Scleroza multipla este o boala a sistemului nervos central, reteaua principala a nervilor ce

transporta impulsurile electrice in tot corpul. Sistemul nervos central este format din creier si

maduva spinarii. Ambele au fibre nervoase ce transporta mesajele electrice de la creier la

restul corpului. Fibrele nervoase sunt invelite intr-un tesut numit mielina, care ajuta la

transmiterea mesajelor.

In scleroza multipla, teaca de mielina care acopera fibrele nervoase se inflameaza si este distrusa

treptat, perturband comunicarea dintre creier si celelalte parti ale corpului. Aceasta distrugere a tecii

de mielina si deteriorarea nervilor pot duce la aparitia unui numar mare de simptome, precum

amorteala, furnicaturi, spasme musculare, vedere incetosata, probleme de echilibru.

Scleroza multipla, o boala imprevizibila

Scleroza multipla este o boala complexa, imprevizibila si progresiva. La unele persoane, simptomele

pot lipsi cu desavarsire. In cele mai grave cazuri, pacientii cu scleroza multipla isi pot pierde

abilitatea de a vorbi, de a scrie sau de a merge. Cu toate acestea, se pare ca boala nu reduce

semnificativ durata de viata a unei persoane, multe dintre acestea fiind capabile sa ramana active.

Persoanele care dezvolta scleroza multipla experimenteaza de obicei primele simptome intre

20 si 40 de ani. Caucazienii sunt de doua ori mai susceptibili de a dezvolta aceasta afectiune, spre

deosebire de alte rase umane. De asemenea, scleroza multipla este de aproape trei ori mai

frecventa la femei decat la barbati si de cinci ori mai comuna in zonele cu clima temperata, precum

Europa si Canada, fata de zonele cu clima tropicala.

De retinut ca persoanele ale caror rude sufera de scleroza multipla sunt mult mai expuse acestei

afectiuni, insa nu exista nicio dovada ca aceasta boala se mosteneste direct.

Oamenii de stiinta nu stiu exact care sunt cauzele sclerozei multiple. Exista totusi dovezi ca sistemul

imunitar joaca un rol important in dezvoltarea acesteia. Unii considera ca este o boala autoimuna.

Sistemul imunitar care protejeaza de obicei organismul impotriva germenilor si a corpurilor straine ar

putea ataca mielina din sistemul nervos central. Unii specialisti spun ca aceste atacuri pot fi

declansate de anumite tipuri de infectii virale. Totodata, cercetatorii au mai observat ca unii oameni

sunt mai susceptibili de a face scleroza multipla decat altii, acest lucru sugerand ca ar putea exista o

componenta genetica a bolii.

Diagnosticul si tratamentul sclerozei multiple

Scleroza multipla este greu de diagnosticat, pentru ca nu exista niciun test care sa detecteze boala.

De cele mai multe ori, simptomele pot varia de la o persoana la alta si sunt comune cu simptomele

altor boli.

De obicei, aceste simptome sunt:

Senzatia de amorteala;

Furnicaturi la nivelul unuia dintre brate sau unuia dintre picioare;

Vedere dubla;

Oboseala;

Ameteala.

Cele mai frecvente investigatii pentru a detecta scleroza multipla constau in imagistica prin

rezonanta magnetica (RMN) a creierului sau a coloanei vertebrale, colectarea lichidului

cerebrospinal, teste pentru a masura viteza conexiunilor creierului. Desi, pentru scleroza multipla nu

exista niciun leac, exista anumite tratamente si medicamente care pot controla simptomele si pot

mentine calitatea vietii, printre care, mentinerea tonusului muscular, terapia fizica, terapia

ocupationala si grupurile de suport.