„Adev\rul~nvierii Domnului”

„(...) Eu a[ scoate în fa]\ necesitatea cre\-rii condi]iilor optime pentru întoarcerea în

]ar\ a celor pleca]i la munc\ în str\in\-tate. Este o prioritate de perspectiv\,îns\ vital\ pentru neamul nostru!Satele noastre au îmb\trânit, obi-

ceiurile [i tradi]iile str\mo[e[tisunt pe cale de dispari]ie, totmai multe case p\r\site sunt în

ruin\, iar natalitatea este într-ocontinu\ sc\dere. Pe lâng\ acesteaspecte, copiii din ]ar\ a familii-lor desp\r]ite sunt l\sa]i de izbe-

li[te, iar cei n\scu]i pe la cur]ilecapitalismului european nu [tiu s\

vorbeasc\ române[te [i nu au nicioidee despre vreo r\d\cin\ str\-

mo[easc\…”

Director executiv al Centrului Jude]ean al Agen]iei de Pl\]i [i Interven]ie `n Agricultur\ Bac\uDr.

In

g. G

HI}

| B

UR

LU

I-B

UZ

NE

A

Via]a

b\c\uan\Director: Victor Munteanu

Anul XXI l Nr. 471Aprilie 2015

l Serie nou\ l 12 pagini l Lei: 2

periodic de atitudine, cultur\ [i informa]ie

Pag. 3 - 11

FestivalulPa[teluipentrucopii

Luna plant\rii...

arborilor

Cadrelor didactice, colaboratorilor no[tri [i tuturor b\c\uanilor:

Sfintele S\rb\tori de Pa[ti s\ v\ g\seasc\ s\n\to[i

`n mijlocul familiei [i al celor dragi,

`n pace, prosperitate [i lini[te sufleteasc\.

Prof. GABRIEL STANDirector al Casei Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bac\u Hristos a ~nviat!

Concert prepascal la Teatrul de Var\

In memoriam:

Sergiu Adam

13 ani de provoc\ri culturale

Avangarda XX

Cronic\ de `nt=mpinare

Radiografii spirituale `n lumina

pascal\

Pag. 8

Declara]ia Forumului Rom=nilor de Pretutindeni

Pag. 8

Pag. 5

Pag.12

Pag. 5

Pag. 6

Pag. 10

Pag. 10

Pag. 2

Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015 Pag. 2

Iepura[ul este simbolul Eostre (lap\g=ni), zei]a prim\verii. Odat\, zei]a ag\sit o pas\re r\nit\ `n timpul iernii [i asalvat-o transform=nd-o `n iepure. De[inu mai era pas\re iepurele putea s\ fac\ou\ [i le decora pentru a le d\rui zei]eiEostre, binef\c\toarea sa, `n semn demul]umire. Iepurele a intrat `n literaturareligioas\ `n anul 1690, mult dup\ ou\-le ro[ii [i mielul de Pa[te. A[a cum Mo[Cr\ciun are o re[edin]\ oficial\ `nLaponia, iepura[ul de Pa[te poate fi g\-sit de copiii cumin]i [i `i pot cere tot ceau nevoie.

~n aceste zile de mare s\rb\toare a~nvierii Domnului, iepura[ul `i ajut\ pecopii s\ `n]eleag\ semnifica]ia Pa[telui[i s\ s\rb\toreasc\ Festivalul cu credin-]\.

Pa[tele este S\rb\toarea lunii Aprilie.

„~n aer e miros de floare{i zbor de r=ndunici,___________________________E at=ta veselie- jur{i floare, [i verdea]\Pentru c\- n luna lui April,Natura prinde via]\.(Aprilie - Elena F=c\ Podolianu)

~n S\pt\m=na Pa[telui prin case e ma-re cur\]enie! Miroase frumos a cozo-naci dar `n Biblie scrie c\ Dumnezeu [i-a `nv\]at poporul ca `n S\pt\m=naPa[telui s\ m\n=nce p=ine simpl\ dinf\in\, ap\ [i sare, coapt\ f\r\ drojdie, cas\ se g=ndeasc\ mai mult la Dumnezeu.`n S\pt\m=na Pa[telui trebuie s\ fimmai buni, s\ ne cerem iertare unii de laal]ii, s\ nu m=nc\m cozonac!

Noaptea Pa[telui este cea mai impor-tant\ a anului, deoarece vin `ngerii [istau la masa noastr\. E noaptea `n care

Dumnezeu a f\cut cele mai nea[teptateminuni pentru poporul S\u, pentru c\Pa[tele este S\rb\toarea CandelelorAprinse.

Pa[tele este ~nvierea Domnului IisusHristos, prin care Dumnezeu `[i invit\poporul la Masa Vie]ii (Masa Tainelor)cu El. Pe mas\ este P=ine [i Vin -Trupul [i S=ngele Lui Iisus Hristos. Ci-ne m\n=nc\ [i bea din ele devine nemu-ritor!

Iepura[ul ne reaminte[te c\ Pa[tele es-te S\rb\toarea de Re`nnoire a Promisiu-nilor - c=nd noi [i promitem Lui Dum-nezeu c\-L vomurma pe DomnulIisus Hristos, iarDumnezeu nepromite c\ ne vaduce `n ]araF\g\duin]elor.Dumnezeu ~[i ]i-ne promisiunea,la fel cum tre-buie s\ facem [inoi.

Biblia spunec\ Pa[tele eS \ r b \ t o a r e aVie]ii, este suflarea lui Dumnezeu.Totul `n jurul nostru este Respira]ia Lui.Via]a este taina cea mai mare a luiDumnezeu, a c\rei bucurie El o `mpartecu noi. Simpaticul iepura[ aminte[te co-piilor c\ Pa[tele este o zi de Eliberarede sub robia Satanei, pentru c\ oameniiau p\c\tuit, iar Dumnezeu, la strig\tullor durere [i ajutor le ofer\, prin Pa[teleLui, Salvarea, Eliberarea.

Mergem mai departe pe urmele iepu-ra[ului [i afl\m c\ Pa[tele este S\rb\toa-rea Armoniilor, asta pentru c\ la Festi-valul Pa[telui particip\ [i p\s\ri, flori,g=ze, deoarece Domnul Iisus Hristos amurit [i a ~nviat ca s\ salveze `ntreaga

crea]ie de sub blestemul p\catului a[a`nc=t Pa[tele nostru este [i Pa[tele ani-malelor [i al plantelor.

Dumnezeu iube[te oamenii. Pa[teleeste demonstra]ia lui Dumnezeu c\ elare puterea s\ `nvie. Prin moartea [i~nvierea Fiului S\u, Dumnezeu a de-monstrat lumii `ntregi puterea [i dorin]aLui de a `nvia pe oameni din mor]i.Biblia ne spune c\, pentru cei ce cred `nDomnul Iisus Hristos, moartea nu e de-c=t un somn. ~ntr-o zi vor deschideochii [i vor `nvia din mor]i `ntr-un trupceresc. A[a a `nviat din mor]i [i Iisus

Hristos `ntr-untrup ceresc cucare putea s\zboare, s\ apar\[i s\ dispar\c=nd vroia. Pu-tea trece prinzid, putea intraprin u[ile `ncu-iate, trupul eranemuritor!

Iepura[ul `[imai aminte[tec\ Pa[tele esteS \ r b \ t o a r e a

Mielului jertfit pentru p\cate. {i pentrup\catele copiilor trebuie s\ moar\ unmiel. La vederea suferin]ei mielului [i as=ngelui copiii `[i amintesc c\ p\catulse pedepse[te cu moartea de c\treDumnezeu. La fel ca mielul, Iisus Hris-tos a fost b\tut `n cuie pe o cruce [i {i-adat s=ngele [i via]a pentru noi `nsuferin]e foarte mari. A fost voia luiDumnezeu ca Domnul Iisus s\ moar\pe cruce.

Biblia ne spune c\ dac\ ne m\rturisimp\catele, Dumnezeu e credincios [idrept [i ne iart\. S=ngele lui Iisus Hris-tos, Fiul Lui, ne spal\ [i [terge de oricep\cat.

Iepura[ul poveste[te c\ `ntr-o prim\-var\ ca aceasta, `n S\pt\m=na Pa[telui,Domnul Iisus S-a dus [i el la Ierusalimpentru Festivalul Pa[telui c\lare pe unm\g\ru[, simbolul `mp\ratului care pro-mite Pace poporului S\u. Din mul]imese auzea: „A venit Iisus!” El era foartecunoscut [i iubit de popor pentru c\ f\-cuse multe minuni [i le vorbea frumosdespre `mp\r\]ia lui Dumnezeu.

Oamenii s-au bucurat, au b\tut din pal-me, au r=s [i copiii au t\iat ramuri dinpalmier [i le-au fluturat `naintea lui stri-g=nd: „Bine ai venit, Iisuse, `mp\ratulnostru!”

Pa[tele este S\rb\toarea ReveniriiDomnului Iisus, va veni din nou laIerusalim [i va lua cu El `n }ara Sf=nt\pe to]i cei care au crezut `n El, pe ceicare am s\rb\torit Pa[tele `n aceast\ pri-m\var\ [i vom petrece cu Iisus cel maifrumos Festival al Pa[telui cu urarea:

„S\ ne vedem la anul `n Ierusalim!” Psalm (23:4): „Chiar dac\ ar fi s\ um-

blu prin valea umbrei mor]ii, nu m\ temde nicun r\u, c\ci Tu e[ti cu mine!”

Ioan (6:47): „Adev\rat, adev\rat v\spun, c\ cine crede `n mine are via]\ ve[-nic\!”

_________________________________Bibliografie:1. BIBLIA - Gute Botschaftverlag

(GBV)1989,1990 Dillenburg, west Germany

2. Rose A. Goodman - Cristos a ~nviat, Entreprises For Emanuel Elkhart, IN: 46515

3. Genovieva Sfatcu Beattie - Festivalul Pa[telui... pentru to]i copiii, EasternEurope Aid Association P.O. Box 917, Waynesboro, Pennsylvania 17268 -0917, S.U.A.

4. Elena F=c\ Podolianu - Gr\dini]a mea, V&I Integral, Bucure[ti 1995.

Pe urmele iepura[uluila Festivalul Pa[telui pentru copii

Ele

na

Hoc

iun

g

Nu s-a uscat bine cernealade pe cererea adresat\ `n sep-tembrie 2012 de c\tre ASUR(Asocia]ia Secular-Umanist\din Rom=nia) [i alte ONG-uriMinisterului Educa]iei de ascoate religia din curricula[colar\, c\ prigoana `mpotri-va Bisericii continu\ la `nce-putul lui 2013 cu o campanieagresiv\ a acelora[i ini]iatori`mpotriva co-salariz\rii preo]i-lor de la bugetul de stat. Dorims\ facem cunoscut\ pozi]iaBOR cu privire la recenteleatacuri [i red\m aici comuni-catul de pres\ al PatriarhieiRom=ne. Totodat\, v\ invit\ms\ citi]i punctul de vedere al luiCamil Roman, preluat sub tit-lul de „Statul laic [i militantis-mul ateu” de c\tre cotidianulRom=nia Liber\, la care sub-scriem [i din care red\m un

fragment: „un stat `n care omajoritate larg\ se declar\ reli-gioas\ (cre[tin\) are urm\toa-rele obliga]ii pe care societateapoate s\ le cear\ la modul celmai `ndrept\]it. P\strarea `n-semnelor religioase `n [coli?Categoric, da! Obligativitatea`nv\]\m=ntului religios p=n\ lao anumit\ v=rst\, cu anumitederog\ri de con[tiin]\? Dinmoment ce 90% se declar\cre[tini, categoric da! Ap\rarealibert\]ii de con[tiin]\ [i adrepturilor de a practica sau nupropriile convingeri religioase`n cazul minorit\]ilor de toatefelurile: musulmani, atei, ag-nostici etc? Evident, da! Cu al-te cuvinte, r\m=nem la cumsuntem [i acum. Apoi, un cate-goric nu pentru situa]ia `n carese ivesc doi, trei exalta]i (100sau 1000, nu conteaz\) care nuau nici mai mult nici mai pu]indec=t preten]ia de a trimite laculcare o `ntreag\ societate [iistorie pentru c\ s-au trezit ei`ntr-o zi [i au avut revela]ia

crucii hidoase sau a laicit\]iiradicale. Prin urmare, dac\ nuvor ca `ntr-o genera]ie sau do-u\ s\ `[i pl=ng\ de mil\ precumconfra]ii lor occidentali, aso-cia]iile de cre[tini din ]ar\ autot dreptul [i obliga]ia moral\s\ fac\ presiuni asupra institu-]iilor statului `n vederea `nchi-derii ferestrei de timp spre pro-pria marginalizare cultural\.”

Un num\r de 33 de asocia]ii[i organiza]ii nonguvernamen-tale cre[tine s-au mobilizat `na lua pozi]ie [i au transmis oscrisoare c\tre cele dou\ Ca-mere ale Parlamentului Rom=-niei, ar\t=nd c\ „...O parte din-tre organiza]iile secularist-ate-iste, care au programe anarhis-te, pro-homosexuale [i neo-marxiste, semnatare ale acesteiini]iative, se reg\sesc [i `n par-teneriatul cu „Luna IstorieiLGTB” care este `n desf\[ura-re, ceea ce conduce la ideeaunei ofensive concertate `mpo-triva Tradi]iei acestui neam,

acelea[i organiza]ii contest=ndorele [i manualele de religie [idorind scoaterea icoanelor dininstitu]iile de `nv\]\m=nt. Par-teneriatul dintre Stat [i Bis-eric\ nu este o inven]ie re-cent\, iar importan]a religiei afost subliniat\ inclusiv de re-gele Carol I `n testamentul s\u:„Zi [i noapte m-am g=ndit lafericirea Rom=niei, care aajuns s\ ocupe acuma o pozi]ievrednic\ `ntre statele europe-ne: m-am silit ca sim]\m=ntulreligios s\ fie ridicat [i dez-voltat `n toate straturile socie-t\]ii [i ca fiecare s\ `ndepli-neasc\ datoria sa, av=nd ca ]in-t\ numai interesele statului”.Biserica, de-a lungul timpului,a ridicat [coli, funda]ii spitali-ce[ti, a f\cut acte de caritate, aacordat burse, particip=nd di-rect la istoria acestui neam,prin `ngrijirea sufletelor [iasisten]\ social\, prin luptapentru emanciparea na]ional\acolo unde rom=nii au fostoprima]i, prin permanenta `n-

sufle]ire a n\dejdii `n viitorulRom=niei.”

Facem cunoscut c\ ASUR seafl\ [i `n spatele campaniei descoatere a icoanelor din [coli,interzicere a folosirii clopote-lor bisericilor din cartiere, pemotiv c\ deranjeaz\ fonic lo-catarii din zon\, al celei de in-fluen]are a farmaci[tilor s\ re-nun]e la v=nzarea de medica-mente homeopate, pe motiv c\„nu au niciun efect”, precum [ial campaniei de persuadare acelor intervieva]i cu ocazia re-cens\m=ntului popula]iei 2011s\ completeze rubrica Religie]in`nd cont c\ banii de la buge-tul de stat se aloc\ [i `n func]iede rezultatele acestei rubrici.Recent, ASUR a declan[at ocampanie de popularizare `n[coli a teoriei evolu]ionismu-lui, care neag\ faptul c\ omul afost creat de Dumnezeu.

A consemnat,Cristina ROMAN

ASUR prigone[te Biserica Ortodox\ din Rom=niaR\spunsul Patriarhiei Rom=ne la dezinform\rile ASUR

- Dupa abslovirea Fac-ultatii de Zootehnie siMedicina Veterinara dincadrul UASMV "IonIonescu de la Brad" Iasi,ati fost sef de sector laI.A.S. Bacau, apoi, din1980, inspector de spe-cialitate la Directia Gen-erala pentru Agriculturasi Industrie AlimentaraBacau, continuând safiti, pe rând, sef de servi-ciu, director de politiciagroalimentare, directoradjunct, apoi directorexecutiv. Cum va expli-cati faptul ca ati ajuns safiti cel mai longeviv omcu experienta de conduc-ere de la Directia pentruAgricultura, adunând laaceasta institutie vreo 35de ani de vechime?

- Nu mi-am pus nicio-data o asemenea între-bare si, ca atare, nu amun raspuns la îndemâna.În cel mai bun caz ar tre-bui sa-i întrebati pe altii,având în vedere ca într-ofunctie de conducere tetin, dupa câte stiu, cali-tatile si nu defectele…

- În calitatea dumneav-oastra de doctor în Sti-inte Agricole si Silvice,va întreb: în ce semasoara o experientaîndelungata într-un anu-mit domneniu?

- În faptele pe care lelasi în urma. Rar cade îndrum cine stie sa mear-ga. Experienta, care estemama oricarei certitudi-ni, îsi spune cuvântulprin rezultatele pe care leobtii. Daca lucrezi dingreu, timp de 8 ore pe zi,

este posibil sa ajungiîntr-un final sef si salucrezi 12 ore pe zi.Experienta personala m-a învatat câteva lucruri.Primul este sa îti ascultiinstinctul, indiferent câtde bine suna lucrurile pehârtie. Al doilea lucrueste ca îti este mai bine,în general, sa ramâi la cecunosti. Al treilea este cauneori cele mai buneinvestitii sunt cele pecare nu le faci. Nu m-amtemut sa las binele saplece pentru a face loc lamai bine.

- Schimbarea de laDirectia pentru Agricul-tura la APIA o con-siderati de bun augur?

- Nu ma deranjeaza datfiind faptul ca, circa 80la suta dintre salariati,sunt specialisti provenitide la Directie. Avem undomeniu de activitateprioritar, sensibil si com-plex, care necesita oatentie sporita de la oetapa la alta.

- Cine din familie v-aurmat în profesie?

- Sotia, MarianaBurlui, inginer______ încadrul compartimentuluiManagementul Calitatiide la "Agricola" Bacau.Fiica noastra,Lacramioara, a preferatsa faca Dreptul, simtin-du-se mai bine, împre-una cu ginerele nostruAdrian Riglea, în cabi-netul de notar public…

- Ce apreciati mai multla un om?

- Dreapta socoteala,demnitatea si verticali-tatea. Pentru ca de aicipornesc toate celelaltecalitati ale lui.

- Care ar fi la ora defata prioritatea majora aRomâniei?

- Prioritati sunt multesi una mai majora decâtalta. Eu as scoate în fatanecesitatea crearii condi-

tiilor optime pentruîntoarcerea în tara acelor plecati la munca înstrainatate. Este o priori-tate de perspectiva, însavitala pentru neamulnostru! Pentru ca satelenoastre au îmbatrânit,obiceiurile si traditiilestramosesti sunt pe calede disparitie, tot maimulte case parasite suntîn ruina, iar natalitateaeste într-o continuascadere. Pe lânga acesteaspecte, copiii din tara astrainerilor sunt lasati deizbeliste, iar cei nascutipe la curtile capitalismu-lui european nu stiu savorbeasca româneste sinu au nicio idee desprevreo radacinastramoseasca…

- E vorba de pieirea -încet, dar sigura! - a nea-mului românesc!

- N-as dramatiza chiarîn felul acesta. Euvorbesc doar despreniste aspecte sociologicecare nu intra în obiectulde activitate al APIA, darcare ridica semne deîntrebare pentru oricaresector din economianationala.

- Exista vreo sansapentru redresarea situ-atiei de care vorbiti?

- Eu cred ca lucrurileau început sa se con-tureze deja. S-au creat oserie de facilitati pentrutinerii fermieri, însaacestea trebuie sa atingapragul de interes pentrucei care, în prezent, auajuns "gunoaieleEuropei". România post-decembrista a trecut printot felul de "furci cau-dine", însa, treptat-trep-

tat, apele încep sa selimpezeasca. Sunt con-vins ca, într-un viitor nuprea îndepartat, mareamajoritate a celor pestetrei milioane de românise vor întoarce la obârsienu numai atrasi de dorulde casa si de familie, cisi de viitoarele oportuni-tati care se vor crea pen-tru ei...

- Ce reprezinta institu-tia pe care o conduceti sicare sunt principalele eiatributii?

- Centrul Judetean alAgentiei de Plati si Inter-ventie în AgriculturaBacau este o institutiesubordonata Ministeru-lui Agriculturii,Padurilor si DezvoltariiRurale. Cei 110 salariatiai nostri sunt repartizatiîn centrele locale dinBacau 1, Bacau 2,Onesti, Moinesti, PoduTurcului, Vultureni, Sas-cut, Racaciuni siComanesti.

Începând cu 1 ianuarie2007, APIA deruleazafondurile europene pen-tru implementareamasurilor de sprijinfinantate din FondulEuropean pentruGarantare în Agricultura(FEGA). Subventiile seacorda sub forma deplati directe la hectargestionate de SistemulIntegrat de Administraresi Control (IACS) si încadrul masurilor de piatapentru implementareamecanismelor comer-ciale conform PoliticiiAgricole Comune(PAC). Astfel, noiadministram sistemul decertificate de export-import si garantii pentruimportul si exportul pro-duselor agricole, elabo-ram si implementamprocedurile privind apli-carea sistemului de inter-ventie pentru produsele

agricole. Prin noi se facplatile subventiilor desti-nate producatorilor agri-coli, din 2011, fiind pre-luata si activitatea desfa-surata de Biroul deRenta Viagera Agricola,prin care sunt platitedrepturile banesti propri-etarilor care si-au vândutsau arendat terenurileagricole. Dintre atributi-ile noastre: asigurareaderularii operatiunilorfinanciare legate de ges-tionarea fondurilor alo-cate si a verificariicererilor de plata primitede la beneficiari; exe-cutarea platilor autor-izate catre beneficiari;Pregatirea si imple-mentarea prevederilorprivind mecanismelecomerciale, adminis-trarea sistemului de cer-tificate de export-importsi garantii pentru impor-tul si exportul produseloragricole; asigurareamanagementului cotelorde productie de zahar siizoglucoza si ges-tioneaza contributiileaferente acestor cote;implementarea si admin-istrarea restitutiilor laexport si sistemului degarantii aferente restitu-tiilor.

- Cine poate beneficiade subventiile APIA sicare sunt conditiile deeligibilitate pentru a ben-eficia de sprijinul directpe suprafata?

- Beneficiarii pl\tilordirecte pot fi persoanelefizice si/sau persoanelejuridice care utilizeazaterenul agricol pentrucare solicita plata, în cal-itate de proprietari, aren-dasi, concesionari, aso-ciati administratori încadrul asociatiilor în par-ticipatiune, locatari saualtele asemenea.

„Majoritatea celorpeste trei milioane derom=ni pleca]i se vor

`ntoarce la ob=r[ie”

de vorb\ la o cafea cu

Dr. ing. GHI}| BURLUI-BUZNEA,Director APIA Bac\u

Personalit\]i contemporane la ora dest\inuirilor

„Dac\ lucrezi din greu, timp de 8 ore, este posibils\ ajungi `ntr-n final [ef [i s\ lucrezi 12 ore pe zi!”

Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015Pag. 3

Pag. 4Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015 Pag. 6

(Urmare din pag. 12)

Muzic\, vers [i `n\l]are spiritual\

De la aceast\ m\rturisire, dup\ uninterludiu muzical `n care Florin}u]uianu a interpretat o melodie `n-c=nt\toare, pe muzic\ proprie [i ver-suri de Cornel Galben [i alta, Bacov-ian\, tot `n regie proprie, pe versuride Victor Munteanu („Te strig dintr-o clip\ de fulger / Din hotarele melete strig), s-a f\cut pasul spre incitan-tele „portrete `n c\rbune aprins” cucare ne-a obi[nuit Victor Munteanu.De aceast\ dat\, `n centrul aten]iei s-a aflat Petru Pl\cint\, „o personali-tate debordant\, ce a f\cut istorieeconomic\ `n jude]” (dup\ cum amen]ionat moderatorul). „Trebuie s\recunosc c\ sunt un mare <<consuma-tor>> de frumuse]e, dar, cum timpulvie]ii noastre este din ce `n ce maiscurt, reu[esc <<s\ m\ alimentez>> cupilule de crea]ie lucrate de mari pro-fesioni[ti. Am descoperit, astfel, c\acestea trezesc `n mine amintiri deneuitat”, a afirmat Petru Pl\cint\.

Prof. univ. Mihai Deju, doctoreconomist, a punctat momentul lan-s\rii volumului De gard\ la Avan-gard\ ca „o s\rb\toare ce se `nca-dreaz\ `ntr-un [ir de evenimente pecare Funda]ia Cultural\ <<Georgeta [iMircea Cancicov>> le-a provocat, dar[i organizat. {i anul 2015, `n care seaniverseaz\ 21 de ani de la `nfiin]area<<Avangardei>>, va fi unul plin de eve-nimente culturale. Autorul c\r]ii lan-sate azi nu putea fi alt\ personalitatedec=t distinsul [i inconfundabilulprofesor Daniel Nicolescu, care a re-alizat mai multe lucr\ri ce sunt folo-site de tinerii studen]i. Aceast\ carte`nc=nt\ sufletul c=nd avem nevoie deo alinare `n momentele destul de per-turbatoare ale vie]ii”.

Despre carte a vorbit [i prof. Vilic\Munteanu, directorul Direc]iei Jude-]ene Bac\u a Arhivelor Na]ionale,care a men]ionat: „Particip\m la lan-sarea unei c\r]i deosebite, realizatede <<un adun\tor>> al m\rturiilor isto-rice ale zonei geografice `n care neafl\m. Aceast\ carte este [i un fel dearhiv\ ce face o sintez\ a documen-telor de pres\. Se face [i un peripluprin jude], cu manifest\ri organizatede <<Avangarda XXII>> [i reg\simmomente [i locuri ce `nseamn\ foartemult `n cultura noastr\. Consider c\acest volum se poate constitui `ntr-o<<f\r=m\>> consistent\ de istorie cul-tural\, fiind atinse [i alte aspecte alecotidianului. Avangarda e tocmaiaceea de a fi <<avangard\ la avan-

gard\>>, iar aceste manifest\ri se potcontura printr-o idee. Ori dac\ fap-tele noastre la care particip\m r\m=n`n memoria oamenilor, `nseamn\ c\nu le-am f\cut degeaba!” .

~ntr-o alt\ „tu[\” a „portretului `nc\rbune aprins”, ing. Mircea Nico-lae Rusu (fost director la Hidrocon-struc]ia „Siret”) a men]ionat c\„Avangarda tot Avangard\ a r\mas,iar prin aceast\ monografie a prof.Daniel Nicolescu afl\m de multeevenimente organizate. Dar, mai`nt=i, s\ citim [i s\ `n]elegem aceast\carte!”

Dup\ acest „carusel” al impresiilor,printr-un moment poetic sus]inut dec\tre Nicolae Mihai, AlexandruDumitru, Dan Sandu, George Cal-can [i Dumitru Br\neanu, atmos-fera a fost cuprins\ de poezie, sprecinstea celor care au citit din ver-surile lor, dar [i a `ntregii asisten]e.„O carte ce str=nge `ntre coper]ile ei13 ani de activitate a <<Avangardei>>(`ntre 2003 - 2014) devine `n acela[itimp o <<cronic\>> a acestor ani, dar [io carte de autor”, a men]ionat VictorMunteanu, d=nd cuv=ntul criticuluiliterar Liviu Chiscop s\ se exprimeasupra volumului lansat.

Acesta a remarcat `nt=i meritele ce-lui care conduce „Avangarda XXII”,poetul Victor Munteanu, scriitor cuc\r]i tip\rite [i `nainte de 1990, care,din 1994, de c=nd a avut ideea `nfiin-]\rii ineditei „mi[c\ri literare” b\c\-uane, ce a devenit una din cele maiputernice `n spa]iul moldav [i nu nu-mai, a f\cut dovada unei autenticevoca]ii manageriale, reu[ind s\ con-tacteze numeroase personalit\]i dinRom=nia, dar [i din Serbia, Ungaria,Ucraina, Republica Moldova. „Vic-tor Munteanu a reu[it s\ `nscrie <<A-vangarda>> pe primul loc `n ceea ceprive[te activitatea cultural\”, a de-clarat Liviu Chiscop.

El a adus un omagiu [i memorieiGeorgetei [i lui Mircea Cancicov, ca-re a f\cut cele mai multe lucruri pen-tru ora[ul [i jude]ul Bac\u (construc-]ia {colii Borze[ti - unde func]ionea-z\ azi un complex muzeal de art\ re-ligioas\ - [i a Palatului `n care se afl\Po[ta Bac\u, a Policlinicii Vechi, aunei [coli `n cartierul CFR (conce-put\ pentru a deveni liceu). „Tot el aamenajat [i parcul mare al Bac\ului,unde are doar un bust, acesta fiindprea pu]in - merit=nd o statuie `n zo-na Policlinicii Vechi! Mircea Canci-cov a murit nevinovat, dup\ 13 anide temni]\ grea la R=mnicu S\rat, fi-ind arestat sub pretextul c\ a semnatTratatul Rom=niei cu Germania din1938 (`n urma c\ruia leul a reu[it s\

fie cotat mai bine dec=t dolaruldeoarece a adus din Germania treivagoane de aur, pentru faptul c\ ]aranoastr\ nu a dat un bob de gr=u f\r\bani acestei ]\ri!)”, a mai precizatLiviu Chiscop, eviden]iind [i faptulc\ Mircea Cancicov a fost [i un pro-motor al culturii.

Despre volumul De gard\ la Avan-gard\ vorbitorul a men]ionat c\ „aap\rut `ntr-o execu]ie tipografic\ ire-pro[abil\ [i cuprinde fotografii [i ins-tantanee care arat\ o adev\rat\ isto-rie cultural\ a Bac\ului `n imagini,f\c=nd cartea `mplinit\!”

Nu a fost uitat nici autorul c\r]ii,Daniel Nicolescu, ce a fost caracteri-zat ca „un profesor de elit\ de laLiceul Pedagogic, un bun coleg”.

Doina „de v\duvie” (c=ntat\ deMaria T\taru `ntr-un aplaudat inter-mezzo muzical cu „durerea `n\bu[i-t\” a anonimului popular ce a legatversurile „De c=nd singur\-am r\-mas / sufletul meu totu-i ars”), a maif\cut „un pas” spre punctul culmi-nant al acestei lans\ri de carte. Critic-ul [i esteticianul Ioan Neac[u a con-siderat volumul lui Daniel Nicolescu„un document foarte important, cecuprinde toate consemn\rile eveni-mentelor culturale desf\[urate, cuamintirea numelor tuturor celorprezen]i la acestea. Foarte important\este [i partea cu fotografii, ce r\m=n`n istorie. {i `n perioada lui Eminescuerau sute de oameni care au partici-pat la evenimente culturale [i `n isto-rie au r\mas doar c=]iva! Cultura nueste numai ce r\m=ne de la genera]i-ile trecute, ci ea se na[te clip\ de cli-p\. Tot timpul se genereaz\ cultur\ [i<<Avangarda>>, din acest punct de ve-dere, este un exemplu. Ea realizeaz\<<un dialog al artelor>>, o sintez\. Car-tea trebuie completat\, [i apari]iaunui almanah al revistei <<Via]a b\-c\uan\>> este un lucru deosebit”.

(Continuare `n pag. 5)

13 ani de provoc\ri culturale

Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015Pag. 5

(Urmare din pag. 4)

Solista de muzic\ popular\ Maria {alaru a inter-pretat „Balada cerbului” cu marea bucurie c\ se reg\-se[te `n cartea lui Daniel Nicolescu.

~n „punctul culminant” al acestei lans\ri - dat dem\rturisirile autorului asupra volumului - am pututafla: „Nu s-ar fi n\scut aceast\ carte f\r\ mi[carea cul-tural\ a <<Avangardei XXII>>. Aceasta este o stare despirit prin activitatea impetuosului poet [i om de cul-tur\, a <<omului - orchestr\>> [i <<sufletul Avangardei>> -Victor Munteanu. Este o carte de istorie cultural\ [ibucurie, pe <<lespedea>> c\reia [i-au scris numele sutede scriitori. <<Avangarda>> a organizat multe manifes-t\ri na]ionale [i, parafraz=nd pe dramaturgul GeorgeGenoiu, <<prin veranda verde>> a acestui cenaclu autrecut zeci de oameni, care [i-au `mbog\]it aici CV-u-rile. <<Avangarda>> nu este numai o stare de spirit, ci [iun fenomen... C=nd toat\ lumea abandoneaz\ proiecte,Victor Munteanu <<marjeaz\>>, iar Festivalul <<Avan-garda XXII>> a devenit un brand! Nu pot fi mai fericitdec=t `nconjurat de prieteni” - a declarat, cople[it deemo]iile momentului, criticul literar Daniel Nicolescu,ce a primit Diplom\ de Excelen]\ pentru sus]inereaactivit\]ilor culturale desf\[urate sub patronajul<<Avangardei>> b\c\uane.

Distinc]ia a fost `nm=nat\ de prof. Alina Munteanu,vicepre[edintele Funda]iei „Georgeta [i Mircea Can-cicov”.

Momentul de final al lans\rii de carte l-a avut cainvitat pe cunoscutul solist de muzic\ popular\ AntonAchi]ei, fericit c\ se afl\ „`n inima” acestui mare eve-niment, datorat prof. Daniel Nicolescu. El a `nc=ntatauditoriul cu dou\ frumoase melodii moldovene[ti ast-fel `nc=t [i prin acest moment „a `nt\rit” frumuse]eadeosebit de `n\l]\toare [i plin\ de lumin\ a manifes-t\rilor culturale organizate de „Avangarda XXII”. Al\-turi de oficialit\]ile prezente la sala Consiliului Jude]ean(`n care muzica [i poezia au luminat profund, reu[inda schimba acest spa]iu `ntr-un for al culturii), s-a re-marcat participarea la conf. univ. dr. Ioan D\nil\ (pre-zentat de moderatorul manifest\rii, Victor Munteanu,ca „un `mp\timit [i pasionat om, de o perseveren]\ ex-cep]ional\ `n ceea ce `[i propune s\ realizeze”), a scrii-torilor Victor Mitocaru, Cornelia Ichim-Pompiliu,Petric\ Mihu (Sascut), Grigore Codrescu, PetruIsachi, Mara Paraschiv, Ioan Pr\ji[teanu [i al]ii. Deasemenea, au fost prezen]i Nicolae Popa, dirijorulAnsamblului Artistic „Privighetorile Zeletinului”,Mitic\ Pricopie, instructorul Ansamblului Folcloric„Ciucurelul” al C.N. „V. Alecsandri”, ConstantinTudose (autorul volumului „Por]ile de lemn ale satu-

lui, Por]ile sufletului” distins `n 2014 de Funda]iaCultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov” cu premiul„Monografia anului”), solista Iuliana Zeina, docto-rul Valeriu Corocea, profesorii Atena [i ConstantinTopal\, Paul {ova, Rodica {erb\nescu, precum [ial]i numero[i invita]i. Un g=nd patetic de mul]umirepentru „timpul d\ruit `mp\rt\[irii bucuriei [i `nsemn\-t\]ii acestui eveniment” a adresat celor prezen]i prof.Estera Nicolescu, consoarta autorului c\r]ii prezen-tate. Ca un destoinic str\jer De gard\ la Avangard\,prof. Daniel Nicolescu a oferit autografe pe noua sacarte, ce cuprinde `ntre coper]ile sale, al\turi de rela-t\ri ale evenimentelor culturale, [i `nc=nt\toare m\r-turisiri cu r\spunsuri la multe `ntreb\ri „ale nelini[ti-lor” („ce `nseamn\ din punct de vedere spiritual <<a ve-dea>> [i <<a fi orb>>?”, „ce e lacrima omului?” etc), pre-cum [i impresii ale participan]ilor la Festivalul „Avan-garda XXII”.

M\ num\r printre cei care au avutprivilegiul s\ citeasc\ volumul De gar-d\ la Avangard\ (ap\rut la EdituraFunda]iei Culturale Cancicov `n 2014)`nainte de a intra la tipar. Mi-a pl\cut `nprimul r=nd titlul, constituit pe bazaunui ingenios [i inspirat joc de cuvinte.Nu b\nuiam `ns\ atunci c\ aceast\ carteva beneficia [i de o irepro[abil\ execu-]ie tipografic\, prezent=ndu-se - iat\ -`ntr-o elegant\ ]inut\ grafic\. Av=ndformatul, consisten]a [i duritatea uneic\r\mizi - [i nu numai pentru aceasta -putem spune c\ volumul de fa]\ este oc\r\mid\ important\ la edificiul culturiib\c\uane, o piatr\ pentru templul spiri-tualit\]ii b\c\uane. M\ bucur sincerpentru succesul colegilor, de[i m\rturis-esc c\ m\ `ncearc\ [i un sentiment deinvidie colegial\, profesional\ [i con-structiv\, stimulatoare, a[ zice. Izb=ndalor ne mobilizeaz\ s\ le urm\m pilda [is\ `ncerc\m a-i ajunge din urm\. Ori-cum, e o carte frumoas\ [i f\r\ s\ vrei `]ivine `n minte celebrul vers arghezian:„Carte frumoas\, cinste cui te-a scris!”A scris-o Daniel Nicolescu [i cinste lui!Cinste autorului! El e colegul meu de-ovia]\, pe care l-am `nt=lnit prima dat\acum aproape o jum\tate de veac, prin1966, c=nd ambii lucram `n institu]ii decultur\ ale regiunii Bac\u. Apoi, mait=rziu, am fost colegi de cancelarie [i decatedr\ la Liceul Pedagogic. Un profes-sor de elit\, un bun coleg [i un om de-osebit. Cea mai exact\ [i corect\ carac-terizare a sa ne-a l\sat-o scriitoareaSimona-Grazia Dima, reprodus\ pesupracoperta volumului. Talentul s\ude condeier, de gazetar, de comentatorliterar a ie[it la iveal\ mai t=rziu, `n de-ceniile postecembriste. Din acest punctde vedere, pentru mine, cel pu]in, a cos-tituit o surpriz\ [i o revela]ie. De[i - `n pa-rantez\ fie spus - nu e singurul dintreprofesorii b\c\uani despre care s-ar pu-tea spune asta. ~i putem asocia numelelui Grigore Codrescu, Petre Isachi,

Tatiana Scor]anu, Elena Ungureanu,Ion Ilie[, Cornelia - Ichim Pompiliu,Ioan Vicoleanu [.a. [i care [i-au dat ade-v\rata m\sur\ a talentului, a voca]iei decercetare pe t\r=mul publicistic [i cul-tural abia dup\ momentul pension\rii.Este, `n asta, [i o confirmare a faptuluic\ munca la catedr\ e grea, acaparatoa-re, posesiv\, nu prea `]i las\ timp [i pen-tru altceva. Orele trebuie ]inute la timp,dup\ un orar riguros, lec]iile trebuiepreg\tite, informa]ia trebuie adus\ la zi,tezele [i extemporalele trebuie corec-tate etc. Dup\ pensionare, din 2003 `n-coace, Daniel Nicolescu a devenit cro-nicarul Cenaclului [i al Festivalului „A-vangarda XXII”, din cadrul Funda]iei„Cancicov”, consemn=nd con[-tiincios, dar cu autentic talentgazet\resc/scriitoricesc, `n re-vistele „Via]a b\c\uan\” (orga-nul de pres\ al Funda]iei), sau`n cotidianul „Monitorul deBac\u” (al c\rui redactor afost), toate evenimentele cultu-ral-artistice petrecute sub egidaFunda]iei. Ast\zi, laceas aniversar, c=ndse `mplinesc dou\decenii de la `nfiin-]area Cenaclului,Daniel s-a g=ndit s\adune o parte dinaceste cronici `n vo-lumul De gard\ laAvangard\. {i binea f\cut. ~n primulr=nd - nu-i a[a? -pentru posteritateanoastr\, pentru cei de m=ine, apar]in=ndviitorimii. S\ afle cine am fost, cu cene-am ocupat [i ce-am realizat. Gestul,editorial, al lui Daniel ne este util [i no-u\, contemporanilor s\i care n-am pututfi prezen]i la toate manifest\rile Fun-da]iei „Georgeta [i Mircea Cancicov”.Fiindc\ activitatea acestei institu]ii decultur\ a fost pe c=t de prodigioas\, totpe at=t de prestigioas\. Nu e locul [itimpul s\ enum\r eu, aici, toate formeleei de manifestare. Daniel Nicolescu le-agrupat, cu profesionalism, `n capitoledistincte, ale c\ror titluri sunt gr\itoare,prin ele `nsele, despre bog\]ia [i varie-

tatea manifest\rilor: Tab\ra de crea]iede la Pralea, Cenaclul „Avangarda XXII”,Festivalul „Extemporal la viitor”, Iti-nerariile „Avangardei” [i, `n sf=r[it,Impresii [i opinii ale scriitorilor despre„Avangarda XXII”. Secven]a final\ - Oistorie cultural\ `n imagini 2013 - 2014`ntrege[te, `n chip fericit, volumul, cu-prinz=nd portretele participan]ilor [iinstantanee fotografice din timpul ac]i-unilor. Este, cu adev\rat, o istorie cul-tural\ `n imagini. F\ra aceasta, volumuln-ar fi fost `ntreg, n-ar fi fost rotund. ~nsf=r[it, at=t de necesarul Indice de nu-me, lucrat cu acurate]e [i acribie, `nch-eie volumul. Toate aceste secven]e suntprecedate de o prefa]\ a autorului, inti-

tulat\ Dou\ decenii de provoc\riculturale, `n care ne informeaz\despre circumstan]ele `nfiin]\riiFunda]iei Culturale „Georgeta [iMircea Cancicov”, despreobiectivele acesteia, despreprincipalele direc]ii din activi-tatea institu]iei [i despre struc-turile din care e alc\tuit\. Auto-

rul ne avertizeaz\, tot-odat\, c\ `n paginilec\r]ii nu e consemnat\`ntreaga activitate aFunda]iei, domeniileincluse `n sumarulc\r]ii fiind doar c=tevadintre acestea, al\turide care se afl\ [ialtele, precum: Pre-miile Funda]iei pentrusprijinitorii culturii,Cr\ciunul Scriitorilor,

Festivalul - concurs de crea]ie literar\[i jurnalism „Extemporal la viitor”,Salonul C\r]ii „Avangarda XXII”, Fo-rumul Civic pentru Cultur\ [i Educa]ie,revista „Via]a b\c\uan\” (cel mai lon-geviv periodic b\c\uan din epoca post-decembrist\) [i Editura Funda]iei Cul-turale Cancicov, unde a ap\rut [i carteade fa]\. F\r\ men]ionarea tuturor uni-t\]ilor func]ionale subsumate Funda]iei,nu am fi avut reprezentarea exact\ a di-mensiunilor sale [i a polivalentei saleactivit\]i.

Voi semnala dou\ inexactit\]i ale pro-fesorului Prangati, de la Piatra Neam]

care, `ncerc=nd s\-i combat\ pe cei careau afirmat materialismul [i ateismul luiVasile Conta, conchide: „Un fiu de pre-ot, educat `n spiritul credin]ei ortodoxe,nu-l putea nega pe Dumnezeu”. Cu altecuvinte, `ntre profesia eclesiastic\ [idreapta credin]\ trebuie s\ punem obli-gatoriu, semnul egalit\]ii. Din p\cate,lucrurile nu stau a[a `ntotdeauna. Exist\[i preo]i care - ca s\ ne exprim\m eufe-mistic - nu sunt convin[i de adev\rurilebiblice, dar nu fac caz de asta, exerci-t=ndu-[i meseria `n mod con[tiincios. Eibine, preotul Grigore Conta dinGhind\oani - Neam] nu-[i ascundeaconvingerile nonconformiste, f\c=ndhaz de legendele biblice, pe care le con-sidera n\stru[nice n\scociri. F\r\ `ndo-ial\ c\ atitudinea tat\lui (la care s-auad\ugat lecturile filozofice ulterior) `[iva fi l\sat amprenta asupra personalit\-]ii fiului, devenit ilustrul g=nditor [i ompolitic Vasile Conta. Exist\, tot aici, [ialte afirma]ii gratuite, neconforme curealitatea, ale aceluia[i C. Prangati,cum ar fi: „Savantul (Vasile Conta -n.n) a avut leg\turi [i cu Bac\ul, at=t caministru, c=t [i ca om de cultur\” (?!),sau „Sora lui, Ana Conta, ca revizor[colar (`n Minister - n.n) pentru [colilenormale, a inspectat institu]ii dinBac\u”. Or, se [tie, pe vremea ei, `ntre1880 - 1900, nu exista nicio [coal\ nor-mal\ `n jude]ul nostru...

De gard\ la Avangard\ a izbutit s\ neofere o imagine exact\ a dimensiunilor[i importan]ei polivalentei activit\]i aFunda]iei „Cancicov”. Dar - ne atrageaten]ia autorul `n prefa]\ - cartea sacon]ine doar cronicile unora dintre ac-]iunile Funda]iei din cel de al doilea de-ceniu de existen]\. Cartea de fa]\ - m\r-turise[te, cu modestie, autorul - estedoar „o p\rticic\” din vasta activitate aFunda]iei. Evenimentele `ntregului -precizeaz\ autorul -, consemnate `n„Via]a b\c\uan\”, au `nceput s\ se con-tureze deja `n prima enciclopedie cul-tural\ contemporan\ a jude]ului Bac\u,al c\rei prim volum, Almanahul „Vie]iib\c\uane”, se afl\ deja `n lucru, urm=nds\ anun]e unul dintre cele mai impor-tante evenimente editoriale na]ionale.

13 ani de provoc\ri culturale

„De gard\ la Avangard\”L

iviu

Ch

isco

p

cronic\ de `nt=mpinare

Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015 Pag. 6

CMYK

CMYK

17. 03. 2015: Deschiderea manifest\rii ,,LunaPlant\rii Arborilor” - edi]ia 2015.

Organizator: Direc]ia Silvic\ Bac\u.*Articole `n presa local\ [i emisiuni televizate

(Realitatea TV Bac\u).15. 03 - 15. 04. 2015: Popularizarea prin afi[e [i pa-

nouri a importan]ei p\str\rii integrit\]ii fondului fores-tier. Amenajarea [i `ntretinerea spa]iilor verzi la sediide ocoale silvice, districte, cantoane.

Locul desf\[ur\rii: Sedii ocoale silvice, districte,brig\zi, cantoane silvice. Sedii prim\rii, scoli, unit\]isocio-economice, unit\]i de cult etc.

Organizatori: Toate cele 14 ocoale silvice.*Se vor publica articole `n presa local\ [i se vor

acorda interviuri `n leg\tur\ cu „S\rb\toarea plan-t\rii arborilor”.

15. 03 - 15. 04. 2015: Mediatizarea evenimentului„Luna plant\rii arborilor” `n [colile din jude]ulBac\u cu scopul responsabiliz\rii elevilor vis-a-vis defondul forestier. Teme `n discu]ie: `ncalzirea global\;importan]a certificarii p\durilor; concursuri [colare.

Locul desf\[ur\rii: Unit\]i [colare din jude]ul Bac\u -minim o [coal\ sau liceu / cole-giu de pe raza fiec\rui ocol sil-vic; trei [coli din municipiulBac\u.

Organizatori: Toate cele 14ocoale silvice, centrala Direc]ieiSilvice Bac\u.

*Se vor organiza concursuri[colare cu premii.

15. 03 - 15. 04. 2015: Antre-narea locuitorilor pentru igieni-zarea lizierelor p\durilor (ex.M\gura, Geoseni, Moine[ti,Bac\u, Tg. Ocna, Oituz, M.Ca[in, As\u, Com\ne[ti etc.).

Locul desf\[ur\rii: Liziere dep\duri expuse poluarii.

Organizatori: Toate cele 14ocoale silvice.

*Str=ngerea de[eurilor [i gu-noaielor `n saci menajeri.

15. 03 - 15. 04. 2015: Asigu-rarea asisten]ei tehnice [i a ma-terialului s\ditor pentru `nfru-muse]area spa]iilor verzi din lo-calit\]ile jude]ului Bac\u.

Punerea la dispozi]ie de puie]iforestieri pentru persoane fizicesau juridice dornice s\ plantezesuprafe]e de teren din afara fondului forestier.

Locul desf\[ur\rii: Ora[e [i comune din jude]ulBac\u.

Organizatori: Direc]ia Silvic\ Bac\u, toate cele 14ocoale silvice.

08 - 09. 04. 2015: Reg\sirea frumuse]ii p\durilor [ispa]iilor verzi - PET CAP CREATIVITATE DELUNA P|DURII.

Locul desf\[ur\rii: Pia]a Tricolorului Bac\u. Organizatori: Direc]ia Silvica Bac\u, Palatul Copii-

lor Bac\u, Asocia]ia „Vernal” Bac\u. *Mozaicuri din capace de PET, executate de copii

de la 30 de [coli [i licee din jude]ul Bac\u.Particip\: mass-media.04. 04.- 15. 04. 2015: Organizarea de ac]iuni speci-

fice „Lunii plant\rii arborilor” - scos puie]i din so-larii [i pepiniere .

Locul desf\[ur\rii: Pepiniera Parc Ciob\nu[ Organizator: O. S. Ciobanu[. Particip\: elevi [i tineri din As\u, `ndruma]i de per-

sonalul silvic.27. 03 - 10. 04. 2015: Plantarea unei suprafe]e de

0,5 ha, av=nd ca scop final crearea unei opinii favora-bile protej\rii p\durii.

Locul desf\[ur\rii: UP V P=nce[ti, ua 63B%. Organizatori: O. S. Bac\u, Liga Studen]ilor din

Universitatea Bac\u.*Proiect `n colaborare cu Liga Studen]ilor.28 - 29. 03. 2015: Scos puie]i din solarii [i pepiniera

Bartea. Plantarea unei suprafete goale. Locul desf\[ur\rii: UP IV, ua 38% Organizatori: O. S. Com\ne[ti, {coala „Apa As\u”, Prim\ria As\u.Particip\: elevii [colii [i cet\]eni din comuna As\u,

personal silvic.07. 04. 2015: Organizarea unor ac]iuni de ecologi-

zare a unei rezerva]ii naturale. Locul desf\[ur\rii: Aria natural\ protejat\ „Dealul

Perchiu”. Organizatori: O. S. Livezi, ONG-uri din One[ti.Particip\: elevi ai [colilor din One[ti.10. 04 - 12. 04. 2015: Plantare de puie]i ornamentali

(tei) - aliniamente - drumuri jude]ene [i comunale.Locul desf\[ur\rii: C. L. R\chitoasa [i C. L. Izvorul

Berheciului. Organizator: O. S. Zeletin.Particip\: reprezentan]i ai O. S. Zeletin, ai consilii-

lor locale R\chitoasa [i Izvorul Berheciului.25. 03 - 15. 04. 2015: Mediatizarea prin expuneri

video [i concursuri [colare a importan]ei p\durilor [i aecosistemelor forestiere.

Locul desf\[ur\rii: trei [coli sau licee/colegii dinmunicipiul Bac\u.

Organizatori: Direc]ia Silvic\ Bac\u, ComplexulMuzeal de {tiin]ele Naturii.

Particip\: speciali[ti silvici, elevi, cadre didactice,muzeografi. Premii: 600 lei / [coal\.

09. 04 - 15. 04. 2015: Acordarea de asisten]\ tehnic\la ac]iunile de `mp\durire `ntreprinse de PrimariaMoine[ti sub egida „LUNA ECO-MOINESTI”.

Locul desf\[ur\rii: Dealul Osoiu - Moine[ti. Organizatori: Prim\ria Moine[ti, D. S. Bac\u acord\

1500 puie]i de salc=m [i asisten]\ de spcialitate.Particip\: personal silvic, ITRSV, elevi, profesori [i

cet\]eni din Moine[ti.20. 03. 2015: „La sfat cu ... pensionarii silvici”

privind evolu]ia arboretelor de salc=m, regenerate arti-ficial `ncep=nd cu anul 2006, `n jurul sta]iunii Tg.Ocna.

Locul desf\[ur\rii: Ocolul Silvic Târgu Ocna, UPIII, ua 74, 83B, 85A, 86A, 87A.

Organizator: O. S. Târgu Ocna.Particip\: reprezentan]i ai 0. S. Tg.Ocna, pensionari

silvici, elevi [i cet\]eni din zon\.16. 03 - 10. 04. 2015. „~nt=lnire cu prietenii

p\durii” `n [antiere de `mp\durit din Tg. Ocna [iDofteana.

Locul desf\[ur\rii: UP VI, 86A, 85E, UP V, 30, Par-cul Denrologic Dofteana.

Organizator: O. S. Tg. Ocna.Particip\: elevi, profesori, personal silvic.16. 04. 2015: Vernisajul expozi]iei tematice de

pictur\, grafic\, caricatur\, fotomontaj etc. Locul desf\[ur\rii: Colegiul Na]ional de Art\ „G.

Apostu” Bac\u, [coli de art\ dinIa[i, Br\ila, Tecuci, Gala]i, SalaDirec]iei Silvice Bac\u.

Organizatori: Direc]ia Silvic\Bac\u [i profesori ai ColegiulNa]ionl de Art\ „G. Apostu”Bac\u.

Particip\: reprezentan]i aiDirec]iei Silvice Bac\u, elevi [icadre didactice, mass-media.

16. 04. 2015: Organizarea ac-]iunii finale „Luna plant\riiarborilor”.

Locul desf\[ur\rii: Ac]iune deplantare `ntr-o suprafa]\ nerege-nerat\.

Organizator: D. S. Bac\u, O.S. C\iu]i, O. S. Moine[ti.

Particip\: reprezentan]i aiDirec]iei Silvice, invita]i, repre-zentanti ai Institu]iei Prefectu-lui, Consiliului Judetean, mass-media, conduc\tori de unit\]ieconomice etc.

Pagin\ realizat\ deing. Alexandru RO{CA

Luna P\durii: 15 martie - 15 aprilie 2015

Luna plant\rii arborilor

n Regener\ri naturale: 500 han Regener\ri artificiale:

180 ha (`mp\duriri propriu-zise)

n Completarea culturilor:67 ha (din anii anteriori)

Se vor planta urm\toarelespecii [i cantit\]i:

l Brad:156 mii de puie]il Larice: 49 mii de puie]il Molid: 550 mii de puie]il Pin silvestru: 2 mii de puie]il Gorun: 120 mii de puie]il Stejar pedunculat: 4 mii de

puie]il Plop euramerican: 1 mie

de puie]il Plop alb: 5 mii de puie]i

l Salc=m: 11 mii de puie]il Fag: 55 mii de puie]il Cire[: 21 mii de puie]il Frasin: 14 mii de puie]il Paltin de munte: 99 mii

de puie]i

Total puie]i: 1.087 mii de puie]i

n Sem\n\turi `n solarii: 900 mpn Sem\n\turi `n c=mp: 36 de arin Repicaje r\[inoase: 131 ari

n Puie]i existen]i `n pepiniere:Total = 5.048.119, din care ap]i de plantat =2.643.900

n Puie]i existen]i `n solarii:Total = 1.276.100 (ap]i de repicat)D

irec

]ia S

ilvic

\ B

ac\u

`n datele prim\verii

CMYK

CMYK

Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015Pag. 7

Adrian AvramPre[edinte al Sindicatului Liber Distrigaz RA Distruibu]ie Bac\u

Hristos a ~nviat!Hristos a ~nviat!

Pace, s\n\tate [i prosperitate

`n bucuria Luminii!

GHEORGHE B|L|U - Manager general ATLAS S.A. Bac\u

VASILE NI}| - Director TRICOTEX M\gura

~ntr-o lume at=t de `ntunecat\, Lumina ~nvierii Domnului s\ v\ c\l\uzeasc\ `n via]\!

S\rb\tori S\rb\tori Fericite!Fericite!

Mihai DejuMihai Deju, , pre[edinte S.C. COMAT S. A. Bac\u

Bucuria pascal\ s\ v\ intre `n cas\ [irodul faptelor bune s\ v\ luminezeluminezedestinul!destinul!

Esen]a mesajului eshato-logic al `nv\]\turii Domnuluinostru Iisus Hristos este ade-v\rul ~nvierii Sale [i m=ntuireacelor care cred `n El, Fiul dinTreimea cea de o fiin]\ [i ne-desp\r]it\. F\r\ ~nviere, credin-]a `n Hrisos, Fiul lui Dumnezeu`ntrupat, ar fi lipsit\ de sens [iar deveni zadarnic\.

Scepticii, ateii [i cei care nucred `n Evenimentul istoric al~nvierii lui Hristos ar avea a-tunci dreptate. Dar ce doveziale ~nvierii avem? Sunt dou\m\rturii de net\g\duit: 1. mor-m=ntul aflat „gol” [i 2. trupul„disp\rut” al lui Iisus. Dac\sunt luate izolat, ele nu dove-desc nimic. Pentru a se explicacele dou\ dovezi, au fost emisetrei ipoteze: 1) Iisus nu a fostmort c=nd a fost depus `n mor-m=nt, ci suferise o moarte apa-rent\ (letargie); 2) Iisus a muritcu adev\rat, dar El nu a ~nviat,ci trupul s\u a fost furat; 3)Iisus a murit real [i a `nviat a[acum istorisesc martorii oculari.A[a cum m\rturisim noi, cre-dincio[ii ~nvierii!

Primele dou\ ipoteze pot ficomb\tute u[or. Este absolutimprobabil ca un om pironitat=ta vreme pe cruce, ]intuittimp de [ase ore `n ar[i]a zilei,s\ fi supravie]uit. Prin p\trun-derea cuielor `n m=inile [i pi-cioarele Lui, trupul S\u a pier-dut foarte mult s=nge; se ada-ug\ faptul c\ osta[ul roman a`nfipt suli]a `n coasta lui Iisus,pentru a fi sigur ca a murit. {i s-a convins! A curs s=nge [i ap\,dovad\ c\ s=ngele intrase `ndescompunere. Cum putea unom epuizat, ce pierduse at=tas=nge, s\ se elibereze de f=[iilede p=nz\ cu care fusese `nvelit,s\ `ndep\rteze piatra grea desute de kilograme ce astupamorm=ntul [i s\ ias\ f\r\ caosta[ii romani (ce p\zeau mor-m=ntul) s\ reac]ioneze? Cealal-t\ `ntrebare este cum au reu[itApostolii s\ fure trupul luiIisus? Morm=ntul era p\zit [ipecetluit, iar romanii dispuneaude mijloace adecvate pentru aafla adev\rul [i chiar a g\si tru-

pul Domnului. C\ ucenicii nuau furat trupul S\u, deducemdin faptul c\ evreii i-au mituitpe solda]ii romani ca s\ depun\m\rturie mincinoas\.

Se adaug\ `nc\ o dovad\ re-marcabil\: f=[iile de p=nz\ g\-site `n morm=nt. Cu ce scop arfi eliberat (cei ce au furat) tru-pul lui Iisus din f=[ii [i giulgiu[i apoi s\ fi l\sat totul acolo?Nu ar fi fost nici timp suficientpentru o `ncercare at=t de teme-rar\.

Cunoa[tem, din istoria Biseri-cii primare, cu c=ta d\ruire, du-s\ p=n\ la sacrificiul vie]ii, aupredicat Apostolii adev\rul ~n-vierii. ~n niciun caz nu [i-ar fiv\rsat s=ngele pentru „o legen-d\” sau o himer\. „C\ de veim\rturisi cu gura c\ Iisus esteDomnul [i vei crede cu inima tac\ Dumnezeu L-a ~nviat pe Eldin mor]i, te vei m=ntui.” (Ro-mani 10, 9)

S\ presupunem c\ trupulDomnului a fost furat de vr\j-ma[ii Lui. Dar care s\ fi fostcauza ce i-a determinat la a[aceva? Iudeii au f\cut tot ce de-pindea de ei ca s\-L vad\ `nmorm=nt. Mai mult, ca trupullui Iisus s\ nu fie furat, s-au„`ngrijit” ca morm=ntul s\ fiep\zit de romani. Dac\ inten]io-nau s\ fure trupul, `[i puteau a-tinge ]inta f\r\ s\ se complice,`ntr-un mod chiar bizar. {i dac\ar fi furat trupul, l-ar fi „scos”la iveal\, mai t=rziu, ca s\ con-tracareze definitiv credin]a `n~nviere, propov\duit\ cu marezel de Apostoli.

~n fine, dac\ l-ar fi furat ro-manii, ace[tia L-ar fi scos laiveal\ atunci c=nd prezen]acre[tinilor devenise at=t de „de-ranjant\” `n Imperiu.

Concluzion=nd, `n Noul Tes-tament, ~nvierea lui Iisus ni serelateaz\ ca un fapt incontes-tabil. Avem m\rturia garant\ aSfin]ilor Apostoli [i a autorilorEvangheliei. ~n timpul celorpatruzeci de zile, de la ~nvierep=n\ la `n\l]are, Domnul S-aar\tat `n repetate r=nduri uceni-cilor S\i. {tia c\ ace[tia vor de-pune m\rturie pentru ~nviereaSa. O dovad\ la fel de puternic\

a ~nvierii a fost transformareafundamental\ a vie]ii Aposto-lilor. Din „frico[i”, ei au deve-nit foarte curajo[i. Cum s-a ho-t\r=t oare Sf=ntul Petru s\-L ur-meze din nou pe Iisus? Ce l-adeterminat pe Saul din Tars s\primeasc\ botezul cre[tin [i s\devin\ Pavel - Apostolul nea-murilor? Dar miile [i miile demartiri cre[tini? Pentru ce [i-aujertfit via]a dac\ nu pentru cre-din]a `n ~nviere [i via]a ve[nic\?

Spune Apostolul Petru, `nZiua de Rusalii: „Pe Iisus datla moarte dup\ sfatul cel r=n-duit [i dup\ [tiin]a de mai `na-inte a lui Dumnezeu, Dumne-zeu L-a ~nviat, dezleg=nd pute-rile mor]ii, `ntruc=t nu era cuputin]\ ca El s\ fie ]inut de ea”(Fapte 2,30). Sf=ntul ApostolPavel afirma [i el c\ Dumnezeua ~nviat pe Hristos (1Cor. 15,15). Apostolii subliniaz\, deci,c\ Hristos a fost `nviat de Tat\lca s\ arate c\ ~nvierea Lui nupoate fi explicat\ dintr-o putereactivizat\ de cine [tie ce ascunsomenesc al S\u, prin metodeascetice deosebit de disciplina-te. Acestea pot ajuta pe yoghinisa se `nal]e `n aer sau s\ s\v=r-[easc\ [i alte fapte de putereasupra trupului.

Nu pot `ns\, a-i readuce dinmoarte la via]\, cum `ncearc\unii dintre aderen]ii metodeiyoga s\ explice ~nvierea luiHristos. „~nvierea e o fapt\ a luiDumnezeu transcendent crea-]iei, [i nu a unor puteri umane.”(Dumitru Staniloaie)

Marea [i cov=r[itoarea dova-d\ a dumnezeirii M=ntuitoruluieste ~nvierea Sa. F\r\ aceasta,Iisus Hristos ar r\m=ne un de-s\v=r[it `nv\]\tor sau `n]elept,gen Budha sau Confucius. Poa-te, un extraordinar „paranor-mal”.

Dar niciodat\ nu s-ar spunedespre El c\ este Fiul lui Dum-nezeu din Sf=nta Treime, egalcu Tat\l [i cu Duhul Sf=nt. Ori,M=ntuitorul a spus, f\r\ echi-voc, c\ nici un pam=ntean nuare acces la Tat\l dec=t numaiprin El, Iisus Hristos Cel Jertfit[i ~nviat a treia zi dup\ Scrip-turi!

„Adev\rul ~nvierii Domnului”Dovezi privitoare la Învierea Domnului

Pr. C

onsta

ntin

Leo

nte

La ceasul cel mare de biruin]\ asupra mor]ii,

urez tuturor b\c\uanilorlumin\ sf=nt\ `n suflet

[i `n case, s\n\tate, fericire [i izb=nd\ `n via]\!

Sf=ntul Mucenic Gheorghe s-an\scut `n Capadocia, din p\rin]icre[tini. A tr\it `n vremea `mp\ra-tului Diocle]ian (sec. al IV-lea).Datorit\ vitejiei [i victoriilor sale,ajunge conduc\tor de armat\.

~n anul 303, `mp\ratul Diocle]ianva `ncepe lupta `mpotriva cre[tini-lor. Au fost d\r=mate l\ca[uri decult, interzise adun\rile cre[tinilor,arse c\r]ile sfinte, iar cei ce refu-zau s\ aduc\ jertfa zeilor erau u-ci[i. ~n fa]a acestei situa]ii, Sf=ntulGheorghe nu se fere[te s\-[i m\rtu-riseasc\ credin]a `n Hristos, motivpentru care va fi `ntemni]at. Va fisupus la diverse chinuri: loviri cusuli]a, tras pe roat\, `ngropat `nvar, lespezi de piatra puse pe piept,etc, dar nicio tortur\ nu l-a f\cut s\renun]e la credin]a sa.

Cei prezen]i la aceste suferin]e,uimi]i de faptul c\ Sf=ntul a r\masnev\t\mat [i c\ a `nviat un mort, aurenun]at la credin]a p\g=n\ [i auprimit credin]a `n Hristos. Minu-nea `nvierii celui decedat a convin-s-o [i pe `mp\r\teasa Alexandra,so]ia lui Diocle]ian, s\ `mbr\]i[ezecre[tinismul.

Sf=ntul Gheorghe a fost ispitit cuonoruri pentru a jerfi zeilor, dar a-ceste `ncerc\ri au fost zadarnice.Pentru c\ nu a lep\dat credin]a `nHristos, Sf=ntul este condamnat lamoarte prin decapitare, `n ziua de23 aprilie 304, r\m=n=nd de atuncizi de pr\znuire.

Sf=ntul Gheorghe `n iconografieIconografia p\streaz\ imaginea

Sf=ntului Gheorghe c\lare pe uncal, str\pung=nd cu suli]a un bala-ur. Este vorba despre o legend\ pi-oas\, `n care Sf=ntul Gheorghe sal-veaz\ cetatea Silena, din provinciaLibiei, terorizat\ de un balaur. A-ceast\ imagine a sf=ntului a r\mas`n amintirea oamenilor ca modelde curaj `n lupta cu diavolul. Maieste reprezentat `ntr-o mantie ro[ie,culoare tradi]ional\ pentru un mar-tir, dar [i ca r\zboinic pedestru sauca tribun militar `n ve[minte patri-ciene, cu o diadem\ metalic\ pecap, cu o plato[\ sub mantie, ]i-n=nd o cruce `n m=na dreapt\ [i osabie `n m=na st=ng\.

Sf=ntul Gheorghe pe SteagulMoldoveiReprezentarea Sf=ntului Gheorghe

dobor=nd balaurul este prezent\ [ipe Steagul Moldovei, aflat laM\n\stirea Zografu din MunteleAthos. Pe acest steag se afl\ [i ru-g\ciunea Sf=ntului {tefan cel Mare

c\tre Sf\ntul Gheorghe: „O, lupt\-torule [i biruitorule, mare Gheor-ghe, `n nevoi [i `n nenorocirigrabnic ajutator [i cald sprijini-tor, iar celor `ntrista]i, bucurienespus\, prime[te de la noi a-ceast\ rug\minte a smeritului t\urob, a Domnului Io {tefan Voie-vod, din mila lui Dumnezeu,Domnul }\rii Moldovei. P\ze[te-lpe el neatins `n lumea aceasta [iîn cea de apoi, pentru rug\ciunilecelor ce te cinstesc pe Tine, ca s\Te pream\rim `n veci. Amin. {iaceasta a f\cut-o `n anul 7008(1500), `n al 43 an al Domniei Sale“.

Men]ion\m c\ pecetea Mitropo-liei Moldovei [i Bucovinei poart\chipul Sf=ntului Gheorghe, preluatdup\ steagul de lupt\ al Sf=ntului{tefan cel Mare.

Sf=ntul Gheorghe ca ocrotitor~n 1222, regele Angliei, Richard

Inim\ de Leu, l-a ales pe Sf=ntulGheorghe patronul spiritual alCasei Regale [i al `ntregii ]\ri. Re-gele Edward al III-lea a `nfiin]at„Ordinul St. George”, iar CruceaSf=ntului Gheorghe a devenit, mait=rziu, steagul Angliei, „UnionJack”. Marele Mucenic Gheorgheeste considerat [i ocrotitorul Geor-giei, Armeniei, Maltei, Lituaniei,Serbiei. Amintim c\ Sf=ntul este [iocrotitorul armatei rom=ne.

La mul]i ani celor ce poart\ nu-mele Sf=ntului Mucenic Gheorghe.

Adrian COCO{IL|

Sf=ntul Mare Mucenic GheorghelDin cei 924.830 de rom=ni care `[i aniversea-

z\ onomastica de Sf=ntul Gheorghe, 739.368 suntb\rba]i, majoritatea acestora, respectiv 565.509,purt=nd numele de Gheorghe sauGhiorghe.lAl\turi de ace[tia, vor fi `n s\r-

b\toare [i cei care poart\ numele de

George (144.873), Gheorghi]\ sau Ghiorghi]\(24.040).lDintre femei, cele mai multe poart\ numele de

Georgeta (135.370). ~n aceast\ zinu vor fi uitate nici persoanele cu nu-me de Gheorghi]a sau Ghiorghi]a(34.623) [i Geta (14.945).

Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015 Pag. 8

Cu ocazia Sfintelor S\rb\tori de Pa[ti,urez b\c\uanilor s\n\tate, `mpliniri,

bucurie [i pace `n mijlocul familiei!

Hristos a ~nviat!

Petru Pl\cint\Pre[edinte S.C. CYBERNET S.R.L. Bac\u

Lacrimile lum=n\rilor ce vegheaz\ lapurificarea sufletelor s\ se transforme `n

felinare eterne menite s\ v\ c\l\uzeasc\ pedrumul cel bun!

Un Pa[te Fericit!Emil VamanuDirector general, DIREC}IA APELOR „SIRET” Bac\u

SS\rb\toarea ~nvierii Domnului s\ v\ deas\n\tate, bel[ug [i bucurii, iar Lumina dinNoaptea Sf=nt\ a ~nvierii s\ v\ ridicesufletele spre noi trepte spirituale [i s\ v\`nso]easc\ pa[ii pe drumul vie]ii.

S\rb\tori Fericite!

Dumitru G. Lecca Antrenor Emerit Bucure[ti

Ou `nro[it, miel rumenit, cozonac m\rit, Pa[ti fericit!Fie ca aceast\ S\rb\toare s\ v\ aduc\ pace [i n\dejde `n via]\!

Hristos a ~nviat!Viorel RusuPre[edinte S.C. RUSTRANS S.R.L. Bac\u

Alegerea celor sapte diaconi~n zilele acelea, `nmultindu-se ucenicii, eleni[tii (iu-

dei) murmurau `mpotriva evreilor, pentru c\ v\duvelelor erau trecute cu vederea la slujirea cea de fiecare zi.{i, chem=nd cei doisprezece mul]imea ucenicilor, auzis: „Nu este drept ca noi, l\s=nd de-o parte cuv=ntullui Dumnezeu, s\ slujim la mese. Drept aceea, fra]ilor,c\uta]i [apte b\rba]i dintre voi, cu nume bun, plini deDuh Sf=nt [i de `n]elepciune, pe care noi s\-i r=nduimla aceast\ slujb\. Iar noi vom st\rui `n rug\ciune [i `nslujirea cuv=ntului”.

{i a pl\cut cuv=ntul `naintea `ntregii mul]imi, [i auales pe {tefan, b\rbat plin de credin]\ [i de Duh Sf=nt,pe Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena [i pe Nico-lae, prozelit din Antiohia, pe care i-au pus `nainteaapostolilor, [i, rug=ndu-se, [i-au pus m=inile peste ei.

{tefan chemat `naintea sfatuluiIar {tefan, plin de har [i de putere, f\cea minuni [i

semne mari `n popor. {i s-au ridicat unii din sinagog\ce se zicea a Libertinilor [i a Cirenenilor [i a Alexan-drinilor [i a celor din Cilicia [i din Asia, sf\dindu-se cu{tefan; [i nu puteau s\ stea `mpotriva `n]elepciunii [i aduhului cu care el vorbea.

{i au pus martori mincino[i, care ziceau: „Acest omnu `nceteaz\ a vorbi cuvinte de hul\ `mpotriva acestuiloc sf=nt [i a Legii”. {i l-au dus la judecat\. {i, a]intin-du-[i ochii asupra lui, to]i cei ce [edeau `n sinedriu auv\zut fa]a lui ca o fa]\ de `nger (Fapte 6, 1-6, 8-15).

{i a zis arhiereul: „Adev\rate sunt acestea?” {i, `n-cep=nd {tefan a gr\i, a amintit de chemarea poporului

israelit, de f\g\duin]ele f\-cute de Dumnezeu patriar-hilor, [i, `n[ir=nd mul]imeac\lc\rilor de lege, s\v=r[itede popor, a zis:

„Voi, cei tari `n cerbice [inet\ia]i `mprejur la inim\ [ila urechi, voi pururea sta]i`mpotriva Duhului Sf=nt;precum p\rin]ii vo[tri, a[a [i voi! Pe care dintreprooroci nu l-au prigonit p\rin]ii vo[tri? {i au ucis pecei ce au vestit mai dinainte sosirea Celui drept, aiC\rui v=nz\tori [i uciga[i v-a]i f\cut voi acum”.

{tefan este ucis cu pietreIar ei, auzind acestea, frem\tau de furie `n inimile

lor [i scr=[neau din din]i `mpotriva lui. Iar {tefan, fiindplin de Duh Sf=nt [i privind la cer, a v\zut slava luiDumnezeu [i pe Iisus st=nd de-a dreapta lui Dumne-zeu, [i a zis: „Iat\, v\d cerurile deschise [i pe FiulOmului st=nd de-a dreapta lui Dumnezeu!”

Iar ei, strig=nd cu glas mare, [i-au astupat urechile [iau n\v\lit asupra lui. {i, sco]`ndu-l afar\ din cetate, `lb\teau cu pietre. Iar martorii [i-au pus hainele la pi-cioarele unui t=n\r numit Saul. {i `l b\teau cu pietre pe{tefan, care se ruga [i zicea: „Doamne Iisuse, prime[-te duhul meu!” {i `ngenunchind, a strigat cu glas ma-re: „Doamne, nu le socoti lor p\catul acesta!”

{i, zic=nd acestea, a murit (Fapte 7, 51-60).Iubi]i pe vr\jma[ii vo[tri, binecuv=nta]i pe cei ce v\

blestem\, face]i bine celor ce v\ ur\sc [i ruga]i-v\ pen-tru cei ce v\ vat\m\ [i v\ prigonesc (Mt. 5, 44).

Sf=ntul Arhidiacon {tefan

Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015Pag. 9

De Sfintele Pa[te ale acestui an, v\propunem s\ lectura]i o carte care, cusiguran]\, se adreseaz\ con[tiin]ei noas-tre de buni cre[tini, luminat\ de energi-ile divine necreate ale ~nvierii Domnu-lui. Volumul, ap\rut recent la Editura„Studion” din Bac\u, are titlul semnifi-cativ Contra Vicleanului Nimeni [i es-te semnat de cunoscutul jurnalist, scrii-tor, editor [i om de aleas\ cultur\ IoanEnache, directorul revistrei „Credin]aOrtodox\”. Se [tie c\ autorul are o bo-gat\ [i `ndelungat\ experien]\ publicis-tic\, orientat\ `n slujba aproapelui [i c\nu-i este deloc indiferent\ starea spiri-tual\ a societ\]ii contemporane. Din do-rin]a de a ne atrage aten]ia asupra „pus-tiirii suflete[ti” care ne amenin]\ [i-aelaborat aceast\ carte.

Dar cine este „vicleanul Nimeni”?R\spunsul vine instinctiv. ~n Rug\ciu-nea Domneasc\ ne rug\m P\rintelui ce-resc „s\ ne izb\veasc\ de cel r\u (vi-clean)”, vezi Matei 6,13 [i Luca 11,4.Adic\ de vicleanul diavol. „Pentru a-ceasta, S-a ar\tat Fiul lui Dumnezeu,M=ntuitorul Hristos, ca s\ strice lucr\ri-le diavolului” (I Ioan 3,8). Iar biruin]alui Iisus asupra „celui r\u” s-a dovedit `nmod deplin prin Crucea [i ~nvierea Sa.Troparul pascal ne aminte[te de-a pu-ruri aceast\ biruin]\: „Hristos a `nviatdin mor]i cu moartea pe moarte c\l-c=nd [i celor din morminte via]\ d\ru-indu-le!”.

~n „Cuv=ntul dinainte” autorul preci-zeaz\ c\ vr\jma[ul neobosit al omuluise ascunde sub multe forme de viclenie.Cea mai „frumoas\” [iretenie a diavo-lului const\ `n a ne convinge c\ „el nuexist\”, a meditat aceasta filosoful fran-cez Denis de Rougemont. Breughel celB\tr=n i-a realizat [i o gravur\, „Nobo-dy”, `n care apar numai copitele [i coar-nele. A[adar, el este Dl. Nimeni, pro-

numele negativ, `nlocuitorul nim\nui,expresia anonimului des\v=r[it, nega]iatotal\. Urm=nd firul t\g\duirii, Nimeninu este om, deci e neom. „{i cum omuleste nimic, praf [i pulbere, `n fa]a ve[-niciei, rezult\ c\ Nimeni este i-nimic,forma veche a lui inamic, distrug\torulf\pturii lui Dumnezeu. Vr\jma[ul demoarte al omului, sursa a tot r\ul, nea-v=nd corporabilitatea vizibil\, nici chip,`[i ascunde prezen]a `n non-vedere, `n-[el=ndu-ne s\ credem c\ aceasta estenon-existen]\. „Nu se vede, deci nuexist\! Nimeni!” (p. 4). Numai c\ elexist\, este c=t se poate de real [i se fo-lose[te chiar de „unelte” omene[ti.

Teologic, venirea Fiuluilui Dumnezeu pe p\m=nt aavut drept scop [i `nfr=nge-rea „Celui r\u”. Iisus a vin-decat, vedem din Sf=ntaEvanghelie, numero[i de-moniza]i. De ce este „Ni-meni” vr\jma[ul permanental omului? ~n primul r=nd,pentru c\ omul a fost creat„dup\ chipul [i asem\narealui Dumnezeu” (Facere 1,26).Sfin]ii P\rin]i au reflectat c\omul este creat „du-p\ chipul Tat\lui”[i, mai exact, el este„chipul Fiului careavea s\ vin\, prin `ntrupare pe p\m=nt,s\ moar\ pe cruce ca s\ `nving\ moarteaprin `nviere [i s\ Se `nal]e iar\[i la ce-ruri. {i, prin aceste acte r\scump\r\toa-re l-a `nvins pe „vicleanul Nimeni!”

Aici, cred c\ este necesar s\ ne amin-tim de un episod relevant din via]aDomnului. La Cina cea de Tain\, Iisus„S-a tulburat cu duhul [i a zis Apostoli-lor c\ „unul dintre noi M\ va vinde”.~ntreb=nd ucenicul S\u Ioan: „Doamne,cine este?”, Iisus a r\spuns: „Acela es-te, c\ruia Eu voi da. {i `ntinz=nd buc\-]ica, a luat-o [i a dat-o lui Iuda, fiul luiSimon Iscarioteanul. {i dup\ p=ine, aintrat atunci Satana `n el” (Ioan 13, 21-27). Acesta este un moment malefic de-cisiv din istoria omenirii. „A intrat” dia-volul `n Iuda, „care, dup\ ce a luat p=i-nea, a ie[it numaidec=t. {i era noapte”(Ioan 13,30). Era, adic\, noaptea cea

mai `ntunecat\ a umanit\]ii, prin confir-marea tr\d\rii lui Dumnezeu. De aceeamen]ioneaz\ evanghelistul c\ „eranoapte”.

Cunoa[tem, `ns\, c\ dup\ noaptea `n-tunecat\ a sfintelor p\timiri a urmat di-minea]a ~nvierii Domnului.

Revenind la prezentarea volumului,trebuie s\ preciz\m c\ autorul `i citeaz\cu mult\ acrivie pe Sfin]ii P\rin]i [iscriitori biserice[ti. Cartea este foartebine documentat\ cu argumente scrip-turistice [i patristice. Avertismentul esteclar: „vicleanul Nimeni” lucreaz\ f\r\`ncetare [i urm\ de oboseal\. „Numai c\el este aici, peste tot, dezlegat cu voie

de la Dumnezeu, pentru alucra f\r\delegea vremuri-lor din urm\. Nev\zut, neispite[te personal pe to]i.V\zut, ac]ioneaz\ prin sluji-torii trupe[ti, oameni v=n-du]i lui (...). scopul trudeilor este ruperea credincio[i-lor de Dumnezeu, descre[ti-narea noastr\, pustiirea su-fleteasc\, moartea ve[nic\”(p.4). Este posibil\ descre[-tinarea noastr\?

P\rintele DumitruSt\niloae ne `ncredin-]eaz\ c\ etno-cre[ti-nismul rom=nului este

adev\rat. „O convie]uire de dou\ mii deani ne d\ dreptul la o convingere apri-orist\ c\ sufletul rom=nesc a fostfr\m=ntat [i r\scopt `n mustul Ortodoxi-ei (...)”. El (poporul rom=n) s-a n\scutcre[tin. El nu are la baz\ o alt\ structur\religioas\ care s-o tulbure pe cea orto-dox\. ~nsu[i faptul c\ a tr\it at=ta vremeferit de alte curente spirituale, numai `ncredin]a cre[tin\, a contribuit la deplinacristalizare a sufletului `n sensul ei(p.7). ~n acest context, acela[i teolog aafirmat cu t\rie c\ neamul rom=nesc areo misiune cre[tin\ `n istorie. Care esteaceasta? Autorul precizeaz\: „Aceastaeste adev\rata misiune cre[tin\, stabilit\[i de Sf=ntul Justin Popovici, c=nd ne-aspus c\ este vorba de `ntruparea luiDumnezeu `n om [i `n societate, cons-fin]it\ [i de Sf=nta Scriptur\: „Dac\ M\iube[te cineva, va p\zi cuv=ntul Meu, [i

vom veni la el [i vom face loca[ `n el”(Ioan 14,32). Nu cetate pentru om (...),ci s\la[ pentru Sf=nta Treime, `nl\untru -`mp\r\]ia lui Dumnezeu, `nafar\ - socie-tatea `mbisericit\, organism divino-u-man” (p. 243).

Trebuie neap\rat „s\ re]inem c\ Bise-rica este una, Dumnezeu este Unul `nTreime `nchinat, iar noi, aici, pe p\-m=nt, doar ca m\dulare ale Trupuluihristic, particip\m la unirea cu El, prinlucrarea Duhului Sf=nt, prin SfinteleTaine, pentru c\ Hristos este „Calea,Adev\rul [i Via]a” [i pentru c\ El esteu[a, alt\ intrare `n `mp\r\]ia lui Dum-nezeu nu exist\” (p. 279).

„Pentru a atinge ]elul vie]ii cre[tine,m=ntuirea, omul se bizuie pe conlucra-rea harului cu truda proprie, adic\ peSfintele Taine ale Bisericii [i pe Sfintelefapte bune (...). ~n fruntea Sfintelorfapte bune st\ credin]a din care se nasc:rug\ciunea, dragostea, poc\in]a, smere-nia, postul, bl=nde]ea, milostenia si ce-lelalte” (p.243).

Structurat\ `n dou\ p\r]i: 1. „Dup\chipul veacului din urm\” [i 2. „Iuda cumasc\ de frate”, volumul cuprinde ca-pitole cu titluri semnificative, `n careautorul realizeaz\ puternice radiografiispirituale, `n lumina Persoanei tean-drice a lui Iisus Hristos [i actelor Saler\scump\r\toare, dintre care ~nviereaeste garan]ia ~nvierii noastre. ~n acela[itimp, cartea este un veritabil documental problemelor vie]ii cre[tine de ast\zi [iun apel vibrant pe deplin `ndrept\]it lap\strarea dreptei credin]e; pentru aceas-ta trebuie s\ facem permanent „diferen-]a dintre adev\rul revelat [i minciunaprovenit\ direct de la tat\l ei, vicleanulnimeni” (p. 302). De altfel, autorul neface acest `ndemn sufletesc, `n `ncheie-re: „S\ r\m=nem statornici `n Hristoscel Jertfit [i ~nviat. M\rturisitori aidreptei credin]e” (p. 319), pentru c\ nu-mai a[a este posibil\ perceperea reali-t\]ilor spirituale ve[nice divine, d\ruitede Sf=nta Treime, `n lumina ~nvierii luiHristos!

Pr. dr. Constantin LEONTE

Forumul Rom=nilor dePretutindeni (FRP), sub in-fluen]a ultimelor evenimentece au loc `n Rom=nia Mic\(RM), consider\ c\ ziua de 9mai este o zi a tragediei pentrupoporul nostru, [i nu s\rb\toa-re a biruin]ei asupra fascismu-lui. E zi de doliu, zi de come-morare a celor c\zu]i `n lupteat=t pe de o parte, c=t [i pe cea-lalt\ parte a doctrinei regimu-lui puterii statelor beligerante:politica regimului fascist alGermaniei [i politica regimu-lui comunist al statului sovietic,fiindc\ ambele au la baza ide-ologiei lor minciuna [i f\]\rni-cia, ob]inerea suprema]iei une-ia asupra alteia prin metode [imijloace antiumane, criminale.

Dac\ s\rb\torim ziua victorieiasupra fascismului, atunci nea-p\rat trebuie s\ fie s\rb\torit\[i ziua biruin]ei asupra comu-nismului, fiindc\ ambele suntpe acela[i c=ntar al condamn\-rii…

Noi, rom=nii basarabenii, nuavem dreptul moral fa]\ de is-torie s\ s\rb\torim ziua care seasociaz\ cu ziua cotropiriinoastre de c\tre imperiul so-vietic, [i nici s\-i prosl\vim pecei care ne-au cotropit, um-pl=nd siberiile cu neamul nos-tru, omor=ndu-ne `n chinuri [ifoamete organizat\…

Ne adres\m c\tre PrimarulGeneral al MunicipiuluiChi[in\u de a nu permite for]e-lor de st=nga s\ desf\[oare ma-

nifest\ri, concerte cu arti[ti re-numi]i, care au c=ntat [i c=nt\c=ntecele patriotice ale regi-mului sovietic. Aceasta este oagita]ie ideologic\ provocatoa-re, care are scopul ca acelec=ntece ale lui Iosif Kobzon [iLev Le[cenko s\ incite spirite-le, s\ provoace nostalgia popo-rului dup\ ni[te vremuri demult apuse ale „socialismuluidezvoltat”.

…Toat\ perioada de dup\„revolu]ia orfanilor” sau a ti-nerilor, din aprilie 2009, a fostscenarizat\ cu mult `nainte, `n-cep=nd de la c\derea primuluiParlament…

Ast\zi suntem martori ai ac-tului doi al marelui spectacolscenarizat de Moscova. Primul

act a fost perioada lui Ro[caAceast\ perioad\ a luat sf=r[itodat\ cu sf=r[itul misiunii luiIurie Ro[ca de a-i aduce peneocomuni[ti la putere.

Actul doi al scenariului afost perioada „celor trei iezi”sau a lui Filat, Lupu [i Ghim-pu. Pe doi i-au m=ncat. A mair\mas unul, ultimul, a c\ruisoart\ depinde de ac]iunile ur-gente luate de noi, pentru a ne-utraliza ac]iunile celor carepun la cale actul trei, final, sauperioada „`nfr\]irii (`nrobirii)pe veci”…cu Kremlinul.

Scopul perioadei a doua afost aproape atins:lanihilarea cursului de

integrare european\ lscoaterea de pe arena

politic\ a Partidului Liberall`ntoarcerea vectorului

politic al R. Moldova spreKremlin.

Iat\, am ajuns la perioada atreia… `n alian]\ cu comuni[tii…

Numai Unirea `ntr-o Rom=niemare ne va salva!

Nicolae DABIJAPre[edintele al Worldwide Romanian - Forumul Rom=nilor de PretutindeniC=mpul Rom=nesc, Hamilton

Radiografii spirituale `n lumina pascal\

cronic\ de `nt=mpinare

„Omul este zidit pentru via]a ve[nic\” (Sf=ntul Simeon Noul Teolog)

Declara]ia Forumului Rom=nilor de Pretutindeni9 Mai - zi a tragediei poporului rom=n!

Sergiu Adam, la umbra t\cut\ aîng\duin]ei [i a bunului sim]

Vestea trecerii Dincolo a lui Sergiu Adam m-a luat pe nea[-teptate, `nc=t m-a ridicat de la masa calculatorului [i-a `nceputs\ m\ poarte de unul singur prin cas\, f\r\ vreun scop, f\r\ vreo]int\. Am s\rit de pe scaun [i-am luat-o prin camer\ cu pa[i rari,`ncerc=nd s\ m\ lini[tesc. Nu l-am mai v\zut din toamna lui2013, c=nd venise la Filarmonica „Mihail Jora” dup\ un pre-miu. Nu mi-a trebuit mult s\ constat c\, de fapt, ceea ce m\ ri-dicase de pe scaun era chiar tinere]ea mea zbuciumat\ [i ador-mit\ l=ng\ numele lui [i al revistei „Ateneu"…

De[i suntem din genera]ii diferite, `nceputurile mele scrii-torice[ti sunt legate de redactorul de la „Ateneu". ~n vremeaaceea (vorba pericopei!) niciunul din condeierii de azi nu de-butase editorial, iar el [i George Genoiu au scos o edi]ie specia-l\ cu tinerii scriitori b\c\uani (Petru Cimpoe[u, Gheorghe Chi-]imu[, Petru Scutelnicu, Marin Al. Preda, Ioan Tudor Iovian,Iacob Florea, Nicolae Mihai, Ioan Enea Moldovan, ViorelSavin, Val M\nescu, Cornel Galben, Victor Croitoru, DanPetru[c\, Dan Nistor, Gheorghe Iorga, Tatiana Scor]anu, sub-semnatul [.a.), unii ajung=nd scriitori consacra]i, al]ii abando-n=nd pe parcurs acest drum al Golgotei.

Pe atunci, to]i gravitam `n jurul revistei [i al lui Sergiu Adam,singurul dispus s\ dezvolte cu noi o rela]ie `n limbajul n\zuin-]elor noastre. {i oare pe care veleitar publicat `n reviste nu-l cri-ticam p=n\ la desfiin]are, ce scriitor de „cas\ mare” sc\pa debiciul preten]iilor noastre estetice?

Dar Sergiu Adam r\m=nea mereu circumspect [i `n especta-tiv\ `n aceast\ privin]\ [i, c=nd era cazul, ne tempera elanul `npublic: „Tarlaua literaturii e mare [i e loc pentru fiecare!” sau„La scris [i la moarte s\ nu te gr\be[ti niciodat\!”.

Iat\ noble]ea caracterului s\u, dublat\ de o personalitate in-confundabil\ fie [i numai pentru c\ nu [i-a publicat niciodat\vreo poezie sau proz\ `n revista la care a lucrat! A [tiut s\ steadeoparte de vijeliile orgoliilor [i vanit\]ii, `nso]it mereu de um-bra t\cut\ a `ng\duin]ei [i a bunului sim].

***

Pe Sergiu Adam nu l-am mai v\zut de vreo doi ani. Nu maiie[ea dec=t diminea]a, la micile cump\r\turi de prin preajm\.~ns\ vestea dispari]iei sale a fost precum sunetul prelung algoarnei ce sun\ stingerea `n apusul de soare: via]a lui a `nc\putdoar `n „bl=ndul [i `nsinguratul Sergiu Adam”, dup\ cum sin-gur a zis despre sine. Avea o anume c\ldur\ `n voce [i `n ges-turi (precum personajele din Chipuri [i Voci), `n preajma lui tesim]eai confortabil [i lini[tit, mai ales c=nd `[i dep\na `nt=m-pl\rile cu Radu C=rneci, George B\l\i]\, Mircea Micu, F\nu[Neagu… Dar care dintre scriitorii contemporani nu este legatde numele lui?!

Dup\ 1989, drumurile noastre s-au intersectat destul de rar.Eu mi-am risipit via]a `n pres\, iar el a devenit redactor-[ef alrevistei. T=rziu, l-am invitat `n reflectoarele Portretului `n c\r-bune aprins al Cenaclului „Avangarda XXII”. Nu era unul c\-ruia s\-i plac\ laudele. La fostul sediu al Bibliotecii Jude]ene,vorbitorii (Vasile Sporici, Constantin C\lin, Ovidiu Genaru,Petru Scutelnicu [.a.) au tras, cu admira]ie [i sfial\, o linie subexisten]a lui. Asculta `ntr-o ad=nc\ t\cere [i emo]ie pe scaun,`ncerc=nd s\-[i fereasc\ de noi privirea care i se umezise…

P\l\ria de curat a lui Sergiu Adam n-o poate pune nimenipe cap. Ea st\ ag\]at\ pe Cruce, unic\ [i irepetabil\, cl\tinat\ `n-cet de muzic\ interioar\ a ve[niciei din poezia lui:

„Pe uitate c\r\rui / ~n ad=nc de mun]i sihlui / Trece-un doral nim\nui // Hai lui-lui, hai lui-lui // Am pus stelele `n cui / {i-amaprins `n fer\strui / Luna-n calea ori[icui // Hai lui-lui, hai lui-lui // `ntr-o zi am s\ m\ sui / Tocma-n v=rful cerului / Unde-snourii r\rui // Hai lui-lui, hai lui-lui // Tu atunci la cap s\-mipui / Floarea c=mpului [i-un pui / De luceaf\r am\rui // Hailui-lui, hai lui-lui”.

(*Din volumul Scrisori din ]ara cocorilor albi, de SergiuAdam, Ed. „Eminescu”, Bucure[ti, 2001, „C=ntec de leag\n”,p. 46). (Victor M.)

Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015 Pag. 10

Casa Corpului Didactic Bac\upromoveaz\, `nc\ din anul 2004,`n parteneriat cu Ambasada SUAla Bucure[ti, un set de progra-me culturale [i educa]ionale re-prezentative la nivel na]ional,prin Centrul „American CornerBac\u”, Centrul Regional deResurse pentru Educa]ia Civic\,[i prin Centrul Regional pentruStudierea Holocaustului.

Acestea au fost ini]iate [i suntpromovate de prof. GabrielStan, directorul institu]iei.

~n acest context, AmbasadaS.U.A. de la Bucure[ti a solici-tat la Washington reconfirma-rea acestuia ca membru activ alcomunit\]ii US ALUMNI.

Astfel, Ambasada SUA rea-firm\ sprijinul pentru proiecteledesf\[urate de Casa CorpuluiDidactic, `n parteneriat cu re-prezentan]a diplomatic\ ameri-can\, considerând c\ tematicalor este de maxim interes.

Diploma]ii americani consi-der\ c\ aceste programe servescpromov\rii principiilor democra-]iei [i dezvolt\rii mediului edu-ca]ional românesc, atât `n con-text multicultural, cât [i inter-cultural, exprimându-[i totoda-t\ convingerea c\, [i `n viitorulan, ac]iunile ini]iate de C.C.D.,`n parteneriat cu America, sevor dovedi de un real succes.

De exemplu, `n anul 2007, da-torit\ implement\rii programu-lui de formare continu\ „Ra-sism, xenofobie, antisemitism -probleme educa]ionale; Holo-caustul”, C.C.D. Bac\u a fostmen]ionat\ `ntr-un raport al De-

partamentului de Stat al SUA.Nominalizarea a ap\rut [i `n

„STATE ALUMNI - YourGlobal Community”, fiind `n-so]it\ de mai multe mesaje cucaracter general, venite din par-tea oficialilor de atunci, pre[e-dintele George W. Bush, a pri-mei doamne Laura Bush, a se-cretarului de stat CondoleezzaRice, a secretarului de stat pen-tru educa]ie [i cultur\ Dina HabibPowell, a secretarului pentrueduca]ie Margaret Spellings [i asecretarului general al ONU,Kofi Annan.

Un ultim proiect organizat deC.C.D. Bac\u, English AccessMicroscholarship Program,finan]at de Ambasada SUA, [icare se va finaliza `n anul 2015,presupune sesiuni de predare in-tensiv\ a limbii engleze, secven-]e dedicate cunoa[terii civiliza-]iei [i culturii americane, dar [idiferite alte activit\]i, precumcele de voluntariat, civice, eco-logice etc., pentru 22 de elevidin jude]ul Bac\u, ce provin dinmedii defavorizate. Ei vor bene-ficia [i de o tab\r\, unde se vor`ntâlni [i vor `nv\]a cu profesoriamericani.

Programul reprezint\ o nou-tate absolut\ `n România.

~n mod excep]ional, Ambasa-da SUA `n]elege s\ sprijine [ifinanciar proiectele amintite,situa]ie care va contribui `nmod decisiv la derularea lor.

Aceste ini]iative ale institu]ieide formare b\c\uane sus]in po-liticile educa]ionale na]ionale.

A[adar, ministrul Educa]iei

Na]ionale, Remus Pricopie, asemnat la Departamentul de Statde la Washington continuareaAcordului `ntre Guvernul SUA[i Guvernul României privindschimburile educa]ionale [i aca-demice administrate de ComisiaFulbright Româno - American\,iar la Memorialul Holocaustu-lui (USHMM) a fost parafat unnou memorandum interguverna-mental referitor la promovareaeduca]iei despre Holocaust, `n[colile din România.

Casa Corpului Didactic„Grigore Tabacaru” este impli-cat\ activ `n ambele proiecte,fapt de notorietate.

„{i `n anul 2015 vom fi pre-ocupa]i de promovarea activi-t\]ilor <<Centrului AmericanCorner Bac\u>>, a CentruluiRegional de Resurse pentruEduca]ia Civic\ [i a CentruluiRegional pentru StudiereaHolocaustului, deoarece o bun\func]ionare a acestora permiteaccesul nemijlocit al elevilor [icadrelor didactice la diferiteprograme educa]ionale, civice[i culturale americane.

Suntem onora]i de interesulsporit pe care Ambasada SUA `lmanifest\ fa]\ de C.C.D. Bac\u.

Aceast\ situa]ie ne oblig\ s\continu\m [i s\ dezvolt\m par-teneriatul cu americanii, con-vin[i fiind c\ ceea ce facem con-tribuie la consolidarea [i dez-voltarea parteneriatului româ-no-american `n domeniul cul-turii [i al educa]iei”, ne-a decla-rat prof. Gabriel Stan, di-rectorul C.C.D. Bac\u. (V. M.)

~n joia dinaintea pr\znuirii Intr\rii Domnului `nIerusalim, Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului [iProtopopiatul Bac\u au organizat, la Teatrul de Var\„R. Beligan” din Bac\u, un interesant concert reli-gios. B\c\uanii au avut, astfel, prilejul s\ vizione-ze un spectacol de o `nalt\ [i impresionant\ valoare[i emo]ie artistic\, cu nou\ tablouri, intitulate su-gestiv „R\stigne[te-L”, „Plângerea apostolilor”,„Ast\zi pre Domnul judec\ f\ptura”, „Pruncii Sio-nului”, „Ecce Homo”, „Drumul Golgotei”, „Plân-gerea Fecioarei”, „Nu plânge, maic\” [i „Ast\zi”.Concertul a transpus pe note patimile lui Iisus - ofresc\ de muzic\ sacr\ pentru soli[ti, cor [i orches-tr\, unic\ `n compozi]ia ei, `n care compozitorul (re-gretatul pr. Ion Popescu Runcu), a reu[it s\ expri-me inefabilul [i dramatismul Sfintelor Patimi ale M=n-tuitorului nostru Iisus Hristos.

Orchestra]ia, semnat\ de muzicologul ConstantinArvinte, a fost asigurat\ de Corala „Armonia”(dublu medaliat\ cu aur la Olimpiada Interna]iona-

l\ „World Choir Games“ din SUA, desemnat\ celmai bun cor b\rb\tesc din lume) a ArhiepiscopieiTomisului, dirijor - arhidiac. Ion Iulian Dumitru,asistent univ. la Facultatea de Teologie Ortodox\din Constan]a, [i orchestrei simfonice apar]inândTeatrului de oper\ [i de balet „Oleg Danovschi”din Constan]a.

Au interpretat: Iisus - Alexandru Chiriac, Fe-cioara Maria - Gabriela Dobre, Pilat - arhidiaconVartolomeu Trofin, T=lharul cel bun - arhidiaco-nul Adrian Ioan Clinciu, T=lharul cel r\u - dia-conul Florian Popa, Recitatorul - M\d\lin B\ld\i,Cei trei martori - arhidiaconii Mihai Urzicana,Corneliu Chivu [i Doru Emanuel Pantazi, Unapostol - Ionu] Cristinel Boanche[.

Spectacolul a beneficiat de participarea celor doiarhierei, ~PS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului[i Bac\ului [i ~PS Teodosie, Arhiepiscopul Tomi-sului, care a l\sat b\c\uanilor o remarcabil\ impre-sie de vrednicie prin fapte demne de toat\ lauda o-mului [i de pl\cerea lui Dumnezeu. (V. T|NAS|)

Parteneriat `ntreAmbasada SUA [i CasaCorpului Didactic

Concert prepascal la Teatrul de Var\

MIHAI DEJU (pre[edinte al S.C. Comat S.A.), PETRU PL|CINT| (pre[edinte al S.C. Cybernet Auto Center

S.R.L.), {TEFAN }IBULIAC (director al Transelectrica S.A. Bac\u),ADRIAN AVRAM (pre[edinte al Sindicatului Liber Romgaz R. A.

Distribu]ie Bac\u), ION MELINTE (deputat `n ParlamentulRom=niei), GHEORGHE B|L|U (manager general al S.C. Atlas

S.A.), GABRIEL STAN (director al Casei Corpului Didactic „GrigoreTabacaru”), EMIL VAMANU (director al Administra]iei Bazinelor de

Ape „Siret”), VIOREL GHELAS| (director al Direc]iei SilviceBac\u), VASILE NI}| (administrator al S.C. Tricotex S.R.L.

M\gura), D|NU} VOICU (administrator al S.C. Moldavtrex S.R.L.),NELU HORDIL| (administrator al S.C. Union Condrom S.A.)

Redactor-[ef: Pr. dr. Constantin LEONTERedactor-[ef adjunct: Sorina MUNTEANU

Secretar de redac]ie:Pr. {tefan CHELARU

Nicu I. Aur, Dumitru Br\neanu, Ioan D\nil\,Elena Hociung, Petre Isachi, Adrian Lungu, ValM\nescu, Mircea Merticariu, Ion Moraru(One[ti), Alina Munteanu, Ioan Neac[u, DanielNicolescu, pr. Cornel Paiu, Neculai Plugariu,Vasile-George Puiu, Valeriu T\nase, ConstantinTopal\, Ozana Kalmuski-Zarea

Fotoreporter: Mi[u {tef\nescu Tehnoredactare computerizat\: Ioana AioaneiISSN: 1583 - 6339

Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutularticolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor.

lAbonamentele se fac la sediul redac]iei sauprin telefon / fax: 0234 571532

Redac ] ia : Bac\u , S t r . 9 Mai 80 /A/7 , CP: 600065Tele fon /Fax : 0234 571532 . Mobi l : 0721861045E-mai l : fundatiacancicov@yahoo.com

viata_bacauana@yahoo.comvictormunteanu28@yahoo.com

Editor: Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov”

Redac]iaConsiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane”

Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015Pag. 11

(Urmare din pag. 3)

Pentru a fi eligibili, acesti beneficiaritrebuie sa exploateze un teren agricolcu o suprafata de cel putin 1 ha, iarsuprafata parcelei agricole sa fie de celputin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor,culturilor de hamei, pepinierelor pomi-cole, pepinierelor viticole, arbustilorfructiferi, suprafata minima a parceleitrebuie sa fie de cel putin 0,1 ha; tre-buie, de asemenea, sa respecte buneleconditii agricole si de mediu pe toatasuprafata agricola a exploatatiei.

- Au fost situatii în care oamenii auprimit bani fara sa respecte conditiilepe care le-ati mentionat?

- Din pacate, sunt si astfel de cazuri.În urma verificarilor noastre, au fostdepistate zeci de neconcordante întresuprafetele sau efectivele de animaleînscrise în acte si cele existente la fatalocului, dar si a transformarii categorieide folosinta din domeniul agricol înneagricol. Cele mai multe descoperiri aacest nereguli le-am realizat printeledetectie. Bineînteles ca sumelenecuvenite au fost recuperate, însa înurma unor eforturi în plus din cauzaneglijentei sau relei-intentii.

- Ce înseamna controlul prin telede-tectie?

- Acest control se bazeaza pe captarearadiatiilor emise în spectrul vizibil siinvizibil de plante în mai multe benzispectrale, care sunt trimise catre detec-tori specifici amplasati pe platformesatelitare. Semnalele electromagneticecaptate sunt înregistrate si apoi trans-mise la sol. Fiecare tip de cultura areraspuns diferit în functie de zona spec-trala cercetata. Probabilitatea de eroareeste redusa în cazul în care fermierul aidentificat corect pe schitele întocmite

de el, parcelele pe care le exploateaza.- În ce masura fondurile acordate prin

APIA reusesc sa învioreze agriculturabacauana?

- Comparatia se poate face întreperioada de dinaintea acordarii acestorfonduri si cu cea de acum. E limpede case simte gura de oxigen, lucru demon-strat si de cresterea interesului propri-etarilor de pamânt si animale pentrumai buna gestionare a acestora.

- Ati pomenit de renta viagera agrico-la. La ce se refera aceasta sintagma?

- Renta viagera agricola reprezintasuma de bani platita rentierului agricolcare înstraineaza sau arendeazaterenurile agricole extravilane aflate înproprietatea sa ori încheie acord cuinvestitorul, având, astfel, sigurantaunei surse viagere de venituri garantatede stat. Precizez ca renta viagera agri-cola este personala, netransmisibila siînceteaza la data decesului rentierului

agricol.- Exista un echilibru între cuantumul

subventiilor acordate prin APIA si real-

itatea cerintelor de pe teren? - Desi este dictat de posibilitatile

noastre de finantare care, dupa cum sestie, sunt limitative, acest echilibruexista.

- Ieri (2 aprilie a.c. - n.a.), peste 1.200de fermieri au protestat în fata Guver-nului timp de 3 ore, sunând din talangi,fluiere si vuvuzele si afisând bannere

cu tot felul de lozinci. Oamenii eraunemultumiti ca subventia pentru ani-malele pe care le detin este platita cuîntârziere si are o valoare mai micadecât li s-a promis… "Plata târzie asubventiilor, problema pasunilor sieliminarea cotei de lapte, la care seadauga si situatia grea din tarile arabe,unde noi exportam oi, poate duce ladesfiintarea multor ferme din România.Drept urmare, daca nu vom gasiîntelegere, dupa Paste, în fata sediuluiGuvernului vor veni cel putin 10.000de fermieri", a mai spus Stefan Nicolae,liderul de sindicat. Cum va explicatiaceasta stare de lucruri?

- Fermierii si-au primit banii, însa,din cauza unor disfunctionalitatiaparute pe "traseu", ceva mai târziu decând a fost planificat, Nu spun ca estenormal sa încalci un termen. Cândpornesti sa cauti vinovatul, firul se rupeprin hatisuri nebanuite… Pâna la urmanu trebuie sa cautam vina, ci unremediu, un mod de a repara… 99% dinesecuri provin de la oameni care obis-nuiesc sa gaseasca scuze. Obstacolelesunt necesare succesului, pentru ca, înagricultura, ca în toate carierele impor-tante, victoria se obtine dupa multelupte si nenumarate înfrângeri. Întot-deauna sa cauti fraierul din oriceîntelegere. Daca nu îl gasesti, înseamnaca tu esti acela.

- Cu ce va îndeletniciti în timpulliber?

- Timpul liber nu-l trec printr-un pro-gram fix. Printre lecturi, documentari,informatii sau plimbari prin natura, îmifac loc si pentru o partida de tenis, deun traseu de parcurs cu bicicleta. Nu madau în laturi nici de la skiat daca aflu opârtie practicabila.

- Care este interesul pe care îl urmar-iti cel mai mult?

- Interesul meu este viitorul, întrucâtacolo îmi voi petrece restul vietii.

- Ce înseamna pentru dumneavoastraSarbatoarea Sfintelor Pasti si ce leadresati colegilor, dar si beneficiarilorAPIA si tuturor lucratorilor din agricul-tura bacauana?

- Pastele este sarbatoarea care neînvata ca viata nu trebuie interpretatasimplist, doar în termenii unor simplelucruri, ci în termenii idealurilor. Înziua de Pasti, valul dintre timp si eter-nitate se subtiaza asemenea unei pânzede paianjen. Învierea ne ridica deasuprasinguratatii, slabiciunii si disperariicatre putere, frumusete si fericire.Învierea ne daruieste un înteles si odirectie vietii si oportunitatea de a o luade la capat indiferent de circumstante.Credinta nu e ca un curs la fara frecven-ta. Trebuie sa o traiesti zi de zi.

Asa ca, în pragul celei mai mari Sar-batori a Crestinatatii, când Mântuitorila înscris promisiunea Învierii nu numaiîn carti, ci si în fiecare frunza a pri-maverii, urez colegilor mei, colaborato-rilor si tuturor bacauanilor Paste fericitcu credinta, iubire, speranta si mân-tuire! Sarbatori fericite si Hristos aÎnviat!

Victor Munteanu

„Majoritatea celor peste trei milioane derom=ni pleca]i se vor `ntoarce la ob=r[ie”

Lansarea, `n ziua de31 ianuarie, la Sala Marea Consiliului Jude]eanBac\u a volumului Degard\ la Avangard\, deprof. Daniel Nicolescus-a `nscris ca un eveni-ment deosebit pentruvia]a cultural\ b\c\uan\,constituindu-se totodat\[i ca un moment autenticde cultur\, `ntr-o minu-nat\ `nt=lnire cu poezia[i muzica. Lansarea afost organizat\ Cenaclulliterar-artistc „Avangar-da XXII” al Funda]ieiCulturale „Georgeta [iMircea Cancicov” (pre-[edinte, poetul [i omul decultur\ Victor Munteanu,care a fost [i moderatorul`ntregii manifest\ri). In-terpretarea unei profun-de melodii de c\tre can-tautorul Florin }u]uianua fost „primul pas” princare invita]ii prezen]i `nimpozanta sal\ de undese iau cele mai importan-te decizii pentru toate lo-calit\]ile jude]ului s-aul\sat purta]i `n atmosferacordial\ a acestui eveni-ment. Sorin Ailenei -managerul general alInstitu]iei Prefectului - aconsiderat lansarea volu-mului drept „un popascultural ce ne c\l\uze[te[i ne d\ ni[te direc]iipentru viitor, al celorcare slujesc de at=ta timp[i cu mult folos cultura”.El a mai men]ionat: „Ni-

ciun guvern [i nicio de-mocra]ie nu se poate im-pune f\r\ administra]iapublic\, `n care vedemmereu o evolu]ie. Cul-tura nu are o asemeneadimensiune, pentru c\niciodat\ despre o oper\a lui Tonitza sau Grigo-rescu nu se va considerac\ nu este actual\. Cultu-ra pune elemente supli-mentare [i `n acest do-meniu suntem `ntr-o per-spectiv\ foarte dinamic\.O carte are o via]\ a ei,ea se na[te de fiecare da-

t\, `nt=i `n mintea autoru-lui [i apoi a cititorului,n\sc=ndu-se de fiecaredat\ c=nd acesta ocite[te! Volumul Degard\ la Avangard\ faceo leg\tur\ `ntre viitor [iprezent. ~n dic]ionareleexplicative <<avangarda>>e prezentat\ ca <<un grupde oameni foarte binepreg\ti]i, ce merg `n fa]abaricadei [i `ndrum\ oa-menii>> Mi[carea literar\<<Avangarda XXII>> dinBac\u este o viziune c\-tre viitor [i reflec]ianoastr\ c\tre prezent, ceprovoac\ oamenii decultur\ la deschidere”.Poetul Victor Munteanua salutat cuv=ntul de des-chidere al reprezentan-tului Institu]iei Prefectu-lui, iar prof. univ. dr.Radu Ababei, vicepri-mar al municipiului

Bac\u, a subliniat c\„dac\ Rom=nia poate s\se defineasc\ [i s\ seidendifice prin vreun lu-cru, acesta e cultura!”Cu „declara]ia de suflet”c\ este de 10 ani la <<A-vangard\>>, viceprimarulRadu Ababei a men]io-nat c\ „administra]ia lo-cal\ se str\duie s\ spri-jine cultura”, fapt evi-den]iat [i de VictorMunteanu, care a afirmatc\ „unde sunt acte decultur\ autentice, acesteatrebuie `ncurajate [i spri-jinite”. Consilierul jude-]ean Dumitru Br\neanua amintit c\ „40 la sut\din bugetul propriu al C.J. se aloc\ pentru cultur\,la toate institu]iile subor-donate acestuia”. El l-afelicitat pe VictorMunteanu calific=ndu-ldrept un extraordinaranimator cultural pentrutot ceea ce face la<<Avangard\>> [i `n cadrulactivit\]ii Funda]iei Cul-turale „Georgeta [iMircea Cancicov”. El aavut cuvinte de apreciere[i pentru volumul reali-zat de Daniel Nicolescu:„Avem nevoie de cultur\la cel mai `nalt nivelpentru ca opinia public\s\ nu `[i piard\ speran]a`n viitor. Bac\ul este uncentru efervescent `n ce-ea ce prive[te cultura [iacest lucru se datoreaz\[i <<Avangardei>>, eveni-mentelor culturale orga-nizate de aceasta”.

(Cotinuare `n pag. 4)

13 ani de provoc\ri culturale

„De gard\ la avangard\”

Via]a b\c\uan\ l Nr. 471 / aprilie 2015 Pag. 12

Ion

Mo

ra

ru

cronic\ de cenaclu