Şcoala cu clasele I-VIII Vatra Moldoviţei Comuna Vatra Moldoviţei ...

Şcoala cu clasele I-VIII Vatra MoldoviţeiComuna Vatra Moldoviţei

Judeţul Suceava

Prof. Dana-Mihaela Buburuzan

Move4Nature Întâlnirea FinalăBraşov, România

21-22 Octombrie, 2010

Prezentarea TraseuluiPrezentarea Traseului

EducaEducaţţionalional

Localizarea Localizarea comuneicomunei

şşi a Traseului Educai a Traseului Educaţţionalional

Comuna Vatra Moldoviţei este situată în Carpaţii Orientali, între Obcina Mare şi Obcina Feredeului.

Comuna Vatra MoldoviComuna Vatra Moldoviţţeiei

Şcoala Vatra Moldoviţei a fost construită în anul 1970

şi cuprinde: 2 săli de grădiniţă, 10 săli de clasă, un laborator de informatică şi un Centru de Documentare şi Informare.

Programul de învăţământ se desfăşoară în două schimburi. 257 de elevi şi preşcolari învaţă în 2 grupe de grădiniţă, 5 clase ale învăţământului primar şi 8 clase ale învăţământului gimnazial îndrumaţi de 20 de cadre didactice.

Ateliere de lucru, dezbateri, expoziţii cu lucrări ale elevilor, concursuri, proiecte educaţionale sunt activităţi desfăşurate cu prilejul Lunii Pădurii şi Zilelor mondiale ale: mediului, biodiversităţii, pământului şi apei –

evenimente de mediu cuprinse în Calendarul ecologic al şcolii.

ŞŞcoala cu clasele Icoala cu clasele I--VIII Vatra MoldoviVIII Vatra Moldoviţţeiei

Ghidul EducaGhidul Educaţţional al ional al ŞŞcolilor din Carpacolilor din Carpaţţii

Utilizarea GhiduluiUtilizarea Ghidului

Cadrele didactice ale Şcolii Vatra Moldoviţei au utilizat „Ghidul Educaţional al Şcolilor din Carpaţi”:

–

prin consultarea celor 3 exemplare aflate în Centrul de Documentare şi Informare,

–

prin accesarea site-ului www.herocluj.ro

– participând la dezbateri ale propunerilor din ghid desfăşurate în cadrul catedrelor şi comisiilor metodice.

Fiecare dintre cei 12 profesori ai şcolii a utilizat cel puţin o dată „Ghidul Educaţional al Şcolilor din Carpaţi”în procesul de predare.

La fiecare clasă s-a desfăşurat cel puţin o lecţie având ca subiect unul din Punctele Cheie ale Traseului Educaţional al Şcolii Vatra Moldoviţei.

http://www.herocluj.ro/

Caracteristica principală a Traseului Educaţional este facilitarea achiziţiilor specifice educaţiei pentru dezvoltare durabilă.

Tema principală a Traseului

este:

VATRA MOLDOVIŢEI – CENTRU AL DIVERSITĂŢII NATURALE ŞI CULTURALE.

Fără a subestima moştenirea naturală, traseul gravitează în jurul moştenirii culturale.

Traseul încurajează gândirea critică şi exprimarea individualităţii elevilor.

TTraseul Educaraseul Educaţţionalional

Punctele Cheie ale traseuluiPunctele Cheie ale traseului

Disciplinele care participă la realizarea Traseului Educaţional şi clasele participante

Pasul Palma

Punctele Cheie

Încondeierea ouălor

Ţesutul lăicerelor de lână

Mănăstirea Moldoviţa

Cioplitul în lemn

Cocoşul de munte

Dansul popular

Limba română

Matematică

Biologie

Istorie

Geografie

Educaţie tehnologică

Educaţie muzicală

Religie

Opţional Folclor

Dirigenţie

Clasele V-VIII

În anii ’60 a început construcţia drumului dintre localităţile Sadova şi Rădăuţi, un drum deosebit de dificil de construit. Două echipe de muncitori au pornit simultan din cele două direcţii, pentru ca în 1968 să se întâlnească în punctul cel mai înalt din Obcina Mare şi să-şi dea mâna pentru ca şoseaua să se încheie. Astfel a apărut „Palma”

un monument ciudat dar reprezentativ pentru spiritul drumarilor.

Punct Cheie 1Punct Cheie 1::

Pasul PalmaPasul Palma


Pasul PalmaPasul PalmaValoarea culturală: construcţie simbol a comunităţii Vatra MoldoviţeiStarea actuală:

monument bine conservatCe ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală şi culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie: drumul Sadova – Rădăuţi a fost construit în condiţii dificile, fiind un moment de cotitură în istoria construcţiei montane de drumuri

Disciplina, clasa,activitatea

Competenţe cheie propuse a se realiza în activitate

Competenţe dezvoltate în activitate

Implicarea comunităţii ca resursă pentru informaţii locale

Capitolul/tema din Ghid utilizate

Strategii participative propuse

Geografie, clasele a VIII-a,05.2009,Turismul

Iniţiativă şi anteprenoriat

Aplicarea terminologiei generale la realitatea înconjurătoare

Pe emblema comunei Vatra Moldoviţei este impregnată imaginea edificiului de la Palma

Identificarea oportunităţilor turistice în zona noastră

Traseu didactic: Sadova –

Vatra Moldoviţei

Matematică, clasa a V-a,05.2010Unităţi de măsură pentru masă

Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor probleme practice cu referire la unităţile de măsură studiate

Referentul de mediu din cadrul Primăriei comunei poartă discuţii pe tema combaterii poluăriiMedicul Cabinetului Medical Individual dezbate subiectul obiceiurilor alimentare

Câţi kilometri consumi într-o zi?

Activităţi în grup: fiecare grupă îşi propune şi realizează un meniu pentru o zi calculând numărul de km parcurşi de alimente pînă la destinaţie şi cantitatea de CO2

emise pentru distribuirea lor

Ed. tehnologică, clasa a V-a, 05.2009,Conservarea mediului şi combaterea poluării

Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

Aplicarea unor soluţii pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor din mediul apropiat

Referentul de mediu din cadrul Primăriei comunei poartă discuţii pe tema combaterii poluării.

Deşeurile, doar deşeuri?

Activităţi în grup: discuţii pe baza problemei deşeurilor; realizarea de obiecte din deşeuri de hârtie, plastic şi sticlă

Cioplitul în lemn este o artă străveche moştenită din generaţie în generaţie. Cu daltă în mână, bărbaţii dau viaţă lemnului înfrumuseţând obiectele din gospodărie.


Cioplitul Cioplitul îîn lemnn lemn



Soarele Luna Pământul

Intrarea într-o gospodărie ţărănească se face adeseori printr-o poartă ce reprezintă o adevărată construcţie de arhitectură în lemn.

Pe stâlpii ce susţin acoperişul din draniţă se găsesc motive solare, lunare şi pământene. Motivele sunt reprezentate prin rozete geometrizate.

Motivele solar şi lunar apar pe stâlpii ce formează intrarea mică, pentru oameni. Motivul pământean apare pe stâlpul care împreună cu cel ce conţine motivul lunar formează poarta mare, pentru car şi animale.









Dirigenţie, clasele a VI-a, 10.2010,Iniţiere în civilizaţia bucovineană a lemnului

Iniţiativă şi anteprenoriat

Sensibilizare şi exprimare culturală

Meşteri populari au organizat demonstraţii practice şi au iniţiat elevii în folosirea dălţii şi a rindelei.

Moştenirea culturală.Cunoştinţele tradiţionale.

Activităţi în grup: grupuri formate din 4-6 elevi au participat la ateliere de lucru conduse de către un meşter popular, în două sesiuni: sculptură în lemn şi confecţionat unelte casnice din lemn

Educaţie tehnologică,clasele a VII-a,04.2009Analiza de produs

Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

Realizarea fişei tehnologice pentru un produs din lemn

Meşterii populari Costan Moisa şi Constantin Moisa au explicat şi demonstrat practic meşteşugul cioplitului în lemn

Meşteşuguri şi tradiţii

Studiul de cazActivităţi în grup

Valoarea culturală: în Bucovina există o adevărată civilizaţie a lemnuluiStarea actuală: pădurea asigură echilibrul natural al zonei şi materialul principal folosit de meşteşugarii locali la confecţionarea obiectelor casnice, construirea de locuinţe, realizarea de mobilier şi obiecte decorative tradiţionaleCe ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală şi culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie: să recunoască valoarea culturală a meşteşugului sculpturii/cioplirii în lemn.

Mănăstirea Moldoviţa, unul dintre cele mai valoroase monumente de artă feudală românească, se individualizează prin tonalitatea cromatică dominantă a galbenului auriu. Principalele culori ale frescelor de la Moldoviţa sunt roşu, verdele şi galbenul, toate trei obţinute din argilă, la care se adaugă albastrul obţinut din azurit. Pentru conservare, aceşti coloranţi naturali erau amestecaţi cu pigmenţi din plante sau din organe de animal. Monument de notorietate universală pentru ceea ce specialiştii numesc „geniul picturii exterioare din Moldova”, Mănăstirii Moldoviţa i s-a atribuit în anul 1975, din partea Federaţiei Internaţionale a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism distincţia „Mărul de Aur”.


Mănăstirea MoldoviMănăstirea Moldoviţţaa

Petru Rareş, domnitor al Moldovei, ctitorul Mănăstirii Moldoviţa


Mănăstirea MoldoviMănăstirea MoldoviţţaaValoarea culturală: un sit al patrimoniului universalStarea actuală: monument recent restauratCe ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală şi culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie: Mănăstirea Moldoviţa este păstrătoarea valorilor perene ale tradiţiei creştine şi un punct de reper în celebrarea principalelor momente liturgice din viaţa locuitorilor comunei.







Istorie, clasele a VIII-a, 01.2009,Cultura medievală în spaţiul românesc. Pictura murală.


Realizarea tabloului unei perioade istorice

Ghidul Mănăstirii Moldoviţa Ce înseamnă o zonă site a patrimoniului universal?

Studiul de caz: analizarea aspectelor ce fac din Mănăstirea Moldoviţa sit al Patrimoniului Universal din Carpaţi (pictură, arhitectură)

Religie, clasele a VIII-a,05.2009,Tradiţii locale în celebrarea unor sărbători


Conştientizarea importanţei modelelor spirituale în formarea caracterului moral-religios

Preoţii din parohiile comunei au răspuns întrebărilor elevilor, au dat explicaţii asupra temelor de discuţie propuse de elevi

Inventarul patrimoniului cultural al localităţilor zonei

Metoda proiectului

Punct Cheie Punct Cheie 44::

ŢŢesutul lăicerelor de lânăesutul lăicerelor de lână

Ţesutul lăicerelor de lână lucrate de femei la stative, impresionează ochiul prin culori vii, împodobind pereţii locuinţelor. Acest meşteşug casnic este frecvent practicat în localitate, ţesăturile decorative fiind de o frumuseţe aparte şi dovedindu-şi utilitatea atât din punct de vedere economic cât şi estetic.(În fotografie se află meşterul popular Aurica Aneci).

Punct Cheie Punct Cheie 44::

ŢŢesutul lăicerelor de lânăesutul lăicerelor de lână

Valoarea culturală:

meşteşugul reprezintă ocupaţia principală a femeilor vârstnice, în casele acestora războiul de ţesut fiind nelipsit.Ce ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală şi culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie:

în ţesături sunt exprimate o multitudine de credinţe ancestrale specifice zonei, cromatica firelor fiind de o complexitate deosebită. În simboluri şi culoare se regăseşte concepţia despre viaţă şi moarte, despre ritualuri şi obiceiuri.

Disciplina, clasaActivitatea






Dirigenţie, clasa a VIII-a B03.2010Motive şi simboluri. Cromatica ţesăturilor.

Spirit de iniţiativă şi antreprenoriatSpirit de iniţiativă şi antreprenoriat

Exersarea deprinderilor de selectare a informaţiei pentru învăţare eficientă.Contextualizarea termenilor de muncă, ocupaţie, carieră.

Călugăriţele mănăstirii Moldoviţa au oferit grupului de elevi explicaţii privind tehnica ţesutului, folosirea şi selecţia firelor naturale, cromatica ţesăturilor

Moştenirea culturală. Cunoştinţele tradiţionale.

Activităţi în grup

Dirigenţie, clasa a VI-a B03.2010Meşteşuguri şi tradiţii -

ţesături

Spirit de iniţiativă şi antreprenoriatSpirit de iniţiativă şi antreprenoriat

Exersarea deprinderilor de selectare a informaţiei pentru învăţare eficientă.Contextualizarea termenilor de muncă, ocupaţie, carieră.

Meşterul popular Colban Maria oferă elevilor accesul în atelierul de lucru unde explică şi demonstrează tehnica de lucru a lăicerelor de lână.


Trasee didactice: interviu cu o persoană în vârstă, fotografii ale unor ţesături tradiţionale, redactarea unui text cu informaţiile culese, vizită la Muzeul Şcolii Paltinu


ÎÎncondeiatul ouălorncondeiatul ouălor

Meşteşugul încondeierii ouălor este o cale de afirmare a identităţii noastre incluzând mediul natural (culorile, motivele zoomorfe, fitomorfe şi astrale) munca (ceara de albine, chişiţa, motivele pastorale sau agricole), credinţa (crucea), relaţiile dintre oameni (brâul), filosofia de viaţă (oul şi calea fără sfârşit).


ÎÎncondeiatul ouălorncondeiatul ouălorValoarea culturală

este: o modalitate de a transmite prin mijloace nonverbale, valori simboluri, credinţe; o cale de dezvăluire culturală a comunităţii huţule; un mijloc de armonizare a divinului cu profanulStarea actuală: există, se extinde, se transformă în ocupaţie; devine comercial, pierde din autenticitate, înlocuieşte produsele naturale cu cele artificialeCe ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală şi culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie: despre transferul pe care-l realizează acest meşteşug alegând culori şi modele naturale pentru a le transforma în mici opere de artă





Capitolul din Ghid utilizat


Proiect educaţional „Oul închistrit”, martie 2007 -

viitorConcurs interjudeţean cuprins în CAE regionalNivel de vârstă 5-10 ani

Promovarea tradiţiei şi a valorilor autentice în meşteşugul încondeierii ouălor.

Identificarea şi promovarea modelelor şi tehnicilor tradiţionale.Reprezentarea în imagine a comuniunii dintre modelele şi culorile oului încondeiat cu modelele şi culorile mediului natural şi cultural în care trăiesc oamenii.Separarea valorii de nonvaloare.

Primăria asigură spaţiul şi condiţiile optime de desfăşurare a concursului.Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina Gura Humorului evaluează produsele finite pe criterii de autenticitate.Meşterii populari explică, îndrumă, supraveghează.Agenţii economici oferă recompense celor mai talentaţi copii.


Metoda proiectuluiActivităţi în grupParticipanţii organizaţi în grupe aleg câte un motiv tradiţional pe care îl transpun pe ou, parcurgând patru etape (băi de culoare). Băile de culoare (galben, portocaliu, roşu şi maro) sunt obţinute din culori naturale. Modelele sunt inscripţionate cu ceară naturală încălzită folosind “chişiţa”


Dansul Dansul şşi cântecul populari cântecul popular

Dansul şi cântecul popular reprezintă spiritualitatea de veacuri a Bucovinei exprimată prin sunet şi mişcare. Aceste două componente ale folclorului local au fost o punte de legătură multiculturală între românii şi huţulii care convieţuiesc în această „gură de rai”

–

în inima Bucovinei.Comuna Vatra Moldoviţei este o veche vatră folclorică în care cântecul şi jocul popular autentic

este valorificat în activităţi diverse, recunoscute şi apreciate de specialiştii de gen.


Dansul Dansul şşi cântecul populari cântecul popular





Capitolul din Ghid utilizat


Educaţie muzicală, clasele a VII-a, 12.2009,Genuri ale folclorului ocazional


Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale

Rapsodul popular Vasilena Iasinovschi Meşteşuguri şi tradiţii

Activităţi în grup: fiecare grupă interpretează câte un gen muzical: colindul, cântecul de stea, cântecul de nuntă

Limba română,clasele a VIII-a,04.2010,Literatura populară

Comunicare în limba maternăSensibilizare şi exprimare culturală

Identificarea speciilor literare populare specifice loculuiPopularizarea fondului intangibil al partimoniului cultural local

Oameni din localitate (Orest Huţuleac, Rodica Hojda, Nicolae Chiruţ, Chodan Angela) au dezvăluit elevilor balade populare(balada lui Doboş), legende (a Păuşei, a clopotului îngropat, a iezerului de pe muntele Ionu, a zonei Gura Boului)

Inventarul patrimoniului cultural al localităţilor zonei

Metoda proiectelor

Opţional Folclor, clasa a IV-a,05.2010,Joc popular „Cumătriţa”


Dezvoltarea simţului artistic prin interpretarea jocului popularValorificarea frumuseţii costumelor populare

Părinţii elevilor le-au pregătit vestimentaţia necesară (costume populare autentice, specifice zonei)

Meşteşuguri şi tradiţii

Jocuri combinate

Valoarea culturală:

Dansul şi cântecul popular l-au însoţit pe omul de la munte în cele mai fericite momente ale vieţii, transmiţându-se din generaţie în generaţie în toată simplitatea, trăirea şi frumuseţea lui. Starea actuală:

Elementele de cântec şi joc popular în această parte a Bucovinei sunt foarte bine conservate cu toate că, în unele momente ale exprimării lor, apar elemente de chitth care nu rezistă vremii. Ce ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea culturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie:

Cântecul şi jocul popular reprezintă „rădăcinile”

lor spirituale. Simplitatea şi frumuseţea acestora, vioicimea, ritmicitatea exprimării elevilor, bucurie, patriotism local oferindu-le oportunitatea de a-şi petrece timpul liber în spiritul folclorului tradiţional nealterat şi autentic.


CocoCocoşşul de munteul de munte

Cocoşul de munte

este

o

pasăre din familia fazanului declarată monument al naturii (în anul 2008).Partea vestică a comunei Vatra Moldoviţei (Obcina Feredeului) a fost declarată Rezervaţie „+Natura 2000”

de protecţie avifaunistică, pe lângă cocoşul de munte fiind protejate încă opt specii de păsări: muscarul mic, muscarul gulerat, ciocănitoarea mare de munte, ciocănitoarea pestriţă, vânturelul, buha, ciuful de pădure şi bufniţa mică.


CocoCocoşşul de munteul de munte

Valoarea naturală: Cocoşul de munte este declarat specie protejată

de legeStarea actuală: în număr suficient de mare în pădurile din Vatra MoldoviţeiCe ar trebui elevii să înveţe despre moştenirea naturală a localităţii (zonei) prin intermediul acestui Punct Cheie: să identifice impactul activităţii omului asupra habitatelor naturale şi măsuri concrete de protejare a speciei







Biologie, clasele a VIII-a,04.10.2010

Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

Demonstrarea unui mod de gândire ecologic în luarea unor deciziiDemonstrarea înţelegerii consecinţelor propriului comportament în raport cu mediul

1 inginer silvic şi 1 pădurar din cadrul Ocolului Silvic Bucovina au participat la o masă rotundă împreună cu elevii, în urma evaluării exemplarelor din habitatele naturale

Fragmentarea habitatelor

Jocul –

elevii aşezaţi în cerc, vor avea cartonaşe pe care sunt scrise elemente cheie din peisaj (cuib, pajişte, pădure, pârâu). Cu sfoara se constituie o reţea de rute pe care le urmează cocoşul de munte în căutare de hrană. Prin construirea a unei şosele imaginare reprezentă de foarfecă care taie sfoara, habitatul cocoşului de munte este fragmentat.

PartPartenerieneri

Profesorii care utilizează „Ghidul Educaţional al Şcolilor din Carpaţi” sunt: Dana Buburuzan, Daniela Ceredeev, Victoria Macovei, Ioana Coca,

Laura Trufan, Monica Colban, Constantin Coca, Zenoviu Cenuşă, Cristina Bîndiu, Ilaria Puşcă, Tudoriţa Huţuleac, Oana Popescu.

Organizaţiile care sprijină şcoala în utilizarea „Ghidul Educaţional al Şcolilor din Carpaţi”

sunt:

– Primăria Vatra Moldoviţei

– Căminul cultural Vatra Moldoviţei

– Mănăstirea Moldoviţa

– Cabinetul de Medicină Individuală din comună

–

Ocolul silvic Bucovina Câmpulung Moldovenesc

–

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina Gura Humorului

–

Agenţi economici din comună.

InformaInformaţţii de contactii de contact

ŞŞcoala cu clasele Icoala cu clasele I--VIII Vatra MoldoviVIII Vatra MoldoviţţeieiComuna Vatra Moldoviţei

Judeţul SuceavaCod poştal 727595

Telefon: 0230336247E-mail: [email protected]

Şcoala cu clasele I-VIII Vatra Moldoviţei Comuna Vatra Moldoviţei ...

Documents

Transcript of Şcoala cu clasele I-VIII Vatra Moldoviţei Comuna Vatra Moldoviţei ...