Scoala de Literatura

5
Școala de Literatură Scriitori Români - dicționar Înainte de 1989, Dicţionarul scriitorilor români, lucrare monumentală realizată de o armată de critici şi istorici literari, din al cărei stat major au făcut parte Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu, n-a putut să apară, fiind tratat cu circumspecţie şi în cele din urmă cu ostilitate de autorităţile comuniste. Ierarhia oficială a valorilor literare nu coincidea cu aceea propusă de dicţionar. Şi, în afară de asta, enerva însăşi ideea de a-i consacra pe scriitori prin menţionarea lor într-un lexicon impunător, în condiţiile în care Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu deţineau exclusivitatea în materie de prestigiu şi faimă. În mod surprinzător, şi după 1989 dicţionarul s-a împotmolit în tot felul de dificultăţi, astfel încât până în prezent nu au apărut decât două din cele patru proiectate volume ale sale. Doi dintre coordonatori - Mircea Zaciu şi Marian Papahagi - au murit. Iar necesitatea de a aduce la zi informaţiile de ordin bio-bibliografic a complicat şi mai mult situaţia (cum să-i mai strângi la un loc pe cei şaizeci şi doi de muşchetari ai muncii în bibliotecă după douăzeci de ani?). S-a renunţat la actualizare, dar publicarea dicţionarului tot nu s-a finalizat. În 1995 s-a luat hotărârea tipăririi în paralel a unui Dicţionar esenţial al scriitorilor români, realizat printr-o selectare a

description

Referat pentru clasa XII la Limba si literatura romana

Transcript of Scoala de Literatura

coala de Literatur

Scriitori Romni - dicionar

nainte de 1989, Dicionarul scriitorilor romni, lucrare monumental realizat de o armat de critici i istorici literari, din al crei stat major au fcut parte Mircea Zaciu, Marian Papahagi i Aurel Sasu, n-a putut s apar, fiind tratat cu circumspecie i n cele din urm cu ostilitate de autoritile comuniste. Ierarhia oficial a valorilor literare nu coincidea cu aceea propus de dicionar. i, n afar de asta, enerva nsi ideea de a-i consacra pe scriitori prin menionarea lor ntr-un lexicon impuntor, n condiiile n care Nicolae Ceauescu i Elena Ceauescu deineau exclusivitatea n materie de prestigiu i faim. n mod surprinztor, i dup 1989 dicionarul s-a mpotmolit n tot felul de dificulti, astfel nct pn n prezent nu au aprut dect dou din cele patru proiectate volume ale sale. Doi dintre coordonatori - Mircea Zaciu i Marian Papahagi - au murit. Iar necesitatea de a aduce la zi informaiile de ordin bio-bibliografic a complicat i mai mult situaia (cum s-i mai strngi la un loc pe cei aizeci i doi de muchetari ai muncii n bibliotec dup douzeci de ani?). S-a renunat la actualizare, dar publicarea dicionarului tot nu s-a finalizat. n 1995 s-a luat hotrrea tipririi n paralel a unui Dicionar esenial al scriitorilor romni, realizat printr-o selectare a articolelor din Dicionarul scriitorilor romni i prin actualizarea lor. Aceast ntreprindere a trenat i ea din diferite motive. Pn la urm, din iniiativa lui Aurel Sasu i cu concursul energicei editoare Georgeta Dimisianu, care a tiut ca de obicei s taie nodul gordian, Dicionarul esenial al scriitorilor romni a aprut (chiar a aprut!) la Editura Albatros i se afl n prezent n librrii. Este o plcere s-l deschizi i s-l consuli. Are 920 de pagini format mare i cuprinde informaii i aprecieri critice referitoare la aproape toi scriitorii romni care conteaz, de la cronicari i pn la reprezentanii celei mai tinere generaii de azi. "Dicionarul esenial - explic Aurel Sasu n prefa - nu repet i nu concureaz n nici un fel Dicionarul scriitorilor romni. Ambele rspund, mpreun cu alte lucrri de lexicografie literar aprute sau aflate n diferite faze de pregtire, nevoii de noutate i diversitate a culturii romne. Primul ofer o selecie de numai 332 de autori, al doilea va cuprinde, n final, aproximativ dou mii; cel dinti nregistreaz informaia la zi (31 decembrie 1999), cellalt, prin fora mprejurrilor, pn n 1989 (diferen exact de un deceniu); unul rspunde nevoilor imediate de informare i cunoatere, altul, prin amploare, exigenelor, formulate n 1982, de prezentare n integralitatea ei a literaturii romne." Demn de menionat este faptul c exist intenia de a reedita dicionarul periodic, adugnd i scond articole, n funcie de schimbrile survenite n ierarhia valorilor literare, aducnd la zi datele bio-bibliografice, corectnd inexactitile semnalate ntre timp. Se poate afirma, prin urmare, c prin realizarea acestei prime ediii s-au pus bazele unei opere deschise de lexicografie literar, care nu se va nvechi vreodat pentru c va ine mereu pasul cu evoluia literaturii.

Armonizarea stilurilor critice

Bibliografia general consultat pentru elaborarea lucrrii este impresionant. Au fost luate n considerare enciclopedii, dicionare, istorii ale literaturii, culegeri de studii i cronici, volume de interviuri din toate timpurile, inclusiv din cea mai recent perioad. N-au fost ignorate nici coleciile de reviste literare din ultimul deceniu. Lista colaboratorilor (aproximativ aceeai cu a criticilor i istoricilor literari care au realizat Dicionarul scriitorilor romni, dar nu identic) constituie i ea o garanie a seriozitii i profesionalismului.O transcriu pentru ca recunotina cititorilor s aib destinatari: Mircea Anghelescu, Georgeta Antonescu, tefan Borbly, Corin Braga, Ioan Buduca, Alexandru Clinescu, Alexandru Cistelecan, Paul Cornea, Daniel Cristea-Enache, Ion Cristofor, Dan Culcer, Doina Curticpeanu, Eugen Dorcescu, Dinu Flmnd, Gheorghe Grigurcu, Gelu Ionescu, Mircea Iorgulescu, Liviu Malia, Florin Manolescu, Nicolae Manolescu, Ion Marco, Mircea Martin, Dumitru Micu, Clin A. Mihilescu, Dan C. Mihilescu, Ioan Moldovan, Cornel Moraru, Mircea Muthu, Marian papahagi, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Alexandru Piru, Petru Poant, Ion Pop, Vasile Popovici, Maria Protase, Ilie Rad, Cornel Robu, Aurel Sasu, Mircea Scarlat, Eugen Simion, Ion Simu, Elena Tacciu, Manuela Tnsescu, Radu G. eposu, Ion Vartic, Mariana Vartic, Mircea Zaciu, Rodica Zafiu. Autori cu personalitate, imposibil de nregimentat, unii dintre ei adevrai pontifi ai vieii literare, toi aceti semnatari de articole din cuprinsul dicionarului au reuit totui s-i armonizeze stilurile, practicnd sobrietatea, concizia i rigoarea tiinific. Meritul revine coordonatorilor, cei trei magnifici ai organizrii ntregii ntreprinderi - Mircea Zaciu, Marian Papahagi i Aurel Sasu -, dar i colaboratorilor menionai, capabili s se pun de acord de la distan. Ar fi de fcut unele observaii n legtur cu spaiul acordat fiecrui scriitor. G. Clinescu ne-a obinuit cu practica proporionrii comentariului n funcie de valoarea scriitorului comentat. n dicionar se ncalc frecvent acest principiu. Aurel Sasu are o explicaie, care nu este ns convingtoare: "Criteriul spaiului acordat fiecrui autor n-a fost aplicat rigid: acolo unde productivitatea a ntrecut importana operei, caracterul (i) informativ al lucrrii ne-a obligat s nregistrm ntregul fiier documentar i s acceptm, n consecin, numrul de pagini impuse de volumul informaiei." n realitate, o oper literar care nu are valoare nu exist. Criteriul axiologic este implicit i unul ontologic, n literatur. Aa stnd lucrurile, nu avem nevoie de informaii despre ceva care nu exist. Dar s nu facem din aceasta o dram. Inconsecvenele n ceea ce privete distribuirea spaiului influeneaz nesemnificativ imaginea de ansamblu a literaturii romne oferit de dicionar. De ce? Pentru c proporiile sunt restabilite de evalurile critice propriu-zise, n general realiste. Ar mai fi de discutat prezenele nejustificate ale unor scriitori n dicionar, ca i omisiunile regretabile. Dar ar nsemna s deschidem cutia Pandorei. O vom deschide, cu alt prilej, cnd vom organiza o dezbatere pe aceast tem, deschis tuturor celor dornici s-i spun prerea. Deocamdat remarcm faptul c, n linii mari, selecia este judicioas.