' concclliti lildsp'lllrieut'rLi o icqicir,:r l,nrililor;i :r u;t-,1;rc1lr rlcir'rlrinatr-1. clr r-r,'inttt pii:ilrului' ci lr'q-'iti dc illi ('ligir'

,Lnrbiarrj::t. r:a irclrtriti sir r.csl:r,:cti'conrlitiili: tic l'.rtlrinOzii:ato alo Lcc-]ltl interit;l : "1 )i:cit Ciiilli li ii j(:

.r t:l lltinitt:r ii-t o:tlttlr ta -u,1" ,,t,t;i til,.r r,'"b,ii, crrlt'titll::i. -ii ciiLi rcliei {ignriJr;r 1:ilt' :'i'lt tlescill'r'':i ti:ttl

:JL r.irii,r.i si r:;lc1ii.li' iai:r, su,r chiitr,.il nra.cstii,",1a,,,,,.,,r"t,",L puru rclir.irl ti.rr luilii'.rir. oliiutujtel:[t ilrrrrii trnrciril c1.]t,tr,.i ,.ts. lllr rll,.clit luntinil ar sllori c',r o Jcrciistrli cltrc at- fi t;r:ri 1:r:lre

ilr:cit :rlteie din act:!c lorLrri, ur rr:rrostc rrrrcu cc:i rrai 1.,r-Lrlr'r. lunrir:r 1i cnuti cLi ralirtilc:t cLlr ' ttii':'i

.,-Loi.riceiti;isi,our.trt:zi,'ir,,t,rtr,,c;i,rlctir]ir,cls('arllllicl()"-ceast'1'1uc-taririLtattiir:lr"(1"lrl iii11

l.t'licIllir,lrit'lilinlucrusilnl-.I'.1..iiar::.,rlcite:ug.(1/librtltjill'allto.|rtl'ttatuit'lIof'ili:.:'i,t\'e(-.u.iito Crniriiti, li11. (l:rctliriir t".'ari,r llilaiit-:i, l;ii'-'trt", l-t llornicr, 1li'59' (:irr' lX ) J-r'-t1:rtt

prir.r.,;pi,,, .,,r,, n.1.,. siL Lie litit t1e {ccriirrl itl nou:r iricturl-r $i pc c:l't r"cchii n:Lt--51 ri {irlt'ji bl-z'rrllinis-

ir,rluiir.rllcr.rr.r.ric:Lu.(-u.luiiili,:strprimul cartilapliciii, l-'oe'.c'nurri,insel' tttrt:'il ii:tt;:!'tr::ti'

-l rirlt-clrt:r r.le ..1p,ri cl.. 1a. S. i."'.1ii", ,,r,',,,..n irro5grcsirr iurri;riraiii clt la ce-ntrrt sPll pLiLif.rif ' lrr:tliud

i rqica fercstr-cii)r- l;lleralt clin iravl bi:rricil. csli: u;itltu'L c'<crnpirt pc clellin collslrc\'r'llt :rl l:rrt's1rti

ir:in ci pir,r.

325

decit ni;tc cli;ee uzate ;i degenerate, simple linii conventionale ;i ilogice sub car.-nu -se ascun.de nici o form'a real[. Drapajele lui Cavallini siut aproapc o rein-ventare a costumului clasic. Nu repeti nimic din liniile convenfionale bizantine.iar cutcle plastice ;i logice acoper[ corpul, aia ctlin in nod plastic ;i logic iI in-viluiau la statuile antice. Simti sub ele trupul real, privit anatomic ;i pe I'ir.r,pe ca-rc mantia il imbraciL doar cu o irouir dcmnitate ceremonioasl. $i c- sigurcii. artistul n-ar fi putut inr"cnta. aceastii logici, ;i acest iealisrn plastic fiLrir o

o.bs,;i-r'arc atentiL ;i dir-ect1 a acelor corpuri imbrircate in togir aic statrrilor au-ticc, i"ls care e1 iircerca acum sl"r lc redea prin orice mijloacc.

Deaitfel, chi:rr corpurile au forme ;i proporlii statuare. Il:ristir in elc unfe1 cir-r-aport constarrt, aproape nurnc:Lic, intre dir-t:rse1e pirrli aJc corpului, pe car,.-

el i1 r'a rerla mereu, indifcrent c1e tipuriic pc caIC le a-,-ca dc- rcprezent:rt. ()figLrri cavallinianl ar putea fi lecr-rntrscutiL imediat clupiL accasti arhiiccturS" c'"r

to1rrl ra[ionalizat1" a corpurilor. Staturi irr:r-lte, putcrnicc;i drepte, chiar la figu-rile ,-1c. biLtlini, forme robuste ;i dure intrr-rcitva, fiicuie mai clegraltir pentru a

poza maiestuos clecit pentru a se mi;ca, urncri intotrleauna ia.fi, cirre dau o im-presie atletici, gituri lungi si vinjoase, uncori de o vigoare neobi;nuitir, ;i capcteinari, cu fala largi, ovalir sau pirtratl, caractcristic romane, cr"r frunli mai multlate rlccit inalte, cu nasuri puternice cu ri,diciira infipti pe o baziL dezvoitatir

;i aciir,c reliefatl, cu birrbii ovale, nu proemincntc da,r pron'rntatc. I'irul ;i barbainioitleauna bogate si stufoase, dau uneori bitriniior accl aspect mai dcgrabitsilbatic decit pitriar-hal. Unclc tipuri ii sint in rnocl special caractcristice qi se

repetir ln variante diferite. f ipul efe'bulLri, dc pildir, imbr:rb, cu fala perfecior:aiir, cu pi.rul des dar scur-t ;i adesea buclat, ;i cu o expresie blindir ;i gr,1-

lioa.sir <1ai totu;i viriliL, neobi;nuitir ia figurile Lui -Cavallini, rezultatit ;i dinir;oat,, inciinafie.a capului pe cral'e o dir numai acestor figuri, ingerilor qi Fccioarei.Iisti: tipul clin care Car.allini a realizat una ciiutre ccle mai frumoas.: Iiguri a1c:

sa1e, apostolul din dreapta sfintului lJartolomeu. Apoi tipul bltrinului, care itriltentia artistului trebriia poate si iasl" clecrepit, dar stib penclul siLu vigurosclobinde;te aspccte aproape leonine. Este tipul apostolrrlui ,Iacob cel \Iarc din

Juclecata de Apoi, pe carc il regirsim si in figrira primului trIag, sau a sfintuluiSitninn c1e Ia S. Iliria in I'rasier-ere. Plrul ii cade ca o coamir pe fr untca in-gustii, obrajii flasci clar cu reliefuri putemice sint niLpidili <1r: barba stuloasitce suie aproape pini sub ochi, iar pr-ilirea sct,erl ;i incruntatir vrea si redea ccvaclin prir.irea iil6aticir a auahorelilor. Apoi tipurile sfinlilor ?etru ;i Parrci, sauale nltimilor doi apostoli din stinga lui Isus (il. 6l), tipul de.inger sau -al lie-cicarei cle 1a S. liiria in 'l'rastevelc, nu mai pulin caracteristice decit cclclalte,vide:c si ele accia;i canotr.

f'oate aceste tipuri nu erau fire;te invcntatc. O observare, atentiL ar pute-a

urmirri clar in arta mai veche derivlrile multora dintle ele. Tipul de efeb, dcpiic1i1, se poate intilni in figura sfintuiui Ioan cvangh-elistul din mozaicul. luiTorriti de'la S. Giovanni in Laterano, care ;i eI este doar repetarea unui tipfoarie obi;nuit in pictura bizantinir. pxemple m_ediocre sepot vedea ln-fig,uraingerului din mozaicul reprezentind inclinarea Magilor .de .la S' ]Iaria in Cos-

mEc[n, in sfintul Ioan din Rlstignirea de la S. Nlaria Antiqua (sec. VIII), ;iin gcncre in figurile sfintului Ioan din toat.l iconografia romano-bizantinl, care

perpetueazir ia rindul ei un tip clasic caracteristic. Acela;i lucru se poate spune

d".pr" tipul sfintului Ioan Botezitorul, care apare cu obi;nuitul aspect bizantinhirsgt, nu numai in mozaicurile lui Torriti ;i in toat5" iconografia romani, dar

326

.i in rcltLrzc:trtir1i1i, ltr;.luntilt.'t;t-iltitltlc. lligula t1c iiirtlilr.a -cfilrtllhli '\l-'ilr-tl r1-'are

-i ;" j;';il;;iii,l,.- t-tii,.iarL;i Ia.'i. llaria \lrr;:gi"r't'. -Ap'-'i,^.rr nrai irutin iri:rirlitttr

.i,rt"li,q*ii, ilil;;;ri; ;"i \i"r. si.a. cclii d,.' i1 ;e-"..,lea -s{irrt iiupir Icau .liiri.'zi-,:;r;i''t;;1r" figuiilc rtii.t., i,iroritinc'ali';iposto1i1t,r tlc kr-Glottafcrrat:'', ti'' irilciii,

il pute:r fi rccunosrcutc;i altc l)crsonaie clir-ailirricne' Iu nlai vot'lri':rc ilt: iilrr'rl

licr.:ioarei c1c 1a S. ]ia'i:r'ir,.'I'ra,itc'cre, citrc poatc fi intilnit, m:ri lrlcs iil:'r'-''rliiitul \II-leir, in toatr: n'r1,r,rir:t,ri1,,;i frr',scclc r,,"lr,t'., san tlc ingcrii lui c:rrtl.it:ir|tii.l'

'otlc1 rirri'er'ai. i".-fi""1;,r cic lr inciivitiriaiiza. cxp^esitr arti:'iicir- ittr ilji;t','.rs':

l;,:i iil l",r.r-uin dc rL trctr dit irou tiiiar qi figurih com'riziiiilrr' 1)r"r (-a-

'' allirri aproapc cir a fitcrrt acest lrlr.:r.ti, t.rcincl llentrtl personl.jelc,salt nrr r.rrrrnai

,,,i,'ni "."ri,t'iriirti.f .., st,,t,r,.r:, pc carc a,', r-irzrtio, dar;i c.r pcrsolalitittc cc f''-'=cse

..ri.lilat,-t '.1. .'cclt"a piclitlir' romanir si l'lizanf iltr"t'

i.tr-;rcleyirr', erpicsii 1oi in.'tu{le1-c'sc ftccste figtui. Chiput-iic iii col:}cr'1rt1'c?rzit

-i1a.oil1 priviri gr:ni'" ;i sc\-ere, ar:cintu:itc s;i rrilLr m1lt clc lrurrfile incLliti'li''tc''

j.):Lr '' e,n,orba a" n..rltiairldralizarc prin pnlli6lrlariiiti.cLr totul pcrsotlairr;i

,:,,,ii-i.., p,, *r. 1..;;;i"tiLui cle piiclir ia t'li,ttc,. L'otrccpjia-t:rn'allinianit itiitz-a

.:' as€.lncnc.a rcalisni care i'rpingela arta cirtrc plo{an. Stilul t:lasic stat''tat tlir-L-,',.,1

.., ip.pira cl , l)r-(,c'lll ;i iittr, a{a ('ult('('plic oficiali lt.l:rtei pc citlr' o ilJ'l't'-.."t., ii pi..irn,i itr i.i.]ot'.,. -sc Lloverl.a incir o datir cliiimctral opus nrt'-'i'.lr"li

;,i"tiir. fi't1ri.lriil" f.ii rint c-rprcsii tiPicc, in sen:iul. c]asjc' O rroble{c grai'i 9i

-rrp..i,r"it,'m:ri prers's-r1c '''ian,

sc. desprindc din inflli;area t*tttror pcr:iona-. lor salc, c:arc rlu yor fi nii'io.latir oarneni:,iinirii. Ac.cst acr nobil;i srip-'t-'rior.eLa

,,ii""i.i" i.t;l p.l,-r-"lliairl..o;i gesturilc cticrnonioasc pc-care le clirdea figu-

,,i,,i.- e;,ia.o, Lri"r.,itii...1c, a.,xpiica personaiitatea l'i Carvaliini prirr infiltrarea::..trii tiaclitii picturale clasicc iri rtii;&rea artistic.l i"$-"1'*1 ''ri realistir L^t1 (rarac-

: r)oDular, r!,pt.cz.(,trtxtir l;r It,,rrr:r iri,,, clin sctolrtl ai YI-1..'a prin pir'tt;r'il",tl" llL

- i ii,"irn all:i ('afler,,llii, cl,' la :. ('lr'nrelitr. li Iinrt la picturilc tlttt s' t olrli aI

Xf fl-i.. aln porticul c1c ia San I-orenzo {uori le ^muta, siu a1e

"]._lt".t,t-ll:i ,'.:11;lrlirs <le la Subiaco, ni sc 1'1111 inarimisibiie 1. Spiritui rcalist, profan' totel lrP:ij

:., intc'tia cercnt.,nioa:iei i<>Iemnitirfi oficialc, spirit de carc '-' pitrtllsi 1'):ttrt

r..r.a l*i Giotto, esti', absollt striritr (!e c(,ttct:lrtii clasici a.lui Cavallini' tcrt's-',ti"itr" i-iiifg;"i trccsttti artist nu tr.i-'rtiir ciL.tate ttici la'Giotto'-;i-:ii'i'i'

,-,.'.r"-iui.r-tt p,ul,if"i i"."f, .i irr tr-ac1i1ia oficiali a picturti riin nr;uiic'Lra;rilici

, ur,in., L*rirtc i;i'inviriasc arta, pe care mai tirziu uvce sir tl ir-rYiort-:4. l-ii-i tla

,,'r:r,iuti,,tt"r, printl-o schiml,arc I spiritului, ci tloar for-mal, c'stetir'".plili tl!!'ro-I li*. unui ciersicisrn ;i nuri aritcntic, ctrpal,il s.'- inttulrilcz': expr'':'iile'

'-.i:,1-..:,t"til., itr p,r,i*iia.c,toiti rie-ni irir5ul p.re{ilor',laicrali a* sr-:c-s la l.-

:..:r.ir, lrqa currl 3m tpu-, ;i altc ftt-'ce care f,iileau ptobal',il.partt: tlilr'ir-lin irriri.rg

.-:i11. rir: orla'rcrntli" ,i ;rtzilicii, l' 61 cu cele- t1c 1:l S. l)a',1o -;i-S. I'i.iro',','1!rrl tlirt,tr",,pi",,,,','io,,,,,1",licirri Il' l':'l..i:' uli's1t'.r"rl i"rt'' lt ll'"', l,ll.t'.]

. .ii)lit,:,,ttilri i)o.I1..\,.d(.3 zitl].iri'. r',sl'ti ri:tt'i r't.l'iltl'r'ilr:l)ll'l li',','tl':1.'];.til...1tiil.tclL si:r,ticl'c ca iir sisicmtii t1c arhiiCCtr-1r:l sirnnlatiL pc {'rr('-l-rnt tlt''titriL.. ll bazilicilc arnintite rnai stts.

I'c pcrct.'1c cliii circripta, .hior, aliiti1ri cle- coloarr,- pictatir, doll:r :'ccr.!( "iiiate

. i,,,ri:,tit. r"pr.rir-tt:,, iri^ Yis"l lui lacol-,, ilcealalt:L.lre,i-sau 1a" patul hii I'iac'

-:nr singurel,: iiiniLgife alc serici de sr:crr riiu \-ccliiul-Icstaruent, Carc acof''i{'alt. :i_3ii; :;l 1,.r-ctele'.ii,r clreapta zrl nu,r ei. Iacob titrirr, cri figura cnre auliit':i'tc

p. !.-. ;1 i 15. ;i in spcci:il itltiltll siiu itrtic"l : ii i:;t':'lto

327

!L:zi Ilc'';tti:tnin: ,"Lc gall. rlirz. it;)ti7il0 ii 6io1lr,, Ioc. cit.

ob.i;nuifii efebi din alte scene cavalliniene, doarme culcat pe o parte. imbrici.-mintea lui e medier-al5., cu pantaloni ro;ii strimli, incrltiminte cafenie, tunic;..albastr[ si o peleriniL scurt5". La picioarele^lui, gata dc plecare, ingerul in ve;-mint alb fluturitor ;i cu aripi mari. Scena in;elnrii lui Isic aminte;1e prin coni-pozilie pe aceea .dc la Assisi. Isac este intins pe pat ;i se sprijini^ in cot,,idrept. 9upg1 nu -i se r.ede, fiind ;ters, ca ;i patul. -Esau

line infr-o min5. u.i9niy9, iar incealaltl arcul; nu se'mai vede bine dacir inapoia lui se afla, ca laAssisi. ;iul alt personaj. Totul dovede;te insl imediat, piin tehnice 9i itit, cinu poate fi vorba de mtna lui Cavallini, ;i nici de penelul fin al maestrului de laAssisi. Pictura e destul de grosolani, aparfinind clcsigur lreunui discipol marslab al lui Cavallini.

Pe perctele din stinga -.e deta$cazir pe fonclul roirl un tors enorm de bir-hat, retezat qi sus;i jos, lipsit de t.a|, {1.-f1'xtt';i dr'1:ieioare. I)oarliL ri tunicrLgalbenl, strinsi, intr-o platosr"L de bronz aurit, cu marginiie r.erzi gi impodobiticu tlesene de acante in relief. It talie, o cingltoare aib5". l,-n sfint ilzboinic|Fariar, .p9 9ge, jgclecind du_pi proportii, ir:onogra{ie ;i 1ocu1 pc carrc il ocrupiin l,,iserici, (1ing5. intrare), Hermanin ii itlcntifii'ir just drcpt un sf. Cristofor,desigur cu pruncul Isus pe umeri.

Imediat dupii acest sfint se afli.i usa care di spre miirlstirc, iar dc cea-laltr"r parte a ursii incepe scria de sccne din Noul Testament, din erare acllrr n-:rmai rirmas clecit o BunS,vestire (i1. 61). Soarta vcnerateloi- }Iadone cavalli-niene a fost implrtii.;itir ;i de aceastl frcsci clin carc, la ccnstruirea corului,c5lLlg.'irifele au ptls sir. se desprincll in forml dc meclalion capeicle celor dor-pifiguri, reparindu-le si nr.utindu-le pe laturile u;ii de intrart: cllre scara corglui.Re.'rci',rse la 1ocl-l1 lor, Bunlvestirca a fcist reconstituitl" ;i spilatir cu ocazia restan-r5"rilor. Scena prezintiL unele asemiLnlri cu Bunl"r'cstiria in mozaic de la S.IIaria in Trastevere. ]{ai cu seamir atitudinile celor cloul- personaje sini aproapcidenticr:. Fecioara, aqczati pe un tron nu prea ciifc.rit de-ccl tle ia S. Itiria }r'Lra:,tci'cre, inclinir cepul ;i line rniiniie in accca;i pczilie; ingerul, inciinnrers,se_aprcpie cu pas mare;i ve;mintr-rl ii iiuturi ir spirte. PiniL;i cutele vcsmin-tului sint aceleasi ca in mozaic. Singura deosebire iconograficX" cste cir Fecioaranu mai tine cartea in mina stiugd, ci fece gcsLul obignuit din r-cchile IJunevestiri,cu tl,;ui degctc intinsc in jos. lrr fate ci =c ailr-r tl..,tlata accasta arrtr-orrul, l)c ('arcdesigr.ii cii era cartea deschisl, acum dispirrutir-.

In sfirsit, deasupra tar.anului actual, constru-it h L725, in partea dc sus aperelilor navei centrale, s-au g5-sit urrnelc unei intrcgi zone c1e-frcsce contern-poranc, care se intindea de 1a peicteie fafa<lei piniL unde incepr: absicla. O scricrde ni;e simiriate in fresci si incununate^cu tirnpane goticc, in carc erau zugri--vite, in cirip de statui. figuri de sfinfi. Intrc accstca, una rcprczentind un sTinttinitt- este destul de bine plstratl. Ici ;i colo sc mai pot vedea rcsturi din alteciteva. Interesante sint in special arhitecturile niqelor, care prezintl primeiccaractere gotice intiinitc in pictura lui Cavaliini.

Numa.i cI" toate aceste frcsce de pe zidurile laterale ;i de deasupra tava-nului nu par deloc s5" fie fS"cute chiar de mina maestrului, ci probabil de nigteeler.i care lucrau sub indrumarea ;i dupl desencle lui, elevi pe care desigur iimai folosise ;i pentru unele p5"r!i din Judecatl. Tehnica lui Cavallini este intr-a-devirr prea caracteristicS" ;i prea u;or de recunoscut ca sI- mai poatl fi vreo in-doiall: felul siru cu totul personal de a zugr5.r.i, de pild[, plrul, desenind cugrijir fiecare fir ondulat;i dind o impresie dc moliciune natuiali; apoi rnanieralui cie a dcsena urechile, cu aceea;i grijl pentru detaliu, punind in evidenli"

328

anatomia ;i dintlu-le o four.rii clestul mar-e, largi sus ;i sfir;ind cu lobi alungifi;i foarte ascutili jos; nasurilc putcrnice cu haze largi;i adinc trasate, subtiin-rlLi-se t itrt'frunt,' si plitrsc (l(' ca lrilrtr-rrn fcl dc triunglti p)at: rpoi liniilc cr scadinccsc in jurul gurii, dincl rclir.rfuri ploernincnte ;i formc de un i-lobil contnr;in.sfir,sit, pc figurile dc birtr-ini trirgea intotdeauna pc fruntc douiL cute iargi,orizontale, cL1 carc a.proapc <ri se irnbinau celc douiL br-azde mai rnici dintre sL-rin-ccne, ;i mai aditu5t.a cite trei riduri dispusc in raze la coacla ochilor. |iler.ii crrutili ci sL imitt: acc:-itc caractci:r', insiL fir.ri" prt-.cizia;i finelea maestruh-ii. in Pruna-

"-estire, ca ;i il scc-ncle cu I:icob ;i lrsau, pirrnl conpact al ingcmlui nu rnai este

zugritr-it cu acc-ca-*i rii1.'ciare i;entru detaliu pr-oprie hri Cavallini; triLs5.turilc fe-telor, irasuriit',, ilru'ile, sir.t c'lesenate gro:-olan, fiirii cstomp.lt'i ;i firiL gratir:, iarochii rlmflali irarcil stal-1 s:r iasri rlin orbite. A fost probabil acr'lasi clt,rl cerrt.iric-ta-se ;i cci cioi ingerri de sus, clin dreapta llilituitoruiui, in Judecata dc Alroi,care se pot dcoscbi irncdiat de ceilalfi, mult mai fin ;i mai gratios desenali cii:citace;tia. fot de elcvi sint d,,'sigur ficuli si cei patru ingeri care suni din trimbite,precum_qi !9at:r partca infcrioarir a Juclec5.lii; doi elevi usor de deosebit p1i1coloritul Cifcrit pe care il foloscau - cel ce zr zugriivit partea din dreapta lln-fcrnul) cl,ese'nind ccva mai binc decit celiLlalt, ciar folosind iulori mult rnai palicle.-\cesta cstc ciealtfel cel mai pulin fidcl maestrului dintre toli ceilalfi di-cipoti,judecind dupir multc cletalii ale picturii Iui. PIrul personajelor saie nri este flcutcu atita grijir ca la Cavallini, ochii -sint {oarte rnigdalali.-si culorile nu mai au acelaspec-t _iutunecat cu tonuri cenu;ii ;i negrc, care te izbe;te la prima r.edere (inrcstul frescei. Ilealtfcl Cavallini trebuie sii. fi liisat in seama discipolilor qi <ietaiiiJin planul ccntral al compozitiei, circi la citiva dintre apostoli (fig. 61) sc r-idni;te miini absolut impo:,ibilc, desenate fr-irir pic de pricepcrc, deli in acceasiscen5", alte miini sint c--iecutate in rnod ireprosabil. Semnalez in mod special.rceSte defecte c1c dcsen alc miinilor, fiindcl vom avea ocazia s5" ]e glsim mai:irziu ;i in altc lucriLri aie discipolilor lui Cavallini. S. Cecilia in Trastevere,-,rttde maestrul crea operelc sale cele mai importante, trebuie si, fi fost cu ade--,-irrat o ;coall, nu numai pentru eler.-ii siri direcli, ci ;i pentru toli pictorii con-i.mporoni din ltoma.

t--ind o fi executat Cavallini aceste frescc?17 Nunis-aplstrat nici o inscripfie:..feritoare direct Ia picturi, nici vrco dedicalie, ca la S. Paolo, car-e sii ne ingir--iuie mlcar o aproximare a datei. Dar ;i aici nc r.ine in ajutor o coincident5,:lullumitii cS.reia am putut obline si la S. Paolo o datare mai prccisir: inscriptia.ir pe pristolul c1c marmurS" atit de asemirnirtor cu ce1 dc acolo. CunoscutS" de::ruit5, vreme, a fost transcrisi" ;i publicatS, de Ugcnio, inci" din 1588 1. Mai:irziu, cu acazia resiaurlrilor altarului, cind a fost ingropatir sti.b pardosealS.-:rpreunil cu toati baz:r pristolului, ir-rscriplia a disp.lrut din atenlia cerceti-:',rilor. I-ucririle ultimelor restaurS"ri au scos-o din nou. la lurninl" si Herrnanin: republicat-o, recti{icind cu aceasti ocazie si eroarca cie citire a 1ui Ligonio.Inscriptia indicl, intocmai ca la S. Paolo, ca autoi al pristolului pc Arnolfo,:: clata aceasta firr5. tovarirsul Petrus: HOC OPUS FECI'I'ARNVLF\-S ANNODOIIINI. X{CC. LXXXXIII. \IENSE NOVE}'IBER DIE XX 2. Am vlzut cii.

1 Ligonio: ITistoria dellc sta:iotti, p. 131.: F. llcrmanin: L'iscvi:i,onediArttolfoti,aFiyenze tnS.Ceciliain,Trastet'crt, extrasciin,,Bollcttin-iro deiia Societtr Filologica Romana".

329

i1 i28-i Arqol{o lucrasc impreunl-r cr,r Cavallini la S. Paol^o; llrczcnla lui in1293;i ia S. Cecilia nu pare dcci cleloc o simpliL coinciclcutl. Intrc el;i Car.aliiritrebtiie si fi existat raporturi rnai strin-ce. Hernaniir ir emis ipoteza cl la S.

Cecilia ^-\rnolfo ar fi putut contribui, alXturi clc Cavailini, ;i i:r picturi. Descnuiacehri sister.n arhitectonic de ni;e carc imiroclofieau l'rcretii cle sus ai nirvei ccn-tra.lc ar putea chiar si confinne participarca lui la lucrarc. ,A,trr r-iizut c:ir o itr<li-caliir in accst sens nc dirdea;i \Iancini, cirre in CriJtilorit sn il core'cta pe \-a-sari, adirogincl: ,,citeva picturi pe pcrete sint de Aruolfo, din 1285,

-si .nu dcCar-allini Jum zi,:e \rasari" 1. N-arr inilriLzni insl siL mi'i incrcd prezi mult in rcc-tificarea lui l{ancini; anul 128.i erstc tocirtai citirca gre;it.l clatiL c1c Ligonioinscripliei 1ui Arnoifo c1c pe pristoltrl de la S. CcciLiir; 1111 cstc- <leici: ilnposibilsir lii i-orba c1e una din ionfuziilc atit cle frccvt:nie aic lui llancini. ltt oricecaz, prelcr accast:r indoiaiir explica{iei 1'.li Hern.ranin, c-tttc inclinir -si creatliiintr-i indicafie autenticiL primiti. pe loc cie ia meclicul lui Llban al \'lll-lca.Iti.mile probabil destul de justl obscrva{ia lui l{crmanin cu prir-irc la stilulacelor ni;ic zugrlvite pe perelii l,,iscricii ,S. Cecilia. Cavallini nu introcltts,,'se inciinici rtu cietaliir gotic in picturiic sale' Chiar .si Judecata de Apoi dc ia S' Ce-

cilia c,;te total iipsitii c1e brice caractcl gotic. I)c unclc putcatt r.-eni alaclar ac.elcpiqt: gotice, cind in toatir Itoma nici un a1t pictor snr-r scliptor nr,r {olosise piniL

atunci elemente gotice? Pc di: altiL parte, ascmittrirri evick:ntc:rr-r fost olrsern'atttc1e l{cr-rnanin inti-c accste ni;e ;i tabernacoleic lui Amolfo, intrlusiv in privinlaornanentelor timpanclor', ;i in proportiile c1c ini"llirnc ;i l.liimt: 2. Nri cstc dccicrcLus ca, in timpul cinci lucra la accl prirtol, Arnolfo sli fi fost ;i autoi:ul arhi-tectririi zugrS"r'itc la S. Cecilia, rlco:rrect: stim din inscriptii :r t:it {rnolfo a fostin t1ij'crite rindr-rri fc.losit nu nrimai r:a scttllttitr, ci ,si czr arhitetrt +. Llar-ailinitrel-ruii: -.:i fi lucrat deci;i el ia pi,cturile cliri a,ceasi-i"l'bisericiL plin accc:r;i.r-icmc

- ac'licir irr jrlrul anului 1293 - in oric,J caz dupiL cc tcrinitlase rriozaicttrile i1c

la S. llaria in 'lrastevr:rc caic, cum am r:tizut, au {ost scmnatc in 129 1. Arnclfoi-a fost cleci nr-r nurnai un colaborator ocazional, ci utr adcr-iiral toyarill, pentrucli ir girsiin lucri'nc1 iinprerLrnir in accleali locr.rri :;i la un iutr:ri-a1 ilc tiinp atitr1e lung.

O fi inr.iLtat Cavallini c:eva c1e ia Ar:nol{oi18 Estc tlestr-rl dc r-crosirnil. Arnolf rr

ac1,rce,r la Iloma o artir nouir, pe carc sculptorii romani s-au griitit -sii o asimilezc.Car-aliini insu;i va fi invifat de la el sir aprecicze acel sistem gotic de. ornantcll-talie pe care, .i.Jrcpt, pinlin 1293 nu iI apliczrse, dar nu va intiuria sir-1 adopte'.Atunii tle cc sii 1ir ciedem cir tot rnulfurnitir lui Arnolfo, pictorul rr:man ar fiputut ajunge gi la conceptul sirr.r sc',rlptural caiactcristic in picturir, atunci cinclirimcli altul l-ar fi putut siL-i sugcreze irt vrcmca accea ascmenoa principii?

1 Jirncini. Ioc. cit.: llelnr;rnirr: ,.I-c Gall:ric nirz it.", p. 91.;r f)r ltossi: lloccol.ta d'.iscyi:iotti t,ottane rrlotir:c ad srtjsii t cllt lttrtt oficrt nel t:tttli.oti;,.t' coinp;lalLlai./tt..t'ittt: ric! scc. Xl/1, in,,Rol1ct. tl'Alch. crist"., iS9i, p.7.i. {iian-rpini: f)t sttc;'is a,:di;[ioiis a

(lo;rstantino )Iagtt,:t constrLtctis, p. 64.'1 i;rtr-tin rnaLru:cris ai 1ui Cirimalcli dc Ia \-irticat't (Diaria, Cad. Barb. XXXI\-, 50) sc pirstrcitz:i11se1e alc rlonunlentulni exccrtat tie Alnolio pr:ltiu pltp:i IlLrilifaoilr lrl \-IlI-lea, din catc s.'

r-eCe cit. .\,r:Lilifo mai luorase;i altc clirfi in clll,,bcrarc cir iri,:loii,qi nroziricari rolnani. llonumentul:.\.c:r 6n m6zaic rct;'c21:ntind-o pl Fccioari intr-un rnt--c1a.lion, intrc sfinqii Petm Si Pavcl, la fel cu

mozaicril r-otir- ar1 lui Cavaliini clc 1a S. llaria it I'rastcr-cic. {lrimzrldi:rtlibuic acel rnoz:l.ic 1ni

l oniti, i:.r Ilcrrnauitr i-a o',tsr:;:r'at asorlilnaL'ea t:tt nirz:;.icttri1.' lui Cavailiiri. Llc c drcpt, clcscnull1i (lrirrr..iirii ilu liri splllte lnarc irrcLu desprc slilu1 c:)troi: a sigur ins:i ci ltscrniin;hrile t::t

C:Lr-a',lini s:in'r i-lrst,,t1 ih cviclcnte 9i n-al ii imprsibil c;l tt ccllbi.tLltte a cclor iLiri rlrtisti sir se Iiplrlrngii ;i clupir 13r.)i).

<'ilt

O vizitinc atit tie J-ii:rsticri iil a::r;ir,:.i niai cu s,eami o ateit{ie atit de nouiL pclttrur.cchile rncclelt- sculptr-u'alc aic articiritir{ii nu-i pr-1ieau vori der:it dc iir scu}p-,.ru-i. Ilrczr:i'rta hii AlrLolio, i-liscipe,tl al;--isriirilor-, irr pltca dcci siL 1'ttr olr-'t'u o i:-r-

t:lica-tic a oricntirrii celt'i nrai ('-cnli.llo llirr alta lui I availirli.

I'c 1:olta abslrlci r'liri irisc.:.ic:L S. (iicrgio iti \-elr"bro, 1le'rrranin rrr- ILr('ul-lo:sciti'oaltit orrrrir pl'c;l;airii rir' (.lillliliini, r:i,: ir va trcliui siL fic adiruilatir scrici c1e c}-'crer.omalie irle 1;.ic.irri',ilui c:rir-rirratc lli:ri aici /i1.6li).'l-radi{ia" ri atl.iitr.rit-o luii-:,iotto, iai'lolrigic z'L nir,rrtioitat arr,a.,iir oirt,'ri picciz-ili1 ;i data la carc a. fo.ct, on.latidatir: ,,.Jacoilris (.:rrrli.l-rllj:r Sic'pirrL:rcschris: lr- Donifllc,io \rIII, creatils Car-rliualis f it. S" ('ccrgri all r-i'lnrr; ar-1r^cum. tituium suac l)iaconiac lcstitujt, et:Lttsidern i-.icturis S;..h'att,r-i:,r r:t Bcaicnrrn liartvrttm Sebastiani et ('corgii lllirnu.

-[otti, ut lnoc'l,-r certritr-,r oi'1la-\'ii" 1. ,\ccl, r,1i cLtialii 1l(' si]lt ciatr' ;i cle aclnota-torul exempluruhli lr.ri I -qcnic rit: ia. \'atican, calc prt-'cizca.zii ;i el cii picttrr-alr-fi fost r:onianclatii liti Ciot-to clt: Iacopo Stefancschi, flcut cardinal de Roni-faciu al \IIIl-lea'r. in sfirlir, informa{i;,. ir\rca s:r {i'.: reproclusl cu aceleali dctalii:i de istoricul bazilicii, l)a,-li'c lit-,tlerict' da S. J'ietro 3, 'firrir a fi contcstatii nici,-ie flavalcastlie, pirril l:r cerce:tirrilt ilrai mirutioase alc l'.ri }icrmartin. De-.copcri-i,rrul {rcsccloi- dc Ia S. ler:iiia a l'ecunoscut;i in aceastir picturir o opcr:t a luit'avallini a, mult tctul:Ltii, in clLre pot fi ttrtir;i urmlritc cu dcstulir clilritate carac-,.i:relc nracstnrlui roman. l)iu'crca ir:l IJr'rtrlanin a {ost apoi implrtisitl cie aproapetoti speciali;tii r, ;i coirtrazisiL doar dc \:erntr-irj, cate vede ca autor cel mult unilrlnas al mac-struhri Lomanti.

Dc fapt, fresca este atit rir: rctulatii. ,.i itt mar-e parte dc-a dreptul rcflcuti,ircit cu greu. -.-a.r pirica r-crlri cle aritcnticitatca ci. ,\lai cu seam:r partea infe-iioarli cste total i-cficutir, iar pa-rtea supcrioarii e ;i ea destul de altcratiL.l'otu;i, in cere:l cc a mai riunas arrtentic vechi, adiciL in figurile sfintilor" Sebas-,ian, Petru ;i Ghccrghe, in special. csractcnll cavallinian estc evidcnt. Iiintui-torul, in pic-icir.re pc glob, arc Ia llreapta pe sf. Petru ;i pe sf. Gheorghe. iari-i stinga pe Fecioari ;i "rf. Sebastian. Scliema perfcct simetricir, lrctrtaijlateasi paralclisrnul figuriior, privirilt-. crirzind toatc afarir ciitr <:aiirr, fiLri,, acele lcglturi-.Luntrice care formau unitatea;i loutatea de stil intihite ia. S. I'{aria r'i S.

'--.:ciiia in 'l'raster,ere, par de rintiul acesta un fc1 dc intcarccri la un arhaism:re care Llar.allini il piLrisise dc inult. !igura l{intuitorului - cum binc a obser-"at Hermanin - pare o imitalie a Jiintuitorului dc la Sfinlii Cosrrra ;i Da-:lian. Faptul nu e lipsit clc interes. trrI poate dovedi c5. r'cchea tradilic oficialii:lai apiirea inciL in pictura maestruiui nostru prin ccie mai celebr-c rnodel€r ale:rle. Nlozaicul din absida de la Sfin.tii Cosma;i Damian este in privinla aceasta,' adevirratX. gcoalir- a intregii picturi romalle medicvale. De data asta insi,l]riar tcura picturii iI obiiga pe pictor la acest arhaisrn. in pictura cie absid[,,:u subiectcle ei invariabile si cu solcrnnitatea ei sirnbolicl. obligatorie, cra ma

1 'Iorrigio: Le sacre grotte uaticane, 167.5, 1.i. 163.2 Ugonio, exemplarul citat, uota inarginaii, p. 2 1.3 P. Federico da S. Pietro: .I'Ientorie stot,icJrc dtl sacro1791, p. E0.4 Hernranin, ,,Le gall. ttaz. it.", p. 97 ;i urtr.5 \-ezi Raymond \ran \Iatlc: La peinttr't't rotn.aitte, p.23iund Malereieti, p. 1004; St. l,othrop: Couallini, p.85;p. 984, etc.6 Venturi; Storia, \:o1. \", p. 151.

tentpo di. S. Giorgio itt tr-tlabto, Rona,

--238; Wilpctt: Die rdmische Mosaihen-Ioesca : S to r i a dell' avte it ali an a,'I'orino,

331

greil de rnodificat povestirca biblici, pe cind in cea evangheliciL rirminea destr,.iloc ;i pentru inovalii. In orice caz, asernenea transformS.ri nu pot fi a;teptati-tocmaide la Cavallini, care era incl atit de legat de tradilie. in Jceastir pririint:1,S. Giorgio in \,-elabro estc incir o mlrturie dcstul de evicLentir a caractcrului eseli-fiai tradilionalist ;i oficial al pictorului nostru.

Nu incape indoialiL c5" mina lui Cavaliini a fost prczentii in aceastii" frescir.Iternarcile lui \renturi relativ la culori sau la anurnite particularitS.li cie ordintehnic trebuie sl fie mult atenuate, tinind seama cl nimic din intreaga picturS. n-asclpat unor retu;irri uiterioare. Este adevirat c5. lipse;te totrul sobru al culorilorde la S. Cecilia, cu acel efect dc gri perlat a1 umbrclor; foarte cliferitir e qi culoaleacarnatiei in aceastir" fresci. I)ar nu trebuie siL uitiin cir", in prir.infa culorilor,pictura dc la S. Cecilia sc afll ast\zi exact in starea in carc a l[sat-o Cavallini.fi"rl adarosuri ;i alterirri ulterioare. Destule particularitirfi tehlice vorbesc ins5" infavoarea pictoruiui nostru si in aceastiL frescS. tic la S. Giolgio. Cu deosebitiigrijiL, de pildir, este zugrirvit p5,ru1 pcrsonajelor care ail fost mai putin retu;ate,rer-elind aceea;i minuliozitate pe care o cunoastern din celelaltc frescc si reprodu-cincl uneori modele pe care le-am rnai lniilnit. Apoi manicra proprie a lui Cavallinidc a desena urechile, de a tragc mdinc pe frunfi ccle doul brazde orizontale pesteridurile dintre sprincenc, ;i mai cu seam5. fonna nasului cru acea aplatizare triun-ghiularS. dintre ochi, sint detalii pe care le-am mai iirtilnit';i 1c recunoa;tem aici.Ce c drept, n-a mai ri-mas nimic de Car,allini in ccle doui figuri care trcbuie si. fifost i'etu;ate mai mult, a Mintuitorului ;i a Fecioarei; dar cclelaltc trci sintfiguri adesea intilnite. Chipul dc e{eb al sfintuiui Sebastian, dc pikil, cu or.aiul plinal fc!ci si cu acea fizionomie de fragcdi tineref c l-am intilnit in cite va exemplare laS. Cccilia, iar sf. Petru cu pieptiniitura lui carar:tcristiciL aminte;te acela;i per-souaj ciin mozaicul votiv de la S. ]'[aria in frastevere. Sint aseml"nlri er-idcntcasupra cir.rora c inutii sL insistirm.

li r.orba agadar de o operl poate infcrioarir cclci de la S. Cecilia ;i pe careasti|zi nici n-o mai putem judeca la justa ei r.alcaie. iJar din ce epoc5"? Hermanina propus o dat5. dcstul de verosirnill. \rechile izvoarc vorbesc de cardinalul jacopoGaetano Stcfaneschi, rud.1 cu accl Bertoldo pentru care Cavallini lucrase ;i laS. llaria in Trastevere si care, fiindf iLcut cardinal de Bonifaciu a1 VIII-lea, cornandaaceast:i picturiL. Dar cardinalatul lui Jacopo Stcfaneschi dateazl din decembrie1295. A;adar, numai dupl aceastl" datl", poate in 1296, trebuie sir fi inceput el repa-raliile la bisericl. Pictura de la S. Giorgio in \relabro continul deci o intreagi" seriede'opcre care s-au succedat la intcrvaie dcstul de scurte. in I291, Cavallinf termi-nase mozaicurile de la S. X{aria in Trastevere; intre lZ9l;i 1293 lucra impreunir cuArnolfo si cu toat5.;coaia sa la S. Cecilia in'frastevere; citiva ani mai tirziu,in 1296, cI executa;i accast[ frescS. de la S. Giorgio in Velabrocarc de fapt nu adiuga nimic nou opcrelor sale anterioarc 1e.

Am studiat cea mai caracteristic."L perioadir din toati activitatea lui Caval-lini, r'irsta dcplinei sale maturitlfi, probabil intre ,10 ;i 50 de ani, cind roadeleintregii saie pregl.tiri ;i ale temperamentului siLu avcau s5. atingS. deplina lorexpresie. Sint zece ani in care operele lui cele mai celebrc se succed la intervale scurte,definind acum o personalitate indiscutabil de prim ordin pentru intreaga Italie inacest secol: mozaicurile de la S. llaria in'frastevere, din 129 1, primele opere cuader-Irat in stil nou din toatii arta romanir; fresccle de la S. Cecilia in I'rastevere,intrc 129 1 ;i 1293, adeviLrat canon estetic aI unci noi viziuni in pictur5,, carepentru toat5, arta medievall pregiottesci reprezintl o cuhne pin[ atunci neatinsi;

332

in s{irslt, pictura cle la S. Giorgio in \:elabro, dupi 1295, poate ciin 1296, asfvazi

pr-rstratl'frtt-o stare care nu ne"rnai ingiduie siL-i apreciem adcvirata valoar-e, dari,', .nr" stilul cavallinian clin aceastir peiioadi definitivi poate fi totursi-re.cunolt'+'

r\rn virzut cc era aceastii nou-ii r,iziune in picturi cind am definit mai de

.aproapg ceea ce arn numit ,,canonul cavailinian": era o "'iziunc

esen{ial plasticir

:si sta".uarir, poatc nu flrl legiituri cu intregul culcnt contemporan de intoarcere laii;,ii:t.:; pLiti.ii antice, i-rrent carc prin Arnolfo il lega oareculn pe artistul;;;ii .i"'pit^t-ri, liild in acela;i timli o constructic dc-a cirept-ui ralionalisti,;; .:;6.rt"r Je ientimentalismul siencr, de pildi., srtu cle acel realism uneori liriccare avca sa sc manifeste curind, in pictura loscanri. StiIuI lui Cavallini, esenlial

;;;,.;; tocmai prin aceastr plasticiL l,:iri.ru", ca ;i prin.ra{ionalisrnul siiu, se lega

astfcl clirect cu intreaga tradilic pictur-alir oficial:l din ltoma, pe care dealtfel,

;;;;;i am virzut, cl a reprczel]t;t-o chiar de la incepr,rt. Ceea ce aducea el nou.aiestui stil nu cra a;aclar o dirccfic nemaiconccgytiL pinr atunci, o rirsturnare sau

o transform ur" ,orrr'rpt,tolLi cio nouilfolirlri, gincliti pentru pr:ima datir dupl atitati*p p1":i i" ultimeie elcmente 1i rcad,Lrsi'ia o togic;" artlsticl pe care pictorii*.,,ii"i'nli o pierd.useri de mult. Inovaliile au fost, aia culn am \':rzut, numeroase

.i c.prbile s:, trrnsforme radical mijloaceic de exprimarc a1c picttirii. .Logica se

iruJ".-.t "u numai in construclia calculati arhitectonic pinl in dctaliile corpu-

Iui uman, care acum "ru "pro"pl

d.in nou clescoperit pentru.artir, dar ;i in,con-.titi.ti2 ititi.ti.:, " ,."n"1oi, .oi" t" eliberau cle so'eritatca iconograficir tradifio-|r"i:r,'p."ttu a dobind,i accle linii icieale, logicc, prin carc sc defincsc lntotdeaunaop..:r"i" .u stii atler.irat, ;i thiar in jrrvcrrtltca icel.'i lnattiet'c carat tct'isticc de a

i6los,i umUr"t., pt"-"igiitoare intregr.rlui. clarobscur modc'ru, prin care Cavalliniir-,ir"t<,", cu efecte impre"sionante, mijioace intr-adevirr noi in picturiL.

I.teforma sa artisticiL era a;aclar conrplet diferiir'L tlc. acc'ca pc care avea sir o

ac1ucl, pulin dupiL el, Giotto; i'ar stucliciea operelor lui capitale nc duce,-a;a..iru ,i- rjizut, foart" cleparle dc arta macstrului toscan. Apropierea, b1 c.hjar

i"p"triii a" liriuli" ir-rtr" p.tror-ralitirli1e c-elor d-oi arti;ti,. aslPra cirluia s-a insistat

4l A" -"ftin "tti-.Jt'imp, nu poate {i e-xplicat iri ait^{cl decit prin strldania

r.riticii nrodcrne de a J" noi'.*pti.t1ii artli lui Giotto, atit dc surprinziLtoqrg prinnotrlatca;i prin bogilia continutlllui ci. ljl.'fapt, n-ar putca e-\tsta o opozltte mal

t.omplcli'.licit ace'ei-i"r" ctisti intrt' spiriiul accsior tloi artisti. Nimic dinr-iziunea plastici ;i clin rafionalismul cons'tructiv al macstrului roman nu se aflli1 ar-ta lui Giotto, a"p,i ."'m nu se afliL nimic in arta lui Cavallini din acel realism

liric de inspiralie "pi6"p"

literarir atit clc caracteristic Ia Giotto. Cavallini inventapentm coni"pi" ""itiio

i--e;io tchnicl nou[; Giotto insir retorma insu;i conceptul

artei. Cavallini era ;; i;;a1ti;rraiist ;i un reprezentant perfect convins aI acclui

spirit ecleziastic oficial p. .jt,r, fire;tL, Romi il pistra cu pcrsistcnln, p" cind cu

Giotto arta era i""uJ.lf io.-"i a" rpiilt"t prof ari, reformafo-r pe atuirci nu doar inpicturi, ci ;i in celelalte arte. Ce putea fi dotttou intre ei? Poate unele elemente

pu, {"i-"ie, flrir irnportanfir pentru sensul interior ai altei ior. (dar eu

irri intloi.sc si de ^;;i;;i, ii pu'etc intilnirca 1i concurctria celor doi. mae;tri,intr-o vreme cincl si unul ri'oit,ti crau cleopotrivi recunosculi ca arti;ti dc frunte'itr oti.. .ur, picturile lui Giotto 'u

vlclesc irici un fel dc influcnllp_e^91re asemcnea

intilrriri te-.i f; putut a'ea asupra lui;i, cel pulin pinl" in anul 1296, t:.tt puJe.q

giLsi irici ta Ca1,'3ilini.'r.o.rrd:, a cr.cntualeloi.oi" rapolturi cu Giotto' Nicielementele arhitectonicc si decorative goticc nu apar deioc in frescele lui Caval-

lini pini. la aceastl clatiL, decit in act.le"ni;c dc sus de la S. cecilia, care, cum am

vezrit, ar putea fi ;;;;; I* Arnopo. U', .i'rgot efect, ;i anunc asupra artei

333

lui Cavallini, ar fi rnai posibil de admis din contactul intre cei doi mae;tri; fairna-lui Giotto, atit de repecle afirmatl", va fi accentuirt poate la un artist caLe nu maiera tinir"r, adic5" asa cunr era Cavallini, reactia sa impotriva noii arte. Operclc luidin 1291-1296 dovedesc o pieocupare destul de con;tient5. de a perfec{ioner oexpresie artistic5, rrcgiottescd, cle unile am putea aclmite posibilitatea unci asclninca-concurenle. l)ocumentelc nu o dovedcsc, dar opercle amindurora nu par s-cdesmintiL.

A cui avea sir" fie victoria? Iat.i un lucru mai greu dc prer'5"zut. \rorn avea.insir prilejul s5. ne intoarccm ;i la acest subicct in studiul care urnieazl.

Bdtrinelea lui Cavallini

Cavallini trebuie s5" fi avut aproape ;aizeci de ani cind, dupi cum rezultl dindocumente, ii glsim iucrind ;i afai5. din Roma. Era acum un maestlu pe deplinconsacrat, ial faima lui, precedind-o pe cea a lui Giotto, se propagase pini clepartein Italia. Documentele publicate in 1860 dc Schultz i, republicate apoi;i colectatede Salazaro 2 si de Filangieri 3, ne informeazra cL Ia 16 iunie 1308, Carol al doileade Anjou ordona sl se pllteasci maestrului Pietro Cavallini din Iloma 36 unciide aur, atita cit va ri-mine la Neapole. La 25 decembrie al aceluia;i an, Robertde Anjou confirma contractul tat.llui si,u, poruncind trezorierului clucal s5.pliteascl,,pro magistro Pietro Caballino de Roma pictore", din ziua iscllirii con-tractului, ,,ad racionem cle unciis auris triginta ponderis generalis per annum etde unciis duabus annuatim pro pensione unius domus per eum Neapoli conducenrlausque ad beneplacitum regium". Acela;i Robert de Anjou avea sl-I cheme in l3Z1;i pe Giotto in slujba sa. A;a incit Cavallini preceda arta revolufionari a maestru-lui toscan si aici, dupl cum o precedase si la Roma.

Totu;i, cercetS.rile ficute nu au putut incir dovedi la ce opere a lucrat Caval-lini in acest timp la Neapole 20. Din 1308 sau din anii urmitori nu s-a plstrat.nimic care si poatl indica cu siguran!5" mina maestrului roman. Abia dacl inpicturile probabil c\i zece ani mai tirzii se pot intiini urme sigure ale sa1e. E vorbade mult discutatele fresce de la S. tlaria-di Donna Regina, descoperite in 1862,scoase total la lumini in 1878, dar studiate mai temeinic abia in 1899, cind E.Bertaur a publicat o monografie completl asupra vechii mindstiri angevine a.

Stilul lui Cavallini era pe atunci pulin cunoscut ;i numai din mozaicurile de Ia S.Maria in Traster.ere, din care caazL Bertaux s-a putut ingela u;or- asupra fr'escelorstudiate. El le-a atribuit scolii sieneze ;i in special lui Pietro Lorenzetti. Dar dupldescoperirile lui Hermanin la S. Cecilia, problema rezolvati grqit a inceput si selimpezeascX. Hermanin a recunoscut in e1e urmele evidente ale gcolii lui Cavallini,

1 H.W. Schultz: Denhmd.ley d.er Ku.ttst des n[ifielalters'in Unteyitalien, Dtesda, 1860, \rol. III,p. 76 9i 149 ;i Vol. I\', p. 127, docum. CCCXXXV.'D. Salazaro: Pictvo Cauallini, pittore, scultove ed, architetto romano del XIII secolo. Notastorica, Napoli, L8E2, p. 7.3 G. Filangieri: Indice degli artefici elc., Napoli, 189 1, \ro1. I, p. lI2. Vezi 9i X{inieri Riccio:Stud,i storici sopra 84 Reg. Ang.a E. Bertaux: Santa Maria di. Donna Regina e I'arte senese a Napoli nel secolo X1Z, SocietA.Napolitana di storia patria, Napoli, 1899.

334

rL-rrr;{i(!nd faptui cir rnultc clintre figurilc apostolilor-ditr. Juclecata <le apoi., iiepiitlri, pirrr:au-cle-a drcptul copiatc dupiL cele dc la S. Cct:ilia, clar tr-a inriiiLznit siL

irfirtri.:prczen(a directir a maestrului roman 1. Bcrtaur insu;i ;rr-ca sh rer-inil apoia-slip1-.r'stiicliului siru, admitir-rd ;i el opinia lui Flennanin dcspre prezcn{a laNea^pr-,i,, lt qcoiii luiCavallini2. Dar caracterclc acestclr frcsce:, ccrcctate cu tot mai,rnLrlii a..cn1ie, au inceput sir aparil mai amirnunlit, iar atribuirea a <iobinclit i>

prccizi.' <liri ce in ce inai marc. \-enturi, ccl dintii, iutr-uu articol .publicat in,,1-'"\r:i'-,'t ;i apoi itt Storia4, avca sit rt--ctutoas<:ir in accste pic,turi ntr nrunai

I,coail , ci ;i rnina lui Cavailini insuli aliltr"rri clc a elcvilor sii. El a clistiiis in an.-sam-

irhrl iltr-egii clecoralii tlei miini clifcrlte care lucr-a:;eri imprcr-tlriL sub condr'rcereatgi (-ar-aliili: mina macstrr;rltri insusi, a unui elr:r'mccliocrtr ;i a inciL unuia,prolral:i1 sienez, clar nu lipsit de influcnfc cavallinierr'c virciitc' [-:u aclcvirat,,tcstartri,:nt pictural", in cire rctmanul grar';i solcmn se llLczc:ntll- cu o clirruirc.lnc,'r leculoscirtir la el, 9i iu calc Car-allirri sc iclentifica total cu at-ta treccntc'scitattinci. in pliniL dezvoltare' Opinia sul'til argumcntatir c1e rt'nrimit''rl- spccialist.c:ra,ca rlc cil,iici, foartc convingiLtoarc ;i insuqi l{crmanin, ca.rtr in primul siru studin se

linritasc cloar la afinnarea prezenlei lcolii iui Cavallini 1a \capo1c, a .admi'sopiniiii-, lui Venturi in rczumatul publicar mai tirziu irl [-c':;i<ron'.i1 lrti 'fhiemc :'.

'\tgrr:, i ..:Cea. insl mai de aproape in ce mirsurir acc:-,te fre:tct' pr-,t {i airibuite cfecti-''lui C:l'ailini.

Bcrtau-x a ficut in studiul arnintit o ilcscricle arnitiiunfitli a ioi:. atit tchnicicit si iconograficiL, ;i nc putcm clispcn-sa cle a o facc Ia t'incl'.il rtostru. \'oin insistarnai r.riult aiupt-a caracteiclor stilisticc, cirrc siut ;i ccle n:ri cliscrit:itc.

IJi-.crica avea la origine o sirrgruir navi, foartc inaltL, tcrtniuatir cll 1lil cror

poligc'rriil, firrir nici o iinpiLrlire in p1:inur-i. llai inaintc it"rsir cic rr" fi tcrliinatii,il.t1i:,",,.r,rt a cleinonstrat Beriaux, 5-11i1,-:ut o rnociificaic itnportanti in inicriorul ei:c,riistrlriurlu-se un a1t col pentru clllugil"rilc, cr.r o r::ltittricrc ntrobirsn'.riti. ';ine1:,rci'rizut in primul proiect, s-a irnplrfit toatii biserica ii-r doun pia1r.1, Absiciapoiigr,rralii a ti*as irxir nedivizatii,- scr:r'ind pcntru -atnbc'lc

planuri. Biserica aiost'iptii acopcritrL cu picturi in cele douir pianuri ;'i a fost pictat ciriar .-'i tirlpanulCc Ia intrare, clar picturile au ajuns cloar partial piniL la uoi.

1l;Li vcchi par sL fic cele caic, incepincl ciin partca dc j9s a navei inalte,s'.rie pinir sub acdperil pe spaliul cuprins intre ceie doult comri. I'c pc-retcle lateralditr .tinga, alirtuii dc u;a spr:c capeia Loffredo, o intrcagl -scrir: cle fragmente cu

scerrc or-anghclice ;i apocaliptice, aclevirratc miniaturi abi:r de ciliva ccritiinetriiniifimc, zugrivitc' intr-o singuri culoare girlbuic, erccr.ttatc cti dcstuli finelc ;i

i lierrra,nin,,,I-c (.lat. naz.it.", p. i00-i{)1.I l:]. ljcrt:rux: Gli aJi;tcsc/ti clin Sanla. f,Iaria d.i J)ol;ta ilt:gitttt. ;\tn'ai aj:pLtttti, in ,,\apo1i nobi-lissinra", Vol. X\- (1906), p. 129- 1.13.:i -\. '\'eilturir i'ictro Cauallitii a Nafoli. in ,.L''\rtt" , 19iJ6, p. Lll - 12'i'{ I,li,:ir: Storia, Vol. \r, p. 153 gi un.., L',1rtt italiatt,t, |. \."*i urr,r.:' lltlt]raniit in Atlg. Lr:rikott dti' biltlt:ttdt: lii!nslltr, otl'ttirt dc 1.. llhii:iiti:, i.,eipzig, 19 12, \'oi. lT,tr. lll ..124. l{a.icitezpiintrcceiceadilitpezcnt:.r, lrriCr.r'l.lliri 1lS. r\{ariaclil;onnalteginapctI'1r':sL:t (Sloria, p. 9t{l), carc adriritc il:iL clrcirt ol)crc :,ig1}ri :rl: rttatstrultri drxlr citcva, Jig',rri rnaliri!n .f ricicL--nta c1c Apci; lt. \'ar }Iarie (.La f t:iutt.rrt rontai;ir:,1t. 2'i2 si ttrtrt.) t'slrr rl: pirrcrc:l cclor ce

rrlr,rtlitracestcfrcscedecitgcoala. luiCai:rilirii; irt.tili1.atc'apic1 ttribrcl(luoselrestcclourimiini,i:1.r (;tre :rr {i ziri4rirr,it scclclc cli;r i.tolier irlilttuii-orultti:ri lcgcnilclt- sfilti.t'ior, i:ri: alt:u carc ar Ii{'ri,..rr1iitt Jirrlccal:r,, ingcrii clc rlca--rrtrra arcrrlrii tririttt{itl ii l)ei'ccitiic drt sjinti izola{i; rll.ti:ti,ls11Latlr.ii a tloirr, tnin:1i sc palc {alttili:irizltlr t:tt att:t, |'ii (-arrrllini; (lili ilrrllrel:r fclositc in speciali.r contrtnLri ii par ir,'c:r, nt:rri 9i frlcli n!'grl! a;a lncit itiie{ul 1>i:is1.ic cs:tc $rctti. Ct:lilalt pictor'r ur:ri vuigar. 'l'enclinfa cirtre pl:rsticitati'i-a It'lcut pr-- .urliil(lii -c'i ca(l:l in vulgariti-!l tlc fcrme'

335

cu. tonuri numai_de galben, sint astizi prea fragmentare ca si mai putem reconsti-tui ansamblul din care fS,cuseri. partei Nu voir putea ;ti cum .oitirroao pind. laseria de tablouri de deasupra, situate pe acelasi lerete pin5. la ta'u,an. Daiacestetablouri din-partea de sus a bisericii iint mai'bine pS.sirate;i mullumiti lorl nevom putea da seama de caracterul picturilor.

intre inaltele fercstt'e gotice se ingiruie in doui serii suprapuse $ase pe.r-echide sfin(i, mai roti ap.ostoli fi prorcfi, de mrrimc naturald, li"ina in'miiii cirtideschisc cu vcrscte (il. 65-68). in ccntrui fieclrei perechi se alii un palnricr,ale cirui franze se intind citre personaje, dind intle$ului perete un efect decora-tiv u;ol scsizabil. Dupi vegminte sau-irrscriplii, unii stinli pot fi iderriificari.ln geleral, rvcm un pcrsonaj din Ycchiul Tcstament, allturi^de unul rlin \oirl'festament: sf. Iosif Evreul alituri de sf. Petru, Avdie cu un apostol, Ilie cu sf.Toma, Ageu cu sf. Filip- sau, in dalmaticile 1or caractcristice, sfiniii diaconi $tefan;i Laurenliu..Este-probabil c5. aceste picturi, impreunl" cu cele cle jos, au fostexecutate inainte de construirea celui de al doile-a etaj, pentru ci iub una dinseriile dc sfinli,. chi-ar acolo unde incepe plafonul corului c5.1ug5,rifelor, ultimapereche de sfinli a .fost injumitS.lit[ de constructie. Sint probabll ce]e mai vechidintre toate picturile acestei biserici.

acela;.i pergte, in.nava superioarS., intre ferestrele inalte ;i falada inte-rioari a bisericii, o a1t5" serie. de picturi acoperi zidul pin5" sus. Acestea sint proba-bil posterioare, ficute-numai dupi construirea corului, fiindcS" unele scene atoperi;i prima-fereastri., ziditl chiar dupi. ce a fost construit5, pentru a llsa mai irultloc corului. Sint douizeci de desp5.rlituri, divizate oriz6ntal de dungi albe siio;ii 99 inscripfii, iar vertical cu coloane cosmate;ti rS.sucite, la fel cu celeZugrlvitela S. Paolo ;fla^S..Cecitiq. Il primele cincisprezece despiriituri d,e sus sint"repie-zentate scene referitoare la Patimile lui Isus. Cele care se mai pot inci recunoi;tesint urmS"toarele: Cina cea de tainl, Spilarea picioarelor, Aiostolii dormind'ingrddina Getsemani, Slrutul lui Iuda, Biciuirealui Isus, ingioparea si plingercalui^Isus, _Invierea ;i coborirea in Limb, Noii me tangere,'IsuJ se aratb. 'aposto"lilor,Neincrederea lui Toma, Inillarea, coborirea Duhului sfint 1. ultimele cinciscene reprezinti toate episoade din viala sfintei Elisabeta din ungaria.

- Pe peretele lateral din dreapta, in fala scenelor de mai sus, alte despirfituri,in cea mai mare.parte distruse, reprezintir scenedin viala sfintelor Eciterina piAgnese. Scenele incep. de sus, in spafiul dintre penultima ;i uitima fereastri., jicontinuS. in ;iruri verticale pini in paitea cealalti a peretelui.

Pe arcul triumfal, in fala altarului, era de asemenea zugriviti o slavl d,eingeri, distrusl in partea superioarS. de plafonul construit in Jecolul aI XVI-lea.Fragmentele rlmase inci pe arcul din ltinga, repictate gi ele in secolul XVI,reprezintS" Serafimi cu patru aripi, apoi lronurile in tunici lungi aibe si etolebogate, linind in miini tronuri mici; mai jos, Puteriie;i Domniile, cu globuri albe,s,t r9;ii, in sfirgit Arhanghelii cu armuri ;i coifuri. n{ihail ;i Gavril sint indicafi gide inscripfiile gotice dc sllvire.

in sfirsit, scena cea mai importanti, care amintegte mai mult decit oricarepicturile lui Cavallini de la S. cecilia, este Judecata de Apoi, ce acoperi totperetele interior al faladei. Iconografia acestei scene meriti si. ne oprim pulin

I Bertaux a demonstrat ci in iconografia gi alegerea acestor scene pictorul a urrnat cu fidelitatecapitolul. LIV din Legenda_Aurea de Jacopo da Voragine (De risu,rrectione Domini). Acelagiizvor de inspiralie a servit dealtfel 9i pcntru scenele cu Elisabeta din Ungaria.

336

asupra ei, cici fiind mult mai complicatS" ;i mai bine pirstratl, ^ne

p-oate arlta lace fbrmule noi ajunsese pictura intr-un inten'al de numai un sfert de secol dupirfrescele de ia S. Cecilia.

intreaga scen5. cste impirrlitir vcrtical in trei cimpuri rle cele douir marifercstre gotiie a1e faladei. Cimpul din mijloc cstc giurit sus de roza aflatiL intreceie cloui ferestre. Aspectul gcneral estc mult mai cornplicat decit cel aI Judccifiide Ia S. Cecilia. Personaje rnai numeroasc ;i mai inghcsuite se in;iruie in grupuri,care nu mai sint atit de-organic legate cum erau ccle cie ia S. Cecilia: marc'aseninirtate simplificatoare a pictoruiui, preocupat acolo nu de aminunte ci de

stil, parc c1e mult pierdutiL aici ;i cople;itir clc fastul complicat si pulin.impunirtoral lungilor cortegii din care este compusi- scena. Nu s-a P5strat nici schemagcnerall a celor trei planriri orizontale. Numeroase grupuri, toate rcprezentaleorizontal, se echiiibreazl greu prin liniile multiple ;i-neconvergente dupl caresint d,ispuse. in genere, o bperl cu mult inferioarl celei de ia S. Cecilia; stilullogic ;i sever al scolii romane se aflir in plinil' decadenfi.,- Centrul tabloului este ocupat de figura Mintuitorului, ;ezind pe curcubeu inobi;nuita mandorll. Bralul sting, gol pin5. la um5-r, ca in ziua Ri.stignirii,. esteintins inspre damnali cu o ligiditate ameninfirtoare. Bralul drept, acoperit, se

intinde cltre fericili pentru a-i primi. Nimic insir din privirea cxtraordinar deinspirati ;i interiorizatS. a chipului lui Cristos de Ia S. Cecilia. Expresialui es.te aiciapioape absentl ;i lipsitl de noblelea pe care am intilnit-o in cealaltl pictur.l.lin Ciistos aproape indiferent, in care nu se mai simte mina unui rnare artist.De ambele pfrli, in postur.l de rugiciune, Fecioara;i Ioan Boto"ltorul in picioare,iar cleasupri, in dreapta Xfintuitorului, sub roza unde se termin[ scena, un heru-vim cu aiipile intinse, cu plato;l ;i inarmat. La stinga, echilibrind insuficientaceastl sin^gur5" figur6, cei- trei

'patriarhi, Isac, Avram ;i Iacob. Sub Isus, inmijlocul ta6loului, se vede cruCea inalti, rjdicat:i pe un altar inconjurat dedouizeci ;i patru de copii imbricali in alb. In dreapta crucii, un inger anun!5"din trimbill invierea. in stinga doul grupuri de patru personaje, care.lin-inmini suluri cu inscriptii acum ilizibile. Sint primii primili in paradis, iar doidintre ei sint indicalf de numele scrise deasupra: DAVID, apoi SET, FILIUSADAX{, o figurl nudi purtind pe umlr o cruce, un bltrin, etc. Apoi ingerii,suflind in trimbife sau desfi;urind suluri mari, incheie tabloul pini la^ scena dejos cu invierea morfilor, reprezentatS, cu abunden![ de amS"nunte. Goi, inghcsuiliia intimplare;i zugriviii iumar, morlii se r'[d ie;in$ diq pimint, din ape,.dinpintecele- monftriioi marini, ale fiarelor sau ale plsirilor. In stinga, cei _ale;i, cuirupurile ie;ite doar pe jumitate din pimint, i;i indreapt? J"t" catre flintuitor,rugind.u-se.'Unul dintrc-ei, cu bralele in jurul gitului unui ingcr, e ridicat la cer,pe cina ln dreapta se v5.d p5"c5"to9ii alungali de un arhanghel imbricat cu plato;i.

De o parle ;i de alta a ferestrelor, la in5"ifimea lui.Isus, este reprezentatTribunalul s-uprem, solemn dar tot atit de inghs5ull ;i pulin impunirtor;. figurileamintesc totu;i destul de mult pe cele de Ia S. Cecilia. Pe ling5" cei.-doisprezeceapostoli a;etaii in.strane" (i1. 69),^ s-a adlugat acum qrggul profelilor, ca19, inplcloare ;r mar mrcr, linind in minl suluri, sint rinduili.in spatele apostolilor.iconografia de la S. Cecilia nu e mult modificatl. Apostolii au acelea;i. simboluriale mirtiriului, 1a cale se adaugiL acum clrli deschise linute pe genunchi. Aproapetoate chipurile reiau trisituri cunoscute. Chiar ;i stranele in care ;ed perso-n-aje1e

sint zugrivite intocmai ca acelea de la S. Cecilia. Numai ordinea apostolilor e

modificitd. ln orice caz, grupurile acestea ar fi de ajuns ca s[ convingi imediat de

legltura nemijlocitl a pi-tuiilor de aici cu opera lui Cavallini de Ia Roma. Totugi

22 - c.600

337

mai putin aglomerati ;i poalt' rnai nobil coliccputir r.'a fi fost acolo armatailgerilor, carc aici c -inghesuitir de o parte ;i c{e alta deasupra 'fribunalului.Sint irceleasi cetc - de clata asta mai numeroase li clesfisuraie pe o intindcien'la1 marc -- pe carc le-am virzut ;i pe arcul triumfal.

. Ilestul_pictudi reprczintir" la stinga, sub straneie apostolilor, proccsiunea-'olentltli a celor alesi_peltru p:rr:rdis, iar ia dreapta inr'[1m?i;eala clin i"f"r". firi,iconografia de ]a S.'Cecilia esie totai sc,hinibad s.""" ildt;i in paraclis, rnai cusr:amir, e reprezentatir cu un fast deosebit. Sirul fericililor, in- glllpuri mari,inainteazl in patru selii supr-apusc. proceslunea nlr rnar sule, ca la"S.'Cecilia, cicoboarii c5.tre cetatea Raiuiui, reprezentati. jos cu ziciuri inalte;i crenclate;i'cr-ipoart-a

"rnare pr-in .caro sc vid, intre siruri de palmicri, trei patriarhi a5ezati si

tinind fiecarc la.pi.cpt un_suflet ales. Primii.ares" apropie sint copiii s,i iritii"ii,condu;i de ingeri";i preceda{i de_insu;i xlhrtuitorul;i-de Fccioarl, imbr,'rcat1 ca orcginl. Iconog-rafia sc'colului al XI\'-lt-'a a adiLugat Fecioalei si simbolul c.intJuipe carc il line in mini. I)upi.ace;tia urrneazi grupul femeilor. - o regini" pr.."Joilcie.ciiugiri{e;i principese, iar-dupl elc tur att grup de mireni, liit,ali;i temei,tn lttttt.l tlnul reHL'cu cotoani. Dcusuilra, un t'ortcgiu compact tlc rrum,-'rosi sfinti,cerc p9t fi recunost'u!i dupi costunre sarr dupi ins&iptii. Sjlntii t-liaconi l-our""ii"si Sterfan, apoi sf. Bernard, sf. -b'rancisc, sf. I..r.',niil etc., iar printre ei, stiniilpatroni ai casei de Neapole, I-ridoi'ic Rex, cn coroana de crini gi giobul, ;i si. tuao-lic. .episc.op_,cle foulousc in odx.jdii. in sfir;it, uitima serie'reprezintb. poate pefcricilii din Vechiul Iestament, in rr.ijlocul ciLrora e asezat X{oi:lr cu.urt..n ri iutoiagLri in miniL, reprezentat ca apostoiii din jurul iui Isus.

Infernul cste o inviilmirscaiiL c1e arhanghcli inarnali ;i amenintirtori, det.rp'rri goalt,tle pic;-rro;i, ririii de ;rrr'oiul a""iui;i i-.iiir.r'p" p*pT,,irrrii.: L:rurrrclc picatelor sirj.rsitc, dc dievoli |iroFi cu a5pci.t *,rnri.,or,',..r",r"g..r.,cirngi in ripe trupurile contorsionatr.. Grupuriic clarnnalilor sini inehilitJ d;nenum:ilatele guri iile unui balaur, aliLturi de carr; r'egheaziL arirang[clul lf lii-toit,tinind intr-o min5. o balantiL iar in ceaialtii. sutriga iu care imping" aih;rrio.l)cdcsubt, infemul c reprczcntat ce o cetaie crcnelatil, in care-r" i.:r.l lucintlcloi ochi monstruosi. fotul stipir-rii -de o inclescriptibiiS. r'iolenlir, ln ."foii O"qaf-,1n ;i galben-roicat carc ,p#"r. efcctul, i-pr".i6nina 9i pii" h"r"n.ri;ii;g;;r d,--torrnat.care accentucazi viziuirea de groaz5. a ansarnbiuiui. Ceva din haiuci-nantul sentiment dantesc trL-cuse dcsigur frin sufletul acesliii artist.

I)ar aceastS. transformare radical5" a iconografiei, moclernizat5. ;i tinzincl sirirnprc-sioncze printr-o mullirne de am:inunr" ;i it,.o.."!ii, poate fi intiinitl 1ununrai in. scc'na JudecS"fii de.Apoi, ci ;i in toaie scenetb aiir Evanghelie ."r" i"iltlit r11 brsertci. O compara{ie oricit de superficialS. cu frescele dJ la Assisi arpute,a llmuri imediat complicata transfordrare de concepte pe care a suferit-o-,s5oaJa.r9rn.a11 in tinrpul.cclor-,aproximativ patruzeci de ani'ce despart ".".t"rlouir cicli"tri. Vechiul.tiadifiorialisir oficial, care linuse atita vreme ;.oul" romanl-sub_influcnla arhaici clirectl a frescelor si mozaicurilor clin bazilic'ile Itomei, erairirf,sit aproape cu totul, inladat de giottismul ce pl"truncea incet dar sigur-intoatir arta italiani, poate chiar-nrai inaintc ca faima iui Giotto sir se fi generilizat.Nu c nevoie sr-r tlcscoperi pr-c'zen{a. florcntinului sau a discipolilot uli p""ti-o

"rccunoa;tc. il acestc opere spiritul nou, ait{ei incxplicabil^doar prin influenfimentaiitllii romane. Un -.c'ntjmerrt proaspir.t c1e urnanitate, de'intoarcere iaIcalitatca dramei e\ianglielice -- po care pini atunci arta romaniL sc rnultr-rrnisesii o reclca in fonnulclc cei'emonioase si

-reci ale trecutului - iese fa l""lii i"

;Lceste scene. Cornpozilii noi, inspiiate'nemijlocit din *.Ulut"o inconjureioare,

338

pcrsorajc nulncroase, imbulzirc ;i uiJitatr, irr rlrLllirni iliscindr-r-:.e pltima5,tumultttos, cu cxpr-csii r-ii tlc clulcrc, clc curiozi'iatt, clc rr-iir-arc, scoirso nu clintr-ciconc,grafie coiti'etrtionaili, ci clin insiLsi viata contcinporanir si profanir, te ll-c p:rrciL:'i asi;ti la clcs{irsurarca di-.:nri}tirrii a. r-rcnncia. clil.r accic rcprezcniafii u,:1. lacal'e i'irtistul r':r 1i asistat'pc striL::ilc Rot'nci. Iriuii:,i siiucteic arhitccttr-ricc amiiitc:;c:scc'tratiul rcaiist al cciirtii sacrc: citc o t'anipanili t'rrlltirjli pl'cIilatiL l;r (',.)1',

\-retln ntottutnettt rotuntl ,ci ma:'ir', auiirrrind ric rieplrrtc Castch-rl -iant'.\t.igclo-slru zir1urilc r:rt'nt'latc ciin junil t:ctitii, a.ielncricil iuiitlr,uiior: 'rr.ilrciian,.: rlin -Roma.Llrrtti:" llorcntiuisrnului tste insi', r'izibiirL si in aceste arhitcctur-i, pe car. pic.tol:ilriilc ini-cttte cu tutul. Jiultc fa{acle ale pnl;rtclor cari: inrpoilol;csc :rcclr.lc crrglatioas.-lc ltir fcrcstrc in cloul"'arca,Lc triloltate si cil l<.,giilc .'i,, ,,.Lrr, apoi fafarlcicgotice ale bisericiior, cir-re nu sc putc.au r-edea 1:r llonta, porticuri arr.:r.iitc ;iinarltc, reproiucinri mo,.lcie din arhiicciura conteinporiulir, sati interio:rre -oct:!io-:ratc, irnpotlobite inci in mod rorrran, clar amintind rnai rnult cici:oral.iilc giottcgtide ia Assisi decit pc cclc rle la S. llaria in l'rastelerc 1, sint s{-.l'n1re cr-iclente alea-celui scenaritr rea"list, pe carc h, Iiloreirta, Ia Siena sau altundcva noii arti;ti ilinvirlirserli chiar. de la Giotto. O naraliune lungl ;i dramatici'1, inrprcsionantir-prln miscarca ei, prin ziruc:iunrul si in-,'ilmiLscala teatral,"r cic mulqimi atit cicrcalist r'f,zute, iatiL ce -sint accstc fresce conceputc intr'-un spirit totai clifc.rit c1e celal r-echii picturi cavalliniene: r.rn spirit nu rnai putil depiiriat cle adcvirratulcaractcr car.allinian duecc'ntesc, decit acea Piinger-c a lui I-.us,cle piidir, pe carc unpictor {oarte apropiat cle cel din Ncapolc o reprezenta in seria dc {rcsce vizute laAs:sisi. $i acolo patetismul si realismul trecentcsc sint in contlast total cu ar-tatnult rnai pulin indrS.zneali, inciL destui de tradilionalir din Duecento.

Firc;te, nu cste cazul sli- vorbim nici ar:um dc un contaci dircct almaestru-lui roman cu Giotto in pcrsoanir. Spiritul giotte-sc clc carc am amintit, nu estcchiar maniera iui Ciiotto sau a scolii salc 2. C,iottismul este la inceputul secoluluiaLI XIV-lca un c-.on('ept atii cle iri:zistibil, incit poate fi intiinit nu nui-nai in art:r flo-rcntini, ci in toatiL pictura italiauir care putca a\:ea pe atunci vrcun contactcr-r Florcnta. Nici Siena nu putea rir.niine imuni| de influen{a nirvalnicir a acestuispirit. \'alul isi. face simfite cfectele. Urmele gcolii sienezc sint destul de vizibilecit si se poati observa chiar dc Ia int'cput originca ncindoiehric siL.rreza a unoradintre elevii lui Cavaliini la Neapole. Prin mijiocirca lor ins5., aciinca transformarea picturii artistului roman va cre;te ;i mai mult. fradilionalismul maestruluiacum bS"trin, era modificat cu atita insistcnli, incit el insusi a trebuit s[ cedeze.;i daciL n-ar fi fost asemirnS"rile evidente in desenul figurilor acestor personaje cucele ale figurilor sale din Roma, nu ne-ar fi reirnas nici o altl posibilitate de aidentifica aceste opere drept cavalliniene.

Cavallinienc, dar in ce miLsuri? Sir fie ciriar penelul maestruiui? $i intoate scenele acestea? Iatii un lucru mai greu de crezut. Culorile singure ar fidealtfel suficiente pentru a impiedica chiar de Ia prima impresie aceast:r presupu-nere. BS.trinelea putea aduce deci.derea artei sale, dar nu ;i a tehnicii lui. Iar

1 Observalie fScuti pe drept ;i de lla1r66a[ \'an llarlc, carc, vorbind despre aceste interioare cuscctiuni ce inchipuie uneori simultan chiar mai nulte camere, realiz:r,te plin procedee perspcctiviceneintilnite ir"r vechile picturi alc lui Car.allini, nu poate s5, nu aminteasci frescele dc la Assisi.11. \:an Marle, La peintwre rontaine, p. 244.2 E cazul s5. amintim ci dintre cercetirtorii mai vechi, Cavalcaselle intrevizuse deja in acestepicturi caractere giotte;ti. Nu le atribuia insir. nici e1 lui Giotto, ci unor urmaEi din prima jurni-tate a sccolului al XIVlea, pe care ii credeaL napolitani. Car.alcaselle: Storia, \rol. I\', 1887,p.3i2-334.

339

tehnica tuturor accstor fresce este absolut inferioarS.. Cit de deslvirsit maestrual frescei fusc'se Cavallini se poate vedea inc5. din picturile de la S.'Ceciilia inTrastevere. culorile nuanfate cu atita exactitatc, s6bre si totusi nu mai putinstrrlu.citoare, se pistreazi pini astdzi.proaspete ca in prinia zi. piin .. l*ririi"-bil[ lipsr de atenfie putea un tehniciin cjacesta si^execute picturi .;;; :t ;"dcscompunl" in asemenea misuri, ca acelea de ra Neapole? cici nu este d" .r"rrrtci au fost fS.cute de 1a inceput in tonurile uniforme de galben Ei negru, ;"- ;;;;1l,T.,nlit^"i ncpricepute, lipsit_e de secretul acelei tehirici acJ;"virlir" p; ;#;admlrem inci in picturile lui cavallini d-e la Roma, vor fi pictat'u.*sie frescc,care acum fac o ciudat5. impre.sie de pete luminoase pe un

".iull negro. Bertaux,cind le-a-examinat, a crezui ci au fost executate cu

-aceeagi tehnicliiliranii;;;care o folosise ;i cimabue in frescele sale de la Assisi, descompuse si ele pind. aua1ul1 ca un negativ fotografic. Picturile de la Neapole nu iint jzi degradatepin5. la aceastl totali invJrsare a culorilor, dar nu dovedesc cL autorul tit ur"umai multi pricepere in pre-pararea culorilor si in impregnarea tencuieiii. E cert cd.aceasta nu putea fi mina lui Cavallini.

Dar indoiala in privinJa prezenlei lui devine ;i mai serioasl dac5" examinimatent figurile acestor scene. Nu se poaie nega ci chiiurite lor prezinti o

"."menureXrbl.tgarg_cu

figurilc,pe care le cunoa;tem ie ra S. Maria in iraster-ere ;i de la S.(eclha. l\u cstc vorba doar de un aer de familie, ci de o aseminare p"tiirt"rrte.ispontani, pe. ca,re nu o putea obfine un simplu discipol al lui cavjli-i. i;i;sl:aceast5" cvasi identitate a Iiniilor nu c susfinut5.;i'de celelaltc p;;ai;"hrittiistilistice;i..niti de expresiiternult atenuate;i ripside de vigoare al^e acesto;p;i-sonaje. Iatd figura sfintului roy1. (il. 65), din seria de pJrechi a".ii"ti a"'p"peretele dit stin-ga, unde asemin[rile cu apostolii de Ia'S. Cecilia sint'cei.iaievidente, Este, fS"ri.indoiali, figura unui efeb cavallinian. Aminteste ."r" *ui11um9as9 ,chipuri ic;ite attidatf de sub penelul -""rtiutui, "iii'pii" ri"rri"'l;icaractensticgt ..it ii prin proporlii. E frate bun cu apostolul cel tinii care se aflb. la5' Lecrlla, ultimul in dreapta \rintuitorului. Totu;i detaliite nu ne ingrduie sir-orbim de identitat:.,lal"l atit de ingrijit zugrdvit acolo, este;i aiciirrt"i.oaceeasi metodi a detaliului, dar nu cti aleea;i"r[bdare. Toata. tdl"r.e"ri"" pr."pufin accentuati, in special din cauza umbrelor, adincite p"t"rni" tu S. Cec'iiiu,tratate mult mai slab aici. Arn cluta zadarnic relieful guriigi

"l n"roini ,ri;t"I"accentuate de la ochi. o aitd. particurarit-ate.ne poate- da iiguranla c5"'o mini.diferitl urma poate desenul ma6strului: felul in ..i" erte picta't nasr]t. o"pa -umne amintim, la Cavallini conturul era.parci plat ;i sfir;ea intre sprinc"rr" .i, "; f;i9: ltt_llshi neted. Sprincenele se reli6fau aitfel,'curbindu-se1n'arcuri puternice,prna atlngeag aprgap,e p5"rul de la timple. Figura de la Neapole nu ma'i prezintXaceastS. particularitate, care nu este itit a"desenului, citL stilul; pj""l"i;i.Nasul, mai arcuit, are conturul rotund. qi se leag[ de sprincene firi n'ici un ieide.aplatizare, iar sprin.cenele, mai pulin depxrtate, se arcuiesc mai scurt,l;-sind timplele mult descoperite. Toale u."it"" sint particulariti.fi ."r" *pot verifica pe rind ln figurile scenelor de aici ;i mai cu seamd. in figurileapostolilor din Judecati, atit de aseminS.tori totusi cu apostolii de la S. CJcilia.Dar deosebirile nu se limiteazS" la aceste aminunte ale fet-elor; ele sint vizibile siin ceea ce era foarte important la S. cecilia: ve;mintele personajelo.. r*pr".l"J"fortl statuari este aici mult atenuati., d_e;i desenut pestr""re ince noblelealiniilor maestrului. culoriie se intin<l cu acele tonuri ,".irirrr" de negru ;i galben,care nu izbutesc si obtini obi;nuitul relief al figurilor lui Cavallini. Ert"'ae"sigu, o

340

riccaiigniir a aclcr.irratrrl,-ri stil t:ar':rllinian, cir,Lc iI11 poatc fi pttsiL clu totul pc scanama,-'s trrilui.

\'errtr-tri ,lcoscbea trci ttiiui in compozi{ia acestor picturi 1. }Iina rnaclstru-lui rii.'.r-i, i1 scenele c1e sus a1c pcre!ilor latcrali, prccum ;i in partca supcrio.lr:t a

-[utL, irii cit Ap,.ri. in special coioritul, cale dir la ir-eall ici;i coloro;ulpreparaliei-ii r-,'r:ci.lle vrciinci {iguii alter-:Lic, ii pare ncincloios dc mina lui (lavaliini. E-ste oarf:i .,iruternici.r ;i sumbrit", care-i lminte;tc perlcct picturile cle Ia S. Cecilia..\pc,i, irr contrast cu Cavallini, gise;tc prezcnfa,unui artist,,,poat-c siencz",.darinfiu,.,r:i;,t clc Cavallini, cc1 cu tonuriie clc galbcn deschis, spiLliLcit, identificat de clirr ;r6pa ipfr:rioarir- :r pcretelui clin stinga ;i in -rctucle din _viafa sfintci Elisabetadin L'1garia. in s{ir;it, :rtriiruic unui al treilea pictor-,,discipol clirect al rnae,ctru-lui, piiri:urilc c1c pe arcul clc triumf, PICCr-rnl ;i partca de jos a Jud-ccirfii cle Apoi.Iiigririle salc ,.lnf caractcrizatc de g-urilc strimbe, cu buza de jos;i biirbia procmi-nrlrt.' ,,ca ni;tc guti de gargtli".

llstc incon-tcstabil cirJrrai mr-rlte miini au cxecutat rliferitclc cicluri nle accs-

tgr. 1.t-scc. I{ai probicrnatici. e insir palticiparca suslinuti a lui Cavallini la erccuta-r-cu ]irr. Cletrc carc ni sc par mari nciircloielnic cavallinienc sint percchile de sfin{i de

pc p,:ritcle stiug, prei:urn ;i apostolii din Juilecata de Apoi. Desenul 1or ar putea

l.rrtili." nrcs,-,pun.,rea unor cartoane sai.t poatc chiar-a unor scllife pe ptreteillitoi'at1

-macsimhii insusi, per atunci foartc bitrin. Rarc cxceplii, ca sfintul

re1'rr-odi',s in il. 66, ar putca cla na;tere chiar presupunerii unei colaborliri par{ialela'pictrir:a pc zid. in gcneral insir, acestc liguri_par mai degrabi dcscnatc cle

Car:allini gf pictate apoi dc ttn clc-r' c1e-stul de rnecliocrti.scenelc Patimiior lui Isus sint ccie rnai bunc ciintre toatc, dar zrutoruL lor,

{arri inrioialir. uu tliscipol dcstul de apropiat al macstrulrri, pcrntru cL poatc p.iLstrer

incii toatc tipurilc hii caractcristicJ, cste totu;i influcnlat aciinc dc giottismul.n'ispirrlit probabil gi la Roma in acea vremc. Accstui discipol trcbuie sir-i atribuimin iri,:.' ciz conceptia a-celt:i reprezcntiLri dranatice ;i pltimn;c, in carc a. {ostpro'rial-,i1 clcstuldc mult influi:ntat ;i de cxcrnplul teatrului religioas contcmporan,c:,r-t, a,lr-rcea in scenri asclnenca rnulfimi agitate. Ne lipsersc docurnentele pcntru a

pstca jucleca da-ciL aceastir conceplic i-a fost tlansniisir;i prin intermcdiul lui Ca-i.aliini. lirescelc rnai r,cchi alc macstrului nu ne-ar face si o presupunem. Cine ;tiein.,i dacir birtrine{r:a nu l-o fi irnpins ;i pe Cavallini 1a o transformare profundir a

conccp!ir-i salc iirtisticc in fafa noului spirit r.ictorios in artii. ln orice caz, aceasta c

primri rlatir cind putem constata in pictura tomanir o renunfare totali la tra-dilionalis[rul tenacc, pistra.t atitir. vrcme intact in bazilicilc romanc'' \'om mai avea cle ciistins incir cel pu{in doi pictori in restul frescelor de aici.[,nril, cc1 consiclcrat dc toli drept siencz, ;i care in istoriile sfintelor Elisabeta,iicatcrina ;i Agrrcse, a creat figuri dc o g?!ic pu{in obi;nuitiL in arta lui Cavallini.Lr destr.rl sr"i coripariim femeile din scena Inail!irii la ccr a sfintei Agncse, dc pildl'cu figtirile feninine din alte cicluri, pentru a obserr,a nuanfa dc elcganlir ;igrafic supliL a" sienczului. L.l nu poate fi in nici uD caz identi{icat cu pictoruliatc a lucrat la arcul dc tritiml ;i la partea clc jos a Judecilii, in calc spiritulroma.lt al lui {,lavallini se sirntc indeaproape, dar 1a un artist clestul dc mediocru'

Alaclar, ;coala iui Cavallini ;i chiar arta maestruiui i;i . triiau ultirnelc

momcnfe in accste fresce, care mai mult decit un ,,tcstauent", sint o decadentl'Ceca, cc mai riiminca car-allinian in eie cl'au trislturi secundare, insuficicntepcnir"lr ii mentine o ;coaliL actir'.i. O ritminc're in urmi, prca pulin aptir pentru

: \ r'r.tr"l, ;: ..L'-\r!t '. i r. cit,, y,

341

tlezloltl"rri 9i fcc-Lrnciilri r-roi, ii p',u.]ca, in ccrriitii clc irrfcrioritate e-'r-ic|:r1tl ii,spiritului tincresc si nin'alnic care:.,,r trrzclL iu luti. I-a rt,--.mu-, a..rit rit ar-igoar-ea m:rcstrillui, a.m p'.rtut rrnliiili rczistcnta incir crcatozic il 1rr;((tracliiioralist roman in fa{a ir-rovrLtiilor i<,t n;ai ;'t,neraiizatc iii r-l'st1l ar iiii:ne. I)incolo'.lc Roin:r insil srr ln sr-.,:ciirl in r.r:casiir- nouir gcneratic, car,r i,nrl rna.i c-ra sustinutit clc coni.iti:i.rea vignloasrii l, ntar,-stniui, cj

'st lir-sir,.,,

;i tralrsfigurat. in oricc caz. in iricturile c]c la Ncapolc r;u maj ilirsjp nir;,('ii€rrgi"i', actii'h a unci lcc;ii iri piinl dez-,-oitarc, ci dcar r, ultin:-L r,ta.Dl-1, ir..iilczagrcgiilii ca,rr: acum nLl rlai rrtitca iitiir-zi:r..

Iirescelc cie ia li^ea.polt'_:i-an putut incii f i d:.tatt cr1 llr()cizic ?1. I-il.r:,r:tcorice tlocttrnentc it-L prir.iitt;1. 1or. S-ar pr.rtr:u dciluce, dupiL nlllc:grafia 1ri ll,rl-.tari:i, ci. ir-u fost c-tcrcutatc riuirii 13i6. Or-icum, in 1320 tra'.r t,,uninlltc, {il, rng-rncnt cc -se i.-.prir,r'ise iirtr-i:aga lriscr-ic."r r. I)nii: pe cavalliiri i1 r,o*r mai il,,;ilni;i dupli lt.ceastiL c1ati, lucrlncl in irnprt:jurirr:i ce pot fi cleterri..iriiite chiar cri olrLc-r:arc prccizic. Infonnal-ia iui (-]hibcr-ti airiintc;ie i1c irrcli ('r opc.rl a lui dc car-e11.t1 .ne-anl ocupat: ,,!o f.nt] Pagoio era cle noz-aic fafacia dilfata" z; iai rlupiGhibcrti, codiccle l{agliabecchiian, ca;i \-asari, repci.L ncscLimlrat actli;ilucru 3. Informatia a trecut apoi ;i la foriigio a ;i ra liirtirrclli r, ca ;i la ccilaliicare s-?lil tnai_ocuprr"t_cle.baziiicir. l,gonio, care cercetasc stemcrle de pe fa1;ldir,llu polnenea dc Cavallini, clar a{irrna ci lucrarca trebuit: sj. {i fost

^et"c'.itatj.sub Clemcntc al. Vl-lezr sau^Grigore al Xl-iea, care in 1316 tt read,us:;ecliul p:rpal.cle la Avig-non la Roma 6. In realitate, stema irii Clemcrite al Vl-iea cornrirrc}-adoa.r o restaurare tirzir-- a acel'.ri rnozaic. Originea lui avcil sir fie dor.cclitir <-loarmai apoi, dc Severano, care a gisit menlionatir lucrarea irrtr-o bu15, data,tii r-iinAvignon, Ia 31 ianuaric 1321, prin carc Ioan al XX{I-ica Iua anumite rnirsuripentru cra lucrarea si nu rS.rninir ne'rcrrninati. 7. in orice c.az, ea trebuic sii fidurat rnnlt nai mult, clin rnomerrt cc in i323 st urai exr,rt:utau incI. repalaliila bazilici, iar in i325 se pare cit era inci1 vorba de completarca mozaicului neter-minat 8.

-t n. n-"rtoo-- srnta llatia tli Dotnta llegitm, p. 10- i3.

' GnrDcrtr, loi. ctl.N Cl. lrrev: Il codice rnagliabecchiatto, p. 57. \-asari, toc. cit., p. 538.a Torrigio: Lc sctcye grotte t'aticane, t. 153.5 }lartinelli: Iionta ex eth,nica sacri, p, 275.6 Ugonio: Histoyia, p- 234-2j5.? Severarro: llenzorie sd,cle, p.397-39B: ,,Cuin itaque, sicut accepimus, in facie nrajoris Lccle-siae . ._.quodaln opus rnosaicunr sit inccptum, nc ob expensarrim tlt:fectnn:r . . .clittuil opusimperfectun remancrc contingat, ve1 nirlium retardetur,- omrres oblationes ct rerclditus p'ro-venientes de majori alta,ri ejusden ecclesiae pracdicto operi usque ac1 quinqucnniurn. conce.li-mus." De Rossi a publicat ;i inscriplia carc insolea alticlatl pe mozaic pcrtrctut papei, rcprezcntatin genunchi in fafa lui Ioan Botezitorul: ,,SANCTISSIIIUS FJ-tt lr nN-S it.rtrs xxlr I'AP-A.QUI ITECIT FIIIRI PRESENS OPUS". Dc Rossi : )I,saici, cxplicafiile la pl. i l.8 Transcriu aici aceste note, care par si fi scipat atenliei ccrcetitoriior, ciiri manuscrisele Mon-seniorului Galletti, pistrate in Bibtioteca \-aticani: Manoscyitti d,el d,iligentissinto Jlonsigttor Gal-letti^della Congrcgazione Cas'inense e Vescouo i.n partibus d.i Ciyene. Cia. Vat. l&t. 7i53, 'IJ,p. 13 : ,, Johannes XXI frecte XXII.] anno 1323 mille florenos cle Florensiar. cleponit pro rcparandisaedificiis monrii S. Pauii de urbe"; p. 14: ,,Johanncs XXr lrecte XXIrI anno 13)5. cfbtationes

, pror''enientes. de rnajori altari ecclesiae. S. Pauli ad quinquennium acl-.igirat pro complend. operrnusivo. Evident, este vorba deaceleasi lucrirri la faladl care, incepule iniinte cle 1J21, nufuseserS. incd, terminate in 1325. Informalii desprc aceasti iucrare se'gdsesc ;i in Cod,. l;at. tat-9672, fila 6I,9i Cod. Vat. lat. 9023, lila 133- 134. in Cod. Vat. tat. 5407,'Iila 63, Ciaccorrio a. 16saigi.o acuareli" care reprezinti,_portretul papci Ioan al XXIIlea inflfi;at pe mozaic. Acelagi d.escn segisegte gi in Cod. Vat. lat. 6780.

342

l)itr clcsencle atterioarc ilrccildiului .lili Li\ll r, tatr' tli s-au pl"lstt.at' nu

irut, ;.r ,i,',1i,..' ,i,'.it t:^3 "'u'11

'' 'r {i aritat lr('r"1:tr' oir"rir ' lrr p;rrt''a Llc :tls {t

'l()/iri .ilrri t,r,; r,,1','...,r",ii,,,\ii,''t,,ii,,r,'t in:hi ir, ii,irrrLrr rno,6ii,,n )ti:tillul tlt' fa>"

i'g,.,ri, iiti-i. stirLgo .i-irot.,oile celor parru cr-ang1c1i;ti' i. partca <1c ios' intr-e

ft:rr,-,iLL,, se 'eclea'

,i;^il -;1i;.,g.a la tlieiipta :.f. i'.rvci, i' piiioarc, c-11 s'rbia- irI

rrriiri, _, r,p,rti liccioar" i*frj-io p.on.,,i ia silr, iar cleasrip'a lcgc:nda: Ilcgittrr

(,oei i .\I ,tlt:r Orittrit*n: iir uii.iit, :,1'r. Ica' IJotczriior'1, ln iricioare, iar-in fa!a1ui'

iti : lriti" lti. 1la1ta loan al \\[l-I''it'I.)upir inccnciiul din 1s23 au rirnas c1iil aceastiL lucrarc doar citei-a frag-

ll.,(,lirf trci'sern'at", i;"' n-art t-nai fo.-sL 'cstaui'atc'

S-au plstrat nr'rmai clouir'

tiar i. ?.-(emen.a rt"r",'Tr..,ii ii"t inutiliral;ilt'pe't.u cei c""ir.r'rea sit- recttnoascii

iir eli:. sril.ul hii (,ar-a1iirri. L.riul clintrc eccsiu trl,g'r..ntc a fost recornpus irr,1836

i, mozaic.rrl ciin.bui,ia-i,ir"ri.ii; celirlalt a fost introtlus i' 1E'{0 i1 m.zaic:ul res-

taura.t pe arcul .t. tri...r,-.i uf C;.ff"i l'lacidia. Sint .'ingurele unnc aic uuei opcre

ci*.{r .i ii f'st ",,tr"*-Jc pre{ioasiL, pentru ci-r anr.li puiut I'cdca in ca rrl';ima c!o-

.lutii: . a,::estui ariist. ltll qi-a* picrcl't illsir atit ic nuit c:Lracteristiciltr' incit

il': ;, ';;;lrt,t." ft ...',.t='. jriticcat'-i stiListit:iL pc laz* lcr ?1'

Lnt'it'nt lrri ('ailrllirli --:r iiicir''irlt' \li l)t'Ir'r)) .sJii (11 si{ttliir1.i,"iti,^Ul-i^"

lrir;:r'll'ii lrri rrrai r' clr!, lri' i rliri ('('(l (" )-'t l)lllllt tit''tolttt'i lnill 1lLl11l' (la(:t '(:i;ii;;;'i"';i;';.,; dupit trcr:stt, rnoz.,ri, 'ii. l' 1325, ii*.i s.: r'.r'bcltc pcutru

*ltir-na cirrir i1c r,rnii..oiii cir., 1:r .i,. l'iio, ti trclrttie si .fi avut aprorinratir-

7-i cle a*ii, virsli f"'."."'li-f-"t.ii.r.it"itc, iir 'rirn:i

sa cclifie, ciata ni':rlii ln':es-

tmlni rornair. Lu tooii ,i..rt"'-r., iu a tiui"t "tiilit' .corecia: "in ccle din urmii a

*rtirit ia lloriia ir, .it,J:, al S.i ie arri, tii* r-ltire'ri t1e ;atc I)c carc 1e-a cirpiitat-;-'tl-

qrlr-inrl pe ziri, ,.ii,r'prt.ilo i',,rr.'r,'lii'qi t:ir.int1 nctc'uteliit act"astii lnunc:L' pic-

tru.ili-,:::ilc ari fost ciin i:frf. A fost inllr:r-tninr:rlt ii' []ac;itl a{ariL din Roma' cu

cin-ic ;i cu acest trPil-:L{:

,, l-)ua1lti.inl rolllrrilile l)ctrus clcctls :'i<iclic'lil uiJri

i'ii: tura, tant'"ur tia'L tlccus ipsc pclc"' :r'

l)c ce bazr a clat Vasar-i uccstc intiica{ii, ;i pc cc l-tazc tt {acut corcctirrile

ciin crlilia a c1o[li, ,:,rnir" ;i actiri-L o cni3-nliL +. \ici o srii.sit" ntl parc siL-l fi indrep-

-.ifit. I)acir tincr. insiL s,car'a" c1c tn,.iltclc fantezii aic scriitorulu1 arcti'' anr

prttli tr-cile inai clergrabiL ciL au fost inYcnl-alc. in orictc caz, ccrcetirrile n-au putut

r:clnlirnia veracitatca lc,r'. Acccali eroare, pr-ovenitir dcsigtrr tot din vasari'

tre',rui,-r..iL fie qri ir, ",otfa-t.-rt"1ui:l clc dr' De \icola' carc a- glsit intl-"l1

.cocl]cc,-[iu s.:r..o1u1 al ].\'lI-ie:i .,1" io \'ai;ii:an i, clate asilpla iriorlii lui Cavallini, iCcnticc

cu ct'l,., tiin plirla .Jili"-o h,ri yasari o. \'enturi ic-a acln'tis f irriL a re'lc"n'a origirrea

1 t.,r'L rir:rii lmn clintrc rlc ;i tlr'Li e\iltr' cstc col pul"lic-at rlc \'lI' Nicol:il

f ii,lr;r ii.l l-j. o1. \-j. {irirr.tir:-r dc ,\kr,:chctti dr,irir clcsr:illll illi Tlusili'Dclle l:lasitjra rii S. ]'ado,

j'lr.;;';,l,lii':;rr;"; ; i,:;;i'lu 1,'ii,,, rlati le rto'.r, -si-

1'a';c1' eia 1:,t'.'.,",i:li::..'-1'.:::::l;:l'll1Ti,,'i-,,riilii,ii;;"il",iit,r'ir,J,",,ir"'*.1=tirr,,,'l rioa-1 liI'r1i;r1'-I-Pa't-i.:i irtaltut"llt".t't,ttt:.1lil:1.:,1'

lr S. llccili:1. '\r:ra;t:i e potttc ti i;iclic:liir ir; l"his p:utrli paicrnl,tr.itrni1., r. ,'. sa in 1tl ir iir -intrl ur, ''-ripiLli, 1r S. llccili:1. '\r:ra.tlr:i i,t l;l S. l'at:lc.r' \ i:.i;rri, hc. cll.. P. -5-i.1-I r-.ili:ttlitrt1 tllll'io itii \::i':i:,i 'i.l-i^J, sar 1ll1l;i ii,ii'1.i r.. ,l . ila":. ! ti. 187 5: 1't| 11,: \it,r11, ilr,,:trr:hi;ir;

ir:it1i;rti:lct.LcuiLcrliili,rialir.i"ri{:L-''liiinierfictlDt-iilliirltrilLi:iiJl[r9

!,r,Lii iji;Iro -qtt-f;t:tts.l;i, st:tllatla '\'lhlsliarto l-attini ntl 16I2',i"11n So.. roltlii1i.i c1eil.'" s'-orll p;itria", 1903'

3A9Jr+.i

lor evident vasariani l, iar de culind le-am glsit acceptate si in lucrarea recentlasupra lui Cavallini a lui Emilio Lavagnino 2. I)esigur o scipare din vedere carese corecteaz5. de Ia sine.

Oricum, din ceea ce am putut controia pin5" acum, ar putea fi justificatl"piirerca ci, aproximativ intre 1250 ;i 1330, este cuprinsl toati cariera maestruluiroman. Cavallini supraviefuia deci cu mult generaliei sale, care se stinsese ciitre1300. Dar prelungirea activitS"fii lui;i in'I'recento nu insemna totusi o victorieasupra timpului. Spiritul nou,'atit de revolulionar, cucerise sub ochli sli Romatradifionalisti. El insusi, in ultimii ani, trebuie siL fi simtit cit era de irezis-tibi15" aceastS. miscare in care era prins flri voia lui. Epoca eroici de la S. Mariilin Trastevere ;i de la S. Cecilia era in orice caz atit de departe, incit aproapenu se mai putea recunoaste in operele elevilor s1i. $coala lui Cavallini triiaastfel, impr-eun5" cu maestrul, ultimele sale momente. Vom incerca, in cele ceurmeazi, si schiflm acest destin al ei, in care vom recunoaste ins5" neincetatdestinul maestrului insusi.

$coala lui Cavallini ,

O activitate atit de lungl ;i valoroasl nu putea rS"mine desigur fir5. influentd.asupra contemporanilor. Atitea opere care trideazi in mod evident aceastlinfluenll, definesc limpede o ;coall cavallinianS", pe care o vom intilni nu numaiIa Roma, ci ;i in afara ei, pin5. Ia Neapole, pini in LImbria, sau chiar, cum adovedit Raymond Van Nlarle, pin5" la Rimini, unde stiiul roman se incrucisa cucaracterul mae;trilor locali 3..Vasari insu;i vorbea dealtfel mereu de o asernenea;coali, totu;i f5"rl a o putea inc5. defini; cici acel Giovanni da Pistoia desprecare asigurS" el ci a fost elevul lui Cavallini a, nu era firegte un indiciu suficientpentru a-l indruma pe calea cea buni. O ;coali a lui Cavallini exista totu;i,iar urmele ei se descoperl azi tot mai clare. Discipoli direcfi, sau uneori ;i flr5"un contact nemijlocit cu maestrul, dar sub influenta lui, ii asimileazl principiile,ii adopti stilul, prelungindu-i influenfa pin5" in Trecento. In mijlocul fiorenti-nismului, care nu avea st intirzie a invada pin5. ;i Roma, acest filon de roma-nitate se refugia uneori in provinciile deplrtate, unde influenlele locale aveaus[-i dizolve incetul cu incetul. Reflexele lui nu rimin nici acolo mai pufin carac-teristice. Dar destinul ;colii romane, definitiv limitat la cariera lui Cavallini,nu mai prezinti in aceste rnanifestiri disparate decit supravieluiri fdr5. vigoare,incapabile de o adevdrat5" fecunditate.

-Ba chiar, pe L mijiocul secolului al

XIV-lea, ;coala cavalliniand poate fi socotit[ definitiv epuizatl. Ea n-a reu;its5" creeze un curent in sensul larg al cuvintului. Oricum, va fi interesant s5" ourmlrim, pentru c5- vom recunoaste inc5. o datl in ea, ca intr-o repetare cevamai slabi, evolulia lui Cavallini insu;i, reflectati in diferitele ei etape. Ne vomlimita la operele mai importante, in care vom putea descoperi cu mai multl

1 Venturi: Stori.a, Y, p. 167.2 E. Lavagnino, loc. cit., p. 306.3 R. Van Marle:. La scuola di Pietro Caualli.ni a Rimi.ni,ln ,,Bollettino d'Arte", 1921,p.248 gi urm.a Vasari, loc. cit.,p. 543. Ibid, nota lui lIilanesi. Despre Giovanni da Pistoia, vezi Ei Cavalcaselle,loc. cit.. VoI. III, p. 217.

344

eviclentl contactul direct cu maestr'.Il, liisincl in grija unor studii specialc pe ace-lea ce prezintiL raporturi rnai spcciale.

Vasari pomcnisc, in scurtil lui prezcntare, de uncle lucri,.ri ale lui Cavaliini";i liL S. l'Iarii in Aracoc.li: citela scene deasupra u;ii sacristiei $i faimoasa frescirclirr al.,sicla cea rnare, rcprczentincl pe implraiul Octavian cu Sibila, pe care el oconsiclcra,,cc'a mai bun:i operir fitcutiL rlc cl in ora;u1 acela" 1. Baldinucci,,repe-tinti ir-rfornatia. lui \-asari,-afirma cl-r" in 1659, pictura sc rrai putea r.edelr intr-oiunetl a rcfcctoriului ininirstirii :. De atunci, s-a picrdut. Totr,.;i, rlultcle erorialc iui \:asari in cc prir-este atribuirilc 1ui Car-ailini, prccum si tircerta iui Ghi-bcrti in pririnla unei lucrirri a acesti,ria la r\racceli, uc fac sir nu plca aYel11

incr.:clerrci in ace astir tra<lific r-:Lsarianii. Jirdei:inc1 clupiL ccea cc mai existl astirziia ,\racoc1i, prt-.;zcn!a lui Car"allini iicclo nu poatc fi :,,uficient clovcditi"L 3. l)al'urrnr:ic scoiii sale sc pot totur.i intlllti, .nsi ch sint dcsiul de intcresaitlte pctt.fru a ne

Iar:i: sir uc oprim ci clipir as'.rprlr 1or a.

I).:asl-lpra riyii dc intralr:, ciitlc piafiL Ci,Liritoliului, se a.fliL o lutictiL cu unmozai;' ,," r:"irr'"rirrtit intr'-un rneclalion bustul It'c'cioarei cu pruncul in bra{c,a-r'ir-rrl rie o parte ;i dc, alia cloi ingcri calc tirr niste sfc;ni,-c (il. 70 7I )-\l,tzai'.'u1 a fosr agczat dr-r:rsupra risii de Alcssarrchi.r lfo.ttci 5, ;i a sufcr-it piniL.acuirrdiferr:itt, rcstatrl"rri. I)ar a;a crrrn e,.t"t,,, trirtlea;rir inr:lL itrclcajuns stii'-il c:ivallinian,rcpr,i..z,,:rit;rt 1>o:Ltc aici cie unril tlintre cci rnai itnni discipcli a-i mtrc.iirului $' Iuur''i.,,..--,,,r, lri discipoi trl cirrlii stii sc lc;,r.gri dircct cie m;rnler:r lui Cavaliirli cie iat'. ]Iariir in'I'ras..Jr-cre. ]deiiLiion',ii.1iri'iabioul \,otrij.'a1 acesl-ei lriserici oit'riL unterln.rn t.lc conrpalalic ct-,nvinilitor'. \ii rturria.i tiptr.riie, atit :rl -liccir.:arei. cit -"ili hri I.us, au icc,r:agi 1l'rfl'L{iqar-c iilin:riii pe ca1-c iic.-ati obr;nuit si o vcdcm inarlii" i.n:ir-':.tiu1tii; nn'nr"inuri sutrir.,r:irtl. ,::,te c, rLIl,,1.ir!' ilProaPc iclr:nticiL (cu- sin-qurii \'.i,i.r"niiL lr. prtziliei pr:uncului), cilLr pinir si arnirnrintcle rlelt lir ir.caliL corcia{iatiillr,.r t'i.is r1o'-r.i tablouii . .i

rlbr:rcimirt',-cil lir-'cioarci, franjuriic atirlincl de pe

rniir,-'r:.i,-1ica1itri, sai.r;nocir-iL rLe a,-li:,i('tr.I ;i a- lturiina c'-rtc1e iinll-ircirminfii. prutr-

r \-r.-,.tri, rl.i,.', ir. -5ll: .,... it fir.ri: lri:n'-rl r:alc cllpr t:i rlnpi (iii,r;io, a lunritlat ttc,rastl arti;

l;i -\:ii:oi:li. rlt'it,,it.,l-:L tr:.rij r.:ttrisiiri. c1lrr-li isiori! car. irlitiizi sinl- i;r'ii1;ilriitc rlt titrp..."i ,.i1). i.j,.t: ..... iLiLr .!a irlai l;rrrir. ,-ijrlrr:'t {ir,:rrtr'r rir.' .i irt :t.L:L'i or.r.s e, fost in lriscric:t. .\ritcoeil p,-'( lrri'.,,lilr; rrlri.' tr. pili:iL ilt iir-<ci irc lrolt:r. ;ilr-;iclci Ir:Lri, pe iicoicitrir cn pltiircul in bra.tt.il(,,)ltiirl).rai aL. Lll ccLc i'Lil:i()itfri. iai jls. lrt:p.ir:t1li ()ctar'1:ril::tlorilclr-1 1;t'lsu:r ('iistcs ptrc.irti-l:tr;l'r;i.:ibji:Lfliburtilli'ri.;Liefigrris-uuirirstr:Ltnrlittraiirirtcrlccit celolaltein:rcc:tstlr{)ljr.r-i. ilt,:l cllit s-:L sl)rls in ltltl ior:rli. lrlnt;ti cir.:ictli'a caro se u,{li. ile bolli sitit rnai pu{in:Ltin:i: r.c priLi draiir cllc cliio sc l;Lc pe {lflltll ...": i-1111,.i11,i1ei. iJ.. t:1t..'l'. 11, P. 11. Iirtsca il irs1. pr,rb;r!,i1 rlcsprittslr cir: pt' zirl in .l-i6 1, cinil.:-i)ii r r:railt:rt |t.stailrirri intportarrte in bi:crir:it, s:ur in 1.565, cirrcl Niccold ll-rotrcttil tlir I'csartlf.'r.r1 it;r c(rirtlirct ltcntrri rioilc picturi. \-czi I'. C:rsit.niro J(ottrittto: )Ittttot i': 't,st'tricht' di1/{L

ci,i,;.t , .r.liL,r:r!.o di S. l,Iaritt: i:t. ,f ra.cr/i, llonra, 17.16, p. 30 si 1'1 1.

r I'. I lti rnrLi vorbe:r clc urteie iLtst--c rrl,' lui {.':r-r'allini iu capt-'la falr:ilit'i lioccapi:duli, tot itl\rr,..i,,rli (of . t:il. p. 208), rlal incr:lr:titrltca:rfirinltf iti a lost ciovctliii clc P. C:rsirriro Rotniitro,i'l'. cri. p. 18E.! \-uzi -'\pcnilicelc II.5 hsriiPtia., iizibilir ,.i astizi. cstc: r\L,t--X-\Nl)Irli liATl'.\'1r-ILS lIIrItI FII(ll'l-. liDLXiLtI.Yu.:i si l). L-asimiro Rorlatro, of . cil., 1't. 29.a fcli istolicii sint cle acorcl sir vadir in accst moz:ric o opcr5. c1e qcoillit ronani rlc 1a s{irgitul:erol1lui a1 XIII-1ca. I)ar in ltrivinla r.rnei atribuir:i rnai plccisc, pirrcrile sint inrpirrtitc; Car-al-c:t:elle lcalo in ca. o oper:i al scolii cosmatcsti clin timpul cintl r'cchezr manierir {uscsc tlansfor-rrr:rir:l irrin inl]ut'nfa lui Giotto (C:r.r.:ilcelscllc, loc. cit. p. 90). Spcciaii;ti ca 1'oesca au atribnil-o1ri;riL 1a rrn 1:rrrtct Iui -l'orriti, clil accea;i serie clc art1..sti (Storia, p. 981). In slir;it, ;colii iuiia.v:rllini a, atribnit-ci r:u cLrcpt ctrvint Ilat'non11 \':il f,I:r.ric:1-a'fcittture rotnaint:, p. 241.

345

cullri, dc'zr.itluic: acclasi proctcL.u in ambcle rnozaicuri. Ccr-a nat multil fineiqin liniilc fig'.rrilor ne-ar fi inde:nrnat iroate si atribuim accastiL crpcr-iL lui Czr'.'alliniinsu;i, dc cirr-c oricurn, riniinea ftiartc apropiatiL. Stilul rnozaicttriLor clr.'la S.

llaria in 'I'riistevere nc ingld'.rie chiar sii o r1;rtirm cu toat.-r certituclinea c:r. postc-rioarir anuiui 1291, in orice caz, dirr ultimul cleceuiu al sccolului. Asaci:rr, cetr

mai buni perioadir er rnac-.tLu1ui, reprczcutati"r clc unul diutre cei mai lruni rlis*cripoii ai siri 23.

Cer-a rnai tirzii, qi c1ator-lr,r-c uncl clevi tot atit de apropiali, dar- ili 1)rciltaientafi, sint frescelc ciestul c1e cunoscute clin sala Notarilor a Palatuh,ri Comu-nal din Perugia. Cristofani.-t;,r-tras atcnfia asupra 1or inc:i clin 1907, ill''r-ttnarticol publicat in,,L'Arte", liind cie plirerc cii se recunoa;tc in ele lr,ir.rti lrtj.Cavallirii insusi 1. Frcscelc au fost apoi stucliatc rnai cle aproapc dc \\-. llonrlrecare, dincl o clcscrierc cornpictiL a lor, lc-a atribuit doar unui imitator r-iL:sr,tli cie'

grosc.,lan al lui Car,allini 2. lot unui rlisr:ipo1 al maestrului roman le-a litiibuitapoi ;i Ii. Jacobsen 3, pcr cind \i iipcrt adr'ruga ;i nnelc obser-'.atii asupra a:,'nii"t-nlrilor iconografice dintre accste fi-escr:;i scenele iui Cavarliiiri dc'la !. l)aolo-Ccrcctiri mai anrirnunlite asupra lor iru fost {icutc ;i c1e Stanler- Lotirr'<'u, fru.isi modifice insir obserr.afiile stiidiilor rniri vechi a, ca si dc lial'pnntr \:art Jlarle,care a afirmat ci. pictorul trciruic sir li fost urr discipol apropiat:r1 1ui (allrllini,bun cunosciLtor al artei rnaestrului, clal rirmas mult nrai prejos tlecit el t'. lnsfirsit, Hcrmanin, intr--un articol rocoilt, parc dispus sir vacliL in accste flrscc ;imiria lui Cavailini, dal numai iu unele figuri, de pildiL in ca.r-alcrul -scmet ciueucide balaurul 6.

Picturile se iirtind pe iriunghiurile celt.,r opt ar-cur-i mari cc suslin boltasiiii si r-eprezintiL subiccteie celc mai taiiate - scene biblice, sccnc cavalerc;ti,fabule dc- -Esop - incaclrate in tlesene ornamentale de ghir-lancle, car-e cuprindin implctirca lor figuri de oameni ;si aninale, amintind prin accastir varictatecnciclbpeciicir a srriiecteior sccnele' sculptatc in a-ceeali epocir pe fintina dirrpiala Domului. Nu vrceu siL repet dcst:rierca acestor scenc, fiLcriti de maimuite ori. Practica dc-*enului este aici cru mult inferioalir f atl de

;tiinla dc aclevirat ruacstru a lui Cavallini. Figurile rcproduc ircc_lca,si _lip.Y.tiiavalliniene bine cunoscutc, clar firi proporliile ;i prccizia liniilor de la S. Ceciliain 'lrastcvcrc. Llrcd totu;i c:r n,l grelesc dacir voi lega clc ircea perioaclir a celormai bune opere alc lui Cavallini ;i-acest,: picturi, in Jare spiritul-cavallinial, atitt1e grar- si cu erprcsii atit c1e scvere, cstc incir- ala c1e birtc amintit. Lin atr'.ltnit{cl dc a desena in special miinile, repetincl cic exemplu iir scena !-accrii l.ri -\rl:iinerorile caracteristicc alc rniinilitr apostolilcr pictafi la S. Cc'cilia, mri fac,: ::,i. ctcclcir acest artist trebuie sit fi lucr-at si acolo, fiind poirte r:hiar cl r:rspliui:rli,or (le

asemenL.a crori gr,;solanc, care in nici Lirl .rrz tr-ar prttca- fi atril.xrite lui C;rr-:lliini.Si poate nu e striritr nici rii: scei'Li:lc lrii,iice. i)i.r calcr lc-rim intilnit tot la >. t,t:-

1 (). f'ristolali La ;,t,t:;trt r! aul!L:,t ti.rl, trtt:it;,t tt: \\r. Ij,inii.rc: Oi:;L:Jti,cht: titr Pti.tt.:iir.,r,\ia,lttii bi.; itliciriscirc Iiorschur':rrr'l rs l irrr::lirirtoii.-.,thc-; irtstitutp. 21- .i0.:r 1i. Jacolrsen L-ntbriscltc )Ialt'rci r/r'.s -\II', I l-, 1!]i

GcrniiiCtgalcrie zu Ptrugiu, Strassbrlg, 1914.{ Stanlc-v Lolhrop, of . cit. p. 90 gi urrr.; l(r5'rn,,n,l \ rrr Jiar'1,. ol . , it. y. )14 j'l5.{i Flerrnlnin: Il ntatstro ,.ttn&no di Giotto, p. f.i9.

l,.tt,.:,t. ..1..\rr,. . Ilti-. I). _\..-l\\,-.PLtttgitt,o LLnd .L'in.turicchi,t. :r- ,t i:t-irr |lortlz", \-ol. \ , i}:r'lir . 1") 12,

r1 -Yi 1 .!ahrhutrtlcrtutt, Strrtl,i:,: iti ,ltr

346

".iliu,'.rr.cle figr"rrilc arlirrlcsc dcstnl cic birc pc cclc t:e se pot lecica la I'erugia.i)r: lrilit-:I, otr-<cr-,'afia cclncorclir gi cu ct-icetirile lni t.ristoi'arii;i l3orni.rc. t:are clo-.,.r|,:..: ci pictura-:icesicr bolti cl:LteaziL rlilr rrrrii 1296 1297. -\sa,ltu', i'r citir-arrr,i iiiipii irictrrrile cic la S. Cccilia., mllniera uracstrului ronlan-migra.:i irl:ict1.'i ,,,ri. uncle s': pnre cir a fc,st r:ultn'atii cu <lcstuiiL irisistcntr"r. intr--acltvir', Ilt'r-irr.,r:.r: rr. <lcscopclit 1a 1't't'ugia;i, tm cl,:p;rric tll: acrtlr.r, la Spoleto, gr ltlte piclirli( r: i \ irirnte (liir'!ictcre c:Lr,:r-liinit't-r.c 1; itoa-te rtii- :.:t,:tttettca caractcrc, clc cl:ita. iistll.:{.ir)'-, Liepirtat,.,, cir rur rri.|irn it:i'iex 1a s{ir:1iiiil l.c'cotr-..Llr.ri al \I\'-lc;r, s-Ar Llr.lttril1.,...,.:ii,.f i si in firgnrentrl cje Rir-rtiil1iir. {r:irc se girscstr: 1a S. ,1,5gostirro, tot iul-'i,, ri:,i.,-. piciurii tlatal li in'ii'-o iiisct'ipiic dirr 1.1,98 24.

(.:iliict,:r'c rnui lir-ri ilrsii, iirlitirti lriLutt,t art'a a-l.tli iui CIL-,'liLirii c iilii.: i.Lolrl-ill i.1r..rrr-'ittt:ic, pe carc rrrlti tilziu i1 r-om gi..'i cont(jilit tltlil cil ali:r li.rtitlLrtii '1;r

l.:'.ir, j1,.,, -ror11 raS,:l.Si cioirr ir'.lr-rrciirril.i-t1c la ltonta. itL 'l'ra,.i,.'r't:r,', l,f irtrtri tlc c.'ier.,rii:rrilrc l;i,.c,r'it:i iri <'ari:1irci.A.,'i..'i-a-.':iilii:i, i:i:i. .\ialirL in [i:iir1-.i'ila, l,i,uer-icr.rla,i;l,r:i:,,taizi st'i:r-t'stc cL'ci;1- cui;':1iL SpitaiLrlili p('titi.u iriiii:ttt;, str:L{1iL rr frcsc:iL tratls-1:,iir,ii ir,-, 1',iir:ti, loaitc rr:tusatiL 1i cLctcr-io;:aiiL, d:Ll'cierostlrii ilr ititcrt':.li.ll'.1'L toctraij,r1.:ri: i,lrilc caracttrc sti.iist'itrc l)c (tai'c L: c.itttiilii.

i)ictura itil cste prea. i;inc curlos,critir..\c-.ttn citi'a tirnp inLi airiisesc atcrLlia:i:,til1'ri ,: ciistinsul profesor A<io1fo \',-rtiiuri, iiir R. \'arL ]ia-rie o seittnala,"t'publi-Lii,.i rrr:,i riin i!.lZi, consacrindri-i in lnclalen sa ilr:sprc: il;tori:r iticlurii mcilict'alc

ion-rzrrrr' citcr';r rirrcluri 2. \-a fost insii nicioclat.tr rt'proclttsit 1-rinit acutn ;i nici-trilliirii nlai dc aproapc.

llicturir de climcn::,iuni cltstui r.lc mrLri (1,;3 >l 2,25) o rt:;rlczii-rtiir>c l;,.,-'ioarit aliptin.l prunc:r:l intri: cioi -s{irrti, r-iilttrc care utlul in \,(';nintc ()pis-,-ojlr:i,-. Caractere ir:onogriificc, cu1]l sint rtinrburile irr reLie{ carc irurcoleazir nutruillii i:,,: Iiccioari-, ciar;i pc cclelalttr pcrst-rnajc, Itc spL11I irneciiat cir- nit cste vorba,lg c r.i;c.rt't'r- niai vcche clc.cit stii'litul sccoluh-ri ai XIll-lca. Acca-ctiL gcneralizarc:i r-r:ili:iri-ilor cu relicf ir'-r se intihrcito la 1{onia pinii 1a picturilc lili Cavallirrir-lc l:, \. Cecili:r ilr'lrastelcrc. i)icturilc mai vechi, ilt oricc caz n1-1 rnai vechi c1e

st'clir'.j :,.i XllI-lca-, rezcr\-au ?r(r(rst scnln tlistini:tir. e:',cltL:'it' liecioalci 3. Acceagi,llt.i(,'. t-r, r'-cte inr-ij.cat:i ;i dc fr',rria jiltr-rlrri, cara.ctcristic: roman:t ;i ncatinsiL inci,.i,: i,-'Liit.r gr-rticc.

,i t:ri ce-ca cc nc :rDililc i,cunognrfia, e:itc c\piimat ;i rneri clar clc stilui pic-iiu'il. \ lir.r JIar'lc se plinge:L cr't starca ilr curr,: :!L: afli fresca rtu rnai irrgirduicr.'Jr cirsril5li tl:rcr"r c r-orira de o capodoptrir. a iui Car-allini irtsuqri s;au tloiLr de oi'.rcrirr.,,' lr celui rnai slal., elev al sliu. Otrscuritatr:a" in caic c a,.czatil in biscriciiirupir:ilicir intr--acLer-iir aceastir distinclie, rlar fotogra{ia trc poate liunuri pq deplinc,L c iorba cie o opcrir cavallinianir. \:u dc Car.'alliri insu;i, dar poal-e nici dc celnai slalr t:lcv al sliu. Un pictor clcstul de bun, fonrte apropiat dc Cavallini, pirs-tt'iitd int:iL multe caracterc a1c maestrnlui, dar caro strecura in figurile putenrice

1.,I-.r. \{:rdonna clc1la. cititol..i," in biscr-ica S. Cliov. c l)ttolo din Spolcto ;i ,,La llaclonla...liri 'r',-,i:cic", la S. Angckt din l'crugi:r, lLr care llerrn:rnin girselte asen-riiniri cLl Fccioa,ra.lit'i _|1,|:cata tle lir, S. Cecilia, a$a incit o socote;tc de-:r dreptul ttna dintre cele mai nlerelet;.,:rill a.l* rnar:strului, poate ln junrL anului 1296. Herrnatin, loc. cit., Jr. 160. Acclagi stilc:ilrriliniiln, cla.r intr-o dcrir"alie ceva rna,i tlcpirti,Ltii, sc intilnelto 1i in crr-rcifixrtl rerlarcat dclI. :.rlnii in G:rleriel clil I'erugi;r,, caru tre'buie situtrt trrt la ,sfirtitul secolului al XlIl-1ca. \-czi.\i. :irlrrri: 'lt'ott stila Galleria tli PuL"gia, itr .,L'.\rtc", i92 1, p. 15i- 157'r it. \':irl }larlc. op. cit. p. 212.;i.[ . \\-ilpcrt: l,'iuintagiudclla,llarlorLttarlrlla()]t:.rrcu:ain.S. Jlariui;rI'rastercrt', irr,,L'-\rte",l!tt)fi, p. 161.

347

si oarecunt ciurc ale ac6str-iia, o allut'ttitir lriincle!e:1i c sr.'.t:,tirilnc dc l'or-nl'-'cilreirltercazi. stilul;rtit de clasic a1 lui Ceivai|ni. liigura Fccic,nt'c'i rna-i ctt si'rrtr ar

clcnotir acea.stl alnnecare cirtre 'I-rc'ceutc. Arnintclttr incir clestul clc l;illrr cle

Fecioara ciil Juciecata c1e la S. Cercilia. I)al- capul mrilt niai rnic, nli,'otij','lt cur:anonul calallinian, c.r'alul mai pulin itirn al fe{ci qi linia :,ti.1.rtiatar a nlt.r'.llli nu1e pot inscla. Sint mocliiiciLri cai-c indicir o cpoci"r- cc-r a mai tir:zie.decit i;lc',,rri1ccle iir S. Uecilia. Acc1ea,.i mor1ific;'iri se otrscrvir si la cclclaltc iigiiri. Calr''1,.'nlici,nasuri mrrlt subliatc, firl acca rirtiiit:inir putcrnicir;1 iri19 rt'licfatir pe cri', o au

clc o5icei figr-rriic ca-,'a1liniene, clcli manii:la ca qi tipurili: maestrultli :,irrr ilc;idest'.rl cle biic amintite' Alirc1ar, un cie'a1 lui Cirr-allini' -si iricii tlin cca- lr;ai irrit'titc:pocir, arunlind transformar:ca pc c:irrir a\'€rtl sir c sriici,: stilul calaltriniarr irl'frc-,ri1to, dar-inciL neatirrs de o-iot1i-sm, caro a.\'cil sir iltr-aciczcr ar:castit;coirlir ccr-a.

mai tirziu 1.

Sinptomele accstui giottism in arta- cavaljinianir itn sirrt ins:r ilt-lr.--,:11-tc"

'lot la lic.'na, el sc r.a iace vizilril sinr{it intr-o picturiL probabii doar-ic airr-opi:rtiiclc cea prececlentiL,;i prin data. la car() A. {ost e.tecutati. l)in lloti la S. .ll:,:tia iirAracoeii ,1onur".r.ri.t1 carclinaluhii \Iatteo cl'Acqr-ra:-it;Lrta, c:rrc si lil-liiicr:*tonic i'iLi1e;ic itrfluenla toscanir. in spatitrL dintrc virful gotic :r1 nlcnt-ri:i,.-11t":,tiui-

si sarcofag-, intr-o luirctir- clccoratiL in fi-csci, cstc reprezc'ntiiti I'trcioara (r11 l)l'Lin-iu1 in braic,, a"sczatir pe tron intrr: sf . loan 5i sf . F lancisc (il. 70 - I 1). T-a i;icir-:arcltrI.ecioarc.i, carilinaluie icprezcntat in minia'iurii, rugil<lu-se, iai t1c;rsripra liril,,'lr:i,intr-un meclalion, Isus Cristos binccur-intind. Cavalcaselle :iiri.l,'riis,-: ';rr,::rstit

irescir, prccultl ;i mozaicurilc carc irnporlobesc tnonumcntul i::rrrlinlilirlili {'rn-sai.'o i. S. ]tarii llaggiorc, ;i aI lui \l:rlliam l)uranC la S. ]Iaria-lc-pra Jli.ri','r-r-;r,

yrcunuia clintre inaeiirii Cosmaii de 1;r slirsitul :,eccrtr'.ilui al Xil [-lca ]' -lhotlc',

ilrprcsiotr:rt cie coinciden{a cai'.rrttr-cloi g.-ioitc;ti, a atribuit-o nlai tirzirl ciriaririi Giotto, situipd-o in epoca" dc tinerctc a tnacstrului florcntin3. O ttrittar,:rnai atcnti din partca 1ui'Iocs,:a avea sir clcst--opcrc insiL ciLraciert c:ir-aiiii-,icncatit clc evirlcnte, incit a atribuit-o clirr:ct ma.estrului rciman, apropiinri-r' iii sire^

cial cle rnozaicuritre cic la S. ltlaria. in '.['ra.tc-,-ere a. At--castiL opirric a ic,si arroi

impirrtit;rt;-L;i cle \:eut',ui,^carc a g:lllt in:,:"r- cr"r frcsca cstc niai apl-r:Piarii 'i',' 1:ic-

tuiiic c1e la. 'S. Cecilia 5. in sfirlii, R-avmoncl \'an llnrlcr s-a rnirr-ginit :'l' r':Ldi

in ca nr;mai prczcnla unui cier- il lui Cti.-ailini, r1:rr a utrui cle,'' cliu irntrlillt:r hiiapropierc li-ciin ,:ca mai lluuiL perioadir a. lnatlstru-l-tti 0'

-Arti'car-a1ii1ianiL, f:iriL incloiaiiL. llultclt: retulitri 1.1-ilti ltltr.t-r' '|lr-iier1111'a.

pinl-r acln. liig'.lra Fccionri:i, acrecir u prriilcului gi iu special:ri:er:l l', :llirr--11',ii'Tn"r-r, .n." reia'tipul ci.-r efcir cavalliniari-atit cic ctrilicicrisiic, -cint fi''ll.f iLr ''iillvi11-gito"t.. Apoi urrele arniuiunte, ca clescnnl r.rr.echilor clc piidit, -'s ;1r-l;11i51ii -ti ,:icitt morl J-xplicit. Irrczenla iui Caviillini insuli c- r"otu)i rnai pu{in r:r-i'ji'niii.Figurilc pllsircaz:"r caracterelc gencralc tl1,.r lt.':rsrtn:rjrlc;r dc 1a S. 1-lecihir' i-1:it-:tu

;l prnpotiiilc 1or'. Ciapctc rnici,"cr.r tlirs-irturi fo;Lr-ir :;Lrb1iri, triitli-irlic, m;ii f i;iitritfitii, iLc o gralie r.pr"upc ferninirrir, dolcili:sc','izibii teirrl)oralrlenLui m.ri pLrlirr

i-igr.rros'ai '.t1ii ciiscipol clestui de p'irtruns rle at:ta rnac;trului. i)llr til Ia i-'t"irna

\i:zi -\irtlriicelr.: .I.

Car.a,lr:;isclli', of. r:ll. p. 89.'l'ho11i:: Grotlt, [,ci1tz.ig. 1900, nrit:L {ilr:111.

l). focscii: O.ti a.fjrL;ciiri. di S. :\tnria .\l(,::;;ir.. in ..T.'-\rtc". 19t)-{" p. 316, 'r1;1'' 2, ;i :>!r'rla.'t

f,

G

9|i7.\-cirl-rrri : ,\irtria, \', p. i-5.3.

li. \'rrrt l[:r:i": / .t f' , !1:t ],'tt:at.;

Jxi'c,

cercetarc sc reveleazl caractcre noi, pc care ia- S. (-lecilia ntL lc-atrt putut stir-prinde, iar la S. Maria iii Cappclla at-ria se putcau prcsimti. Tronul gotic pc carr:

;ade Iiecioara., maniela mult nai cal.Jir ;i catifei:rti dc a foiosi umbrclc, ,subfic-rea accentuatl a tri,islturilor fcfci ,si in spccial alc rra:;ului si bt.zelor, ochii foa.rtt:migdalali, ;i apoi figura s{intului Fr:rncisc, arnititincl atit de bine iipul Cin {rc-s-

cele bisericii supcr-ioare dc la Assisi 1, clezvirluic er-idcnt influcnfa giottr:sclr,pe care o intilnim pentru prim:r oai:ir atit dc ncir:ck-.,iclnic:"1 il mediul cavallitriaut.Accastir influenll nu sc simtisc inc:i 1:r S. (-'.ecilia, undc stilul cava]linian si: prt'-zenta ii.r toat.l puriiatea apogcului siru. La S. ]Iaria in Cappciia abia inccpea sr"r

se lase ghicitii. I)ar la r\racoeli nu ra:ri eristir ezitiLri. ClonsicieriLm aceastir frc-sciL

cicosebit cle importanti,r tocmai pcntl'u cir pr1i,l ea putem prcciza rnai binr: cindincepc si piLtrundii in rnediul cavalliniari accst {lorcntinism, care \-a der-cni atitclc puternic Ia Neapolc. Carclinalui ci'Acriuasparta a nurit in 1302; cleci monu-mentril 2 trebuie s5. fie din anul acel:r. In oricc caz, lit-iincl scama ;i dc frcscapreceden.ti, in prirnii ani ai sccolului a,1 Xl\--lea, giottismul inccpe sit r:ontami-neze ,.i Rorna, plnii in nediul ce1 mai rezistent al trariilionaiismrilui siLu a-rtistic 2s.

Dupir r-reo cincisprezece, doul-Lzeci de ani, itccastir irrflucntir rlcaltfel genernlizatir.pretutindeni aYea sir. (lcstrame aproape complet caracterclc ;colii romanc. I)upircum aflr virzut, fenomenul avca si- fic evident 1a Ncapolc, uncle sc parc cir s-astrimutat intrcaga;coali lomanir dupX, 13C8, cinci Cavallini a fost chemat acolode Carol de Anjou. In tot accst timp nu rnai gisim in Ilorrui, pinit la rtiozaiculde la S. Paolo, nici o picturii car-c sir poatir dor.cdi prczcnla hri Cavalliiri, inschimb apar nulncroase opere dc ;coalii cavallinianir in cliferite biserici clin \ea-pole, caracterizind o intreagiL rniscaLe artisticii dc pror-cniculI romeniL. Ct:l.:nai importantc lc-am vizut la S. llaria di Donna Rcgina, cu L:arc prilc'j anr-si caracterizat aceaLstiL perioadir er ;coiii car.allinicne. Ne vom mullumi cloar sr-L

nenfionirm altcle mai pu{-in irnportantc, identificatc dc diver;i cercetiitori".loate clovedcsc aceeaii destrimare a artei iui Car.allini, asupt'a cirreia influclf clc

striinc, departe de a o intineri, aveau sir aril"rir un efect distructir'.incii din 190 1, irncdiat dupiL de.scopcririie dc la S. Cecilia, Hermairiir

atrirgea atcnlia asupra unui mozaic aflat in Cappciia clclia liadonna clcl f'ri::-cipio, din biscrica S. Rcsiituta dc iingi l)om. ]Iozaicul o rcprezintiL pe liccioalipe t.on, intre sfintul Gennaro;i s{inti Iiestituta" llscriplia fragmcntai-i dr: suirinozaic deciari:,,Hoc opus fecit Lcllus", clar l{ermanin credc ci Lcllrrs nu a

pr',tut facc dccit pc cci -c1oi

sfinf i, care par intr-ader-ir mai tirzii. l'recicara iifirca executati c1e rlinii lui Cavailini insir;.i, c:r;i inger-ii din jurui iui Isu-s binc-iuvintind, in pictura clin absida acelcia-ci biscrici, pretttm ;i figrtra ]Iintuitoruiuizugriivitii sub-mozaicurile din Baptisteriu 3. Er-a ircmca cinri da.toritii entuzias-nului stirnit c1e picturilc de ia S. Cccilia, sc acceptall cr-r rr;ulinli ;i altc noiopere ale rnaestrului roman. Picturilc clc ia S. Ilt:stitr-rta preziutir oricurn d.esttlleiegiLturi cu ;coala cavallinianiL ciin acel tirnp.

i Tipul sfintuhii Iirancisc cstc chi:ir cci intilirit in to:ita'r, icotrograiil ronr:tn"i (cu oxct:p!ia {iguriiclil rnozair:ul 1ui'loriiti dc 1a, S. llaria. l,Iaggiore), a.dici tinir.r si firir, b:i;:llir, cnn prcsc:inpcrrtru toti clcricii o regul:1 pontifical:i rlin acc.ir" cpoc:i. \:ezi P. \rittolino lia.cchinctti, O. Ii. ll.:Icortograjia froltc:scann, JIilano. 1924, p. .i6, s.i trm.: P. Casitriro Romano, cart: r'orbcstc clesple moruncnt, prccize:rzir ci ri, r'irznt rr;t rlc,scn:Llaccstui:r, in bibl. car-clinalului '\lbani (075. cit. p. 315\. I'oate ci clircir s-:rr gii-si acest ricscn, s-:rtputea a{la ccr':l m.ai multe ;i despre autonrl {resi:ui.3 llcrnrrrnin, .,Lc gall. nitz. it.", p. 99.

349

\{ai evident cavalliniene sint insii frescele identificate mai tirziu de Ven-turi, tot la Neapole: Arborelc lui Iesei, intr-o capeli a Catedralei26, precum;iscena care il infS.ti;eaz5. pe sfintul Francisc prezentind statutul ordinului, lnbiserica S. Lorenzo 1.

in sfir;it, mai pulin fericite au fost icientificirile 1ui Rolfs e, care crecleac5" a clescoperit ;coala cavaliinianS" intr-o frescf, reprezentind minunea inmulfiriipiinilor, aflatS" astvazi intr--o casiL particular[ din piala Trinitd., precum ;i intr-opicturiL votivir, reprezentindu-l pe l{intuitol intre sfinli ;i membri ai casei deAnjou, din refectoriul miniLstirii S. Chiara 3.

Irinir" iar Salerno, undc Hermanin mai descoperca noi urme cavalliniene a,

gi pinl in Ouattroccnto, cind risunetul scolii romane se mai intiineste inci inrcgiune ll napolitauii 5, accastl ;coaliL, rnult transformatir, adesea greu de recunos-cut, i1i mai prelunge;te ecourile, care la Roma s-au stins de mult 0.

ln ultimul timp s-a acordat o deosebitir atentic si numeroaselor picturi pelemn tiescoperitc in diferite rrrLLzec;i ccleclii din iurnea intrcagir, in caie urmcle;colii car-allinicne sint mai rnult -"au mai pulin vizil.lile 27. Un articol publicatnu dc rnult de lR. \''an Marle trebuie mentionat aici in mod speciai, fiindcir aducein accastS. privin{iL o contril,ulic absolut nouii ;i exceplional dc interesantii ?.

E vorba de curioasa infiltrafic a artei cavalliniene pini. la Rimini, rinde caracte-rele ;colii romane se contopesc intr-o formulS. ceva mai modernizatir., cu carac-terele locale, manifestindu-se pin5. ;i in operele scolii lui Baronzio. Observaliilelui Van IIarIe nu sint neintemeiate. Lirmele ;colii romane sint evidente in multedintre aceste panouri. Nu sint insI" influenle cavalliniene <iirecte, prin elevi dinmcdiul imecliat al maestrului. Caractere in special giotte;ti, care se intilnescaproape in toate aceste picturi piinc dc dramatismui ;i de preferinla narativS.a maestrului florentin, ne indeamni. si credem ci aceastii infiltralie atit de inde-pitrtatl nu se putea produce decit prin intermediul unor discipoli ai lui Cavaliinicare, la Perugia ;i poatc ;i in aite pirfi ale Umbriei, erau in contact permanentcu cel mai viu focar al giottismului: Assisi. Intr-ader'lr, nici una dintre accstepicturi nu denotl o inspiralie cavalliniani din epoca cea mai caracteristicir amaestrului, de la S. I{aria in 'I'rastevere ;i de Ia S. Cecilia. Nici iconografia, carecste in genere giottesci, nici scenariul, absolut trecentesc, amintind mai degrabipicturile elevilor de la Neapole, ;i nici canonul caracteristic al figuriior, multalungite. Acestea i;i pierd proporliile statuare, isi pierd forla plasticl, dar pirs-treazi aceleagi tipuri cavalliniene care, vizute o dati, se uit[ cu greu. In orice

1 \-crrturi : Sloria. p. 16,e N. Iiolfs: Gesckiclrtc dt'r X'Ialcrei Na.pels, 19 10, p.33.:l \iern llarie vede in plimer, o opcrd, a gcolii 1ui Giotto , iar in cea1ait6, curentul lui Simone ]Iar-tini. Op. cit. p. 244.4 llermanin, ,,Le gallerie nazionali italiane", p. 10 1.5 A. l-ilangieri di Cairdida: Tardi. riflessi dell'arte di P. Cauallininel,Quattrocento, in ,,Atticle1l''\ccadcmia Pontaniana", \rol. XX,\VIII, Neapole, 1908.6 Aceea;i influenli cavalliniani, trecuti insi prin penelul stingaci al unui pictor rustic, a fostrccunoscuti. dc Van \[ar]e intr-o alti frcsci,, de asemenea, deterioratS, din capela cimitirului dinPoggio l{ir:teto in Sabina. Descrierea in o/t. ci,t. p. 245. Mi se pare insi cu totul arbitrarir,observafia lui \ran Marle, care atribuie caractere cavallinicne gi picturilor ce acopereau altidatS,.spitaiul de la S. Giovanni in Laterano gi biserica S. Giacomo de la. Coliseu. Copiile aflate actuai-nrcnte ia \ratican (Cod. Barb. 4408), execttate poate foarte aproxirnativ pe vremea cardina-iului Barberini, nu pot dovedi nimic in aceastd. privinfd, gi cu atit mai pulin observafia. luiVan l{arle, care vede in ele caractcrcle ,scolii cavalliniene din Neapole, sau aie primelor operede Giotto. \ran Xlarle, op. cit. p. 240-241.7 R. Van liarle: Za scuola di, Coz,all,itti a Rimini, ,,Bollettino d'arte", 1.921, p.248-261.

350

caz, nu le-am putca lua clrept opert rnai rcc(,ntc dc plimiii sfcrt lLl secolului a1]^I\--lea. Arta duece:ntcscir a ltLi [.ai'a]iini se -qtrecoari in cle rloar printr-tiintt:rprc'taic inclepirrtatir, care a. altclat-o mu.lt.

Notr:z aici ceie mai impcrtantc. diirtrc accstr: picturi, lenrrntind ia o cxA-:linarc mai aprofun<latir in acest st'.rriiu rsi ala destui cie cxtins.

1. Roma, Jfuzeul clin Palazzo Yclrezia- - l)anou cr1 sasc scclc rlin viataiui Isus: Nasterca, ItS"stignirea., Pi.rnerea in mtxmint, [.oborirca iir l-imb,Invierca, .Judecata clc Apoi (i1. 54). Ati:ibuit <lc \ienturi ;colii iui Llavallini 1,

;i de \-an I'farle scolii cavallinicnc din liimini. ]lsic una clintrc crele nr:ri cr-jrlerntcirtterprci:iri treccnte;ti alc artei lui CiLr.allini. (icstul plin cle duio;ie aI \trai:ici,carc sirutir pruncul in scena Na;tcrii, rliamatisrmul grupului c1c femci dirr tll"rs-tignire sau Plriretea in rnorrlint, precum si intrcaga iconog-rafie a sccnelor sint,:spre-.ii clarc ale giottismuiui cu care era interpri.tatr"r artir naestruhli rontan llrinceputul secolului al Xl\'-lea. Iiig-ura llintuitorului din Judccat[ anrintcltci,ine pe crea a Jlintuitorului de Ia Neapolc.

2. llorna. Iluzcul din Palazzo Yenezia - - Panou reprczentincl C'olrorircasfintului Duh, initl!atea, Punerea in mormint, inr.ierca, Cloborirr:a in l-imtr,atribnit de \-a"n llarlc tot scolii din ltimini. I)atetismul sccnclor <lrama.ticc c-*te;i mai accentuat. l,-nele figuri, ca aceea a llagdalcnci in -sccna Coltoririi dc pc'ruce, amintesc de-a drcptul figuri analogc ale lui Giotto.

3. Itoma, Muzeul cre;tin de la \ratican -- ft-eri panouri; douir rcprr:zintir.Itristignirea, al treilea un sf{nt in fata unui personaj f:Li.i

",rr"oi:r; atribuite ;colii

lui Car,allini, mai intii dc \-enturi :. Sint cclc mai vizibil influen{ate dc artir mrr-rt ltrltii.

4. \renetia, Acadernia, nr. 26 - Panou cu iasc sccnc: SiLlutul Iui lutla,Isus in fala lui Piiat, ltidicarca pc cn1ce, Ri.stignirca, Coborirea dc pc crucc,Tuclecata de Apoi. Recunoscut niai intii de Ycnturi, atribuit c1c \-:ur \faric-,:olii din llimini. l)t-;i nu de accea;i minir r:u cele douiL de la l'alazzo Ycnc:zia,,:itin cr-t--clc \-enturi Ir, face parte er.ident clin accla;i girip. Sccncle cu r-nul1imi.rEitatc arnir-rtesc binc picturiic dc la \ea,poie.

5. Perugia, Galeria, nr. 68 - Fccioara iniilatiL 1a ccr cle patr-u .-,linti"Inprejur aiii sfinli (il. 55). Atribuit c1e \:enturi st:olii lui Cavallini, iar dc \-an\iar-Ie ;colii limineze. Ilstc dintre panourile celc mai grottc';ti din actastir scric.:iintul din stinga sus cste aprorlpc o rc'picclucer-c a {igurii 1ni Cristos de'ln l'aclcir';r"

5. Pcrugia, Galcria, sal:r relio-elor, nr. 74 '.- Clucrfix. Atribuit ;c,r1ii ir:,i' ai'ailitri de -\I. S;ilmi, c;rri: i1 cr{rdc (lc rnina aclluiali clt-'r' carc a exer:utat lli.\s:isi Pi:inrir:rca lui Isus a. l'-,tistiL intr-at1tr-lir- .r .,.rnirniLri, ,llil Irrinrlcrca liri Isus." la Assisi nu csie o operi"r cavallinianir <lc ia sfir;itrii sr,-coluhii lLi,\lll-lca,rttll o ltocote;te Salrni, ci, irnp.rcunr"r c',r. i)iingelea Iui Isus si poate;i t:u altl

-, rlr.c, estt: o picturiL adiLugatr"L cloar iu J'rcclnto, sci'ir-.i riilct:cntt:sti. Iilc sr: api-c-.-:.' rnai degrab'i de picturile rcspcctil'c ric 1:r Ncapolc.7. Urbino, Galeria - -\ripir a nn'ri diptic, rcpr-czcntirrtl o llurir-rvi:stilt-' yi r-r

ii:,stignire (il. 56), atribuitir r1c Van )Iarle ;colii riminczr'. Un pictor foar-tc::l':cliocru, la carc ttrmelc cavalliniene sint abia :;imtite. Crcd cr"r ac('ast:i irictr,ru

I ,\. \-crituri in.,L'-\t'tc", p. 122 pi urrn., si Slalia. \-, Lrc.: Ibid,.' \-ezi ;i i-. Testi: Storia della pittutrL xttrc:iaun, Iiergarrio.1 lI. S:rlnl: \ote sulla gattcria tli ?trugia, irr ,,I-',\r'tc",

cit.

i90t, I, p. 168.t0)r rr t5i 15-

35r

I

i

*t

1

trebuie pusfL in legiLturir mai de grabiL cu RiLstignirea de la Gaieria din Strass-burg nr. 201, pe cate Yan flarl: o atribuie ,scolii lui Baronzio 1.

8. !-aenza, Pinacotcca - ]Iic panou din prima jumirtate a sccolului alXl\'-lea, atribuit lcolii lui Cavallini :. I'ictura nu e lipsitir c1e caractere cavalli-nicner, mai alcs in partea de jos a p:rnouhii. Este insii o derivalie destul dc'

depiLrtatir de ;coaia romanit.9. -\'{unchen, I'iracoteca, w. 919-980 - Diptic reprezcntind: pe un panou,

Itirstignirca, Riciuirca, Ceilr-ar-ul ;i pe sfintui lirancisc primind stigmatc'le; peceiiLlalt, Iecioara cu pruncul pc tr-on intre douir sfinte, Spiilarea picioatrelor,

.[udtcata dc Apoi. Acestc panouri catalogate dc muzeu ca aparfinind;coiii luiCimabuer, erau incir clin 1901 sot:otite cavalliniene de L. Douglas, carc I'edea int'1c analogii cu pictririle dc la S. Cecilia 3. \-c'nturi 1c-a atribuit apoi epocii debii.trinc{e a lui Llavallini, leginciu-lc astfel dircct de picturilc de la \eapole. VanJlarie lc gruptazi in aceca;i;coaiir rininez-h cu celcialte. De fapt, picturzr c dato-riitiL unci alfc n-riini, clifcriiii de ccie prccedentc, dar mai asemitnirtoare, cel pufinin unt:lc scenc (r:a de pitdir Spirlarca picioarelor) cu arta macstrului. Prezenlirlui Cavallini insu;i e totu;i greu <ie sus{inut. Iistc, ca qi ceiclalte, o derivalicgiotlc:rcir :r artei cavallinicne <lin Prinul s{crt :rl r-eaci-tiui a1 Xl\'-lea r.

.l0. Glouccstcr (Angiia), (loler,:!ia. Sir' llubert Parr\, - inchinare'a llagilor:1i Sciildirrca pruncultii Isus. Palou :itribuii dc l{cger lirv intii ;colii lui C:rvallini,apoi ;colii giottcsti rolnanc ii, iar cle {an flarl,l, gr'-r.pului rimitrcz. Este tnuldirrtrc ,,'clc rnai intcr-c:tarrtc err:mplc cie contaminare a stilului car-allinian cusiilul .e,iottesc. Iconoglnfia giotic-sc:r'r, urecum ;i intrcgri1 spiril ttaturalist aproapctprofan al pictrriii, s;c inibinll- ctr iigurilc tipric car-lrilinicnc, atit in prilinla tipuluii'it;i a pi-oportiilor. in orir:c crlz-, acc!,t t;ilrlou csic cate-goric srriin de grup'.rlpc ci1l'c \-an -'rlailc 1-a atrilliit;colii riiuinrz.-.

I1. \ov \-ork, Colec{in 0. Iiairn -- i':nou crt i;'ccioat-a. AtriirLtit cic C. Si-Iiil irri ( ar':rllirri 6, pe cincl \-ar ,-tlur'lc il soco'ie r.te de la slirsitui l;ccc;lului alII[-i-lc:1. si nu lucr;rl s-rib infJ.ur-'rl{:r hii Caviiilini,-ci aparlinind prol,,abil glupului,rte LlsL.me11e-a roman, a.1 lui Coslra trI. \'an )dar-le apropie -si aceastiL picturir cie

lio:rair:uri1c ilc ia S. JIaria :.opra -",Iineri'a (rnorminrul carciinalr-rlui DLrrand),sari dc ulozaicui clueccntcsc ric la peLlatul Colonrra, provenind dc la S. liari;r inAla<:o--li ?. Dc fapt, ini se parr: criL piciura, incir foar-tc bizantinir, nu arc nici unraractcr a1 scolii-romanc. Atit iii:cioarzr cit si pruncul miL duc cu gintiul mai c1c-

grabiL la 5coirla sienezl Ascmirnirile cu figurile lui Duccio sint in orice caz multrnai frapantc clccit cu tablourilc iclmanc nicnlionatc dc \:atL -\[arle.

12. \erv \-ork, Colcclia Lc'hrnan - I'ano'.r cu sccnele: Jutletata dc Apoi,I;ccioala cu pruncul intre doi sfinli, RS,stignirca, Sflntul Torna d'Aquino predi-cincl, ;i Nar;ierca. Atribtiiti" de \-an }{arle ;colii cavalliniene rimineze, pictura

{acc paite din acclasi grup cirmia ii ap:rrline;i panoul de 1a Llrbino. Caracterelccavallinienc sint foarte altcrate si greu de scsizat.

1 I'ertru a.ceursta rlin urmir, carc altiiclatrl a Iost atribuitir iui Car.:r11ini, r.ezi $i H. 'lhocle'. Pittttrttlimacsttiitaliottinellcgallerieminrn'iiiOcrtttania,in,,Archir.iostoricoclell'arte", II (1EE9),p.-5 1.I I'lr.a'I'ea: L:ttu ta,-o/ctta della Pitncoteca, di Faett.za,, in ,,L'r\rtc", 1922, p.34--3-5.3 Cavalcaselle, l,Lc. cit., nota l)ougla:;.r Itoger Fry, irr ,,.l3urlington lIi,Lgazitc", II, 1903, p. 1iE.5 k1. in ,,.\.thcnacum", 4 ir.mie 19 14.6 C). Sirdn: .1 .pictu'e by Pictro Catallitti, in ,,Burlington ,\Iurgazine", febr. 19 18.? It. \'an lIarlc: ,I-a feinttt;'c rctmaitt,c, p. 227, fig. 116.

352

I)eselirtor anonirtt rlin sccolul al XVII-lea, l}iiza-' itiarea lui Iacob, copie clupI frescele lui Pietro., allini cle la San Paolo luori le mura (citre 1282---r- , Iloma. Bibliotccii Vaticanf,

I)escttator nnonint din secolul al XVII-lea, Iosy',:,tasla lui PLnifar, copic dupi {rescele lui Pietro

. ..Lilini dc la San l)aolo fuori le mura (cf,tre 1282--r- , Roma. Riblioteca \-aticanf,

I l)csenator trnonim din secolui a1 XVII-lea, Z)es-'ptirlirea lt.ntinii de 6.nluneric, copic dupd, frescele luiPietro Cavallini dc la San Paolo fuori 1e mura dihRoma (citre 1282- 1287), Roma, Bibliotcca Vaticand..

2 Dcscnator anonim clin secolul a\ XYII-\ea, Jertfalui At:raant, copic dupir {rcscele lui Pietro Cavallinidc lzr San Paolo fuori le mura (cdtre 1282-1287),Rornir, Biblioteca Yaticani

'it&rx

5 $toala ronran:i, Iiactrc.a ctrtrlut si fiintirtlttltti 7i Cottstruireaarcrl, frcscc cirtrc 111) 1, ,\ssi-si.Ilazilic:r Szrn ljranccsco, liiseriiasuperi oarf,

*t,;ta

"&

kftffiffi

ffiirjl

ruit!.€,S?

FW$"'

FIw.8i r

ll

'. -.t.

#

6 $roal:r rornlrr:i, ltrlt'a ltti ,.1;;.zllz, Ircsci'r, cntrc 1291, -\ssisi, Ilazil;S.trt lrrlrrr r., u, List ticr 'Lrpt ri,,.''

7 Giotto (?), lsaac ;i lacob, c'atr'1297, Assisi, I3azilica San Frarcesc,:,biserica snperioard.

,\ tiicitto (?), Isaac Si Ilsau,{rescii, ci.tre 1297, Assisi, BazilicaSan lilaur:esco, biserica superioar:i

9 fcoala rontanl, Nagterea,lres-cir. ciLtrc 1291, Assisi, Bazilica SanIirancesco, biserica superioarir

It) Scoirl:i. romanra, Sdrutul fuiIucla, Ircscit, ci.tre 1291, Assisi,Razilica San Fraucesco, biscricasnpcrioartr

,.:*#

14ry t

:.,Ha &t'U;lr1 *t

1 1 ." .:$coala-roillar1i,'ziliba .San lirancescer,

Plingereu /izi liri.slos, frescitbiserica supcrioari

$

& E' 03'a

.;\=rt.

.\-",1

(,irrt|o. I-r,sir/ ltrt. f nocutlttt al .Y I I I-lea.i, ;l Silrl lirarrtcsco, biscrictr suPcrioar:'t

Ire.cir. r ilre ll'.1-. .\-sisi.

l.l ( avallirri, JIo:nic rr.lir:, citre l],lionia, Strttt:r llaria in 'Ilastctcrc

i3. Phiiaclclpiria, Coicclia I. G. Johnson - I'anoti reprezcntincl incirinarca\Iagricr. I,e vrcinia cind pictura flcJa partc clin colcclia Sterbini, a {ost atri-:,r-ritii dic \renturi lui Scgna c1i I]onavcn{ura 1. }Iai tirziu, IJcrenson a indic:at-oirep,: oncriL clin;coala civalliniarrii 2. \ran linrle-a atribuit-o;i ei pe.dre-pt;colii-ui Cai'allini, rcmarcincl particuiaritlli iconografice care llu se po! intilni decit.i.i parroul analog cle la Glbucc.ster 3. in oricc caz, pictura a-re asernirniLri er-idcnterri-siilill lui Cavallini, de;i pictorr,rl cste dcstul c1e rlcdiocru.

-{qr citat clin picturile a-trib'.rite acestci ;coli uumai pe acelea cat'e prezintirarirctrrc mai apiofiatc c1c aita rnacstrului rolnan. Ille rimiir insi elemcnte i:u

:,.rrul sc(irind.t"'p"i.tto culca;terea acestci artc. O ;coall dc picturli pe panour-i,

:r rrl,'iiiltl aitropiat al macstrului, nu poate li in irici ;J17 caz dovcditiL numai cu..c::;rL'c*icm-piaie. Ele pot dovedi irrsi aiit rirspindirea clestul de iargl.a_influen--.i{i,: si rndircctc a r.coiii cavaiiinicnc in prima jumirtate a secolului al XI\Llea,-.roc)r ptr:lrabill"r a mii tuturor acestor picluri, cit ;i imincnta contopirc a carac-.r isrir'ilor- ucc:,tci ,scol"i cu giottisrnitl.

incheiere

..r:,iirlitu1 ac.rstci cercctiiri, in carc activitatea liii Clavailini a fost urmiritii:. cL1 pa.s in clezvoltarea- ci cr"onologici, siL uc lnto:rrccrn 1a problemcle cu care

.::t incc^put accst studiu. Ne apare o nouir interpretarc :r. artistului roman, care

:,gir,.J1ie poare o mai bunir intelegcrc a personiilitirgii salc <1estul c1c complexe.:ire flointinisintLl c;<piicafici lui \iasaii 5i tenta roinanir a tcoriei moderne.l.ptu iui i-alallini, crxcctiirilc cic aniirnunt ne-au <lovctlit cl, este posibill;iliti. isritrpretarc, oaLcr:um intelmt:cliilri, in calc destintrl intrcgii ;co1i romane

-:' rfr,.,: t)uatc o expiica[ic rnai logicit.' i,lL-,':rllini estc ultirnul mare- rcprezcntallt al tradilioualismului o{icial,..1t fri:tr-,c atita i,rernc |aza artei rornirl". in a.c,cst caLacter domi.nant al artei

...1i,:tlL i:iiri:irg-a cxplictlie, :rtit a personaiitilii lui altistictl, cit r'i a ;colii reprc-,:ll1-alr: i,itl cl ,

L-r, "traclilionalism chiLlu. I'rin cl, artistul era legat;i cu bizantinismul2s.-rlrillt rlc atita timp in bazilicile romane a,;i cu spiritui-rnai vechi al artei

:. lntiilt,.j, care se pirstrise in tot evul mecliu ca o anriniire indeplrtat[-a-clasicis-:1111ni dc oclinioar-ir. Acest spirit clasic, pe care il intiinim in secoiele \-III ;i IX',,r",-rii..'tot in splendide exinplare la S. ,\laria Antiqua. flin Forui roman, ;iilrc 111 avea si, fie plrS,sit cu totul nici in tirnpul celei nai.intunecate ciecaderrle

. nit"i, cn:ro;tea in secolul al XIII-lca o addvlratiL rciuviere. Scoala mozaica-.:1or locali, care ump-6; Roma ;i biscrici[ ain imp19j""tld'cu mozaicuri.;i-i.'scr uticie rimiL;ilele vechilor lucrirri clin seclrlele. 1\', V ;i VI erau doar refir-:ltc: ;i itrtrcgitc in iroi ansambiuri, trebuia sir fie, fire;te, o ;coal[ a acelui tradi-

I -!,. \-l:crnri : I-a raccolto, Stcrbini, in ,,L'-\rte", 190.5, p. i22.: Ii- Il,:renson: A Natitity orrd, id.orotiu, of the Scltoit o-f Pit:tro Caualli,tti t,it th'e Collection of-

lir. .l..Jr;t G. Jcbnson, irr,,,trt iil ,\merici", 19 1i, p. i7. I,lettt.:- CutalogLtc of a Collection' of/rd,,;tr;:{-i and, sone art ob.iects : Ital'ian f aint'irzg. I'hiladelpliia, 19 13, nr' 11(r'I i.l. \';,.r Jl:rric: Ia peinturc roinai.nt, 1't. 245-246, fig. 1.12.I 'Ic::rca arc rnur.itul i1c a fi insistat ccllnai lrrilt itr ultirlul tirnp asupra. clcmentelor bizirtltine,'ijlr,rpcralrriCavailini,inaintctleaajungesir,-git1esi.;il;c:rsci,pelsor-iaiitatca. \'czi Storia, p'981'

353

tionalism pritr carc biserica insil;i i;i manifesta perrnanenta fonnclor srrl;.Cavallini nu aclucea nici o revolulic irnpotrir.a accstui spirit. Discipol al nrar:stiilr,:-cirrora le fusese increclintat atita vreme fastul bisericilor din Roma, rini:.rtLr-sr;i el penelul cu al lor, cind lc coniptrcta -cau le ref5,cea. picturile, ca ill tiir,.lct,--la S. Paolo, rirminind apoi continuu in slujba acelci oficialitir!i prea puti:r Liisiusr.1a rcforure, era firesc siL-si formczc propria persolalitate in sensul acelc'i rr.ailitr:care constituise atita. \'rclnL'gloria artci l'omane. Intrcaga lui tineretr, p'inrl c,.'Ltr,.

1290, nrr I'a insemna altceva dccit aceastir ireincetati. cS"utarc c1e sine in iitritci-vechilor foimule. Nici contactul cu (limabue n-a\ica s5. marchez,e o coirirrzir.'( r:€r ace-stui spirit. Fiorcntinul insugi avea s5, sufere influcn!a Ilomei, i,t-,'iLtii-r,.:din arta vechilor baziiici acea forfl piasticiL cc va acluce picturii salc ur.ir."rLia.scenelor de Ia Assisi. Cimabue adiLuga insir. acestei plastici propriul sin ttint,.cra-ment, in care se a{ia forla unei mari personalitS"fi. De aceea, RS.strq'nirla d,,la Assisi avea sI" fie ccva mai mult decit o operir" romanir. Temperaincntlrl hilreformator se manifesta in tragismul extraordinar al contorsiunii lr-ri l..ri-r p.,

cruce, care in artJ, nu mai fusese intrezirit de nimeni pinir" la el.

Asemenea fri"inintili lluntrice r5"min ins5. strline de arta ltii Ca','allini.care era numai echilibru ;i seninltate. L)emnitatea grav5" ;i ceremonioas:'r a slin-lilor 1ui te duce cu gindul la arta imperialii a Romei de alt:rdat:r, car:e nici r,:inu i;i ingirduise mai multl pasiune in exprimare ;i nici nu ahrnecasc spr.. .ititLr-dini ;i volubilitS"li necontrolatc. Solemnitatea clasici, clrapati in togi. -.i rlonri-mental[, isi g5.sea astfel un nou interpret, care a-"ea sir reinvie tot ce ficuse intr-c,\rreme prestigiul artei romane. El ela deci departe de a fi un revolutioniii.Cavallini tr5.ia cu acela;i scntiment care de mai binc de o mie de ani nutrca ni,-.i'cLlarta pigini ;i cre;tinl din Roma. Sentimentul accsta ce ren5.;tea cu prer:izari;i limpeziri nemaiintilnite pind. atunci, avea sii.-l duciL piniL la canonul al'risticprin care arta sa cistiga amploarea unei adevlrate conceptii cultivatl cor;ticnr;i indclung. Dcscoperirea pe care in sculpturi o fS.cuseri. pisanii, ii rctt'li'a inpicturiL lui Cavallini. $i, fire;te, arta romarri de pe vremuri nu ii putea ',-orlrirnai convingitor ;i mai clar dc.cit prin sculpturile pe care desigur ie mai intiLnc:,.inci ia f iecarc pas in Roma. Flra o anticipare a uneia dintre cele rnai l,:cnnci.inspiratii alc Ilena;tcrii, la care el ajungea nu pe ciLile ocolite ale um:utismulurlitcrar, ci prin cea mai purii ;i rnai directS" intuilie artisticii. 'loatir pict.rra lurcste plini,L dc accast.l rriziune sculptural.l ;i monurnentalti, care va deveni cararit,:-ristica intregii ;co1i i-omerne. Iar accastri inspiralie directl clin izr.oaie ,r1;isir:c,

a\-ea sil accentuezc desigur si mai rnult solcmnitatea gravir pc care spii'itrri siLito preferase intotdeauna.

Cavaliini ajungea aslfcl treptat Ia o forrnuli. personali, pr-in car,: spii'itul-.iu reflexiv rezolva toate prolrlemele esteticc ce i se puteau prezenta, La apo-geril artei, r:orpul oinc'nesc, din care, ca ;i arti;tii din anticliitate, c1 isi iricus.-problema centralir, nu mai avea pentru el nici o taini. Canonul pe care il rir,sco-perise ii didea acuin posibilitatea unui relief minunat, ;i iLcea vigoaie tic r:on-ceplie pe carc :rn urrnirrit-o in opereie sale mai importante. Pictura lui :rr irna-ginea ln rat;ttrsiu colorat a plasticii omene;ti vizuti sculptural. Plastica a(r{iastiiputea va.ria ia inliuit tipurilc pe care le rcprezenta, dar nu avea sir sc tralrsl;.:,rmtin esenfii. llra doar o problemi pusir, qi pur qi simplu rezolvati. Solrr1i.: ccnstain una ciin acele {orrnnle univcrsale, pe care probieme noi nu le mat pot ilotr,i-fica. Opc.rele de la S. Cccilia aveau si. fie, in aceasti privinlir, rezr-ruraill ;isinteza intregii arte cavallinicnc.

354

I

i{l

fr'

t

Dar in formula aceasta, oricit de fericitl, era inclus ;i germenul unei ste-rilit.lli fatale. La bitrinele, Cavallini insu;i avca s5"-i simtiL efectul, irnpreuni cutoatl ;coala format[ in jurul lui. Arta, care e nutritiL numai. de sentiment, moareodat'i. cu formulele. Iar formula cavallinianl nu era nici rnicar o formuli esen-

{ial picturall, pe care temperamcntul proaspit aI altuia ar fi putut-o intineri.Viziunea plasticl, aprofundati pin5" 1a acea formir sculpturali pe care i-o dlduseCavaliini, putea fi creatoare numai pentru virtuozitatea rnaestrului, iar aceastivirtuozitate a.rea sir. piarir cu el. $coala lui refinea doar {ormulelc, ln care spiritulacuul urodificat nu-;i mai girsea posibilitirli creatoare.Degenerarea avea clecisiL vinir" clestul de curind ;i, fire;te, rnoartea nu putea intirzia.

Ii'irea lui Giotto la Roma va precipita accastir decaden!."r. In fala spiri-tuhi ab-solut stririn de foimuLe al florentinului, strlin de sugestiile artei oficiaiece cli*nilla atit de stS"ruitor la Roma, si orientat cirtre realismul viu ;i fecund aIinspilariei aproape plofane, care didea altei toscanului rin accent atit dc revo-lulirrria::. arta iui Cavallini, rece ;i solemnir, limitatI" Ia legulile unei formule este-tice, iir care ralionalismul se simlea pinir in ultimele elemente, apirea asemeneaunei academii, ajunsl firrir lndoialir 1a inalte r.irtuli, dar ciLreia ii lipsea izvorulviu arl ilnui contact permanent cu realitatea. Este g;reu de precizat cind a clevenitrnai acui;r aceasti incruci;are antagonicl intre cele doui spirite. I)ar e probabilca, la venirea lui Giotto la Roma - care s^-a putut pctrece cltre 1300 -Car-allini isi crease la S.Cecilia opera definitivl. In orice caz, pinI" atunci nici pic-tura romanuiui, nici aceea a toscanului nu dovedesc vreun contact activ princarc trrndintele 1or total opuse sir apari oarecum contaminate. Dar cam de la!3A0 dateazS" frescele de la S. X{aria in Cappella ;i de la S. }Iaria in Aracoeli,pe carc Ie-am examinat, ;i unde incep sir" se resimt5. formele giotte;ti. $coalalonraniL cedeaz'.t de la pr-ima intilnire. Arta lui Cavallini, atacati mai intii inforrnele ei, care-gi pierdeau forla robusti, masir,.l, sculpturalii din canonui de laS. Cecilia, ar-ea si fie atacati apoi ;i in spirit, pin5. la destrlmarea cornpletlpc cilic ain virzut-o la Neapole. Cum va fi suportat Cavallini insu;i lupta aceasta,e rnai greu de judecat. Intre picturile sale romanc din 1300;i ultimele urmelirsai,: la Neapole este un mare lapsus, care nu ne mai ingiLduie siL judecimaccast:i metamorfozii decit prin operele eler.ilor siri. foscanizarea este ins5.totali-r. Dup6 1325, intreaga ;coall romanir poate fi considerati ca;i dispirruti.L,ltirnrle ei reflcxe, care nu rnai sint nici m5.car localizatc la Roma, nu caracte-tizttt"zit- in nici un caz nimic esential din ccea ce alciituise aitidatl spiritul acestei-;coli.

fiiottismul nu putea deci si fecundeze spiritul roman. Influenla antichi-tilii, de c:are arta romani nu se va putea clibera dealtfel nici in aite implejuriri,fuse-;e inllturati pentru moment, dar nu inlocuitl. Clci renunlarea la aceamonrinentalitate plastici, in care nu simpla viziune a unui artist, ci intregui tempe-rament aI unei ;coli l;i g5.sea o condilionare prelungiti, ar fi insemnat renun-tarca la toate posibilitn!ile oriclrei crcalii artistice. Roma n-a creat decit plastic-1i nionumental. Iar prin giottism, aceastir viziune devenea imposibill. $coalaromana i;i pierduse astfel semnificalia cea mai esenlialI. In acest fenomen cutot'.ll intern gi esenfial, ni se pare cl stl explicalia eclipsei artistice a Romei dinsecolul al Xl\r-lea, ;i nu in condiliile prea exterioare ;i pulin conving5.toare alescacicrii irnportanlei sale politice prin transferarea papilor Ia Avignon.

Irlecarea papiior de la Roma n-a suprimat dealtfel activitatea artisticidin ora;. S-a continuat fdrl intrerupere executarea unor lucriri importante diri-jate chi.ar de papii de la Avignon. Incendiile de 1a Lateran, Jubileui din 1350,

355

cirliLtor:iile lrri lii-ban irl \'-lca;i Girigor-c al \I-lca la rnolnrintul sfintui'.ri i)i:r'r.au prilejriit insemnatc lLrcrirri. Dar: ar-ti;iii {o1osi!i, in rnare parti: {lllr:ntinirr-au inai ar,ut nici o li:giiturir cu lcoala roman:r, atit de activi. in l)1i'.rirciiti.hncdia'c dupir piecarea lui Cavailini la Ncapolc {1308) nu rnai apar nunrc irlra-n,in rapoartelc dc chcltuieli ale lucriiilor^ papale, S-i:rr zice ciL la lton'ia :rri ,.ri.-tase nicioc.laiir o ;coall dc picturi. In i307, dc pildir, clupir irrccnd-lil tlc 1r.

Latcran. ClcrnerLte a1 \:-1ea trirnitea suri.c importante ;i, cu concursul lui Gadd, 'Gadcli, rcpara in I308 baziiiciL, pc car:c cu douirzr-'ci cle ani inainte o inrpc,dobis,I'orriti. G adcli a lucri-.t apoi ;i 1a altc biserici romane, pe carc Yasari 1o ar-nir :c;t,'amir.nuntit: La S. Pietro, mozaicurile dc pe fa!ac15";i diri interior, ca si nrozaicu-rile faladci de 1a S. Jlaria llaggiorc; iar arhitcctulile giottc;ti ale lui Gadciicare sc mai pot r-cdea ;i astirzi in rnozaicuriie de la S. Ilaria }laggioie, prc\-es-tcsc arhitecturilc cavaiiiniene dc la Neapole. Apoi, Stefano Fiorentinc hrcra laS. Pietro si la Aracoeli, unde se continua ;i constrr-rirea scirii morrirnrtrrtale.Giottino lucra si cI ia Aracocli, la Lateran ;i la Palatul Orsini, uncle picir intr-c,saliL o frescil cu oameni ilu;tri. Nu lipseau nici sieriezii, ca Pietro l-aurari qi

Simone ]'Iartini, care lucrau pe urrnelc lui Giotto ia S. Pietro. A fost o 'J.:l'i.).1(iir

destul dc activir ;i nu numai-in primul s{ert al secoiului, ci qi mai tilzir.i. -\.tfrl.cirtrc mijlocul secolului s-au executat frcsce noi la Ospedale del lteileiitorr: lilrg:1Lateran, cl.i.dit cle cardinalul Giovauni Colonna, pe cind in a cloua jurnit;it-c asecoliilui, Urban ai V-lea gi Grigorc ai Xl-lea rcluau cu dcosebitiL sirguintiL i'.rcri-rile de la Vatican ;i de la Lateran, care doar in timpul lui Inoccntit al \:-icaau fost lir"sate in piLrisire 1. Registreic r[rna:;c clin timpul 1ui l]rban al r"-lca.

din 1369, plivitoare la lucriLrile clc rc'staurare ia clouir capele clin Yaticatr, a..r

scos la lumin5. numele a 24 de pictoli, dintre care nici unul nr1 este rornai-'. Prin-cipalii sint toli florentini: Giotto di Stefano (Giottino), Giovanni Gari<ii;i arhr-presbiterr:1 Giovanni; ceilalli sint florentini sau strlini dc ltoma: Agnolo Gadcii,Gioyanni Auri, Giovanni da }lontepulciano, Bartolomeo da Siena gi incii 1l pic-tori, aie c5,lor nume apar pentru prima datit 2. foate accstca dovcdesc uii lucLtifoartc important, ;i anume cl secoh-rl a1 XIY-lea nu este un secol de iotali it,nliL-sire a artelor la Iloma. Dimpotrivir, hicrirri dcstul de numeroasc;i inrpoitanteerau in rniLsurS. sir hr.lncascir corporalii intregi de arti;ti, care ins5, trcr.riiiau sifie c:iutali in aiti" parte. Roma" nu rlai ar-ea nici unul. Florentinii le hrau loculpretutindeni, iniocuindu-i cu prisosintiL pe ar-ti;tii romani. ]Iutarca paliJor,' ci,

la Ii.omir llu cra deci un cr-cniment atit cic grav pentru condifiile aitistrct: alt'Urbei; rirul era mult mai adinc;i se manifesta in insusi spiritul acc:lei lui,: lilcalc-pe care am urmS,rit-o pini aici, ,si care in clrice circumstaule era fatal s:! su.orrrb(]in concurenla decisivir cu inor-atorui spirit fiorcntin cc invada intre;rg-a ltalicIar accst spirit era ins[;i Renagterea, pe cale traclilionaiismul pr-ca oficial de i:iIloma nu o putca urma.

Am restringe insi prea rnrilt sensul ar-tei ronranc clacir arn llmita-ci :i,,lr la

ceea cc crease in bisericilc rnari acest spirit oficiai ;i tradilional. Rena:.t,-'r'er. iligi"sise irnticipa{ii, clintre care unele destul de elocvente, .,:.i 1a Roma uncle-. alirturide arta o{iciall", sc dezr-olta inci. din secolul al IX-Iea o arti mai poi-.ulrriL si

rilii najvii. cu caractere noi. S-au fiLcut studii detaliate asrlpra numeroaselor r iclrtri

I Vezi conturile'1;ublicatc de Iiirscir: 7)et P.iichel:v dcr lae.psta Urban, I' und Ct':,{ ; liI i'l,luignon ttach llotn, Padeborn, Schoeningh, 189E. '\supra. acesl"ei iucriri, c{r. si lJal,:z:,:7-ila1ba.pe,rtlttL az;eniotzen.siLnrt, Paris, 1599, I, p. 356 gi .190.3 Vczl documentele in Cavaicascllc: .1 lListory etc, Yo1. II, p. 187-- 183, irott'lc.

356

tic. fresce naratir-c care uli-rplcar: bisericiic rolnanc urai mici.;i biscricui.:1,-r cLe

talir clin jriml ltomei. Se ririnifesta in ele o irnaginalic. ingcnui, r'ie, iir cot,iact,. u realit:itca, ar-incl calitir{i pc care arta oficia}ir lc pierdusc cle muitl ',-l-c'rile-

Pictori umi1i, pufin cunoscirtr]ri ai canoariclor, ;i pe circ ignoranla ii silca sr"r fiecrcatori, cirutind'in viala dc toate ziicle expresiilc pe c'are nu Ie puteau:,coa1e

'iin leguli, in;iluiau in'porticuri s:ru pc pc-relii bisericilor por.cstiri cu rnaniri;i porrcstiri ei'anghelicc, care trebuiari s;i {ic elocl'entc pentru oamenii siurpli,l:,rora. le eral deitinate. Ilcalisriul pltruudea astfel in picturit, inventa milciiriilgenioasc, clar in spccial rescnera inspiralia cu sentintcutul viu, nemr::c1itnt,

.l.icar" ela stipinit iltistrrl. lrriharca..ic la S. Clemt'nlc, dirt secolul al i^\-lea,I fost una dinirc primclc manifcstiri surpriirzltoare ale genului, iar in stcc;Ielelirnirtoare i s-au^atliLugat numcroase monumentc, accentuind tot mai rnultrcest c,.ircnr artistic p" i"t" succesul il ficca 11c)cesar. La S. Urbano allil {,-affa-

iella, pe la inceputul secolului ai Xl-lea, un intreg ciclt e_vanghelic, contiriuat,rt1 \'ieii cie sfinli, zugritr-ea in chipul cel mai po,pula-1 Patimile Domnului ;iinvcnta pe tle-a'-ntrcful iconogra{ia-caznelor .sfintei Ceciiia ;i aler sfintului Uriran,martjlii pleferali ail"omaniloit. in a doua jumltate a_aceluia;i secol, frcscele,lc la baiiiica inferioali S. Clementc r.or por-csti, cu mai multl art[, dar n1l curnai pulin sentiment, tot fapte din vietile sfinlilor,. iar_frescele din porticui dela S. I-orenzo fuori lc mura, de la mijlocul secolului al XIII-lea, introduct'air unlt'ali-qm ;i mai marcat, inspirinclu-se uneori chiar din via!a_cavalcr"_1:c3 a timpuiui.-\ccst crirent, care se ponl" ittiini mai cu scarniL in secolul ai XIII-lea pretutin-ileni in pictura neoficiali din Roma 2, avea chiar un maestru contemporan cu(-avallini, care rezuma in rnocl ercep{ional intregul sens al acestei arte populi{re:\lagister Conxolus clin Subiaco.

Nu s-a arltat incl suficicnt cit de marc estc contrastul intrc Conxolus -- in.arc i;i g5.sea cxpresia 1'oatir arta rornirnir po,pularl - ;i arta oficiaiir a lui(lavallini. -Diinpotrivl, o tenclinll prcconccputl de a 81si.cu orice pre! la liouaprciurliul ltcnaiterii, i-a fircut ptl clitici sir vicliL cel mai strins_raport intre ntani-i'estlrile accstor doi arti;ti. Eroare gravi. Conxolus lucra de {apt in cci maiadeviLrat sens al Rcnagterii trecentiste, ;i este poate cel rnai insemnat. precursoraI artei lui Giotto. Aceia;i spirit ii anima pe arnindoi - -1i cultiv-at ;i mai doctla Giotto ,, rnai naiv si mai proaspit la Conxolus. Un instinct la fel de iug.:nuuii impingea ia creatii in carc observalia lealisti gi vina narativi nu miLi <,,rau

infrinatelcle atitudinea t'ece oficialir. Apropierea este atit de mare, incit a pututlesne insr,'ia cercetarea, dealtfel dcstul dc experti in arta lui Giotto, a unui criticca Zimmermann, care a ajuns ciriar sir-i atribuie florentinului picturiie cic 1a

Sacro Speco 3. Iluzia iui Zimurcrni'l11l1 a fost firl indoiall prea pulin contr-o1atl.Ea este- totri;i semnificativi.; iar un obscrvator atent va putea gisi, de iapt,nrai mu1t5. ascmirnare intre ciclul clin viala s{intului Francisc din Assisi si scctlele

iin r,iala sfintuiui Bcncdict cle ia Sul.riaco, decit intre oricarc pictnrir de {}iottosi arta incl arhaicir, bizantinizantii, a iui Cavaliini.

l Perrtrrr aceste.frescc gi curentul pc caro il i:cprczentan, r-czi -\1. Busuioccauu: Un :i'.lt d,i

rtffrcschi, dt:l sec. XI: S. (.lrbano atlu Cajjaretta, in ,,Jiphcmeris Dacoromana", 1\)21, p 1-65.: Obscrvatii pi:etioase asupra accstui curcnt in pictura romanir se a{1i in reccntul str-rrlitr allui Flermalin: II ntaestro roilxarn di Gir:tto, p. 152 ;i rirm.3 Zimmcrnann, op. cit. p. 259. Asup.ra lui Ccnxolus vezi ;i FI. Thodc: Fratt:uom l-.-.isi,' Ca-

r-alcasclle: Storia, 1866, \'o1. I, p. 1:i'1; Strzl'gor"'ski: C'intal:ttc; R' \ran lla.rle: -I-a ltinturetotrtaitte ,1r. 200 9i ulrn.; clar in sircci:rl Ilermanir, in lucrarca: I manastcv'i di Subjatt, I|stma1904, \:oi. I, p. 46 1 48-5.

357

foLu;i, lut'ru ciuclat, acest renarcabil ilagistcr Conxolus r:ra otiginal rr:drn Florenfa, ci clin ltoma, aceeaqi RomiL undc ii crau contemporani Cosrnar:';i clevii 1or, uit Torriti, un Rusuti, un Car-allini. Exista a;adar cer.a revolufior.rr.:;i 1a ltoirra, L1n gernlcn al acelui spii'it pe care ignoranla ii fiLtr:u si rnai lii ,.:.,si cilnria i-a lipsit doar gerriul pentru;r Cer-citi triumfiitor. ilagister Conxoi,:-rr:prczenta accsl spirit cu toatir siruplitatea pi niii."'ilatca lui tlc pictc;r rusri-Prin nl'marc, afirrnatia lui }{erinaiiirl, c:utr a g.il:,it afinitiLti stilisticc intrc (--c,r -xohis;i Car':rlilli, a fosi o rroAri', ci'sl i-a iritclcs atit de binc pc {iecale clirtr'ci. (lclc clouiL curcni('I'oiuanc rL'p1'rzLrtatr: cle :rcc;ti;r^:-rint atit cle pr-ofrintl clc.-l.liLrtitc, incit n-:li trcbui sii irilapli" rici o c,rrr.fuzi.-'. irr,:L.:,e manifestoLl d,"r-irneiitalrtiiti pci-{ccrt antagonice, ciLritlnd ciri cliit'ritt-.. lrrau ciri:rr pe puitctul ri.a ;i k: giis; -- ri ai rnult sau tnai pritir-l 1-.cr'{ccte - cinc1 irczistibilul sir...ui al ii, -rctr{,inismuhii kr-a iughitit pi: aniindouiL, cor-Ltopind'li-ic in act'a cr1;r'iir-iirlr,}ryg1l, -

iuinau'rii a artei tlin 'l'recc:nto, giotiisrtriti 2e.

O sr-rtii dc'ani rnai tit'ziu, ciird pinii si la lloicnlll giottisrnul cpuizat ce,,..L-rcui inspira.fici unianiste din puattrocenl-o, doi pictori, ilorcntini f1iiL incioial.daL r:a:rc cunoscuscrl ltoma, a\rearl sii regirseascii, cu de-ctuili genialitate p1,111;1.,

a cr(t:i- o nouir revolutie, vecliea fo^rmrrliL plasticiL clt-scoperitir alt:idatiL dc Car-a,-lini ;i pierCuil" apoi atita vremc. in capela Rrancacci cic la Florenta, intii lla-solino, apoi )Iasaccio, se intorceau 1a idealul scuiprural al apostolilor clc la S. Ct-cilia. Iiigur-i cu aceera;i fali pirtratl si cu aceea;i vigoarc lccllinir, cu staturi 1,.care exprcsiile dc {orliL concentratir qi severir pirrcau sii Ic facir;i rnai ina}t':,se deta;eazi inr-r"Lluite in vesmintc anticc, adinc rnorlclaic, ca iirtr-o materie pias-ticir. In cle sc anunla o nouir intuific artisticiL, o intuitic pe c:rrc liloren{a iru c,

tnlli t ttltcscuse, dar (-flri- acum ; sr' .irrriruircli rlinrr'-o dati ir,.zistilril. t ml'ra lr:.Giotto l;iminea depar-te, cu mrilt clepir;iti i1e noua ,scirrrificalic p.r cr:rrc cei cloiartilti o ciirdcau picturii al)roape pc nL'aiteptatc. I)in rtr-o1n!ia profruvJir a lnacs-trului treccntist ri.minca ci;tigatiL acea total:r libertatc iconograficii ce ingiLduiaacunl crearc:i coutinui de noi tipuri;i intciprctirri ale scr.nelol s:rcre., ;i mai rit-tninea intoarccrca defitritir.'ir ciLtrc natnlii, care inscrnna nu numai apro{unrlaicriimaginii in cadiul rcalitirgii in cale era introdu-sr'i, ci;ri cxpresia ci clc unranitatr,llrin realisrnul tot mai acccntuat a1 actiunilor rcprczentatc. Dar transforrnarcl.complciir a picturii citrc un scuJc crc clcventa- tot mai mcidern rlcccsitir ir.rr:ii iit-L

t'lerrcr-tt pc cal'c giottismul nu izbutj.stt sir.-l cleezc: t/ntteulril-ort, ctric alimcrita>ttoati arta antichititii, iar apoi, picrdut pentr-u nrultir l'rerte, ar-c:r sri fic regirsitincetul cri incctril. Nu este i-orira doar dc chipul ;i dc gestul Llman; accste: au.fost giisitc;i de (iiotto, care le transmisest. tutriror contcmporanilor siri. itcalis-mul crpresiiior g-iotte;ti eia insilL mai degrabir cxtcrior, redat prin atituciinitlc ciirrere cxce-si\-i, sau prin naive detalil episctlicc alc viegii. Plastica omuh.riinsir -- corpui - ;i expresia ltri liruntriciL - su{lettrl -- trebuiau cirritati: ince,iar ciescoperitorul lol avea siL fie in pictur-i-i crc.aton-il acclr.ri umailisnr Lr;rl'r rczunrAtot sensul intregii llena;teri.

Iatir, intr-aclevir, revolutia celor doi florentini. Pcntr-u prima oariL dupriatita timp, corpul omenesc ;i expresia Iui liruntricir crau definitiv rcdoirinditciu.altrr. ligurile sr'\'cre, cu priviri adinci;i cu atitudini. care isi prelungesc llun-tric seninificatia, sint proiectate in cadrul accstor fresce cu o for{i dc re.alizarccarc lc di" ccva statuar, parci dc totali rnaterialitate; trupurile inaitc, r'iguroasc,coilttlrate in proporlii firit cusur, studiate metodic dupii reaiitatc, se cleta;cazidin planurile succesive a1e picturilor cu acea cr,aclraturir puternicir ce vorbe;ttpr: dati de un canon bine studiat. Amintcau dc vcchile sculptuli romane, dar.

35E

li)iitL,si 1)iai r)uli,.il apo:,triliiit! Lii.,'ril1ii;i rie l:'. S. (.tcilia. J)u.pi, il ,''.tiri ,i.: litli,i',,rhra trai.lii.i<.r'tasici, i1il,-rir1i1- jrcii.'!-i{,1.i-'nrrrl ceri ii. ilr.tl'ci'u1t--r:.'.r iirill, si-1

lL,gii.:.1;i, tlr:.riritir :LCcA::tli ticfirrj.ii','. lar iclllia'.iirttlt-- IlrLsolitto, \[esli.-i;ir-' :,i i i]--,.:rl1ini, ( liu(t rlu a f<-r:it illcir striliaLiL rll i-' iiiicni , ttrt c liirsiti dl 1loril;ili:iti :l{'.

('r.i rloi i'ktr,-,ntiri llst'sr.ri iiitr-:i(ii-'\'ii ia ilorrlL tlc.;l ,rLr."1;1,'itii:lo, \.rrsat'i lt:i-,-tlr;L ci .,Pllltrrt a str-rtiia" l, ,ii::,1t1.1 fla-,,lltli:ir; ,.11i'utni lL ii.ti'iita 1i a-i drl';i1i P'', ,.'11111ii ' : irrti--o r-r-i'urrr r.il'i,:l i,i'.'ilrlilc iui ('ai ullilri .'-risr.:ir.t iltr:iL 1i lirlr:;lrii',iri.,:,:r'l:nl:uil .l<, agt'cqjlt c1 lric:.'rir1i'.rl li1ilr tlit-:tco[,. !itirn rlirr tlt.rtrtLiitctitir ::i!ilt'r.r t l-;

,n l.iZ0, ,\la.solil-1i11. ,-'ii11' 2,-,,'i:lr lr.iirnt l 3l rle lili, :-:l i1n-.1 lrl Jloiitt:, llllrlt' r, -i c-ri -

' llillt clilli)scritcltl lresirtl tl: lli S' ('lcrtlcittr'; luclilrilc liii la cal''ci:i llrarit'trt''i tli:lliloit.ltri aleilLr sii inccairi riolL,: cri ir-ci lini rira.i tilziu, iir i+2-i. I)c la lr'[ rrso]ittri r ir fi.;tvirtat nouazlrtti;i lLLsaci:io,,:arr'i1 lijutl.r'il:.Jiar-ia clel(irltitrc, clarirr i'lZS.r'c:,- -.ir- ].)t(ic(: si ttl la ltr;rnll Ic urmrlc m:Lestt'tlLri siu. .\ccasiii si' ilitilrtitla- tiit:nrrlt rlnpir t:irlirtr;r'ia 1ui (]liibc'rti., pr-inuri. ri,.r:,ccpci'itot i:i aclntiratot- ;li o,,;ct'cll-;r,Lri C;r.r'rillini ;i, totoililtiL, clir.ciL r sr"rl crc'clcrn pc \tirs:rr-i, rn:ii'strrtl hri ]ll,"sr,lino.

l'rri::tit oare, intr-aclcriLr, ulr (olilact <lirc,.:t itrtrr: opera pictoruhii r(riran liirr,,rilr scoulir initiatiL tlc cei cioi ilictori florcntini la. capcia Brancircci: l',t-tl-lrzias-:nul lui Ghibcrti penlni Cavitllirri a iivilt vrco iufluen{iL hotriritoare in oricittilrea,or? Iatir o probl:mi (al-c tr nclitlr tu:rtli utrrtfia. In cc rnil priveltc. trrt trirnrioiesc- iie legiLtura striistii:i clintrc picturilc iui (lavallini;i alc cclor tl,.-,i ilo,rcn-,rni. t.manismui pictulai al itii ]I:rsolinri ;i \Iasirci:it-i trt:buic siL fi avut tttil, ltr t.r

..rrticipa!ie in r:onceptia picturii ca.r-a-llinicnc. ltonra ducccutcscit- n-a liLttras tieciirpsitii clc rx-icc legirturir. cu l{enastcrca. i1} orice caz, cla o alti. Pcrir;acli a llc-;ra;tr:rii, tliirccilo cle accea cLi crirc s-a cir,ttu.l iu gcnerc o lelaiic. LTtnartismull',r:rttroc()11tc-ct: pulca sii-si giiscascl'i izvorul inspirafici in Ltoura clasicisrnului.i ii tuturoi- t'c-tigiilor anticc, rnlrlt, mai fircsc dccit artir- atit clc ri:r'olillionarii.i poprilar:ir dirr '['rcceuto. \-u- tr*cirui si-i sirrim pc Giotto :ii rnai binc r]e o sritil,lc:tni rlt giottism, pcntrr a rcg:lsi r:u arli:r'irrlri Iccunrlita-tca:.coiii i:ar-allilrir:tic,iispirruti atit cit: lirusc in'l-rt-i'i:lito. ltra prirna orr-riL r,:inrl scoal.t i:oittauir isi 3ii-'ca,' prcLun;1ire;;i la. l,-iorcn!a. lrlcaiul antic, rcrLolritrclit iit-'firiiti',- itr arli'r, fi'rcr:a inte-ligibilii. r'izirinr.n clasicir;i sculptr-rr-al."L a ltorlr:i. -\r:e;rstiL vi;:itrnc va puii:a {i ac,itlinrl:luitg urmiritir irr trir:tti:;r. it:rliar-Lii, t:iriar- qi dupi -\Ia.sirt'ciu. \Itli tirziu, titr iiltriorr.t-r.tiir tr{.'citt po llt IlLrinlr, ii carc ar {i :,i1lg-rr- dc ajrtus prtltrll a 11a l, t',.tci,'.,tlLIi a cla-*icisntulni plcstigiul cic etci;riatt: -' \[ichclil-ils.]](-) - tti '\'a f::i-'ir it.iti,ialtqcva <lt',-'it si.t rilcir. ltit:ir lli cr-.li 11ti ilaltiL c\frrr'::ir-. rlcc,-'lt.si tr'r-istibiiai lizi

'lt.:trr,iastit:ir. r'.iininiriri sr-u).p11;1 si iri i)i,rtuLi"!.

S,prenelie* i

:'i'i-trit ,:1ir lr.t'.':r.-iir t'r::t;;ii' l),.)il-r.i r -',,1 i;,i iu trr-'ticllt ,si ric c eii;i ir'i'.tiL iiilt",-:ll-ii,:ri. rl(:'{ Lilti)st.'rttar pii,;-r .-t'L- r. -i , ,.-,', 1r'L-'qlJr.lsil lrt: iliit;,-iL, s;l' lil;.t iil 'Liliii:l l l ^ liii':r.

.,t,i i1 iilL,Cti!i liisrtr:ii:Lrrlj ,.ll;1 'l';.-11.;r1..1,r-t-t'r.. r. .tl. ,\.i:r1ia_ ir;. ( ulrp'.iil, 111.,rp.,' { .lt i, ititi

I \, ;t!iu i. ",/r. irl- 1r. J i5.I \...r..i. ./,..," ; J l-'.:J i)intr Lr ilsr-rilrrir:;r3iri:t:ii it' e,,litii iii;r tirL.rIt:r. 1r. rL1 1;:r.sr:ti. cctil-iIlill,i ir r'lrill c! i-,.,litL,::r

I )11 1,111:rir.

359

mai vorbit. Tabioul cstc proprictatea casei l)oria lrainphili, r;i a trel;uit sir, ct.rsiL rni-I coboate dintr-un pod al palatului Doria ca sir-l fotografiez (fig..57t.Dc dirncnsir.rni nu prca mali (1,06 >.: i,32), foartc deteriorat, cliu deloc rt-.tu;areste ertrcm de intercsant pentrr-r stilui calc finc er-irlcnt dc :rcca cpocli ple-ca-valliniarrl din care existi. atit cie pufint-' c:leilplc la lioma. SubieCtul e,ite Fr-cioa"ra cu pruncul intrc sf. Ioarr ;i sf. Iirancisc. i\l;ii ar-haic dccit ccalaltl"L fresc,,pe caic arn I'irzut-o in aceeasi bisct-icir., nn o mai rc,prezintiL pe IiccioariL gcziir,:pe un tron cu splLtat' irralt ci, clupl rnoda bizantini, p€l ult scaun fk"l ,s1tir-tnr.acoptrit cu o pernir, totul incadra-t intr-r-ttr oval purpurii.r. Nirnl;ut'ilt galirene .:tivitc toatc cu citc dor-rl cercuri, alb-albastru sau alb-rosu, nu rna"i sint in rclici,iar'.1:r'rncle inscriplici crfire sc mai ziilesc cica-*upra sfintuiui Francisc;ru inclicr,ntci tlitcai vreun caracter semigotic. Car-actt'r,:: arhlrit'.: nu mai pr-itin ci'idt--nt,prcziriti clealtfel;i cr-r1orile. (lonturc iti roSr-i inchis, rm1rre vt:rzui, hirnini albr.Suir c:nloarca fctclor, acciL ii,Leli't.bj'itila lolositi peniru carna.tie de toli pictcrirmc'tlielaLi, se intrezirrcptc stratul de r-erde, fi^rasintts, carc scrt'cia totdcatina drepipr-eparafie pcntru culorile transparcntc 1. In sfirsit, pe obrajii slintilor loan-::t"ran.ri,*c sc mai pot vcclea petele rolii, caru.ctcristicc arit Pcntm frescclc cit srpentrti rniniaturile din secolcie XI XlIt. -\u rniri sirrt rotor:oalcle cii L](]rrtur,-.precisc, cu1tl se fir"ceau de obicci si il sccolul al XII-lea, ci pctc dc crilcri cstotl-patc, aic ciLror margini se contoi)csc treptat cu culoarea carna',iiei -.

:lcoalti romanii clin I)ueccnto. lc:onografia slintLriui lilancisc :rr ii ticait{r.jsufjlicntii pentru a o dovecli. 'i'inirr si f:it'ir barbi,:-r{irriui c- zugrin'it ilnpir ti1.ru,pe rrtle nlurai Roma i-l didusc 3. I:ir- stilul intrel3ului tairlou. cioi'r,,<1t'qtt: liccias:luci-rt i.rt'in toatc arnir-nr-rntelc. Capeie rotundc cr,i iria-hrri ltline ;i ligui:olrse, p.nr'-tinri arnprcirta i:nui nobii canon statuar, (.rarrr in accste propor{ii airnonioase;ii,.figu':iior a supra\iicluit uttc i arte clispr-inrl-,.', apoi uc':'lc tipuri familiuie r-.ttui,.rr-pict;.r.'iirir rrttnani din a rloua jurnirtatr: iL secoiuiui :rl XII[-lca. l)L'la Iicr:ioai.:itncsttl'r|ri []onxolus clin SuL.,iaco;i pini"r i:i rnoz:iic'-it-i1c cosrnirti'rti slin celulli-rtict-l'.r llrr vom intiini, inir-art1i:r-iLr, decit ,-a-iinrrir. a1e ar:tloni-i tiprriri,

Cine ar pr-rtca fi arltortLl itci-rstei {re.;cc? ('rcu clc:-ipii:r. L)t'scl'.rl este cc',-rL

rnli a.bil decit nanitrra rllsticir u llli Colr-\o1n"s. l,r"rnc cavallinicn,: sau,.riLlab..re.ttnu J.iistir inciL. Nc afijun desrgur ?nainte dr-r 1270, clar nr-r inainte c1c 12-j0. ,Ls'r,:vretn!'it tn:lc,sirilor cosrn:rte;ti, tilLlr gi:n,.:ric su.b c:are incl,.tclctn r1c obicci trnoni-rna'.1i.j. tuturor oictoril.ot' r'oit't.ani clin acc.i i-r{lrnc. Iiniria clintrc acc;ti lr-noniinidirr:ri treilcir sfert al sr:cclulLri a.i XIIi-1ea, clLre rr[i':.:t'r inci. pir:rura trar-iitionali'lornlririi, irL:buic sii-i airilluirn clesignr eccast:-r frcscr"L.

Apendice ll

Pc' cind cor-ectam gpalturile accstrli stutliu, cli.stinsul cr(trcet:Ltor ar-lstriacclr. lloircrt Ilisler mi-a fr,rrnizat o foartc interesanti indicalii:, punindu-mir pttlnru'i.-' unci copii contcmpcrane a faimoasci Ircsce c1c 1a Aracoeli, pitlcltiti

I':rris. 1.\-{l. p. l1() si uln

p. .1{i :i rrrnr.

36CI

I flrrnlrilus Ptesbyter: l)ixer.sayun.t artiun sahtdu!tt, Lilttr .l:.rinztt.sr r,V. t1c GriiLrciscn: Saintt ll[uyit -1ntii7ut', liom:l 19 11. p. 151i.; i'. \-itlufino li:tccirinetti: Icttuo!:raJio Jranctsi:aua. -1,Iilan,r. 1()14,

cle atita vrcme. Lln clocunelt original dil 1285, publicat in 1740 de }luratorilsi con{ininci cliiar- ver-siunca poetiiir a.le.qendei lui Octavian cu Sibila, poll-Icnea

ii .1" fr".." cle la S. }[ada in Aracceii, f?irir a indica ins.1 drept autor pc Caval-ii"i. Cn,ii..1e mai contilca o n,iniaturi, ccple dupir acea fresci, miniaturi r{:rpro-

clus[ de lluraiori intr-o glalulr-L fcarte s]a.bir, din care s-ar putca dcduce totu;imircar dispozitivul general al sccnc-i..

Acea'sta era in[riirtitii in douiL pianriri. Jos, o arhitecturl ca un arc triurn-fal cu mai muite ctije,'reprezentincL pcate poartu^ln9i cct.1!i sau a unui p:r1at,

in fala <.ir"t.ia, d,' o palt,, .;i ric rlr;r, O('ta\ ian ;i,Sii,ila arati cu ul) g, st i i'Ltre

Fc,cioara ciil plarrul tupcrioi. Aceasta c zugr-ivitll intr-un oval,;ezind.cu prtlrtculilpc,alir, incdnjuratit clc, ingeri;i ncri. Gravura ntl nc poate.sPllng nimii:1rr pri-linia stilu1ui. irhitectut,r f"t" clcstul c1c arhaici ;i uu plezintl nici un elcllentgotic. Ar corespuncle foartc bine stiitr.Lui loman din stcolul al XIIllea, da.l le;-iolt t"t" p"rroni1"l.r par mai tlegrabii inventate dc gravorul modern' I)oar ori-ginalul ne-ar putea spune mai mult-" Originalui cxistir.-Dr. D. Iiava, dircctorul Bibliotecii Estense din l\'Iodena, a

avut amibilitatea sir ni informezc cii in acea bibliotecl cxistS. inci codicelepublicat de lluratori, catalcgat srib: cod. lat. 461 ;i indicat de catalogul Elqg-'riti"i o"r*"nentc la Nr. i7. La iila 92 se afll intr-adevlr o miniaturl cu Sibila."re ii aratir lui Octavian pe pruncul Isus. Nimeni n-a luat in seaml aceastiminiaturl, a cXrei exceplionali importantl este evidentir. Nu numai cir at'emin ea singuru ,"pro.1,r.ire conternporanta 'a unei opere de artl de atita timppierdutl,"dnl. ".i" totociatir ;i cel^ mai vechi {9cuT_en! iconogra{ic al acestei

i.g""a" utit .1" caracteri-sticiL'pentru Roma medieval[. intr-un articol publicati"'f SO?, in ,,Ausonia"2, Lionello \reuturi a en-umerat toate vechile e.i reprezenllrlnf.are tc'cuno;tca 3. Nici una nu cste in-.i rnai veche decit miniatura amintitl,.ui" "i

p"t.o fi consiclcratir o variantir a adevlratului izvcr iconografic ai acestei

Iegende."- Aflir1do-11i, din pircate, departe dc ltaiia, nu am putut oblineo reproducere

iotografG-" toi"iot"iii. Deci, t., u; putel -spune nimic despre caracterul ei

stilis'tic. Data miniaturii (1285) ne-ar inleaui sii admitem presupu-nerea c[ fresca

rie la Aracoeli ar fi o op"ti a lui Cavallini. S-ar putea ca \rasari s[ fi avut o datlJi"pt"t". I)ar n-ar fi imposibil nic:i ca miniatuia si {ie reproducerea unei fresce

mai vechi, comernorincl feg"n.ia cle care era legatl zidirea-bisericii. in orice caz,

o."rt" pre-.;up''eri ,r_u, piot"" fi controlate suficient decit printr-o examinare,lirectir'a miniaturii inse;i, sau mi,"car a rcprodr.rccrii ei fotografice.

1 )lnr-:rtori, ..1 rtiqti!.1i, ,. italica.. iti:tiii arrr- jl. \'i)1. 1li, p. tiE0 B. \"ezi ;i lluratori, Rentut' italicarutto

scripiorts, r'ol. \' Ill, l'. iii69 |i ltlr.2 I-irrncllo rclt'.rri . l- tta rL:ti:i,rist::la,':iL:t:t ltrcr:tit;:scct (iL)!!a li'!t.a.ii.ld di tlugttsltt e tl'ella Sibillatib'trtilttt,.,.\rtsorili". '\rl. I, il (r.)- t)5.j I-. \icntitri citr:a::ii'.irriur.toiuclc itir;::zcniiri: utr r,tic panou trcccntesc Ia }luzeul din Stuttgart(Nr. .165), citat si rlt, l'ii..a.leasr-lit, 5tt:t itt,, jts;, l\,', d. 28fi; rirl basorclic{ decoritrri un alc caie

incl:iclc all.l:.;,:i din Yt,:irta, iristricir ,\r-:icor ii, Op|i:t lttltli rudinlentar scrlptor ronlaII, poate

tle 1a slirgitll -ur:co1tl1'.ri a1 XIII-1;:':iau illcl,piit;jl sr:co1u1iri a,i XI\'.-ica (citat ;i cle P. C.asimiro

Ito*a'ro,'rl-I.,, to),.it , ,. 16 i) ; grar uiti. prllrli.ai:r c1c lrlurirtoii. lliniirtura dc la Bibliotcca gstcnse

nu c1'a incal .r-rtto-.iii r1c \'cntrlli 9i a r;'in::l:; pinir acum incdit;l'

ae,4

O MINIATURA INEDITA DIN SECOLUL AL XIII.LEA ''REPRODUCiND

O oPERA PIERDUTA a uul PIETRO CAvALLINI 1

Vasari, enumerind operele atribuite lui Pietro Cavallini, insistS. in mod specialasupra urreia din ele, pe carc o considerl drept cea rnai importantir: fresca de pcbolta corului de ia Santa f{aria in Aracoeli, reprczentind Sibila tiburtini cuimplratul Octavian: ,,Dar cea mai bunir operl flcutiL de cl in acel orat a fost inbiscricir Aracoeli pe Capitoliu; unde a pictat in frescS" pe bolta absidei maripe l{aica Domnului cu pruncul in brale, inconjuratl de un ccrc de soare, iar jos,impirratul Octavian adorindu-I pe Isus Clristos, pe care i-l aratir Sibila Tiburtini;care figuri s-au plstrat mult mai bine decit celelalte in aceastir operi, pentru ciiacelca care se af15" pe bolli sint mai pulin atinse c1e praf dccit cele carc se fac pefaladc...."2. Din p5"cate, toatc picturile din corul baziiicii aracoeliene aveau sircliipar':1 curind dufl ce \rasari scrisese aceste rinduri. in i575, importantelucriride restaurare au modificat intregul cor al bazilicii, iar in 1565, Niccold Tromettadin I'e:-.aro a fost insircinat si erccute aici noi picturi 3. Scena descrisi de Vasaripare sit fi existat totu;i incl in secolul al X\rIIlea, cici Baldinucci afirrni cir in1659 ea putea fi vlazutva intr-o lunctl din rcfectoriul minlstiriia. Dup5. aceastiLdatiL, fresca dispare definitir,.

Frecventele erori ale.lui Vasari in privinfa operelor atribuite lui Cavallini,precum si tS,cerea pistrati in aceastiL privinliL de Ghiberti - principala sursireferitoare la maestrul rornan - au dus chiar la indoiala cir aceasti operiL araparfine intr-adev5.r lui Cavallini. Ea a fost de aceea uitatS. incetul cu incetul, sauneglijatl chiar de istoricii de artir.

O intimplare fericiti ne-a pus pe urmele unei copii contemporane a faimoaseifresce. Dr. Robert Eisier mi-a atras acum citva timp atenlia asupra unui documentpubiicat in 1740 de J'furatori, care menliona fresca de la Aracoeli, f[rir a-l numi in*sipe Cavaliini drept autor a1 ei. Este vorba de un manuscris clin 1285, car-e cuprinde r-r

llei;ttt -1rcltiologiquc, Paris, 1929. Tratlttct:re. din J'ranct::it.1 l'rntru toatir, aceasti rrroblcrnil a se vcclea: .\1. IJusuioceam, Pittro Cauallini t

rail1(Lit(L dtl Dutct:t'tto e d.el lreccnto, Apelclice II, in,,iiphemeris [)acoronrana,",p. 4ti.5 -- 406.I \-nsari: Le uitc, cr1. nlil:rncsi, 187B, \''o1. I, p. 53!i.s P. Casimiro llomarro: llenoyie istoriche clella chicstt r catlueitto tli Sst'tttt, trIat'ia in. ,lracot'li,lloma, 1736, p. 30 Ei 141.r li. B:r.ldinucci: )iotizie tle'professori tli cliscgno tlaCinnltttt irz qLtd,I;lotenfa, 1768, Voi. iI, p. 11

362

t ia PittttrarII,1925,

J'*

fl

Ifi

,ll

ycrsiune poetic,-r a legencle.i Silrilei Tiburtiue, ;! gste ilustrat cu o miniaturlreprodu-cind {resia de la Aiacocli 1. Jluratcri a publicat ciriar o grar-rrri dup5" ace-a.st:a

-i"i"t"te, gravr,rrir clcstrri cle slabiL cat" nu ingiiduie o aprecierc a stilului acestei

;;;;;;. Cit'icspre originai, {-rare rlr-i fuscse rnenfic.nait de nici unul ciin istoric-ii luiCavallini, r1m:.iserse inci nccunoscut'

C'.ercetlii-i ulierioarc l-:e-au permis sit il reglsim la Biblioieca Estense din]{oclela (cori. l:rt. ,i61). I-a pagini 92:r manuscrisului figureazir mirrjatura copiaticic }Iur-atori :; crl coresltlu;lr1c ilitlr.r tctul descrierii lui \iasari.-- --

C,r"r-ru i:stc irnpirrliiir in cio'.riL planuri. in partea dc jos, o arhitccturl- coti-..'"nti,r-rr,r.*, rcprezinfii o'poarta'l l1are, flancatl clc clouii turnuri r-n cite douir etajeirrlii',urratc cri nir.tg eciiiirh. Iiste probatril poart-a.unui_palat, san a urrrii ola;;ar- {i grel de Legunoscui chiar imaginca Capitoliului, unde era iocalizatir legenda.

i" t.t" acr.stci pr-rr'{i se aflii clouir personajJ in r.e;minte antice,: irnplre,tul, .carepoartii o .orn.l,i pt, capr ;i Sibila, linirrcl o carte, stau de r-or-"bir cu insuflclire 3.

i-i"aoi aratii spre chipirJ liecic.arci, care ocup:r ptll.ll de sus al rniniat-urii. A;ezatirpe un tron firrrl spiLtar, ea line pe gcnunchi pe copiiul. Isus,.avinci de fiecare ,parteii1" "t inger. llaclona este incadratl intr-un or:al fiicut din nori stiliza,i' Scena

IIu estc insolitii de rtici o inscriplie'Este cazul sir consicierirm cii aceastir imagine ar fi cu ader-irat reproducerea

unui ,.,riginal de Cavaiiini: Iirtir un lucru mai greu-de_ spus. Data- ;i stilul.miniatu-rii n-ar"contrazice o ascmencir. ipotczir. ,qnut tZSS iorespunde cpocii i"- 9."t9pictoruleraocupatculucrlrilesaicclclaS. l'aolofuorilemuia,.;i. esteprobabilcS'irl."por" sir lucrcze la Roma incir clin 1273, cind prezen!1 lui este semnaiatii" il li^ti" Ifaggiore, alituri de Cimabue, carei-a fost probabil maestru a' N-ar fi

"g"a"1.i*posibli-ca ei sir fi lucrat atunci gi la S. Ilaria in Aracoeli. Pe de altir p1lt9,

sdilul roinlaturii nu contraline caractcristicilor primelor opcre ale lui Cavallini.Arhaismul arhitecturilor bizantine se rcgise;te in toate picturile din acea epocl,

5i poatc fi recunoscut;i in cupiiic carc's-au plstrat-dupl frescclc excculatc'deba'vailini la S. Paolo. Estc aclcvirat cir in arhitecturile operelor sale ulterioare se

,e-ur.i, forme mai logicc, precum si alte detalii decorative decit frunzeie stilizate.ui" i-poaobesc arhit".iutn clin miniatura d.e fa!5". ?oI 1" este imposibil.ca,niniatuiistul sir fi modificat mociclul pe care il coiia, introducind cite ceva dinpi"pr* f"i imaginalie. Faptul care ar putea susciti o indoialiL mai serioasi ar fi'te.6r"" lui Ghiberti,."r"'nu vorbe;te-de nici o frescl cavalliuianl la Aracoeli.

Sr;ti" cit de exacte sint info-rmaliiic florentjnului in privinla lui. Cavallini ;i se

cunosc de asemenea multiplele erori ale lui Vasari asupra acestui subiect' Ar ficlriar de mirare sii nu fi exiitat 1a Aracoeli nici o reprezeilare anterioarir secolului

al XIII-lea a acestei legende, atit de intim legat5. de insl;i zidirea bisericii. Dar ne

aflim aici in clomeniul ipotezelor, iar miniatura singuri nu poate rezolva pro-

blema. Si ddm a;adar 'rr"r^r"

afirrnaliei lui vasari, pinl la proba contrarie,

1 Muratori: At.ttiquitates i,tal. wed.. aeui,\'ol.1iI, p. 8E0 B; vezi 9i Muratori: Iltun ital, scripl'

Vol. \,'III, p. i069 ;i urm.2 Dator[m accste inforrnalii amabiutefii clr. Fava, directorul Bibliotecii Estense; fotografia

p"-..r" o reproduccrn in aiiicolul c1e {a!i, ;i carc nc-a Iost imp'urnutati de dr' Eislcr, se dato-

iegte buni.voinfei d-lui Emn-ramuelc Barrabino din Genol'a'3 Cartca era atributul tradilional al Sibilei Tiburtine. Iconografiaevului mediu urma, in aceaste

priri"ia,,r., par.j ai" f."tl"li" care, rnenlionind-o pe SibilaTiburtini, adiuga:,,c1uae Tiburi

;;1.i"; ut dea juxta ripas amnis Anicnis, cujus in gurgite simulacrun-r. ejus inven_t_um esse

ailiirr., tenens in -u',,r-1ibr.rn'r". Lactantiu: ie diui'nis itzstitwtionibus, Iib' I, cap' \rI'a A1. Busuioceanu, olt. cit', p. 265 9i umr'

363

Daci problelna accasta nu poate Ii lezoivatiL, niniatura prezintiL insiL ;i rrnalt interes, care o face prelioasir prin ca insiisi. Iia piLstrcazir cea mai veche r:eprr-zentarc iconograficir" a acestei legende atit cle caracteristic rornanh. Lionello Venturia. pubiicat un mic studiu asupra iconografiei acestci scrcne, citind toate eremplcl.t:a.rc ii crau cunoscutc 1. trii nu indica decit trei rcprezcntiri, datind din er-uI meciiir :

1. rtn nic panou de la Muzcul din Stuttgart (nr. 465), datat clin 1358 si atribuit dr\icnturi lui Paolo \reneziano (citat;i rle Clavalcasclle)i 2. un basoreliei, astf,zipicrtlut, care decora alt5"dati arcada nnui rctal-.h"r cle la Aracoeli, ;i pc carc iisocotclte, dupii P. Casimiro, drept opera unui grosolau rnarmoi'ar rornan de lasfirsitul secolului al XIII-lea, sau poatc inceputul c:erlui de aI XI\--iea; 3. gravurapubiicatiL de Muratori, al ciirci original ii era nccunoscut 2. \'cnturi atribuiaaccstor: reprezenti.ri dou5. izr.oarc diferitc: rinul mai recent;i mai complet, repro-<lus in panoul dc ia Stuttgart ;i recunoscrll dc \:cnturi in L{ggiltdlr. alLrea a IviJacopo da Voragine; celirlait, rnai vcchi, este cel din gravura publicati c1c

i\Itrratori ;i reprodus[ incomplet ;i de marrnorarul roman. -Este evident cir sursaaccstora nu cra alta decit fresc,a de ia Aracoeli, care constituia, ca sil spuneitlastfel, modelul oficial al scenei respective.

Sir fi fost, de asemenea, aceastir" frescir prirna claborare iconograficir" a legen-dci: Ar fi grcu de afirmat. in oricc caz,, calulniza prototipul clefinitir', protbtipcarc 1lc-a fost din fericirc piLstrat in rniniatura dcscrisr"r mai sus.

1 I-ionello \-cntuli: Una rappresentaziotre [rccatztesca della Leggen,da di Augusto e dclta Sibillo7'iburtina, in ,,Ausonia", I, 1906, p. 93 ;i 95.I lrl nu cita frcsca de la Aracoeli, dar enumer:a altc citcva rcprezcnt|.ri mai recente: o{rcscir piercluti a lui Ghir'lanclaio, care decora arcadar capclci Sassetti de la, S. Trinit), clinlilorenla (mcnfionati" de \rasari); o lrescir dc Pcruzzi la l-ontcgiristo; un tablou de Falcolettolit Muzcul clin Yelona, ;i un tablou din colectia Layarcl din \.'enc!ia, pc care il atribuia unriiclcv a1 lui Cim:r" da Conegliano. -\supril originalului d'Estc, \rentui:i rcmarca: ,,Nu maicxisttl nici urrna acestui codice in Biitlioteca. Estotise". Pentnr opr:rele {lamancie si franccze car.erc1;roclucc'auinsecolclc[\r;1 XVI nocasti scetrir.,inspirindu-sedilillte sulse,r'ezi Enr. lld.le:L'art rclig!cur dc la fitr, d,u, :IIttycn-Agt t:rt, -Fratzc:, j):llis, 1929, p. 2.55 nota 5.

364

ptcruRA ITALIANA irualrure DE cIMABUE'

Era o vreme cind istoria primei rena;teri a picturii italiene-se incepea cu Cimabue.

Fi"tt" aceasta de unghi, pe care avea si ie clldeascir indelung^, o a;ezase insu;iV"ori. Era chiar cuv"intui de inceput al acelor minunate Vieli in

-9ar.e g-i gre;eliie

^sintpretioasecelorceclidescastlziistoriapeurmeleiui:,,Subnesfir;itulpotopde;;1; l; hoborise ;i inecase biata Italie, nu numai cl se niruiserS" toate monumen-

iele vrednice de abest nume, dar ce era mai riu, pierise cu-deslvir;i1e-olce me;ter,;ft ;ti" ;ol" i"i Dumnezeu se nlscu in cetatea Florenlei, laanul 1240, ca sl dea

."i" hl"ifi lumini megte;ugului picturii, Giovanni, numit Cimabue, din robilai"*ifi- " Cimabuilor cunosiuti iir vremea aceea" 2. Gre;eala lui Vasari a fost de

;;it1;ilt"tate. Cerceti.torii moderni 32, care au avut ;i mai au incS- de indreptat;i; ;fi;J; istoricuiui aretin, au lamurit incetul cu incetul urma mult mai indepir-;;A;;;;i"t ,,ai"tii lumini'; a me;teguguiui picturii in ltalia.-Cg.doge ;i cu trei;;i; ;; ;i iniar inaintea florentiriului, ceva din spiritul iui indreptat- spre

i"i"f..uti "oi se simlea sfios, ne;tiutor de propria-i i.ndrizneali, in multe fresce

;;!;;il; ""pfi""ti,is si anonim,'adeseori de miini umiie de llrani, in pridvoarele

;;:hiil;-#iiii "i. riomei, in umbra zidurilor mlnistire;ti sau in modeste

biserici de !arl.pe unele le-au scos abia tirziu la iveali arheologii. Mina isteall a mu]tora

dintre el a fost intr-adevar fericitl. Pe lingl cele mai multe ins5", cercetitorii-sau

""ii"iii r" trecut indeiung flrl s[ le vadi. Abia in urmi critica le-a.scos.9i pe

;;;;it; ir f"-i"X. Istoria"picturii italiene gi-a adiugat astfel un-capitol intreg

"i,l"itgr"rioi;;.-f"tt" Cimabue.;i pictura ,,bizantin|"-a-evului mediu italian sint

;;;?Tp;!in aoue sute de ani de-ciutlri;i inceputuri ale unei arte noi.

Am putea cobori pin5. in secolul aI lX-lea, secol de -adinca ignoranla ;l_tl"t:

,oot"'fa ca si artisiicl. Italia intreag[ se gdsea 9a-sr1b aplsarea unei noplr,-rarn"*" r"iaii [1 pi"tause pini intriilu gre;t1slu], ,incif un impirat ca Mihail*i eir""1"fiti $ute" si scri'e papei Nicolae i ;i si-l intrebc cum de nu se ru;ina s5'

1 Capitol dintr-un studiu2 \rasari, Le 1)ite dei piitvol.I, p. 247

.Ronta, Bua.wepti, 1929' an

mai intins antpra Pritnit'iui'lov itali'eni.eccellenti pittori, scwltori' e architettovi, Ed. I ilanesi. Florenfa, 1878'

VIII nr. 3 .si IX nr' 2.

365

mai foloseascii limba latini, limbi pe care ,,riu o mai vorbesc clecit barbarii siScilii". Biettil papi.ii rirspunde;r cu dernnitate, ;i intr-o latinj i".,, a.ri.rf J"';;il:li: il'jly"]ird'1-s;r. qi el cum_ un irnpirrat c.are se intitula ,.roman" putea si ''cunoasca-it siL,.cli:.preluiasci"i lillba propriilor lui snpu-si, limba lui t"ror, ,, iiiiL1c1'J6 si \ ('rglilli, in carc se sci'iscse o<lirrioarir pe stilpui cr-ucii cliir Gclgota titlllcle nrartiriu al JIintr-iitorulr-ri 1.

Dar.apl'iurrca papei r.-rmiirca nc--putincioasir cinci in ltorua insirsi ea lu rnaipute'a giLsi <iecit slal;c ecouli. Nc:.tiinta cra, intr,a-rier"iLr, atit .i. i".l.l,;,r, ;'i,icier ;i..ministiri in,-it.-^cl]r'u.mir.tuisc;t" "it do.,rr".nt, i-,i.i

"pi_.,,,rpii' ,r,'i ,rr,ii

;tiau'sii se iscirleascir. llir:.'Lstirile si l,iscriicilc ilucezcan ir,'.rrrlbr:,,'0" irr| .,,..j,,...,,,'..i,,zicluri crenclate pt,ntru ascdiiir: .lare ru crau _l-arc, sau i;i triniiteari .,:i'.'r;i,:;; r:jcer;eascir o rnik-'stilirc ce nu sc nrai ivca cle la. siuc. Aria isi pier-rlrise it i,.,l..,t.ri,iar cind pe urnia clt--sclor pirjolLrri cc rnisti-'.iau uneori .ur"i botnnoi'.1i lriir,i'lrjterneiii, \'1'cun ahatc, r'iLmas firriL gospocliu'ic ori speriat clc pirjolrrl ai ;;l ,li,ripflial Gheerrr:i care il astcpta, se irotirai[ riclice vrco rninistiie rico.-, 1ic r1ir,t]., c'clei,*:l;:::: ;\!in,i ignora-nfa ;i neincleniinarea i;i scriau *-"i. ;i in piatri, FJcrlrru.Iauda lul lJtullllL'z(ru, pe carc Vrcmurile il sileau -ci -se multnmeasci ;ic..r mai pirril.Yrr-utt capitt'l irnporlrrl,it cu lloti rrcirrtclcsc, alria --i.,n," irr piatri, \.rL..n enirrialciutlat carc 'rer unt'ol'i si atiuci e l,,ii,-lur i..s"a mii p.rqin jJ.it ,"i ,li.i, ri'1,,,;'i;;cadrul I'rcunei usi ori pindinci din rnr-rchia unui piJasti-", .-r"or arc potrir:it sirinrl_,.intre coloanelc Lnui ^clar-rstru iti l'orbcsc inct'atri a"'rl-pitt"tea ingercascr'r amesterilor cale le ciopleau.

Pictura nu cra nici ea mai fcricitiL.\-echiul meltc;ug al frescelor. rolnal1e,care din vrcmea scenelor.piigine cle Ia pompci, pini la'caiaiornbe ;i pi"i ti;iirl;;picturiie- absidale ale bazilicilor -se p:rstrase cu acela;i proaspi.t sentirnelt cic yiati;i cu acela;i.plastic-caracter urnan, era de mult pieiclut. Ultimele op"r" p".o." i"mai putuse inspira fuscserl- frescerle de Ia incepufui secolului al yIIIllea, 'rrrcn

" il"il )'t"3."1 papei Ioarr al vllle a la Santa llaria Antica in F'orul Ro-"n rl-l; ;"ri,tipicul bizantin p5"trunscse pretutindeni, aduciirtl cu el formlie gata uL:,i"rt"pentru-ine;teri care 1g -pi ;tiau nici miicar cum e ornul. Sfinli lepeni, ; ;li;ifrinte de la cot, tinind in c.le cirli ce s-cam;inl- mai clegrabr:" a liaile, o" rri"*i,i..in_tind grece;te; cristo;i gezincl.pe giobul lumii sau ii jilluri impodobite, a"iierlurma vrellnet expresii in ochii peste rnisuri ci"scali; ifinte liecioare care alria{in cu doui degete de umir vreun cristos copil, ce.a.r piirea ci le sti i" p""iiJ"ieste suspendat in aer, umplu bisericiie -1rl,:*i^]rri.i,-striijuiesc altarelJ ;f-;$""ncmi;ca1i,^.cu priliri cc se pironesc asupri-ti lliri a-!i spune nlmlc, asrmr.n(.aunor stafii.

Picturl bizantinS. numai fiindci provenienla ei era din Risirit. in realitate,ea incetase de rnult s5. se improsphteze ini.car din moclelcle Bizantului, uncle strinta-artittilor nu era de dispre{uit. ltaiia isi piertiusc contacrul dirr.ci cu i-piij'lo J"la Rirslrit. Dirr secolul ai VIII-Ica chlar, luptt.le iconoclaste in.lcpiita.,-,li;;totul.Rlslritul de Apus. $i dac.l in jurul Romei, la Grotta Ferrata,'ori in inima-cetetii chiar, Ia Sarrta \laria irr Cosmcdin, cilugiri greci gonigi o" pr;go"""t" a"ia Fizan! se asezaseri cie mult irrtemeind acl&ira1e vcTrc orienfut"" in inimaItaliei, ei, iti p_rerduseri cotttactul viu cu centrele artistice ale Orientului deatunci. l{odelele odini.oari importate prin Ravenna si treptat ciegeneirl* i.-1. G."g-.t"*: ,,Gtsclticltte der Stadl llot;t, iru, l['ittelaltey. uonr 1: b.is ztlrn Xl,t .l ahrhttnd,ert,,,Stuttgart, 189C, vo1. III, p. 1't2 * 1-1.1. 'l'ot in Ciregoror.ius ;i alte docuncnte relative la

obscurantismul clorului iterlian irr accastii epoci.

366

rep(,tittl rlc 1a un loc la altul, sc reprocluct'au airlona, t:'.r singltrcle I'ariante pe

cai-c lc mai puteau c1a neindeminar-Ca sau gralra fieciLluia':ji totu;i, ici;i colo prindc.a siL se ivcersci citr- ulL int'cp.ut. c1e cxprcsic care

rupta rig-iclitatea liriiilor, sirecurind uncori si intclcsuri mai vii in formcle-copilir-i"i, , ; *?1.f

"iut". Etul"..p"i"f """i

girrd iirciL incon;ticnt, clar pe care ai fi putut,sir-I sinti cum se pregirtca ie ias:. 1a hiniinl. L'nde intii, e grl-'u de spus' Ilcstul de

tinpuriir i'siL, ;i itr.f ait-r ''renca

crlei mai i'tuncc.tc ignoranlc.

S{inrui ( icrnclt dil Rona 3a. Bazilicii azi sr-rbpiLnitrteani cste clirditir ciin seco-

Iul al I\:-lca, poate chiar pe locul cersei accstui s{int' I)casupra ci, la inccputul'r-czrc,.rlui ai XIi-tea, papa I'-ascal ai Il-lca riclicasc :rltaml nou p(:r cal'e Senero zrtateacarclinalilor;i a p.pitor de mai tirziu a"r'c'a siL-l_impodobea.sci cu atitea trogllii'ibia tirriu, ir. r.intnt trecut, cazrnalele cilugirrilor-irianclc'z.i avcall sir-i dcscope-re

iar r16rra. izi, Ia lumina slabi| a lirrnpilor cllt:ctricre, pc ziclurilc "tt1_"i19;i,g"oaJe,

poti .iri aproapc iirtreaga istorit-. ll picturii roman,.-- diu vrcrnca a(reea. ]liini diferitel.r'4sri.jit cain din seiolul al lX-iea scenelc naive, alczate apro:tpc ia intimplare,untlt: ;i cit le-a permis locul'

Una dintrc'c1e meritir mai alcs siL fic plivitir mai c1e aproape . Screna InI11i-rii 1rornnrilui, care ilcheic o serie mai hingir clc tatrlouii evangirclice.. \Irernea

-adistrr.rs-g in mare partc, tlansformincl-o irttr-uu mizcr rcst arlieologic._ Destulc

an,ilitr-rtc, insir,;i.lir.tt" celc rnai caractcristicc, siut incir in stllrc siL clczvirluie

ului r,cjri atcnt ceea ce iriccpca sii {ie uneoi'i trt.rsteptat iu _r-iziunca acestcir pictori.rot,i.ri. Iconografic ,."r." ri,,. ,sc t,lco::cbc;tc pr-in iririri,- dt ol,i^yruitr-il tipic bizarltin.iiitt, Si,,trficatln curcubeul simbolic, csic iirirllat 11 cr,r.tLc ingtrii. care zboarir- initt."pi,t;i i1 stinga lui. Declcsui;i, liercioar:l pc o iniiliimt'ili intindc brafclc.irl..rrrtl ,t,, 'rugirciune rrare spre llintuitor; jos, grupurile apostoliLor-ingriLrnir,dili

.lc c, par:te fi de alta inclieic simctric scena, ir-rtocn-Lai ca in iloanelc bizantinc.t-c lucru r.xtraorclinar s-a intimpiat insii? Ct-'r'irrt neoi,,i;t-ruit a trecr-lt printrc

af'-i.Lriii ce sc iniiruiau alteoii ncmi-rocali,si r,LserniuriLtori uriLl cu lrLtril, ial acum

si''i agitati ca cle o furtulir? lrupririlc 1ol sc lring cil liolcnfii ^;i

sc rirs'.icesc

iiiil,:,iini"i.te, brate se riclicir insprc.c-er insolincl palci strigirtc, fr:!e sc ascrincl

i' p,,trrr,-, clc teama c1c a nu r-cc1ea ochi inflicosuti -se itrtorc cittitinci un.Lcr':r sciLpa-

,.;J. i-; picioarelc :'i"i,i, rii"lt r"tto;i t'ar''ci, incovoiali, nimicili '.ie teauir, se

i.'r,.,.., prir.i gata c1e a fi striviii dc cer-ul.cc stiL siL cadiL asupra-lor.jtilunatir r.,ailitztc a cine ;tie cirrui zugrav arittninr, car',: irri:t'ica rlcinclemina-

ticr sir spi-rp.i pcutru plima oariL icr.-:r! I-iniiic lui irrgrolatc {irrii rii.irr'rcic se mlii:cliau

,.r^i rn,-rlt clecit treb uia. Ginclul tin-rici, ttcpri(rrplIt :i-:i Lortt it:t.-L tilcr-ri, sc f olosca dtl

'io1.;:r'oii, tlil teama clc a nu spune prJ" p,iti,,. -Liil1'arta l)onrntLlui, pr: care^cl

iiirli,iiril"ria poatc in sinc altf;l, iu; sub pcneiul.siu infililarca urtci catasirofe,

in iafa,:,-,rcia^apostolii st-- ag-itau in:lpi.Lirliriiaii;i nttp.rtincio;i. -tlra bartrar,.clar

..,,.a iri .iir:rsit o c-xprcsie, si inti-c ce'lc ilintii, iriiutrt lriilc'.fi' cllilluri mr:ir-rti:;i cle

sccit() ia'u-:i. noinri iarc ilcopcrcail bisnrii:iic clitr :rr:ca vrci}lc.lrii inscnri-riLm deci, fiinilcS" rcprezinti c ciatir. ciriplrlllailci zitgrirr it i,n tnalgi-.

'ea ar-..lci sccne, I-con aL I\/-lca, pr) caie nimlrul pitrlt si lrlhllstrli clin junrl capuiui

ii i,r..ti a {i fost ilciL i1 r'ia!;i iii timp'.ii z,-rgrii-ini ficsct:i iLiiniLtttca veac:ul'-ri

al lX-leit.

Ascrrc:1clr hcir-iri iitsii, repcrlt::.tii-i,cc, qti 1tc car:r: ti-c'b'.lit siL ic putlcrn rirai mult pe

r;.;; iltigiplirrii, "i'"r-rtr"t" de tot. Cctcctr'L'.oiii at':nfi iti<rcp sX ic .cic-scoperci;i" ;i .of,,, tit:, legirturiL intrc eic, firrrL urtrta ', r'e '-urei ccnstiintc artisticc mai

?-,/.:'

l5murite, fiind mai rnult plrerea unui gincl ciruia adesea nici nu stii rlacd. i secuvine vreo insemnitate. Iar cind se ivlsc, destur ae timiae,'i;Gi;1;;..;;aI vreunui personaj- i1 9t-ripu,t mai aproape de omener.-uirrr.rrrrui sfint, ori inYrco sceni inspirafi ;i dir alte izvoire d.ecit din iipl*r1" obisnuite, u"J"raformelor este incl atit,de mare, incit expresia ..tirtii;;;;ie *ui "l;tt il t;;hj;;l:rea noastr5., decit in.umila n.'priceperc.a miinilor." t"-rogr;lreau. va trebui sb.a;tept[m mai bine de un se:bt, pirl in preajma u""r"i-jboo, si -",a tr"rr"i iapirS.sim uneori Roma pentrrr bisericile mici'de 1'"rJai" ffi."i,rrir11i, ca sL intilnim

LtA"-*?l evidente ;i mai numeroase aie unei ;;;;i;r#ri pini. ";";;;i;rnlrezarrta.

. ^ ciJI" sfir;itul secolului aI Xrea, si in secolur urmltor mai ares, urmere aces-Lea se rac .ln ce in ce mar dese, mai pulin intimplltoare, rimurind o anumeinclinare I sustului popular neintilnitii i";t i, ;;;-r'il";;;.rhi. Bisericle dinintreaga ltalie, indeosebi ce.lq d!n regiunca Rom.ii, ,"

".op"ri .., tu.,gi .i.irri a"picturi. reprczentind povestiri din Ei'anghetie sau'Ji";i"i;i" martirilor. ln seriinesfir;ite, ele se desfiioar6 fie de-a h+g."i ""r"ili,-ii"'irr^ipulioasele porticuriromanice, inlocuind galeriile de sfinti ri[izi ;i i^r"ii ."r"^ o-pi""o pi"'i oil;;ibisericj-1e., un gust-de povestire, ;i.'d.e lovestire pL ra"r"."f t"t"rii p" ."r*zadarnic I-am ci"uta jnl-echile trl+itii,'re i,r"a-"f;.r"a-;;

"r ;i o -""i"rit"i"noui, u;or de citit din toate manifeitlrile "i. Un-reJ..,'?o, ;";*i-;t"a"-i;cruzime, o c5-utare de a exprima mai ares ceea ;" ;;l;;enesc in por.,estirea-

:l:rsl"]l* jlil l-d"u-nteiare o apropie_d" i'i"f" pi"i""a'a" fiecare'ri, ii ;;;if.: ?.,::rl:lll"-d". a zugrdvi tot ce e suferintl omcneasii" in povestirea er anghetici,clau un caracter cu totul nou artei din vremea aceasta.

Patimile Domnului, cu atita grijd. ocolite altldati, reprczentate mai mult inaluzii sau in scene caresi-,nu pouti;iirbi.u "l-i. ai" h"d"itut." Mintuitorului,erau acum cu ardoare cdutate ;i dcscrise in toate a-en""t"I", in locurile .et" -"ivizibile ale bisericilor. N-a rdmas bisericufx. .tt-A;;;i;:;innata care si" nu_sialle,,Evqnghelia", sau m:.car,,patimite,; "i iryi;"il-il'il;1";rp"fi#;61

aliturate, intocmai cuy lS.cirrtile.ce.se scriau p" pil-I" d; ;il"i, ." iry#;;i;i;d:rile' Iar fiindc;" Evangheliile ciiite clin altar ",i ot'"t""o a"J"i" motive cle inspira-

!ie, nu dicleau tocmal ce era mai omenes. i" "i"iu.-rti"l"iilt"r"i, se cercetau cu

*;l*l^l*::l:i,""1"gheiiite.apocrife, cir.fire "*;;l;';eimaginalia aprinsb" a::l:::.i1::j]f niilnete veacuricrestine, cici-in cle pictorul putea [ari.u aminuntcuneorr drastlce intrcaga

9lt.t,t:r". a na;tc.rii Domnurui, ;i minuiratere intimplerii]l-*gt:-l:,.f*lryr:i faptele Itarici, .u ii "tit"u J..tiir"iri noi despre patimilej\tlnturtorulur. Uncori, in alte apoc.rife, el putea gisi chiar fapte tlin'tre icle mai-extraordinarc, care iipseau cu totul. tlin ciitilc oiT.i"f",.u- Ja cildtoria lui lsusla iad si mintuirea simbolicl a lui Adam 1.

Toate aceste scene care cororau inchipuirea popular.l, dincl uneori o noti.romanticS' povestirii evanghelice, se irnpeiecheau d, "".n1" scene ccnsacrate.oficiaI, imprumutau elemcitele 1or iconografice, dar ie -oJili.u" destul de cles,irrventinci o seamir c1e amS.nunte reaiistepline a" "i"".iLi;, ;" sporeau interesulintregii p_ovestiri. Scena Bunj.vestirii, d'e piida, "" ," -.i iriir"."u numai intreinger ;i Mar.ia, ca in vechile.reprezent5-ri; p';i.t"i"i-J"'r.1".-"ir"tul veacului al XI_1""1;::"::l.ll:i-T-f".sonaj, scrvitour"o riu.i*i;E p" l"-Ii"te ascunsi crupi operclca, se r'ea in pra3ul casei iscodi'd convor.birea Fec.ioarei. Attcori, i,-, ;;I,;;;":-l

T".t"i" ".p."tti"

au fost_ publicate Fi ccnentate de Tischeldo fi: De euangelior1m apocr3rphorwrn.origiue et usu, H4g4g 185 1, gi Euattgelia a.po*ypha, Lipsiae, ig7d.

368

tarea patimilor l)cmlrrilui crau inirtrlrr-i'inialc rriijlolce qi rnlLi ilrn.':ticc, pcr-,tru a{acc sirni:le e:plcsivc. in episrocir-ii plintlcriilui I:;tis, I)i'tlu. sc rntiltrin.rt,rr,-.ilinioari,pcntnl n 11-t1-.cctir cu.r'intcLc E..-aiighc'lici. sir r:iciicc cloai sal,ia aslrpua i'iri )Iaichus,sclr-itoi'ril lui Pilut; acunr c:.te irifitls:rt cirjrr in ciip: cinrl ii taic itlt'chcl, si nricri sita.Ja, ci c:u utt cutit, iar. sir';1tcl,: curgi-'siroait. liigura Lui Isir,t irisusi lu csrliititi ,-'le c l'rizitrica arccstui rcal.i,.,tn, crici lri r.stL) r:).r, tiL.: pilci.i"L, :.ii irtiltrc:1'ri iirsr:cna,.ir-uI:r-r1ui ile (ioi3_'ota uil [r'j,',tc's 1r11 l]r',iiiili llr.,lrorit rlc grt:rit;itt'li clricii diit-.srprc o rulilil.rtiL ;i:rtai rllaL-o, ti-es cn bntralita1r, clc ui; iitrcalrg', carc c pctrcrr:',ii illjurui git:iitii.

I)iii act'la;i gitst tlc'a poi-i'sti in:ruiir.rru:-r1c s'.ricri;t1cle ccle mai crucitr aic:crefliir.isrnuluj. erau rcin.,'iate cu sir'guii-itii touic istoiijl.: lnhr-tit'ijc,r, cliirrlu-li-sc:prctutinderti locttrilc cclL- inai clc c,ncr.:,: in Li.*erii'i. Asa cunr nLi sc uai:iflaitisericuir"L caro sir rLu-si aibii,,cr-atighclirr" ci, r:u sc nlii aiia nici ulia cirre sI nu-9i:ribii istoria nartirilor ei. \u riumai a ct:io;. nrlri: sfintul $tcfan, -sfintul l-auren{itr,-.fintui Sc'bastiarr nu nlai izl.rutea',r sii-i multr-r.rneasci"r pe crcqtinii carc [il-JL.au Lk'irrchipuirca altor- suferinte ;i nrai cxtraorrjinare. Sc c:ercctau faptelc celor rn:riobscuri nrartiri, adeseori i'iitrci suficicntir cloar o vag:l legenrlI, pentru a dc.scricapoi cu anrirnunte carc zbirleau pilrul, tot ct- pitimisr:rii pentru creciitrli. :"jfintipr.1jili <le r-ii, sfiir{i jr,LpLriii, sfinti fierfiin r-rco cirldarc. 1narc, sfi;iafi cir: cr"rnp;i oripurtindu-;i singuri pe pahne cxl.ul r-ctr-zat, sc i..'cau acum la {ie-carr: pu.s, iriciuinciirnaginafia, urmirrind gindririlc credincio;ilor ca o cb:resie insiirger:ath. Iur curnobsesiiie singeroasc sint dublate intotrleatina de nost::.lgii duioasc ;i idilice, rru eradeloc rar ca intre scencle sittge roa-se sir intilncpti ;i cine stie cc imaginc cimpcrieasci.ori farniliarii, stingaci zugriLliti", insir piinl dc ,lirism ;i de n:riviL poezie ?.p1'o:rpccopiiiroasiL. Sentirnentul profan isi ficca" astfel loc ori cle citc ori putea, irtliorainchipuirca cu irnagili noi ce se iiLsau iircet, incet descoperite ;.i clilct--a ar-ta incirrimilir a acestor mestcr-i pe alte drumuri ciec?t cclc ale tipicurilor tcologice dcoclinioarir.

O itt;irarc a lnolttinettelor p.lsiratc din acea.stiL \-t'e11tc n-ar {i poatcr prcaIr:ng[ claci ca n-ar face c'iccit sir" repcte in altc r.ar-iante r:aracl-ere cc :]e pot giLsi infieca-re dintrc elc. J-a San Ilastianello pe i'aLatin, in mijlocui ltomei (Ircsccle de 1a.

sfir;itu1 sccolulni al ,\-lea, azi tiispir,l.rte, sint cunoscute insii din copiilc r-echip[strate itrtr-un codicc la \'a.ticaii) ; la. San tirirano a1].a Caffarella, in rnarginc.aItomei, sau si tnai dcpartc, la Sant'.{iigclcr in liorrnis 3s, aceleasi cicluri caractcris-tice acoperiL pcrclii, por-estinil cu .,'iriiciunc patirnilc IJomnuiui sau istorii amiir-,un-lite de martiri. Ne vorn, opri la unul::irrgnr dintrc. cie, cel n-iai intir-rs;i totoclatir gicel mai c:rracteristic, {iindci| r'om gi1"si i;r ci r-i-.atc c.icnentclc aces'tci artc inci.rudirnentarc, in carc ginciul poputrar isi ciuta c.\,presia.

Sarrt'Ur'uario a1la Cafia"relia ji r:.,te o 1;i:;crit:tili-i piirirsiti, 1a calc nici Becickc-rui, llici cicert;i'ii:lc r.,\marr ilti pi'ca;tii.r s:"1 tc !ndrt--pie, iie;i iriciricri in Car-'ipaniaroman:l ]1it s-ii 1"ri1"sira.t rnai r'.ic si nc:rtinsir- prir.'eliqtea de:rcnm aproiipe doul:. miitle aui. Se alli diticolo de -i:'oarta :.Iiiii.rillii S::i-rasiiiin, intre \ria '\ppi:l antir:a si \riul-ati-rrir: lit._ lcnrltl'.'L rr,istitr, ','eclii rli'i t-irnpnl Anioniniior, dttsprilizindu-;i siiuetaini:r.'loriatii iii;r rnirttr-inciiiiii .i.c piopi ::i s;rlciini cc ailurnlrresc 1i-psirnrrl unci rnicicolitie. itr :,t:ci,lrii n1 Il-i...::l t,r,-:iri,i,:lr',,.ai,.ri cr-;i doili'niul unci vllc a lui Ileroriian,\tticLil, iofi:itLil .ru(rspi::i tic iri'grLt, i)rcccptuml r'iii'lliior in'rpirr;lti liarc Aur-eliu rsil-ucitis Ici'tts, iar-iir 143 coiir:i.ii ili. ii,rura. I)rr1.r:i iuoartca tragiclL a soliei sa-lc, AriniaRt'gillu, Ii, i',,,,1.r;' itt'i'it,.r.-' lLr'r'ri t{'ti)i)i.i tti.locltrii.,,'i Iarnill;rr','..\rr;rilr ltegilla t'rar-eprezeliilltii iri martirur:t, ilserilcllcif irirei nirnfc, urinirtil pc zcita ei patro anii, Ccres.Apoi, tradi;iiic cre;tinc a..r leqat firc:i;ui ric arnirrtrrca .;fintului Urban, martirul care

?tr"{;

si-ar fi giisit ercolo rcfugiul in 'u'remea pcrscculiilor din timpul lui \IaIc Aureliu.i;i"tl;;;.".uit" a du"s apoi ;i 1a trdnsformarea templuliri de mult pirrisit, inbiseric.l inchinatir sfintului Urban."'----

Urma acestei consacrS.ri se mai pirstreazir inci in mica criptl a bisericii. In{un6u1 ulci ocnile intunecate, Ia lumina slabii a luminlrii care Ie_va da pentru o..ii'e . i"ti, ," pot dcslu;i chipurilc primilor sfin[i venerafi in noul.lIca; cre;tinesc'tt.i"""

Ei tii".iti.", cu ochi lipsili d'e privire hoibindu-se neputincio;iin intuneric,i"'s"il"ti ce nu pot vorbi dc^;i se silesc din risputer-i sir 1e

f,acir in-telese,.ili apar

al"'"i-U"tile mari, tivite gros, asemenea unor ciudate inchipuiri primitive, pe

."i" "" mai ;tii claciL pietatea ori superstilia le-a a;ezat .in acea ascunzitoare:

lUo"iu iu piuncul in ^bra!e, intre sf intul Ion si sfintul Urban. Aminunte icono-

gr;]i;rj ,iiiirti." p"^;;;i;:;m Judiat in alth parte ;i .nu. e locul sl Ie rep-roduc

ii.it, I:r-,rr".. "pb.u acestei umile;i subterane dcvofiuni.ce venea siL inllture

i"-i"o"i"f" sculpiuri pS.gine de altlciatl: sfir;itul secolului al X-lea ,si totodati:;;;" cc este;i maii.6dtri. d.e rcmarcat - sfir;itul.artei insegi, care, indelung

sccituiti de prescrip!ii 1i canoanc, se intorcea, cind;tiinfa accstora, era pierduti,io i"J;-""te'tot atit'de primitir-c ;i de barbare, ca ;i intreaga epoci ce ie dideanastcre.'-*'-- gi1ir'" ani mai tirziu ins[, tot Ia Caffarella, aceea;i umill ignoran!5" !5"rii-,-,""r.e J1""si indrirzneall poate prin inocenll, in orice caz.eliberatl cu totul de

stiinta bidiraniL a zugravilor de meserie, avea si incerce ;i limbajul nou pc care ili;1;tt1- ici;i colo"din ce in ce rnai dezlegat. De rindul ac.esta,mina hotirit[ a

mesterului cu,tLza sir zugrirveascir la luminl: intregul interior al tempiului, gutr

il;{rl" p.-;"re a mai rlmis incir urma strucurilor antice, este incins de doul ori cu

frii"f .'ofotot al frescelor ce se desf.lgoarii in compartimente egale, supra.Pu:9'"i'ui"l." frircricuti a sfintului Urban,'cercetatl- d-9ii {e plugarii ;i.plstorii din-u*pu"i", i;i ar,ra acum si ca nu numa! ,,9_v-anghelia" ̂ ei,

dar ;i istoriile ceior mai

unoulari dintrc martirii itomci, sfintul L-rban ;i sfinta Cecilia, lingi carc-.era

;#1'u1.; io. ii p"t tto sfintui Laurenliu, cel prijit pe grltar, ;i pentru alli sfin!imai mici, clrora ia15,i neinduriLtori le reteazv.t bralele ;i capetele.-'^*-

,-,f.iotii1e" sint ;i azi tot atit de vii ca ;i odinioarl, -de;i mult rnai tirziu,in secoiul al XVII-lea, o minl pulin priceputi a incercat sir le refacl. Jom glsi inele toatl verva nirscocitoare a aceluigusf d" a povesti despre care aminteam mai;;; ;o; regisi toatir cruzimea singeroasi cetulbura imaginafia. ;i pietatea

popuiarl; iar"intr-o sceni. satr douir, in imagini simple;i rustice, ;i accl f5a-Se.d

i"tititt*"i al vielii, pc care por-estirea incf,rcafi de alaiul evanghelic nu-I ingS"duia

intotdeauna. Dar rrom gesi gi ceva mai mult: o expresie stilisticir nu-mai pufin;;;p;;;;tl;ur" pti,. spoitancitatea cu.care.izbute;te sl dea .r'ia!i scenelor naive;ia;;;";1" fi,rl p?icepere. Vivacitatea ;i varietatea compoziJiilor impresioneaz[ .deh;;t..

-pii, ir". b'igurilc .int disiribuitc jibcr, intr-o abundcnll dc. atitu'-lini

;;;";ia;.i111 ,1. indrir,re!c, pe caLe za,larnic ai incerca sl Ie cauf i in picturile dc

^tti.l"ti. Corpurile lungitc, infiti;atc in milcriri-expresive, ;i-au pierdu.t pini..stllrio"rntiu tratliEionalif,izanrir,,,, amintintl m-ri degiabi chipurile din miniaturileto,,'larcle sau dc dincoio cle A1pi. Gustul impodobirii excesive a-ve.;mintelor ;ii;";";ibt a clispirut ;i cl. Cosiumele siinpli{icate tind cltre acelagi rcalism pe

care il v[de;te intreaga coilceplte a povestlrll'Cit[ iddri,zneall" era insi'in idcercarea aceasta lirrlneascf, de a inchipui

istoria ci";tiui nu r-om putea inlelege bine decit cercetind cu de-amlnuntul

1 A1. 13usuiocea.nu, [,itr' ciclomeris Dacoromana" Ilotna,

tti affreschi clcl sccolo X1: S. Urbatto alla Caffarella, in ,,Tiphe-vol. lI, 192{, p' 1-65.'

370

scencle cu totuL ineclite alc istor-iei 1]iariilil()i ric la Caifaleila. \-iaJa. siiutci Llccilir;i a slintuhii UrLait uu iuscscrai itrt:ir niciorlath. zLl,gliititc in i'rt-:o Li,.;cric:i. lIi:r;tcrLrlr.lc la Ca{farcila le inr-cnta cl itisri..,i. ,,Actcic" r'cloi clci:rrirrtiri ir sta',i irin,,-i,t,:it::" iliriur-i;i; car trcl.ruic'sii ur;riiLrtsti t1t'lir o it'otiiiii lr. lilia tu;liir. isiorilr lri,.,iLr.il ,,.,,.11ic1-cSltilt(', ca :,iL-ii cltti sclti-,ia t-,' f.:lr,i 1rl,:iC iltsull-itta, itr \-t'l.i1l(:,iL itc{rr:i::lli rli-.:,ttiitrtilllc;tiiirti, c il--{tlti(r1tca irti:crctui: i;..: :i irrralliiuL Jiir"i ltir;dt,ie o isi.r,ri,..r:r:riiLrlilaiii,cltrc trr,'1,,rtia sIi lic ititt'ir-'a-.iL;i ciL: cci riirii l:,irrl-rli cr,.rililcii,si. tr,ir:trrriir,,rc ili i,eiia-iclla sirlt diii lictsi. lti.nci tic r-etlcri.: 1i:.iu;uL irir:ii'in ilrjn<ioicinjrr lil clri,l;ri:riJ,.r,r'rrci irtrt':titil;t;'aaltaitliliiLnii.iiir;tr.lnrl 1i;;1,,,i'-rallir:iJonizzii'',cll;'clcsr:m,l:r-inu'rLrl lL) f i,cstc <ii':,i3ul'i;re a r'lntil t'a sii 1ro:lti fi tlccr,'r pliriilr: iturtrc,lc ilc .,cli:i:i ;, i,.. ;,r ,,, i,.i ar-1 t,,tiar itrsf ii':l'.ie iui rustici. si inCrizrit:rjrr rraili tii,r.r.potri'.'i istor-iii,: ,,lirrt,-'iirilriii-iata populitLit a scurcnil*,r lti' r-t-?.ri ilcL'i,-'lli lirttrii tii.,i r"ar-c iri,:i1 !ti i:lsii, rr. triitr:nai tirziu, iunoirca intrc6lii picturi itai;,rltr'.

C.itrc sfir;iir-rl.sc.coiirl',ri al l\I-lta lii.'cr'ratra acr-:,i.or ni,.,stcri pc,,i>uiaii farl-r clr:tipicurile.::c\-gr9 gi .irl!c-prnite ale urtci cr{icialc inccpc sir fic'atri ,i,-';',J.,',t.ri.,,t,i,ilcjt inspir:i';ia lor izbutr:;tc uncori si icaliztrzr: ciriai' opcrc dc c r-riloiri" ,.,-,,,,r."-lliliL. Nu r''oin ciinta, filc;t.', a icllicllil rralizirri r;ocrnai'in locriiile c('1g srrri ifti-cti-c-alc crrltnlui oficial. clici pictura ,,ittztrntjnizaltir" sau <lc-a clrcp.tul grcccasr-:il craitlcrL irt {lt:ar'' ilt t,'lr'mrirtrt:ltt'tlintlt'rrxrril,'l,,rzilici srrrr irr rrr;rrirrstilrl. ,liri ti.,,,,".ichiar clin rcstul Italici. Cuiburi d,,. iraciiatie greccasc:i sc glseau rt,"i prctr,,ri,riicriiitr penil.isul'L,.prin ciilugiri ori me;tcri n,*,.i. atiusi clin j"t.i" Lor or-ic1talii; ca sirtru rnai vorbim de Italia dc -sud, populati'L pinir'tirziti clc cirlugiLr:i ',ri r,n^t,oi.tir-asilieni, sau de Venc{ia uncle atr-inCi se iiriiltir si avca siL fie consacratr-i toatirsplendoarca bizantinl a llaziiicii San Jlarco. f)ar'la Roma cliiar, si in inulte cii;rninistirile risipitc prin Italia, ye,sfefi ;i cihrg:Lrii grcci crau o_.oi,-, 1"

"i. S;,,;i;gelc-" avca ;i. lln centru de netirgllduitii.r-:iioaic lir- llontccassilo, u"A. 1j,ot.i"Desiderius, ajuns inai tirziu papil, co,ncentrasc mcstt:ri mozaicari ;i pi.i".i iii,it..cci niai cie seamir, aciu;i de-a dreptul cle 1a l.,,izant. \'iata popularli i;l .:r"t. i".i,elprcsii troi, in afara sugestiilor acestui riguros tractifionalis,n c.t"ri""ii,:,-iii{ytca uncori sl"-;i exprime gindurilc in formc care 'sur-pri"d

ti ;;ir;i'pri;,r'ioiciune ;i elocvenli.

Ercmplarcle ccle mai vii ;i rnai ilustlative pel.rtru aceastl- artli c1e eseritiiaproape profundi le I'oil gl.-si tot in subtcranelc cic la San Cllcmente irr

"rf ,.1iiude picturi ulterior celui. descris mai sus, zugrirr.incl in patrti mari panolri .;;;;lggate de sfinlii 9Si .Tq r-encrati in strir-cchea baziiicii: sfintul Cl"mct{ .tintJ'\lcxis ;i slintul Ciril. Poporeni umili din jurul rninistirii, un ljcno ,li 'R;pi;;;locuitor al cartierului.pr-in.anul 1050, yi o-rniLceliircasi, ]iaria (n.rmcie l";';t"iinsemnate in latiniL pc inscrip!iilt' votivc), cleciicau aceste picturi .ii"lif"i p"i"""iil,din dragosrc I)entru ci, ,,dirr Irici dc Durrirrt'zcu", sair dirr grija ,,pcritru timi.lrriicasufletului". -ttrau tot atitca ginduri personale c"rc, .iiclea.r'ou.".url acestorpicturi rul.. sens zrctual si o valoarc realistiL, neobisnuitc in ilustratiu t 'gf"golJ;iabstract simbolici a artei oficiale.

.Gustul pictorului ca .gi aI donatonrlui pios se indrcpta astfel tot ci"tr-enarafiunc, cirtrc ce putea fi mai viu si rlai. direct in repre)entarea religioas1.Scencle erau ales-e pentn' a {i cit rnai iinpresionante pri" p"l"ti., pril r.iolentisau prin extraordinarul intirnpiiLrilor- I'ictorul ie aciiruga imaginalia'iu

""li::,-Jiiindriznealir si cruditatea unui realism pc ciirc siniritatci il'fircea A"o."1,iide elocvent.LIna din sccne infirtisa, de.pildi, t:el rirai ciudat rniracc,l lcgat cle r-ia{a sfiltu-

lui Clcnrent: sah'area unui t,rpil rinras r.iu in Iurrt.lrrl irririi, in-ioeul ";;; l;r;;"

a3/ I

aruncat sfintul. ingerii ridicaseri din adincul apei templul in care mama aveas5"-;i regiseascS" copilul inghi{it de ape. Coloane subliri, ca intr-o picturS.pompeianl, il suslin ;i draperii u;oare atirnl de sub arcurile frumos rotunjite.imprejur e apa. Dar pictorul nu ;tie s5. o redea. EI o reprezintl trirgind tiniidrepte si paralele, indS"rltul cirora se \'5d pe;ti inotind. Intreaga arhitecturiLeste o juclrie fragiliL ;i fXr[ sens, sau un acvariu ciudat, cu stilpi, cu draperii ;i,geamuri. Dar inS.untrul lui, scena se petrece emolionant5" ;i cu o justef e psihologicS.inci neintiinitS" in vreo picturl mai rreche. llama este inflfi;atl de douir ori inprezen\a clericilor uimili ;i solemni: o dat5 ridicind copilul, cu gestul precipitat pecare numai realitatea il putea infiliga atit de viu, altl datl in picioare, allturi declerici, tinind in brale copilul pe care mina ;i privirea ii dezmiardl cu duio;ie.In aceasti a doua reprezentare mai ales se poate vedea cit de aproape era acumpictura de adeviratul inle1es al artei. Cici nu numai gestul ;i linuta sint des[vir;itexpresive, dar liniile gralioase ale trupului subliratic ;i u;or ondulat de povaracopilului, elocvenla gestului matern ;i armonia justi a liniilor ce incheie intreagafiguri amintesc sentimentul suav ;i puritatea de stil pe care, doui secole maitirziu,le vom intilni in tandrele Nladone de lemn sieneze sau pisane, concepute ingustui. delicat ai goticului primitiv.

ln panourile urmltoare scenele se desf[;oar5" uneori fastuoase, dar cu aceea;ipreocupare de a reproduce viu realitatea, cum este scena transportirii rimirgifelorsfintului Ciril la Roma, in care costumele ;i ceremonialul ecleziastic al bisericiiromane de la sfir;itul secolului aI XI-Iea sint redate cu vivacitatea ;i fidelitateaunui document istoric. Alteori imaginalia artistului alege scene expresive prindinamism si cruzime, iar verva lui aprigi gtie sl Ie zugriveasci cu amlnuntedrastice care lin sir impresioneze. II vedem astfel pe Sisin, tribunul necredincios,pedepsit de sfintul Clement cu orbirea, pentru c5,-gi impiedica nevasta sl meargi laintrunirile cre;tinilor. Scena il reprezinti pe sfint oficiind Ia altar in mijlocuiclericilor, in clipa cind plginul iese orb, sprijinit de bra! de un servitor. Sisinavea si fie mai tirziu vindecat tot de sfintul Clement, ;i avea s5" inalle pentruispl;irea necredinfei lui o biserici. Pictorul il zugrlvegte in mijlocul sclavilor siri,conducind cu gestul ;i cu vorba lucrS"rile clldirii. Tabloul e viu gi cu raivl atenlieinspirat dupi realitate. Sclavii tilisc coloane sau htcreazl, la zidirea bisericii.Iar pentru ;i mai mult adevir si vivacitate, pictorul noteaz/a in inscripfii scurteintervenliile energice ale lui Sisin, care distribuie porunci si apostrofe intr-unvocabular fir5" multe ocoliguri. ,,Fili dele pute", se adreseaz[ el sclavilor, iaraceastl aprigi injuriturE" se intimpll s5. fie ;i una dintre cele dintii mlrturiimedievale de limbi itaiianl. Sensul popular gi reaiist al artei atita vreme con-strinsi in formule moarte ;i abstracte, ajungea astfel pini la expresiile cele maiindrlznele ;i mai libere ce vesteau cu energie drumurile noi pe care pornea artaitaliani.

Ar fi de prisos s5. urmirim pinl in aminunte toatl transformarea lenti aacestei arte pin5. 1a sfir;itul secolului al XIII-lea, cind pictura italianS. i;i gS"sqtein sfir;it me;terii geniali prin care spiritul cel nou avea se triumfe definitiv.Arta tradifionalisti. ;i formalistl a cdlugirilor greci va mai rezista citv,a ti*p ;iva da chiar opere remarcabile in mozaicuri veneliene sau siciliene. Dar Ia Roma,forla ei se va stinge treptat, va degenera tn c1$ee din ce ln ce mai mizere, pe carenici prestigiul artistic ;1 nici gustul timpului nu le vor mai putea apira multivreme. Gustul popular, realist ;i inclinat mai mult cltre inlelesul omenesc al repre-zentlrilor religioase, va pitrunde tot mai insistent in conceplia noilor megteri giva sfir;i prin a cistiga definitiv victoria. Nu va trece mult dealtfei pi eI ipi va face

372

aparitia chiar in loc'uriie altiidatiL consacr:Ltc lortnalis,nulrri olicial. J n prirna jrtnrir-tate a sccolului al XIII-le:r, tle pildi, meitcri zrnouimi {orrnati in accst spirit nouilcopcrcau cu intinsc cicluri cle picturi porticul atllllci con:jtruit a1 l3;iziiicii SalLorcnzo din ltcima 38. Erir acecaqi insistcntii de ir polesti lapicr r,xccplrionaie cLinistoria rnartirilor si de a irlprc,Jiona prin'r'crismirl ;i crori"r"u ,,"1rr.lr"ntlLrilor.Sfhlii l.auretrtiu ii ;t,-'fan Jint 1rrt,r,rrtati in toatc peripetiilc trnotronantc alc1-1e!i1 ;i martiriului liit'. I)ar ali'ituri clc accstc sccnc, care nu erau ncobisnuitc inliiseri,:ilr l'oinri1lc, rncstcrii dc la S. I-orenzo adiugau ;i povestiri incli incditc,carc) 1)tlnt.rt1 sLrb ochii crcdinciolilor ciriirr istc,rilL contt,ntporani, si intr-ocinccau inrcprczcntarea reli5;ioasi rnotir-c noi, inspiratc dr:-a dreptul rliri viata profanir:istoria pontificatului lui Onoriu, rnoartca irnpiLratului Hcnric: al lI ica, sau.inccrLttnarc.l lui Pierr-e c1e Llourten:rv ca impirrat aI C)rientului, petreclrtit it 1211r:hiat' itr bazilica Satr I.r,rcnzo. \'ii1a cavalcr-cascir- si rlzboiniiir a tinrpului, cnrlecorttri ;i costunte virzutc in rcalitatc si cu arninunk, ."r" azi intcrr:,scal:-r istoriatloctuncntalir, sc insiriL alirturi clc povesiirile pir-rasc, ca intr-o cronicii istoiiatiL carcntl a\rea decit ieglturi intimpliLtoare cu crcdinta. si cu faptclc bisericii.

_ I)ictate;r popularit, atit clc pasionilta'r dc povr:stirc ;i dc r:cracitatta irnaginilorsaic pr','fcratc, lLvca sir-si girscascir in curincl, tot prin a"cestc locuri din prcajmaI{onlci tficiaic, si riu mcstcr care, in aceea;i forrnlr rustici 9i pliniL cle niir-itatc,tlar- ,tri trn talcnt cxcept.ional, avLra sli rczumt' intrcgul spirit inoi'ator ai t:urentuluipe (art' il i-rrmiLrim: accl '1firgz.s/tr

()ottroltts 3e, carc in a cloua jumitatc iL se coluiuial liill-lca iscirica pioasclt: sccnc din via{a sfintuhri Benedict, in minirstiretr de laSttbiact, r. T)c: rinclul a(r'sta, st.poate sfune, un adevi"rrat precursor a1 iui Cliotto,plin tlt' ircela;i spirit inistic ;i nair'-realist, de,si intre el ;i flor-cntin s:r.u patriatosr-anri a- ace-stuia nlr estc nici o lcgirturiL. lgnoranfa inr-entir-ir ;i crcatoarc,1'rietrttllL. simrtlir dar pltruusa aciinc dt. scntimcntul vielii triumfau astfel inaccst ' pit:turi tirriLnc;ti, carc nu crau rnai rnult dccit obi5nuitclc ciclr.rri dc polcstir-icr,lavirla..c mcriitc s.-r instruiascl:r pe cei ignoranti.

in acccr4i lrcmc. iri bazilicilc. Itomr:i, alta oficjalir i;i girsea putcri noi inlnirt';tii lcrputa{i -- un C-in"Lal)ue sall un Cavaliini - care avea sir dea tradi}iilor cleoc1iuir..'iiriL o inflorirc nca;teptatl.. lrra ultima strirlucirc a acclei artc gloriioase ;iimbiLtrinitt', cirrcr sc infir;ura murincl in aurul;i azurul mozaicurilor.-I)ar pcsteunii rsi allii avca- si. treacir in curind predica siintului Francisc si viziunea inspiratir:r lui (]iotto, itrtunecindu-i deopotrivir., si dc.schizind artei italiene zarca nirul alurnii lor plini cle umanitalc ;i de adicri scrafice.

lrei sau patm s.c'colc dc umile inccputuri;i de dibuiri ne;tiutoare se strecoar:r.ast{t'l clin cc in ce mai apisat intre arta bizantin:i a evului mediu indepi,rtat ;iacest notl stil, care in pictura italianii cchivaleaziL cu ceea ce aduce nou l)ante, inacccali vreme, in pcezie. Lin stil nou ;i, cclati cu cl, o mentalitate nouiL qi o nouiLviziutte a lumii. Cun vom explica acc-astil lentiL transformarc car(' avea si rcdeaartei libcrtatea ;i puterea de inspiratie?

Iixplicatiilc nu. lipsesc, firc;te, c1c;i iir rigoarca lor ti:orcticiL ele sint adc-seoricotltradictoi:ii. O intreagi ;coalir clc istorici, atcnli mai ales la iconografie siprctuind irrtlcosci,i arla l,izantinrL (llillet, l)ichl , ISrelricr')a0, r cd,' dt.pildi rcinnoi-rca spiritului acestei artc prin crtlaorclinara influenliL a rniniatuiilor orientale-- sirienc', ca1-.adocieue, armcne sau cgiptene -" a cfu'or circuiatie intcnsiLscunnitrestc in tot er.ul mccliu si in ltalia si. in rcstril E.uropci. Ilealismril aprig ;i

r .i.r .iiri.c7 , '.';,i

Lo:rroius, .\1. Busu.ioceaLnt, I'itlro CaLallitti c /a. fithna ,ontdtra tltl Drrrtt.rro , Ortin,.[:phcrnr-'r!s D:rcorolnilna", Li], 1925, p. 400,si urm.

373

ipclilat citre cruzimr: al anahorcliior cliu f'etraida sau din pustiurilc Slirii-i a.r'fistat astfcL la ciriginea ar:clt-i ciudate pi efcriaf c a pictorilor rnec'licr':rli itaiir:rri 1-'i'n-

ti:u sccr-ielc clc rirLr:tirin;i. p,l..trrr ariirLnuut,.:le di'iLsticc a1c povestilii. Iror-r-',ttil-r'l

iirrrisi, i,rlocrrirt.l .lrni,,,1i.nriil lritr'.iric .i alrstt'lll ,l 'r,li:tio'rr,-t, s-:tr fi :rii''' rrl irr

,,.-.'1i..i r.rzitoi :;i pasionat Orient, ai cilri spirit giisca cirut-rrtui p. cil-re :lir stt':ri':tiirsi sii inriurcasc,J,,Ldinc il-Ltrcag.a E'.rlopli. Pictttra ttu ficr:a lrltccta clcc'it sir n{'1lr:'iI

i;.., 1imc1,, celorlalte :iLte ,- aie ariritc-ctur-ii iu p-r'inuL -r-lti'J - ciit-i:

'ri r:lc illri:'l''-',liitt-

'i...r i,-r aceeaii \-reinc forme ;i conclp'1ii critntiile, cr-sir-oulllaivcl'l)im lic, l'':liqiozi'-

tilti::r poprrlo'r',-. in gengral. i',rtl-e{inLrir-r'itt to:r.tii i',iiro',ra r1c crtl:rvrtglttltlft: 1-'o1.r-:stiri

.po.tif.' ,,.'olrgi'r..iii, epistolc sau Iapte^ rlc rnai-rili - l1i:rcute iil cca miii rtllr'rt:p-artc <Jirr inraeinai:ia riprir,sii a a<:elora;i {a"natici ciLlitgiili o.ricrrtrrii.' I--rpli1,nii" "..,^tia

insir, oricit tk; ac|:r;-tt-riiotli",-r. 1i. <lc intcniciatiL ar fl, nu

po.t"ioii.i3,:c lrtru totul proirlcrla- cornplerii a artei r-it:s1lre ('ar.-l e vor:l;a. {lici

itictrrr:i nri c:,te pumai ictlnografic, iar influenta oricntaiiL poatt: fi ulrn:-l.ritir nrai

inult iir ar,.ea:tl'r tlircc{ic. Cerfciirtori rnai pr-rtin convitrsi dc impoltan!a icctr,'q-ra-

li"i, ni"ut; mai clc.grabir la fonnelc ;i inruiiitile :trlistice, stlruie mai mult aslipra

iap,rr-t,rriicr clintrE arta italia.niL clin irccastit lreme si pictura ;i rniniatu:r:i!: ilrriliir.oto cc Alpi. S-a insistal- astfcl ;i -sc insistir clin ce in ce mai mult a,sripra ;c:1a-

tilior ctitit" ioaia cie picturl romani;i sud-rtalicir,-;i arta gcrrna-nir ciiu r-rr:tnca

iui Otto, reprc-zentatl prin miniatur-i seu prin frc-sccle faimoase cl.e la ltcichi,nliu.Unii au acimis inllucnla directit a $colii italicne asuirla celei germanc (Sprirrger,

iog., Kra.,s, tsertaux)al, flriL sir iipscascii insi,.;i apiLritorii teoriei opllse, ..lt]!il.or? "tt" romanl ;i suti-iiaiicir ;i-ar ilatora tran-sformare a dinpreajrna. anultli lt]00'

itrfluenlelor venite de clincolo c1e Alpi i. Re:riismul brutatr a1 pic.turii pe calcanlurmirrii-o, r,iolenia expresivir a mi;cirilo! ;i uLe9ri chiar iiniile acelor. iiguri,care nu mai sint concdpute clupir canclancle'tratliliol".1g, .r..rcflecta astfL:l mai

.legiabl clecit o influeirlir orientaii, una nordicii, infiltratir" pe acceagi calc a

mJnuscriselor cu 'riniaturi ;i

:r obiectelor de artir rninorii'- - Ai"b"le explicalii, opiindu-se insl mai mult la elemcntele concrete ale

acestci arte, nu limuresc c6eu ." este csen{ial in mani{estarea ei;i creator pt:ntrui*i"".q" dezvoltare ulterioarl - acea raclicali transformare c1e spirit si acea

piirr"'r8si" cu totul noui, care d.intr-o qi:L in general rr.g.rae ;i {ormali flcea'o

"iprJri" atit cle vie ;i d-e liberi a spiritului popular. I'ransforrnarea aceasta

a\.ea sd- sc faci nu atit prin modele !i influe,ile-r'cnite din afari, cit tocrnaiprin ignoi"rr!r-L qi prin fintezia nair-;-r'care inlocuie firi voie ;tiinta.-;i 191.-u_iismul"pictotilot'de odinioariL. Dup.l.-decadenla din secolele ix;iX,.ptcturait"tiu"a'era ajunsi intr-un fe1 de iopillrie, a cirei urmare fireasci trebuia slfie uitarea rproup" totaiS. a vechiului me;!e;9g. Ptjtorii nu rnai gtiau nici sf,

itr1"ipi"t"r" ii ae ."t" mai multe ori nici si citeasci textcle sacre pe care tre-buiau sl le ilustreze. Cu atit mai pulin se putcau bizui pe ;tiin!a- lor despre

canoaneie clocre ale megte;ugului picturii de altidati. oameni simpit.;1 ne;tlu-i;;i pt"i la grosotlni", aut" "aini

pfo;i, iatl ce erau ace;ti zugravi chemalisi le vorbeascl semenilor despre

-Evinghelie ;i despre lucruri- ingere;ti'-* -

I.-ur"-"""a cond,itii trebuie si ne inchipuim acel inceput de veac, aup3

anul 1000, cind, scipati de obsesia cataclismului, a;teptat, olnenirea intreagise imbraci dintr-o dati in ,,candid. vegrnint de biserici'' (caldicl:,r ecclesiarum

I Ca,rtea apirutd. acutrlson diuelofPernent duaproapc in intregime

ciliva ani, a lui Ravmond Van n{ar1e, ,,La'peitthtre ronnaitte au ttLolt.rr-dge'

i-; t;;;lt irrrqr'd, ia ;fin du 13-e si'icle", Strassbcurg, I{eitz' 192i' cste

o ilustrare a acestei tcorii.

374

\-cstis) . rlui;ii. c.-.lprcsiir ur-r.r.ti clonical al timpului r. () actir-itatt: artisticl"L c-rtra-ollinir-ii irxr,pe itrctutirrclcni, minatii de aceea;i arrloarc a unei pietiLli-fanatice a2.

[,clerit-ri ;i cilcia!i strirb;r-t toatc tlrumurilc cale duc sprc sfintttl JIolnint,iar gin<lurilc lor', biciuiie incii c1e inchipuirca" aprinsir a sfir;itului lurnii, sc oprcscsii ic inciritrc Ia fiecarc: riispintic. llisctici r.i clrpt'lt'r-iLsar cLin pirmint;i percliilor ,.irrt infioriti dt por-eit,:a c<llorutir .r sr,tfcriut.'lr,r \[intuitoruhii. Accia;it1c;trr^i simpii, ncrlibaci clar indetnua{i tlc cvlavie, lc zidttau ii lt) zugr:Ivcau

Iirerr.rl,;ild01ti - i1 Jilan!n, in Gcrrnarnia, sarL in ItaLa; si. din nc;tiinfa.lor, artaic: rri;tt,n pretutindcni in forrnc noi, ir"rsplraiii dc.acelcasi scntimcntc;i it'toarsircitr,.':itrl-,ltla;i intc).csuli. Ccca cc ;tiin!a. ;i tradi{i:L nu rnai putcau c1a acestorrrltr;riri'i, enr'ir.ilocuit t1c ceea cc ii invi,i!:r insir;i rcalitatea si viata climprcjtLr'(lr:r'r. r'*: ilispirruse prin uitare qi ignoranli, cra rlobintlit prin ob-servatiir ;i repro-rhrc,-'icrr lrriruriior r.irzutc aier-ca. Atta rcit-n"i:L a-stlel prin acelali Pro( es c.]rcr ocrr.rsr'- ii alti,dati ;i care c ve;tlicr izvorul ci de lntinerirc.

iri ncclalri timp ca se umanizir", reflectir-i,.1 insirqi psihologiir oarncnilor cart:() crclari. L-..'rci clacli suferinlcle Uintuitorului sint povcstitc t:u atita cruzitne

;i t1:ir'lr stiLruirrta pictorilor sir conccntreaz:i in z'.rgriLr-irt-a tuturor arninuntelolin ittoliile cele mai singi:roa-cr ale martiriior rle altirdatii, accasta se datorcltt:faptr.rliri r--iL insiLli inchipriir-r:a lor, lrintuit.'i- iuciL <lc spaima cataclismr,tlLri final,triir,qt,,sub accasti obscsie violcntir:r penitcnlci c:rrc trelruie sii ic rnintuinsciisrrilt'i-,-,L,,. E o psihozii generali cie m:rccr:r{ic qi cle r"oin{lL frcncticii dc lrtariiriir.,si in lri cla5i tintp dc ncstar\"iltt impuls ciLtrc crttzitric sub toatc {ormcle.

(-rorricilc timpului sint plit-re clr' amiinuntt''[c ce].c m:ri infioriLto:ire, reflcc-1irl,l;:ir.t'St cirrci;it anlcstcc: ilc cr'lavitr;i be.ttalitaic. Cronicarii priine'i cruciiidc,m'-rl'.i riintrc rri oanrcni carc au it-rlovirrii;it arniatele irt crrpetlitii. sirrt poai,: ccimai ilistmctir-i in accir-stir privinlii. I-imtrlr.jul lor estc itr contiluu colorat dcinurg:;tiil rrrntc -ci,.r::llclatr: in singe ale pio:r-selor rnlceluri ilc ia lor:rrriltr -sfitrit'.-\ctt.'liiitci<tlii sint oruoriti ,,intocrniri ca vittlc }a abatrtr" (sicut :utin'ralia adrnrctlirir,r), caprrtelc lol sir-rt iniiptc in pari clin:rinti'a bisericilol, oamcniisititlripir ri,,r-ii,.i mirosul ciirnii ior unrpler ornlelc, al1ii sint inii bu;iti cu fun c1c

pr-ri'i,:rrr-,ri. sail iliL.cati di.'miir.ii cr-e;tirrc;ti in putur-i si ltiLiti. llun!i cle capctc, c1t:

rniir,i ..i dt picioarc i-t:t,-'zuttr st,ririicir 1ir riLspintii,-iar un croiticar adaugiL.p.entru ilin-rprr'iiuna ;i nai rnrilt, cir ,,se mcrs-{'a pe strirzilc Itrusalimrilrri inotincl in siugcpinli" l,r 13-'t.n'.lnchi si pinir_1a;riibalcic cailor". lar .toate acestca rtrau scrisc 1111 citoroli'r), c1 ,,c11 ln:rrc pliLccrr;" (gauciium lobis friit), comp:rtilnirea inclrtptir-r-{Lu-r,: t-,irioli numai r:r"Lrrc caii ciLrora. li st'tliau capctclc ;i li se'bca siitgclc la\-rL.!11(.' tlc nta"tc sctrl :1.

i'silologil. ri(-r'.iit;t- adinc l,iniuiti dc insiinctc violcntc i.i iutrctinutiL ilefnnuti:t-u 1t{'llolitc crp}iciL ind,-.:r.julis c{'('a cc ii e:'te corr'sp111lzirtcr in aita tim-1;ultri. irr cll siil r-L- bun.tr sr-,aniir tot rcaiisrnul cr-:ld al picturii pr' cill'c atn uitrit-lii-o, -.i tot ri.it ca se l-ragc acel aer cic iamilic pe care ii :u'c it-ttre:tii.r c-rtli.

apus('i.iltr dii'l tLt'r.'astir \.reiric. ),ii cste clc nriiarc clcci rtici ,:1ai:it icol-urgrafiaatii t.lr cir.rtiritii :;i dc lrru-ia1l r'enilii dili Or-iertt a alut atita sttccr,,s iit piciura"ir.llu):r'irit:i. Ciiid irct'astl', psilrc,zi cal,.r.tir,':r..c r-ri pot<rli in "{il;it, ii sr'\'i1 intoai'ct:tiitii:r r,r r-,.:iigi,,;,rlta-1,-: .irrspiiaiii rlt: scntirncttl-c Inai. lirti;tife, ai'ta va r:inittc cii

r ri. i .1. ir. 1).j i'cli:rit iLrl-,lr::rl.rrli ritrt;r.yi 1)iin'.fu iill(rif 1-ot lttit tie car':rctcri;lict', t s.'r'cilt:;t :iila-lizcle t1e

cr,;li, i I.L. ":i. :],.N. l!)r! r. i1i ,.i.:.; iiot'i'itt,ti;s rlt lt l-it:nt.ir);t t:rrtisatlt ", il,.lirr-. hi.i. tiu Sittl-j:..,,. i,r,;. .r.ilr.r,'. .'\n. \'. lp. ii il, .; l, l{.t!). 1j_1 .. i,t:i, :():, 2t)6.

375

ci;tigul dcfinitiv icsit din contactul ei viu cu realitatea. Pictorii nu vor: aveadecit s5.-;i adinceascS. observalia ;i sir sc apropie din ce in ce mai mult deadevirrul r.ielii. Iar ;tiinfa lor nu va mai fi ;tiinfa regulilor ;i a canoanelorsacrosancte, ci acea cunoastere a naturii ;i orn'rlui, singura capabilJr sii dea rca-litate artei. Pe acest drum va stlrui pictura italianl ;i va izbuti sl-gi adinceasclexpresia. .in pragul secolului al XiV-iea, ea \ra inflori in suiu,eie pr-imii.veripirrninte;ti pline de sfinlenie a1e lrii Giotto.

Studii, cronici gi reflec[iidespre arta universald

DANIELE DA VOLTERRA

9rISTORIA UDIEI TEME PICTURALE,.

{.tc,ria Llrauiaticc-i frest-i: a 1ui I)anit'le tllr \-oltcrra- c1c ia'irinitii rlci -\lonti cirlr

1161r;r arit rlc lilclati tLc Vasari;i arlmilatir;i dc alli contempt.,::ani ai artis-tulLr! - - r'stt' biuc cunoscutit. (ti. 12 - 11).

l)r.' cinri lucrlr, clin insir"rr.'inirlca trraestrului siLu l'erino del \-aga, la. o {rizit,dinrr'-,r :all a pai:Ltuiui r\gnolo I[:rssini ilin lloma, 1)anic-lc, tloliindind_ pre-tnirt.a ,!,,ytnei ltlcna O;:sini, a prirnit clt' la ca insiricinarelr cic:i inipotkibi cil1r,,..,, ;i c11 .\tucaturi crrpr1l lrc curc riuc,-'sa o a\'{'a iti i.rist'ricir 'I'rinitl i1,-'i

JIorti i.

,rr.t.lstul a lr.rcnrt i:iqir.a ani 1a rLccste 1;ictr-rli, realizillci itt st'Lrtili cr:ll niaii61l)(;rliiritlt, (rthovirerr iL t''t t'1'711',', f,'rnlitlatrL irt i5"1 1:, cailo'-lop''ia'::lr'^. \-iisariiarirl:r uct,astr-r lucrarr'fentm tlogirfi:r conipozi{it'i ;i frumrisefca fi3urik-'r',

i){.111.i"r lrrc,;r-sir"rrilt' difir:iic ;i pcntru linr'!c:r ctt crlt'e sirt prczcntatc' nutltrri|r;iliti", ,.,, r-i . fiir:-r incloiali, meliiatc gi pc cltt c uici cottleniprlraqii nici t:riticarrll r:r-io.ir-it n-lrvt'1111 sir le contrazit:i.

ii:r chilu', o cicscrierc cronatar a lui \-asari, r'r,'rtificatti rr.rai tirziu tlt: ]lottar-i jr,

I prilr,iuit |)t't'supuncrta cir <lc cxcc:LttlrLalt nccrilci. {resr-.r,-cit 5i tlc :r t:eiollalte ,.rtr

i1iporli,l,csi,,,1r.i., n-ar li {ost striinir- i.niira lui liichelangclo instrii, maestrulpg ci:rr(, I)ari,1i,r s-;r strirdr.rit sir-l irr-ritc. [)rcsr-ipuncrca. intiiritit.;i.11e calitifiir:pictudi - frtuurrsrttzr ni,r,-lurilor ;i rnni cu seain:-t lr ra.cuisiLrrilor,. ca ;i ,<.r

an16jt:L iritllrc.ii' cl,: I'igoarc, evidc'ntir in toate liniilc pline de-:nilcarc ale

cornpozilici I ,,,-, .-n putiit ins:r acLer.eri ;i nici rlu cste probabil ca r\lichelang,'.c1o

sirili-riLt"il,.tccyaill{oma, firriLc:rYersarisaur-'r.lntetrtporaitiisirisiLoltiec'.rprecizic.l-lr.rarca (,str. opL'ra ILii I)anielc cln \-olterra, iarr faptul cir a putut sugcra,

prin r:riitillile r:i artisticr', bi'Lnuiala unei contribulii nemijlocite'clin partea ccJ.r.ri

mai r ,l.,lrru trtacstrtt trt citl'c so rnincirca in acea lreti-lc arta Lomani, nr'l este

I \';i.:tli . Lt . t!1i lllr.- ll,idnrt, nr'1ii:t l:)ott:ri'i,7lacr,7lrlii:i dr:r -\ra. -\ar5.,it., t Vl{,

I', f ii, t,: ' :: I)ttc,tr,'i;

llilanc'si, p.Ita cli /.tt/trtr,, Ii-.r r -\p. .i5, rot:r

:t tit, ll.r,iit ti ,

.51.

::ullo pittura,l/1J, Itour:r,

1

;cullttra, Ld1;.5* -- 1-S.l

, 1. llil 'n'.i. l\-\. r. \ II. ]'. .;t)

art:hiltttura, strittt dai Pt t)t c, ithri [':t::,'t. [\-, nr'. CCNl-; r"r:zi ;;i ;-tli1:Ltir':i, !n

i tttl itrtti .

377

clt-.sigr-rr <lintre cclc miri urir'',rltc meritc cc i se pot rcr.:unoa;te. lstiLzi, insii.pir:iunL t- i.,lilir-.Litei'ati, atit ciirr calrza vcchil-rrii r-:ii ii a uttor icttt;:-Lri trlr-,'ricLrc"- j'r lS i 1, tin|ii crllnt nrcnliontlazil Jlilancsi 1, ea avca si fit: dt::ririi:lsil cit:

pc ziti ;i irusil 1tc i,inzir, iar mai tirzirr, cirrpiL o sci'ie clc vi,risituriitri, ciintrt:i'arc ir-:rt.' lip:.it nir:i proce:rcle judiciare, siL fic r,.'slaurati, iticrzittclu-.,"i ntlii toatit\-igoarce pla-sticir li cololitul criginai.- Descrierea Lui \-asati partr totuli sir nu fi..: fircutii rl'.r1rI. original''rl ilr:.ulial picturii, ci ma.i curiiicl ciupiL vreut.t cic,*cri, iliitcrat cic:tiilur iot l"rii l)lr:tit'irrclnt \-cltcr-ra. Llottari, coltrolind tlritul lui \:asari, constatasc uilclt nL:poti'iviriciudatc cu picttlrilr: carc irnpcrlo.lrcsr: capela cic la TrinitL rlei ]Iorrti:. iar'-\lila-nesi alca gi r.r1 siL c1-,serle irltc clczacor-cltt'i csertti;r1,.l, chiar itt tlcscrier,i'il :11-'cllci

t.)ahortrii. iritr--acier'1r, Vu"sari o descric pc llaria sr,istirmtir D,: lrrlic tLc ).1ligde-lena 9i dc celelaltc -\Iarii, 1-rc cinrl frc-scir o iir-atir iniinsiL ia pir"lnint, incr-'rrjuratirde \fagclalena care o sprijiniL si r1e r:clelalte fcuci piingind. La fel dc i:rr-;:acte-

ristic estc poatc ;i fapt'.rL ciL, in tolrti dcscric:rca sa, \-asar:i ut1 spllilt' o ','orlti-tdespre cuioliic fr:escej, lucru caie nu s-ar fi intimplat daciL ar 1i avttt iti< iurain fala ochiior. Iisista dcalt{cl un descn al lui l)anicle c:art' lcprczcnta (.'),.tltri.;'irt:a

;i se pare ciL, trecind prin miinilc unui pictor franccz, Jircopo Stclla, .-'c ail;r pevrclrrca lui llottari in poscsia scliitorului ]fariette.

Nu cunoaltcm asti,r.zi accst desen carc, dupiL pir.rcrea lui \Iil:rncsi . .lr fiputtit reprezerrtei chiar varianta descrisir de Vasari. I)ar un alt tlesctr, inci tni,'<lit,

ii, f:,r1" nici o ir-rdoialir de mina lui Danielc, sc aflii in Coleclia regalir lr,tninlile la Castc-lul Pele; dirr -cinaiaB . pror.enind din colccfia italianir Santt \jarni(ir. 75).

I)esenul in sanguin:i, pe iririie brunir;i intirrit cu lumini albe r, cieqi altctatc1c umiditatc, cste un docuine,nt c-xcelent rc:latir- 1a frcsca lui Danielc'. S.-rbi,.lr:tul

este iderrtic cu cel al frescci, iar liniile, derfinitiv fixate, cu foartc mici ,1if,:rr:lttrfa!X. de cele ale picturii, rer.elcazir po;rter o ultimr"L claborarc a compoziliti, itlainterlc a fi transpusl pe zid.

I)a-r lucrarea, atit c1e piLlitii iu picturir, cu altcrirri de culcate ii ,.'',illururiretgqatc cu uscirciun", ap"ic mai spbntanir ;i rnai sincerl in liuiile il1";-uc ;ilipsiie de clLrritate ale desenuiui. (liiar dac:"r plastica formelor e pL.ttirnilr-L iidi for1i" de rnatcrialitate figuiitor lre:scci, din liiriile clcscnuitti se tir:s"-t-ititic o

selzalie mr.i vie a mi;clriloi;i o gratic mai spontanir. [,nclc corcctriri (ii) con-turnri, retulirri niilrunie, sau anumitc itmiriiutttr.- inl:ir trefiratc tLeii:titi-.-. rll itr,git-

rinir: s:-t sLuprin.lcm insisi invcntir-itatcii iirlisl.trl*i. ajunsiL 1;r llltirn, 'i,: pL't'ir:<:-

i.b ]i .

I l:1,'1i lll, ,:t

' I ilt :it

lll '-" I ii i'iilt

:i::all il i ,11

Sr:", \',;r.ii)li- .L:r;,. lttlilI i'c.lrr-{ ;r

ri r;r, llriLii

378

{ion.iii. Unele dintre accste amirnunte, ca de pild1, piciorui fcmeii din_dr_eapta,c?ire aproapc il atinge pe ai llarici, i;i vor schimba pozilia in frescl; altc'le vor{i complciite (mai & scamiL dispunerea dlapirilor), sau vor fi pulin nodificate1c1csi'nul tniiniior, pe alocuri pica grlbit schilat cu creionul, ca 5itr-iLsl.turiieupor.r r.iintre figuri). Toate aCcste mici dcoscbiri ;i toate. aceste perfec{ioniLridc',, r,,de:'c insiL ci dclsenul cste anterior picturii ;i executat in I'ederca ci, a;a cir.

ril nu,,i incape nici o indoiaLit in prir.infa autorr-rlui s1u. Nimcni carc ar fi copiatr-n:ii :ir;ziu" i't,,sca lui Danicle cu atita indemina.re incit ..iL-i intui:rsclL scnsul

i)lr,r-i: ai ficciLrci linii, n-ai-fi ar-ut de cc sir rnodificc ori sI simplifice anirnuntcleacr:ic-,i iiriii, urmr"Lritc in ansantl,riu ctt toatii fidelitatea.

I)irscnll estc, asa1lai', fir;'L ui.ci o indoialiL, de llanicle;i, CupiL toatr: proba-lriilti'tiic, iusir;i sr-:hita cdi-.: ir\'€? Si fie apoi transpusir p-e zid.

T. 1 aI c1,tilca ta1r1ou c1i;r acrea;i Colectic (il. - 76), dator';rt tot lui Danicied:' 1-olr,..lia, ne clo-r'ec1c;tte 9i succcsul de carc s-a btt.cnrat {rcsca dc la Trinit) deiJJor:":r iri tirnpul vic.lii nrtiitr.rlui. lj-*te o reluarc, in dimcnsiuni clestul de mari i,

rr ccl:r iirai iratetice sccne din compozilia muralii, accci) a Lc;;i:t'trlui J'Iaric-i .

Itr'lri'in-iL lur icle douii figuri principale 9i situatrl inir-o ambianli sumbriL, dincolode e:Lr'.: se z:treite indcp5"rtata prir-eli;te a unr"ri pcisaj, compozifia cste idcnticiLcr1 c,.rii tir: ia lrinita dei lfonti, iu singurul ar-iaos dccorativ ai crinilor ;i a1 cirliiaflrtt, p;: jos lingii llaria. Cuiorile sirrt insii modificatc, iar armonia lor sobriL,

xpr{l.iil'r nr.5;ricioisiL, c1i tabloului o frumusele gravi, in ciuda rircelii ';i 1. nra-nicr,-i-ric.stui c1e seci cu carer cstc pictat. llaria c imbrlcatS" in r.esmint ciLlugiiresc,

-rasiL cllrupie, naniie neagri, r-11-a1b in jurul capu},ri. Estc o puternici grada{ic<ic cirlori,'cLc la alb la ncgru, itr armonie cu foudul intunccat, gradat ;i el dc lancgrul oi:,ac la "lrrunul

;i verzuiul inchis al pcisajulrri. -Numai imbrircirmiutca-lligclak-:ir,,i -- r.eimint galbe:n, urantie galbcn-ro;cat, r'11 alb-brun, bandl albiL

;i aluric in pirrl biol<i.cleschis -- introduce o r-arialie in garna aproapc {unebrira celorlalic &lori. Efectul e sporit si cic lumina crudir carc cade pe ccle douiifiguri, ar,-uncintl un tor-l argintiu ;i rt'ce pe culori ;i scofind in cr-idcnfi {ormi:le.Itillsrica uu es're- ins.i la fel de r-iguroasi ca in frcsca de la l'riniti dci llonti.Des,:nu'l toarte ingrijit;i utn'irrele puternicc ni.r izbutcsc sir- dea clcstulir via.t.iaccstol fornro c,erri-., uncori -,rnai cu seamil in cltscnul miinilor -- amintesc cle

model,'llc r'riciiclangiol:iti. Pictur:r r-imine rccr: gi dc un cfcct mai mult clecoratir'.l)ar .ai;loi-rl e..tc cu siguranfli ciintrc cele mai brine alc lui Daniele da Volterra.

Ln a1 tr-eilca tai-'Iori r'lirr aceea;i Colecfie 2 reproducc tot subiectul frescci<-ic 1a 'i'riniti rici )Ionti (i1. 7?). Dc clata aceasta insi"r nu mai avcm de a facc cu.Danieic da \-olterla, ci poatc cu r.reunul ciintre discipolii s-riLi, ori cu copia ulte-rioalii rl unui pictor clestirl de rnccliocru. Abilitatca lui in reproclucerca ntodelul'.tieste foarte aproxirnativiL. l)escnul, incorect, ulmire;te rirai mult liuiile prin-cipalc, ncg'lijinc1 ;-uni.nuntele, altcrinci e-rpresiile; tabloul e in_intrcgime _pictatiricllori incirise bituminoase, crare inr'lluie forrnclc ca intr-o umbrir opacir. Pcntmglupul clc picturi pe care lc descricm, acest tablou nu poate,avea altir importanfiril".it .,",, fiinci clcitul dc veci'ii, poate din timpul lui Danielc, clemonstreazii lnciro ilatX sriccesul c1t-- care s-a bucurat fresca de la'lriniti dci l{onti, copiatir probabil<le multc: ori.

it".

llliili

II

Acest grLrp dc lucrirri, atit dc strins lcgat in iurul ac.cleia;i tcme picturale, nc<leterrnirrii^ sir urrnlrim Si altfel istoria tabloului. Coborirea ilc pe Cruce de 1er

L Jl:,1.L:nt, nr. 37; cliuens. 1,72 r 1,10 nr.2 Ii,,idtm, nr. 3-i; ciimens. 0,38 ;< 1, .i4 rn.

379

'l-r'initl ilei }lonti isi ar-c inti'-atl'r'irr irntecetientctc in pictr.rra itaiianJr,l;.n {irr-qucce-tlto, i:ir -.uccc'-sttl sirtr sc poaic urmr-rri si tnai tir'ziLr, piiriL in Sr,i.'cio.5ipiniL in pict'.tra flamanclir. I'lstc una din tcrncle'picturale a ciiici istoric n,lir, lr..l.rz,it:tape ce tru sirtt simplc reluirri iconografice, ci reprezintit o cvr--lu!ir-.:i.:lislicr-rstr:ins iuchc.ia"tir prin filiatia aceluiar,si-rnotir'.

0 inclica{ie-in ac,casii, prii'irrtii.'a fost tlati insiL dc Ca.r'ajclst,lle, r'riL,.', rren-lioninci Cottorirca dc pc Crucc a 1ui Signorelli dc la S. Crocc rli;r l-rL ijr:1tta(astiizi Irmlrcrticle, iu 1>rcirr. Pcrugia), giLsca cir cornpozitia at:cstci pictr-rri ...,ivi:rgclrept model ;i altor :rrtisti rrlteriori: ini Daniele lla Yolterra, \ti Cct,nrii.,-ri clLl]a friniti <iei -\Ionti, lui Sodoma, in opera sa cic la S. Frarr:r-sco rli:r :ii.na,hii Correggio, Iui Cirrr-acci, lui Rutrcns ;1 lui \,ai"L l)r-ck 1.

D-e fapt, Cavalcaselic contopea clouiL teme pictuial. cu totul dif, ,r-ir,,r:ri

Pul1ea_ laolaitir op_cre care nll a.u intre e1e nici ui:t raport direct c1c itrsi:,irrtic.Cici daciL opi'ra iui .Signorcili de la tt.mberticle, aceca a lui Daniei.-. ,ia |c,l-terra, a Ini Socloma ;i a lui ltubcns pot fi in aclevi"rr pusc in lcgiitrr."t iri-:: lr' tjr.laltele, in schimb, elc nu au ninric comun cu Cobor'trt,a1ui Correggio ric h tr,jna-cotcca clin l)arrna, cu aceca atribuitiL lui Carracci r1e la ltuzcul \zrtrrrl:ul din)Ia.poli, satl cu numeroasele compozi{ii cu accst -"ubiect aL: iui \au Ir.,rii:"Acestea din ur-miL siut variante ate rnotivului po carc l-am nurni nrri,1,-'tlil,i,,Plinger"e:r iui Isus" ;i nici mircar nu pot fi puse il clepenclr.lntir irnclc ,-l , .rirclr"Signcirelli ilusti'ase dealtfel si ar:cst motiv, intr-o altiL picturi a sa, in (,.,i,rtr!t,trrcie la Cateclrala clin Cortona 3.

. -. .il ceea cc_prit'c;te motir"uJ. pictural cle clrre ne ocup:im, acesta ar-irr-licr" ficlcfinit in modrrl rrrmiitor; o cornpozitic dramaticir- in care clonir monr..iir,',-ljjc-riie sint lc.ga-te la.oialti: Coborirca iui Isus cle pc crucc;i Lcsinul ]rlaritr, :r.nrin-doui grup?nd_mai nulte personajc inscrisc in iadrul oarccuni gcornctric f,rrnrattle crucea lui Isus gi clou5" sau trci scari inaitc carc se sprijini. pJca. ll:tt,,r r',:r.'!reascheml iconograficir ce i;i arc .i1q'i""u in pictura bi)antinl'"ci pc car-c ir.rristii<lin Cincluecento sc vor strirdui sir o rea.lizcze in linii tot mai :;inteticc si Lilit,-r-ic.

f)ouir dintrc celi: rnai r.echi reprczentirri alc accstui subit.c't, cri-i:, i,,rri1(.s('toatc clementele descrisc mai sr1s, se vor intilni inc.l. cie la inceputul stii,lLrlrri alf!\Iil91. Una o_-gd.sirn in tabloul inccput in 1503 c1c liilippino l-ippi ;i i.'r:rrinard,rrpl 1505 dc,Perugino, dupi car':rlcaseiie a, de Anc]r'ea-a'essiJ;, dirpir .\,LolfoYenturi t,

--111r1o_q-Pictat altiLdatiL pcntm SS. -\nnunziata rlin Florcn-fa !i ,lrrcastlzi se a{iiL la Uffizi (il. 78). A dona reprczentarc este amintita piciur' : a luiSignorcili ric la l,rmbr:rtide, clin 151.5 i6 (il. 7q) 6.

Cornp.ozi{iilcr ,sc: aseam:lniL mult in iiniile lor escntiale, chiar tlar:ii y-l1-,.ii1;i;g21)cr:ll)iliclol si inrl, o:el,i st'i'tl:L l,'sirrrrlui -\lrrric'i sint tla'Latc irr rrr,rtl irr,l' r' i,,i,'rrt,le cti ci,ri u'tisti. lu tablo'.rl iui I.ilippino, sccna le;inului flarici, situir.iir-!rrlr-unplali latcral, ,itrog" inai pulin atcniiia. cciui ce tl p;*6i",

'sr c le'snc echilii,ratii

clc gr'.iprd aproa.pc indiferent al apo:;tolilol cilrr drJaptui itr tairioul lr-ri Si:rr,it'lliinsii . mult ma.i concentr:rt ;i mai crprc,sir', zrceca;i sicnli ciobinr1,,.:1tr: in-.r.lr.r.l:Ltatc,

t J. ,\. Cr-on'c fi L). iJ. (la.r'alclL-scllc, (,r:sr/z;cjitL tlLr itttlit:ti.i:chLtt ]Iui,,;1r7i, l.eipzig 1)r'i,1. I r.;1.I \', p. .l-1.: Pcrttrn Coltori;ta lui Colreggio dr: I:r 1)ar;llr. I'r.zi fotogral,'ilr -,\lilari l-i-t6ll; |t'lir.tr ,'.rt.r;Li:ci,:\linari 12096;plntrt\:anl)r'c1r,rcpcrtor.iril corirplt'tallucrir.rilor cil atcc-\t,;',:l-rici:t, 1a J. t,;.ri{;r..,',.lntoiite l:utt l)"tch, l.raris, 1E9.1, pp. 243 - 2{9.;r Jrr-.to .\1il:rri iir. l()E40.n Ol>. cil., I'ol. llI, ;r. 200.:' -\. \'e;rturi, Stoyia ritll'arte itaiio"na, r'ot. IX, partca a tII-a, p,531.ri )iota llil:rnr:si, in \-asaui, ,Lf . cil., r'ol. III, p. 703.

380

gi importauia ei c sporit[ iu ailsrrnblnl conri'lcziiit'i atit prir-L lo:ul r:i'ir'i,nrl t-,r'cii cstc atribuit. la picio:ul crucii, cit si prin irnr.llaro.r tutur()f lisrtrilor iir jir:,u1llariei, cirzi-,tiL 1a piirnint. I)ar amirclour"L tablcruik-', clc;i <jifr-ritc |r'ir ir.ni:r-iir.lrl1r.isi inst:riu conpozi.tia in liiriiie sjml,.ic a.ll: a,:,.r!r'ia;i sr:ircrr.r-ri: trit',lirririi-i1lrre. aiittit: apter,riatll rlc- arti;tii din piima i-'crioarlii a:;,-.colului al )i\'I-ltra. i-i11uil lniT,cL1s, r-crticaiir, clorniuiL a-ces:t clispozit.irt :rr-hitc( 1.11ra], al ciilui plc-i.r infi.rior scliLrgt:stt: ;i t-li'' ".cenci, piirtitii {ciartc crgar'.ic, '.rr L st,1}s nrai cot:rlrk.l.t.

S-ar plrtea. Jc,pune cir esitr un prini tip al rircs,lci coiripozitii, 1x. clir-c l-anrp,.rtea ttunri, pentru a-l dcoscbi cle celcle'altt, iit'ul lrittii tlrittlar.

N-atn putca stabiii un lapori clirr:ct rlc inspiratie intrr: acc.stc clo,.rir picturi;i Coborirt u pictatfi mai tirziu cle I)aniel,.'. ,\{irmatia lui Cavalcaselkr iii acca-st:rpriviir!ir nc p:r.re prea" pu{in intcmciatS,. Compozi.li:r din tairloul lui i)anieleprezintiL r.rn tip stilistic cu totul ciilcrit de ceie dou:r prece(lentr', chiar-rlacir intoatc trci sc giscsc lr-unite aceleaqi elcrncutc.

S-ar putea insir stabiii cu siquriirltl un raport mai clirect intrc pictirr:r dcln lriniti\ dei llonti;i cunoscuta Coitrlrirc. dt fc (-.i'itct; a lui Socloma tler la- '\ca-demia cie belc-arte din Siena. Socloma lucrasc intr-ndei-iu- 1:r" 'troltelrar pe cintll)anicl: sc afla incr"i in ora;ul sini natal,;i ii fuse-ro profcsor, influcntinr-lu-l lizi-lril in operclc salc de tinerefe1. Coboyirau. de la Sicria cra anterioariL? ;i, firririncioia-ll, chiar daciL Daniele nu o fi cunoscut-o clircct, r:e1 pr,rtin, inr-iLtincl artac.Lesenului clc la SoComa, r'a fi auut ocazia siL reirrorlrtcir, clupi" intlicatiik, lnAcs-trului siLu, liniile esenliale a,le compozitir:i c'.1 accst subic.ct.

Acestc linii crau destul de difcrite in comparafic cu cclc ale con'rpoziliilorlui Fiiippino 1i Signorclli, clcoarcce schema tr-iunghiuliuiL a acr:-.stora clin urmir,t:r:hilibratir siiletric de linia verticall a figurii lui Isus care dominir conrirozifia,este inlocuitir in tabloui iui Sodoma de clispozitivril nesimetric irl unci c{)rnpc)-zilii oricntatc it-r. sens diagonal (il. 80). Linia principalir este si aici indir:atr"rtot de figura" lui Isrrs si sc prelunge;te de la o crtremitate la alta a tabloului,desplrfincl clar clouir plannri dc importanli incgall. Aproapc toatc pe.r'"onajclcsint grupate s',rb accastri linie, i1r- pianul ir-ifcrior, pc cinci cc1 s;',rperiol , mult rnailejr:r ;i aerat, tru prczintl"r dccit o singuri figr-rrir, profiiatiL pc ceril1 lr,rrniros.I'.,ste tipr-ri ()ol;oririi care s-ar fiu.tca numi diLlgottill qi carc rcprc;zitrti o nouiietapir iL er-olutia stilisticS" a acestei terne picturale irr (iincprc.cento. Sodonraizbr"ltea a;adar sr"r, clca o interprcta-rc ticstul tlc personalir scr,'nti rc:r'ptrrti\..', ciriarrlaciL gruparL-a nu prea intimiL a {igulilor firce tzr.blouL mei putin coriccnlrat simai pr.rlin r:,rprcsiv fafir <L: accla al lui Signoreili.

Danir:le cie Yoitcrra a.y{ra s:r reria a-c,:lali tip cliagonal, itlcc carc nu-i plrtcafi sugcr:rtiL dccit dc opcra lui Soclorna. i)ar tabloul lui, mult r,'rai viguros inprivitita t'ct-tccptici ;i mai binr: legat, sc r-a pritca rcaliza cu arr(.;t frxfl'L a compo-zitiei ;i cu acea plasticii viguroas|r carr umiltr:sc rle arta lui lIicl.rr:iangelci. Pei-sajul, care ocupa un loc atit de important in tatrloul lui Sorloma, r.s,te suprirnattle l)anicic, a ciLrui sccn1 nu are alt foncl <iccit cc.nll, cle un albitstr-u iritrns si.

1 \''asali, t. \'IT, p.'19:ii urrn. \iczi $i ncteit: lui lIiiant..i.e Vasari nu inrlici clata. sigurir a Jricturii, clar o punc lrr rirrrlul oir:rclo': rlc linrrctr :iic lrriis-tllui;t.\-I,pp.387..-8[J;r'lzisi nota]uii\{ilinrc:ri,carc'mcntiont'iL:,;rirlatade l-iil, rlarcrcr1.cciipictura ar {i antcrioa.t'ir opct'ckrl c\{rcutate r1c: !ltrrlorlir, 1a lion1r:t,lir-cto (tct:iirin:r.]"Lt i:r 1503) ;

florllli o sitrilazi qi e1 printrc oncrclc dirr pririr:r irerioarli a artistuirii, 1501- li 12; Jr':Ln Lr:r-rrclicff, .I(ttu,sthritiscitt Stttrlitn ilbcr ita.liinisclit: )Ialtrti. I)ic Gahri,t:n I:lorgLtst tuttl l)oriaPantfili int llotn,I-cipzig, 1890. p, 1!l 1. \-r'zi si {L Cust, G'iountuti ,J;tlonio lla:-:i lltt in.an atiitltL' l>ainlrr Lonrlia, 1906, ;i T,. (]icll-, (]iotatttti ,4iztonio ,r:la::i, dii Lr Sodonta l)ai'is, ['l,ri.r.p. 106, :rota.

381

roros. Toat-5" compozifia se .reduce astfel la o arhitecturi masiv[ de corpuriumane, a cirrci for!5. e exprimatir nu numai plastic, ci si cu sens dinarnii inlinii ;i in miSclri. Fste ca un fel de ingrirmidiie de forfe, a cirei rinduire geome-tricl" e-xprimi tensiunea coboririi ;i efortul pentru a o susfine. Trupul lreu giinert al lui Isus confcr5. un echilibru intregii acliuni ;i concentreazi t6t in"teresulscenei. lll indicit de. asemenea ;i diagonala puternicL ce desparte cele clouiltllul] ale compoziliei. Partea mai compactiL-;i mai expresivi-se aduni, ca intabloul lui Sodoma, in planul inferior. Dar foirnele sc lteagl puternic intre ele'1i dau o unitate cie piramidiL acestei ingrirmidiri umane, in mijlocul cf,reia Co-borirea, ca gl l.cliniii \Iarici - rnomente totai diferite in tabloul lui Sodoma -formeazi- o unitate cirganicl. llai pufin unitar ;i insuficient legat c1e restul ccm-pozifiei cste in schirnb planul al doilea, situai cleasupra cliagonalci. Cele cloui{iguli de sus fac gesturi care le prln oarecum in 1egi.1uri" cJacfiunea. Bralelelor intinsc slnt gata sir se desprindiL de trupul lui Iius, pe care l-au coborit clepe cruce' Dar alte doul.pcrsonaje - soldatul care coboar5. scara;i sfintul Ioan _nu contribuie deloc Ia interesul scenei si servesc mai mult la umplerea cadrului.Burckhardt observa foarte ju-st inutilifatea figurii sfiniului loan, al cirui gestgratuit declamator nu arc nici un rost in scena atit de intensS. ce se petrecE infafa lpi 1.

In ciuda acestor dcfcctc, Daniele cla \rolterra reariza, fir5" indoiali, ooperiL mtireatir. imprurnutincl o iilee stiiisticS" creatS. de Sodoma, el didea sceneio amp^1oa19 ;i o forfl" dernne de arta Renagterii. Coborirea sa r-eprezenta incltoatn i15"1!imea cle concepfie a artei din cinquecento ;i poate chiar ceva mairnult. Pentru ciL in.plastica viguloasi a figurilor, in dinamismul ;i in patetismulintregii scene, ca. ;.i in acel dispozitiv diagonal atit de indrS.git de arii;tii ulte-riori, -era o anticipare griritoare a Barocului, care g5.sea in icest discifol al luillichclangelo unul dintre primii s5.i reprezcntanti.

Aici s-ar putea face o digresiune, pcntru a aminti de o alti. operl- care,degi nu are exact aceea;i temL picturaiiJ ;i nici n-ar putea fi pusl cir certitu-$in9 in legiLturii cu aceea a lui Daniele. ne sugereazi tolur*i o apiopiere poate nulipsiti. de interes.

1l r.crba de bine cunosctt.tul gi muit adrniratul tablou al lui Tintoretto deia Academia c1c bele-arte din \reneiia, reprezentind pe Isus mort ;i pe liecioar5.lr:sinatir (il. 81).

Compczifia este un fel de sintezl a subiectului tratat de l)aniele, concen-trind intr-un singur grup de o puternicl exprcsie dramaticS., cele doul motivec.scnfiale in lucrarea acestuia, adicir. Coborirea iui Isus ;i Leginul NIariei. Dardeosebit de interesant este faptul cii aceste motiye sint redate cu o mare asem5.-nare in tabloul lui l-intoretto, ca ;i cum amintirea lor ar fi trecut in opera artis-tuli-ri venefian, imbrlcind forma noui" a unei arte mult mai rafinate?a . Carac-teristicii in accast:i privinlir este, de exemplu, figura Fecioarei, susfinuti de\Iagdalena, grup atit de aseminltor in privinla conturului cu cel din fresca dela Triniti" dei xfonti, sau cu cel din tabloul lui Daniele de la Sinaia (fig. 76).Amintegte dc ascmenea de fresca iui Daniele gi figura lui Isus, intins'in poaiaFecioarei, aproape in aceea;i pozifie in care il vedem coborit de pe cruce in pic-tura de la Roma. Pin5" ;i figura celei de a treia femei care, cu bialele larg des-fircute, se apleaci asupra chipului lui Isus, este plasati in acelagi fei gi reproduceaproape gestul personajului care ii corespunde in tabloul artistului roman.

1 Jacob l3nrckhardt, Erinneru,ngcn atts Ru.bens,Ilroner Taschenausgabe, Leipzig, p, 7-5.

382

fin,rorctto a trltat accst subicct aiit dtr ciitrccttttlrt in acca ma"nieri itnpre-

-.i.,n,rr.ti, in.rlluruiiil cirrcia culoatca lui ]-,rtrfL:ntl,t;i t'lLltlir rlolrindeltc o;i maint"r. i'ltiat,siritt' prin jut ul rrnii'r''lc'l' lttlt'i"'tilt( 1)tlr'\'rltii' Opc|a ''-1' .1't1'1ri1.'1

|

.i.,ioiirli,,e ,.i reali'zarue'r;i vil,,i'airti o ilr-ir1r-',ic inir-un farmcc pottic <Lt'osclrit.

fi.'i o ,,,"."'.,t'i"tt'" clcci, in conccil!ic r'i in stif iil (rcci! ct: r't'alizasc la ilotrllil)a'ielc cia \-olterra. i-ot'.rr'i liniiic conrpuzitit'i sltle -sugcrt'rrzii comp:rra!ia, in

t-iucla accstor decrscbiri csei:!ia1c. f intorctt., nrl ciir. dcalt{cl cu totlrl stlirin dt:

lrtta rom:Lli' ilstc cutroscriil r-cilliralia hri.ir,.'litlu \Iielrr-'langcio,;i afinitirtcl;;;" .^l.sicii:tcipul pcntr-u rrtarcic m:re-';trtt. in pictruil.'tle )a palatul. ('us'rcrri

6ln-tcn"tia, Tiritore-tto rcproclusesc figui'ri ,\,trorei -*i_a (-rcPu:rculului dcla [i:,ip-

1r"iio ii.ai.ca, clupi noclelcle rcol:.sc-a1e lui l)anieic' ;i dacir cum\-a artistuli.""f i"" <, tl iust'lil Itoma, c-sti: ncin{.loiclnicr t:i a {tecvt'ltal- crtt:ul lui \Iiche-langglo; ca atarc ar fi ayut;i po::ibilitatga sir cunoascir dc aproapc frc'sc:r luifi"il.,f". Iiirc;te , llu s-ar putca tiai;e rrci o ct-.it,:Iuzie afirmatilir, dar ascmirnirilesi coinciclcnteii: rcler.'ate ie n.oi ri'' ingircluic sir- ttit exclttdem po:;ibilitatci' utluilcou al artci lui Daniele piniL 1a Yenetia'--"

itintt" opercle care'pot fi puse in rirport t't C.ob.orircrr_ lui l)luriele a fostacles"a indicatir ;i binccunoscuta picturl a lui l-ierccti dc la (-atedrala clin Porr-e;;;, .'or" ,"1rr"rinti acela;i sirbiect (ii. SZ) 1. Bar-occi .lucrase intr-adc\'r"ir

iii"tt'titop ia Roma gi ar-usesc ocazia si cuncascrr fresca lui l)anicle, a cirrtri

faimi era inci reccnti, in timpul primei salc $ec1cr:i acolo, in i5'{6 2' Opcra. ltriaiii-lj"i"sin c m.ai tiirie, tet'#nati abia in 1s'69, a,-iicir clupir a cioua -'a.;edt:rctr ttontnl cincl lucrase la Yatican 3. llstc' .-sigui' alaclar, cir ccrcul artistic ml

lui Danieie nu-i putea rlmine nt:cunoscut, qi se poatc chiar prcsuPunc utl cont:rct

<lirect intre cl ;i conternporanul siLu mai in virstiL de la Itoma'Dar accste inclicii tri. n" spult prea nulte, clcoarecr: opera insil;i, lonj_cPqtr]

in cu toitl a1t spirit, ne cloverlc;t" pt.'o pulinc asemlnlri cu fresca de la l-rinit:\riei ltonti. Doai- figura 1ui Isus, ..r n.",l" fie,xibiiitate tnoale a trupuiui. ncinsir-

fletit, cu bratul rir-cpt riciicat, in vreme cc cai;ul ,*i bralul sting atirnii--in.ios,

".tt p*t" singurul element cal'c ar putea arninti intn,rcit','a,pictuia lui Daniclt:"

1oi"ii opci-a }iri Brrocci, cr1 un t:olorit m',rlt mzLi fluid ;i alternincl lurninilc cu

umbieh iltr-o tnanierir cc anrintc;te cic (,oircggio, este conr:cputir..iutr-uD scn-s

.noi p.t"ti., cu o rrioicntl a milcirrilor ,si cu gestnri c;tc:esivt:, i:arc ii rlan un il,'ruptoop" <leclarnator ;i liu lipsit cie r.rt;ficialjt;rtt''' 'E1"n1r,rrte1c compcrzitiei iui I )ani,'lt: :ic regars.Jsc ilt .ca, riar iilticl Iolositc

stilistic, llaloCt:.i rcu;ind clriar, printt-<t iirgrrritta::t lri\'(llti( xIc lt c1i:rputtt:ri:, scc-

nei, sir crcczc.rr. rr1ro tip a] acesti:i colnpc'2l!ii, tirrSi nlai 1'riii11 clar :'i rl-Liri ll-irlitlsimpto ciccit cclc prcce,iientt:. Iiigure lur l,sils cstr: aici cirnt-iali, i ii toatii liria,,iiif]i,, tr-upqlli, cal',.: c'renoti incl'i renrirrisccitta r1i:igr,l-,li1ci-.i-\aL t:r,ii: citrci Iigitricar,, corr-iriat,.",ri sccna Co&o riri i st> gir-1i';r ;1 7.1.- r.Lt'-i.,i iii jrl; i':,l iigtliii

. (l,rlirirall',

lonstitLliod g simetrie :lpfoape pcrle, ir,i, i iirtiil,,r. i'i;,:t qi -*tirrik', :prijiniic iltr

.;;;;i Jirpo3" oi;,lic, inirci46.*c ic,,,r.stil.-:.irifii'iLr, i:\)1'L\',.ri!';i1r(l ,_c.a;ri ci'L.llaiti: Lrrir"

cirirc ccirt.r-,;1 u:iic ai t:rl,ltiilg:, ir;1rtt'li 1ui.l.',1r:;" i:)"ri.ttlLt;i. suirlil',ill. si ltlai lriuii.iL:cas'r:L colvrli'glntir li ; i ita u i,,rptitiir-r' ioi:rlir ?! l.rI;.',r1-t1(ir, sr'cii:i i-t'9inu1'ui

1 (.rol-r: ;i ('alalc:Lsil1lt,,\. llichcl. t. \', tr:irtrit,r ,rt. )Iuirirz, .l I jlaroctilillrcnta, 1i,, 1.1. p. '10.

si X\'11.

of. L:i!..'.'oi. l\', ;:. lll 'r. i'ill';tti. ilt JJ!,lt'trt ti' i'Lt'i, ill':riiitii li;:i iI-a, pir. -lSS ::i 0U{1.

, i'4t,tr"royt0.nfi tltl ::t:,.,1i.i),r,t) jr\.i171611, 111,1i;l1 .irr 1i,rt',riir; i:a;.'ait.\-t:zi si Corr:rrlo llic ,:i. i:rtiLtit:'t ilti"'tci' 1-''15- /6'1:' iiriilt'lrl, I'rp' i)'

: \\'. l'l;icdl.in t:cr. Il n t'oct i,'ttt,) l i g,:tii,' i ;t',: t 1.1 :; i il tt 1i

li,rt1icr. vo1. lI. p. .5 1?.

ao2

Xfariei din planui inferior se curbeazl clar in jurul motivului principal, integrin-du-se aproape ca un cerc cu rotunjirea anufire voitl a extremitilii superioare atabloului.

Unitatea liniilor apare astfel destul de bine ginditS"; ingenioasi. este gi sime-tria convergentS. care avea s5- dea acest ti.p central, al compoziliei. Dar tumultulde m$ciri ;i de atitudini forfate, dinamismul nu tocmai coerent a1 ansamblului,dau o impresie de instabiiitate ansamblului insu;i, de construclie artificiall,al clrei echilibru amenintS, si se fringl. Pictura lui Barocci era gi din acestpunct de vedere departe de aceea a lui Daniele, atit de solid construiti. ;i echilibrat[ in elementele ei esenliale. Era o diferenli nu numai de linii, dar ;i degust, care marca acum o altl epocl in pictura italianl. Raporturile de inspiralienu ni se par deci deloc probabile. Cei doi arti;ti rS.mineau striini unul de altul,atit in privinla stilului cit ;i a sensibilititii. Dar tema picturalS" de a clrei istoriele-ary propus s5. ne ocuplm se imbogllea cu o interpretare nouir, dintre cele mairngenloase.

Citeva decenii mai tirziu, ir 1612, geniul imbibat de italienism al flaman-dului Rubens avea s5" reia acelasi subiect, pentru a-l <iuce la deslvir;ire qi acrea ura dintre cele mai viguroLse op"r" ul" artei moderne; Coboyiria ai peCrwce, de la Catedrala din Anvers (ii. 83).

De data aceasta, Daniele da Volterra gi Barocci se intilnesc in inspiraliaimpetuoasi. ;i plini" de sentiment a flamandului. Rubens sc intorsese de curinddin Italia si viziunea lui era inc5" obsedatl de neintrecuta culoare ;i de formelearmonioase ale maestrilor pe care ii cunoscuse acolo. La Genova, Bologna,llorenfa, Roma, ca s:i nu mai r-orbim de Venetia, se apropiase de toli arti;tiicontemporani. Ii descoperim rind pe rind in operele sale create dup5. 1608, maicu seam5" pe l{ichelangelo, pe venetieni, pe Correggio ;i pe bolognezi despre carese vorbea atit de mult in acea vreme.

Cobori,rea de t'e Cru,ce din Anr.ers ii rezumS. aproape pe to!i. Este ca o sin-tczir atit a geniului slu personai, cit ;i a influenfeior italiene cu care se hri.nise.\r:'rditi este insir mai cu seaml amintirea unora dintre italieni, firri care operanici nu s-ar putea defini: Caravap;gio, in realismul categoric al figurilor;i inputcrnicele efecte de umbrl;i luminiL care irrpresoarS" formele; Barocci, ingama fluidS" ;i complexir a culorilor, ca ;i ln unele reminiscenfe ale compoziliei;I)anieie da Volterra, mai cu seamir, chiar in ideea stilistici, in arhitectura indr6"z-nea{iL ;i in expresia dramatic.l a compoziliei, pe care Rubens avea si o inten-si{ice pin5" 1a tragic.

Nu incape nici o indoialit c5. ideea inilial5- a acestei opere i-a fost sugeratd"maestrului flamand de fresca de la Triniti dei Monti. Dispunerea scenei, orien-tat5. in sens diagonal, dinamismuL puternic, cit ;i linia corpurilor, erau caracterecare odati vS.zute in opera lui Daniele, nu puteau fi ugor uitate. Rubens aveadoar si simplifice ;i si dea mai multi importanlI ideii create de artistul roman.Scena Le;inului Mariei avea sI- disparS" din pictura sa, pentru ca interesul psi-hologic s5. se poatI" concentra; iar linia diagonall, acum suveranl, avea s5" deacompoziliei un sens unic gi si-i accentueze ritmul. Toati aceastl scenl, conce-putl cu atita pasiune, redat[ cu atita tragism, este un singur bloc, gindit arhi-tectonic, echilibrat plastic ;i solid. in centrul ei, figura molatic cuibate a luiIsus, cu brafele inerte larg deschise, aminte;te figura mlSdioasl a Mintuitoruluilui Barocci, doar mai grea ;i mai robustir decit aceea. $i poate tot din tabloulde la Perugia era imprumutat gi gestul ginga; ;i duios cu care n{agdalena inge-nuncheatir" susline piciorul lipsit de vialI al crucificatului.

384

iluhens sintctiza astfcl;i:rprofunda c, iricc c,ar-c, imaoinatii mai clc rnr.rit,nti i1i .qiLsise incir- suprcma rcetlizarc. -i:1 nrt crea un noll tip stilis'ric, ci relua unulurirj li:ciri ;i ii pcrfecliona. I)ar r.rnitatca iniailibiiiL a compozifiei salc, maics-tuoas:i forliL a acelui conccpt care i;i girsea conccntrareer intr-o -cing'urii linieeseltiall-!, ca;i intcnsitatea sentimcirtului acestci dratnr: atit de concis prezcll-tatii., dideau vechiului subiect pictat de l)anielc de Volterra o implinire;i unscrrs iii: prc-rfunzimc care nu nai puteau Ii dcpir;ite.

Ciclul istoric al Coooririi dc pc Crttcc se incircia a;adar cu ar:castit" rnirea{iLcrcaiit'. llubens cra c)a un rezunat ;i ca cl conc:luzie a intregii evoli"rlii. Expresiea I]rrcrcrrlui, L)oborirca. sa cra c:eea cc cste in gencre Barocul, o amplificate aforurtrlor, o cresterc a drarnatisr-nului exprcsici prcluati c1c la llena;terc-. Cinrl.ue-celtul prratc {i. deci recunosctrt cie la Socloma l:r I)aniele si pinir la Barocci ininspii alia ;i iu iinia car-acteristicr"r a accstei opere a maestruh.Li de la Anr,ers.Er;r in ea o rcalizarc definitivir, in care geniul pcrsonal al unui marc artist sinte-ttz'a, o lungir elabol'arc succcrsivlL, a"j uns.1 1a e.rpresia ci cea ntai iualtit.

TABI.OURILE LUI EL GRHCODIN COLECTTA REGALA A ROMANIEI

C)pcir:k: lui El (lrec<-r aflate in inrportanta coleclie cic taL,louri vechi ;r l(om;inicisint pr.rfin sau insuficient cuur,.scutc. Aceasti colec!ie r constituitii de regeleCarol i, cale a cutnplrat prir:ni iot in 1E79, provine in cea mai mare partc clinacccr" a consulului prusac F. Bamberg. Aici era.u intruuitc opcrele rnai rnultorgaicril aitiLdatl celebr-e: faimoasa gaicrie spanioliL a 1ui I-ouis-Phiiippc cle Or-16ans, intratir la Luvru din 1E38 pinir in 184E ?, colec{ia mare;alului Soult,accc:l a lrrarchizului cle Las llarismas, etc. Pinzclc lui Ei ('reco, pirstrate astirziin r:cle douiL palatc din Bucurc;ti ;i in cerstclele dc la Sinaia, provin in partctlin galeria lui Louis-Philippe +6.

Descricrca lol a fost fiLcutiL pentru prima oariL in cataiogul publicat in1891i dc L6o flachelin, bibliotecarul lui Carol I 3. Dar accastit- descriere conlinegre;eli, chiar ;i in prir-inla interpretiLrii subicctclor, citrc n-au putut fi intot-deauna relevate, deoarece catalogul dirdea pentru El Greco doar trei reproduceriin heliograr.uriL, retu;ate.

Ga:tttc tles I:)taux-,4rts, Payis, ttta.i 1931, Comtttticart lintttri la al XIII-ka Cor,tgre s

intcrttalional de Istoyie o aytei dc Ia Slocltltoln, st:ft. 1933. I:z:;l,sl,\ctcle Corgrcsului, Stochholnt,'i933, f . 172- 171. '1.-radtture din J;an.u:it.1 (i:rtalogrri colccfiei a {ost public:rt dt-. L. JSachclir, 'I'abbaLtt ottcirtis tlt la Galevie CharlesI-cy yai dL-. Rountanie, Paris, Braun, lli9li; dar aceastir luxoasir publicalie cstc a"cutn dcpigitnsi corrlinc nrLlte elori. Stuclii rnai restrinsc: \\'illiam Rittcr, La Galer'ic dc tableaux dtt, roi(.harlts l-cr de Rovntanie, ,,L',\rt et lcs '\rlistcs", oct. 1906; \'alerian dc Loger, DLe spani'-,chttt, Bilcity tLts )idnigs Cayol i;ou Runiin'ien,,,Zeitschri{t fihr biltlclidc Iiunst", Neuc Folge,XXII, nr. 9, p.213;i urm.; -\1. llusuiocr:a.nu, Colelia regold tl': pictttrti, 13uc., InprimeriaNationali, 1932. Lln studiu ntai ertins, ca ;i un nc,u cirtalog al colectici sc afli, in plegiLtirc1i vor {i publicate der autorul acestui sturlirt.: t\otice tlts tablcau,r clrt la ()cLItyie ts.l:agnole t,vposls datts lcs sallcs cltt, lftt.stte' royal ott Louure,]'a,ris, 183S. 'lablouriic acestei galcrii au Jost vinclutc la Lonclra in 18-5.1.

'r Bachelin, o!. cit., nr. 16i- 169.

385

^ Catalogul Bachelin a fost documentul esential folosit de l{anuel B. Cossio.In studiul s5.u

-asupra iui El Greco, devenit clasic, si in catalogul operelor artis-tului 1, autorul a menlionat -tabl-ourile din colecfia regall, Inceriind, pentruprim.a-oar5, sS..dateze citeva din ele. Ilustrul savant spaniol nu s-a in;ela?, flriindoialS., in privinla valorii acestor picturi, dar, necunoscindu-le de'aisri, n-3-putut enunla asupra 1or decit aprecieri incomplete, care necesitii unelc recti-ficiri.

O clasificare mai bunl a fost fdcuti de Aug. L. llayer in excelentul si.ustudiu asupra maestrului spaniol si in catalogul crltic al operelor lui El Greco ,.observa{iile.sale judicioase sint foarte folositoare, dar, ;i-de rindul acesta, pic-turile. de la Bucure;ti ;i Sinaia au fost cunoscute de criiic doar d,in fotografii ;idescrieri insuficiente 3.

Am socotit.asadar c5. un studiu mai detaliat si efectuat chiar asupra acestoropere n-ar.fi lipsit'de intercs. Pictura tui El Greco, atit de stranie gi'variatir inevolulia ei, ofcr5" inci, probleme neclarificate. Tablourile de la Bucuresti ;i Si-naia pot oferi in aceasti privin!:1 unele informalii noi. Ca atare nu va ii iriutleo prez_e_ntare a lor ;i incercarea de a le incadra, pe cit va fi cu putinfi., inansamblul operei acestui maestru.

una din cele mai vechi_ dlnlre pinzele_colecliei regale este, pc cit se pare,Isus purtind eruceaa, aflati lacastelul Pele; din Sinaia (1,15 i 0,11; il.'g4)'.Menfion_atlin catalogul^Bachelin;i-in cel al lui Cossio, ea iipse;te din catalogulMayer 47. Recunoa;tem in ea un subiect adesea reluat de Ei Greco in tablouiilesale. ;i ^care.

derivS" din imaginea_ Xfintuitorului creatl de artist in opera sa Es-polio. Ca si in pictura de la 'foledo, inspiralia misticir domini figuia lui Isus.Izolat Pe ul cer cu nori grei, I\{intuitorul^ifi riaice privirile pHnE de fervoare;i suferinf5. intr-o contemplalie rugitoare. in Espolio,-o singuri mini, de o fru-musefe .aproape fgqinln-n ;i fremitind de durere, era a;ezati pe pieptul latdrapat in .rogu. Aici, El Greco adaugl imaginea ritmicb. a celeilalfe miini, lafel.de grafioas5.;i de expresivl. Degetele lungi si subliri, cu contururi ondulate,.string crucea cu o migcare usoari-, ca ;i cum

'ar line un instrument rnuzical.

. Cataiogul Mayer indicl"^ doudsprezece variante cu acelagi subiect 5 ;i s-armai putea adruga cei pulin inc5" una 6 in afari de exemplarul de la Sinaia.Toate aceste variante se esaloneaz5. - imp5,rti;ind aici pirerea lui A. L. Ma-

1 Manuel B. Cossio, EI Greco, Madrid, 1908, catalog nr. 359-367.2 A. L. Mayer, El Greco. Eine EinJiihrung in das Leben und, Weyhen d,es Dominico Theotohopuligennant El Gyeco, Miinchen, 19 11, ed. III-a 1920; id. El Greco, Berlin, 193 1: id.. DomizicoTheotohopuli El Greco. Kvitisches und illu.strierte Verzeichnr,s,l{iinchen, 1926. Tablourilc de laBucureEti 9i Sinaia sint menfionate la nr. 14 a, 16 a, 28, 48 a, 126 c, 277 a, 298 a, 30 1.3 Catalogul Mayer reproduce fotografiile {oarte nesatisficitoare publicate cle Valerian deLoga in articolul citat. EI nu inregistreazi dealt{el decit cele opt tablouri menfionatede Loga.a Cat. Bachelin, nr. 164; cat. Cossio, nr. 362.5 col. A-L. Nicholson, Londra; col. baronului NI. Herzog, Budapesta; col. NI. Nebesky, paris;col.A.deBeruete,Madrid; col. particularilaHuete(prov. Soria, Spania) ;col. Alvaro lletana.y Gamboa, Madrid; muzeul Prado, Madrid; col. infantelui Francisco de Bourbon, Madrid;coi. Julian Mengs, Nladrid: biserica parohiali din Olot (prov. Gerona, Spania) si inci <Ioud..exemplare Ia Madrid in coleclii particulare nespecificate.6

,Pxemplarul din col. Rohoncz, publicat de A. L. Ilayer in studiul siu recent, El Greco, T)erlin,1!3 1, p. 72 9i 85. Mai pulin sigure, alte dou5. exemplare, unul in col. Stirling nIaxwell dinKeir, Scofia, menlionat de cossio, catalog nr. 338 ;i p. 19 1, 9i de Emilio del \rillar, El'Greco en Espafi,a, Madrid, 1928, p. 115; celilalt in col. Quer de la. Barcelona, menfionat cloar"de Del Villar, loc. cit.

386

]'er - intre 1579 ;i 1593. Itle sint a;ac1ar aproape toate din prima perioacliL delctivitate a artistului ;i poatc, iti uncle cazuri, din pr-imii ani ai perioade'i acloua f. in ce prir-e;te txemplarui clt la Sinaia, nu ni: Iipsc-*c elemeute rnai prccisttde comparalii. I)oui tablouri in spccial, anrbelc Ia I'Iadricl --_unul semnat-;icicstul d" .ono.cut, din coicclia A. de lJcruete', cclirialt din coiectia infan.teluiI)on Francisco dc Bourbon -, prezintS. multc asemirniri cu tabloul nostru.

Stucliul tutrtror variantclor accstci scene ne pcrmitc sir Cistingem trcitrpuri. Exem,plarele cele mai vcchi, ciintri: carc mai cunoscut este cc1 scmnatclin colcctia ftohoncz, dateazli prc.'babii clin urnriitorii doi-trci ani de dup,i exc-(rutarea tabloului !,s.t'olio, a.clicri intit' 1.r79 ;i l582. Sint excmplarele celc mairealiste si r.:arc amintesc cel rnai lrinc cie tipul llintuitorulli tlin catcclrala di: laToledo. L n al doilea Srup ar fi con-*titr.rit clc tabloul cle la Sinaia ;i cele clouiipinzc dc ia llaclrid mentionatc niai sus. I'r:atc trci sint postcrioare celor clin pri-n-rul grup, ciar erecutatc fririr incioiaili inaintc dc 1591, data lucriirilor eferctuatcdc El Grcco Ia lalavera la \-ieja, undt' sc situcazir dr,rpiL pirrcrca generalir ince-ptr.tu.I unei noi rnanierc. Din prirnii ani ai acestei noi mirnierc, adicir aproximativintre 1591 ;i 1593, dateazir arl treilea. grup de picturi, dintre carc cca nai cuuos-cutir cstc cca dc Ia Prado, cu accla;i subiect. Iiste tipul cel mai ar-ansat; trlsi-turile de pencl der-in mai nen'oase, r:{cctele clc lurnini mai crude si aproapcviolcntc, iar trlsirturile figurii, sub austeritatca intcrpretiLrii mistice, r.i.desc oc\presic lipsiti" c1e oricc frunu.seie extcrioariL. Excmplarul c1e la Sinaia se nu-rnirr[ priirtre cclc mai bine conscrvate gi firrii indoinln printrc ccle mai frumoasc.

Urr al doilea tablou poate fi de asemenca clatat din prima perioadii: este o pic-turir clc climcnsiuni foartc reduse (.0,21 x 0,21;11. E5), cu subiectul fsus luin-du-si riirnas-bun de la llaria 48; se aflit la castclul Peii;or din Sinaia 2. Estetot o varianta'L :r unui -subiect crcat de El Greco incir din primii sii ani la loledo.Catalogul llal'cr rr-ren{ioneazi trei replici: rrna 1a foledo, cea rnai

"'ccire; o alta

la Chicago, in colecfia Ch. Dcrring (expusi la Art Institutc) ;i a treia I:r Si-naia. O vom rnai adiuga pe aceea mai pulin cunoscuti din colectia Van lleu-ningen de la Rottcrdam, carc a figurat rc'cent Ia o cxpozilie a lluzeului Roy-mans din acela;i ora;3.

Aceste r-ariante prczintl doul tipuri, corespunzind unor epoci diferite.Cele din Tolcdo si RottercLam sint scnsibil anterioarc celorlaltc doui. Ele amin-tesc, prin stil 9i prin tipul personajclor, de cpoca in care E1 Greco ptcta Espolio

1 ,\n adoptat in studiul dc {a!:i critcriilc cronologicc c1upi. carc Cossio ;i }Ia1'er sint oareculni1e acord pcntru ur. rlistingc trci perioa<1c in activit:ltca lui lrl (lreco in Spania. Potrivit acesteicronologii, prirna perioa<15, cuplintle toatc operele artistului incepind cu primele lui lucrirri laSanto Dorningo cl Antiguo ( 1577) , pini l:r lucrlrile cle la Tarlavcra la Vieja ( 159 1). Cossio distin-gea chiar o subdiviziunc in aceastd pcrioaclir: dcbutul artistului, intre 1577 (Santo Doningoel Antiguo) ;i 1.584 ^()Iartirittl sfinlului ]Iauyicitt de 1a Escorizrl), urmat c1e o epocl de tran-zific, 15E4-1594 (Innrorntinlarea contelui. de Orga:). A doua perioadd. ar fi cuprinsi. intre1591 (I'alavera la Yioja) 9i 1603 (tablourile dc la Illescas), Cossio situind-o intre 1594 gi 1604.tlltima etapi cuprinde toate operele artistului realizate dupi incepcrea lucririlor saie de 1a

I1lcscas. IixistJ" poate o oarccare rigiclitatc in a,ccst clasarnent, care dealtfel nu are nimicabsolut, dar cl corcspundc unor etapc binc marcate in evolufia artistului gi permite o maibun5. orientare in actir-itatea lui.2 Cat. ISachclin, nr. 167; cr.t. Cossio, nr. 365, vezi gi p. 325 gi 701 a1e studiului; cat. IIayer,nr. 48 :r; Ilal'er, .El Greco cit., p. 73.3 Descrierc si reproducere in Lfusezr.nt Boyntans Rotterdant, Catalogus Kersttentoonstclling,1932-19i:1, p. 1.), nr. 18. Tabloul (l x 1,18) provinc de la Colegiul Nuestra Scirora delIlecuerdo din fladlid gi a lost dcscoperit in 1914 de Cossio. Nu {igureazi in nici un catalogal operei lui E1 Greco.

387

si flutirittl sfitftului tr[atsit:t: tt. Artistul le-a erccutat proi-rabil in jurul auului15E0. Celelaltc douir, aproape identice ca iconografie, clar foarte diferite in a-ceastir privinli de primele douir, au fost conceputc llrir iridoiaii-t cu ciliva animai tirziu. F-igura lui Isus arnintcgte, iir ciuda stilului mai pufin ncrr,os ;i in-drirziic!, chipul X intuitorului din tablorrri aparfinincl unei epoci antcrrioarc,cunr sint cele douir variantrl ale scenei cu lsus t'zgouiir,d:artfii ditt tcut'flu, di:nco1er,'fia H. C. F'rick de la Ner,v York ;i cie la Sar-r Ginc\s din llaclrid. in accaepocrir. nu apar incl" exceselc de sensibilitatc ale. Iui El Greco, dal sc pot intre-zilri forinclc agitate pc c:r"re 1c r-a lua arta sa mai tirziu.

E-templarui de la Sinai:r cste insr"L mai recent decit cel de ia Chicago. Grli-tia rnni accentuat.l a per-sonajclor in acesta din urmir, Iiniilc lipsitc clc nervozi-tatc, plastica mai ferml, in care lumina se asternc pc contururi fl"riL sir lcdestrame ;i ffi sir le dea rcflexc cruclc, sint inci. in acea manierir ca1m5-, asputea zice clasici, a artei lui El Grcr:o de ia sfirgitul primci sale pelioade clintimpul cind picta ituttornfintdlce..otltdlti, tle Orga:. labloul de la Sinaia, ci,run contur mai pulin precis, inviluit intr-o luminir mai nobili" ;i rnai fosfores-centir, anr"in!5. deja viziunea nervoas:r si cu. totul spirituall a picturilor de la 'la-lar-cra la \rieja ;i a celor ce le-au urmat. Astfel, c'latindu-l din preajrna anulri1590, nu vorn fi poatc prca departe de adel'ir.

O alt:'r lucrare dc dimensiuni rnult mai mari (3,46 x 1,37; il. 83), carc meritlo urendiune specialir nu numai in colecfia ltomAniei, dar ;i in ansamblul opereiIui!.1(ircco, estc inchinaroa pirstorilorae de la palatul rcgal din Bucurc;ti. Pic-tula cste semnatii cu numele intreg ;i provinc din galeria spanioli a lui LordsPhilippe 1.

Unele elemcnte din accastir picturi nn sint poate cu totul noi. Dccorulcrr bolti in ruini" in care sc petrcce scena mai fusese inchipuit de arlist, in pro-por-1ii mai rcduse, pentru tabloul s1u de la Escorial, Adorurea nttwelu,i lui Istts,pictat cirtre 1579. Zborul ingeriior care suslin banderola cu inscripfie aminte;teparrea superioarir din Ilartiriul sfi,ntttlui II&uriciu,. Dctalii mai pulin inportantcse rcgirseic de asemenea in picturi din tinerefe, cum este mielul cu picioarelelegate, pe care artistul l-a schilat in tabloul Isu.s izgonin'd zarafii ditt, terul>ltt,,din coleclia Cook de la ltichmond. Clutarea efectelor violente de lumini inintrincric nu era nou5. la El Greco, deoarece o aplicase ;iin Itrch,irtarea pdstorilorpictatir la Santo Domingo el Antiguo, curind dupi stabilirea lui la Toledo,iau in copia dup5. Correggio, inci" ;i mai veche, aflatl in colecgia contelui Con-tini-Bonaiossi din Rorna. Problema il preocupase dealtfei pe artist inc5. dinItalia, unde Bassano 9i Correggio ii ofereau exemple foarte instructive.

Dar tabloui.dc Ia Bucure;ti nu aparline acestei epoci. El trirdeazir remi-niscenle cle tinerefe, pe care pictorul le relua intr-o interpretare nouir. Intr-uncadru'cu proporfii inalte * acele proporlii in care I eier-Graefe 'n'edea una dincarac:teristicile ,,fioticului secret" al lui El Greco 2, tabloul prezinti o 'u'iziunestranie, in care radiatiile unei lumini mistice invirluie elementele plmintegtisi cercjti in acelasi cleior fantastic. -Este o compozilie complexi, u5rde- planurilese intietaie in jurul unui ax median, determinind oarecum o serie de cercuriopusc, dar legatL intr-un tot unitar. Linia curbi a bollilor se prelunge;te cu linia

Galet'ie espagn.ole exposy's au LoLrure, nr. 253; cat. Rachelin, nr, 162,Nlayer, nr. 16 a; l'Iayer, ElGreco, p. 47 si 105.peiitre baroque, in ,,L';\rt c16coratif", XI\r, 19 12, nr. 1E2, p. ?49,clup:i versiunca germani, apiruti" in rcvist:t, ,,liunst und Kiinstler"

7 Xotice des tableawr rJe Iacat. Cossio, nr. 360; cat.: I. i\{eier-GraeIe, GvecoArticolul ;r fost rctipirrit

388

irr caL. sc itllrirrir pcr-sgiilljcir. rlitr rcgistnrL iti{c'rior. I:tr al doiirro ccrr'. ICt'ttlrtt

rie nct,stl., t-r.r.-*.,,-,aj., taie otizot-ital phnul \'eltiiaI ,ai prinmlui ccrc:' itr lt,,11"'',,ip.ir<;"il; ri.,t,r i,-rg-"iir"r rcia aceli;i l-rotir- cilcnlar,-clar dt: r-inclul act':rtri itt1rl1t,icar(''

lrirri ildoialt'r rrn r.xistii pil1ic gotic iti aceastii ccnrpozi{ie erxct'sivi, in tarct'r'6iJibrul 1ta1e atit tlc- lalrorios o'Lrtrntrt, iar ochiul erziti' intrc imaginezL statici..f., i,rt;i gl1qul 1,o1ril c1c srrs. Irlcela insir:1i:r ntobilitir{ii 5i a acestti r-'ott',i:;ttctii

in,-lt,rciiri'tlc.irotir barocrii, atit tle intirn imbinal in irt:pirzr{ia artistrilui ctt l''-'tni-

liscetrtel.- bizantiue 5i cu misticislrril sirr c1e csen{ir nrrclitcrancani'Clin sa'i clatlm'agcastir picturir atit t1c strirni.t' ;i conlpiicatir? 'la..blorrl a

iost apr-o1tiat, pe clrept cr.N'iili crecl, de pic-1urilc executatc intre i.'r90 1i i600

,it, Ir1 i;r-ti.o p,r-rrtro lrilserica colegiului 1)oire. \Iar-ia cic Aragon clin Ilaclrid. (-ossio

i'clicasc pltru lgcritri carc ar Ji'fiLcrit palte din llccst ansamll|tt: Botc::tr1, llris-t:i-grirrt lr ltn:itrea cle la lluzeul I'i-atlo-, si IJtitLiit'e slirtt clc la. \Inzcul Balaqucrde lillarrutva r- Gcliiu. L,t,r.r cita;i i,t,lJti,ruvru fitisiorilor-tle-la lJut:lr"ijL,.,11tii. ,nt,rlqqul iiu clata acest tablou ciirr ai:eca;i cpoci cu-ceiclaltc: 1'584* f ig-{ 1'

]Iar-cr este mai pufin precis in accastri |riviilfi' L.l 15'ia argulnentarcl'..truiCorsici .l.i.jrr,:up"r.lt, cle pot fi ratapate bisericii crilr'giului tlin ]laclrid-si, spoiindrirrnrrr;ul lor, le

'lr,laug,,.;i'tal,lorrl .lti la lJuctrrt;1i. I)at'tl;-rtt'lt'-1)t' t'are lt' i)lr-'lrLtn.'r.rrriaz"i ,'rr ir,rrnai .lil la crLtalog Ia :trrtlirrl tottsrtt t'at urii>ttrlrii, dar ;i dt' l:r ttttcapitol la altul al accstei lncrr'Lri 2.

' Irrintre operele ce pot fi puse in lcgituriL cu tabloui de la Bucure;cti si cu

lr-nsamblul picturiior <lid triserica colegiului l)or1a }Iaria existl una carc rri sc

parc deosrri-,it,1,, "lrrnpiatl

rlc pictur-a iroastrir. llste -Bolc:zll de lzr nuzeul l)r'ado,

riealtfcl silgurul tii,lo,r pror,t,nit direct din biscrica colegiului 3. Schema cc)1111)o-

zitiei, clesenul unoru dinire persollajc.;i alte clemctrte, ca raculsiul ingcrilor- sau

formel,-- dc,,putti" clin piariul superiol al arnbelor tablouri prezintir a-scrlle.nc?t

,-uiogii, iniii ai fi teltit nu nuirai siL arsociezi aceste douir picturi, dtrr ;i siL

1(.r ctisiirigi c1c scria. celorlalte, co par a. fi dintr-o cpocir ulterioarl.]-Lrcri'rilt' dt' llL ' olcgirrl D.ira \larir s'' clitlottt'azi i)e tcl Iutit't 'zt'r't

:rlti r'

l)rint,.lt' Iicturi (,rau iata lrolralril ilr 1590, citttl s-rr li( ut silntllt'a btsct'tt'tt, tar

cclc ciouiL tablouri "-i"tlt" mai sus fac clesigur partc clintrc accstca' hl ('rcco

,, rooi cxcr:ritat apoi altc picturi intrc f -i79;i tOOO,;i a.lltlmc', lirislrgriii'i'r 'l'',larrrrrzeirl lrraclo ;i^BtuttiLtt:siiyctt dc 1a Yiilanuer-a. ln cc prir'-este Irtttctctr tt.r ltho-.

rirttt sfirtltitri bttJtij, aflatc anbcle La rnnzcul l)raclo, ele trebuie sr-L Jie ;i rnai

tirzii, ue.liit'in.1 poate partc clin anstriublul colergiului <1e' lii \[adritl'I)iirrtri: n'.rrni:roasel<: i trL:Jtitttiyi ,tLt 'ptistorilc)r' pictir"te dc E1 (il'eco 6, ltna

:,iiigtrri rcprodr.ice lract ccrnpoi-ri'.ria- talrloului de la }3ucure;ti. Este rcplit li , cie

tiirntrisiniri rccluser. din (,irlcriii Ccr-.ini c1c la Iioma. Stilul ci mult ntlli llci.''clsl,

1 (icssir, il. .tl ., p. 2{.)1 :i urlt'1.; e:l1lil.)q rrr. -ir.). 61, 211 si i6{)': llavcr, (.utulog, rrr'. i6a ;i obstrliiliilt: Prilirttl ttt. 3E; iri. I1 (,rrro. Jlerlirl 19'll' 1 ' :17

ji lii.r 10{r.ir l:,cltrr ltrttr.cnicrrf:l tir-1)L)rri!li vtzi lllrn l)etlro tlc 1[iltirilzl, Cal(tl')!it(: tlt: tablttt t t/tt

\lLtsjt tl: 1';.rzrftr. ,llatlricl 111 1.1 : Ccssio, r',rr-. .:l/., ir. 21).i'I L.ossio, of , (:1t., p. 29 1-292 ;i apclrli'-:o 11.; ('ititt:i 11- IIa-r'er cll {ircinrl prirtc riin:rcelit-;i cic1u.ri (,:rtalogul llai'er- indicir urrirritoarr,lt er:cnpiaic: fcilctio, --,{..I)r-'nriltgo

ci -\1lti,gnoI l'ltir:u-

re ;ti, Clalcria i.cgalir: Roma, (laleli:r, naiionalir Corsirti; \'alcncir.' tlolegio del Ir:itri''rca;)ierr'-\-orl<, llctro-politatr \[r.rseurn; ]Ierdrirl, col. l{ar:i:tno IItlnando; 1'oler1o, $. |}|lllingorl ,\ntigrro (aticpl zLltarului principal) ; Ne x Yorl<, coi. -s. Illurllenthal; Ilicscas, iri'r't-ica

Ilospicio dc le t'irritlatl.

389

cu contururi mai pulin ferme;i o lumin5. crepitantl ce pare sd. dizolve formeleeliminindu-Ie precizia, indicd. o epoc5. mai inaintatS. Aceleisi remarci sint valabileQi p,entru Bote:trl din Galeria torsini s0, care reproduce' Botezul d.e la muzeulPrado. Aceste doui tablouri nu pot fi datate decit cu cel pulin zece ani dupirtabloul de 1a Bucuresti si cel de-la Prado. El Greco asocii astfel inc5. o dailcele cloul subiecte pe care le tratase in acela;i timp cu .i!io;u u"i inainte 1.

Sfintul llartin eilare.sr _de_ Ia palatul Cotroceni din Bucuregti 2 reproduce ocompozilie

-celebrir a lui EI Greco. Bachelin catalogase din gre;eai[ accastS. pic-tur5" sub titlul Don Carlos cdlare, vlzind in ea nu numai un portret din tineictcal fiului lui Filip al Il-lea, ci ;i ilustrarea unui episod din viala Cidului. in rea-litate este vorba de o replici - una dintre cele mai frumoase, dupi A. L. lla-rgr de dimensiuni reduse (1,06 x 0,58; il. 87) a celcbrei pictuli -executate

cleEl Greco intre 1597;i 1599 pentru capela S. Jos6 din Toiedo, aflatir in colec-liu J. P. Widener clin Philadelphia.-

Tabloul e remarcabil nu numai prin eleganla iiniilor salc nervoase si on-dulate, prin grafia aproape copilirreasci . Jfintulni imbriicat intr-o aimuriLdamaschinatX, dar ;i prin armonia sobrii a culorilor, in care domini fonclul blcu-vert aI ceruiui noros, in opozilie cu.alb-negrul prin care se cleta;eazir calul;ic5,1ii"re!u1, ;i prin tonalitatea gri-argintie pi-oprie acestei picturi.

El Greco a reluat adesea aceastir compozifie, agreatir fi"ri, indoiali cle con-temporani datoritl aerului de elegant5, mondeni ;i gratioasir pe care-l dlduscsfintului cavaler. Cossio a semnalat cinci exernplare:-iabloul semnat de Ia Phi-ladelphia,_repi.ica de Ia lJucuresti, cea din colecfia Jlanzi (astizi in col. Ilern-heim-Jr. -la Paris), cea a pictorului John Sargent de la Londra si ultima dincolectia d-nei Sl,ngros din Atena 3. IIayer nu inscrie in catalogul siLu decitp.rimele trei, Ia care adaugir ins5" un tablou afiat la Chicago in posesia lui Ch. Dee-ring (expus la Art Institute) si un altul de 1a Paris, in- coleitia Durancl-Ilucl a.

Am putea menliona inci o r,-arianti in colectia Contini clin Itoma.Ioate aceste variante sint atit de apropiate de model, incit n-ar putea sir

dateze dintr-o epocl mult posterioarl. EIe au lost executate probabil la r.reotrei-p.atru.ani dup5" tabloul din Toledo, firr5. ca artistul s5, fi simlit ner'oia dc amodifica_interpretarea subicctului. Cu toate acestea, in tabloul din colecfiaDurand-Ruel ;i in cel din colectia Rernheim, figura sfintului pare ceva mai ma-turi, cu pirul tiiat scurt;i un inceput de mustatii. S-ar putea ca in ambele cazuris5" fie vorba de replici ceva mai tirzii, anterioarc ins5. in orice caz anului 1603,cind artistui i;i incepe lucririle de la Illescas, unde se contureazi- o noud manieri.In ce prive;te tabloui de la Bucure;ti, cl seamirni atit de bine cu pictura iniliali,iryi_t poate fi considcrat drept una din primcle replici, e.-recutate imediat dup:i1 599.

Din acc'ea;i perioadl ct Sfintul f,f urtitt rnai cxistl" in colcclia regal.l un alt tabloucare meriti si. fie cunoscut: cste lllartiriul sfintului Sobarstian (i1. 88), aflat la

1 l'entru anrbele tablouri vezi :\ttilio llossi, l)zrr quadri tli l)ornenico T'hcotokoptli, in ,,Bollet-tino d'Arte", II, 190E, p. 307-314. Catalogut l,Iayer, nr. 17 9i foto Andcrsort 21020* 21021.Picturile nu sint nentionatc in catalogul Cossio, deoarccc au fost descoperite ulterior.: Cat. Bachelin, nr. 168; cat- Cossio, nr. 366; cat. Xla.vcr-, nr. 298 a; Ilayer, El Greco,p. 103- 10{.3 Cossio, p. 330 9i cat. nr. 242, 366, 309, 3{5 pi 35 1.a Clat. t[a].er, nr. 297,298, 298 a, 298 b;i 299.

390

palatui Cotroceni din Bucure;1i: (0,89 X O,68)s2. El reprezinti chipul $r.aliosLl unni adolescent. Arta 1ui Ei Greco cxcela in modelarea acestor corpuri juvc-

;ll;-;;t;;b penelul abit ai artistului dobindesc o gralic. rnildioasi ;i ProPorliiiiiltta"u""" sriple, din ce in ce urai alungitc.-Sint-crealii ce re"'eleaz'l viziuneaptuiti.,i

".,nui'mare artist;i totodatir idealul intelectual al armoniei ii fIYTg-

i.ri"i i.t-Jla gcoala umaniimului italian ;i nutrit cle indepiLrtati:lc amintiri dinpatria greaci.

Nu sc cunosc clecit trei tablouri alc iui Ill Grcco reprczentindu-l pe SfintulSebnstityt, toate din epoci difcrite. Cel mai vechi, de la catedrala din Palencia

i" t1t""1", este o lucrire din prima perioadi si nu are nici o inrudire, fie ;i i9o-

;"t;f*t,'t-u tabloul nostru. .slint.ri e zugr:rrlit in genunchi, intr-u.n perisaj stin-.oil ar cioilca, cel dc la Rucure;ti, este, cred, cel mai frumos. irup-uf

-tin1ir,s.rpl.r 5i zvelt aminteqtc de torsul iud din tabloul rcprczentindpc Sfintul!?rti:':Accasrir asemirnare,'ca 5i stilul picturii, ne {ac sl-datlm opera de fa!n, la fe]

ca tabloul preccdent, c1e'Ia s{ir;iiul celci dc a doua perioade,. poate intre 15.99

;i 1603. Al ireilea Sfi'nt Sebustzlari, clestul de cunoscut, estc cel din colecfia marchi-zului cle Casa forres din ]taclrid. llste o variantit a tabloului de Ia Bucure;ti,dar 6intr-o epocir mult mai evoluati, in care artistul, abandonind formcie gra-

iio.t", clucca pin:r la exces spiritualitaica interprctirilor.sale, defonnincl sau chiaruritilcl personajele. Chipui- sfintului din aceastl ultimir variantir amintc;tgtlealtfcl trisirtuiile personajului ingenunchcat clin l:izittnca a.poc-atriltticti, aflatiin colec{ia Zuloaga, care datt:aziL clin ultim:L pcrioaciir a lui DI Clrcco.

'fot la paiatul Cotroceni se aflir o Siintii farlrilies3, operir--dc mare frumus.ele,n,"r", p.'ill gralia figurilor feminine;i eieganla oaleculn aftitati" a gc.sturilor,

trircita'zl ,"irini.."tr!e din Correggio :.'Ira piovine din colcclia baronului I'aylor 3,

oitoi,1 Louis-t hilippe ii increcliilasc misluncnr de a-i alciLtui -gaigri-a spanioll.

Subiectul a fost reluat cle artist in rrunr.,roasc variantc a. fabloui dc la Bucu-rc;ti (0,70 x 0,84; ii. 89) face partc clintr-un glup- nai restrins, care _reproduce.o .,-tuititute iipui iconografii al unei picturi de -la -muzcul din Clo'cland 5

{0,10 .0,S4) ;i al celei din coieclia Van Horne de la Jlontreal'Iabiou.l cic la Clevcland uu cliferir de cel clc 1a Bucure;ti dccit priu tnoclul de

tratare a fizionomiei !-ecioarei. in primul, ca prive;te drept in fatir, iar pirrul iiestc acoperit cle un vll; in ccl d.c al doilca, eai;i-plcaci privirea sprc copil, cuvirlulnumai fc jum.'Ltatc tras pestc cap. Efecteic i1e lumin5. sint mai atenuate ;i maiputil sLrbiilc in cel rlc 1a Clevclanci. )Ia1-er datcazi prima" I'arianti din'15g2,-1-i96.

Ea parc in oricc caz anterioarr'L tabloului cle la Bucure;ti, care

<lcnotiL o mai mare precizie a fizionomiiior ;i mai mult rafinament in stil

;i compozilie. Pc "..ttu il putem clata, ca ;i autorul citat, din ultimii euri ai

perioadei a cloua, aclici din iOoo-i603. Dealtfel cam accea;i dat5. ii atribuie;iLos.i.1r, care considera acest tablou drcpt unril clin cele mai interesante din galeria

1 (.'at. Ilzrchclin, r.rr. 169; cat. Clossio. nr. i67: cat. )Ia1-cr'' nr' 30 1'j C;rt. Ijachclin, nr. 16.5; cat. Cossio, nr.36.l; cat. \{aycr, rrr' 28'I ir-lscinnare scrisir pe dosul tabloului.a Dupir catalogul \Ia-rr:r': Iluzcul Hispanic Societl'o{.\rnc.r'ica, Ncw-Yo_rk; Spit:rlul S' Ju-anIlrltista, folJclo;

"u1. H"rrog, Buiiapcsta; coleclic particularf din Paris (acest exemplar

ir iirl-rat din 1926la muzeul Clei'c1ancl) ; col. regir,ti din l3ucurc;ti: col. \:an Hornc, tr{ontreal;lruzeul Prarto, Xlaclritl: Iletropolitan llusertll, Nerv-York; spitalul ,S,,-\na, Toledo (exemplar<tispirut). La acestca trebuie acliugat un alt exenplar in-c_ol. Widencr clin Philadelphia'i'licntru aceasta a se veclca,,La Itevuc tte i'-\rt", nov 1926, p' 29!)'

391

de Ia Bucure;ti 1. .Pxemplarul cie la llontreal il reproduce pe cel de la Bucureqti,

cu reminiscenle din prima variantS., mai ales irr tr5"s5.tuiile Fecioarei. I-uminaeste ,si mai vie decit in tabloul nostru. Avem probabil de a face cu o picturirulterio:.r5", car.c ar putea fi datatl in jurul anilui 1603, chiar de la iniep'rtulcelci de a treia maniere.

lin alt tablou a{lat la castelul Peles din Sinaia, degi cornport[ tr5-s5.turi caractciis-tice artei lui El Greco, a suscitat unele cliscufii'cu privire'la autenticitatca lui. l.lsteIepl.rcasa_de dimensiuni mai reduse Q,a5 x 1,0f; il. 90) a celebrei pictr,iri clela Escorial, reprezentind tr'lartiriul sfintului l[aurieiu'2. Ea diferi cle tabloulcel.mare prin detaliile compoziliei;i chiar prin culori, iar particularitltile salestilistice denoti o interpretarc mai evoluali a subiectului tratat anterior laEscorial.

_ ^. |{ay'gr consi{er5, aceastiL picturir drept o lucrare de atelier, exccutati poatcde fiul artistului, Jorge X{anuel. El nu insisti asupra motivelor acestei atr-ibuiri,pe care le putem deduce ins5. chiar din elementele disculiei.

in inventarul flcut dupir moartea artistului ;i publicat de San Iloman yF-ern6.ndez,,se menlioneazi" in casa lui EI Greco trei'rdprezentS.ri ale Martiriultiisftnttilui, Ifawriciat, cu specificarea c5. una e ,,mare", lar alta ,,micl"s. Ce s-aintimplat cu aceste trei picturi care sint deosebite de cea de la Escorial? Una <1inele-e menliojrat5".de autori mai vechia drept,,schi!d" originali, pentrumareletablou de la Escorial" (el borr1n origi,nal parall cuadro granie cte San JIauri.cio).Ea se afla inci in 1845 la biserica S-an Torquato din Toledo, dar avea sii rJispaii.firi urml dupi ciliva ani s.

Cossio nu cunostea decit doul replici ale tabloului de la Escorial: cea cle iaSinaia - care provine din coleclia amintit5. a baronului Taylor * -'i o altaproveniti de la Toledo, care se afla pe atunci la l{adrid in coleclia lui Fernanclode Brieva. El admitea c5. prima ar fi de mina lui El Greco, insi din .-rltimaperioadf,, in timp ce a doua i se p5"rea a fi doar o copie executatS. cle fiui artistului,dupl un tablou original, care flrl indoialiL nu era cel de Ia Escorial 6.

Preluind indoielile lui Cossio asupra tabloului de la I'Iadrid ;i, bazinclu-seprobabil pe asem5"n5.rile acestuia cu tabloul de la Sinaia, l[a5;s1 a asocriar celedoui. variante, atribuindu-le atelierului lui El Greco, unde ar fi putut fi ere,cutatedupX. r'reuna din picturile originale indicate in inventarul casei artistului. Nucunosc exemplarul de la Madrid, ;i nici nu sint sigur cI tabloul menlionat de l{:rvereste identic cu acela citat de Cossio ?; dar analiza tabloului de Ia Sinaia, iinindcont de variatiile stilistice pc care le intilnim lntotdeauna in repliciie opcrclorlui El Grcco, ne inclinl si afirmim autenticitatea acestei picturi.

1 Cossio, op. cit., p. 332 9i iAl-i\2.2 C:r.t. Bachclin, nr. 166; Cossio, p. 222-223, 698-699 ;i126 c. Bachelin didea o interpretare fantezist5 acestui tablou,de uzaytiri, r-izind totorlati portretele iui Filip a1 ll-lea gi .

de Spania.3 Fancisco de Borja de San Itoman y Ferninclez, El Grecoacerca de la uicla y obyas de Dom.inico Theotocopuli, Madrici,a Ponz lgi Ce6n Bermudez, cf. Cossio, op. cit., p. 221.5 Cossio, loc. cit.

cat. nr. 36.1; cat. \Ialcr, nr.pe care i1 intitula Cti futrunci

Don Carlos in rnijlocnl qrlilrzilor

en. Toletlo o nlteuas inuc:;tigecro;tes1910, p. 1E9- 198.

6 lden, p. 221-223.? Tabloul citat de llaycr era scos la vinzare de un negustor in 1926.

392

Exi:ti, firrl incloialii, c'ontraste rcnlarc.r-t)ii,r intre repli(la- ri.t-' ia Sinaia ;irurar-clc tablou c1e ia Irscorial. 1.-izionomiilc pcrsoiraje,'iol sint dift:rite, t:n.;i coloritl''1

iui", . i" 1i {rapant 1a Escorial prin opozi!1a_pr-itcrniciL r1intrc,alba'str'.r ;i gail-'crr,

c,stc foai:tt atcluat ;i aproapc^mohorit la Sinaia, unclc preclornina-, totnirilc ;1ri-atttistrLri;i culorilr: incliisc. Acest colorit cste insiL itl concor<lan{i cr-r'ciclall,'caracterc ale tabloului carc, conccput cr-iclent rnai tirziu, prcz.intiL.pcrs<lrajc ctr

trupuri mai alungitc, cu linii mai irrdulatc 1i chipriri f ipsitt: <lc orice ciiutaic a

1ruinuscfii. Acesti chipuri rcproclur: in cea nai marc parte- tipriri irrtilnitc in ait.,

tablor.rri'a1e lui E} Greio, nr:riak:s in picturi postcrioare tablouliri dt: Ia liscorial. -\cioua figurir ciin stinga, de pilcliL, in-grupul pc_rsonajelol Princ4ralc,^searnirnl.._cuSfirttttt'i'o,rrn clin ciclirl aposfohlor clc la ]luzctil lii Grccc, din'l'olcdo. Capi+ copilu-Ioi, .,., colcr etil lui plisatr"i, aminte;te caPgi 'S/i lli tlui lI arli tt cle la l]ucure ;ti' {'hipuisfiirtului llauriciu- evocii in mocl uimilor o figurir clirrtr-un a1t tablou tnai pufincunoscut, care trebuie citat in rnod deoscbit aici.

llsie o pictrrri clc <iimcnsiui-ri foartc mici (0,2-5 ){ 0,20) din colec,tia.\'arrI{orne cle 1a flontreal, c:are in cataloagele Cossio;i }Ia1-er e ilrrcgistratli "'implu ca

reprezentincl figura unui slint i. in rc'atritate este o variantit a- capului sfintriluiIlluriciu, semiiincl fiLrir incloialh cu cel din tat-rloul dc la llscorial, clar- .'i ntai n-iult.o u."i" ilin tablunl cle la Sinaia. Estc probabil un stutliu pentrtl ]IartitiuL sfittttt'1ui Matsiciir, sau poate un fragmcnt clin accastiL scenir, cxccutat mult nliri tirziuciecit tabioul'cle la Escorial. Stilul indicii ultima epoci ir artistului, poatc chiarprimii ani ai acestci epoci, aciicir 1600--1606.' Aceste d.ate se apiic; ;i tabioului de la Sinaia, alc citrui caracterisiici ne

amintesc uncle picturi cxecutate de artist la biserica-spitLlului tlin lllesi:ll:-'.

N,ar-em cum -s:r stabilim rapolturi rnai strinse intre tabloul cie la llontrt--al;ipictura cle la Sinaia, <1ar er,id.cnta 1or inrudire nc facc sir nc gintlin la un rnot1cl

iorr,rrr, care ar putca fi unul clintrc cele tr-ei tablouri menlionate in iuvcnta.rtllcasci artistului.

Ajulgem 11 un alt tablou, poatc ce1 .mai iinportaut.din crcit'cf it', _car{' i1r t-'tT,'.afigura,iiltiti c1c cele rnai izbutitc crealii ale ai-tistului in tlotnrliul poltretuLtli.Eitc o lucrare cxcelentir- 2 (l ,16 X 0,86; it. Otl dc uncolorit soilru, carr- sc recLuct:

la tonuri dc ncgru, gri ;i brun, cu petc cle culoare izolate -- r'ozul tli-tcrtt al ciirna-

liei;i pulin g.ibe,r-p"'rnucliiilc cirrlii dcschisc. -labloul se afliL la castclul I'clcl

din Sinaii ss.-itste ptirtrctul unui sar.'ant, canonic probabii, judt'cind dupiL insrrip-

lia aproape nr.o,ri. cle pc foilc cirrtii pc carc ili splijin.i.njinilc: CANO-\I(-1.ilactr"tin i1 iclentificarll gre;it cu llor-r Di,:go (-ovaruhias, iiu.--trui irro{csol cic.la

Salamalca ;i prictonul inilm al lui lll Clrcco,.pc care acosta.l-apicta.t in mai mtrltcrincluri. -Esti, tin necuno-ccrlt, clar una clirrtrc figurilc ct:lc nrai irolrilt: ;i tnai c-\l)resileciin citc ne-a lisat acest rnarc portretist al unei arisfocralii intelcctuale ;i dcspirite de eliti.' S-u1. pltea giisi rurelc asenriniiri tle stil intre tabloirl ao:sta ;i_portrctul luiAntonio Co--"rrutias pirstrat in casa lui .ili Greco dil '.l'oleclo. l?-egi',sirninclaceea;i sr6brictatc cle^culori - rnai inchise in tabloul ttc lir Sinaill -- accla;iirnpre'sionism in facturir ;i accerali conccntrarc itr cxprcsiti psiholtrgicir- a 1;irsoDaje-Iorl Alte coresponcletilc

';i inai'pregnante ar putca fi reicr"lltt: intre tailtroul clc

1a Sinaia;i o i1t:r pictur-ii dil accca;i cpociL, ;i c1c cea mai l-runir rnauicrir, alul]1e

1('at. Cossio, rrr'.! (l;rt. l3achelitr, irrcili;. nr. i{7 a.

10: cart. ]Iavor, rri. 17{15 i; L'os'io, p. '11.5-4{rr ;i c;tt. nr. 3.i9; -tIast'r', 'rt iil

393

,. tit.i

Portretul cardinalultd Tauera de la spitalul San Juan Bautista din Toledo, undeaser.ninl-ri1e merg pini la atitudinea identici a personajelor ;i la uimitoareasimilitudine a fizionomiilor. Dar tabloul de 1a Sinaia prezinii o superioritate prinsubtilitate-a penelului, prin finelea tu;elor aproape transparent6, care cteleazrajocuri de lumini pc epiderma delicati, pe blini ;1 pe ve;mintele de catifea alepersonajului;

-se cuvine de asemenea se insistim asupra'nobilei expresivitS"fi aacestor miini fine si nervoase a;ezate pe cartea deschisl.'fabloul nu poate fi datat decit din ultima epoci a lui El Greco, allturi deportretele lui Dotr, An'tonio Couarrubias si al Cordinalulwi de Tauera, poate gi de-Sf .- I.er-onim itt,ve;minte cle cardin'al de la \ational Gallerl' Jin Londr".' Este ilrb.indoialir una din capodoperele acestui artist.

'I'abloul carc nc-a mai ri"mas de prczentat este o picturir <lcosebiti, cu un efectal.. coloritului ;i un gust atit de modern, incit aprbape ci aminte;te dc arta luiC6zanne. Se afll tot la castelul Peles si reprezinfi in-dimensiuni mijlocii (1,10X0,83; 11. 92) Logodna Fceionreil.' '

l)e artnonia gri a draperiilor ce formeazir fundalul, albastrul deschis si receal vilurilor Fecioarei se deta;.eazi transparent, inviluin<l aceasti figurS. fraliU innuanle aproape aeriene. In-1'a!a.ei, sfintul Iosif se profileazi in r,'e;minte verdeinc.his cu to-nuri galbene, allturi de preotul in aib-gri ;i galben. Ceielalte perso-naje-adaug5. acestui ansambLu un joC subtil de ro;u-violei, de galben, de branj,de alb ;i dc gri.

Subiectul insu;i e unic in opcra lui El Greco s6. Este unul din rarele tablouriale artistului la care nu se cunoaste nici o replici. Cossio ;i Nlaver au vizut in eI ooperir pictatri intre 1603 ;i 1606 pentru altarul micii biserici a spitalului Caridaddin Illescas, ling5" Madrid. Pictorul a executat, intr-aclevir, o seri6 de ;ase tablouripcntru aceastir bisericir, unul reprezcntindu-l pe Sfirttul ll,defon,so,' iar celelaltccinci, scene din viata Fecioarei. Patru dintre aceltea, foarte clet"erioratc-, repictatepi innegritc, se aili inciL acolo. Al cincilea a dispirrut de multi vreme ri i fostinlocuit cu o pic-turir oarecare pe un subiect totai diferit. Cossio ;i apoi M"y".

",,presupus c[ tabloul pierdut ar putea fi cei de la Sirraia.in ansamblul scenelor deia Illescas, Logodua r-ecioarei ;i-ar fi gisit locul in mod plauzibil, iar celor d.oi

*tgti li s-a plrut de asemenea ci, stilul picturii n-ar contrazice aceastl ipotezi.O vizitS" recentS" la biserica din Illescas ni-a convins c5. presuprlnerea eri nein-temeiatir. I'abloul de Ia Sinaia nu se potrive;te in nici o-privintiL cu ansamblulpicturilor de la Illescas, nici ca stil, nici ca dimensiuni.

in biserica amintiti, se_pistreazl ;i acum caclrul sculptat c1e El Greco insu;ig91t-ru tabloul dispS"rut. I'1 este perechea celui care i1 reprezintd pe Sfintil,Ildefonso, -d1t " mult mai mare, mai inalt ;i rotunjit in partea s-uperioarir.l'oate celelalte tablouri ale lui El Greco din acea bis-ericl a^u cadrul bval. Cit119;n1e stil, picturile de la Illescas diferil total de tabloul de Ia Sinaia. in Sfi,ntutIldefonso EI, Greco nu ajunscsc incl la acel cxces a1 personalitllii pe care ilconstatinr in Logotltta Iiecionrei. in pictura de la ltlesias subsisti ciriar uneleelemente rcalistc, care vorbesc despre un gust ;i o manierS. diferitir a artistului inperioada acelor lucr5"ri. 'rabloul de la Sinaia, de o facturi. foarte liberi, estc,dimpotrivir, redus in compozilia 1ui doar la elementele esentiale. Firi. a maivorbi de siluetele celorlalte personaje, care denoti evident o' epocf, mult mai

r Clir,t.nr- 1'{

Bachclin, nr. 163; Cossio, of. cit., p.314-315;i cat. Ifayer-, op. clt. p. 13j;i cat.

394

avansatl, este de ajurrs si, prir,im capul liecioarei, mai mic decit in toateceielalte tablouri ale lui lll Greco, pentru a ne cla scama cir avcm dc a face cu oopcri clin ultimii ani ai pictorului, carc in ultima dezvoltarc a stilului siru manifestaat:castir. tendinfS. de a ingusta corpuriie., de a sublia cxtremitllilc;i a face capctelefo:rrtr inici.

lixistir dealt{el o particular-itatc carc nu zr fost remarcati, piniL acum ;i nupiitca fi reler.'ati clin fotografiile retu;ate publicate de Bachelin: acest tablou nueste terminat. Ilratul intins a1 sfintului Iosif nu are minl, termininclu-se printr-opatir .informii dc un gri inchis, pusir la intimplar:c. Cclclalte rniini sint dc ascmenea:rbia schitate, ca ;i figurilc confuze, cu contururi nchotirite. E er.'ident cl"t tabloul scafla int:i in stadiul dc h.rcru, iar artistul nu a a"'ut tin-rp siL-l tcrnine. Nu poate fia;arlai vorba dc lllcscas, uncle totul cra terrninat in 1606, cu opt ani inaintc delnr-lar-t('a artistului.

fabloul dt la Sinaia trebuie si fic ultcrior. Invcntarul ficut la moartca".rrtistului nc'r.inc in ajutor qi c1c rintiul acesta. intr-a.cler-r-rr, g-irsim in c1 menfionatun tat.rlotr cu acest subiect ( tn dest'ojo l>t:que io )1 , asupra cirruia l1u s-a dat pinir inI)rc:z('nt nici o indicalier. Iistcr vorba firii indoial'L dc pictr,rra clc la Sinaia, cart:pt-t z.intri toate caractt:rclc unei opc.ri: tirzii a. lui El Greco. I-ucratir in uitimii aniai vi,.-tii, poate chiar in cel de pr: urnrii, pictur:r a rirmas nctcrminatir, cccll cc arciplir a ,*tilui ci ciu.dat, ca ;i {aptul cil- nu are o rcplici. Ca atare opcra cste cu atitmai inttresanti. Ea rcprezinti nu lrrlma.i una clin crealiilc 1ui El Grcco celenai srilrtile si librante prin colorit, clar rcvtleazir totodatli in ansamblul crealici:irtistului uitima etapiL ar cvolulici salt-, ciLrc se incheie prin accastir scinteierc de{orrnl si culori clc o intcnsiL spirituaiitatc.

TOLEDO - EL GRECO ''Dc la iladliri la lolcdo, ,,cetatea impiritcascir" clin mijlocul Spaniei, drumultr-t'ce pr-in pustietirli pictroasc dc Castilic, pc unclt: pasul ;oviiieinic al llosinantt'ipurt:lse alticiati car-alere;tile sminteli irlc lui Don Quijotc. \u dcirartc, sc ive;teloleclo, ca pc o coliniL rnisticr"r, pc. cre;tetui rLc stinci si ripc aI unui rnuntc sirr,irrt ins^1i,. al)ir ['agului.

In aceste locr.rri polruSt'il ilcullr irproapc patru secole r-in tiniir pictol care ilLlvorbea lirnba tirrii, d:rr care, ciLlcind pe ace-la;i drurnuri -si poatc clr acelasi suflct cii;i aprigul hiclalgo al lui Ccn.antcs, avca si sc faci intclcs ;i sir.-rsi lcgc faima c1e'

cetatca in r:arc cra stririn.Sc nume a .l)omenico l'heotokopuli. Era nirscut in Candia grcccasciL ;i avca sir

rirrniniL pcntnr totdeauna cu porecla lui cle venetic - EI ('rcco.O firpturir ciudatu acerst I)ominico, pc carc' dtunruri ncliLmuritc, invirluite dc

mistcrc, il adu-seseri in aceste locuri. Sc nirscuse in Clrcta ;i era gr-ec; dar nimeni nr.r

;tia - rtu. ;tit-' nici azi '- cincl -si unde, si cinc ii crau plrinlii. frecusc pcste marcin Italia, unclc inr-irlasc mc;tc;ugul picturii; dar;i aici urma lui e stearsi" pre-tutinclcni ;i inviLirritS" in nccunoscut. lriisc la Venelia. liusese poate ucenic alnrarilor mae;tri, 'fiziatt, Iintorettoi N-avcm nici o rni,Lrturie.'lrecuse pe la Parma,pe la Itorna, tot atit de nc;tiut. Ajunsese piniL la \eapolc, poate ;i in }lalta, iar

1 :iin Iiorn:rrr,,' Iic.nri.nd.cz,, of. cit.

-1ir. i-il,r !:iutrlaliiior f?ttalt, Iluctu't;ti, srft- 19-15, 1I nr. 9 p. fiZE-6Si

395

urna li1i dispare'apoi crt totLrl, ca si apar"r, firir sii stirn culr, riici l;inc cil<'l, 1r'l-oicrio cic. r-urdc incepc cristcnta lui a.dr.,'iLr':rti.iii cartieml cr-rcicsc al cctritii, pliutlc oamcnii ric..'oiasi cirrc ii a,JuircaLl

poate amir'tL-'c1c lumca iui oric'ntalir, in vrr,.una din r:i",-str.fele cu acol)r'1-iiuri ,'r.lrttlr',ziclitc c'lcasupra ripcir,'r ro;catc clc lir- rniirgirrcir cctirtii, i;i. girs:isc:rrliipo:t ciu,iatnltinirr:, pc care nimcni nu stia ct: nevoi serr-r ambitii il rnina.seri"r irinii acolo. Ilr-a siri'ac.Ir'ia{a nri era usoarit- pcutru tll-t o1r firrii c.LpiLtii cc al)irca. in cctatt- nnnuri ,t'-l urrpcncl la subtioarii. Ilra tircut si singriratic. \'ia!a nu e r-cscliL pcntru cil.i': L:stc:obi;nrrit si scr intc'leagiL mai mult cu sine dccit cu ceililti. Om straniu in contlr:tullui cu lulnca, fircer:l s;i circule a:iupr:l lui lc,genrlc carc nu sc putcau cr-rntrollr. I)urera aprig ;lc;tcr 1a lucrui picturii, r.tnrle nimcni irr cetatc n-ar fi fost in starc ri i sr:potrivi.

I)orniuico isi fiLcca gr-cu drum printrc sctlcnii sli cci noi carc nu izbirtcausirJ inlclcagiL. Singur penelul siru putca ci;tiga pcntru ei incrcdcrc-a Il,' care,numai cu fiptura sa, ar-tistul nn se :rrita in stalc sli o clobindeascri. I'riliir-rl s-aivit din fcricirc curincl. Ciriugirrii cle la Santo Domingo c1 Antiguo l-au , heurrit s:r IeimpodobeasciL altarul cu icoane mari, pc carn nu 1e puteau c1a per rnina oiiciLrui.rncgter. Erau ccle dintii opcre in c:rre pictorul avca s:r spuni - poatc nri ltunrajpcntru cci clirnprc'jur, ci rsi pentru cl insuqi - ccva tlin ceea cc cra tilinuit in cl.Stridania nu i-a fost in zadar. Ciici lucrincl zt dc zi, pictura clezlirluia :rial'ilcvirtuli ale artistului si se ariLta vredniciL de lauclir. Iiigurilc c1e sfinli ;i de Cristosi seinchegau clin culori aiziitoare cc nu se giiseau pc palcia altui pictoi'. S.,"n,. .oncJp,r-te cu indrirzneall ii ie;eau cle sub pencl, inchipuind o lume diafanir ;i dc ltatins.Ilealitatea era',si ns era in ele. llra ca o imagine in care artistul pirrca incl neclecisintrc lumea ader'5,rat5" si inchipuirea ci. Pictura cra enigmaticL, intocmai ca- si ornrilcare o zugrivea. Ea spunca poate dcstul pentru ochii creclincio;ilor ('lrrer nlldoreau dccit si, sc inchinc. l)a.r ascundea si nS"zuin{c cu. rnult mai rnari, pc r:i111,-

rnina me;terului incir tin:ir nu izbutise sir lc. puni in lumini.Artistul avca insir \rreme si spurrir mai mult altirdatii, in icoarLc pe calc uu

inceta sii le gindeascir iu clipele lui de arcloarc. Cici arta lui sc: fircea. cu incctul, inrnedita{ii ce aprinclcau in el fliiciiri ncbirnuite de exaltare si crcatic. I)ar arta luitrecca,lincolo^c1e irrgrirclirile cr-cdinlei. $i nu o tlatir, gindirl infl.'Lr:irat a\-ca sii-lr,Lucl"r piniL la erpresii care il filccau suspcct dc r.rct:rerlinlir. Curind clupir cc pictasc:altanrl cic la Santo l)omingo, decanul catcdralei clir-r 'lolcdo ii iircrcciintasc olu<:rarc cc trebuia siL impodobeascir \tcstiarLrl prcotilor: un tlrblou cLr ,ccr)nadespuierii lui Isus dc haine inaintc cle a fi suit pe crnlcc, f aimosul Espcl,lo, c:u e si aziirnpodobc;te sacristia catedrak:i tol:darnc;i se numirriL printre ope-rcic ccle rnai dcscamiL aie artistului clin accastiL pcrioadiL a- tinerctii. EI (irccct coltccprlsc :rc€.na cLl ointerrsitate dramaticiL ;i cu o putere cle viziune care cla'-r tabloiLlui mai muit decil{orta realitifii. in mijioc cste Isus, o figun-i tragicir in carc sc pctrc(rc chlri.r'oasarlesprindere a liinlci lui cerelti dr: cca piunintc:rsci. Otfiii I'ti innecali in liri:rin-ri seindrcapti citre cer, in vrc'tnc tc'rniinilc se aseazir pe picpt intr-un gcsr uior,aproape melodios. Ii rugiciune si e sufcrintri. Ii pictatc misticl ;i c irna.;iin.r ;rrca1it5.!ii. Dar t:rbloul nu lc-a plicut clilugirilor, carc aveau []ra\.e mu-rtriLli rl,'adus lrrtistului. Isus zugrirr-it maru, aproapc cit un om, purta nrr vesrnirLt t)i'i,:i r.osupcntru ciecenla iocului in catc st'afla. in jurul lui sc inghcsuiati ostagi {rrr rig,.rri.popularc, iir care prea pio;ii oameni ai bist'rit'ii rct'unostr-.au sc:r"ndalizati chipuriintilnite pe strirziie oralului. Apoi, lucnr ;i rnai scandalos, :r.rtistr-rl zugrivis,,r lirpicioarelc'\Iintuitolului, intr-o prca dc aproape atingerc cu fiinta l,li vcn,:r;li:1,

396

clripui rrnt,i iiiLgciiiLctrr,: jnilurlrlLtl,.iri'i'rn: iari.r. o lrroi:itrii rig-Lrr:i irirr.l.r clirirl r'.l itii t t'.

I',ilr :i,1t'r'iLrut ! liai1clal.'na. inci:iutitriii tiu ic;ri.sc clirt irtchipuirca ('lia{inlicr :i-

:trti-ir.ilui , l,-ra I)oiia (icrouinla rlr. lir"s (,ucr.'as, fcrneia spliit<rr:natii si t:rr ochi-'t:iitilii.'tori carc irnblinzise ciurlir{i'ttia irirsuti a tirtistttlui, si pt,r r:arc a.,-i'rL si'r r.,

zL1gfar1,'i,a.icar ltricscori iu figuri dtr -\lagtLal"citc, rir: liecioa-rc: satt tlc sfinl,t'\'i'r-oltir:i.l)rr;'llri i'a inlrunt:i;,rcum Lul proccs ctr oamcnii ltisr:ricii, caro rir.r:e aLlLtliri T()Lmuiiil()r' rif imblinzit.

j )uL :rscurcnca i)rocesc, r::rrc il ucLuccau ullcori piru'L in pragrrl l:rclrizitici,rru {,i.r,.1 ricioc rare in viala ar-ti:,tului, otri;nuit si sc alle la- rnai tot pasui in conflictr'r', r'i,liii,.atcii. Ochii lui clcprin;i cu liziuni intelioare aveaLl strania prttcre dc lL

rir,r'rriii:i 1i ir schirnba in nirlucirc a-proapc tot cc- lc ie;eiL inainte. Piilliirile ltiiiiui-r';iii:c sc irlpletcim cu h,unc:a din afarii in irnagini ce tlansiornau:calitatca,ttinriLr-i aparcnte cle r-cclcrrie. El Grccci isi. zugrivea tablourilc ci-r fantomclc spiritu-Iui .ii Lr. asa clllrr eroul lui Cerr-ir"ntcs, Lrarc pirrca a-i fi fost lratc bun, Popula lumceracicr':u-lti cu imaginiic atzirtoarc alc inchipuirii lui.

[) -sinHuriL dati :rrtistul t:onccpusc in arcloarca lui dc a crea, si o atnbitii:Intltesr:rr, in t:alc isi pusrse niiLri spersnte fentru faimir uumt:lui siru. Iriiip al Ii-it'a ,,i accl.a uri iluminat ii un nebun intru C.ristos -- ndunase la EscoriariiLrti:ti ,!itr toatl-r Iunrca", cii s:i impodobeascir sL-\'crii baziliciL a sfintuh-ri l-irurenliuckiLliii tic el. I',1 (,rt'co i s-a iirfirli;at, ;i rlupi prot)c carc pirrcau sit-i fi placutrt,grliii , a. prlniit in,siLrcinarca" dc a zugr:",n'i rin rnlrrc tablou c11 rnartiritll s{intuluili;:.ui'icir. l)oi ani a luci'at la i'olcdo acc;rstl" pictulr'r, iit carc peuelul siru a izbutit.ir ustt,irinli o aclcvir':r,tii viziunc gcniaiir. I)oi ani de stritdanic crealoai-c ;i di.:

;ri-rir'1,. L,untricr-i l)('l)tru a inchega in litr-ipczi tonuri clc alba-stru -si de gall-,cn imagi-lc:i gir.,iitr'L zi ;i rronptc pirriL la halucitrarc.'labloul a fost apoi inf5"1i;;r"t rcgclui;i:11!il:: a';)rcL-ierii lui suprc.nlc. (,lrLr.intui rcgal ar-t';L si hotiLr-asci soarta artistului,..1:r':(,socotca r:apabii clc crcalii si mai mari. l)af inciL o datit ocirii profani se

rior-.,ti.-ur-r inc:rpabili cie a vctlca cuur r-edca. c1, altistul. incl o dati spiri'ru1 bigotr-it-scroi--,,'i.1111 in indriLznelik'de viziulc alc pictorului ncicrtate incllcirri a1c czlnoane-Ior ;i ali,, creclintei. El Greco se t'izu ast{el in clizgralie, inaintc de :r fi oblinut.favoar-t':i r-r:gc'lLri. \u mai a\-(-a lrimic tii: aqteptat. Sc intorccir la Toiedci zgudr"ritpoirtt' tli ncrucrita-tu rlezarniiplirc, clar ciczlegat, r'indccat dc imposibila ambilier.lc rr it';i, fic ;i nurnai o datl"L, ciir-r lumc:r singulariL a inchipuirii lui.

5{)arta iI lcga a:tfel pcntru totdcauna clc lolcdo, unde numele 1ui cle

:strain incepea a fi fauiilieir ;i cle rnuifi respectat. lll Greco cra un orn ciudat,tlar- in firca ;i me;tc;ugr-ri lui nu cra grelr pentru oamenii subtiri sir descopcre.'sufletul aies;i gindirea nobilii carc il lumina. lle;te;ugul il ajuta-se dc:rltfel siL

ci:rtigtr si bani, pcrLtru a fi in rindul oamenilor dernni. l-a bisericiL, in pialacr:t:"Ltii, pc straci:i, el cra Sciror Doririnico, pric'tcnul inviitatuiui paroh il"c la SantoI'onri, prietcnul cloctoruiui ;i profcsorului c1c la Salamanca, I)on Dicgo de Co-var-r'rii,i:rs.;i a1 tuturor oamenilor ale;i ai cetrilii, cu care sta c1e vorbiL;i leliicca iinerori portrctul. Bisericile ciin l'olccio, din irnprcjurimi, de la i\Iadrici chiar,se intlci:t'au siL-i cornanclc altare qi icoanc, Pe crare i lc pliLteau scump. CiciEl (it,rco cr-n cleopotrir-r"r p'ictor, arliitect si sculptor, ;i era greu clc gasit unaltul mai pliccput clecit ei.

397

Citeoclatir ciud5,lenia inspirafiei lui il aducea iari;i in conflict cu prc.oliisi tribtrnalele. Pentru o Im,actilatd Cortcet'lie zugrirvit.l la Santo Vicente avea s5-

dea socoteall parohului ;i Inchizifiei, care nu admitea heruvimi ca aceia zugrii-vili de E1 Greco, cu aripi prea lungi, ca de arhangheli, ;i cu inflli;arca {iriformir limpede, ca a unor fantasme. Artistul nu ciuntea insl nimic clin ceea cevcdea e1 r--u ochii spiritului, si lumea incepea sir se obisnuiascir" cu arta sa, chiardaci se intimpla si n-o inlelcagi cu totul. Lrneori, sau poate intotdeauna, ElGrcco i;i amintea in tablourile sale ;i de patria lui indepirtati, c1e pictura irie-raticl a bisericiior bizantine din Candia ;i din toatiL Grecia. Atunci sfinliisiri luau inf5.li;irri prelungi ;i clescirrnate, scenele se desprindeau aerian, nepi-minte;ti, zu5;r5"vind o lume neatins.l decit cu gindul, si inainte:r cirrcia

^gcstulfiresc era inchinarea. A;a fircuse Ia Santo Tom6, cind zugri"vise scena ltuttov-mi,ntcirii contelui dt: Orgat, tablou care ii ci;tigase admiratia tuturor concctiL-

leniior si care face ;i astlzi marea glorie a artistului. Asa ficuse in mai toatetablourile lui rcligioase, uneori pinS- ;i in portrete de contemporani, unde pic-torul piLrea a fi dorit sir zugrlveasc[ mai -.111 -spiritul dccit fiptura lumeascira oamenilor pe care ii vedea. Enigmaticul artist, care pini la bltrinctc n-aincetat sl.-si isclleasci| tablourile cu infloritc litcre grece;ti -- Dominikos T'heo-tokopouios Krcs - rS.minea astfel un grec, chiar atunci cincl viala pirrea a-lfi smuis pentru totdeauna din lumea indeplrtat.l a copillriei lui.

Dar era poate tot pe atit ;i spaniol, in mijlocul acelor oarneni care se uitauca intr-o oglindl in chipurile zugrS"r'ite de el. Cavaleri cu nobile figuri, sau -.fintiinfl;urali in glorii luminoase icseau in pictura lui dintr'-c viziune in care seamesteca deopotrivl ;i lumea de contraste ;i de pasiuni a spaniolilor, lumeain care sufletele izbucneau de atitea ori in aprinderi eroice, sau se inviluiauca intr-un zS"branic in tristefea fanatismului bigot. ,,Spania neagrir", Spania-penitenlelor ;i a maceraliei, Spania ,,Cavalerului tristei figuri" al 1ui Cervantes,se intilnea in viziunea lui EI (]reco cu fervoarea sufletului siu oriental.

Toledo insu;i ii plicuse poate ;i il retinuse pentru ci inf.lfi;a mai binedecit orice loc sufletul acestei Spanii aprige, inc5"rcat5" de tristele, dc pietate ;ide pasiuni iluminate. Peisajul abrupt, ficut din a;chii, din lumini ;i umbre vio-lente, pe care riul Tago iI inf5soarl cu un incolicit nimb de argint, reflectaardoarea acestui misticism - plgin ;i cre;tin totodati - imbibat de Orient.El Greco avea sir. zugr5"veasc5. imaginea acestui Toiedo intr-o pinzl fir5. egal,in care a pus toatl violenla fanteziei sale mistice. Sub un cer ca de furtun5,care aruncl asupra lucrurilor lumini de fulger, ora;ul se desprinde sumbm pecolina colfuroasS", ca intr-o halucinatie de apocalips. Nu e Toledo cel real, celcare sta inaintea ochilor artistului; era fantoma cetllii, fiinja ei aeriani, a;acum se oglindea in mintea lui El Greco in clipele lui de misticS. vedenie.

Toledo avea sir adlposteascS" bitrinelea ;i geniul artistului, ;i avea s5"

punl aureola gloriei in jurul numelui siu. El Greco ajunsese s5. se inle1eagi. cuoamenii in mijlocul cirora era striin. in sufletele 1or aprinse ;i pornite spremari fapte pilpiia adesea aceea;i nebunie divinS" ca ;i in inchipuirea creatoarea artistului. Un prieten scria pe mormintul lui, Ia Santo Domingo: ,,Creta i-a"

dat viafa, iar Toledo penelurile..." $i era adevirat. Din cele dou5. patrii, ElGreco inchegase pentru totdeauna lumea spiritului s5.u care triie;te gi astizi.

398

EXPOZ|TIA JAPONEZADE LA

MUZEI..IL TOMA STELIAN

Pentru a doua oarir in cursul accstui an, J'IuzcuI Toma Stelian cle la Sosea,reorganizat ;i rcadu.s la viafli clc noul sir-u dircctor, di. Gcorgc oprcsll,' ;f*;publicului ncistm prilcjul binevcnit al unci erpozitii c1c artir sti:rinii,

"nitoi "l.L-tuitir si cu totul nouri in Bucurcsti.Cca dintii a fost expozi'.ia ti" u.lr* clouir" Iuni a l)esenului frnnccz, cincl

opere ctrc o dcoscbitit valoale ne-au fo-st prczcntate, si cinrl ingrijita ,loc,r6"rt,ii,,a Catalogului ocazional, ca ;i confcrintele cr1-,iicativc {inutr.-'in'locaiul -\Iuzclluiau sporit iiltcrcsul arlistic al t'rpozifiei cu uriul eriucatii' care nu sr: poatc trecocti lcdere:r.

De rinclul accsta, o clemonstralie noui,, alcasiL dintr-un clorncniu si rnai putincunoscut la noi, r'ine si.-se adauge ia activitate:r atit cle utilir ;i clc'bine'chibz:uitil- a accstui muzcu, cci mai tini"Lr dintrc toatc si rnai inleltgr'Ltor fatl c1e rostgisiu clr: institulie inchinati dcopotrivir :rrtei 1i culturii.- -O^bogatir"

serie de stampe japonezc, imprumutatiL din colectiilc Elisa siIon I. C. Britianu, reprezentind"opcrelc rinuii clintre cci mai a".lo*:, n.tiriiai Japoniei . din secolul trecut - Hiroshige - lre e\rc prL.zentati in a".J .;iil

ale }luzeului, cu o ingrijitir alcgere;i cu.o catalog"." =..'opuloasl, care iiilcsne;tevizitatorilor explica!ia accstor imagini cxotice.

Sint ilustrafii.detayate din al[ume, sau simple foi volante, ilfirli;in4 intandre cuiori cle o lirnpezime aproape de acuarela'1,^si in clclicate tinii s.lipat. i"iemn, pc'isaje gralioase desprinse paici dintr-o lariL r?rzut:i in r-is, s."ne c1i .i-fr,de stracl:i sau de hanriri, in care realismul flri, cruzime se confundi cu- poJ.i'",animalc, pisi.ri mai aies, cu incinti.toare

-siluete, profilinciu-se pe uria;e alr."iidc luni,r sau pe albistrimile imaculate ale unor ieruri c1e safir.. Hirosh.ige. e jn.aceastS. arti,. a- gravurii japo'cze, care pe la mijlocul scco*lului trecut isi incheia perioada ei de gloric, un naturalist. in naturilist tocnaiprin in{elegerea si prin stridania lui de a reda natura. Artiqti mai r.echi,

"" -uipulin d-ota!i, se opriseri. la un stil mai mult ornamental, sau preferaserlL ;;t.;;*unui idealism uneori fantastic, care ii Jinea in marginea' realiti.tii. J"'p";i;adevlratlL, cu ccrurile ei molatec estompate, cu prim[i'c."rilc ;i iernile bi a!qr:.1",-"parci ciirrtr-o tnagic colorati.^;i cu gralia ei de rniniaturi deiicati, ar-ea ii'"p^i,iin stampa japonezi abia la inceputul secolului al XIX-lea, poatc sub infiuentaartei europcne.

.Hiroshige jnseamni apogeul acestui peisagism, alituri cle arta nu mai putin

preluitir a unui Hokusai, mai vechi dccit el, saria contemporanului ri" -"liirieiKunil-o;i, iar laturalismul siu, carc se simte in inlelege?ea t"l p""lr" p"rrp..-tivi, in notafia fugarii si precisi, in grija cle detaliu, I apropie'a"rt"r'J"-iit"europeand.

Ln temperament poctic. insi;i o intuilic a realirirtii cu totul pcrsonaliil duc nu la rcproducerca aidoma a naturii,. ci mai degrabi I" ini;;p;;i;;;;;iprintr-un sentiment liric, care rS.mine dominant in fiicare din acedte subtiiedesene.. Hiroshige descoperi astfel mijlocul de a se insinua el personal i" oii-care din priveli;tile ce prind viaf i sub cuf ita;ul siu: la marginei unei pr;plstiiCAr"a"rt+ A"**Sri, 30 ian. 1932.

399

i1 munii, stilcili: uria;.'plofilatc in prini'-r1 plan ili sugercazi nrai rlcgrabir sen-

timcntdl liniciticiei tale-dc om intrc fornr.cle gigantice ale naturii, in I'reme ce

clcpartc la orizont zlre;ti ca o rningiicre li.nia blindir a rinui firrm. Citeoclati,

1,.il,-it...t sub ploaie oamenii zgribulili-ce trec in gr11o Pq spinarea arcuit.l a unuipod, clti apisat;i tu cle triitcfea.surir a peisajului;i ingrijorat de norii negrii.t., 1riot.* clcasupra. Sau alteori, privind de sus ircs-te .nesfir;ite oreziLrii ga1-

l,enc -e

e dormiteazi in birtaia soarclui, i1i risipe;ti gindurile firri grijiL, leginateca de un cintcc.

Asemenea intcrpretiLri cmotir.c cale fac din peisaj ln c:rirnpei cle.suflet cu

nuanfe schimbiLtoare, clupiL clipcle fugarc in care ocliiul a avut.imaginile, ase-

m.n"i ,,corespondcnle" poctiie intrJ artist ;i natura r'5"zutir intr-o anumilitIumina-L ;i o ariutoitir clispozitic a sriflt'tului au ;i fircut ca Hiroshige sl fie consi-

dcrat drept un imPresionist'lehnica lui Iru cstc impresionistS,, circi nimic nu poatc fi rnai precis,. mai

finit conturat ;i mai arhite6tural redat. Culoarea nu ie descompune in .joc.ulspectral c1c infihite nuanf e al impresioriitilor europeni. Qut: " _un. impresionistpin sentiment ;i prin rnarea lui-scnsibiiitate-pentru Iuminl. Circi in p.eisajele

irceste,a, in care ipili"t este imbrifi;at atit de larg ;i in care omul intcrvine maiintotcleauna ca uir element mlrunt, iint toate aspectele de luminl ale anotimpu-rilor Si ale ceasurilor zilei: o procesiune rcligioasS" se gribe;te si treaciL Pe unclrum't1e !ai-ir, sub bitaia cenu;ie a pioii, o privcii;te de_ cimp cu albia lene;la unoi riu'se desfigoariL sub un'cer de varli, in lumina orbitoarc a amiezei' Utlsat cu ciLsule ascunse la picioarcle lui I'uji-Yama se.strevede prin cea.la,albls--trie a iernii. Ert" ca o n-esfir;iti altcrnar-c de priveli;ti, in care ochiul aluneciL

pc li1ii ond.ulate, modelinclu-ii neincetat impreliile de la r,rn crepuscui la altul.

iir accst fc1 e ugor de inleies ce au putut prelui impresioni;tii europeni inarta cxoticl a acestui peisagist. Cici stampele lui au fost in miinile unui l{onet,ut" """i Jonghind t"n\\thitil"r, caie le-au-aclmirat cu entuziasm pc vremea cindei cirutari o'expresie irouir pentru peisajul eulopean. Hircshige nu avea s:r-i

invele aceast:r nbuii expresie,-cici arta luiiemine totu;i de aitl esenli' .Dar avea

sl le'dea sugestii prefibasc de care ei au stiut sl se foloseasc[' Expozilia de lalluzeul -loma Stelian este din acest punci de vedere cit se poate d6 instructivi.,\ita- tui Hiroshige poate fi inleleasi prin ea pinir in amlnunt. $i ioi atit de

lesne se poate urinlii in ceie peste o sutl de stampe expuse ;i ce a fost tecundin arta iceasta pentru viziunea nouir a arti;tilor europeni'

MASSIMO CAMPIGLI

I-a librlria Hasefer arn avut o erpozilie stritinl, demnir de tot interesul, a unuiartist c1ealtfc1 cunoscut din expozilii de peste hotare ;i care ;i-a meritat toate

elogiile inregistrate in presa noastr:t. Expozilia d-lui Massimo Campigli s8.

Arte ilalian,issintcr. in ccl mai fervent inleles, inclinatir citre armonia per-

fectl a culorilor- ;i a formelor, ;i stlpinitir de acea sugestie a antichitilii clreia

nu-i scapi acleseori nici spiritele cele mai avansat moderniste ale acestei arte.

Calendarul, ))trcurc;ti, 27 feb' 1932.

400

Dl. Campigli este dealtfci, in ccl urai bun intclcs, un motlernist. Arta lLricerebralizatS. ;i rafinatii, ie;itii rlin eviclclt str-rciiu de atciier, tincle cltre erpri-miri sintetice, in care forrnele se simplificir pinr"L la elementar, irrclieginclLr-seintr-un cololit de inefabilc armonii.

Un modernism totqi cle cca mai clasiciL conceplic, trezincl a.rnintirea direcrtia pictLrrii ponrpcienc, pc c21rc irccasti expozilie a cxalttrt-o aproape in trrrnoniide linii si in culori dcrivate din anticele encausturi. Chipuri virzute ia noi, circicxpozitia cuprincle ;i motivc romA.ncgti, costumc-lc !lrincufeior noastre, l1e aparrrstfcl intr-t-r ciurlatir transpuucrc rr c5"rei rc:Llitatc sc inrlepirteazir de noi pinirlljunge c1e nerecurtoscut. Iiigurilc irnprumutl-l o <:arurir roma.tii foarte accentuatir,itt carc linia urrirrcpte rnental modele clasice, clupir cum o ,,bluzir rornXnc:rscii"t'stc dc-a drcptui un. motiv ponpcian, in carc ro;ul c:aracteristic al picturii anticese itrtretaie in fine ar-abcscuri pe griul prefcrat al pictorului.

D:u indifercnt dc temelc inspiraliei sa1e, dl. Campigli a reusit siL intru-trcasci in c-rpozifia accasta lucrlri ce nu se -n'or uita u;or. in simlllificiLlile coLu-poziliilor saic cstc o linie de o inlclegerc atit dc sinteticir, incit pictura izbutc;tesii fie plin5. cle scns chiar ;i atunci cind nu are aerul. Ea cstc constructiv gindit:r,cleopotrivi cit ;i pictural. $i nu c clesigur ccl mai mic mcrit al acestui artist,acela de a izbriti sii impresioneze ca un colorist cu toatir. sirnplitatea clementarira gamci s:rlc, rcstrinsi" la trei-patru culori c1c tonuri indulcite, si Ia acor-clurisirnple in clirc inteusitatea nu este cirutatiL. [i insir irr acest colorit o aLnrtnieclari ;i canclicl simlitir, carc i;i gr'rscstc rczonantc imediate in ochii celor ce o pri-\.CSC.

PoRTRETUL FRANCEZ iN DESEN 9r GRAVURA

Acunr vreo cincisprczcce ani, in siliie de sus alc }luzeului l{alinderu - utrde<11. Stcriadi pistreazl cu gelozic ciuclatele coleclii strinse la intimplare de riLpo-satul Ianr:u Iialincleru, Societatca,,Graphica" a d-lor J. Steriadi;i F-ischer-Cialali - rirposati astlzi ii Sa - a organizat cea clintii expozific la noi a por-trctului francez in gravuri'r. Incercarea nu a fost lipsitiL de r.'aloare, cu tot ca1'ac-terirl atit de special al exponatelor. Cu lucr5.ri provenitc mai ales din bogatacolcclie de gravuri a d-rului Cantacuzino, si cu alte irnprumuturi tot din larir,s-au putut inf5.!i;a atunci, in exemplarc dc buni calitatc, cxemple din mai toliarti;tii francczi carc au ilustrat aceastl delicatiL ;i prefioasiL artir.

Acum vreo ;aptc-opt ani a mai fost un prilej cind portretul francez a pututfi adrnirat la noi, de data accasta numai in lucri.ri de arti;ti moderni, la Expo-zitia Desenului francez din secolele XIX ;i XX, organizatva Ia \Iuzeul TomaStelian. Portretul nu constituia in acea expozilie o temi special5"; dar se puteauvedea piese destul cle numeroase in acest gen, datorate unor arti;ti ca David,Ingres, I)elacroix, Corot, Puvis de Chavannes, Hippolyte Flandrin, Degas,C6zannc ;i rnuiji allii.

O nouir erpozifie, organizatl tot dc Muzeul I'oma Stclian, cu concursulJluzeului Luvru ;i aI Cabinetului c1c Stampc al Bibliotecii Nalionale din Paris,

Jltttnittio, IluctrrL:sli, 19 noir:ntbric 1935.

401

vine acum s[ ne dea o sintezi a accstei arte atit de specific f.rancezva, ala cums-a manifestat ea din secolul al XVI-lea pinii astizi, in desen cit ;i in g;ralur5".

O tem5. mai interesantl, prin continuitatea pe care o prezintS" ;i prinperfeclia operelor la care se referl, nici nu s-ar putea imagina. Limitindu-se laproporlii reduse ;i insistind asupra unui element psihologic si moral, care trecedincolo de interesul pur formal aI artei, portretul e pentru arta francezi ceea cea fost idealizarea chipului omenesc pentru arta greacS. de odinioarl-, sau ceca ceeste fluida armonie a {ormelor, imbrS.cind un conlinut de individualitate umanir,perltru arta italiani a Rena;telii.

Incepind din secolul al XIV-lea - cind pictura italiani nu ajunsese inci.la portretul propriu-zis, mulfumindu-se cu o reprezentare mai mult convenfio-nali a omului, bazatr,t pe elemente de iconografie generici - pictura francezl,prin portrete cum este acela al regelui Ioan al Il-lea, de la Luvru, i;i ma.nifestatendinfa ei marcatir cltre caracterizarea precisi a figurii omene;ti si cd"tre inter-pretar-c.a ei psihologicl, dusl pini la scrutalea am5"nuntului.

In picturd, in miniaturl, mai apoi in desen ;i gravuri, genul acesta de repre-zenlare a omului a dobindit repede o adevirati. preponderentl in arta frairceziicare apare de la inceput ca o arti umanistS.. Un umanism nu insl in sensul celuiitalian, care era ca un fel de elogiu al omului ideal, impodobit cu reminiscenleclasice ;i aspirind cltre frumuselca de erou sau de zeu. De o esenli mai nordici,umanisrnul artei franceze s-a referit intotdeauna 1a omul rea1, pe care arti;tiiI-au innobilat cu calitili de gralie ;i eleganfl, flrl a-l desprinde ins[ din pro-pria-i individualitate ;i a incerca si-I transforrrre in simbol. Omul concret dinEseurile lui }fontaigne, sau din Cugetirrile lui Pascal, omul de societate $i omulmoral din Vielile lul Brant6m" sro*din n[axime]e lui La Rochefoucauld de reg5.-selte in aceste portrete, pe care o lungl serie de arti;ti, unii rima;i anonimi,le-au zugrlvit cu un talent mai intotdeauna excelent.

Expozilia de la lluzcul Toma Stelian ne dl, intr-un chip sumar, dar intr-oagreabilS. alcituire, istoria acestei portretistici - artl si in acelagi timp analizl.piti""rat"ri" " pitorogiei gi realitelii omene;ti franieze. in lutrlrile expuse,ne este amintitl intreaga suiti a portretului francez din secolul al XVI-lea,aI XVII-lea gi aI XVIII-lea, de la anonimii din secolul al XVI-lea, care roiescin jurul lui Frangois Clouet - din nefericire nu gdsim nimic de mina acestuiain expozilie - pin[ la Dumoustier gi Nanteuil, arti;ti de seami din secoiul alXVII-lea, din care ni se dl cite o lucrare, pin5. la Le Brun, Rigaud gi Lar-giliidre, portreti;tii epocii celei mai fastuoase de la Versailles, apoi pin5. Ia Wat-teau, mai pulin portretist decit desenator de grafii, pinS' la Boucher, Nattier,Tocqu6, I-a Tour, Gabriel de Saint-Aubin, Nicolas Cochin, Gretze;i d-na Vig6eLebrun, sau pinl Ia arti;ti cil[tori in Orient, ca Leprince ;i Liotard, cei dinurm[ avind o legituri gi cu lumea romAneasci. La acestea se adaugl ;i un nu-mir de desene moderne, de arti;ti ca Prud'hon, Girodet, G6rard, Ingres, Hip-polyte Flandrin, Chass6riau, Carpeaux, Constantin Guys, Bonnat, Degas, llanet,C6zanne, Pissarro etc., lucrlri dintre care unele au mai fost v5.zute ;i la Expo-zilia de acum gapte ani, tot la Muzeul Toma Stelian'

N-ar fi fost r1u, desigur, dacn in aceasti prezentare rezumativS. ar fi fostscoase mai mult in evidenll unele momente ale portretisticii franceze, sau uniiart$ti mai de seami. Secolul al XVI-lea,,d" ptlda, ati-t de insemnat pentruaceisti artl, sau portretigti ca Nanteuil ;i La Tour- flr5. a mai vorbi de unPerroneau, cu totil omis' din cad.rul expoziliei - s-ar fi cuvenit poate s[ fiemai st5ruitor reprezentaji; dupi cum un loc mai larg ar fi prins bine ;i pentru

402

<k:settrtl nrticlcrnilor, pcntrtl un hrgres in primrrl rincl, ca ;i pcniru ciliva artisti(r(r vitt tiulrir. el. Dar irr r:arlrul r('stlius al r:rpozitir,.i, a fost clcsigr.rr grr:u sir sestirluiascrir rnai rnult, org:urizatorii pre{erind sir clea, in ccle 'n'reo sut5. clc lucriLriltrczent:rte, un tabiou cit mai conrplct ;i mai variat ai genului cle artiL pc car(lil ilustrau.

O cornlrletare prclioasil cr aduc, dealtfel, gravurilc carc alterneazl in expo-zitic cu rlrSerr.le. Iu cele vlco;aptt.zcci, optzeci cie pllLn;e, alese cu multi grijl,s,'irttilne,:<r al)roape toatt numckr rlt: scrr-rnir alc acestei artc, atit de infloritoarcait:'rtiaii -'. clc la un (icc;lfror' -l'orJ's:tu

.[ircques Pr6r'ost, portrertisti ai lui Fran-ci-'c i, pirl'r la ull llionras rlc f-en, un Nantcuil sau un ]lclelincli, ca sir" nu citozdecit utiele clin numck: rnni rnari carc' sc intilnesc in expozilie. La rind cu ace;tiasint infirtisali ;i niorlernii, nrai sporadic ;i mai fugar, intrunincl ins5. exemplcvariatc ;ci inteiesante, crirc rnelg cle Ia suirtilele acqnaforte alc unui Ingres, pirr"rlir litografiile incisivc si spiritr-ralc alc lui 1'oulousc-l-autrec.

Si notcz, in s{irsrt '- pcntru ciL poatc ii ;i un cxemphl - .grija scrLlpll-loasir cu care e t'cdactat catalogul cxpozilieri, lucmtc binc ordonatl si documen-tati, datorati t1-lor l-t'nroisnc si l{ouchds rlc ia Paris, in colaborare cu dl..\iphonsr. i)irprorit.

CO${CHISTADORII LUI VAZOIJEZ DIAZ

llialog itt fa!a trtrui poltrct. I--am virzutpc YizqtezDiazlucrind, -sii-amascultatconrcntiudu-;i propria lui operiL, cu un dublu sim! critic, acela al privitoruluistri-Lin gi accla al creatorului. ,,Vi sc parc prca lung bralul acesta?" rnilu intrebacl, in fata unei figuri la cart: lucra de citirva vreme cu oarecare nelini;te cill1u \"a izbuti si confcrc miri mult5, exprcsivitate modelului, care nu avea deloc.,,IIi sc pare normal", am rirspuns, uitindu-miL la proporliile figurii cc incepusesr"L dobindcasci monumentalitate si schila un gest amplu, elocvent prin sineinsusi. ,,AdeviLrul e - rni-a spus el- cri omul acesta are bralc scurtc, preer scurtepcntru un ascmcnca gcst, iar fala lui blajinir este prea ;tearsir pentru a sc lirsaportrctiza.tir". Nelinigtea pictorulLli sc concentra asupra figurii aceleiu rotunde;i cumsecade, care i se irnpotrivcn prin lipsa ei de calitlfi plastice, chinuindu-lin stridania lui clc u face un portrct, clepl;incl totodatit modelul. Aceea;i falIo \r:rzusem nu cu ntuli inainte, pe aceea;i pinz.ir, clar clin profil, iar acum o vedeanmai miscatl, intoarsiL spre privitor Ei captind in trlsirturile ei un joc de lrrrnini;i umbre, care-i ditdcau rna.i muLt caractcr;i mai rnultiL vigoarc. ,,Poate cit onrultr-o sir sc recunoasciL in tabloul accsta ca-ntr-o oglindir - mi-a spus el -- dalfac_ tot ce pot pentru a se rccunoaite a;a cum ar trebui sii fie, ca trup ;i casuflct, in ipostaza lui cca mai buni. $i in timp ce-;i stringea penelurile, privireaextraordinar de rnobi15. ;i inteligenti a pictorului s-a oprit din nou, absorbitS.

;i pleocupatd, asupra pinzei inc5" nrnedir cic culori, care-i provoca atita frirmin-tar e.

Portretisl,ul. Zulir:rrirn. HI firor:u. Ar"ta lui Vdzcluez Diaz, portretist si pictordl fiSurr, poate_fi dcfiniti ;rrin acesi scnrt dialog ;i prin concluzia fonnulatl" de

IMadrid, 1950- 1951)i ']'toritrrcrtt din sfnttiolti tlu]tti 1111 tituuuscri.s tlin ayhiua autitytrltti,

403

el asupra muneii salc. Couccplia iui dcph;e;te adcsca nrodcstele calitir!i :rlc unuimodel in aparenfi prea comnn. Ilcnelui siu amplificS- formele, cirutin<l o struc-tur5. solidl, pentru a inllla pinir la ideea de corporalitate umbra omeneascl,indeob;te debi15. ;i prezumtuos incrcmenit5 sub ochii artistuhii. Pictorul i;iprivegtb modelul mr cu preoctlpaica servili. dc a recla fidel formele salc meschirrcsau greoaie, ci ca un vizionar care cauti in materialitatea inexpresiv:r a corpuluiideea care l-a generat ;i spiritul care ar trebui si-l insufleteascS. intr-o realizareperfectl. Astfel portretul este ;i ,,aseminiitor" ;i neascrnS.nS.tor; destul clc ase-mirnS"tor pentru ca modelul sir aibi -<atisfactia vanitoasl- de a-;i rccunoastechipul in liniile si formele viguros trasate de pictor; dar in acela;i timp, dcpiLsindcu rnult mirunta realitatc care l-a inspirat, foarte aproape de spiritul sau de ca-racterul pe care artistul izbute;te sii-1 descopere ;i sl-l accentuezc in ceea cese ascunde dincolo de acele forme imperfecte, sau de o expresie fugari, ivitiLin treacS"t pe chipul modelului.

De aici rezultiL inclinalia pic ioruh-ri c5.tre portretr-rl r'cprezentativ, saup.otretul imaginar,- care-i ingiduie siL-;i realizcze cu mai multi profunzimc ;ilibertate viziunea lui concentrati asupra spiritului si semnificafiei simbolice saumonumentale a corpului omenesc. Dc aici, privirea lui pS"trunzitoare asuprachipurilor celor mai variate, pentru a descopeii trisS"turile'sociale sau nafionilc.,ceea ce este per-rnanent ;i adinc in forrnclc pieritoare ;i uncoli in apalen!5. r-ul-gare ale atitor modele ce s-au perindat pc sub ochii iui. $i tot dc'aici, stut.liulslu aprofundat ;i afecliunea lui pentru mae;tri ca Zurbar|n sau El Greco, careau lisat o amprentl atit de puternicl in spiritul si concep{ia altistului. Zur-bar6n, maestrul auster, exe_mplul rigorii ;i al vointr.i disciplinate in mijloculbarocului spaniol; _vizionarul unei forme care, prin severitatea ei, prin simpli-ficarea arhitecturall, p1n structurile sale reduse la esenfiai, ajunge aproape laconcepfia cubismului. Un cubism ca geometrie a formci ;i spiritului, aga cumil intiinim in epocile eroice ale artei, tnl .lultu euclidiani

" itrui Policlet, J"u *t

penelul unui^Piero della rirancesca sau al unui Bramante, pictori;i arhitecfi,arti;ti care gindeau formele in volume ;i volumele in cifrc. El Greco, alt vizio-nar, vizionarul spiritului, aI cdrui penel aprinde in privirile cavalerilor s5.i o fla-cir5. misterioasiL ;i zugrS.ve;te pe chipurile descirnate exaltarea su{letului carelndemna ye1cr1l spre eroism ;i sfinfenie. In ace;ti cloi pictori - nnul compatriotal artistului, bS.tind acelea;i drumuri pe care lc-a cunoscut\:izqucz Ljiaz incopillria;i tinere,ta lui; celilait un stririn care, ca nimcni altul, a stiut sii scr-uteze;i sir intuiascir adincurile sufletului spaniol - gi-a gisit pictorul nostru precursorii;i mae;trii si.i exemplari, in puternica-i nlzuinliL de a exprima cn penelul ceeace este profund si permanent in chipul ;i spiritul spaniol.

Vhzqlrez Ili,az, pict-orul naliunii. \t/azqucz Diaz a fost dc 1a inceput pictorulnaliunii si al mirelelor fapte spaniole, incir de ia figurile de toreadori, de inte-lectuaii sau de oameni din popor, pe care Ie zugriivea in tinerefe, impunindu-leo forli de expresie obfinuti din simplitatea sau asprimea figurilor, din accentulcaracteristic al trlsiturilor gi din acea concentrare a privirilor uimitor de volun-tare, ce_ par s1 emlne dintr-un fond implacabil gi se impun dominindu-I pe pri-vitor. Striduinla lui de a reprezenta itr figurile pictate specificul nafiunii-l-adus rnai tirziu la concepcrca acelor fresce glandioase de la La Ribida, unde cuaceea;i simplitate ;i aceea;i preocupare de a-;i construi formele arhitectonic,;i de a exprima in ele nu numai concretul, ci ;i ideea ;i spiritul, el a ilustratistoria descoperirii Arnericii;i croica aventurir a Spaniei in lrrmea norri. in fres-

4fi4

colf acr-stea viziunca ari.istului 1111 s-rr oprit - cullr ar fi fost simpl"r --* asLlpraanercdoticului sau a ,,ilustrativului". Conccplia lui se concentreazir incir o datirin figrrra uman5", graviL;i solcmnir, ;i intr-o compozilie ritmicl, lcntir, carc ajungeaproape la l-rieratism, iniLllind gcstul, atitudinile ;i sensrrl ficciirei scene pinrL lasirnbolic. Calactcristice sint chiar titluriic date dc pictor acestor fresce: Nrzui-gatorul gi ctiLugdrul,: Cu,gctarea ){auigotaruluil Cou,uorbit'ile; Eroicii fii ai ora;clorL'alos;i n,[oguer; Plecarcn cordbiilor. Nici un nulne, nici o aluzie mai precislla {aptcle consernnate de cronicir sau lcgendir. Istoria r-irztttiL doar in gloria ei,in simbolul ei, in idce.

Conthisladorii. Pedro do rllrtrado. .\cccirsi niLzuin!iL l-a f.1cut sir couccnpl tuaitirziu scria de portrete ale Conchistadorilor, inceputl cu ani in ulmL. I'cnclulpictomlui gi.se;te in acestc figuri resursele unei libertirfi dc imaginalie care-ifavorizeazit concentrarea asupra icleii sau a forrnei. Iconografia tradilionali,nesiguri ;i uneori conventionail, ii ingS"duie sir crceze prin propia lui intuilieacele figuri, care se impun uncori prin trS"slturile viguros concepute, alteori prinintcrpretarea spirituali'L sau inlllarea figurilor pinir la monumental ;i simirolic.

Portr-etul cel mai vcchi din aceast[ serie, pictat h 1936, ;i care se afliacrurr la Palatul Guvemamental al Republicii Salvador, este acela al conchista-dorului Pedro de Alvarado. Iiigrrra crr-rntului o;tean, al cirui nume evocir printr-ostel[ de singe faimoa-sa Noapte 'fri-st:r a spaniolilor lui Hernin Cort6s, prive;tein portret cu o forti concretir ;i o expresie tiioas:a, care clari aproape senzaliaunei prezenle vii, agresivi ;i nelini;titoare. l'a!a prelungi ;i ingust5", cu fruntcabombatiL ;i accentuati de o lumin[ violentl, este aceea a rS.zboinicului hotlrit,care nu cunoaste a1t gind decit s5"-;i lovcasci du;manul ;i sl-r.i impunl voinla.Ocirii sint r:nrzi, gura bruta15" ;i senzualir, nasul coroiat ca ciocul unei pS.siridc praclii. Pictorul nu insisti, asupra altor elementc lealiste. Dorinla lui este sldca un portret eroic, impuniLtor atit prin caracter cit ;i prin sugestivitatea accea ce <: rcprczcntatir'. F-igura Conchist:rdorului se inalli rigidir, imbrdcati irtofr,i ;i in sclpS.riLrilc frinte a1e armurii sale.

Atraclia Iui Vdzquez Diaz pentru armuril Si rnarea lui;tiin!5. de a scoatedirr acclc forme str-irlucitoare efcctul plastic ;i pictrrral care d5. atita" accent por-tretelor sale ! Uneori aceasti atracfic mergc pinir la paradoxal si riscat. Nu e,oarc, o armuri - golitir ins5" clc importan{i datoritiL compoziliei - pin6 ;i inportretul modern al Ducelui de Alba, reprezentat in haine de stradl? Nu evorba insd. de rrn accescriu dc:corativ. Conceplia artistului, prin insi;i esenfa ei,r-efuziL decolativul. Dar a.rrnulil cirre irnbraci un corp omenesc, sau annura goal[,dcsencazS. uragnifice fonnc poliedrice, care rlasc spaliu inirlfinclu-se monumental,;i ii ofcr[ pictorului resursc aproape arhitectonice pentru a defini o figurl prinunghiur-i ;i rotunjimi si prir-r structura folmei solide, in contrast cu ceea ce esteviu ;i i:arnal. Prin aceastii atr-ar:!ic, \tizcluez l)iaz se apropie de cubismul pe carel-am arnintit -- nu neapirrat c:uirisnurl parizian al unui I'icasso sau l3rac1ue,care l-a preocupat pc altistul nosir u Ia inccputurile sale, ci acca idee a formcigcornetrice in uman, de atitea ori prr:tuitii de renascent$tii italieni ;i formulaticu ruult inaintc tlc grcci. Accst gcornctrisin structural, care c:ste ca o inclinalier,olulrretri,.:h in i<lccu scnsil,ill"r:r lrtisLr:hii, al)arr) r.:ottsiant iu pictirta iui Vdz-qvez L)iaz, ;i nu poa.te surprinde iu tortrt,:tele sale, cu atit mai pulin in figu-rile rcprczcnta.tivc a"le Corrchistarlorilor. Si acele lumirri care sc incruci;eaziLaprinzinri focuri vi.olente pe formeie de olel! N-am sir amintesc aici de El Greco

4CI5

;i Tifian,^dar a; putea crgd ;iL spun cL ninreni. n_1t ;fi9 astizi sit imbrac:c tln oorpomenesc in armuri ;i s[-1 pictczc cu forfa ;i mliestria accstui artist.

Ilcrnfn Cort6s. Al doilca portret al seriei datcazl din 1937: marca figrrriL ccvestrha lui Herndn Cort6s (2,80 X 2,60), expusi anul trecut la Expozilia Nalionalirde Bele-arte de la lfadricl. N-a existat poatc intre opercle ic;ite de sub penclulacestui artist lucrare mai mult discutati, ;i nici mai pulinir inlelegere fall dearta voluntarS" ;i de formele decise imaginate de pictor'. Publicul, obi;nuit cu Lrn

realism u;or accesibil ;i cu o artf, indulcitir de jocuri coloristice ;i luxul de accc-sorii in compozilie, s-a lovit de nuditatca formalir ;i de rigotismul concepliei,care apropie accastir picturir de sculpturiL ;i cle arta mortumentalii.

intr-un peisaj cu culmi;i cu depirtlri inviiluite in cefuri subliri;i umbtccrepusculare, lpare figura o;teanului cllare, imltrircat tot in armurir, deta;in-du-se uria; in -austera singurltate. Un gcst amplu, de o perfecti. plasticitate,impresionant prin forla iui ;i prin indrizneala linie a compoziliei, constituie oaluzie simbolicir la scmnificalia figrrrii. Bralul rlzboinicului e ridicat pcntru a

lovi cu spada cea mare, care se deseneazii pc cer ca o interminabilir cliagonaliLde o!cl. Pe aceastS. inclinalie a diagonalei este construitS" intreaga cornpozilic,pentru a da figurii mi;care, acel dinamism conlinut in imobilitatc, propriu sculp-luraluiui si monumentalului. YSzquez I)iaz, a clrui artit asociazl intotcleaun;Lscnsibilul cu ccrebralul, urmirre;te in accasti lucrarc ur-r joc piastic care i-a ispititpe arti;tii llena;terii, revenind in picturiL clt: fiecarc clatit cind" u1r (:rcator incearcls5. depir;eascl realitatea prin mijloace sti]isticc. Nu trebuie siL ne liLsirm in;cia!ide amintirea figurilor ecvestre ale lui \reldzclucz. llodernul nu este rc:Llist. liigurapersonajului siru, profilatir aproapc hicratic pe cel, cste mai mult sau rnai puJinun portret; este iieea acesttrla, proiectatiL in dimcnsiuni spatialt' ;i riclicati pinila funcfia ei simbolicir. Gerstul avintat ai Conchistadomlui nu c'ste motivlLt prttrnirnic realist. Privirea lui intensiL, tirioasi la rinciul ei ca o spadit, nr.t c a!in-titiL asupra nici unui obierct prccis. in pustictatea pcisajului tru aparc alt elementconcret, in afarir doar de o lespcdc aluzir,ir, in primul plau, cu figura unui idolsau rege aztcc. Pc ccr, url fuior sublir-e de nori orizoirtali contrasteaziL cu diago-nala compozitiei. I.a fiecare tu;ir dc pcncl pictorul s-a gindit la elemeutele sti-listice ale pii:turii salc. Hcmiin Cor-t6s estc aproape un moltument ccvcstm,imaginat pe cuhnilc sir.lbaticc ale pirnintului aztec.

Jim6nez tle Qtttlsatla. lioartc apropiat ca datir dc at:estc lucriri cstc tttr alt portrc:t,;rcela al 1ui Jim6nez de Qucsada, allat astizi la l,egalia spaniolir din I3ogot6'Nu-l cunosc dccit din fotografic. Nu pot vorbi cLespre calitllile salc coloristice.Dar imi ajunge accasti imagine reduil, in a1b, griuri ;i negru, pentru n-Ti 4useama c1e i'igoarca pcnelului, de concentrare:r pictorului in limbajul siu stilistic;i cle interrsilatea exprcsiei. Aceast.l falir gravir, cu,privirea absorbitl, cu,asple

$i nobile trlsS.turi uscifir.c, care amintesc de asceticele figuri alc lui lll Greco,ar putea fi a unui rizboinic sau a unui sfint. Plato;a ce a.coperir pieptul pcrsona-jului nu contrasteaz[ cu austeritatea chipulu! Pictorui a. urmirrit sir ledca su-iletul o;teanului gi, intocmai ca maestrul din'foledo,_o;!i".! sl aprindiL flacirraspiritului in toatc dctaliiie picturii, ca gi in tremurul rniinii ce sublinia acestetiislturi. Dar dacir El Greco cstc o prezenlI indepirrtatir calc sc rccttnoa;tcin expresivitatea operei dc faliL, stilul picturii c difelit de acela al maestrului dinToleclb, revelind & putere cea mai bunir facturir a lui \6zquez Diaz. Capulrirzboiniculu i frapeazit printr-o modelare hotlriti, printr-un auumit geometrisnr

406

itt sirttctur:r iortrt,:lor,:ri pr-in tu;ele irnprrisir-c lr'rsatc rLc penclul irrti:tuitri. r\ccauurlrril putcrnicir cle pe tinrpla c:lvalerului, cc parc ca o aripii in jut.ul frunlii,srr t'ct'c.lt'azir ca o tiicturiL aclinci intr-o materic plasticiL. Pictr,rrS. ,,fiLcnti culrarcla", ar fi spus llourdelle, a;a cllm a mlli spus;i ilcspre alte op,.:re:ilc artis-tr"rlui, fircute in tineretr:. I'lasticitatc care apare intotclcalura in tablourilc acc'st11ipictor si sugcrcazir- striduiu{a altistuhii de a cla ol)crc colnpletc, urocleliuclu-,sifortnele nu numai iu tnatcri:L <:r-rlorilor, ci .'si il'itr-uir spatiu imaginar', t:onstruin-du-lc uttcori ii-rtr-o :rrmliturir pelfectli, c.l. ulr sculptor, ca ui1 ar-hitcci. AccstJim6nez de OLresirda, cat'('1)o:rte fi riLzboini.c sau poatc ii',rr"r sfint, c-cte r) capri-doperir. \'6zr1uez Diw a atins in aclustil figLrri, cusirnplitatc, cu gr"avitatc, iicclclimitc alc r.rtt-'i sal() (r.rrc fac rlin ci, si l'nr nurnai in prcz,'nt.l1n mare portroti-st.

Ccle dotri-l I)orlr'('l(' alo lrri Frarteisell I)iziu'ro. lairloul cc1 mai rcc'r.nt clin accustlrg:rlerie, {igrtra coucltistaclorr-rhri dirr 1'r'r.u, Iirancisco Pizart'o, i;i are istorialui, careaproape cir.ii r:onfer'.l o clubli persunalitatc;i clor''edeste complcxcle exigcntc alcpictorultii itr preotttiparea sa artisticiL. :\rn cunost:ut a"cest tublou, pe acecalipinzir, intr-o conccptie ;i o cotlpozitie crr totul diferitiL dc aceca irr -ale apar:t'astizi, iir fortna lui definitiviL. T)t-' cliniensiuni nrai mari, illa c11n1 il irnagir,u:ciLrtistul cu rtrttlt inainte, in 1937, t:ind a- inceput siL-l pictezc, I)izrirro inilial apir-rca cu toatl-r statura, sprijinindu-;i o minir pe mar()a hii spadiL si tinincl in cealaltiLirastonul cle contlucirtor. Capul, cu erprcsic vtiltnlca:ci si cu o barbiL marc albii ,

privcit" itttor-s ca;i in tabioul de astizi, tlar-moilclat r:u nrai ptitiu rt:ali-sln, pirilr(lchipul unni rlzboinic fabulos, invirluit in aur-eola vitcjiilor;i in all;ul:Lcclci lrirl ,iirnperialc. Culorile strih-icitoare - ro5r-r si galbcn -Ialc pana;rilui c1e pt' coit,gr.tir.au o notir fantzrsticir, cc dirdc:L figurii

"pio"p" aspectuiunui pcrsc.naj'n'rit,,1,r-gic. Ilra uu I'izlrr-ro cie lcgcnc1.l, ceva intrc crou, irnpS.rat si prLtriiLrh, iai f-iguri hriimpollobitir cu acelc pcne stranii, cvoca tl'rrimrir:i si.lljatice, unclc: oarricrrii ser

suplllleau ntagici culorilor, iuvor:indu-si zcii in ltinbajul pirsirlilor. I)ar accstcap clc uu puteruic carilctcr'1Iu avea nirnic imaginar. trrmirriud in ginrl cca uraivcriclici {igurir a eroului siLu, pictorul descoperise intr-o zi uu rnodcl r':rrc i s-ap;irut a fi chiar Pizarro insusi. Urnbra nventurosului L.irpitair sc :r{la rrlirtLu:i c1e c,iiu trantvai. .\rtistul n-a putr-rt rezista ispitei, ;i s-a adrcsat bitlinului, cxpliciti-ciu-i rloritrta 1ui dc a-1 lua clrept moderl pentru Pizrrrro al siu. ,,Pii nir r"-a{i in;clatlllca tare, clomnulc pictor - a rlspuns or]rul- Nu -sint Pizarro, riar :,int dinrLcsgllrsi pror-incic cu e'1 ;i ciriar clirr'lrujilio". Intui{ia artistului sc riovccicaittcl o <latil rniracrrlos cle exacti. Iatl-l pe I)izar-ro biitrin, cu plofilul lui vulturesc,ctl fata latir ;i osoasiL, cu barba albiL cle irnpiLrat. Pictonilui uu-i nrlr-i nimitreaclecit sir intcrpreteze inoclelul ;i siL-i aciauge acca aurcolir nc.clt,Iinitlr. cle eroic;i fatruios.

Ala aru viizut aceastir pictun"r foarte clc curind. I'ictorul lcnisrt in fa{apinzci pentrr-t a-i da ultinrele tuse, iur eu mir pregirteam si scriu articolul cie falii,cintl ideea artistului s-a schirnbat clirrtr-o rlitiL, ierr birtr:inul Piz.arrct a su{crit oItretamorfozii nea;teptati. Pcste pinza abanclonatir intr-un colt al atclieruluitrccuserir iloisprezece ani. Ia.r cloisprezece irni nu tiec fiLriL sir a.ducir o schirnbare ingildircir ;i in eustul unui artist. \I-am intors intr-o zi car s'a-l r-.i.c1 pe birtrinulPizarro in noua lui fornri, oarecum ncliiristit, asa crlrnte ducisir rrczf un Drietencare A trecut printr-o inccrcare grea. Du, irrccrcarca {uscsc rhtr:iL. Iiirir nici unuretlajameirt fafi. cle concep!ia ini!iali, 1-rictorul nLoclificase aproape intreagainfiti,,sare a cloultti. l)inztr fuscsc mir:solai"r. (lorrt:lrisLadilnrl nri rnrri api,rr,a ,:rrstatura lntrca-gir, ci <lo:r.r ca iiust, la fcl t:u figura lui Pedro c1r: .\lvalado. Schirnbatir

447

cra gi pozil ia. l'crsonaj ul nu rnai ostenta l-,astonul de corna.ndant, ci isi sltrijincarnina, in mrinusa de riLzboinic, pe o rnasir, al5.ttiri de o mascir incail, caie cugalbenul ei constituia singura- pCtl de culoare vie in tablou, DispS,nrse ;i strlluci-to?:,.u e;arfir.de cipitan, care tria <ir:-;r currnezi;ui picptul o;rcanului. pana;ulcoifului era discret, iar culodie se topcau in tonuri stinse de ro;u ;i violet, armoni-zate ct {ondu1 intr,urecat al picturii. Era figura rrnui grar' ;i blLtrin o;tean, a ciruiprivire limpecle, putin obositir, lisa s5. se intrevadl ionducltorul cu o severii siirnpunirtoarc voinli. I)ir.:torrl se prcocilp.rsc rnai ales cle explesia realistl a aceleiItgurt;t i;i pu.csc toatiL priccperea pentnr a s;coate relitful;i jocurile de lumini;ircflexe colortrte ale arruurii. Picturi ili picrcluse elcrncnteic surprinzS.ioaro carczgindireau irnaginatia dar, concentratL;i iol,rir, ci;tiga.se rnult in r,'igoarc si reali-sl1.

Mi sc. prare interesairt acest dublu aspect a1 accleia;i opere. Un portret- - real sau irn_aginar - nu este atit chipul m,rclcluiui, cit :rceia a[pictoruluiinsu;i.Iar in acest Pizarro cie acum - incl nitcrminat -Yizqtez Diaz se rcflectl aiacum c asti.zi, in profunzimca ;i in arta sa dc dep1in5" matnritate.

SALONUL CHLOR !"JFUSPREZECE

$AU EUGHNIO sr mEMOh!UL "${}.U"

Iistc olut: ingenrl sau denronril lui (uirrlc c-'iistii i:rgcr"i cxistiL;i dcrloni) cc1 r:iLr-c ilin<leanrniL irr fiecare an pe l)ort Eugcnio:r.'L tl,'schi,,lir cu soL.mnitate acest Salon alcelor linsplezecc, carc, prirr har;i rnultiplicare, a ajuns aI celor Optzeci;i opt,sau caln asa cer':l? Am uitat expozilii1c din anii anteriori. Fiecare cu steaua sa,fill iau fugarl. Aici nu cxisti limite, nu existi tirlp. Vreau s5. fiu mai explicit.Aici lurnea incetcazir sL se mai milte si cstc c1oa.i citeodatS. tridimensionali.Limpilc sint sori ini.untrul uuol aytri nali, c;rrc abia cle incap in prirr'.vrlia nnuinegustor de pinzcturi. Sfinc;ii nenilo.rsi mu;cl-r pinrintul cu cozile lor de sarpe, intimp ce un cap de Cristos prive;tc trist cle pe pinzi, cu fruntea despicalS. depresupusc'le-i plett-'. O casir cu nrulte etaje:rrdc in flirr:irri, dar in stradir risunldoar strigiLtul unci femci cirre fuge in cima;ir (prolrabil c noapte) cu ptuncul lapiept. liste ingerul? Estc clernonul? S-a priLbusit urr castel in mii cii frinturi.I-espezi vinete, impondcratrilc, nema-tc'ria1c. GrLdina Balafria cloarmc rnistici,iluminatir. doar cle o eclipsS- de soare. Ccasul s-a oprit la rrnsprezece flri douizecifix, pentru cir alirturi cic cl nu se afll o inimir (ci cloar formii ei neverosimil5.), iardedesubt inoatiL urr lrerstc intr-un acvariu gril si prea mic. Ferneia aceea despuiatLnu are nici brate, nici cap. Ne-o inchipuinr frumoasir, in fala ferestrei delchisespre mare. Este ingeml? Bstc demonul? Un nol plute;te dcasupra Escorialului,firrir. a fi arneninfirtor. Iar ul cliplom;rt uritrtci, picpti"nat irepro;airil, dcline om.ttilime de sccretc in codiri siLn cifrat.

IIi simt bine in acest Salon, uude arta";i-rL pierdut gra.;itatera ei clasicii ;ieste doar levitaiie in absurdnl poetic si iri ileal. Erarii sltul de Salonul celorlinsprezece f,{ii, unclc r.''-LrtoscirLori -.avant.i (qi urcciri citc un tinir tirnid), saua1n1111fccora!ii si tic o anunritir virstiL, crplicari fermecltoarel.rr lor insotitoarc

Pttblicat itt ( i,rtilt,.tt,,.. l:i:;Ia,.,],)iL; ;tattjo:-:dupti tnt n;uttrt.scris dirt. o,t'Jiiua atdorului.

1lu,l, ,:,1. t;:t:; it; ui , iiit, I9.i(). 7'rntlLtttyc tli;t .;1,t11;1gl,i

!iu&

regulilc perspcctir''ci, rncritirl vlcur.riii aitist nc:intrccrit irr iuLitai crr nlr-i irrii rrrollrtt:,sall r('nlitrcalt cl1 o srrrpt-irrz."r1r,;;r1-,. llrcirjii;r.1 ct lriri.lrrr-illr (.itr(,rl.ltoti in il.lrLtLu.iurrna vcc:irilor nraestri ;i rcspcctLrl pclltrrl trarlitic.

, D1t. n-artr glsit un rii::pittrs lir irrocenta mca intlclr:irc: ostc ingernrl sarrdolrlollul lui l)on Eugctrio ccl c;Lrc- i.ulburir spiritul oralrrlui cu acestc niiilci uin'ri-toar.t: ce a.bia incap in sub-crilul clc la I3iosca? Cinlva, lingir nrire, inii sufl:i 11urt'chc;

. 4s1,." c PictrirIL al rsirLt:ti.- Cc iregliiolric I Clunt poa.1 ir sii f ic lrbstructl-r ltict ura.,

' - I)a, da, - insistiL cclilalt -- aclllrl totul cste al.istract. Uitl-tc la poeziacare sc scrie. Nimlnui nrt-i mai pasiL de natui.iL. Cine rnai vlca s[-i comunice^citito-rului nobilc sentimente in cuvinte cl:Lrc? fotul i;i picrclc pon<1erea. Poetul gindcsteprintre cuvinte, imaginilc iui - - dacir cxistiL .siiit irl,rli:ar-c r-iunin mistciioascl -*irineori se volatilizcazit in simple sunetc.

X{5" uit la l)ou liug_cnio, care irrsoie;te a{abil o doamni frr-rrnoasiL prin {atatablourilor lui Zabalcta. llina lui schitcazir. prin acr citer.'a sclrlnc rnisteiioasc, intimp c.e cu-r'i.nt: pe care nu le aud tricltrc pe scurt doarnnei gestul cxplicativ alam{itrionrrlui. Doamna incuviinteazir clin t'ap. Iar sorii aceia f triluccsJ clemer-Lti,fiecarc iir steaua lui. Unul tlintrc ci ir,iLi,tirr:ste ncpiLsirtor pe mina urici vinzii-toare. Ne aflS,rn in Rue de lliitoli. Alituri, in fala unui tal,loir de fapics, o tinirrilp.rivelte stiruitor alt astnr, Inai ntic, r'rzrrt in'frrndtri apei()r. I'lita parc miscati;i-i mije;te o lacrim:i de comiritimire. Aici astrii se prlbuscsc. Ce picat dc luininaatit de fmmoasir ! 'lrece ut clonrn cli oarccare graiitate.' Astrii rlul intereseazir.Se uitl la sfincsii verzi ai lui Pong.. incruntS. sprinccnele nccliuncrit. C:erceteaz:L peindelete detatiiie. Riclicl clin ume'ri ;i lxrr"ncgte s5. caute

"ti" t.irtn.rri mari rezona-bile.^La ciliva pa;i, un alt ciomn cu o iirfifi;ire tolerantr'i contempli intr-o picturi,de_ Cuixart figura tristir a lui Cristos. Descoperi in josul imaginii ins'cripliascilciatir I{AASCRO ;i.s.e indepifteazi.ingrozit. I)on irirgenio c i;ezat inti-ir1fotoiiu. Se odihncste gi-i privelte pc vizitatori. Ochii lui, intotdcauna yisilenti.se amuz[ privind, niiel zirnbitori,.nitel rralifio;i. Eu tot n-am gisit inci rispuns iaintrebarea mea. rl{ultirnea sp()r'r';tL'. Acr-rm'nu mai e loc liber in fa.ta niii unLritablou' 'frebuie si mir aprupii ;i eu. il .tas pe I)on Eugcnio cu rnisterirl lgi, ;i mr-Lir-rclrept citrc ccasul acela oprit inainit: dci trem,:'. '-

T'orrt's fiarcia. Accst barccioticz din llontevidco rucriti. tot rcspcctrrl.Este bunicui multor pictori, mai alcs catalani. fablourile sale, acun intllciate cle

l/relte !_i. de verniuril vor fi fost mai lurninoase cind le-a pictat artistui. Este o

leclic. ?ictorul trebuie siL-si vaclir. culoarca nu numai iir piospelirnea ei, ci si inviitor. Formele au ;i ele prezetri ;ir iitor. Llncle surprind la-ncepui prin ri,rr-rirtircasau confuzia lor socant;i. I)ictorul isi alc poate justificl"rile sile. lgu cste inteles.IJar timpul trece'q-i lucrurilc. sc lirnp.zcs.:. ,{iurig" sr inlcleagi pitrl'iii.r;il;inlai.grcoi gi mai refractarla inoi'aiii. Iar atunci, asrrpra artistirluj cu prca putinr'roriginalitatc sc ('cn)c o atttenintarc: Iocnrai aceea a'unei inlelcgeri pic,a liinpezi.Aceste Ran'tblas cenu;ii ale lui'for.es. Garci.r, i" ."." ot ""Ji

"ototigiile op'rite,

sticlele cu licori si ccstile de cafea mai ln;rri decit un trann'ai, se nurnesc jstizi,,simu1taneism".'Titlirl este prin sine insu;i un sirnbol ai caaucltetii. pi;io;;iavea si abandoneze aceastl cale pentru altele rnai hazardate. A r5.mas cle la el ovorb5. frumoasi", scrisi in 1919: ,,Artistrrl ignori obiectul". Dar;i in privintaaceasta Torres Garcia venea prrtirt prra tirziu. lnccprrtul ii f,ictrse inaintca 1ui,.,si

409

(:u :rltc rczriltatc, I'ic:r,"sso, carc pirriLsise cafenelcle 13arci.lonei pt:r1'ru cele clinJ

t:r ris.

Joan ]lirir. ()bicc:tu.l. Olrscsia pic torului ;i obscsia tutnror. Dacii a; pu.trirsciLpa dc olricct, ar fi cu si curn a; scirpa de mine insumi. Ce vacanfiL salutar:t,clar care rni-e interzisS.! Joan X{ir6, flrl sir-;i piarcll speranta, incearcir aceastiavcnturil si estc astizi un fiiilestru universal aI artei abstracte. Picasso de aseme-nca. Cc iluzie! ()biectul rirmine'intotclcauna in noi, cliiar cintl este un numilr.Arhitcctul lucrcazir cu cifre, ;i incl 11-am vlzut casi sir fie cu adcvirrat o abstrac-fie. Cum ar putea fi pictorul;i mai abstract? I']rivifi. O urmir c1e sancla in nisiir.Ni;te ochi riiutlcio;i care ne urm:iresc din pata aceea- colorat:i, ca clin adinculunui co;n.rar. f.fmbre furi;e trec grotesc pe un cimp ro;cat, ca pe un fel de plajl"tpriviti prin lentile colorate. Iar cercul acesta, cu un punct in mijloc, este imaginearL mii dc cercuri vlzute si concrete. Art[ abstracti. Unde sir intilne;ti absenlaperpetuir, locul liber intrc inchisoarea spaliului ;i inchisoarea lucl'urilor? Curn siL

sirnli cir te afli acolo unde nu e;ti, sau s:r plcci citre alte meleaguri mai libere subacela;i acoperis al lumii? Joan Mir6 eludeazir obiectul, dar in tatonarea luimeditatl rimine amintirea, ;i uneori urnbra formei r,'izute ;i de neinllturat.

Salr.ador llnli. Tati imaginca irr-rpresionantir a unui nor inaripat; in fund,arhitectura ljscorialului pe un sol desenat ca o tabliL de ;ah, iar intr-un co1f,figura accesoric a unui diplornat, legati poate printr-o aluzie de nor sau dcEscorial. Salr'ador Dali a comunicat cir tabloul este neterminat. Nu putem ;ti ccanume iipsc;tc din cl. I)ar nu cred cir intr-o r.ersiune viitoare pictorul ar ;tergcaccl nor majestuos, ;i nici cir" m5"runtu1 personaj ar ilobindi proporfii mai mari.Iar cum in tablourile lui Dali compozilia arc intotdeauna rolul primordial,putem considera aceastiL opc.ri, de;i netcrminati, drept dcfilritivir. O judecirm inconceplia ei. Dali este un artist atit de scrupulos, atit clc dornic de perfecfiune,ca ;i cei din Ilena;tcre. ln forma ci cca mai bun[, arta lui ar trebui s[ irnpliceexistcrtlo si aclirnt,ea. ,t-olosesc aceste cuvinte ale lui I{crrera, pcntru cir artistulinsu;i se referi" in tabioul s.lu 1a Escorial. ,,l--ncle estc cxistenli. ;i actiune - spunealhitectul - este imbinarea lor" (donclc hav ser v obrar, hat- el conjunto deambos). Helrera numeste aceasti imbinarc ,,plcnitudine", ;i aciaugir o definilieatit de complctir;i de frurnos rotunjitit, ca o volutir din templul Escorialului:,,I)lenittrdine a in lucruri (care estc opu:;ir vacuitirf ii) ccre sir- se imbr5.ligeze extremeleexistcngei si acliunii in toate, iar principiul acesta este vddit frin sin,e tnsu;i,,clci negindu.-l, va urma totala distrugere a oric:irci armonii ;i corespondenleplenarc din intrcaga natur5.". In fala irnaginii norului conceput de Dali trebuie slmeditezi La accst principiu. Qi ia existenla ;i acliunca rinui artist care sc joaciatit dc clezinvolt cu propria-i imaginalie si cu resursele capricioase ale tehnicii siartei sale.

Gigliotti Zaniui. Sir lisdm insI" deoparte pcdanteria. Iat5. un arhitect, pictor-;i poet, a1e c5"rui opere stau allturi de cele ale lui I)ali. Este adevlrat c5" imagiiriielui nu sint exact ceea ce cer eu de la poezie. Poate nici de ia picturl. Dar ce con-leazl? Imi ajunge s5. visez in fafa ior, chiar daci visul acesia imi aminte;te dealtul, mult mai vechi, cind credeam c[ rostul lumii cra sl faci omril fericit. Zaninieste din Trento, aproape un venefian. Iar tablourile sale sint scildate in acela;iaer pe care l-au respirat vechii mae;tri, de la Jacopo Beilini pind" ia Canaletto.l,agune'n'erzi, r'ase pe apiL, cite o insull care seamini cu San Giorgio I'Iaggiore, ;i

410

cain])anilc ca ni;te sigeli indicptate sprc ccr. Nici tipcnie. '\bia ciacir se zirrsrsfs sfcrn,-'ie miuusculi care cotegte dupii col!, cu umbrela iu rninh. l,n ca1 se apropit-pa-;rric dc !Irm. Un copac incovoiat isi priveste umbra in apele rnoartc. Zanintinvrlluie totui intr-o ceafl subfire, intocrnai ca un visitor. Si multe arhitecturiintrc cer si marc. Dar de ce descriu oare accstc tablouri ;i nu spun nimic desprcele? Ce nzriba, eram critic, ba chiar;i istoric de artiI Der ce nu-mi exercit acumcritica mca acerbir asupra pictorului? Poate pentru caL rnir ocLihnesc. Iar Zanini seodihnelt,';i cl, cu pcnehrl irr rniniL. Imi aminlcsc tlt lcflt'xele urrci casc lo;ii, crrpergola ci, ogiinditc in apir. Pomii -.e uitau toata'L ziua pc fereastri. Nu era nirnic'carc sir nu fie clar. Unele corpuri tlc'murau in linistea 1or, dc fericire. Cind r-onrporni iriir-o noui ciliitorie?

Iltfael Zahaleta, ln fata tabloulilor lrri Zani,iti II-an1 dat cicr clcrnonul.iui I)on liugenio. Desigur cir italianul a Iost atins clc aripa ingcruiui, fapt carc I-:rf;it i:t atlt t1e sensibil pc Don Eugenio. l{i intorc in sala cealaltI, undc sc inghcsuicluir,' a, iar ingerii se incruci;eazit ctt demclnii. -\Ii oprcsc in fa{a tai-'lourilor luiZa1:ale.la. Aici sorii ard inluntrul stelelor, iar o prlvirlie de pinzeturi, cu vinzr-rto-rii si clienlii ei este orbitoare, ca o viziune rnagici, scipirrind de lumini ;i cuiori.Zal,eleta c plin de imaginalie, ciar prive;te cu intensitate obiectele. Aglomereazituscle de pcnei piniL cc acoperi toatir pinza cu imagini r-nari ;i mici. Dcnsitatcapiciurii sale nu lasir nici cel mai infirn spaliu libcr, Cal ordinca este perfcctir ;ipicilrul dominl prin raliune instinctul irnpulsir- al miinii. As prcfera parciLulr.-'{rri mai pu!in5" ordine, mai pulin echiliblu ostentatir-, carc mcrge pini 1asiiiLi:iria perfecti ;i pin5. la un vag aer dc respect academic. As prefera, de aseme-nea. mai pulinl densitate, ca sir pot respira in fafa tabloului si siL apreciez mai binegrlLtia unei figuri sau strilucirea unei culori. I)ar o stiu: un artist ajuns la miries-tric nu se prea intereseaziL de prefcrin!e1e izolate. $i apoi, densitatea este totodatitic,giLtie. Ea a fost intotdeauna un viciu sau o virtute spanioli. N{arele suflu aiI{enasterii n-a fost intretliat aici de stilul plateresc? Iar marele Baroc n-acuiroscut e-.icesele gustului churrigucrcsc.'A cristat insl si simplitatea intensir;iinrrr'.in5.toare a unui Ztrbardn. Au toate acestea vreo leglturS" cu Zabaleta ?

Dliticnt. Pentru cva Zurbarin umbia cu un soare aprins in palmii.

Jutn Pong. Este timpul, cred, -.iL m5" apropii de sfinc;ii r.erzi ai lui Pong. Nuqtiir ce atracfie misterioasS. exerciti aceste tablouri asupra privitorilor, care seingriirnldesc in fala lor cu o preferinlir infioratl, dar irezistibilS". Este un caz depsihanaliz5.. Pong excitl toate pornirile acelui om al cavernelor care sii\luie;te inn<;r. \tlon;trii lui sint fabulo;i, dar cruzimea lor idilici" poartl o amprentir de duio-;ic. lati" aceasti flptur[ scheletici, aserncnea unui Pan scipat din mormint.Jine in rninil un flaut sublire. Are si. cinte, iar in jurul lui au ;i inceput sl sedcsciridii corole de floarea soarelui, infiorate de o misticS" emolie. Un animalner.naivirzut, cu cap de balaur ;i antcnc de flutrrre, se apropie hipnotizat. Aitmonstru savurcazir deliciilc unei digestii provizorii. In jurul lui, efemere urme depa;i omene;ti. O pasS.re-femeie troneazi enigmatici pe un dimb. Lupii ii fac oserenadi. l'otul este scildat intr-un mister teluric, infioriLtor ;i totodatii pueril,pe care arta l-a mai cunoscut in gurile de balaur de pe stre;ini gi in capiteluri devechi catcdrale. De ce vir ingrozili, domnulc? Nu r.-I- place misterul? Nluntele,cu ochiul siu vorace? Copacul acesta care-;i line urnbra de rninl? Balena inracursiu, cu ancora ei? Pe mine mi incinti umorul grotesc aI acestui pictor falii c1e

seriozitatea dumneavoastrl, care faceli o figuri de copil speriat. $i sint indrlgostit

411

clc accst clrirgiriirl Caliban, celre sc r-idicl grafios pc picioarele 1ui de lut, cu nasulca o bananir ii cti accl soare aprins pe obrazul lui nocturn. Un taur-timp gi genezicsc uitl la el.'$i luali bine seama: inmuguresc primii copaci din lume, strirduin-du-se siL irifloreasci.

lllork,sto (,uirarl. Cuixart estc rirl sirnbolist. Nu clau accstui curjint lrcosemnificafie istoricii sau estcticii, ci doar una psihologicir. \'-rcau sir spun cirpictorul gindc;te in simtroluri ;i cir simboluri sint, in tnodul sfiu dc a vedca,

irin:, ;i obiecteie concrete, care le-ar putca inspira altor pictori-talriouri de natririLino".ii,. I)e aceca Cuixart i;i cauti instinctiv motir-cie in simboluri gata formulalt:grafic. Unelcr talrlouri clin c-rpozitia :rceasta dcnotit studierea picturii romaniccf:rtalane, sau a simbolisticii medievale clin coiiicc cu miniaturi sau din hiLrtigeografice. Preferin!c, desigur-, momentane. Cuixart poatc intilni miine clcmc'rrtctot itit c1e interesante in hieroglifele egiptene, sau in simboiistica;i mai complic:Lt'.'t

5i mai misterioasiL a copiilor. De aici rezultir caracterul pronuntat intclectual aliatrlourilor acestui pictbr. Dar sursibilitatca lui? N-avcrninsir suficiente elementepcnti'u a o aprecia. Poate cr"r ntt ii lipse;te, dar trebuie sir a;teptfun creatiiviitoare, carc si"r revcleze cteea ctc ne rirmine incir nccut.toscut.

Anlotrio Tapiis. Atenlie, acurn. Ne apropiem dc un mag.al acestei expoz.ilii:Antonio _tapids. [,In mag subtil, care ne poartS" intre picturi;i poezie; care;tie sii

aprindl stalactite dc lumini ca intr-o pe;terh ferrnecat.l; sau sir ne cufundc it.r

giialni adorrnitc in fundul apelor. Citeodati rostc;te cuvinte doar dc el inlelcse,ia Parafarag&.t11.1ts,;i atunci se produce o eciipsl de soare, cad luceferi in apiL, s,:'

cleschid ochli frunziqurilor, iar plante transp;rrentc i;i intind corolele ur-ia;cinsprc cornul lunii, carc despici subtirc fcrmecatul cer vioriu.

. F-ste greu -si

voibe;ti despre pictura acestui artist, cind lumca lui e scirldatir in atita poczit'"Poczia este ioarie aproapc cle picturi, dar poate fi ;i du;mana ei. 1-apiis se a{1ir

incit p:rrcir intr-un vis, iar penelul lui atinge u;or, foartc u;or, _matct-ia concrcti a

culorilor- sale. Llneori este atras de proieclii fantasticc de lumini, care se deschi<lconic, ca pc o scenir stribirtutl de reflectoare;i iradialii. Altcori totul este invirluitintr-o peirumbri misterioasir, unde nu-;i arc locul nici omtrl, nici nimic care nneste vi's. Aceste pinz-e vrirjite sint lipsite tle nr,aterie picturali. imi plac mult.I)ar daci ar trebui s[ mi pronunt in vedcrea unui premiu, i-a; dccerna pictomlui,pentru pinza sa Jurdirt' de Ralafra, premiul de poezie.

Sarrtiago Patlros ;i Oriol llohigas. in acccali sa1ir, o stclir rrcmorialir evocifigura poetului Juan lfaragall. Arhitectul Orioi 13ohigas s-a asociat pel-tiu aceistir lucrare cu mozaicarul Santiago Padros. Colaborarea s-a doveditfericit5.. Proporfiile;i simplitatea arhitecturii sint in ton cu materia- pi-etrei;icu liniile calme'ale figurii in mozaic. Stilul lui Padros apare;i in alte lucriri,de proporfii mai mari;i cu intenlie monumentall. Un Lorenzo de X'Iedici amin-te;te de Italia florentinl ;i de vechii mozaicati care-;i ingemiinau operele- cupiitra auritS. a monumenteior din ora;e. Unde i;i va plasa. ins5. maestrul Padrosinozaicurile, in ora;ele noastre de acum, in care arhiteclii nu mai cunosc decitbetonul cenu;iu?

Jorge do Orteiza. $i sculptura. O reprezinti Jorgc de Ottciza, cu citevaIucrlri de o execulie ingrijitS" ;i in materiale foarte variate. Forme umane, intreziL-rite in fiin{a lor genezicir, sau in ductile varialii plasmatice, care tind mai mult

412

ci"tre ideea plasticii decit cirtre real. A; vrea sir pot spune c5. aceastS. cale e bunl,cl scuiptorul poate privi nu numai suirrafafa .orp,rrilot (tiinle sau obiecte), ci ;iintcriorul 1or, rnisteriosul imbold cirtre form[. Dar tocmai aceste forme, accstegoluri de luminir sau de umbrl in niaterie, aceste capete mici, abia embrionare,aceste membre vagi carc tind sir se desprindii de nedefinit cltre existenfa lumiireale, le-arn vi-zut de curind, la Paris, intr-o impunS.toare expozitie a englezuluiI oorc. ''-\i atunci imi retrag spuselc. Prefer siL inchei cu o a1t5. afirmatie, maipotriviti in cazul de falir: in artir oricc intentie poatc fi bunir, cu condilia si fieoriginali.

Ies de la c,<pozilie firi sir fi l.lmurit enigrna care m-a preocupat cle Ia inceput infala iLcestor opel'e. Este oare ingerul sau demonul - un clernon zefiemist giacaclcmic -- cel care a trczit atita curiozitatc ;i atrage atita lurne in subsolulcxpozi{iei? I)au din intimplar-e peste o ,,g}.osiL'' a lui Eugenio d'Ors, care arputca cvclttuai siL uc furnizeze un indiciu. Filozofui vorbe;te despre acel orncutrsecacle care, acum vreo sutl" dc ani in Elvcli:1, i-a fircut pe contemporanii luisi ca;tc c1e plictiscall", cu o lucrare intitulatiL angeiic: Itttrrt Ittoccrr,ta, Ser,iozitateasiNoititlttt urouilui ;i patriei m,ele. lar rcpiica filozofului rnodern (care se poateapiica astizi artei) este ci, pentru a evita ineficacitatca, ,,trebuie sd" strecori inaces.te trei calitirgi, altelc trei: un pic de r-ic1enie, o firimir dc glumi si un dramclc ctiirit-t!'.:nic. $i cje asernenen, sii. ti: r-iclici cijncolo clc vcac;i de patrie". Frctioasecuviirle ;i curat orsiane. Ar fi la locul lor pe frontispiciul Academici Breve, care sepro{i1t':i;ziL, nu chiar atit de vrcnelnicir 1, in spiritul timpului si al artci noi.

!.IONE!.LO VENTURI

Artir:olul asupra d-lui ('. Pctrascu, pc. care il pul-riicim in accst numiir, aducc pen-tm prima oari numelc D-lui Lionello \-enturi intr--o rcvisti- r'omAncascl 60. Itentruaccia cai'c urntir"resc insi studiiie eiuditc de istoric si criticit a artei, numclc acestanu-.c nou. E1 rcprczint[ una din personalitltile iclc rnai c1e s<-.ainii a1e stiinlciitalienc ;i o inaltiL antorita.te in critica morlcrnir a artci.

L-ontinuaitor al marii scoli dc istorie a zrrtei creatir de pirrintcle siLu, ilustrulprolesor Aclolfo \,-enturi, ;i ireator eI insusi d.e rnetoclc ;i sintr:ze noi in ccrcetareaartci, tli. Lionclio Yenturi a fost multir vremc profesor 1a Universitatea dinlorinc, organizator si <lirector dc nmzce in Italia ;i, impreunir cu Adolfo Venturi,<iircctor al importantci reviste I'Arte de la l'orino. Erudit dc cea mai solid5" ;imultipl.l formatie, scriitor cie talcnt ;i om de gust, ternperament cu inclinaliitcorctice, d1. Lioneilo Venturi si-a desfisurat activitatea atit in domeniul studiiloristorice, cit ;i in accla al esteticii ;i al iriticii de artS-.

Cla istoric a publicat citeva lucriri de capitall importanlir. Citez dintrc eleopcra devcniti clasiciL asupra Origirti,lor piclurii vcneliute , tiplritl in itaiianS. in1907, ;i monumentala lucrare ciespre Giorgiorte pi giorgiou,isntu,l,, ap/aruti" in ita-liani in 1913. A mai publicat de asemenea studii insemnate asupra Col,eclieiGua-lino (editie italianS. in 1926) si asupra Pickrilor italieue din Atnerica (edifieitaliani in 1930; edifie englezI. in 3 l'olume in 1933).

-t ]Jr..--' . .r"*f'1in .palr;.

Giiy.dirta, *t.ai 1938, an XliII, ny. 5, ?. 279-260.

413

Cercetirile sale asupra picturii venelicne si asupra lui Giorgione eralr nunumai studii dc erudific, ci;i de asculit5. pitrundere critic5., deschizind perspcctivclargi de interpretare a artei Rena;terii ;i ducind, prin unele consecinfe, pinl laformullri teoretice noi ;i pinir la contactul cu arta rnodernl.

Teoreticianul sc iveste insI, in intelesul larg ai cuvintului, in lucr-irrilerrlterioare: Critica ;i arta lui Leort,ardo da l:iitci (editie italianl 1919), t.ustulprirnitiai,lor (editie italianiL 1926), Critica de arld tn tiw,pul Rena;teri.i, (edifiefranceztr 1928), Pretexte de criticd (edifie italian5. l9Z9). O metodi nouiL Cc cri-tic5. estc formulatii treptat in aceste lucrlri, metodir care imbini punctr:le dc:veclere ale esteticii moderne cu acelea a1e istoriei artei. Este destul dc pufincunoscutl, daci nu cu totul ignorati la noi, aprinsa dczbatere ce s-a desfl:r;urat incritica italianS. cam intre 191 1 si 1922 asupra a;a-zisei teorii a ,,purei vizibilitiLfi".Nlscutl ca urmare a teoriilor estetice forrnulatc in Gerrnania de Konrad liiedler side \Volflin, aceasti teorie, de fapt mai mult o tcndin!5" metodologicl a criticiiplastice, si-a gisit suslinirtorul hotirrit in Benedetto Croce, ;i justificarea cea maiamplir in Estetica acestuia. Elementele vizuale a1c operei de arti plasticiL (linie,formd, culoare, etc.) erau ridicate prin ea pe primul plan a1 judecilii estetice ;iconsiderate drept singurele in stare sir ducl la criterii de inlelegere ;i de valorifi-care critici. Subordonarea, sau chiar ignorarea oricirrui continut in opera de artir,reducerea acesteia prin analiza scrupuloasi numai la elementele ei pur formale,aveau s5. duci, in estetica crocianir, la ,,pura vizibilitate", a;a cunr principiiaseminitoare duceau in critica literari a Abatelui Bremond Ia teoria ,,poezieipure".

Intervenlia l)-lui Lionello Venturi in aceastS" dezbatere radicall a avutcaracterul unei temperl"ri ;i aI unui corectiv. Firi a respinge intru totril cri.teliul,,purei vizibilit[li", in care d-sa nu vede o esteticl, ci mai degrabl o rnctodi-provizoric de aproximalie critic5., dl. \renturi a adus in luminE si o a1t[ rnetodi6arecum contrdrie, u.."" " experienlei istorice irr critica dc altl. Clci sturliulatent arat5" intr-ader'5,r cum normelor cstetice absolute 1i se opune varia.bilitateagustului estetic. Aceastl variabilitate este legati nu tlc. clementele formaie, cide conceptul mai complex al viziunii personale a artistului, ;i de insugi coutinittulsubicctiv al operei de art[. Critica nu poate fi nici justiL, nici completi dac:L screstringe doar la unul din aceste puncte dc vedere; ea trebuie sir se niultuureascircu relJtivismul ei congenital si'siL concilieze in analizele ei amincloril acestecriterii, care ne pot da prin corectare reciproc5" o judecatiL mai exactir si rnaij ustificat i .

Cele patru cirrfi pe carc le-am amintit mai sus, tipi.rite dupi 1919, sinttoate demonstralii ;i justificiri eile acestei atitudini teoretice. Eie au dat loc laun gen intreg de cercetiri aplicate asupra istoriei artei, privind istoria gustuluiestetic insu;i. Rezultatele acestor cercctiri n-au intirziat sl se indrepte ;i asupraartei mcderne, indeosebi asupra studiului picturii franceze din secolul aI XII-lea, in privinla cS"reia dL Lionello \rcnturi este poatc astlzi autoritatca cea maide seam[. Strimutat de citiva ani la Paris, coiabcrind la toate revistele mari tleart5, linincl cursuri ;i conferinle foarte apreciate la diversc universitili clinEuropa ;i America, d-sa tr dat la iveall in ultimul timp stuciii ciefiniiive as'irpraartei franceze. E-qte de ajuns s5. citirm cele douir volume rnari despre C6zaune,apirrute irr edilie francezYa" in 1936, oper:r care poate constitui modelul acestui gende lucriri. O Istorie a cvitici,i de artd i se datore;te de asemenea (apirut5" in r:ngleziin 1936), iar in prezent d-sa pregS"teste o r.asti lucrare de sintelii asupra irtregiipicturi franceze din secolul al XIX-lea.

4"14

'loate accstc date sint srificieute, crcclern, pentru a pune in luminir irnpor'-tanf er articoluhii asupra pictorului Petrapcu, pe care il puhliciLrn in revista noastr-iL.Expozilia <ic anul trccut de la Paris nc-a- adus acest ava.ntaj de a ir-rlesni unuicritic ca dl. \'cntr"rr-i sir descopcr-c arta d-lui Petrascu. Articolul siu cste por:nitdintr-irn sincer si spontan entuziasm, pe care am crezut cI- am face bine incletnnin-c1u-i sii i,i-l concreiizeze in scris. Altir" d-}ui Pctra;cu primc;tr: astfel o cior-acll ciepretrrirc care nL1 le poate fi inrlifcrcntiL, iar ,,GAndirea" estc recutroscS.toarecl-lui tr-ic.r nellc Ycnturi pentru ciusiea pe care i-o {ace cic a-i der-eni coiaborator.

ARTA, OBIEETL}L, ARTISTU!*

-\ri cxis'riL o rep;uliL. I)c la Lrauscricrc'r realistir pin5" Ia inculsiuriea. in idec, totulpoait; ii obiect r1e exprimare - cu conriifia ca iu centlu sd. existc aceJ. punc:textrcnl ilc rnagic carc si sie poatir dezr-olta in absurdul creirtor. Iar dacir esteposibli. siL trczcasci prin vreo trr"rsnaic fecundl'L reactia sarr clisprelui fafiL c1e

,,burnl .-.in{" qi totodati fa}iL de acadcmism. Atuuci r.'-'i fi mai sigur ciL te aflipc dninnL cel bun.

)i:

x(--iici poctr,rl sau pictorul atler':"riat

,.i11-__1,l(l : -- L t.

ir apo1, act11ll nudin,-,nsionaiiL, ci intr-o

)ir

tru cr,:de ciL 1 -;- 1 -2, ci dimpotrivd

mai credenr nici intr:-o lurne tr-idimensionalii, nici pluri-lumc fiLrii tlinrr:nsiuni.

ilii rnai ruult chiar, citesc in trrxtul utiui artist {rancez: ,,Noi nu mai credcmin sistemul urctlic". Asta mi se parc :Ldmirabil. liisiunea artistului e sir conto-peascii oricc sisttrin, fie ;i metric, in fantasmagoric ;i fabuios.

*

- ,\sadar, pentru pictor nn c,rist5. realitateai' I.umina? ilmbra?. . . (AiciLrr:l.niitr -';i iiiu un creion si o foaie de hirtie pentru a explica rrai bine uu lucrnatii tic sirnplu !) :

- Iaii, aici e fiinfa. Aici, imprcjr-rr si peste tot, e lumina. inliturir fiin{a.\rr nai c nici lurlinl... Unde e rcalitateal

-- Nu, prietene. Asta nu e o opcrir dc artir. E prea frumoasi. E un obiectde drtti.

-- \'orbc;ti de sculptura asta?

I:t:tt!t, )'Iadtid, 15 itil. 1919. Tradut:rrt tl.itt sitL-tti:tli dttpri un nt,au.ttscris rlin ayhiaa autoru.lui,

415

- Nu, r'orbesc de sonet.

- Cunosc un poet care scric in fiecare zi cite un sonet ca s5.-;i purificestilul, a;a cum Stendhal citea zilnic, in acela;i scop, cite o pagin5" ain CbaU Civlt.

- Ilun exercifiu. Dar Stendhal nu era atent decit la economia cuvintelor,nu;i la sensul frazelor.'fextele acelea erau pentru cI ca ni;te sonete.

- Er.ident. $i pentru poetul meu la fel. Sonetele acelea sint ca niqteparagrafe din Codul Civil.

Geniul nu cste nici realitate, nici irealitate. Este uneori un accidcnt. Aticitit cartea lui Benvenuto Cellini? Florentinul explici in prima paginir (1au iirprimele, nu-mi amintesc exact) cum de i s-a intimplat sir iasi genial. Intr-osear[, pe cind era copil, stind la gura sobei cu tatil sir"u, a v5.zut in foc Salamandra.(Tatli i-a tras o palmi ca s[ nu uite clipa aceea). Iar Benvenuto a fost genial.Dar nu ca sculptor, ci ca scriitor, de;i nu a invllat niciodatS. sd. scrie cu mina lui.,,\ria!a" a dictat-o. Dar aceasta a fost opera lui de arti. Sculpturile sale -sintobiecte de artd. $i totu;i meseria asta o invl"tasc curn trebuie.

Prietenul meu Carlos se plimbi solemn pe Strada \Iare. Se intimplir cevacu el, f5"rd indoiali, c5.ci se uiti la lumca din jur ca ;i cum ar fi o metaforii z;imi-sliti"de mintea lui. Remarc o ciudllenie in imbriciminte ;i iI oprcsc:

- Carlos, ce e cu pata asta male de cerneali pe haina ta? Carlos i;i privc;tedistrat reverul pitat ;i rispunde sublim:

- Nu conteaz[. Nu conteazir decit ceea cc vezi.Am inteles cii, in ziua aceea, poetul cra inve;rnintat in hnaculata conctpfie.

Acum cir nu mai sint pro{esor de istoria artei, pot sL spun adevirr-ul. \-arnavut niciodati stiml pentru un sculptor ca Praxitele. Artistul 5.sta pirea incir-igos-tit in mod senzual de fiecare dat5. cind imagina o statuie. $i evidcnt, in ascmeneacondilii opera nu putea sI" iasii" dc bun gust.

Unui om ca Go-va lucrul acesta nu i s-a intimplat decit o singurir clatiL invialir: atunci cind a pictat Maja desnuda;i XIaja aestid,a. ]Ii-al fi greu s:i spuncare din douiL a ic;it mai prost. In orice caz, ceLor doud. Majaleprefer i)iLtnul;iGd'itta moartd, pe care artistul le-a pictat firir pic c1e dragoste ;i f.lr.i" ,,sentimcnt""

- Oricurn, n-o s5" putefi nega c5" cele doul X[aja sint fmmoase.

- Ah, tocmai asta e ! Sint frumoase. Iar asta e mai riru chiar decit senzuali-tatea... I'e cind Cd.iu,u. nloartd nu este nici frumoasir, nici senzualir... Pi.rerr:care cred c5" este va1abi15" ;i pentrii Praxitele.

- A;" incit. . .

-- Nu, nimic ! Durnneavoastrir vreti sI"alunecoasi. Sinteli un senzual... Ducefi-r.'5" laAsta, cel pulin, o sii r.ri sugereze gustril de dupir

>t

416

prelungili discufia pe o pantirPrado sL prii'ifi Gdina ntoartd.senzualitate.

l)c-a lungul a o sutir de pagini de r-ersuri simJi uneori t--eva ca o mare sill aomenirii fa![ de poezie. Din cind in cind cuvintul ,,inim[" tisne;te diu ccrnealancagJrir. Dar nici un strop de singc, nici o umbrir m.lcar de ceca cc s-ar puteanumi fiinf .Yr r.ic.

,r*Ilcalizarea ,,r'ie{ii" in artir, domnule Poct

realizarea ,,artei" in viafir. Aceasta clin urmliscusinlir ;i prin darul de a nu fi sincer. I)arlc'gituri are arta cu sinceritatea-i

Culorilc, liniile, nu definesc obiectele. Ele aprincl <1oal ideca 1or in noi. lntabloul acesta cste o liimiic care strirlucestc ca un astru. Pictorul a izbutit sXredca ceva mai mult decit realitatca. A izbutit sir reprezinte ncgalia otriectului,ncgafia lui incandescenti.

intind un ccr pe cleasupra iumii. Cu omiinile mele.*

Iar rcalitatea obiectului? I)c ce in tabloul acesta un muzicant cintii lavioarit umblind pe acopcris ca un somnambul, in tirnp cer in mijlocul strirziipustii, doi inclrirgostiti zac rigizi in sicriele 1or, intre clouit luminirri aprinse?$i de cc este luminarea atit de rlare, clc parcii ar fi singurul personaj clc'mn deatcnfie, in aceastir sceuiL atit de realistir? Nu mi,. inscl oarc,;i de fapt lipse;te<lin scena asta tocmai obicctul pe care pictorul a r-rut si-l reprezinte?

sau I)ictor, cste mai riscantiL decitpoatc Ii atinsl printr-o oarc('aresinccritatca ,,r'ie!ii" in artl? Ce

*]liracolul poezici: cu un cuvint

ticerc intre cu'r'inte ating acest cer cu

Poctul ar- fi obfinut poate rnaiinvizibiLr, in sunctc,'in tiiceri ;i ince n-:ru avut niciodati,r o realitate.

rnult clecit pictorui, rnr-rindu-si peni!a in ctrloricur-intc misterioase, pcntru a dczvilui lucruri

dc ni;tc firpturi r-ii.Circi il strici ;i e urit.

l)aciL vorlte;ti dcspre ,,lucruri", :rpr-opie-te de ele caNu le cirlca in picioarc. Nu intra in lanul de griu cu r:izmele.

I-ucnirile, Iucrurile... Adevirrul e cI" noi nu ne ducc'rn ,,insprc" lucturi ;inici ciincolo de ele'. I-e strirb:rtcm. \u simti aceast':-razi;' cle lunrinir cire-ti str5.bateochii?Accst gind mare, care nu estc al tiri, car-e te invirluie ca un nor, ca o ploaie?AceastiL femeic care te-a luat in umbra ei? AceastS. umbrir carc te doare in culoar"asingelui tiru?... Iar- singele, singele, ce cur-int convenlional! \'orl_rim despre elca sr cum ne-ar curge cu ader'lrat prin r.inc, ar fi lichicl, ;i nu ar Ii ziua sau noapteace se pleschimbir in noi in a;teptarc;i uirnirc, ca;i cum n-ar fi acca fiinlir dcnecrczut, pc carc o caut dintotcleauna qi n-o giisesc, pentru cir o port in rnine

4'.|7

insumi; acest tic-tac al zorilor sau al miczi-rh.ri de noapte, care poate fi soarta saurnoartea mea; aceastl femcie (iarl;i) ct'se joac5" incir cu via!a ca si cu copilS.ria ei,1i poartS. destinui ei sar-r al meu pe palnrcle miinilol sale, c'.rni i;i clui sfinteieclecapilxl" aureola. ..

ARTA pg$R,& T'tu'.tF gt SPATttr

Reccnta lucrtrc a eseistului romin, fi,lozof al cuiti.rrii, ,'rlil'cea Elia<lc, llilri, t,t$rti.r:tireintaarcer[, (C]allimard, Pari.)61 acluce irlt'i noi cir,.spri:,,orlul a.r'l-raic";i ricsirleceea cc autorul nume;te ,,rci oita impotrir-a tintpu.kii c<tirir-et, istor-ic" ;*i ,.nostalg.ia(arhaicului) pentru o reintoarcere la tinrpurile miticc ale ciriginilor, la }larclcfimp". Este o temf dc llfarc anvergurir ;i clc s,tucliu apr-ofurrdat, care a atrascomentariul atent a1 iui Eugenic d'Ors in al sXu Glcsayio. Nu I'reau sir- rer.in aiciasupra conceptului fundamental al acestci cirrti, ci sit rni oprusc asupla urtr-Lireflc'x al acestui:r, care se proiectcazi aprorLpr,cu pulcrta rrncibglinzi ccrflr.exe cctnireSte imaginile, asupra ideii contrarii, aceca a tinpului concrct, istoric, ;iasupra urinclor sale in artl ;i in modul tradilional de :r. considera crca{ia.

O frazY,t a lui nlircea Eliade in-'.irluie gerrrrr.:irele in multiple refiexii posibilc.Ila se referir la filozofia occidcntalir, carc ,,risci sL se provinctaltzczc", in primulrlnd inchizindu-se in proplia-i tradilie ;i ignorincl, de crrcmplu, rezoh'5.rile r,ii.te clcgindirea orientali; apoi liuritindu-se Ia a recunoastc doar ,,situatiile" omuluidin civiliza!iile istorice, dispre!uind expericnf a ,,prilritir.ului" si felul siLu transcen-dent;rl rie a concepe lurnea. o,,antropologie filozolici", afirmir autorul, l-ar ducepe o_1nul, niodt:i:n sI" iirvef e ceva din valorificirile omului presoci'atic, iar problemelecardiuale ale meta{izicii s-ar pune in alt fei prin cunoar.t^erea ,,ontoiogicii arhaice".

" 'kcstc afirmalii ci;tigir rnai mult:lL claritatc clacir strirrnutfun aceia;i tenner.iiin spafii-ri si timpul artei, ;i dac5. incerciiin sir- aplicirm conccprril c1e ,,ontologicarh:riciL" lrr gindii-ea plasticir si creatoare. Istoricul de artii care cautii,,origirrile"s-a obilnuit. sl clescopere cI- aproape intrcaga crealic artisticiL estc, in spaliu, operpctui migrale c1e forrne ;i solulii, al cirror itinerariu poate fi trasat pe hartil-,constit'.rind o adevirratl" geografie a artci. In moclmisterios, curcntele sc inrlreaptiaproaile intotdeauna pe acelea;i constantt--, dc la Nord la Sud, de la Itlsirrif IaApus. In tirnp, aceleasi forme dep5-sesc dc nenumirrate ori inciiferciit ce iimitiListcricir, iar prin elementele lor escntialc clc duc, prin indcrmediui foiclomlui sietl reniniscetiielor ancestrale, pinir la'nebuloase foarte inclepirrtate, piniL ia timp.iifirriL cr-onologie. I)e unde rI-sare originea boltii, carc apare ca o formiL fiiriL istoric:in urnile construclii de lut in India cca plinir de cuigmc;i origini? Cinc a inr-cntatfoi'tla ogir-alir, pe care o cunoa;teln nu nrrmai din frurnoasele cir.tec,lra1e 61ipIie-dc--France sau din rlmlgilele c,lc r:or5.1,ii a1c r-iking;i1or, ci ;i clin ornamee tclecaselor din 'I'ransilvania de la sfirsitul i-rccliticuluil' Cum s[ clasifici anurnitetipuri cle leslturl, aproape identicJ prin clescn, colorit si tehniciL, intilnite incovoar-ele tirlne;ti din Suedia, din lioml"nia, clar;i de pe teritoriul incas? Ce sirspunenL despre desenele bo;irnanilor din lfrica, etit r1c ascnrlnij-toarc grafitclor

Pttbl icat in' ,,In'sttla", Mat{vid, 75 noitntbrii 79,19.7 t:tt{rtt:.t, 1{!;;::ptt:t:ttlti clirf'ti llt. titart:rscrisditr ai hii:a atiortt.l tt,i.

418

c11 sci)itc tlc virrirtr,rare prcisior.icrc ciin pcltcrile lLu,i'opei? Si cr-trn siL apr.ccicz ii,it'Sttlpcstrile figurine populare rlin Jlailorc.L, lLflate pc ltlasa 1nca,. c;trc, cll t11l Lilllor

lroate ncintentionai de nr-ltorul lor ;ruonim, e\roc:r fantas;tici cavalcii, poaicLrientali, poate indiclti, inlr-o pi:Lsticir sumarir ce se girseqtc pinit in trlt.rli.tic:

'firnpll;i spatiul in,,r:tnolo-qiu" ;rriei se clovcde;tc {iri'r,vrani!c;iar cl'rliliilefunclancntaie sair ,,lirhctipuriie" plastice isi :ir,r ailroape intotdeaurla riiclircirliieintr-un fond arha.ic, carc ilLr cr-.noirsto nici cpoci, riici gcografie. A;a -co cxpli(ti tlunurnai transrniterca conslaittir a fi-rr-nrelor pe ciiie I'raturale alc lumii, ci ,.i t'eir-tcialcerea frccventi a rnoclcrniic,r la {ormclc origitrare: ieri, arta neagLi, :rziI)cltera tlin r\ltamira, rniinc cinc;ti,:? - poate vrco noui dcscoper-ire din Inclia,c1c ia r-rerun trib african, clin i'olineziil, sau dc la str-i-lno;i necunosculi ai restritrs',i-1ui pirnrint europcan incerciiit dc uiirri.-

I)ar clacir. in ciuila tirnpului conclet creafia artistic:ii se rcirttoillcc rucreu iairccea;i nostalgie a,\larclui f irnp:r1 originilor,;tiinfa, care cc;ntinui sii liiminircluustr:rtir in i'cchile metoclc ale istoliei artei, i;i pierde pe zi ce tr-ece efii:aci-tatea ;i autoritzltea. Pcntru a folosi ctr.r'intele lui ]{ircea llliade, acetrstir ;tiinlhcare sc adirposte;te incl la urnbta Acropolci grece;ti, firir siL;tie unde nr puteaplasa in accst pian restrins altc acropolc, istoricc sau ueistoricc'inflorite in irinrc,rirminc o ;tiinfir,,provincialir".

Nu ilc muit, Institutui de artir contcrnporanir din Lonclra a organizat oexpozifie foarte sugcstivir, c-arc concordi intru totul cu reflexiilc de mai sus.

Sub titlul de ,,Patruzeci de mii de ani cle irrtir modernl", s-a putut vedea un ansam-blu de capodopere, m.lrturii a1c timpului istoric ;i neistoric, care mergc de lapaleoliticul pe;terilor Lascaux ;i I-cspuguc (echivalentele .\ltamirei), pinl laartele nurniie primitive clin Africa, Ancrica ;i Oceania, ;i pinl la opere semni-ficative ale unor moderni, cum sint lilee, I,lir6, Ernst, Picasso, BrAncu;i, lloorc,Rouault, Mocligliani ctc. Privcli;tea acestei expozilii nu-i favorizcazir poate preamult pe rnoder-ni, mai pulin irutentici ;i dcci mai pufin geniali decit colegii ior'dc acr-rrn patruzeci dc rnii de ani, sau decit cei c1e astizi care-;i rriinuiesc cu de,r-ttritate piogile printre insulele de corali. Dar ii favortzrdzit;i rnai puliir pe is-toricii dc artii caie nu crccl c1c'cit in zeii Olimpului. O nouir ;tiin!i. a artei se dove-de;te ueccsari, oarecum asemir,nirtoalc clt cca indicati de l{ircca.Eliadc pcntrtt{ilozofi. lar dac5. accastii gtiin{iL trebuie sir fie o istorie, ei'olufia ei la trebui sirsc ploierrtt,rze nu nulnai in viitor, r:i mai alcs in acel trecut care, Jiin.d firriL timp;i spaliir, r'irminc velnic ac-tua1 ;i clcpozitirr aI untri profuncl rnister al creafiei.

I, I'r'ezcntrrl stuclirr cstc rorlul seticrii lni.\1. llusuicce:r.nu in ltaiia intrc anii 192i1 sil9jl5. r,r nloml)t-[ I.l Scolii i(,,lrLn,.rlir: liItl'):r.rrndr. sturliazir cu profcsorji ,\. \-enturi llsloriaaltei italicnc), A. lluirc-rz (lstoria ari-ci bizan-trnerl, fl. llarucchi (r\rhcologie crcstir:t, Ji. Her-ntanil (.\rtiL neciieval:-t), .I-. llar:iarij (-\rtaanticli). Studiul constituic lucralca s:1 clc(loctorat, clistinsi ct f,[agna. cltilt lalric, s11s.ti-nut:i 1a. liacultatoa c1c l-iterc si Iiilozofr'i: tlinl3ucurt.;ti irr 1925. Conlisia cra iorr:r:rtiL iljlprofcsorii Ch. Drorrhct, G. lh,.rnu, \'. l).irvarr,.!1. ()ri.iz, T. Riarru. r\rticolul lui llusuioct:itruf-i.rnine piriir, astir,zi ccl rnai irnpori:rrrt sr:udiu:rsupla urtuitr. rlintrc rloluntentclc ntalt:c:uttca.Lo pictririi lrcdicvalc lati:rlc. C:l atarc clroprczinta tit1ul bibiiograiic c(.1 rnlti tles utilizariu llate stucliile ultcrioar.. tlsuf,;:r ilccstuisubiect. -\u crllloastr'lt pinii in monlcnl uidc fa.!a existcrr{a altci conrribritii ilonolralict:asupl'.i frcscelor cle 1:l S. Llrbano. () i:xcqtziccr-a. rn:Li:rtcnt:i estc act('a a iui Ci. llattbiac,.Pi.ttuta railtatld dcl fltdioLto, r'oi. J, itonra,1966, care LrrnrcuziL in linii ;nari expultr:rea lrriJ3u sr iocean u.

f,. Strriiul 1ui Busuioceanu cstc priruir. nrono-graf iu complcti declica"tiL operci lui l-ictroCavailini. principalul rcplczcntant al oicturiiron.ralne tiir prcrenaltere. Irl:L,scrlit c:r lucrarr:clc r1l;ccn!ir, sustirmtir. in 1929 la liacuitzLtcarlc I -ilr'lc ;i Jrilozo{io tl.in lJucuresii. Crrmisiacra iorrratil tlin profcsorii N. Jorga, i. ,\udric-iiescil, Il. Ortiz, Cl. llurnu, C. lttranu, -\1.'1'z-igara-Samurcas. Lucrareir, estc consideratilgi azi cir o piatrS. c1e tcmelic. ir stucliilor c:r\-al-linienc, ;i :r fost czrlificat clrept .,nonogra{ie{undatrtcnta.id. asupra lui Cavallini" (I-. \'ar.er).Acela;i autor scrie c:i ,,Ilotrografia lui Rusu-ioce-a.nrt ri.rninc si itr zile1e noastrc un stucliucritic rnereri actuai asupr.r operci marcluinaestrn". in zrnii care ri,r u::niat publicirr-ii

Note

articolulr-ri lLli llusrrioceanu, -scr.iorjlc ;tronc-3rlfice inchin:rtc lrij C:rr.:lilinj lrrl clllloscrlto ilraiL. amploare.'l'o:ti.c tirr insiL sc;imii il,rcorriributt:l aclus;i tlc irtlitatrrl roltiin:l).'I'oesca. Sltr,a dtlL'oytt itn!iana. II -litLl.ior.i,r,,:l r)rir'ro. 1927, P. 981 si lnn. 1r.. I-ar'lLq1lin,r,I'. !,,' t,rrplj,1 '. 1i111r1.1. ltrSl,t; \" I.;,.:;rr|r.l't,;';t,j ' t'., ilriit,i)..1 . .,,.,'.,j,1 tti n. I 1,.',ttstuo I);'otorr ?/r'.ss..nisrr, lIosco., a, 1956, T, p. 10i:r l,rn.: lj. :ilt,l',r,,r. I'i,tto Ca;.t!!it,i. ltii;rn,,,1958; J'. for.sc:r, I)ictyo Cat'alli.tti, ]lilano,1959 (tritrl. cnglezii, I-onrir:t, 1960) ; tr. I3olrigna,Lct.pitttrra ilalinrtr. tltllL ortgitti, llorra, 1g62,p. 165 si urnr.: li. (lcrtel, 1)jr I.riih-;tit dtritalit;ti.st:lrn l\lalty:i,'-strrttgart IJcr-lin-lii1n-llaiaz, 1p(ii:i; -[. \\'hitc, .,1 rt antl .irtltittcturrin 11a!^,', 125(t /J(.r(/, nlitLrllcsr:r, 196ti, p. 93107 : (i. Jlaltlriar', .Pr.llro (.at,allitti, Ilonta.1972 ; S. JI. ,\orrihaglr . J)itlro Cai,all,.t o,,nrnt:; s!i./lirtg itutt,tt ntirld.,'it/.dt'yt:tt.s itcr,litrtslttbil.l,.ri.ltuttst, in .,Iinir:rt ()g l(nltur", lg7(i,r. 59, .i:,. 77 96.

ir'. J tti|>ortuttlo r\yL:e tttti lt.ti Cinabut: l{t llt)utlJlentfu f()im:tre:1 r-iziutrii car-allinicrrt si ineoncral a iltrcgir iricturi rrtrnarne a Jost susti-nutir. nrr sicrt rlc veac lniri tirziu <lc ciitre li.I-orrglri, ()it.tditio .sii J)tLccrntt. in ,,I?ropc,r-zioni", II, 19-18, P. 5 ;i urrr. Tn{lucrta luiCinrzrbue usupr:r lrri Car.allini la fi acccntu:,rt:iin continuare clc citrc clcvii lur l,onghi. .\ sl:vt:clt-a, rlc crernplu, F. l3ologn;1, J,a fiilurnitaliana, cit. si / fittori ang'ioitti alltt coytt: tli\-af.'oli, 7266 7171, c ttn ricsat;tt dt:/I'artttdtli'tld, .ftied,criciano, ltolttt, 1969, p. l2 si urnr.Aceast:i infhtcnti cstc ins:i leg:rtir ilc :riticercetil,tori. -\ se vctlca, dc piltlA, (1. llatthiat,,op. cit., p. 1Oti.

4. Jlctialioattclt dc la linnto ,llarir:t )Iaggior,,silt printrc lucrirrilc cclo mari cliscutate:rlcultimului sfcrt (1e lcac din Duccenl]o la Ilom:r.

420

Elc reprezint:i un atler iir:rt int'1 11e lt-qiitriririntre ambianta ronran:"r si cca a-ssisiani. It. 'l'oe-sca (ll .lltLlioci'ct, p. 1O-tr:l si Storia, rl,tll'at'ft:ittr.liana, lI, ll 'l'rt:cLttto, 'l'orino, 1951, n. -i5I)Ir consitlcr:i ca a"1;artinind lui Giotto insu;i inj)ciioadir sa de lincrcfc. Il1 r-cric iiici scrnr',cloiudepirrtirrii acesiui.r r1c foruulcle cirn:rblrestisub influcnta lui Car,:rliini. -\It:rlalioa,nclc clc l:rlranta JIaria li:rrliore vor fi rliscuta.tc c.lirtirre (ie nrai to;,rle studiilc tlcrlir::ttc tinrretiiiui Giotto, scolii rrl-.rane, siLu clt ccle ilcdicatei;r r.noil speci:i1 1ui Car.a.ilini. Ji. I-avagnilo,ofi. ci1.., p. 65, lc ccrsitlerir opert' :rie r.,ilui:rrtistrtnonittt leg:r"t rle siLnlirrrl dc l:r ,\-.sisi.

i. l:i t'scL:it: di: la Satt Paolo fuot.i /t nur.ra atfost stucliate Lecent 11e ciitrc (1.. \\'aetzolrlt,Dic Iiofit:n d.es 17 Ja/u'ht.uttk'yts ttaclt li[osailtcnuttd'|,-andiiLalercit:tt in iiont, \-:icnzr-lliinchcn,196-{. A se vede:r si J. \\'hitc, .!-'iLtro Cai'alliiiiand, thtt /ost l;tLtscttcs itt S. Pa.ul , in ,,Jolnr:rlti{ thc W;rrburg arrrl Courtarilii Jlstitutcs",XiX (1956). Studiui 1ni \\-bite itce:rrci cr

reconstituirc a conceplici -<pati:rlc in opcralui Cavallini, plecintl cie 1a copiile lircute dripitfresccle salc clc la San Paolo {uori le mura.

6, ?tt in.terualu,l rl-i.tt.trc htcrd.i.ilt tle la S. PaoloJuori lc ntura si ctle dt: l,tt, San Pictro s-a pre-supus rcccnt c5, Pietro Car-allirii ar fi lucratla relacercil frcscclor clc la aba"tia tlin Grotta-lerrata. Cf. G. llatthi:,c, Gli a.fjreschi di Grot-taferrata t t.nz'ipotesi cotuilinlaxa, liotna, 19701i idenr Pietro C.auallirzj, cit., p.55 6li.

7. Pvoblct'na frescclor dt la Satt, Fyanctsco ailipo a ri.mas in stadinl iirccrt rle pc vrerneacin(l scriir -Busu iuccaru.

B, lla;aicul de la San Crisogotto a iiicut obicc-tul ulor stuclii succcsivc. -\ se vcdea G. I'Iat-thiae, Pittura yo'ti1ana. del f ltdiacuo, II, Roma,19ti7, p. 232; W. Oakeshott, I tnosaict. dillorza, llilano, 1967, p. 278-280. Ii. Iloiogna,La pittura'Ltaliana, cit., p. 79 rsi 138, si I pittot,iangioi:ni, cit. p. 10-tr si textul la pl. II-51, con-sirleri panoui cu Fecioara pc tron ,,o capodo-pCr:i inc5, neinlclcasi", carc af clertonslLaiisin-rilerilc cl.in pictura lui Gio'clo f:icutc inatelierul, lui Calallirri ci.trc 1285- 1290.

'!). [)atarca jrcst:tior ri.,: ia '1s,:isi bclclicirrzirin stucliul lui lJusrior:i'ariu tlc critit'il crLrlo-logicc :1i stilistjcc clre fi rlolrtin r;i :r::i it rl:rrep;r|1,. rll:rl.,iitirlr'.r. l)r rlr'aoirili,. (.ili. i, r i,rli,t:stLrdirriui llii i3u-sli{)ao;rnu, ri:rtai'ea. {r'cscelorclin nara biscricii suprfioitrc rlc la ,\ssisi i:'.'t'asii fic obicctul rruitor riisctrlii. Pcltlu si:a.tliulactu:rl al oroirlcrlt-.i qi pcltru brbiiog: rLf i:rrcl:L!iviL a sc vet'le:r C. lJrancli, liu!.ia. crotoli'giadegii aJJrr:sciLi tielia chii:.;a su.ft:ricri: zli -is.rls:..in tJiotlo t il -,tto icnf o. Attt, tltl cottgre sso intcr -

,na:it)ita.lc fcr Ia ccltl:razioltc tld l/[f ctntet;ariock!/a. ittrsci.ta di Giotto, Iloma, 1971, p 63 67;\i. I. Stoichitir, (-cttticia lit i Dtr.cr:io tl.i fluo-nittst3:ta. Stt.tdii dt:.sfrt cul/ura. jigttratit,ri us,colulttt a! XII i-lto, Iluc. 1976, p. i21 Sirirtrr.; lI. Ileliine, Dit: ()bttltirchc i;.)n S. l;ra.tl-ct:::co i,tl -,ls-si:1, Bcrtin 1977.

Itll. l?t:tvi,tlt /t;i llu.stri.octantt cLt prii irt: Iatrt.:i nla. ttciit'ti. a /tri Cattol!.lni /a J-;s;si ir.par.i:rzi c:r illtnrliate. l)robic.m:i:l {ost rritoliorlrrult clozb:Lti:it:'i, filr;lt :r sc putc-a ajunge irr ntotlctving:itor la o clencnstratic coltraric.:\ -scr-cclca in rrrotl siri:cia1 .\. Nichclson, Tlrc llontattSlcltccii nt -.1ssisz, in ,.1l'irt -.\rt Illrllctin'', XII,1:ii.i0, p. 270 1100, si t,-. [. ]Iai:hcr, Thr Isct.ac:ll astcy, Pr-incclon, i932. Stuc'iiilc cele nraitr.ccnte lrt,agii in qcncral prc:;crta lui Catallinila" r\ssisi (cf. l-ava.enino, llatthiar:). lf. Bolcgn:r,),o ftittura, itttliona, cit. p. 136 139, st 1 fittoriattgit:itti, cit., p. 88, prr:supirrtc un stagiu alirrListultri ia Assisi, chiar d:tc:i rr)crinoa:t.r cir,ni.;i una clirrire scenclt clin Liscrica supcrioerr?i,rrrr-i po:rrtir iLnJjrenlil. ()pcrcie rornane, insir,obscn i. iirlogna, vor resinr'ri lcc!i:r, assisian:i :

Xostcrt:a. rlc Ia Santa J.l:iria il Tr:rstt-,vercestr-- calchi:rti, dLlpir t-riirerL':l sa, tlitpi. sccnzlsinil;rriL cle I:r Assisi. '\linit:itilc clintre cel.ecloul'L scenc. .sint insi. nr.gate cle c:litrt Jf:r.tthiae,l.i,ttro Car:ailitt'i, cii. p. ii5. lli:ctlt ipotez:lprczeltr:i lui Car-allini la r\ssisi:r [os1- c]in nousirstirrntir <ie W. Iracseltr (Ctti'a.liirti e Giotto'.,,isfctti crono!ogici, ir (iiotto e il st.ro tr.utpo,cit. i). ll5 .14), carc ii atribrrie lui Car':rllini,printre altclo, scc'nc'lc tiin viata. hri Jsairc.

'\cccapi lti.rcre a fost sus!inutii si ilc lt. Sin-ciorra, o,D. cit., p. 1\. rtr"r:nind irrsi asupr:r eiin Il ,,O.ittdi:io utiirtrsalr" di Pit:tro Cartallini.r\-rcr.ssrld di tul ytslattio t allri prrtbicnti, in,,L'Artc", n. 6, t$69, p. Sti 9i urm.

11. I)atayea tntlzaict.rilor dt lu. Santa l,Iariaitt T yastett'yt: urrnl:Lz:i si irzi, irt gcncral,Itctura iii.i l)e llosi. l{'.i:r.u lipsit insh si tr,rrta-tir-c rlt lrost(latarr--, care sc intc:leiazj. in],:inritl riii(l 1re inr-crsirrea succosiunii Santal,ialia il I'rastcvcti:-Sant:t Ct ciiia :in 'i'rastc-vcrc. .-\st{el C. Cccc}relli, Santa ,lIorlu in. Tras-tcuttr, Llottta, 1933, p. 39-10, rlatcazir rnoz:ri-r:ririlc irr prima clcc:lcl:i. a scc. al XI\:-jr::r..I'. 'loesca. PiL:|t,tt Catal.litti, I-ontira, i060,1r.9, cla.te:rz:i Runa;;cstitt: (pl carc (r colsialarr.:rrltima scoli. lircLrti| <ie Car rliinr Iit Santall:iri:r in 'l'ra si;'rlcri') cinIir I 1300. \\'. C.)alir:s-]rrrtt, 'l'ltr .-i.1o.sa:cs oj )it,tnt, Ltrlclra, 1967,p. 318 li2(j, ti;ilczrzir. intrccul cicJu insprr:!2!}5. icnt:it;ir-a cca rnai cotlpicx;i a lost{:icrrti rii' i). ililhcri;tgtrn,'I'ht )}tsaics o./J:)itii.o Catei!i;ti !ti. Sa.ttta,liariu itt I't a:tctcrt:,iu,.Jorrrrral ol ti:rLr \\':rrb. arrrl Coirrt. Inst.",XX\TII (1i170), p. 8l 106. r\utonil obsen'iyrrirrlrc altcit cii lcr.:ntir.rtul lui iJeltoirlo Sto-fancsclii din nroziricul votiv se aLsrarninti cu

c( I ai lLr: linrico Scr'rrcrrri tlin ./rr'ltrat.'' (,;, lf.'i.r lrr; (,ior tr,,lt l;t Cr|, 1r Scr'rr'. ll)1 rlrrr ' l'_'.'l,ir. l3'J5r. i:l:criitlrlrt-sr' ;r't l' l rlr r 'rlr'''lll( r|

ll',,,, '

, ,'f ,,' L'fOO l3liS \( l)r't rnirt r:r r,rr'r-L

., ,,f, .ta", lrarililrrt' r rtttt i :t<tl.l 'l' jrr'ttlt'

.:iti'i.,,t..,i"*ile,''mai nlr:s cii' l:r o consirler:rre

;;;i ';;,,';t; nioclci anilor' 12'c)0-11300 pntcttt

,.ur,,r:a,a o aliuittrtc lnult rlai lliiil'c zL \-r-iII11]r

,"irll'-i,.ti" it"l.t""}ti ctr accla a1 siin.tnlui

i'r,,t, '-" ,litt antttttil' tcttt' |rni trrr" ' 'litti,'; :i .',1,c.i""t.', tlc l r '\--i'i (i ll'rttlr"r''j'iri,.,""c",,ittitti cil., p. 67 si urtr-t'' consicicrir

.,',i,'i',,r',' lLri l' 'l1'"'5t'';111t"1' ( i llrini(lllri":, .: ;;;';:'"; l,r 'l''tr' l trJLlir i"rr;rlir ( l2rl '

rii. 'p,*ti't"t, op' cit', suslino ln" rindttl s:iu tr

,i,.,,'f ,ir.. r nroz,li( urilur rlr' l:r S'ttttir -\lr'ri'r

l','-i',.'-';ii"i' "'i'ltit' t'r c'oltrli' 1 111; !'1rr'l

jini ,:'i,t.t tlarcrri. dupri parcrc'r -' d'' -lll-..iutr, " :an1:l C]t ilia irl l-rl*lt r" tt i('ltrt

];di;i: iil; \i:rri' i' 'l rastevr rc (l2es

i;;;, ;;;;"tc clitr \'iala liti lsaac r1l lrL

,\ ssisi .

12 I)r:sf'rt icatiograJia Iluntittstiri dc !a SonttL

-\ltr,.a tt I ta'l t li sc Poillr'coll:rllt'r,',"t1'lf: Ilui l:. .i lilrl,. ( o;,tlltt;t' Hatr: r.t r ,ttLltL :t:t:tt'r;ot, l, , : 19-15 \ \! \r (lr''l sl ('lri( r\-Jrirr

,,,j't'. 1i 'fr,tirt'lr"n, J/r' -11"'a'r' t'l 1r' r-:9'

lii. l.ir-uttioccllntr se rcfclir aiui Ia ortlittclr' itl"-

rrr;gr:'iIic:it a tlozatcurilcit.. Ltonolttgitt ititrrllli

;"tl;l:", 1';',.,;,'r' {"-'t sLtrtlirtrr iir rtr"rl -l' ci;rl

i., .i. irr,'r'li J'i' tt" Ca"rtllit'i n Jatt!t f In"'t

;'; 'i;,;;;,;;;';, i'.' ,'tli'i't.I rrt:1i'rstilufu raz'.

tii ,it.-n".i,xrt c Storia tlr']1'-\11c"' 11152'

p.282-296

li. t ,l;:t f t '/'i' ttt'; i l't' ttlit'' ,'i "!."!t":'itt | , ' itrt ( ut'nll' lrr rczl lll ll'')1r \l'\" r

'i: iili;i;. '"iio'i;to t vitttt:;tita tttttrt sfa::tt P-itt.'

l;.r.'ii'iiit"' io;t, p 50;i 'rr' ' si G trlittirir''r

cu r",ri,' '1.' li. l'r'nrhi rf ' t" 11 1q li lll]ll.;c.lr, 1,1.r-.r itltp;tt {ttl 1i"111-' lll Illl' ;\'irirrt

iii,ir"t"i,,t,.." - liiuia iIt' 'l'rzr'stc'ere 5i Santa

L;;i;, l;i" ]t.,,tttj' t''" j)i.r'crea hil Lo'gh i ir

i.taif'tr,,i iil t:ontinlra;:c tL: cirtre clt'r'ii. siLi :

,li. ii.-i;i".'it,tli. Girtto t: 1a sua bollrga' -\Iil:ru.'lri,l;'. Ii. 1r,1,,13,,,, J'a l.rlt:tt't itnlia'ta' c,it '

1 . tc,; .; urrr,r , :i ,,,1.,,,'::1|;iiilj"l"lll,i,ii l ll

si nrut., ttlttl sttstlllt cl

,t,i:,';;: ".,1,,, .,, i,11;r lrri (ii'rtl'r (irr f'rzir ipul''

";.].i,';

t';';i,,ii,''.'1' 'l' lrt Sant'r '\lrrri:r Jlrrrri"rr )

;,., i ,litr t'r'rir',rrlit lrr('TJicrllil( r tl' l'r Sltttr'r

lii,;'," ii; i;;:1, ,;",. I ltinr'l Lrr')rru:r' l iii li'i-i,,.:.iurti, i;. uatthirLe, o'lt' cit" it..11. ii tttt^tl.-:

i,,'.i ,, it'it""tt;t ltut'irilu;trr''r ltLi (li"tl" 'sttpt;r],..::'','i, , .:,,t,in,n,i ,,.tr' t l't pir' tt rt ( \l)rirllirl:t;i:.' i;,,-t,,;,,, ,r'rrr. ( I il\()l( z;r' r)itrr'('rrnr ,i.z"la!'r.:;"1;,l' r;'iiri lt' O:Ltrcshott' l-hL: JIosoi-cs

, ir ,, '?tiR ,:rrt lttco'rr' il ''-r ;tlribitit l':rrte tl:tr

',",,r,''i.,1,;i,i 'l' 1,' >'''r" -\llrrir in I rr-ictcrc

lui Ciiotto.

li. Sri'riiir I' r'| llt( l:l i,i'ii]1".{,,1;i"li" il:1.l)[irLa lr]t'r1 .rIrlr' (L1Il

il't";" i"i" c.i:r'llini obscrvtr'1iile lrti IJtrsuio-

ctitrl, rirtniu iit gcr:eral ralabilc'

Piett,t Cet'otlini', cjt', p' 171 ;r urru'

l;-. l;,,S tt!!l La;,t'l tt: Gi l!^ i't P'.tsior)ill, 1;'{lli i

i;; ',"",

".; t,, tl1^' i ['rt:r it r' aiutt'r" 1 ' t"tt

tlu;i, irir,Lrrirn i,, c!l)t.lt' . Il rj''l itrrl' t. '1tu' t't

lr.tilur irrctrrti cit rc s 'lul Ir prulrll\" "1. "1.

Llu; ri,'., .rrri,. Biblio'{rriir ' :tn l('111( \ i)\r:r :r

*,,rf i.'t t"'ri" :lir'liilt rni' rit r'tl' la lilrcr' ir" t

il'i'ii;''","'i'''" r',. i"'n"'1'1"ci'rl : c l)''Lr'li'Li.,'r',, irr .,L' \rti ', l9:i3 ! l) .c

j- -',1

'irl,,, I'u,t,', i l, p lld Jlill I' Col' tli' -\'::':;,;,, . : l! ,ti (';" ti"' jit l-'r critic'f i :r.r'tL

i"ij ' ri. i,,r,,'' l "t t;itt: J' lt o !' 'ti ();"!t

i,",,f, -.,4",, ,1,r't", lr)37: C (irrr:'li' Iiclrri4

'riil,,*,, 1958; C L ltaggirianti' i)i;'-

,"rrl,i',,, Girttto, itt,,La cr-itica d altc"' 196:'i'

i'. j : rirtir.: l. \ ullftlr'li ii ll ' ir "1i|r'' t

1,.ra.,r,, ::, I - 'j l96l' l'' ll'i ri Lrrrrr' ; f l' {;"-"'

r]""rt, C jrrt" di Dotttl'onr ' Costarza'

- 1970 ;

\i. i',,-,,r,"1,.,, Ctttallini e Girttto cit iri{1rrcn!it

l,,i'C;rottu a:ttlpr:r 1'li Cat'allirri a fost srislitlut;-t'

lV. i:t'rscLlt tfu !a llatit.a ('r'cilio itt 'l'rastt:tcre

ni.a- it, gclcral crinsiclcllLtc oa posteritlarc

,"or,,irtutiio. t1c 1:l Satrta Jlaria in Trastevcle

i;;;';;.i";t.ta 1l) l.);rta cca mai clts rnr-ocati

;j ;;i;";;,, anui '12!)3' ltt-iativ urtanit.:"r e. l;;a;.;',, ri'l'i,tr. Crr';rllir:i .-r lniu'it 'l' c"lrL-j,'t,,',','; .i-tj,,, ','' I L rcrliz 'r' r tttrtll"lr 'lilttt'cii..,,,'

',; ,i:.',r"rzi t'i'' ti' ' L) f irtxli\ i 'rtcrrti,,.'ii."tiitil..t: a nriinilor e lo-qt Iircut:1

-t1e

.it.,'i'",,.'1,', \rrtlt'i"l t' tlrt':irat ' ct"ntli.'

,,,;,. ; s. , ,.'1,, ''' l rt'l ; r" lJ"r'i 195::r'

1:."l;r:r,i.,t,,;, I l 'ci'uttt:!'t uttit't'r:ale" ' cit irLrblici

,,]. t,.,,1 ,jlsl,11 rl" I'tLrtt ii lJc'' ') lilr'1"'i 'rllr-r',;:.1 t, lr,ri.;,. 1.'f itrliltd ji'otrza lrll

'; l;it-t,,t.ilu. ,1. ,'1 . 1r' 3ti 'l't1';i t"t"-(/trrrrrrrt 'tr .rr,,,i,^1, l.i i t.'lrlrii.. c,ru;ruirir ii \ir llt:"L "'l ', o:tl( -ljr,,:r I'.rli rlritilii l'ii Crr- rLl tlt Ur' r'

iLr..t.l.i, .t'tt;,iU tlel ,,]IaLsirt' di S' C;.cilia' '

,.iii. i,,.,., ci'rirtt.", XliI, 1039, ir' 19ii ;i urttL'

ll|. Itaporrul rrirolio rii Cambio-I'ietlo Calai-

iiri a. iost nrrit (liscut:ll- dc cirtl'e ciitica ulti-

il)(r,,!' ,l( cclli; [;ril ll '' ptti':'r ajttlir" l' .t.'''--

cltr:ii ,l 'irr;fiyc. I rilrt'c .rrl'. rI i (itrr' (ull-lrl' l'L

cll {uitc1atllt'::tt:r1i inIlur:n!a ilti'\inoiIo asuprl

Iri Cavallilri sc nut'l-r:lril C GIrrrrii' Nlcola'

.1rntlfo,.I-a;no, l'-lorcti!a, i9l3' ir' 103 1i urin. ;

lr. J"l..'.g,.i,r, t, Piatto Cattttlltiti' cit ' ir' 51 ;

(i. fiattiiiar, P. Catallitti cit" p' 10il 1i urur';

rl. irrtliarr, '1rrto!1'o tli Ccttttblit Lt I-iLtro Ctti:tLl'

!tr,;l irr ,,G;rzeite <lt'; Lleaur-'\rts"' nrai-juin

f95b, p. ll57----371' Jl Lnvagnino' sprijinin-du-se

pr-- ilJrrtniia l'-ri \-:Lsari, facc tcntativa cle it t

:Ltr',1,ui lui Llt'.r'lrlllili r; sctilptririr cle rlttst :lrllol-

422

19. Fytsctle tlc Ia San Giargio.irt l-(:lal);,o, cr-:,toat5. st:rr:ea lor precari (ci,. :t,. _"r{uiloz, 1lrestauyo tlella Bas.ilica di S. ()iorgio al I:ilrt-Dro, Iloma, 1926) sint in gcncral acccpi.ateca. oper.i. a lui Cavallini. O partc tlin spr.cia.listiirttlini .a 1,. atrilruic ins,-r y-olii .il\.;rllini\.n(,:Jl. Lavagnino , o.p. cit., p. 6 1 ; G. Uatthiaer,La pi.ttura cit., vol. II, p. 213 ,si p. Caual-lini, p. 117 si unn.

20. Problema pre:enlei ltti Cai:a\!ini la |leapoteeste departe de a fi contplet clucidatij, inpofida prolifcrdrii studiilor c:rr.alliliene rlinultimele rlecenii. Ipotczelc abun.l:i, clar sin-gurul fa"pt cert ce so poarte dcsprinde in urmalor este acela a,l prezetlci iridubitairilc a gcniuluilui Cav:rllini in oralul angevinilor, o prezetztti( ar-c a:tJZi nu s'. nrai spL.ijina atit pe ulr.l.esigurc, cit pc in{lucnta cxercitatri asupra pic-turii napolctane. Nici una din picturile c1i lainccputul secoluiui ai Xl\:-Ica Ia Neapolenu poatc fi atribuiti cu ccrtitudiire pictoruluironan. AceastE pirerc, cxPrirnati, inci, deistoriogra{:ii contcmporani lui Busuiocearlu(Hermanin, Sirdn), parc a ciq;tig:r d.in nontcren (cf. G. n'Iatthiai:, P. Carta,llini cit., p.i30). Din aceasti cauzi. r-onr f:lcc'r1oar o scuri:treferire I:r, atribrririle ntai rccelrc, ce <lcpirsesclimitclc bibliografici la ca,rc al arut acces Busu-ioceanu. Clele rrai importantr: siut stu.liilc luiO. l{orisani, ?ittura tlcl. f'yr:ctulo a }'afoti,Neapolc, 1947 (nrai aies p. 16--23): li. I-ar-a-,-nino, op. cit., p. 39 si urm.; F. Rologna,, 1p!ll,'t i att;ioitt , it. p. I l5 ;i rrnn.: G. ll;tilhirr,.,P. Cat.,ailini, |. 127 ei urn. Ipotezclc cele maiindriznerte sint erpuse ric Ii. I3ologlta. l.)1 plcacllde la premisa ucenicioi cinrabrre;ti a. liri llaval-lini gi :r hotirritoa,rci influcntc a 1u i tiiottr:rasupra sil. Ca atarc, ['auailini sc \-it prczcnt:rla Neal>olc c:a purtitor al rinui mr:strj giottesc,tcrcnrrl fiind tlcja prcg:itit c1e,,deschidcreil c:itrcAssisi" catrc se poatc const;r-t:l la Ncilirolc J;lsfir situl scc. a1 XiII,lea ({resccie t'lc la S. S:r1-vatcr l)iccolo din Cirpua.). I)c tcrneiui accst.iteorii }'. Bclogna ii atribuic iui Clavaliini, in

ir.11ii in)ecliat urn);tori so:riiii salc ia Nca;ro1o(1.)0|i), t'r'cscele clt'n Captla Rrancaccio clin'bis.S. Dorrrcrrico, undc ii 1'. 'l'ocsca (Il 'l'ttct.ttlt,,p. c<ll .t) r-ir,::usc scmnelq: ,,scoiii lui Cavallini,,.-rr,cr:stc frescc nu pot fi clt:cit cu 3-reu a,,irrilateci'olufiei lui Car-allini, a;a_ cunr no cste .a cu-iroscuti prin succesiulrea S. lTaiia in Trastcvcre- S. Ceciiia in '1'r:rstevcr-e

- ilrcnuilcntul-\cciua,sp:lrta, re{lcctind mai <legrabii, inlluen-'iclc giotesti in cultura {igur:rtirir din Neapole.t 1 r1;lr, i1','1.,., liri lr. JtoJo3rra a fo-t p:!iniricu rezcrlLr. Cf. G. \iatthiac, op. cit., p. 129-1,0, t'. lir'',hrriretulr, rc\, l)zi(. i,L I.. -BrloElna..I ltittot..i angioini cit., in ,,Thc Buriington.i|l:rgazinc", aug. 1912, p. 561-562. I,entrualtr: atribuiri car.alliniene pe teritoriul napo-lctan a se veclca iista clin F. Boiogna, o.p. iit.,p. 145 n. 153.

21. Satzta X.Iaria Donnaregina. Critica rccenti,corrcordi, in linii mari cu analiza, fdcuti dellusuioceanu frescelor de la S. Ilaria Donnare-Bina. r\cestea au fost restaurate intre timpcle doul ori: in 19:i{ (cf. G. Chierici, .l/ zes-ta'nyo clella chicsa di S . l.I ayia Donnaregi.rta,Neapole, 193a) 9i in 1952- 195i. Interventiar)rili nlultoi artisri Iil clcror.area biseriei a iqsitastfr.l ;i rtrai mrrtt in cr idcnti. lirtilc u.uprac:irora specialiqtii s-au oprit cu mai t:l;lteatentie, considerindu-le de Cav:rllini, sint celereprr:zentind erpostoli ;i prolcti (v. dc pildri.}i. Sindona, Il ,,Giudi:io uniuersale" cii, p.18; G. Itatthiae, P. CaL'allini, p. 132). printiepu{inii critici care cxclud complet participarealui Clavallini 1a realiz;rrea ciclului mural ile laS. X{aria Donnarcgina se numiiril F. tsologna,op. cit. p. 132 ;i unn. Ircntru a explica giot-tisnrui li idcrrt al frcscrlor dc la S. Dolrr,,riico,pc c:rrc 1c atribuie 1ui Cavallini (r'. nota ante-rioari) in anii imediat urnirtor.i lui 1308.el atribuie frcsct.lc

'1e la S. -\iar.ilr T)onnarcginaunui ,,intirziat" si anurnc lui Filippo ltuiuti.Ipoteza sc srtstine ctr greu, tnai ales rlin motive.ronologice: in 1308 se stie cd Rusuti pleaciin liranla, an clupir care nu mai c rlcntionatin documcntele italienc. Nu exist:i nici o ntd.r-turic in legiturl cu o eventual5 ciilitorie a sa lalNeapole. I'. l3ologna presupune ci Rustiti s-ar {iinapoiat in 13 1E la lioma, unclc ar fi terminat.n:Lozaicul fafadci de la Santa IIari:r l'Iaggior.e,tlupr't care a plecat 1a Neapolc pentru a picta,Jrcsccle cle la S. ,\Iaria Donnaregina. Ipoteza,nu il iittrunit aclezi'.rnea criticii. G. Xtatthiae,of . cit., o considcr:i fortaiir (,,macchinosa");i continud sir, atribuie figurile t1e apostoii siprofeti cercului din inrcdiata aprcpicre a iuiCavallIn i.

22, Pcntytt tttozaictryile falatlti dc la S. PaolcJlton 1, ntuta vt'zi \\-autzoid. cf . r.i.. p. 55;i I'Iatthiae, P. Catallini, p. 139- 142.

r 1n l,i:rliorr/ O ::l

Zil, Prtttt'ttS..!Iav'iaGwglidmoxL 1955,o.f . cit.

actiuitatea Scolii ltt'i Cauatlini Ia p 18-7 ;i r1rr11 : n' Siuclona' II "Gitdi:irt tutt-

i* .lvn6nrli rczi P. t ''rrini'* i'ri 1"' "''nl' tii

' l ti l'' Hills' 51uc1i' s itt th''

e tli .lvtt,,l.[o. in ..rr"rrcti'rj"i1""'1::' t '' "1 tr':'tii iit t'cntrat ttaliau Paintitt4: (-a

,r,1. :, p 226 qi nr.rrr.. nrtt?.."ii.i]".. ,.ii,,,)i Oit'it,,-sarcru

(1'ttivcrsit* Plt l)') Lon-

2,t..[:rtscel,: t]itt Sala Notariltv a Palat.ului

7"",iri,t,ti' ,ti" Puttgia an fost recent stucliate

.'r""1.'ii.ii.ti , r'a''sala dei xotai' lt'Iarino d.a

PLt tt:;n ( ttn atttt qltt ttt f ' r t! "f tobl' tttft (l;

,r:;:11, 'in'ir,

'1t'' tiotii't: t'isa;ti' Sirilii'""ilri". 'r'.1.' I, 197i. p' 22-- '5-5 ({rcsccic .sinti\"nt'" iisa ''1297 ;i r-eflccti in{luent':r ciclulrti

;.";:;i.;ei; '','.',. t'ii"'i'li supcrioare de la -\ssisi) '

!,1. -\!utttttttttrlrtl rarrlittalttltri lrt1r'nsparla. o"itt

Sallo .\lotia itt iraco' li estc <l1r('rir-cn()lc r(i-

i.':i;;,i,:'sus!initorii qiottisrrtului lrri ( arrtllini'i.ii"r'1"

"iirmul tim! frcsc:t' zt' Jost redisc.tzrtl'

,,, ",,,r.'r,,

autogra{'i ic c'trc lj LSolugrta' -/'i,,J,li'"i"r'a',i'.it', p ll-- Il\' lrrr'sc:r (Ii0i)i"rt"rr"ili i".i rt.or'.r'ir rrr('rnclttrl cntriuttctici

ii[rt,' r"t,ttrr.r car';rllinienrt :i cca giotlcsci'

.\rninlinr t i i:r I i0() (iiott" st lrlltr l;L I(ollrir'

.r".fcr'"fT.a",,rir,,[r'esc:r jubi]eu1ui" <1in San

Giovanni in l-atcrarno'

26, frtsca rcprczantind 'lrbitrelt lui ltsttt 'zl"

ia.rt "i'i'"r"f'unur sttrtlii inlpt)rtJnf itr rrltiIn' 1"

tlect trii. care illl pus in lurrrinJ cilfacl'l lll (tc

;;;i ;,J' u."'t"i qcoli in. carlt'ul. *t*":i]:lill] ;t:i. it. llt,"t,li. .\l"stto d'llo f il,l;tt.a rt,ltttrt,t;'irj i'.r:,',,t,', ltirnirri. l''ji5: ( \"lirL' Ia frl-' iu', o,' i n, i r r rr, tlel T r c ct trttt, ]Iilano' i96'5'

27. I'icttrrilt fc lcntn atribtite ltri Catallit-t-i

s"i-.ti, in gencral, puse sull scnnrrl intrcirilii'.i ii,.

",l,iJ .irrii ccrcitrtori coutiuul siL sus!inir

ir'^,i.r.,"".,ir i1;'1ii sal, rlo icutt tri cl' l- Zcri''11",,",i',n,',,iri,l,,t,-',1, \au,'la di Pi,lt" ('o."a!I;t';'

lo"uioi i tli ln, 'ro.l. Tnrinu. l{'-r', p' i

28, Rafortul lui CataIIini cu' arta biza'ntirtri

a'-io.st'studiat cu artelf ie in ultimii :rni (-f'

V.-f,rrot"":, o[,. cit.;i .Storla ilclla 'fittura -hL')t"i"i,"i"tit',o, tqoi,'p 327 si unl ; (i' \lat-t;i.;, P. ()attalliYti cit , P 27- 36'

2!1. llagisttr ConxolLts zl lreneficiat' dtpi pu-

rrii."t"".i"ai.,rr-ri lui llusuioccanLr' dc o atcntie

sueeirl:r rli:r prttt't' <pccialistilnr: 1 f p l.r':r;r''!,| ii- i')i:r"t

-i,t;i"". t

"t! \trdi.o'"'o' l.ritt,u'

l9l'-. Ir. Rolo!tt;r. I-o f illitt n tlalt.a;to . o.( '

,,ricitt;. Jtollr:r, l')03: ti llattlrir' l 'n l'ttt ttt lt

i"",i,"1,,', -'i, t -\l:rtia t " li":r)r' l')0 '

3O, (.:aualtiiti. ' ][asoiLtto - illasacclo' ()Lrscr--.

.',liiri- i"r lJusttioccanu privinr-l i;n'enti iLc .clc

"lot.r1rr".. alc lui Cl:rvalliui si caracterLll lr-rr

"nii.ip"tut fai:ir clc pictula clin Qua'utrocetrto

^,t ,irlttir,s pe 'l'plin

va'1abile' Illc au fost con-

tioo.t, 9i anrpli{icatc c1e It Ocrtcl' of ' t:it' '

lll. '\cest stucliu cstc cotttinuatcit celui dc-zLl

.l.,ir,,. op""ai"cr ar1 monoqra{iei clcsprc ,(lavalini'il,,;;i":;""" r:stc primul autor ntotlern cattr

;;'..,'-:'.;.'',tl",'.'ip" ir)iPt)rtarrt' i tltustl.rit"

"'i;;."i;,. ,1.'i,, : Jl:tria in \ritcrrt'li i11 q1'lt rtl

.r."ii.i f"i t alailirri ( ) Ilorla inc''rcrLrt tlc tt-,,,,t.iii"f'. ;r :tccsttli t it ltt ;r {c'st l)roi)lrsi ( rt

tJtli" ^t.tti" si eruditie cle cirtre J' \'aycr'

,il'.i). .r,,t"tul rlrti' prinrrt' irltclc' ca liusuir'-

:i;"; ., 'lttl,lria ,rtrrir'i cirrtl ii ;rtril'ui'' lrri

lil;";i i.i".tili..t",, ..rinizrturii de la l{odcna,,,"r.nrat"",,,a(3 frei((i rlt la \rirc"cli \ccastiL

,,ti,t ii, r':tt't.it, " r,tt I )robf, Li I dt'curat iit ttt u zi r-'-r

iil^;;-;;';f,intr-r c:ri'altiui'tnii) t altarului clitr

:rccca;i biscriciL

iJi!. .\ccst studiu inceir'rci o itcvaluarc a picturii,-r't"ai"t-i" antericlarc,,stilului nou"' l)eutru

,rr.r,., f,, carlI J I'rst toliccptll' tl |cprczirlti u

i"ra,iir:a rrr, rituric (lr' ll:trilr( istoricir a cr 'r-i"ii"i"t""tri,iittir1ii artisticc italienc listc vorba'

ieia ir.aoiari. desprct un tcxt clcstinat malelui

tnirir:..i carc llrm:l sr'r far"r irirrtc rlitllr-o.Prt',-

),.,,irr..rrtlti l,rrqi", a i.tolici Iiclrrrii ..]rrllllltl\( '

rr-r,lt,tn., 151n'l"nata apui' lr" ( it sc l\;tll '

iL" catru lut.r. I t ra Iui I ittsttiot ta:ltl' at ccll I,'r,riin,,l,,tii .1 111q'litr pr|r('llitll( r( '. lrLzin{;-tU rliiic ultato ( xtr( n)'i ( crc|t:-Lrili nral r( ccl1t('

"'"t'"" "t-ti"i p''ti":ttl' au itlrlllrlollat in buni

:l;fi;. -i*Jini,. rl' ;t' strlrili urt lrtttl t auzal

,t.lir"tJr"r.,pt care sti ttncasoit f ouorrcnul :rrtistic

,,., ta"t"tii, ( iL c( l l'rcr( ni'sccnti:t ii renit:ecll

li'.r'. 'i;; ;;"i nrult thirr. incrIind t tt .sttt'littl

it"iiJ'"i l"i Ii l'onghi (r' hibliografia' urzLi

,r.t.., .,, ill-i::ta tot trtli:ttttlt aiuplJ c(z:lllli-"tir,"n,, intrt l)ictuta rlc trlditit lllc(li( \rlil-i" i nu.ri lunii cli,r l)rrecentu' Pcrioatla .irr;,,.:

' ;;;t nritrtclc l)t rsunrlit'tti crertuar. ditL

'u.i ,,iilt"ii.,lo it;..tiao rl;r 5itne' t i'ppo rliii;;;;'',ii",' i:in','l'u", L)u'cio' ( arallirri si

---i. .irtiit.il secolur'tii - Giotto)' Un alt punct

Ait."inflii al eseului hii I"usuioccattu este ana-

iil. "-"c1"ti"':,

ir' pict.rii in frescir" si ncglijare:r

picturii pc lcrnu ca're, inccpind cu secolclc'ir- xrr. r a constitui un cimp cleoscbit tlc

fcrtil al iclcilor artisticc nor-atoarc' L)c a-scmcnea'

stucliui se ccntrcazir asupra zonci dc mi jloc

o t,o,i"i, If,ri1 o investigalie a' arltor regiuni cul'

trrrrlc al, 1', rrinsul' i (\ ' llPl iit et( ) '

iirit"ip.t"r" stuclii tlc refcrin,tir clo c:rre di'-

punca Rusuioa,t,t11l la acca ot;i' privitcart-

ia pict,.ra lnediov.rl:r it:rlia'nir sau la cea bizari-

iin: it ."totilkr ei cu ltalia' cran: G R Crr-

ilaliatta rtal sLcc'lo [ [ a'l srcola Xl'1' r'o1' I - III'

4?4

ed. lI. Iriorcnla, 18E6; G. \Ii7lct, l?tcharches.st,rr i'itortLtgraphic tla I'IJt angile . , ., T)a,r'is,1914; I). Iluratoff, La ptttura. bizantima,ltr;rna.. l92ii; It. Sandberg;-\ravali, La cyocetl'i.pinta. italiana e I'iconografia della .Passione,\-oron:1, 1929 (studiu contenrporan cu escullui Busuioccanu gi, probabil, ncconsultat derr,utor) I FI. Thoclc, Fyatt: aon Assi.si u,ttd tlic.1'ttfiing,: dey llenaissattcr: i.u, Italietz, Berlin,1Sli.5, l.'. 'locsca, Storia. dtll'ayte italian.a. IIllrditrz'o, Torino, 1927; R. \ran \Iarle, I-afeinturt: i'ontaint ult )'[oyetrAge. Sorz ditc-lopftni.tnt du l,-I jusqtic\ la fin du XIIIe siicit:,Sti'a,sbonrg, 1921; i<lem, 'f ht: Deuelopme ntof thc ltaliatt. Sc/tools oJ Paintiotg, Haga, 1923;A. \/cnturi, Storia dell'atle italiatta, I V,

.saihctr, tLtzd, Ilaleyei,eyt dey liiychlichen Batttt:tt,xotn l-f bis XIII Jahrltuu.dctt, Freiburg, 19 16-19i1. -\lte lucriri importantc cle sintezi auapirut <1upi studiul 1ui Busuioccanu: R. An-tltony, Rontancsque .Frescoes, Princcton, 1951;Ir. I3ologrr:r,, La 'pittu,ra italiana dtlle origini,,llorrra, 1962; L. Colctti, I Prinritiui. I. Dall'artebtttcclittitta, a Gi,atto, Norrarra, i9{1; O. l)cmus,l)y:atttittr Art'itt. the II/cst, Loncira, 1970;L. I-. dc \\'ald, Ital'ian Paittting. 1200 -- 1600,,\cir'-Yorli, 196 1; E. B. (larrison Jr., Italianl?otnatt.squc panel Painting. An Illttstratt:d.lnd,:,:, I;\orcnfa, 19'{9; G. KaItal, Iconogra.phltof Saints itt. 7'uscan, Painting, Florcnta, 1952;Li. liitzinger, The By:antitte Contyibutiott, tolL'esttrtt -4rl of the 7-zuclfth antl Tltirtet:ntlt,

'Cenltryi.ts" itt,,l)urlbarton O:lks I)apers",20 (1966), p. 27 -48; \:. Lazarer', Proishoj-.dt'ttit ittliarLsltoito t;o:t'o.id,cniia. I. IsltusstuoPrtictrr ncssattsa, lloscova, 1956; .iclern, I-afittura tti:antina,'loriro, 1967; }t. l-onghi,G.ittdi.:io sul Ducccttto, in ,,Proporzioni'',19{fi, p. -5 54; G. Prcvitali, La forttrna dcipriuti!ii:t. Dal Irasayi ai neocla,ss'ici, Torino,1964; D. '-l'. ltice. Ilyzanline Paintittg. I-ht[,asl P]tast, i-ondra., 196E; ]f. l{c>tili, Originirlt:lla f ittLtra italiana, Bcrgarno, 1963; .l . \Vhite,:lyt aittl -Jrch.ittctuye in Italy, 1250- 1100,-\lirlrlle -.ex, 1966.

33. lJirsuioceanu dispunea 1:l acea orii clcr

studinl lui \\:. c1e (iriineisen, Sainte flayie.lntir1tu:, I{oma, 1911. llonogra{ia rccent:"l ccanai con:11;lctir. este cea scmnatti. c1e P. Itoma-rreili I'. Norclha,gcn, S. f,tayia -lniigua,Rone+196L.

Slr. .lJusuioccanu i;utuse consulta urrnirtoarclesturJii asupr:l {resoelor de la San Cltmente:J. 1Iu)lcily, St. Cle.nrcnt Pope and, Ilartyr andhis Rasllica, i,n lloutc, lionra, 1869; Cl. B.l)c ltossi, I nionumetti scopcrti sotto la IJasilicadi S. Clenrcttte, in ,,L3u1iettino di Archeologiafili,stian:i", 1ElO; L. Nolan, ?/ic Itasilica ofS. {)ltrircnte in }lotne, Rona, 19 10; J. \\iilpert,

arb czl. Studiile reccntc celc nai insemnate sint:E. Il. Garrison Jr., Rttuisiou. and amend,ntcntof thc h'istorical tuidence ,for dating the S. Cle-nrc?fic j't tscoes it Stttdit:s in the Histortt o.fllediacual ilalian. .E'ailt,ti.r?9, I, Florenf a, 1953:Cl. Ii. Guglielmi, Ilonta - S. Clernentt, Bo-lognzr, 1966.

l)5. Autorul rlispunca dcja de o bibliogra{ie irl-portanti prir.itoare 1a, frescele cle la Satnt'Angeloin liormis: D. Salazaro, (.)li afjrtsch'i di S. ,1n-gclo in Fornzi.s. Napoli, 186E Si 1870; F. X. Iiraus,Dic ll'anrlgenttildc tot S. Angelo tn Foymis,in ,,Jahrbuch c1. prouss. IiunstsanI", 1893,p. 3-22 si 84- I00; I'. Parente, La Basilicatli S. Angrlo i.n Forrnis, Ciapua, 1912. La accstcasc adaugi o atentic speciali fafil cle acestmonument c1c e xccplie re{lectati, in studiilecle sintcz;i citatc in bibliografia gcnerali, larrota 32 Studiile recente sint: J. \Vettstein,Sant'Angelo in Foyinis et la peinturemid.ieualectt Campagn.i,r, Gcneva, 1960; O. Morisani,Gli a;l'frc-schi di Satd',lngclo i.n, I;ormis, Ni,rpoli,1962; It. Causa., .Sazl'-1 ngelo in Forntis, X'Iilano,1q53.

36. Pcntru lrcsoele rlc 1:r Szrnt'Urbano allaCrt{farella zr sc vL-deiI sturliul si notclc rclativela p. 237-280.

37. -\ sc vcdea nota 34.

iJll. Pcntru {rescclo rlin atliul bazilicii S. Lo-reirzo :r, sc veclea G. ]Iatthiac, Pittuya Ilowanade/. l[edioeuo, Ilorna, 1966.

llC. Pentru ,,llagister' (lonxolus" a sc vcclcanota, 2 de |a" p. 357 zl studiuiui inchina,t lui Ca-vallini.

''r0. Autorul sc refL-i:r probabil lil urniitoarrc.lcsttrdii: G. \Iillet, L'Iconografhie dt I'Eaangilecit.; Clr. Die}ll, ][anttt,l d'art btzantin, 1925;ll. Brilrier, Line ttouucllr. thiorie de I'histotrede I'art bt:atiitt., in ,,.]ouural des selvants",19 11, p. 26-37 9i 105- 14 1.

zrl. -\. Splingct, Dit. ntittelalte yisclte littn.st inPalcrmo, Bonn, 1885; iclem, Die detttscJnIi t.ttt st'it; t X J a h r h,. in,,Westcle utschc Zeitschrif t{iir Gesch. der liunst", III, 188{, p. 221 9irrnr.; \:(igc, Eiw. deutscht JIaltrscltule ztnt] dieIl-cndc dts t:tsten JalLrta,use;zrls, in ,,IiritischeStudien zur Cleschichtc cler \{alerciin ljeutsch-larcl inr X u.XI Jahrh.," I'rier, 1E9 1, p. 44si urrn.; F. )i. Iir:lus, o,1. cit.; E. Bertaux,L'ayt rlatts l'italic ntiridionnlc, Paris, 1904;i lloma, 1905.

.'rf. Llelc nai impo;:tzrntc studii cledicatc ,,mi-ieniului" sint cu rnult posterioare eseului luilSusnioceanu: H. Itocillcn, L'ln lIil,, Paris,1952 9i G. Lhby, L'An ]Iil, Paris, 1970.

425

43. Studiul lui Busuioccanu asupra lui Da-niele da Volterra gi-a cigtigat ]ocul n.rcritatatit in cadrul exegezelor dcdicate artistului(cf. NI. L. Mez, Dantcle d,a Volterra, Volterra,1935), cit ;i in cadrul sturliilor general despreIlanicrism (cf. G. Briganti, La Xlaniera ita-liana, Roma-Dresda, 196 1), sau in cel al cer-cetirilor iconografice (cf. L. Rdau, 1ao-nographie dc I'ayt cltrdtien. t. II, Paris, 1957)Pentru problcmele Xlanierismului, vi.zut c:t{enomen de criz5. a Rena;terii, vezi in mod spe-cial A. Hauser, Dey Manieyimus. Die l{yiseder Rena'issamce utztl dcr modernen l{uttst,Miinchcn, 1964.

44. Yezi S. H. Lcvie. Daniele da Volterra eTintoretto, in ,,Arte \r-eueta", 1954, p. 168

ti urm.

45. AfinitS.file intre Daniele da Volterra giBarocci ana)izate de Busuioceanu capiti azio noud evidenli, in urma studiilor recente asupralui Federico Barocci (I{. Olsen, Federico Ba-vocci. A Critical Stud,y ,in Italian CinquecentoPainting, Stockholm, 1956; :\. Emiliani,G. Berteld, Mostra di Federico Barocci, Bologna,197 5.

46. Dintre cele noud opere de El Greco stu-diate de Busuioceanu, trei se afli azi Ia Muzeulde Art5. al R.S.R.: Inchinarea pd.storilor, Mar-tiriwl sfintului Mauri.ciu. gi Logodna Fecioarei.Celelalte gase au pirisit fara odati cu lamiliaregali, locul lor de pS.strare actual nefiindu-necunoscnt. Busuioceanu a reluat prezentarealucrf,rilor lui El Greco in partea a II-a a Cata-logului picturilor din coleclia regaltr, volumrdmas inedit. Textul catalogului prezinti dife-renfe minime fali de cel prczent. Bibliografiaeste adusd. la zi (193E). Dupi aceasti datd.lucririle de specialitate vor repeta in generalinformalii1e cuprinse in lucrdrile lui Busuio-ceanu. Locul de pdstrare al picturilor este indicatln continuare a fi cel din 193E (Sinaia, Bucuregti),literatura mondial5, consacrindu-le ca atare.ln notele care urmeazS, vom cita doar titlurilebibliografice ulterioare studiutui de {a!tr, cu-prinse 9i in catalogul inedit pistrat in arhivafamiliei, gi care se re{eri" direct la lucririle res-pective ale lui El Greco, pe atunci consultabilelncf in coleclia regali.

47. CI. Ei Raymond Escholier, Greco, Paris,1,937, p. 2; L. Goldscheider, El Greco, Londra,1938, pl. 77-18 (in culori).

48. Ct. si A. Heppner, ()reco-TetttoonstLll.!ngte Parijs, in ,,Haandblad voor beeidcnde liuns-ten", oct. 1931, p. 298; L. Goldscheidcr, op.c'it., pl. 80.

49. Cf. 9i J. Babelon, Greco, itt ,,Gaz:ltc clesBeaux-'\rts", mai-iunie, 1937, p. 301,- 302;A. l{eppner, op. cit., p.296 1i 298; Lt. Escholicr,op. ci,t., p. 111- Il3: Exhib.ition oj l7-ih Cen-tury Art itr, Europe, Catalogttc, Ro;,'a1 -\caclemyof Arts, Londra 1938, nr. 225, p. 96-9i;Att. illustyated Souueniy of the Exhibition ol17-th Ctntwry Art in Lurope, Royal Academyo{ Arts, Londra 1938, p. 66; Etlis Ii. Watcr-hotse, Setenteenth-Cctztr,try Art in Euro.pc atBttrlington House, in ,,The Burlington llaga-zine", ian., 1938, p. 3; I{. Granrille lreil,Seuentcenth-Centu.ry Pai,tttittgs at tli,e RoyalAcademy of Arts, in ,,The Connoisseur", febr.1938, p. 60; L. Goidscheider, op. ci.t., p.23*24;i pl. 93-9{.

50. Actualul loc de pd.strare este Ga.ileria Na-zionale d'Arte Antica (Palazzo Barberini),Roma.

5f . Cf. ;i R. Escholier, op. ci.t., .p. 93 ;i 99"

59. Cf. 9i L. Goldscheider, op. cit., pL. 147 - 148-

53. Cf. 9i R. Escholier, op. cit., p. 123.

54. Pentru aceastd lucrare (ca Ei pentru in-chinarea pd,storilor qi Logodna Fecioarei) a se.vedea figa la zi in Stela Russu, Catalogul Ga-Icriei dr artd uniueysald. II, Pictuya spaniolti,Bucuregti, 1974, p. 8- 10.

55, Cf. 9i A. Heppner, o.p. cit., p. 298-299;R. Escholier, of. cit., p. 7l Ei 74; L. Gold-scheider, op. cit., p. 26 9i pt. 2050.

5G. Cf. 9i R. Escholier, op. cit., p. 13 1 si 133;L.. Goldscheidet, op. cit., p. 15 9i p1. 238 (inculori), 2{0, 241. Aceasti picturd., aja "rm sr.-bliniaz'a Busuioceanu, are o insemnd.tatc aparte.in cadrul operei lui El Greco. Ca atarc, eJ esteadesea reprodusi in lucrd.rile monografice sauil

""19 cu un caracter general (vezi dc piidi..

A. Ilauser, Il Manieyisnto, Torino. 1g1l,pl. 1i05.

57, Prezentul text a fost prilejuit de prima cili-torie in Spania a autorului in 1932. El marcheazlo datir importanti in activitatea, lui Busuio-ceanu, care era pe cale sd, devini unul dintreprincipalii exegeli ai lui El Greco (cf. Zestableaux dtt Greco datts la collectiott, Royale d.eRottntanie, itr .,Gazetto des Llcaux-Art.';, lqJ4,p. l-23; lucrarea cu acelasi titlu apiruti laBruxelies-Palis, 1937; El Gyeco in colectiaregald,, in ,,GAndirea", XYI, 6, 1937; texiulcatalogului Expozilici El Greco cle la Paris,1e37).

5li. Pictorul itaiian lfassimo Carnpigli (1SE5-1960), c5.sitorit cu artista romini. Magdalena

426

Iiirdulcs:u, <1cscl-ridc in 1935 o cxpozi!ie pcr-rional:i lir. lil.-.ritria. i{arseler ciin Bucurcqti. L-ti

ace :.rslli ,,!riizie, o lllau:e partc din lucril.rilc ox1rust''vor trecD in colcctiilc :rtnatorilor c1c arti rotnlni{azi la }-[uzeul cle :\rtir a1 ]l.S.R, 1a ]IuzculColcctiilor- dc Artir - coleclia Zambaccian - 9iin aiit coleclii par,rticnlir'rc).

59.,,Salonul celor ulsptezecc" rcprezint:'r <-r

rnani{cs'iarc de iivangarclS. a :rrtei spaniolc,olganizatir a.nual de ,,Acaclcmia celor unsprezeic". r-rurnitd, qi ,,Academizr, Bler-c de criticit<1c artil ' tlin ffaclrid, patronati de maroleiilozot si scriitor Eugenio d'Ors. Cronica. irrchi-natl salorrului diu 19-50, an in care A1. Ilusuio-cea.nn clevine mcmbm al accstei acaclemii, este

un text sennificativ in cadrul cxegczei piasticea autoruiui. Apropierea de pictura contcrnpo-la.nir coincide cu o netamorfozd' a limbajuluicritic. ;i a criteriilor de valoale. Textul estcsemnificativ Ei prin locul final pe care-l ocupir.

in aceasti carierit excgeticir, al cirei dcbut{usese a5ezat sub zodia picturii ,'primiti\-e"

"si a stucliilor de emclifie lilologici. O mcnliune

speciali meriti aici decantarca prccisir a valo-rilot p" care o opcreazi criticul. Din arnbianta

",,tpori1iei clominati de numc dcja celebie

inainte <le cel de al doilea rdzboi inondial(Dali, l'Iird), Busuioccanu indici cu siguranfZr'

noiie promisiuni ale picturii spaniole ;i-euro-penc: rindurile dedic:rte lui Antonio Tapidsiu fost pe deplin con{irrnate de cariera strii-luciti, a acestui Pictor.

60. in i937 Gh. Petra;cu patticipir. alituri de

alti artisti rotnini Ia Lxpozilia interna(ion'rld',l.l ia Paris (r'. iista cclor ll lucriri si alt'' amii-nunte in lrina liortunescu, Expozili,ile lui Pe'tro,rtr, in ,,Strr,lii ;i cert'etdri cl,' istorie artci",t. 20, 197i, n. l, p. 143-- l5b;. .Bttsuioccanueste organizatorul erpoziliei ,si tot-cl Iguieitgsi stlln-easc5, interesul lui Lionello Venturi(1885- 1961), concretizat in articolul criticuluiitaiian clin ,,Gdndirea"' mai 1938, cAruia

prczentul portret schilat de Busuioceanu iiservea ca pleambul. Textul lui \renturi va firetipirit ca prcfa!5. 1a catalogul expoziliei luiPetra;cu din 1940 de la sala Dalles.

61. l,ucrarca 1ui llircea t.liacie intitulati' Le

nt,yt/t,e de I'EtevneI retottr zpate in primivarahri 19'19 (editia a II-ir, reviLzuti. ;i adiogiti'I'aris, Ualli mar,i, lv6)).

Sumar

Xotd asu.pra editieiEt'ocare de lon, Frunzeti

,lRTA ROXr:fNnj.SC.A

Stu.rlii, ntort.ogralii, eseuri, despre arta yotn&neascii ueclte ,"i ritotltyttt\

Andreesculser ( 1930)

Icoanele vechi romAnegti ( 1929)

Gravura romAncasci. r'eche dupi un album reccnt ( 1929)

I)izcrtafii iconografice:Reprezentarea ,,Nativitirtii" ln vechea artir cregtinh ;i iu pictura romincascii (l9.iE;Itcprezentarea, Botezului in vechca arti cre;tini si in pictura lomlncascf, (19.i2)Reprezenta,rca I'atimilor ;i a invierii in vechea arti. crcgtini 9i in pictura romiteascir ( 1 928)

lln pictor italian in Bucure;ti la sfir;itul secoiului al XVIII-1ca ( 19.10)

r\rta romincasci niodernd ( 1933)

Un altist-cetirfcan: Ion Negulici ( 19:i4)

lixpozifia Gr-igoresc

Luchian (19.i9)N. \iermont (1936)

u <le la Clubul fincrinrii ( 1933)

-\. I3altazar ( 1936) 86Lieorge Petrascu (19't6) 87De la Grigorescu la pictorii Balcicului (1938) 89

Cronica ttielii avtisticc rontdnesti, dintre celc tlouti rd:br:,aie ( 192.2- 1941 : Ct'onici dL: {:.rf olitic '

discu1i'i iit.iLtrttl tntor froblttnc alc cttltttyii artistict)

( 1e36) 2952565963

7(:

7g

8(|

i00102

I {}9

8:J

85

Iixpozifia pictorului Iliesu. l,'n nou sculptor: T. Schrnidt (1922)Iixpozilia retrospcctivi a Atencului Ilonrd"n. Prcarlbnl ncccsar ( 1921i)

Expozifia Delarrrancca-Dona (192E)

,.Grupui cc'1or patru" (1929)

Congresul international al artelor popularle (192E). )Iuzeui dc artrl rrafionalii (192S1

Arta rornAneascl in C)landa (19:]0)

Arhitectura romineascS. de azi ( 1930)

o,,

9l9ti96

441

E

Grupul ,,Arta noul" (1932)

fradilionalism gi avangarclf,: ijrpozifiilc'Ihcodorescu-Sion ;i X{arcel Iancu (1932)

Jixpozilii1c sirpti.rninii. l-a 'reatrul ventura: David, Avachian, $t. constantinescu, Titioa

Ci.pitlnescu (1932)

lixpozifia ,,Gmpul nostru" (1932)

,\rtir rornAneasci. in i932 (1933)

Iixpozifiilc clin luira martie (1934)

Salonul O{icial. }lxpozilia Han-$irato-'iionitza ili ft' Iosi{ ( 1934)

Elena Popea (1!13-,r)

Schn eit:rer-CurnPina ( 1935)

iser ( 1935)

l-xpozilii bucttrc;tt:ne in ianr.rarie (19.3'i)-I'heoclorescu- Sion ( 1935)

{-icorg I-t.rrvcntlal ( 1935)

ilonumente (1935)

llronica plasticir 1935 ( 19i5)

fi. Pctra;cu (1936)

.-\rtcle roniAne5ti la lixpozilia Intcrnalionalir de Ia Palis din 1937 ( 1936)

N. Dirriscu (1936)

I)ictura;isculpturzrrornineascS.lalixpozilia ftrternalionali de la Paris (1937)

Expozilii in luna februaric ( 1935)

Grigorescu: O e;rpozifie care trcbnie inchisl (1938)

Iixpozifii: Iiirnon I-oghi, -\clina P. \Ioscu, R. Iosif, llaria Brateg Pillat, Ciline Emilian

( re38)

174116

118

1191 J}D

't25

128

132

135

141143

744146

149

151

151

156

159

I tj.i

160

16ij171

7731i5

I{arius }Junescu ( 1933)

iialonul Oficial 9i altc e:rpozifii (193E)

Cronica artei Pe 19-18 (1939)

-\socia!ia.,,Arta" ( 1939)

r'Jdobescu 21l1gtiog qi istoric de artl ( 19.i4)

i)1. N. Iorga istolic al artei romdne;ti (1931)

lispozifii: Roclic:r n'Ianiu, Billiu-DlncuE, Claudia I ilian (1939) 1'77

Jixpozilii: lliiila I'itraicu, lliitzncr' Bacalu, Ciucurencu (1939) ' 179

llrbarrism 9i arhitecturZr. N. Grant, I{icaela Eleutheriade (1939) ' 181

llxpozilla,,'Iiner-imca r\rtistic5." 1941 (19'11) 183

Ion Jalea. ( 19{ 1) 185

166

188rOt

199

.lon Jakra ( rYl ll.{ciam RiltatLr ( 19 1i)

.Fi,qLrri rontii,t'tt';ti di;'t isloria,si estet'ica arte/or plasttta

Ceolge Bal; (1934;

I)ogmatism ;i rcl:rtivism cstetic. IDespre

-A lt' gc'lor. I L)imcnsiunea estetici a gindirii

trlc,te ;i comentarii de Theotlor Enescu

,4 R T.I r-I-\r1 I--Er? s.,1,L.{

esletica 1ui Tudor Vianul (1935) 20r)

Irri Y. PArvanl (lg2'7\ 2rrE

- :t:

Ccrttribulii la sttttlittl picturii italiene Pret/enascLntiste -

un ciclu d.c ffL'sce clin secolul al Xl-lea: -can urbano aiia catfareila (1924)

442

Pietlo Cavallini ;i pictura toiirani in secoiek: III1 ;iO rniniaturi incditi din secolul irl \III-lea rorrezcntirr.i

XI\' (1r)1.5)

r-r operi! pir.rtlulii t lui I'i,,trc Uilr.allini ( le2e)Pictrrra italianti iirailte cle Cirna.Luc { 1rjl,,'t

ar[a unit:t:ysct!i

f)anicle da Volterra Si istoria'Iablourile lui El Grr-co clin

unei teile picturale ( 1vj2)colec.tia ri'gali,L a Tl,;nliitici

3/:( 1iri4) :lii:

'lnlc,lo - J-l ti;66n ( l9.iJ)

Jixpoziii:r, japrilezd. <1e ia }luzeul fonra Stclian ( ir.iJll,Iassirno CampigJi ( 1932)

ilili

'i()tiPortrctul Irancez in clesen gi

Conchistadorii Iui \razquezSalonul celor unsprezece, sau

grar-urii. (19i8)Diaz (i9Jq- 1950)

Eugenio !i demonlrl

,1{11

I {,llI i)s11;l

i1.rl]8

12.J

128

Lioncllo \-enturi ( 1938)siu (1!),51))

t l(lJrlr\", )Rcfleclii despre artd, obiccr;, artistArti. flrir timp gi spafiu (1949)

Note si cotitentayii de \rictor feronim stoichitirInd'ice de nunte

443