„(...) tinerii sunt cei capabili s\ ru-p\ cursul plictisitor al vie]ii, mo-

notonia [i blazarea, culcu[ulunei vie]i plate, mediocre [i

inutile. Statisticile arat\ c\tr\s\tura principal\ a ge-nera]iei mai v=rstnice oconstituie `nclina]ia spreconservatorism, spre le-jeritate [i lips\ de griji.Ea vrea ca lucrurile s\r\m=n\ acelea[i, ne-schimbate, se simte bi-

ne `n haina veche pecare o poart\. De ace-

ea toate revolu]iile lu-mii le-au f\cut tinerii,ei sunt cei care `mpros-p\teaz\ via]a cu un nou

sens [i o adapteaz\ la ce-rin]ele prezentului.

Am `ncredere `n gene-ra]ia mea [i nu m\ tem c\

faptele ei m\ vor facede r=s”.

PREFECTUL JUDE}ULUI BAC|UDO

RIA

N C

ON

STA

NT

IN P

OC

OV

NIC

U

Via]a

b\c\uan\Director: Victor Munteanu

Anul XX-XXI l Nr. 470Decembrie 2014 - Ianuarie 2015 l Serie nou\ l 12 pagini

l Lei: 2

periodic de atitudine, cultur\ [i informa]ie

Pag. 3 - 11

CR|CIUNUL SCRIITORILOR

Pag. 12, 8

Obiceiuri [i tradi]ii de Cr\ciun

Intrarea `n s\rb\torile de iarn\ se fa-ce odat\ cu Ignatul, pe 20 decembrie.`ncep=nd de la Ignat [i p=n\ la Cr\ciun,tinerii umbl\ cu capra sau brezaia - omasc\ cu cap de animal, mai ales debarz\.

Na[terea Domnului este anun]at\ lanoi `n ]ar\ prin colinde, iar primii carepornesc cu colindatul, `n diminea]a deAjun, sunt copiii [i tinerii. Ace[tia suntprimi]i de cre[tini cu mere, nuci, covri-gi [i cu turte numite „Scutecelele luiHristos”.

Se spune c\, pentru a ne sc\pa de p\-cate, Dumnezeu a l\sat colindele, ca `nfiecare an la Cr\ciun numele cel sf=nt alDomnului s\ vin\ la urechile oamenilor[i s\ nu fie tenta]i s\ fac\ lucruri rele.Potrivit tradi]iei, atunci c=nd colindelenu se vor mai auzi pe p\m=nt, vor ie[idiavolii [i lumea va `nc\pea pe m=nalor.

Preziua de Ajun

~n preziua de Ajun, dup\ miezul nop-]ii, `ntre 23-24 decembrie, oamenii facMasa de Ajun, o mas\ festiv\ pentru su-fletele mor]ilor, `ns\ doar cu alimentede post. Primirea preotului era un act demare ceremonialitate, el trebuia s\ bi-necuv=nteze masa [i s\ guste din fiecarefel de m=ncare.

Ajunul

Ajunul este s\rb\toarea de sf=r[it dean patronat\ de Mo[ Ajun, st\p=nul tim-pului, de]in\torul puterii anului ce vine.Sub influen]a cre[tinismului, a dec\zutca importan]\ o dat\ cu apari]ia lui Mo[Cr\ciun, care este identificat mai multcu s\rb\toarea religioas\.

Mo[ Ajun [i Mo[ Cr\ciun apar `ntot-deauna cu b\rbile albe de z\pad\ [i suntextrem de b\tr=ni, `ntruc=t vin din vre-muri de mult uitate. Cei doi seam\n\ cadou\ pic\turi de ap\, sunt buni [i darni-ci, cutreier\ toat\ lumea [i fac cadouri,mai ales copiilor. Mo[ Ajun d\ruie[tenuci, pere, covrigi, colaci, colinde]i,pl\cinte, pr\jituri, bomboane [i tot felulde dulciuri, iar Mo[ Cr\ciun aduce hai-ne, `nc\l]\minte, juc\rii [i c\rnuri depurcel.

Conform tradi]iei, Maica Domnului,fiind pe cale s\ nasc\, cere ad\post luiMo[ Ajun. Acesta, motiv=nd c\ e un oms\rac, o refuz\, `ndrum=nd-o spre frate-le s\u mai bogat, Mo[ Cr\ciun. Mo[Cr\ciun era st\p=nul staulului unde austat Iosif [i Maria c=nd s-a n\scut Iisus.Mo[ Ajun p\zea noaptea vitele [i a mersde i-a spus lui Cr\ciun c\ Maria st\ s\nasc\. Mo[ Cr\ciun a trimis-o astfel penevasta s\ o mo[easc\ pe Maria. Dup\

na[tere, el l-a a[ezat pe Iisus sub un m\r[i a `nceput s\ culeag\ fructe pe care leazv=rlea de bucurie la to]i copiii caretreceau pe acolo. De aici, [i obiceiul caMo[ Cr\ciun s\ vin\ cu daruri la copi-la[i.

~n unele locuri se taie porcul `naceast\ zi [i nu `n timpul postului, ca s\nu se strice vreun vas cu carne de porc[i, prin urmare, [i cei din cas\.

~n ajunul Cr\ciunului nu se bea ra-chiu, `ntruc=t se spune c\ acesta a fostinventat de diavol, care apoi `[i bate jocde cel ce-l bea, zic=nd c\ rachiul are `n-t=ietate `naintea tuturor bucatelor.

Tot `n seara de 23 spre 24, dup\ mie-zul nop]ii [i p=n\ la ziu\, copiii obi[nui-esc s\ mearg\ cu colinda, cu Mo[ Aju-nul, Bun\ diminea]a la Mo[ Ajun [iNea]alu[. Ei strig\ pe la ferestre „Bun\diminea]a la Mo[ Ajun, ne da]i ori nu neda]i” [i primesc covrigi, mere, nuci saucolinde]e. M=ncarea primit\ de copii `naceast\ noapte se d\ vacilor spre a f\tavi]ei mul]i - c=t de mul]i sunt [i pi]\r\ii.De la acest nume aceast\ datin\ a um-blatului se nume[te „`n pi]\rai”, iar aju-nul Cr\ciunului mai poart\ [i numele de„ziua de pi]\r\i”.

~n Preziua Ajunului [i `n ziua de Ajun,toate preg\tirile pe care le fac gospodi-

nele de la sate au un scop magic: elevor s\ stimuleze bel[ugul casei.

Un obicei specific S\rb\torilor de iar-n\ este de a primi vizita preotului `n ca-sele noastre `n ajunul Na[terii Domnu-lui [i `n ajunul Bobotezei pentru comu-nicarea direct\ a mesajului s\rb\torilorprintr-o comuniune cald\ `ntre credin-cio[i [i membrii Bisericii.

~n ziua de Ajun, femeile ies `n livad\cu m=inile pline de aluat [i ating fiecarepom spun=nd: „cum sunt m=inile melepline cu aluat, a[a s\ fie pomii `nc\rca]icu rod la anul”.

~n Moldova, nu se d\ nimic din cas\`n ziua de Ajun, nici gunoiul nu se arun-c\ din cas\ [i nu se `mprumut\ nimic.

Fetele, pentru a-[i vedea ursitorul,pun peste noapte sub fereastr\ c=te pu-]in din toate felurile de bucate, negus-tate. Ursitorul va veni [i va gusta [i fata`l va vedea.

Tradi]ia spune c\ `n Ajunul Cr\ciunu-lui nu e bine s\ te ba]i, nici m\car `nglum\, cu cineva, c\ci faci buboaie pes-te an.

Ziua de Cr\ciun

~ncep=nd cu prima zi de Cr\ciun [i p=-n\ la Boboteaz\, copiii umbl\ cu steaua,

ei numindu-se colind\tori sau crai, pecap av=nd coroane de h=rtie colorat\.Tot acum are loc [i Vicleimul sau Irozii,c=nd tinerii pun `n scen\ na[terea luiHristos. „Vicliemul” sau „Irozii” estedatin\ prin care tinerii reprezint\ la Cr\-ciun na[terea lui lisus Hristos, [iretenialui Irod, care a poruncit uciderea prun-cilor, de a afla Pruncul [i adesea `nfrun-tarea necredin]ei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

Nelipsit la Cr\ciun din casele noastre,bradul de]ine, de fapt, `n cultura popu-lar\ rom=neasc\ func]ii funerare: estefie substitutul miresei sau mirelui, `ncazul mor]ii unui t=n\r nec\s\torit, fiedubletul vegetal al defunctului. Bradul`mpodobit mai este folosit la nun]i, [iprecede venirea alaiului mirelui la casamiresei.

~n diminea]a de Cr\ciun e bine s\ nesp\l\m cu ap\ curat\, luat\ dintr-un iz-vor sau f=nt=n\ `n care punem o mone-d\ de argint, pentru ca tot anul s\ fimcura]i ca argintul, feri]i de boli [i plinide bani.

Dup\ Cr\ciun s\ nu mai fie l\sa]i co-piii s\ mai zic\ colindatul, c\ fac bube.

Se crede c\ la miezul nop]ii, `nspreCr\ciun, apa se preface `n vin, iar dobi-toacele vorbesc.

Cristina DINU

Via]a b\c\uan\ l Nr. 470 / decembrie 2014 - ianuarie 2015 Pag. 2

Cele mai frumoase tradi]ii [i obiceiuri ale rom=nilor de Cr\ciun

Transmit tuturor b\c\uanilor un g=nd bun de speran]\[i optimism, Sf=nta S\rb\toare a Na[terii Domnuluis\ fie un prilej de bucurie [i lini[te sufleteasc\, iar NoulAn s\ v\ aduc\ s\n\tate, fericire [i `mplinirea tuturordorin]elor. S\ avem cu to]ii puterea necesar\, `nc=t `mpreun\ s\contribuim `n Anul Nou ce va veni la crearea uneiimagini mai bune a Rom=niei, pe un sistem corect devalori ce inspir\ `ncrederea c\ succesul este un cuv=ntcare define[te na]iunea noastr\.

Cr\ciun fericit `n fiecare cas\ a sufletului!

La Mul]i Ani cu prosperitate [i `mpliniri!

Mesajul Prefectului Jude]ului Bac\u

cu ocazia Sfintelor S\rb\tori de iarn\

- C=]i salaria]i areInstitu]ia Prefectului [icare sunt principaleleei atribu]ii?

- Avem 44 de salaria]iproprii [i tot at=]ia la celedou\ servicii subordona-te, respectiv Permise -~nmatricul\ri [i Pa[a-poarte. Atribu]iile insti-tu]iei sunt reglementatede Legea nr. 340/2004,(republicat\ `n 2008) pri-vind prefectul [i institu-]ia prefectului. Prefectuleste reprezentantul Gu-vernului pe plan local. Eleste garantul respect\riilegii [i ordinii publice lanivel local. Prefectulconduce serviciile publi-ce deconcentrate ale mi-nisterelor [i ale celorlalteorgane ale administra]ieipublice centrale din sub-ordinea Guvernului, or-ganizate la nivelul unit\-]ilor administrativ-terito-riale.

- ~n ce m\sur\ se afl\`n criz\ de autoritateinstitu]iile deconcen-trate din jude] [i din ]a-r\?

- Nu se poate generali-

za o situa]ie de criz\ deautoritate la toate institu-]iile deconcentrate. Fie-care astfel de entitate pu-blic\ activeaz\ dup\ nor-me [i un cadru legislativbine definite. Autoritatease impune prin respecta-rea legii [i aplicarea a-cesteia. Apar uneori sin-cope atunci c=nd uniidintre cei care conduc oinstitu]ie `ncalc\ mini-mele reguli de manage-ment institu]ional, motivpentru care este pertur-bat\ activitatea salaria]i-lor acesteia. ~n astfel decazuri se impune o inter-ven]ie prompt\ care s\readuc\ institu]ia cu pri-cina `n parametrii nor-mali de func]ionare.

- ~n Bac\u au fost ast-fel de cazuri?

- Mai rare, dar au fost.Bine`n]eles c\ am infor-mat [i, totodat\, solicitatm\suri din partea autori-t\]ii na]ionale sau a mi-nisterului de resort acolounde am constatat aba-teri de la normalitate.

- Care sunt proiectelemajore de infrastructu-r\ la nivelul jude]ului?

- Prioritatea maxim\ oconstituie [oseaua decentur\ a municipiuluiBac\u. Aceasta va de-congestiona aglomera]iadin ora[ [i va fluidiza tra-ficul care traverseaz\Bac\ul. La fel de impor-tant este [i proiectul au-tostr\zii Bac\u - Bra[ov.

- Cum instrumen-teaz\ Institu]ia Prefec-tului un proiect de lege,de exemplu, la niveluljude]ului? Cum identi-fic\ adev\ratele proble-me din teritoriu [i cumsunt ele trimise mai de-parte, la nivel central [icine mai ]ine cont deceea ce exist\ concret,pe teren, [i ceea ceajunge pe h=rtie, `nParlament?

- S\ stabilim un lucrude la bun `nceput: chiardac\ `n percep]ia public\

a r\mas imaginea cele-brului Sfat Popular, aceainstitu]ie care t\ia [i des-f\cea orice `i trecea prinminte, Institu]ia Prefec-tului de ast\zi are cutotul alte atribu]ii. Nu st\`n puterea acestei ins-titu]ii s\ fac\ de una sin-gur\ demersuri adminis-trative de importan]\pentru comunitate. Exis-t\ un permanent cadru deconsultare pe proiectele

jude]ului cu ConsiliulJude]ean [i cele 93 deUnit\]i AdministrativeTeritoriale (UAT-uri) dinjude]. Astfel, `n urmaacestui gen de parteneri-

at se trimit c\tre Guvern,`n primul r=nd, propu-neri de Hot\r=ri deGuvern pe obiective c=tse poate de precise. Re-la]ia cu Parlamentul nueste una direct\, ci prinintermediul parlamentari-lor de Bac\u.

- Cum v\ explica]ifaptul c\ cei mai im-portan]i oameni aiBac\ului - profesori,medici, ingineri, cerce-

t\tori, oameni de cultu-r\, de [tiin]\ [i de afa-ceri, speciali[ti `n dife-rite domenii [.a. - nusunt solicita]i `n solu-]ionarea unor proble-me administrativecomplexe? Sau „mate-ria cenu[ie” o repre-zint\ doar ale[ii locali,personalul Institu]ieiPrefectului, ConsiliuluiJude]ean, Prim\riilor [iinstitu]iilor deconcen-trate?

- Rom=nia nu are o tra-di]ie `n ceea ce prive[tedialogul dintre institu]ii[i societatea civil\. ~n ul-timii 20 de ani se fac pa[i`n acest sens, se creaz\cadrul legal pentru unasemenea dialog. La felde adev\rat e c\ [i parti-ciparea societ\]ii civilela ini]ierea unor dezba-teri publice pe subiectede importan]\ pentru co-munitate, pentru cet\-]eni, este de multe oriuna lipsit\ de coeren]\,de continuitate [i chiarde seriozitate. E un soide „hei-rup-ism” generatde anumite st\ri emo]io-nale de moment. Un pro-iect care intr\ `ntr-o dez-batere public\ trebuie s\aib\ o finalitate `n func-]ie de oportunitatea aces-tuia. Care oportunitate sedecide tocmai `n urmaunui demers de comuni-care.

- Am pus `ntrebareaprecedent\ pentru c\,

`n Bac\u, [i-a `nceputactivitatea Forumul Ci-vic de Cultur\ [i Educa-]ie, organism al Funda-]iei Culturale „George-ta [i Mircea Cancicov”,al c\rui principalobiectiv `l constituie „o-ferirea cadrului nece-sar dezbaterii de idei [iac]iuni civice `n sprijin-ul `mbun\t\]irii climat-ului din cultur\, litera-tur\ [i arte, educa]ie,[tiin]\ [i cercetare, pre-cum [i asigurareatransparen]ei [i respon-sabilit\]ii `n actele de-cizionale ale Adminis-tra]iei locale [i centrale`n leg\tur\ cu gestiona-rea problemelor dinaceste domenii. Foru-mul… este un r\spunsal intelectualilor defrunte ai urbei la pro-voc\rile societ\]ii con-temporane, iar mem-brii s\i - personalit\]ireprezentative ale cul-turii, literaturii [i arte-lor, jurnalismului, [ti-in]ei [i `nv\]\m=ntului -sunt constitui]i `ntr-o<<instan]\>> a societ\]iicivile ca urmare a cri-zei morale [i de identi-tate ce continu\ s\ afec-teze comportamentulindividului, ceea ce adus societatea la `nstr\-inarea de valorile pere-ne ale neamului rom=-nesc”.

Victor MUNTEANU(Continuare `n pag. 11)

„Cultura, [tiin]ele [iartele sunt priorit\]i

f\r\ de care un neam nupoate rezista `n istorie”

de vorb\ la o cafea cu

DORIAN C. POCOVNICU,Prefectul Jude]ului Bac\u

Personalit\]i contemporane la ora dest\inuirilor

„Autoritatea se impune prin respectarea legii [i aplicarea acesteia”

Via]a b\c\uan\ l Nr. 470 / decembrie 2014 - ianuarie 2015Pag. 3

La celebrarea Zilei Interna]ionale a Persoanelor V=rstnice

Cu secretarii de prim\rii [i primarii de UAT la instruireapentru alegerea `n Parlamentul European 2014

La Ziua Drapelului Rom=niei

La inaugurarea Centrului

Oftalmologic Gauss

Via]a b\c\uan\ l Nr. 470 / decembrie 2014 - ianuarie 2015 Pag. 4

(Urmare din pag. 6)

Am ad\ugat `nc\ un an d\ruit deDumnezeu - nu [tiu dac\ l-am meritat -`n drumul meu c\tre maturizarea cre[-tin\ `n scopul atingerii Empireului di-vin. Doar a[a am putut r\mâne `n pi-cioare `n momente de cump\n\, cândbarca vie]ii risca s\ ia ap\ [i s\ se scu-funde. Dar marele miracol al anului ca-re pleac\ s-a produs `n luna august,când am devenit pentru a treia oar\ bu-nic. La grani]a dintre a fi [i a avea potaminti publicarea volumului de critic\literar\ [i jurnalism cultural, Dreptul lasubiectivitate, ap\rut la Editura „Rovi-med Publishers” din Bac\u. ~i va urmao alt\ carte, De gard\ la Avangard\, z\-mislit\ `n laboratorul de crea]ie al Ce-naclului „Avangarda XXII”, p\storit cubun\ credin]\ de poetul Victor Munteanu.

______________________

n Gabriel STAN,Director al Casei Corpului Didactic „Grigore Tabacaru”

Faptele anului acesta constau `n pro-gramele de formare continu\ la care auparticipat 2.225 de cadre didactice, lacele furnizate de alte institu]ii [i deru-late prin noi - 415 de cadre, iar la celeavizate, 1.790 de dasc\li, situa]ie carereflect\ foarte buna pozi]ionare la nivelna]ional a C. C. D. „Grigore Tabacaru”,Locul I pe podiumul na]ional `n ul-timii doi ani.

~n anul [colar 2013 - 2014 au func]i-onat 27 de Centre de Documentare [iInformare care au organizat diferite ac-tivit\]i cu caracter educa]ional, civic [isocial, la care au participat aproximativ10.000 de elevi [i profesori.

La Centrul American Corner Bac\uau fost organizate 39 `nt=lniri, semina-rii, conferin]e, videoconferin]e [i expo-zi]ii, la care au participat invita]i spe-ciali (speakers) din S.U.A. [i un nume-ros public b\c\uan. La aceste eveni-mente au fost prezen]i 583 partici-pan]i, din care: 479 liceeni, 74 elevi degimnaziu, 30 profesori. De asemenea,sub auspiciile Centrului Regional deResurse pentru Educa]ia Civic\ Bac\u,au fost organizate 77 de activit\]i, lacare au participat 5.721 de elevi, stu-den]i [i profesori etc.).

Lista `mplinirilor noastre nu are sufi-cient loc `n aceast\ anchet\, a[a c\ m\voi limita la a pomeni de Proiectul„Cet\]eanul”, coordonat de Center forCivic Education, S.U.A., `n cadrul c\-ruia s-au desf\[urat diferite activit\]i, lacare au participat 192 de bibliotecari,114 elevi [i 20 cadre didactice, C.C.D.Bac\u fiind totodat\ angajat\ [i `ntr-oserie de ac]iuni `n domeniul inform\rii,document\rii, consultan]ei, [tiin]ifice,metodice [i culturale de care au benefi-ciat aproximativ 5.221 elevi, profesori,[i alte categorii de participan]i.

Un alt aspect relevant pentru C.C.D.Bac\u `l reprezint\ `ncheierea a 75 deprotocoale, parteneriate [i acorduri pen-tru sus]inerea unor proiecte educa]iona-le cu Ambasada S.U.A. la Bucure[ti,Institutul Cultural Rom=n de la TelAviv, British Council, ARDOR Moldo-va, Institutul Na]ional pentru StudiereaHolocaustului din Rom=nia „ElieWiesel” Bucure[ti, Biblioteca Pedago-gic\ Na]ional\ „I.C. Petrescu" Bucu-re[ti, Camera de Comer] [i IndustrieBac\u, Asocia]ia „Alternative Sociale”Ia[i, Asocia]ia „Tineri pentru viitor”Bucure[ti, Institu]ia Prefectului Bac\u,Consiliul Jude]ean Bac\u, Prim\riaora[ului Com\ne[ti, Universitatea„Vasile Alecsandri” [i Universitatea

„George Bacovia” din Bac\u, Univer-sitatea „{tefan cel Mare” din Suceava,S.N.S.P.A., Academia Na]ional\ de In-forma]ii „Mihai Viteazul”, Agen]ia Na-]ional\ Antidrog Bac\u - Centrul dePrevenire, Evaluare [i Consiliere Anti-drog Bac\u etc.

Activit\]ile notabile ale institu]iei aufost mediatizate amplu `n presa na]io-nal\ [i local\, astfel 250 articole ap\-r=nd `n „Adev\rul”, „Adev\rul deBac\u”, „Tribuna `nv\]\m=ntului”,„Edumanager.ro”, „Rom=nia Liber\”,„Realitatea Evreiasc\”, „De[tepta-rea”, „~nainte!”, „Observatorul deBac\u”, „Via]a b\c\uan\”, „Ziarul deBac\u”, „Impar]ial de Bac\u”, „Ager-press”, „Bac\ul online” [.a., precum [ila posturi de radio [i televizune.

Pentru anul viitor mi-am propus orga-nizarea tuturor programelor de formare

continu\ acreditate, urm\rind principa-lele obiectivele fixate `n planul mana-gerial. Oferta con]ine trei programeproprii de formare, acreditate de Min-isterul Educa]iei, care `nsumeaz\ 240ore [i ofer\ participan]ilor 65 crediteprofesionale transferabile: IntegrareaTIC `n procesul educa]ional, Educa]iecivic\ - formarea profesorilor [i Strate-gii de consiliere educa]ional\ ap\rin]ilor.

~n aceea[i ordine de idei, institu]ia pecare o conduc propune 100 de cursuri,30 dintre ele, fiind organizate `n pre-mier\.

A[adar, voi acorda o aten]ie deosebit\activit\]ilor organizate de Centrul „A-merican Corner Bac\u” [i de Centrul

Regional de Resurse pentru Educa]iaCivic\ Bac\u, entit\]i sprijinite deAmbasada S.U.A. la Bucure[ti.

~n condi]iile actualei crize economi-ce, voi fi preocupat `n continuare de ac-cesarea fondurilor de finan]are locale,na]ionale [i europene, av=nd deja asig-urat\ finan]area anual\ din parteaDepartamentului de Stat al S.U.A. pen-tru proiectele angajate.

Aceste rezultate [i proiec]ii m\ `n-drept\]esc s\ afirm c\, `n r=ndul insti-tu]iilor de profil din ]ar\, ne situ\m peprimul loc, deci pe podium.

______________________

n Pr. Cornel PAIU,Paroh al Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” dinB\lu[e[ti, Neam], pre[edinte al Asocia]iei

Culturale „Clepsidra”Roman

Cel mai potrivit loc pentru `nt=mpi-narea Anului Nou, cred, este Biserica. 1ianuarie 2014, a[a cum se `nt=mpl\ `nmod firesc, `ncep=nd cu anul 2006, anulhirotoniei `ntru preot, m-a aflat, undealtundeva, dec=t `n Sf=nta Biseric\. Cepoate fi mai frumos dec=t ca prima zide bilan] a Anului Nou s\ te g\seasc\ larug\ciune, `ngenuncheat al\turi de Sf.Ierarh Vasile cel Mare, prezent tainic,acum cu at=t mai mult, c=nd liturghisimsublima-i crea]ie? M-am bucurat celmai mult, pe parcursul anului, de reve-derile cu prietenii, bine`n]eles, prea pu-]ine la num\r. ~nchei anul cu o nou\apari]ie editorial\, Paznicii pere]ilor -secundus (Editura „Cetatea Doamnei”,Piatra Neam], 2014), care continu\ pl\-nuita trilogie, ini]iat\ `n 2010, prin pub-licarea volumului Paznicii pere]ilor -r\stimpuri de poezie (Editura „ScrisulRom=nesc”, Craiova, 2010). ~mi dorescca anul 2015 s\-mi ofere mai multeocazii de a m\ bucura de to]i cei dragi,membri ai familiei ori prieteni buni.Rog pe Bunul Dumnezeu s\-ndep\rtezede la to]i orice temeri [i n\luciri de `n-tristare. Fie ca milostivirea [i `ndurareaSa s\ fie permanent\ cu noi to]i!

______________________

n Ioan D|NIL|,prof. univ. dr. la Universitatea „V. Alecsandri” Bac\u, directorul Editurii„Egal”

Fa]\ de ceea ce mi-am propus pen-tru 2014, satisfac]ia este sub 50%, dartot e bine (`n al]i ani, m-am situat [i maijos). Profesional, tr\iesc bucuria de a fin\scocit o manier\ aparte de a predacursul/seminarul de Practica limbii ro-m=ne, `n acord cu fi[a disciplinei: amrezervat 15 minute pentru a dialoga cuun invitat din lumea cultural\ aBac\ului, dar [i din alte p\r]i deMoldov\ (Dionisie Duma, din Tecuci).„Sfertul academic” s-a transformat `ntr-un mic spectacol intelectual, pe carestuden]ii trebuia s\-l descrie prin mijlo-cirea unei cronici. Era prilejul ca ei s\pun\ `n mi[care angrenajul deprinderi-lor de exprimare corect\ [i de alc\tuirea unei compozi]ii. La 31 decembrie voi`ncheia proiectul privind obiceiurile deiarn\ din jude]ul Bac\u [i din zonaMoldovei - etapa a doua - [i voi redacta`nc\ un volum cu produc]iile popularecolec]ionate de studen]i [i masteranzi.

Pentru 2015 nu-mi doresc dec=t s\ seg\seasc\ solu]ia pentru salvarea CaseiAlecsandri, cu sprijin de la Direc]iapentru Cultur\, Prefectur\, ConsiliulJude]ean [i Prim\rie. Oare se va [tiodat\ c\ este o cauz\ comun\ [i nu unaindividual\? D\-ne, Doamne, minte!

(Continuare `n pag. 9)

Ancheta redac]iei

Sfin]ii P\rin]i [i scriitori biserice[tis-au ocupat `n mod special de Revela]ia~ntrup\rii Logosului sau de Na[tereaM=ntuitorului Hristos, fie prin tratate,fie prin cuv=ntul sau r\spunsurile la ata-curile celorlalte religii necre[tine. „Uni-rea Cuv=ntului” cu trupul (firea ome-neasc\) `ntr-o persoan\ unic\, teandric\,a revelat Taina negr\it\ a `n]elepciuniidivine a Sfintei Treimi: Tat\l, Fiul,Sf=ntul Duh.

~ntruparea Fiului lui Dumnezeu af\cut posibil\ cunoa[terea direct\ adumnezeirii [i pentru aceasta sunt anga-jate toate func]iile sau puterile noastresuflete[ti. Omul nu mai r\m=ne un ins-trument `n m=na destinului [i fatalit\]iica `n religiile naturale, ci `ntruparea to-pe[te „sfinxul groazei” [i aduce credin-]a `n izb\virea prin Trupul lui Hristos,trup asem\n\tor tuturor oamenilor, darun Trup de via]\ d\t\tor [i f\r\ de p\catpe care-L primim `n Sf=nta ~mp\rt\[anie.

Odat\ cu `ntruparea Logosului se na[-te o nou\ er\, pentru c\ Dumnezeu Sereveleaz\ `n mod absolut [i universal.De aceea, taina `ntrup\rii Cuv=ntului„cuprinde `n sine `n]elesul tuturorprofe]ilor [i simbolurilor din Scriptur\[i [tiin]a tuturor f\pturilor v\zute [icugetate” (Sf=ntul Maxim M\rturisito-rul, Filocalia, vol.II, p.148).

Dar cine este Logosul (Cuv=ntul) `n-trupat `n istorie?

~n logica [i via]a de zi cu zi, pe planuman, pe treptele de civiliza]ie, cuv=n-tul `nal]\ [i pr\bu[e[te, edific\ [i vinde-c\, `ncurajeaz\ [i chiar distruge, `nc=t`n]elep]ii vechi atribuiau cuv=ntuluisemnifica]ia tainic\ de circuit universal,iar filosofii antici au legat de „logos”`ncerc\rile lor de a da sens vie]ii [i aces-tei lumi. Astfel se poate `n]elege de cecuv=ntul este acela care personific\ [i,`n acela[i timp, cere rela]ia de la persoa-n\ la persoan\.

Lesne ne d\m seama c\ cel mai gr\it

indiciu al caracterului de revela]ie a `n-trup\rii Domnului `l constituie faptul c\dintre cele Trei Persoane ale SfinteiTreimi Se face om al doilea Ipostas,Care este Cuv=ntul prin excelen]\. Deaceea, mul]i dintre Sfin]ii P\rin]i [i scri-itori biserice[ti au `ncercat compara]ii [iasem\n\ri `ntre logosul filosofic [iCuv=ntul `ntrupat, ceea ce a dat na[terela diverse confuzii.

De exemplu, alexandrinii (prinClement Alexandrinul) deduceau une-ori `n]elesul termenului „Cuv=ntul” dela un verb cu sensul de „cel ce descope-r\, dezleag\, desface” `n]elesuri [i estera]ional. Sf=ntul Iustin Martirul [i Filo-soful `n]elegea prin Logo[i Cuv=ntulrostit. Tot el scria c\ unii cred c\ pute-rea Tat\lui care s-a ar\tat lui Avraam,Moise sau Iacov se chema Cuv=nt pen-tru c\ aduce oame-nilor „Cuv=ntul luiDumnezeu Tat\l”.Apologetul Ate-nagora precizeaz\c\ „Ra]iunea [iCuv=ntul Tat\luisunt una [i aceea[ipersoan\: Fiul luiDumnezeu”.

Logic se poateafirma urm\toruladev\r. Dac\iubirea Tat\lui pen-tru crea]ia Sa nu sestinge niciodat\,era firesc ca `ntru-parea s\ aib\ loc prin aceea[i Persoan\Care este deofiin]\ cu Tat\l, adic\ Fiul(Cuv=ntul), ca prin Fiul s\ se restaurezecrea]ia [i s\ se `nnoiasc\. De aceea `nColindul de Cr\ciun se spune c\„str\mo[ii iar\, prin Sf=nta Fecioar\([i na[terea din ea a Fiului, se sub`n]e-lege), iar s-au `nnoit”.

Prin urmare, obiectivul Logosului `n-trupat `n istorie nu era s\ transmit\ lu-cruri abstracte, ca `n filosofia veche, ciacela de a Se `mp\rt\[i [i a revela celorce cred `n El. Sf=ntul Apostol [iEvanghelist Ioan vede Cuv=ntul dreptsubiect al Revela]iei [i descoperitor al

Realit\]ii divine, ca bog\]ie a sensurilorce izvor\sc din El, dar aceast\ surs\ seune[te prin `ntrupare `n mod fericit cuumanitatea.

Dac\ nu S-ar fi `ntrupat Cuv=ntul luiDumnezeu, Logosul vechii filosofii,apropiat\ de religia revelat\, ar fi r\masdoar o teorie f\r\ rela]ie [i adeziune, f\-r\ tr\ire [i comuniune. Cuv=ntul luiDumnezeu, prin na[terea din Sf=ntaFecioar\, a venit `n lume ca Fiul luiDumnezeu [i Fiul Omului, adic\ este oPersoan\ de leg\tur\ `ntre Creator [icreatur\.

Din Sfintele Evanghelii, vedem c\Domnul nostru Iisus Hristos accentuea-z\ credincio[ilor, `n calitatea Sa de Fiu,adev\rul c\ „Tat\l este cunoscut prinFiul [i cel c\ruia va voi Fiul s\-i desco-pere” (Matei 11, 27).

„F\r\ Fiul, Tat\l nu poate fi cunos-cut” (Ioan 1, 18). Dar Iisus nu face cu-noscut pe Tat\l numai prin ra]iune, ci ~lreprezint\ personal [i ontologic. De ace-ea, datorit\ perihorezei trinitare, El afir-m\: „Tat\l este `n Mine [i Eu `n Tat\l”(Ioan 10, 18). „Cine crede `n Mine cre-de `n Cel ce M-a trimis [i cine M\ vedevede pe Cel ce M-a trimis” (Ioan 12,44-45). Acestea le-au auzit martorii di-rec]i ai M=ntuitorului, astfel au fostconvin[i cei chema]i de Cuv=ntul `ntru-pat c\ El a fost, este [i va fi „chipul luiDumnezeu” (II Cor. 4, 4) [i „str\luci-rea slavei [i binecuv=ntarea `n locurile

cere[ti” (Efes. 1, 3).Prin `ntruparea Logosului s-a a[ezat

temelia ontologic\ [i `nceputul Revela-]iei `n [i prin Iisus Hristos [i s-a `nl\tu-rat cultul mincinos al idolatriei. Provi-den]a divin\ a f\cut din `ntruparea Lo-gosului o Revela]ie `n sine. Revela]iadivin\ `n Iisus Hristos este un eveni-ment unic. Prin M=ntuitorul Iisus Hris-tos Dumnezeu a spus tot ce El avea s\spun\ pentru m=ntuirea oamenilor.Dumnezeu a vorbit prin Hristos irevo-cabil [i definitiv. De aceea, Revela]iaprin `ntrupare exclude o nou\ revela]ia.

~ntruparea Logosului ne d\ posibilita-tea `ncerc\rilor de ascensiune c\tredumnezeiesc pentru a `n]elege m=ntu-irea adus\ de Fiul lui Dumnezeu `ntru-pat la „plinirea vremii” (Gal.4, 4). Deasemenea, `n]elegem c\ [i celelalte acteale Revela]iei: patimile, r\stignirea [i~nvierea Domnului, `n\l]area [i pogor=-rea Sf=ntului Duh au acela[i scop. Printoate aceste acte hristologice [i soterio-logice, r\nile p\catului sunt vindecate [ifirea omeneasc\ este `nfrumuse]at\ cu„starea cea dint=i” pentru c\, prin `n-trupare, poarta raiului este deschis\ iarpentru omul c\zut `n robia p\catului [i amor]ii. „Raiul cel `nchis azi iar s-a des-chis” - adevere[te colindul de Cr\ciun.

~n `ncheiere, trebuie s\ `n]elegem c\`ntruparea Logosului m=ntuitor estemanifestarea chenotic\ a iubirii luiDumnezeu, dar [i a atotputerniciei [i `n-]elepciunii trinitare. „Fiul lui Dumne-zeu S-a f\cut om pentru ca pe om s\-l`ndumnezeiasc\” - afirma cu t\rie Sf.Atanasie cel Mare (+373). ~n acestsens, a cugetat Sf=ntul Maxim M\rturi-sitorul: „~ntruparea lui Dumnezeu neeste chez\[ie sigur\ a n\dejdii de `ndum-nezeire a firii omene[ti. At=t de deplin `lva face Dumnezeu pe om, c=t de deplinS-a f\cut Dumnezeu om. Este sigur c\Cel ce S-a f\cut om f\r\ de p\cat va `n-dumnezei firea f\r\ schimbarea ei `nDumnezeu, [i at=t `l va ridica pe om dinpricina Sa c=t S-a cobor=t El din prici-na omului” (Filocalia vol. III, p.74).

Na[terea lui Hristos s\ ne fie de folos!

Via]a b\c\uan\ l Nr. 470 / decembrie 2014 - ianuarie 2015Pag. 5

Revela]ia absolut\ prin `ntruparea LogosuluiPr

. Con

stant

in L

eont

e

{tiin]a de a s\rb\tori Cr\ciunul

~n apropierea Na[terii Domnului,zarva exterioar\ cuprinde tot mai multlumea, ca [i cum diavolul ar fi con[tientc\ nu mai are mult\ vreme spre a ispitiomenirea, `ncerc=nd astfel s\ distrag\ a-ten]ia c=t mai multora de la ce se petre-ce cu adev\rat `n pe[tera din Betleem.Cur\]enie, cump\r\turi [i surprize, iarnu cunoa[tere a Celui n\scut dinFecioara Maria.

Exist\ o [tiin]\ a s\rb\toririi, pe carecei tineri ar trebui s\ o `nve]e de la ceib\tr=ni. Lumea, `ns\, pe an ce trece, uit\tot mai mult s\ s\rb\toreasc\ dup\ cuvi-in]\. Astfel, aproape orice s\rb\toriree[ueaz\ rapid `n formalism sau `mbui-bare [i be]ie. Ziua de na[tere sau ono-

mastic\, ziua de c\s\torie, marile s\rb\-tori cre[tine, serb\rile sociale, ziua na-]ional\, ziua eroilor etc sunt tot at=teaocazii `n care omul ajunge s\ uite p=n\[i de sine.

~ntr-o lume `n care tot mai mul]i oa-meni pierd [tiin]a s\rb\toririi Cr\ciunu-lui, trebuie s\ nu uit\m c\ ziua cea sf=n-t\ `n care Se na[te trupe[te Fiul luiDumnezeu este o s\rb\toare cu un`n]eles ad=nc, precum este descris\ `nSf=nta Scriptur\, iar nu un prilej de dis-trac]ie [i `mbuibare incon[tient\.

Pentru c\ orice s\rb\toare are un con-]inut sf=nt [i sfin]itor, sl\birea `n credin-]\ aduce cu sine [i pierderea [tiin]ei de as\rb\tori. Doar cel credincios va [ti s\

s\rb\toreasc\ cum se cuvine Na[tereaDomnului, precum [i orice alt\ s\rb\-toare, netrec=nd cu vederea componen-ta ei sf=nt\.

Con[tient de imposibilitatea anul\riis\rb\torii Na[terii Domnului, `n chip vi-clean, diavolul a recurs la pierderea saufalsificarea sensului de baz\ al acesteis\rb\tori. Pentru a reg\si sau `nt\ri ade-v\ratul duh al Cr\ciunului, nu este sufi-cient s\ mergem `n vreun sat retras, citrebuie s\ mergem `n ad=ncul nostru,unde caut\ s\ Se nasc\ Fiul lui Dumne-zeu pentru noi [i pentru a noastr\ m=n-tuire.

Comercializarea s\rb\torii r\m=ne, dedeparte, cel mai ur=t [i grav aspect alsec\tuirii duhului acesteia. Pentru c\

bradul `mpodobit [i Mo[ Cr\ciun `ns-c\unat `ntr-o sanie tras\ de reni ajung s\`nlocuiasc\ tot mai mult s\rb\toareaNa[terii Domnului, putem vorbi chiarde un sacrilegiu s\v=r[it asupra unuiadintre cele mai importante momentedin istoria omenirii, cu adev\rat „singu-rul lucru nou sub soare”, adic\ ~ntrupa-rea Fiului lui Dumnezeu din FecioaraMaria.

Nici tradi]iile locale precre[tine sauagricole, nici av=ntul comercial, nicichiar colindele nu trebuie s\ acoperesemnifica]ia de baz\ a Cr\ciunului, adi-c\ bucuria lumii pentru `ntruparea Fiu-lui lui Dumnezeu [i `nt=lnirea cu Aces-ta `n cuvintele Evangheliei [i `n Taina~mp\rt\[aniei.

Teodor DANALACHE

Cr\ciunul, adic\ Na[terea Domnului, nu este o s\rb\-toare folcloric\, ci este cea mai important\ s\rb\toare aBisericii, al\turi de ~nvierea Domnului. A folclorizaCr\ciunul, adic\ a-l acoperi cu simboluri golite de sens, [ia ne limita la ni[te lucruri secundare, este o gre[eal\ deneiertat. Acest eveniment m=ntuitor universal nu poate fiasem\nat cu nicio alt\ serbare folcloric\, indiferent de po-pularitatea [i seriozitatea ei.

Pentru c\ bradul `mpodobit [i Mo[ Cr\ciun, `nsc\unat `ntr-o sanie tras\ de reni, ajung s\ `nlocuiasc\ tot maimult s\rb\toarea Na[terii Domnului, putem vorbi chiarde un sacrilegiu s\v=r[it asupra unuia dintre cele mai im-portante momente din istoria omenirii, cu adev\rat „sin-gurul lucru nou sub soare”, adic\ ~ntruparea Fiului luiDumnezeu din Fecioara Maria.

Via]a b\c\uan\ l Nr. 470 / decembrie 2014 - ianuarie 2015 Pag. 6

CMYK

CMYK

~.P

.S.

La

uren

]iu

S=mb\t\, 13 decembrie a.c.,la Sala „Ateneu” a Filarmoni-cii „Mihail Jora” din Bac\u aavut loc festivitatea de decer-nare a Premiilor Anuale deExcelen]\ ale Funda]iei Cultu-rale „Georgeta [i Mircea Canci-cov” [i ale Asocia]iei Culturale„Familia Boierilor Lecca” pen-tru Promovarea Culturii. Eve-nimentul a avut loc în cadrul„Cr\ciunului Scriitorilor” laAvangarda XXII, manifestarede colinde, datini [i obiceiuride Cr\ciun [i Sf=ntul Vasile celMare - Anul Nou 2015.

Pentru anul 2014, Funda]ia„Georgeta [i Mircea Cancicov” aacordat Premiul de Excelen]\pentru Promovarea Culturiiurm\toarelor personalit\]i:

lDorian C. Pocovnicu - Prefect al Jude]ului Bac\ulIon Melinte -

Deputat în Parlamentul Rom=nieilPr. Andrei Antal -

Dirijor all Coralei „Episcop Melchisedec {tef\nescu”(alc\tuit\ numai din preo]i) a Protopopiatului Bac\ulNicolae Popa - Dirijor al Ansamblului

Folcloric „Privighetorile Zeletinului” din Podu TurculuilGheorghe Gozar - Dirijorul Corului „Armonia”al Colegiului Na]ional de Art\ „G. Apostu”

De asemenea, Asocia]ia Cultu-ral\ „Familia Boierilor Lecca”din Radomire[ti, Letea Veche -Bac\u a acordat Premiul deExcelen]\ pentru calitatea in-terpret\rii [i promov\rii tradi-]iilor populare AnsambluluiFolcloric „Plaiuri B\c\uane”instruit de Robert Costrovanu.

Premian]ii - coordonatorii co-rurilor [i ansamblurilor folclori-ce - au avut posibilitatea s\-[i do-vedeasc\ virtuozitatea [i talentulpe scena „Ateneului”, unde aufost r\spl\ti]i cu aplauze vii [i în-delungate din partea spectatori-lor.

***

Premian]i ai edi]iiloranterioare:

lMihai Deju - pre[edinte al S.C. Comat S.A., {eful Catedrei de Contabilitate [i Finan]e a Facult\]ii de {tiin]e Economicedin cadrul Univ. „V. Alecsandri”

lGabriel Stan - dir. C. C. D. „Gr. Tabacaru”lVasile Ni]\ - adm. al S.C. Tricotex S.R.L. Bac\ulGheorghe B\l\u - manager

general al S.C. Atlas S.A. Bac\ulAdrian Avram - vicepre[edinte

al Federa]iei Sindicatelor GazRomânia, pre[edinte al Sindicatului Liber Distrigaz RADitribu]ie Tg. Mure[lViorel Ghelas\ - director

general al Direc]iei Silvice Bac\u, fost ministru secretar de statlDumitru G. Lecca - antrenor

emerit, pre[edintele Asocia]iei Culturale „Familia Boierilor Lecca”, Radomire[ti - Bac\ulCarlleta Irimia - director

executiv al S.C. Tiseco S.R.L. Bac\u l{tefan }ibuliac - director

general al Transelectrica Bac\u lNelu Hordil\ - adm. al S.C.

Condrom S.A. Bac\ulP.S. Ioachim B\c\uanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

Alina MUNTEANU

Star

e]ul

Vic

hent

ie A

mar

iei

Arh

im. P

imen

Cos

tea

Pr.

Con

stan

tin

Tom

ozei

Em

il V

aman

u

Mihai Deju

Gabriel Stan

D\nu] Voicu

Vasile Ni]\

PREMIILE DE EXCELEN}|

PROMOVAREA CULTURIIale Funda]iei Culturale „Georgeta [i Mircea Cancicov” pentru

20

14

Dorian C. Pocovnicu

Prefect al Jude]uluiBac\u

Ion Melinte

Deputat `n Parlamen-tul Rom=niei

Pr. Andrei Antal

Dirijor Corala „Ep.Melchisedec {tef\nescu”

Robert Costrovanu

Dirijor „PrivighetorileZeletinului”

Nicolae Popa

Instructor „PlaiuriB\c\uane”

Ionel V`lcu

Dirijor Corala „Armonia”

n Mihai DEJU,{ef de Catedr\ la Universitatea „V.Alecsandri” Bac\upre[edinte al S. C. COMAT S.A. Bac\u

Dac\ am face un bilan] preli-minar pentru anul 2014, am pu-tea concluziona c\, cu bune [irele, suntem la limita normalu-lui.

A fost un an al `ncerc\rilor [i,a[a cum ne-am obi[nuit, `n aniielectorali activitatea agen]iloreconomici este pe ultimul plan.

Criza prelungit\ din economiarom=neasc\ [i situa]ia incert\din Europa [i-au pus amprentanefavorabil asupra `ntregii vie]ieconomice. Situa]ia actual\ din]ara noastra, c=nd unii doresc`mbog\]irea peste noapte, a datna[tere oportuni[tilor care suntajuta]i s\ „prospere” de o legis-la]ie confuz\, instabil\ [i `ng\-duitoare cu infractorii.

Aceste lucruri lovesc agen]iieconomici de bun\ credin]\, ca-re `[i achit\ toate obliga]iile fa]\de angaja]i, stat [i societate.

~n aceste condi]ii vitrege, fa-cem eforturi de men]inere `npia]\ a societ\]ii, s\ men]inemlocurile de munc\ [i chiar maimult, am angajat c=]iva absol-ven]i de studii superioare pe ca-re i-am inclus `ntr un programde formare [i adaptare profesio-nal\.

Chiar modeste, aceste reali-z\ri nu am fi putut s\ le ob]inemf\r\ cei 50 de colegi [i peste 500de clien]i c\rora le mul]umimpentru sprijinul acordat!

Concluzion=nd, anul 2014 afost sub limita a[tept\rilor!

Acum ne `ndrept\m aten]iaspre 2015, spre toate oportuni-t\]ile [i provoc\rile pe care acestnou an ni le va aduce!

Credem c\ societatea rom=-neasc\ va intra `n normalitate,c\ toat\ lumea va `n]elege c\doar munca este izvorul realiz\-rilor, iar cei responsabili desoarta acestei ]\ri se vor aplecacu seriozitate [i responsabilitateasupra problemelor majore carene `nconjoar\.

„Rom=nia lucrului bine f\-cut” ar trebui s\ devin\ un dezi-

derat pentru to]i administratoriide fonduri publice [i private, dar[i pentru to]i cei ce au doar sta-tut de angajat, altfel r\m=nedoar un slogan electoral [i lu-crurile vor b\lti `n aceea[i mo-cirl\.

Dorim ca agen]ii economici safie respecta]i [i sprijini]i `n toatedemersurile lor, `ntruc=t ei suntmotorul societ\]ii.

Dorim un an fructuos [i plinde evenimente reu[ite, de profitpe m\sura eforturilor.

Ne propunem multe [i sper\mca la bilan]ul anului 2015 s\ fimmai mul]umi]i [i s\ ne l\ud\m c\am f\cut mai multe dec=t ne-ampropus.

______________________

n Dumitru G. LECCA,antrenor emerit, pre[edinte al Asocia]iei Culturale „FAMILIABOIERILOR LECCA”,Radomire[ti - Bac\u

Anul 2014:- ~n plan personal s-a `mbinat

triste]ea adun\rii a `nc\ unui an,care, la v=rsta mea, se simte, cubucuria a `nc\ unui an tr\it fru-mos l=ng\ cei dragi.

- ~n plan social - un an trist, cuimaginea unei Rom=nii tot maidezbinate, tot mai pr\date, totmai s\race, tot mai neperfor-mante. O singur\ raz\ de lumi-n\, `n final, la alegerile prezi-den]iale, c=nd am rev\zut num\-rul celor interesa]i de soarta lor[i a semenilor lor dep\[indu-lnet pe al celor indiferen]i.

Anul 2015, `n plan personal:- S\-mi dea Dumnezeu s\n\ta-

te s\ pot urm\ri succesele profe-sionale ale copiilor mei [i succe-sele [colare ale nepo]ilor;

- s\ reu[esc, dup\ 25 de ani, s\`nchei litigiile cu statul pentru

retrocedarea bunurilor materiale[i spirituale ale familiei, furatede comuni[ti;

- s\ continuu proiectele de `n-tre]inere [i renovare a bunuriloristorice ale familiei din jude]ulBac\u;

- s\ promovez [i s\ sprijin pro-iecte ale societ\]ii civile pentrupromovarea culturii [i a memo-riei `nainta[ilor.

~n plan social:- Dupa o epoc\ blestemat\, `n

care un Pre[edinte iresponsabila promovat cu consecven]\ ura[i dezbinarea `ntre rom=ni [i, cuconcursul unei clase politicemediocre, a instituit jaful [i lipsade performan]\ la nivel na]ional,s\ asist la o rena[tere a Rom=nieicare s\-[i reconsidere valorile,s\-[i reformeze clasa politic\ [is\ remobilizeze societatea civi-l\. Am convingerea c\ putem s\ne rec=[tig\m m=ndria pe care o]ar\ bogat\, cu o istorie cu multemomente memorabile, cu foartemul]i oameni talentati, o merit\.Trebuie s\ re`nv\]\m s\ constru-im `mpreun\, `n loc s\ fur\m `m-preun\, [i cred c\ suntem capabili.

Doamne, ajut\-i pe rom=ni! ______________________

n Daniel NICOLESCU,critic literar [i redactorla „Via]a b\c\uan\”

P\[esc `ncet, cu grij\ [i `n t\ce-re, spre Anul care vine, pentru anu tulbura m\re]ia anului 2014,an ad\ugat la cei 74, câ]i au tre-cut de la ivirea mea pe acest p\-mânt. Pentru mine, anul 2014 astat sub zodia lui a fi, verb cared\ socoteal\ de devenirea spiri-tual\ a fiin]ei pe p\mânt, `n dru-mul ei c\tre des\vâr[ire.

A consemant,Victor M.

(Continuare `n pag. 4)

CMYK

CMYK

Cr\ciun Fericit! La Mul]i Ani 2015!

Via]a b\c\uan\ l Nr. 470 / decembrie 2014 - ianuarie 2015Pag. 7

Ad

rian

Avr

am

Du

mit

ru L

ecca

Rad

u A

babe

i

{tef

an }

ibu

liac

An

ton

Ach

i]ei

Elvira Deju

Gheorghe B\l\u

Viorel Ghelas\

Nelu Hordil\

Ce a `nsemnat anul 2014 pentru dumneavoastr\?Cu ce g=nduri [i speran]e p\[i]i `n anul 2015?

Anchetaredac]iei:

Via]a b\c\uan\ l Nr. 470 / decembrie 2014 - ianuarie 2015 Pag. 8

(Urmare din pag. 12)

Dezv\luind faptul ca pe vii-tor s\ fie conturate „portretele`n c\rbune aprins” ale unormari personalit\]i b\c\uane(dirijorul Ovidiu B\lan -despre care a men]ionat c\ „adevenit mai cunoscut `n Italiadec=t la Bac\u”, interpretul defolclor Anton Achi]ei, jurna-listul Mihai Buznea, actorulStelian Preda [i al]ii), VictorMunteanu a invitat la cuv=ntun veteran al presei b\c\uane,pe jurnalistul [i prozatorulEugen Verman.

Cum nimic nu e `nt=mpl\tor,atmosfera a devenit colocvial\la aflarea ve[tii c\ Eugen Ver-man (un model pentru cei carelucreaz\ `n presa actual\)`mpline[te 77 de ani! „De la 1martie 1960 am scris mii dearticole [i m\rturisesc c\ afost extrem de greu la `nceput.Acum, b\tr=ne]ea nu este ov=rst\, ci o stare de spirit [i nua[ spune c\ sunt b\tr=n, cichiar t=n\r!”, a declarat E. V.,adres=nd [i o urare pentru anul2015: „s\ fie mai bun, dac\vrea bunul Dumnezeu”.

Bucuria de a se afla la „Cr\-ciunul Scriitorilor" a fost `m-p\rt\[it\ [i de ing. MirceaNicolae Rusu (fost director laHidroconstruc]ia „Siret”, autoral unei c\r]i tehnice [i un inte-lectual ce pre]uie[te lumeascriitorilor, despre care „acumse afl\ `ntr-un con de umbr\”)[i Gheorghe B\l\u, expertcontabil, managerul - generalal firmei „Atlas” S.A. Bac\u.El consider\ c\ „aceast\ man-ifestare este un prilej de avedea <<pulsul>> activit\]ilorde cultur\ din ]ar\ [i dinBac\u” [i [i-a exprimat sper-an]a c\, fiind „un optimist in-curabil”, anul 2015 va fi un anmai bun, cu pace `n suflete.Mai mult, Gheorghe B\l\u a„`nc\lzit” sufletele spectatori-lor cu un imbold optimist liricce `l are ca autor pe J. J.Rousseau: „Nu dispera c=ndsoarta te apas\ / [i nu depl=n-ge al ei destin / C\ci dup\ chinvia]a-i frumoas\ / Cum dup\ploaie ceru-i iar senin!”.

Cu dorin]a de a onora pe in-vita]ii prezen]i la „Cr\ciunulScriitorilor”, Victor Munteanua prezentat pe D\nu] Voicu,

prim-vicepre[edinte al Asocia-]iei Na]ionale „Cultul Eroi-lor” - Filiala Bac\u [i pe scul-ptorul Gheorghe Z\rnescu,un artist cu o carier\ str\lucit\,care trece acum printr-un mo-ment greu al vie]ii dup\ stinge-rea din via]\ a so]iei saleMadlen Z\rnescu, o cunoscu-t\ [i mereu novatoare artist\din universul artei plastice.

Gata [i s\ `i surprind\ pe in-vita]i, Victor Munteanu a datcuv=ntul „veteranului” dedrept al presei b\c\uane, luiMihai Buznea, care a m\rturi-sit: „Am debutat `n pres\ la 15

iunie 1957, aceasta fiind o `n-t=mplare fericit\ ce mi-a mar-cat via]a. Acum tr\iesc regre-tul c\ din cele 6 - 7 ziare tip\-rite la Bac\u a mai r\mas doarunul - <<De[teptarea>>, cea pecare am `nfiin]at-o `n urm\ cu25 de ani! Prin `nfiin]area<<De[tept\rii>> `mpreun\ cual]i 10 redactori, am participatla izb=nda Revolu]iei rom=ne,[i nu poate nimeni contesta a-cest lucru”.

Ur\rilor pentru s\rb\torile de

iarn\ [i pentru Noul An adre-sate de M. B. i s-a al\turat [icea a interpretei de muzic\ po-pular\ Maria T\taru-Bodea:„Un Cr\ciun pe voia bunuluiDumnezeu [i un an mai bogat,mai plin de dragoste [i de `m-pliniri”. Trecerea `n revist\ aunor `ndr\zne]e planuri ale„Avangardei XXII” (lansarea,la Sala mare a ConsiliuluiJude]ean Bac\u pe 29 decem-brie a volumului De gard\ laAvangard\, de Daniel Nico-lescu) [i a Forumului Civic deCultur\ [i Educa]ie (care do-re[te s\ `ncheie parteneriate cumai multe institu]ii jude]ene),a dat prilejul lui Victor Mun-teanu s\ anun]e c\ „noua apa-ri]ie este o carte de pionierat,o istorie cultural\ autentic\ aBac\ului”).

„Clinchetul” suav al colinde-lor s-a pogor=t asupra frumoa-sei s\li „Ateneu” cu un c=ntecal s\rb\torilor de iarn\ ce a a-tins toate corzile sufletului. ~n-tr-o interpretare magic\, {tefa-na Radu, elev\ a ColegiuluiNa]ional „Gheorghe Vr=ncea-nu” [i laureat\ la Olimpiada

Interna]ional\ de Latin\, a gl\-suit prin c=ntec „vin colind\-torii cum veneau odat\ / s\aduc\ vestea minunat\... / Seaude glas pe sear\ / al clopo-telor c=nt / C\ vine, vine iar\ /Iisus pe acest p\m=nt / El vine-nhaina alb\... / s\ spele lumeatoat\ / de r\u [i de p\cat”.Acestei interpret\ri str\lucite i-a urmat un colind... `n ritmuride folk prezentat de grupulcondus de Liviu Neagu. Lini[-tii ce a cuprins sala de specta-col la urcarea pe scen\ a Coru-

lui „Armonia” al ColegiuluiNa]ional de Art\ „GeorgeApostu” din Bac\u, dirijat deprof. Gheorghe Gozar, a ur-mat c=ntarea duioas\ a maimulte colinde („O, ce vesteminunat\”, „~n ]ara lui Mo[Cr\ciun”) [i a celebrului Jin-gle Bells. Ca o „premier\” aspectacolului, s-a `nscris pre-zentarea de c\tre acest cor aunui colind pe versurile luiAdrian P\unescu, care, `nge-m\n=nd unor imperative „ordi-nea mondial\”, a dat ordinele„s\ ne `ntoarcem to]i la noiacas\”, „s\ intre lumea `n va-

can]a p\cii meritate”, pentruc\ „vrem o s\pt\m=n\ de du-minici!”

Programul artistic de „dalbes\rb\tori” al AnsambluluiFolcloric „Privighetorile Ze-letinului” din Podu Turcului(dirijat de prof. Nicolae Popa)s-a rev\rsat `ntr-o „adiere dec=ntec” acompaniamentul or-chestrei (ce a primit numeroa-se premii `n ]ar\ [i `n str\in\-tate, inclusiv la Festivalul„Avangarda XXII”), a `nso]it„glasurile `ngere[ti” ale gru-pului vocal.

Ansamblul Folcloric „Pla-iuri B\c\uane”, condus de co-regraful Robert Costrovanu,a `ncheiat `n mod str\lucitspectacolul artistic al „Cr\ciu-nului Scriitorilor”. Cu momen-te de mare reverbera]ie [i cu om\iestrie rar `nt=lnit\, membriiacestui ansamblu au adus fru-muse]ea obiceiurilor popularede Anul Nou. Prezent=nd `nmod stilizat „umblatul pe la

casele mari, la oamenii gospo-dari”, acest ansamblu a oferitun regal al tradi]iilor populareale acestor meleaguri, pornindde la colind la urare (`n r=ndulur\torilor fiind [i Robert Cos-trovanu), la „alaiul masca]ilor”dar [i „jocul caprei, al ursului”[i al „C\lu]ilor” (obicei popu-lar foarte `nt=lnit `n localit\]ilede pe Valea Trotu[ului). Pre-zentarea acestor momente ar-tistice a ridicat [tafeta p=n\ lasublim.

Ca ni[te „z=ne bune”, dansa-toarele ansamblului au [i sor-covit „s\ tr\i]i, s\-mb\tr=ni]i /ca [i merii, ca [i perii / c=ndrodesc `n toiul verii”! Prin „`n-cingerea” unor s=rbe [i horemoldovene[ti, cu pa[i m\run]iori cu „treceri pe sub m=n\”sau cu „b\tute la p\m=nt”, cele10 perechi de dansatori ale an-samblului au dovedit c\ Bac\-ul este un centru `nsemnat peharta Rom=niei, al p\str\rii vi-goarei dansurilor populare tra-di]ionale.

La finalul spectacolului a a-vut loc [i festivitatea de acor-dare a Premiilor de Excelen]\ -2014 ale Funda]iei Culturale„Georgeta [i Mircea Canci-cov” pentru Sus]inerea [iPromovarea Culturii, care aufost `nm=nate de c\tre pre[e-dintele acesteia, Victor Mun-teanu. Astfel, au fost acordatepremii prefectului jude]uluiBac\u, Constantin DorianPocovnicu, deputatului `n Par-lamentul Rom=niei, IonMelinte, Corului „Armonia”al Colegiului Na]ional de Art\„George Apostu”, Coraleipreo]e[ti „Episcop Melchise-dec {tef\nescu” [i Ansam-blului Folcloric „Privigheto-rile Zeletinului” din PoduTurcului.

La primirea acestor premiis-au rostit cuvinte foarte emo-]ionante. Profesorul GheorgheGozar a declarat `n fa]a publi-cului spectator: „N-am f\cutdec=t s\ `mi fac datoria profe-sional\ fa]\ de genera]iile deelevi timp de 42 de ani de acti-vitate. A[a am avut bucuria s\pot transmite st\ri, sentimente[i s\ formez adev\rate forma]iicorale la multe genera]ii. Anul2015 doresc s\ fie un an plinde `mpliniri [i de unitate rom=-neasc\”.

Dirijorul Coralei Protopo-piatului Bac\u, pr. AndreiAntal, a considerat c\ „premi-ul ce a `ncununat evolu]iaartistic\ de la acest spectacolrevine `ntregii corale, celorcare au lucrat at=t `n altareleSfintei biserici, dar [i `n ex-tensie. Ar fi mai potrivit caacest premiu s\ ajung\ la ~PSIoachim B\c\uanul, pentru bi-necuv=ntarea dat\ ca s\ ne pu-tem aduna”.

(Continuare `n pag. 9)

Cr\ciunul Scriitorilor

(Urmare din pag. 8)

Neobosit `n preg\tirea pentru noi spectacole aAnsamblului Artistic „Privighetorile Zeletinului”,prof. Nicolae Popa, coordonatorul [i dirijorul acestu-ia, a m\rturisit: „Am venit cu mare drag aici, laBac\u. {i chiar dac\ ar fi s\ merg pe jos, tot vin pen-tru a fi prezent la asemenea evenimente. Ceea ce facpentru ace[ti copii, care formeaz\ ansamblul [i or-chestra, este din interior, pentru frumuse]ea c=ntecu-lui rom=nesc. Pentru tradi]iile [i pentru tot ce `nseam-n\ rom=n. La anul `mplinim 40 de ani de la `nfiin]areaansamblului, care a func]ionat f\r\ `ntrerupere!”

Un premiu deosebit - pentru promovarea culturii afost acordat Ansamblului Folcloric „Plaiuri B\c\-uane” de c\tre antrenorul emerit prof. Dumitru G.Lecca, pre[edintele Asocia]iei Culturale „FamiliaBoierilor Lecca”. Acesta a rostit [i un mesaj profundpentru anul 2015: „s\ fie un an `n care s\ avem cura-jul s\ ridic\m din nou ochii din p\m=nt!” Men]ion\m

c\ manifestarea „Cr\ciunul Scriitorilor” a prilejuit [is\v=r[irea unui Te Deum de c\tre preotul Cornel Paiu`n memoria Eroilor Neamului, a patronilor spirituali aiFunda]iei Culturale „Georgeta [i Mircea Cancicov”[i a scriitorilor [i arti[tilor „Avangardei” trecu]i la celeve[nice [i f\r\ de care suntem mai s\raci: Ioan PetruViziteu, Ion Ghelu Destelnica, Vasile Sporici, Octa-vian Voicu, Anton Ciobanu, Aurora Barcaru, EugenBud\u, Dinu Apetrei, Florin Cr\ciunescu, DanielaOlariu, Marin Cosmescu Delasabar, Paul }ar\lung\,Ioan Iftimie, Viorica Cocioiu, Elena Baciu, AlexandruUngureanu [i Gelu M\gureanu. Trec=nd peste acestmoment evocator, dup\ mai bine de dou\ ore de pre-zentare a unor momente artistice de calitate, printrez=mbetele [\galnice ale celor tineri [i privirile lumi-noase ale celor care au tr\it cu bucurie fiecare clip\ aspectacolului, a[a s-a scris la Bac\u cronica unui nou„Cr\ciun al scriitorilor” la „Avangarda XXII”, fiinda[teptat\ cu ner\bdare edi]ia de anul viitor.

Na[terea Domnului

Via]a b\c\uan\ l Nr. 470 / decembrie 2014 - ianuarie 2015Pag. 9

C=nd se apropie s\rb\torileCr\ciunului, ca s\ serbeze ziuasf=nt\ a Na[terii Domnului, per-soanele din toate p\r]ile lumiicre[tine (hagiii) pornesc spre loculsf=nt, Palestina, leag\nul legiicre[tine. ~n noaptea sf=nt\, evla-vio[ii se adun\ `n Biserica m\rea]\din Bethleem construit\ pe loculunde s-a n\scut M=ntuitorul IisusHristos. Interiorul este str\lucitor,pe jos albe [i curate lespezi demarmor\ acoperite cu covoare ori-entale minunate! Biserica e `mp\r-]it\ `n mai multe chilii sfinte nu-mite pe[teri. ~n fiecarea ard contin-uu candele de argint [i de aur, pli-ne cu untdelemn curat [i sfin]it.Pe[tera Na[terii este cea mai im-portant\, `n ea te cobori ca sub p\-m=nt, pe un r=nd de trepte de mar-mor\. Interiorul ei este `mpodobitcu icoane [i prapure sfinte, candelescumpe, p\zit de solda]i. Credin-cio[ii oric=nd pot intra s\ se `nchi-ne. Partea care simbolizeaz\ loculNa[terii lui Iisus e ca un altar, f\cutdin bolta zidului, luminat mereude candelabre. Cre[tinul care seapropie de locul sacru `ngenun-cheaz\ pe treapta de marmor\, se`nchin\ [i o s\rut\...

La por]ile sufletelor noastre decre[tini bat Sfintele S\rb\tori deIarn\. Acum, c=nd ne putem bucu-ra de `n\l]\toarea [i neasemuitafrumuse]e a datinilor cre[tine[ti, s\scoatem la lumin\, din sf=ntanoastr\ lad\ de zestre, tezaurulp\strat cu at=ta grij\ de poporul ro-

m=n, pentru a s\di `n sufletele co-piilor, simplu [i firesc, f\r\ osten-ta]ie `n\l]\toare, pure sentimentefa]\ de splendoarea marilor s\rb\-tori.

Ca o avanpremier\, am ascultatcu drag la Cr\ciunul ScriitorilorAvangardei XXII, eveniment deexcep]ie al Funda]iei Culturale„Georgeta [i Mircea Cancicov”,glasurile de clopo]ei ale copiilor -colind\tori. S\ le deschidem u[ilelarg [i cu `n]elegere celor care vins\ ne colinde. Prin Creator, noi, ceicare ne ocup\m de modelarea su-fletului copiilor, trebuie s\ `n]ele-gem izbucnirea unei bucurii, aunei s\rb\tori suflete[ti, deslu[irea

unui alt drum pe care s\-l hot\ras-c\ fiecare `n aflarea [i descoperireafrumosului. ~n]elegerea [i interpre-tarea trebuie s\ se desf\[oare dininterior, adic\ textul c=ntecului re-ligios trebuie s\-l implici `n pro-priul t\u mod de a fi, cine nu-l im-plic\ [i nu-l ia `n sine nu va fi `nstare niciodat\ s\-l explice.

Trebuie s\ redob=ndim, `naintede toate `n [coal\, convingerea c\dasc\lul care intr\ pe poarta insti-tu]iei trebuie s\ se comporte ca unfel de medic al dezvolt\rii spiritua-le a omenirii, care prin copilul `ndevenire infuzeaz\ dezvolt\rii cul-turale medicamentul necesar.

Ele

na

Hoc

iun

g

Cr\ciunul Scriitorilor

(Continuare din pag. 4)

n Ion MELINTE,Deputat `n Parlamentul Rom=niei

2014 - un an nu tocmai u[or, cu multe `ncerc\ri[i interven]ii `n Parlament, cu sui[uri [i multe co-bor=[uri, un an agitat, cu inunda]ii, secet\ [i ale-geri preziden]iale. Nu oricine are virtutea de a secomporta disciplinat `n mijlocul dezordinei.

~ns\, „la noi, rom=nii, `nt=i se aud c=ntecele [iapoi r\sare soarele”(N. Iorga). Eu l-a[ completa[i a[ zice c\ dac\ `n unele locuri soarele r\saremai cur=nd, asta nu `nseamn\ c\ acolo ziua du-reaz\ mai mult dec=t `n alte p\r]i.

Acum, aflat la hotarele dintre ani, pot spune c\judecata bun\ vine `n urma experien]elor rele, iaracestea vin `n urma judec\]ii rele. Tot astfel cum,a c\l\tori este mai important dec=t a-]i atingescopul. Fericirea nu se afl\ `n fericire, ci `n dru-mul c\tre ea. Fericit este doar acela carest\p=ne[te [i munca, [i dragostea.

La ora bilan]ului e bine s\ z=mbe[ti privind `n-totdeauna la partea plin\ a paharului. Pentru c\z=mbetul e ca [terg\torul de parbriz: nu opre[teploaia, dar te ajut\ s\ `]i vezi de drum!

~mi doresc de la anul ce vine mai mult\ `n]elep-ciune [i grij\ pentru binele ob[tesc `n CameraDeputa]ilor [i mai pu]in\ aten]ie pentru alte inte-rese. Pentru c\ tot ce e pl\cut e ori ilegal, ori imo-ral, ori `ngra[\.

n Doru CIUCESCU,Prof. univ. dr. ing., scriitor, publicist

~n plan personal, anul 2014 mi-a adus a[tereacalit\]ii de membru al Uniunii Scriitorilor dinRom=nia, un vechi deziderat al meu, dup\ ce amscris peste dou\ mii de pagini de proz\, iar uneletraduceri `n francez\, englez\ [i rus\ ale c\r]ilormele au fost editate la Chi[in\u, Londra, Paris [iTel Aviv. De aceea doresc s\ mul]umesc peaceast\ cale tuturor b\c\uanilor, care m-au `ncu-rajat `n acest demers, `n special aprecia]iloroameni de litere Carmen Mihalache, SergiuAdam, Mihai Buznea, Constantin C\lin, CalistratCostin, Victor Munteanu, Ion Pr\ji[teanu [iViorel Savin. Pentru anul 2015 [i cei care vormai veni `mi doresc mult\ inspira]ie `n crea]ia lit-erar\, care s\-mi r\peasc\ lini[tea a m\car o mie[i una de nop]i, a[a cum mi s-a `nt=mplat `n cazulprimei mele c\r]i de proz\, M=nc\toarele de rujde buze din Casablanca. De asemenea, `n pragulanului 2015, urez tuturor rom=nilor: Un An Noucu fericire: / S\n\tate, libertate, / Curat\ pros-peritate / [i `mp\rt\[it\ iubire!

Via]a b\c\uan\ l Nr. 466 / decembrie 2013 - ianuarie 2014 Pag. 10

Luni, 29 decembrie a.c., ora 14.00, `n Sala Marea Consiliului Jude]ean Bac\u, va avea loc lansareavolumului De gard\ la avangard\ de Daniel Nico-lescu (Editura Funda]iei Culturale Cancicov, Bac\u,2014).

O carte despre `nt=mpl\rile petrecute `n Cenaclul„Avangarda XXII”, fiin]=nd de peste 20 de ani, ocarte de istorie cultural\ [i pasiune suprem\, lespedeape care [i-au scris numele, dragostea, bucuriile, iz-b=nzile [i `nfr=ngerile zeci, poate sute de scriitori, oa-meni de [tiin]\, profesori, elevi, to]i chinui]i de hime-ra Crea]iei.

Mai bine de un deceniu, ca grefier al acestei st\ri degra]ie, am `registrat o serie de evenimente ce stau subsemnul unicit\]ii: Portret `n c\rbune aprins, Avan-garda la iarb\ verde (cenaclu itinerant `n localit\]ilejude]ului), Festivalul-Concurs Na]ional de PoezieAvangarda XXII, Festivalul-Concurs de Crea]ie Lit-erar\ [i Jurnalism pentru Elevi „Extemporal laviitor”. Concursul Revistelor {colare, `nt=lniri peri-odice `n cenaclu pentru promovarea aspiran]ilor lagloria poeziei, Avangarda ia pulsul culturii b\c\uane[.a..

V. G. PUIU

Eveniment

editorial

de

excep]ieCasa Corpului Didactic Bac\u

promoveaz\, `nc\ din anul 2004, `nparteneriat cu Ambasada SUA laBucure[ti, un set de programe cul-turale [i educa]ionale reprezentati-ve la nivel na]ional, prin Centrul„American Corner Bac\u”, Cen-trul Regional de Resurse pentruEduca]ia Civic\, [i prin CentrulRegional pentru Studierea Holo-caustului.

Acestea au fost ini]iate [i suntpromovate de prof. Gabriel Stan,directorul institu]iei.

~n acest context, Ambasada SUAde la Bucure[ti a solicitat la Wash-ington reconfirmarea acestuia camembru activ al comunit\]ii USALUMNI.

Astfel, Ambasada SUA reafirm\sprijinul pentru proiectele desf\[u-rate de Casa Corpului Didactic„Grigore Tabacaru” Bac\u, `n par-teneriat cu reprezentan]a diploma-tic\ american\, considerând c\ te-matica lor este de maxim interes.

Diploma]ii americani consider\c\ aceste programe servesc pro-mov\rii principiilor democra]iei [idezvolt\rii mediului educa]ionalromânesc, atât `n context multicul-tural, cât [i intercultural, expri-mându-[i totodat\ convingerea c\,[i `n viitorul an, ac]iunile ini]iatede CCD Bac\u, `n parteneriat cuAmerica, se vor dovedi de un realsucces.

De exemplu, `n anul 2007, dato-rit\ implement\rii programului deformare continu\ „Rasism, xeno-fobie, antisemitism - problemeeduca]ionale; Holocaustul”,C.C.D. Bac\u a fost men]ionat\ `n-tr-un raport al Departamentului de

Stat al SUA.Nominalizarea a ap\rut [i `n

„STATE ALUMNI - Your Glob-al Community”, fiind `nso]it\ demai multe mesaje cu caracter ge-neral, venite din partea oficialilorde atunci, pre[edintele George W.Bush, a primei doamne LauraBush, a secretarului de stat Condo-leezza Rice, a secretarului de statpentru educa]ie [i cultur\ DinaHabib Powell, a secretarului pen-tru educa]ie Margaret Spellings [ia secretarului general al ONU,Kofi Annan.

Un ultim proiect organizat deC.C.D. Bac\u, English AccessMicroscholarship Program, finan-]at de Ambasada SUA, [i care seva finaliza `n anul 2015, presupu-ne sesiuni de predare intensiv\ alimbii engleze, secven]e dedicatecunoa[terii civiliza]iei [i culturiiamericane, dar [i diferite alte acti-vit\]i, precum cele de voluntariat,civice, ecologice etc., pentru 22 deelevi din jude]ul Bac\u, ce provindin medii defavorizate. Ei vor be-neficia [i de o tab\r\, unde se vor`ntâlni [i vor `nv\]a cu profesoriamericani.

Programul reprezint\ o nouta-te absolut\ `n România.

~n mod excep]ional, AmbasadaSUA `n]elege s\ sprijine [i finan-ciar proiectele amintite, situa]iecare va contribui `n mod decisiv laderularea lor.

Aceste ini]iative ale institu]iei deformare b\c\uane sus]in politicileeduca]ionale na]ionale.

A[adar, ministrul Educa]ieiNa]ionale, Remus Pricopie, a sem-nat la Departamentul de Stat de la

Washington continuarea Acordului`ntre Guvernul Statelor Unite aleAmericii [i Guvernul Românieiprivind schimburile educa]ionale[i academice administrate deComisia Fulbright Româno -American\, iar la MemorialulHolocaustului (USHMM) a fostparafat un nou memorandum in-terguvernamental referitor la pro-movarea educa]iei despre Holo-caust, `n [colile din România.

Casa Corpului Didactic „Grigo-re Tabacaru” este implicat\ activ`n ambele proiecte, fapt de noto-rietate.

„{i `n anul 2015 vom fi preocu-pa]i de promovarea activit\]ilor<<Centrului American CornerBac\u>>, a Centrului Regional deResurse pentru Educa]ia Civic\ [ia Centrului Regional pentruStudierea Holocaustului, deoareceo bun\ func]ionare a acestora per-mite accesul nemijlocit al elevilor[i cadrelor didactice la diferiteprograme educa]ionale, civice [iculturale americane.

Suntem onora]i de interesul spo-rit pe care Ambasada SUA `l mani-fest\ fa]\ de C.C.D. Bac\u.

Aceast\ situa]ie ne oblig\ s\continu\m [i s\ dezvolt\m parte-neriatul cu americanii, convin[i fi-ind c\ ceea ce facem contribuie laconsolidarea [i dezvoltarea parte-neriatului româno-american `ndomeniul culturii [i al educa]iei”,ne-a declarat prof. Gabriel Stan,directorul C.C.D. Bac\u.

V. MUNTEANU

Centrul de Cultur\ „GeorgeApostu” Bac\u `nchide seria pro-iectelor culturale ale anului 2014joi, 18 decembrie 2014, ora 17.00,la sediul din Str. Cr=ngului nr.18,cu evenimentul „Apostu 80. Cen-trul Apostu [i invita]ii s\i deonoare-2014”.

Programul face parte din stator-nica tradi]ie de omagiere a realelorvalori ale culturii na]ionale, a ma-rilor personalit\]i ale neamului [i asculptorului George Apostu, pa-tronul spiritual al Centrului.

Toate evenimentele culturale or-ganizate anul acesta de Centrul deCultur\ „George Apostu” dinBac\u s-au desf\[urat sub generi-cul: „Apostu 80. Centrul Apostu[i invita]ii s\i de onoare- 2014”.

S-a dorit `n acest fel refacereasimbolic\ a drumului c\tre ]ar\ alui George Apostu prin personali-t\]ile care se reg\sesc, `n diferitele

lor ipostaze culturale, `n diasporarom=neasc\ [i `n ]ar\.

Invita]ii de onoare din acest anau fost scriitorul rom=n de expre-sie german\ C\t\lin Dorian Flo-rescu din Elve]ia, sculptorulLeonard R\chit\ stabilit la Paris,scriitoarea Petronela Rotar, arti[-tii Daniel Cr\ciun [i MihaelaNina Cr\ciun, sculptorul Gheor-ghe Z\rnescu, istoricul de art\Pavel {u[ar\, acad. AlexandruZub.

~n cadrul evenimentului „Apos-tu 80. Centrul Apostu [i invita]iis\i de onoare-2014” sunt invita]is\ vorbeasc\ despre valorile cultu-rale na]ionale, despre importan]acrea]iei lui George Apostu: prof.dr.Ioan Mitrea, prof. dr. GheorgheIorga, prof. univ. dr. {tefanMunteanu, poe]ii Dan Petru[c\ [iVal M\nescu, criticul de art\Iulian Bucur.

Componenta artistic\ a manifes-t\rii va fi asigurat\ de concertul decamer\ sus]inut de instrumenti[tide la Filarmonica „Mihail Jora”:Ciprian Sicinschi -vioar\ [i LiviuMera - violoncel.

Programul omagial „Apostu 80.Centrul Apostu [i invita]ii s\i deonoare-2014” `nchinat maestruluiGeorge Apostu va constitui un bunprilej de trecere `n revist\ a ceea cea `nsemnat via]a cultural\ b\c\ua-n\ `n 2014, coroborat\ cu realiz\-rile culturale ale institu]iei, pre-cum [i un cadru generos de re`nt=l-nire a reprezentan]ilor institu]iilordin domeniu.

Sunt invita]i s\ participe to]i iu-bitorii de cultur\ [i arte, joi, 18 de-cembrie, la sediul Centrului deCultur\ „George Apostu” la unfestin cultural, artistic [i muzical.

Daniel NICOLESCU

Directorul C.C.D. Bac\u a fost reconfirmat `n comunitatea US ALUMNI

Lansarea volumului

„De gard\ la avangard\”,de Daniel Nicolescu

Luni, 14 dcembrie a.c., la Libr\ria „Glisando” dinBac\u a avut loc lansarea albumului Clepsidra cu ro-binet. Instantanee regizate (Editura „De[teptarea”,Bac\u, 2014), realizat de cunoscutul fotoreporterIoan B`[c\, licen]iat `n Drept. Este vorba de o lucraremig\loas\ [i de-a dreptul interesant\, cu multe ima-gini inedite despre Bac\ul de acum [i de alt\dat\, mul-te dintre ele fiind publicate `n cotidianul „De[tepta-rea”.

Beneficiid de o prefa]\ semnat\ de criticul literar [itraduc\torul Gheorghe Iorga, albumul constituie osurs\ de informa]ie nu numai pentru istorici [i arhi-tec]i, ci [i pentru fiecare tr\itor al B\c\ului legat deimaginea mi[c\toare a trecutului [i prezentului.

Dar iat\ ce g\sim `n albumul lui Ioan B`[c\ - pre-cizeaz\ prefa]atorul edi]iei: „oameni (surprin[i `ncomportamente sociale), cl\diri (<<pozate>> `n diferitestadii ale <<facerii>>), parcuri, pie]e, str\zi, vitrine,institu]ii etc. {i peste to]i [i toate, <<`ncremenirea>> is-toriei, <<umbra>> celor nev\zute, ale obiectelor intui-te... C=t putem zice c\, de[i d\ iluzia vie]ii, albumullui Ioan B`[c\, a[teptat de b\c\uani, intereseaz\ maiales printr-o obiectivitate ce nu ocluteaz\ nesf=r[itaiubire a fotografului nostru pentru Bac\u: Bac\ul dinidee [i Bac\ul din sentiment...”

Alina M.

Clepsidracu

robinetM\rturii peste timp

„Apostu 80. CentrulApostu [i invita]ii s\ide onoare - 2014”

MIHAI DEJU (pre[edinte al S.C. Comat S.A.), PETRU PL|CINT| (pre[edinte al S.C. Cybernet Auto Center

S.R.L.), {TEFAN }IBULIAC (director al Transelectrica S.A. Bac\u),ADRIAN AVRAM (pre[edinte al Sindicatului Liber Romgaz R. A.

Distribu]ie Bac\u), ION MELINTE (deputat `n ParlamentulRom=niei), GHEORGHE B|L|U (manager general al S.C. Atlas

S.A.), GABRIEL STAN (director al Casei Corpului Didactic „GrigoreTabacaru”), EMIL VAMANU (director al Administra]iei Bazinelor de

Ape „Siret”), VIOREL GHELAS| (director al Direc]iei SilviceBac\u), VASILE NI}| (administrator al S.C. Tricotex S.R.L.

M\gura), D|NU} VOICU (administrator al S.C. Moldavtrex S.R.L.),NELU HORDIL| (administrator al S.C. Union Condrom S.A.)

Redactor-[ef: Pr. dr. Constantin LEONTERedactor-[ef adjunct: Sorina MUNTEANU

Secretar de redac]ie:Pr. {tefan CHELARU

Nicu I. Aur, Dumitru Br\neanu, Ioan D\nil\,Elena Hociung, Petre Isachi, Adrian Lungu, ValM\nescu, Mircea Merticariu, Ion Moraru(One[ti), Alina Munteanu, Ioan Neac[u, DanielNicolescu, pr. Cornel Paiu, Neculai Plugariu,Vasile-George Puiu, Valeriu T\nase, ConstantinTopal\, Ozana Kalmuski-Zarea

Fotoreporter: Mi[u {tef\nescu Tehnoredactare computerizat\: Ioana AioaneiISSN: 1583 - 6339

Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutularticolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor.

lAbonamentele se fac la sediul redac]iei sauprin telefon / fax: 0234 571532

Redac ] ia : Bac\u , S t r . 9 Mai 80 /A/7 , CP: 600065Tele fon /Fax : 0234 571532 . Mobi l : 0721861045E-mai l : fundatiacancicov@yahoo.com

viata_bacauana@yahoo.comvictormunteanu28@yahoo.com

Editor: Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov”

Redac]iaConsiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane”

Via]a b\c\uan\ l Nr. 466 / decembrie 2013 - ianuarie 2014Pag. 11

(Urmare din pag. 3)

Considera]i c\ este de bun augurimplicarea societ\]ii civile `n proble-mele administra]iei locale, dat fiindrolul ei consultativ?

- Nu doar c\ este de bun augur, darimplicarea societ\]ii civile reprezint\garan]ia unei decizii administrative c=tmai bun\ pentru interesele comunit\]ii.Oportunitatea unor asemenea demer-suri se simte foarte mult, institu]iile sta-tului au nevoie de existen]a acestui par-teneriat c=t mai activ. Adev\rul este c\,`n realitate, `n foarte multe situa]ii, seface doar un dialog formal, f\r\ efecte`n actul decizional. O parte din vin\ opoart\ [i zona societ\]ii civile, `nc\ preatimid\. Cred, `ns\, c\ lucrurile se vorschimba `n bine. Dac\ acest Forum „aremenirea de a igieniza [i corecta dis-func]ionalit\]ile din via]a cultural-artis-tic\, [tiin]ific\ [i educa]ional\ a Bac\u-lui, tr\g=nd un semnal de alarm\ autori-t\]ilor asupra confuziei de valori [i aunor fenomene socio-culturale sc\patede sub control”, dup\ cum a]i vestit `npres\, atunci rolul lui nu este dec=t ne-cesar [i benefic. At=ta timp c=t organis-mul dvs. nu contravine cu nimic Legiiadministra]iei publice locale nr.215/2001, actualizat\ `n 2012, atuncinu v\d de ce nu am g\si formulele opti-me de colaborare `n beneficiul nostru,al tuturor.

- Care sunt cele mai importante va-lori morale pentru dumneavoastr\?

- Cinstea, bun\tatea, curajul, t\ria su-fleteasc\ [i de caracter. Dac\ ai ie[it dinaceast\ zon\ de protec]ie a fiin]ei uma-ne, înseamn\ c\ te-ai r\t\cit. A fi cinstitînseamn\ a-]i face datoria, a fi drept [icorect în tot ceea ce întreprinzi. A fisimplu, dar cinstit e mai pre]ios decât afi genial, dar necinstit. Niciun bine nuse aseam\n\ cu cinstea.

Cât despre bun\tate, sunt [i eu al\turide Beethoven c=nd spune: „Nu recu-nosc un alt semn al superiorit\]ii decât

bun\tatea”.- Ce semnific\ pentru dumneavoas-

tr\ Premiul de Excelen]\ pentru Pro-movarea Culturii primit `n cadrul s\r-b\toririi „Cr\ciunului Scriitorilor”?

- Un gest nobil de aten]ie care certifi-c\ o `n]elegere reciproc\ `n ceea ce pri-ve[te respectarea [i promovarea valori-lor b\c\uane din toate domeniile deexisten]\ uman\. Snobii sunt persoanecare vorbesc cu mândrie despre pre]uri,

pentru c\ despre valori habar n-au! Cul-tura, [tiin]a [i artele sunt priorit\]i f\r\de care un neam nu poate rezista `n is-torie.

- Ce p\rere ave]i despre genera]iadumneavostr\ aflat\ `n diferite func-]ii `nalte de conducere `n aparatul destat?

- Am o p\rere bun\ despre tinerii cucei [apte ani de acas\, instrui]i, crescu]i`n spiritul muncii, al responsabilit\]ii,combativi, inventivi, genero[i, dornicide cunoa[tere. Nu m\ refer la cei debani gata, care `[i `ngroap\ zilele prinbaruri, `n raliuri nocturne cu autoturis-me, incapabili de a-[i lua destinul `nm=ini [i de a tr\i pe propriile picioare.Nu m\ refer nici la cei care a[teapt\ s\c=[tige la loto pentru a-[i tr\i destinul

pe gratis. P\dure f\r\ usc\turi nu s-a po-menit. E-adev\rat c\ via]a nu-i chiarat=t de simpl\ [i c\ trebuie abordat\ cutoat\ ambi]ia. Dar dac\ nimere[ti undrum f\r\ obstacole, probabil c\ drumulacela nu duce nic\ieri. Din toate tim-purile tineretul a fost `n avangarda exis-ten]ei, elanul s\u constituind de fiecaredat\ motorul progresului `n toate direc-]iile. Faima - atunci c=nd o dob=nde[ti -imediat rugine[te dac\ nu o cure]i `nfiecare zi prin munc\ [i efort.

- Dar unde ar putea ajunge t=n\rulde pe baricade f\r\ experien]a celortrecu]i prin v\p\ile `ncerc\rilor?

- Bine`n]eles c\ nimeni nu poate faceabstrac]ie de cuno[tin]ele `nainta[ilor

dob=ndite cu trud\. Dar tinerii sunt ceicapabili s\ rup\ cursul plictisitor al vie-]ii, monotonia [i blazarea, culcu[ul uneivie]i plate, mediocre [i inutile. Statisti-cile arat\ c\ tr\s\tura principal\ a gene-ra]iei mai v=rstnice o constituie `nclina-]ia spre conservatorism, spre lejeritate[i lips\ de griji. Ea vrea ca lucrurile s\r\m=n\ acelea[i, neschimbate, se simtebine `n haina veche pe care o poart\. Deaceea toate revolu]iile lumii le-au f\cuttinerii, ei sunt cei care `mprosp\teaz\via]a cu un nou sens [i o adapteaz\ lacerin]ele prezentului.

Am `ncredere `n genera]ia mea [i num\ tem c\ faptele ei m\ vor face de r=s.

- Ce v\ dori]i cel mai mult de la via-]\?

- Pace, armonie [i echilibru, `ntr-o lu-me normal\ [i ]ar\ bogat\ [i prosper\,cu oameni m=ndri de trecutul pe care `lpoart\ pe umeri. ~mi doresc un stat pu-ternic, cu institu]ii [i armat\ s\n\toase,cu oameni care s\ gre[easc\ din ce `n cemai pu]in. Prezentul pe care `l tr\im neoblig\ s\ g=ndim [i s\ sim]im la fel, s\avem acelea[i aspira]ii [i s\ reconstruimbinele ori de c=te ori se pr\bu[e[te.

~mi doresc s\ tr\iesc `ntr-o societate`n care s\ nu primeze pl\cerile celorcinci sim]uri primare ale hedonismului,ci iubirea de semeni, `n]elegerea, altru-ismul, jertfa de sine pentru binele celui-lalt.

- Iat\-ne `n pragul SfintelorS\rb\tori ale Na[terii Domnului. Cele ura]i b\c\uanilor cu acest prilej?

- Sf=nta S\rb\toare a Cr\ciunului [iAnul Nou `mi ofer\ `n primul r=nd pri-lejul de a mul]umi tuturor celor cu caream interac]ionat `n 2014 pentru colabo-rarea avut\. Bac\uanilor le transmitur\rile tradi]ionale de sf=r[it de an, res-pectiv s\n\tate, bucurii, reu[ite `n planpersonal [i familial. S\ dea Dumnezeuca 2015 s\ fie un an mai bun din toatepunctele de vedere!

„Autoritatea se impune prin respectarea legii [i aplicarea acesteia”

La „Ziua Eroilor” `n Comuna S\rata

Cu „Cr\ciunul `n suflet”, per-sonalit\]i ale vie]ii culturale b\c\-uane, membri ai unor forma]ii ar-tistice de renume, dar [i numero[ispectatori de toate v=rstele au p\[its=mb\t\, 13 decembrie, `n SalaAteneu a Filarmonicii „MihailJora”, pentru a asista la un eveni-ment cultural deosebit. Este vorbade „Cr\ciunul Scriitorilor”, o ma-nifestare intrat\ `n tradi]ia cultura-

l\ a Bac\ului, ce este organizat\ deFunda]ia Cultural\ „Georgeta [iMircea Cancicov” din municipiulde pe Bistri]a. Dup\ rug\ciuneac=ntat\ „Ave Maria”, prin carepreotul Iulian Mu[at (paroh al Bi-sericii „Buna Vestire” Bac\u) adat „tonul major” al acestei s\rb\-tori, bucuria `mp\rt\[irii din fru-muse]ea [i lumina colindelor sfintea fost adus\ pe scen\ de Corala„Episcop Melchisedec {tef\nescu”.Cu interpretarea mai multor co-linde, `ntre care [i „Bun\ diminea-]a la Mo[ Ajun”, aceast\ coral\ aProtopopiatului Bac\u, dirijat\ de

preotul Andrei Antal, a prefa]atprezentarea „portretelor `n c\rbuneaprins” ale Cenaclului literar - ar-tistic „Avangarda XXII”. Acesta afost momentul intr\rii `n rol a gaz-dei „Cr\ciunului Scriitorilor”, po-etul [i omul de cultur\ VictorMunteanu, pre[edintele Funda]i-ei Culturale „Georgeta [i MirceaCancicov”, care an de an punemult suflet `n desf\[urarea a maimulte activit\]i culturale ce au loc`n municipiul Bac\u.

(Continuare `n pag. 8)

Cr\ciunul Scriitorilorla Avangarda XXII

Via]a b\c\uan\ l Nr. 470 / decembrie 2014 - ianuarie 2015 Pag. 12

Ion

Mo

ra

ru

Cu prilejul Na[terii Domnului

Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bac\u

ureaz\ cadrelor didactice,

colaboratorilor [i tuturor b\c\uanilor

CR|CIUN FERICIT[i prosper `n mijlocul celor dragi!

La

mul]i

ani -

2015!

Prof. GABRIEL STAN, Director