ROMANIAMINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ALBA SCOALA CU CLS.I-VIII “DIONISIU POPOVICIU” TĂUŢI

Str. Principală Nr. 51, Cod. 517457, com METEŞ, Jud. Alba Tel. /Fax0258/ 849801,

E-mail: scmetes@mail.albanet.ro

• Nivel national - în România, Programul Eco-Şcoala a debutat în anul 1999, cu doar 5 şcoli pilot, sub coordonarea Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie (CCDG), în calitate de Membru cu drepturi depline al Fundaţiei de Educaţie pentru Mediul Înconjurător (FEE).

•       circa 600 de şcoli din România au derulat programul, acum fiind active un număr de 408 , iar 57 de şcoli au simbolul mondial Steagul Verde şi calitatea de Eco-Şcoală.      

•

Ieste reprezentativ pentru comunitatea şcolară şi locală cuprinzand

reprezentanti din :--Conducerea şcolii -- Cadre didactice

-- Elevi -- Părinţi

-- Administraţia şcolii -- Consiliul local

-- Primaria com. METEŞ -- Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba --Agenţia de Protecţie a Mediului Alba

---noi, reprezentanţii elevilor în comitet suntem aleşi prin vot de către colegii nostri şi suntem o verigă de legătură , pentru că facem cunoscute comitetului ideile şi observaţiile colegilor şi raportăm apoi acestora ,deciziile comitetului.

Comitetul se reuneşte trimestrial şi înaintea fiecărei activităţi, pentru organizarea acesteia;

II. ANALIZA PROBLEMELOR DE MEDIU

• Comitetul ECO-Scoala s-a implicat in inventarierea problemelor de mediu specifice scolii si a identificat urmatoarele probleme:

•  nivelul de curăţenie din şcoală nu era mulţumitor; existau unii elevi, care deşi aveau coşuri de gunoi în fiecare clasă, aruncau hârtiile, ambalajele şi resturile de mâncare, pe lângă acestea; elevii erau neglijenţi în păstrarea curăţeniei atât în clasă cât şi în şcoală şi curtea şcolii;

• hârtia şi alte materiale reciclabile , se risipeau necontrolat, nu erau colectate selectiv, acestea fiind arse în curtea şcolii în locuri special amenajate; se

polua aerul prin această procedură; • nu exista un responsabil şi o echipă care să se ocupe regulat cu îngrijire

spaţiului verde, • insensibilitatea şi indiferenţa elevilor faţă de problemele de mediu;• existenţa în şcoală a unor robinete defecte;• consum ridicat de apă, combustibil solid şi energie electrică;• nu exista o colectare diferenţiată a deşeurilor reciclabile nici la nivelul

comunităţii locale.

II. ANALIZA PROBLEMELOR DE MEDIU

SE IMPUNEA:• Conştientizarea păstrării curăţeniei în clasă şi în curtea şcolii;

• Necesitatea dotării claselor cu coşuri pentru colectarea selectivă a deşeurilor;

• Achiziţionarea ghivecelor cu flori la nivel de clasă;

• Amenajarea şi întreţinerea parcului şi grădinii şcolii;

• Realizarea panoului ECO;

• Necesitatea informării periodice a elevilor referitoare la desfăşurarea activităţilor din Programul ECO;

• Noi, elevii, am confectionat eco-cutii animate, am adus ghivece de flori, am participat la activitati practice din curtea şcolii. Din fondurile şcolii destinate întreţinerii am cumpărat unelte necesare realizării lucrărilor practice. 

III. PLANUL DE ACŢIUNE• Fiecare activitate are un responsabil şi o dată limită

de îndeplinire• Acţiunile sunt alese la propunerile noastre, ale

elevilor şi în funcţie de posibilităţile şcolii , noi, cei din Comitetul Eco suntem responsabili pentru unele din activităţi

• Scopul Planului de acţiune :1. implicarea elevilor în activităţi de învăţare a legislaţiei

  privind protecţia şi conservarea mediului înconjurător şi de aplicare a acestei   legislaţii ;   

2. managementul deşeurilor reciclabile ;

3. ecologizarea spaţiului şcolar .

IV. MONITORIZAREA ACŢIUNILOR ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

• La nivelul fiecărei clase există:-coşuria ecologice animate pe coridoare pentru colectarea selectivă a deşeurilor

reciclabile;-un grafic de colectare a hârtiei realizat la orele de matematică, din dateleobţinute prin cântărirea acesteia la orele de fizică, educaţie tehnologică sau

abilităţi practice;-atribuţiile eco-şefului;-cei 7 paşi;-Eco-codul şcolii;-diagrama Gantt a Planului de acţiune; La finele anului şcolar trecut, fiecare elev al şcolii a calculat câtă

hârtie a consumat sub forma caietelor şi câtă hârtie a reciclat; am constatat că toţi elevii au reciclat mai multă hârtie decât au consumat, ceea ce ne-a bucurat foarte mult, mobilizându-ne să aducem şi mai multă hartie pentru reciclare.

De asemenea am calculat cantitatea de lemn consumat, volumul de apăşi cantitatea de energie electrică consumată în cei doi ani şcolari analizaţi înPrezentul Raport. Am constatat o reducere a acestor consumuri în anul şcolar2008-2009,comparativ cu anul şcolar 2007-2008.

V. CURRICULUM (PROGRAMA ŞCOLARĂ)• Şcoala are un plan curricular care integrează

problemele de mediu la toate clasele şi la multe discipline de studiu

• În desfăşurarea orelor de protecţie a mediului şi pregătirea materialelor didactice am colaborat cu

– Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba (APM) – Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba– Trascău-corp Zlatna

V. CURRICULUM Problemele de mediu ridicate în şcoala noastră au fost integratedisciplinelor şcolare, astfel:• La Limba şi literatura română s-a subliniat importanţa hârtiei ca

mijloc de comunicare, s-au exersat deprinderi şi competenţe de dialog pe tema reciclării. Elevii au realizat creaţii literare proprii legate de această problematică, s-au realizat mesaje de informare a comunităţii în legătură cu acţiunile şcolii . Stimularea unor opinii proprii în legătură cu o activitate ecologică s-a realizat şi prin mesaje eco articole, fotografii şi creaţii literare prin care să conştientizeze dependenţa om –natură. Tot opinii proprii sunt şi îndemnurile din Eco-codul şcolii

• La dirigenţie, am urmărit facilitarea participării comunităţii la viaţa şcolii şi a şcolii la viaţa comunităţii. În acest mod ne pregătim pentru alternativa ecologică de petrecere a timpului liber…ca parte integratoare a noilor educaţii .

• La matematică, d-ra profesoară ne-a îndrumat pe noi, elevii responsabili cu înregistrarea maculaturii colectate să realizam grafice, să calculam în procente cantitatea de hârtie / elev / săptămână / lună, să calculeze banii pentru procurarea materialelor de lucru.

• La fizică, am studiat modalitatea de economisire a energiei în cazul tăierii copacilor, a reciclării hârtiei şi a altor surse de producere a hârtiei.

V. CURRICULUM • La chimie, deoarece materia primă este de origine organică,

d-na profesor a vorbit despre procesele chimice anorganice care concură în realizarea acestui tip de produs: elevii au conştientizat necesitatea trierii deşeurilor.

• La biologie, ni s-a reliefat rolul pădurii în cadrul biosferei , s-a raportat ritmul de creştere a unui copac la cantitatea de hârtie pe care o produce, vârsta la care se pot tăia copacii şi importanţa reciclării hârtiei în conservarea naturii şi a resursei noastre de aer curat, s-au discutat conexiunile sol - floră- faună. S-au citit şi comentat diverse articole din revista Bio planet.

• La geografie s-a studiat influenţa defrişărilor asupra mediului şi răspândirea pe glob a zonelor împădurite raportate la industria de producere a hârtiei.

• La istorie, se descoperă evoluţia hârtiei şi a materiilor prime din care se realizează , dar şi rolul ei ca mijloc de cunoaştere interculturală.

• La religie, prin tema ,,Natura – darul lui Dumnezeu făcut omului,’’ elevii au conştientizat importanţa naturii în viaţa omului şi faptul că sunt răspunzători de modul cum se comportă cu şi în natură.

VI. Informarea şi implicarea comunităţii şcolare şi a

comunităţii locale• diseminarea conceptului de Eco-Şcoală şi a activităţilor

specifice au fost realizate prin: 1. Avizier Eco-Şcoală :         -   afişarea obiectivelor programului ;

- diagrama Gantt a Planului de actiune

       -   acţiunile întreprinse ;

        -   rezultatele obţinute;

3. Prezentări realizate de elevi

4. Sesiuni de discuţii privind Eco-Şcoala

5. Anunţuri în adunările şcolii

6. Fluturaşi de informare 7. Publicarea in revista scolii Eco-Primăvara detalii legate de derularea Programului

Eco-Şcoală

8. reportaje în ziare , postul TV Alba ; expozitii

9. Zile Verzi de acţiune în care este implicată toată şcoala

TIAM DIN COPILĂRIE Ă OMUL POATE SĂ FIE CROTITORUL NATURII PĂRĂTORUL PĂDURII

A BINE ŞI LA RĂU I SPRIJIN ÎN JURUL TĂU .

RĂIEŞTE, MEREU CA OM RE DRAGOSTE DE POM

NDE-I NEVOIE PORNEŞTE OT NATURA O IUBEŞTE UBIREA ÎL OCROTEŞTE!

1. IGIENIZARE A VĂILOR DIN TĂUŢI

2.ÎMPĂDURIRE LA MARGINEA SATULUI TĂUŢI

3.PLANTARE DE POMI FRUCTIFERI

9. LUCRĂRI DIN MATERIALE RECICLABILE

11. REVISTA ECO A ŞCOLII

„Sapă, frate, sapă, sapăPână când vei da de apă

Râuri sunt şi jos sub ţară Fă-le numai să răsară."

L. Blaga