8/13/2019 SCLERENCHIMUL

1/2

SCLERENCHIMUL

Sclerenchimul este un tesut mecanic specific organelor aeriene ale monocotiledonatelor si ale

dicotiledonatelor lemnoase, caracterizand plantele mature care si-au incetat cresterea si pot avea fie o structura

primara, fie una secundara. Sclerenchimul este alcatuit din celule parenchimatice sau prozenchimatice moarte la

maturitate, cu peretii puternic lignificati uniform, cu contur poligonal sau circular in sectiune transversala. Sunt celule

mai putin elastice, care nu se mai pot alungi cand sunt complet edificate si nu au spatii aerifere intre ele. Acest tesut

mecanic confera plantelor rezistenta la presiune, tractiune si indoire.

In radacina, fibrele de sclerenchim au o distributie asemanatoare cu cea din tulpina, ele fiind prezente atat in

structura primara, cat si in cea secundara.

Gimnospermele nu au, de obicei, fibre de sclerenchim in floemul secundar, in schimb, la conifere se

intalnesc fibre corticale.

In frunza, sclerenchimul este prezent la monocotiledonate (mai ales la Poaceae).

Dupa origine, dispozitie, forma, si structura, sclerenchimul se imparte in doua categorii: fibros si scleros.

Sclerenchimul f ibroseste format din fibre, celule alungite, fusiforme, cu contur poligonal, circular sau

eliptic in sectiune transversala si cu peretii ingrosati cu lignina. In unele cazuri, peretele ramane aproape

celulozic (Linum usitatissimum - in, fig. 119), alteori se lignifica slab si partial doar in partea externa (Cannabis

sativa - Canepa, Urtica dioica - Urzica) sau in partea interna (Apocynaceae, Asclepiadaceae) ori in

totalitate (Phormium tenax).

Dupa pozitia pe care o ocupa in planta, fibrele de sclerenchim pot fi: corticale, cand sunt situate in scoarta primara a

plantelor (in);periciclice, cand sunt asezate in primul strat al cilindrului central (tei); libriforme (liberiene sau

lemnoase), cand sunt asezate in tesuturile conducatoare respective.

Dupa origine, fibrele de sclerenchimpot fi: primare si secundare

- sclerenchimul primarpoate aparea sub forma de cordoane izolate de fibre implantate in parenchim (in);

ca niste mansoane cilindrice ce inconjoara complet tulpina, fiind situate in scoarta (Asparagus officinalis -

Sparanghel); sub forma de scut care insoteste fasciculele libero-lemnoase din tulpini si frunze, in sectiuni

transversale apar ca niste arcuri de sclerenchim (Ranunculus repens - Piciorul cocosului).

- sclerenchimul secundareste format din fibre liberiene si lemnoase secundare a caror dispozitie difera in

functie de specie. Cele mai eficiente ca elemente de sustinere sunt fibrele liberiene, in primul rand cele cu peretii

celulozici, cum sunt fibrele de in sau ramie - Boehmeria nivea, deoarece aceste fibre se grupeaza in fascicule

stranse, fara spatii intercelulare intre ele. Membranele lor au putine punctuatiuni, sunt foarte ingrosate dar fonnate

dintr-o serie de cilindri concentrici. Aceste paturi sunt alcatuite din microfibrile celulozice, paralele intr-o patura, ce se

incruciseaza sub diferite unghiuri cu cele ale paturii precedente si cu ale celei care-i urmeaza. Astfel, fibrele liberiene

ajung sa aiba o elasticitate egala cu a firelor de metal, uneori aproape egala cu a otelului si o intindere elastica de 10-

50 ori mai mare decat firele metalice cu aceeasi grosime.

Fibrele textile provin fie din periciclul pluristratificat al tulpinii (la in, ramie, rafie - Raphia, Agave, Yucca), fie

din liberul secundar (tei). Ca valoare sunt mai bune fibrele primare, mai lungi si cu peretii nelignificati (Linum

usitatissimum - In, Boehmeria nivea - Ramie).

Printre fibrele textile intalnim cele mai lungi celule vegetale: 0,5-0,8 mm la Cinchona succirubra - Arborele de

chinina, Cinnamomum camphora -Arborele de camfor; 2-3 mm la Tilia sp; 4-40 mm la Cannabis sativa - Canepa; 4-

60 mm la Linum usitatissimum - In; 5-250 (420) mm la Boehmeria nivea - Ramie. In tehnica fibrele de sclerenchim se

numesc fibre elementare, dar unite mai multe la un loc fonneaza fascicule numite fibre textile.

8/13/2019 SCLERENCHIMUL

2/2

Sclerenchimul scleroseste alcatuit din celule aproape izodiametrice numite sclereide sau celule pietroase,

dispuse in grupuri compacte, mai rar cate doua-trei sau izolate. Celulele au peretii foarte ingrosati si lignificati,

strabatuti de punctuatiuni simple sau ramificate. Ele pot contine taninuri, mucilagii, cristale etc. Sunt celule moarte.

Asemenea celule pot aparea in scoarta, suber si maduva tulpinii de la plantele lemnoase, in frunzele arborilor

tropicali cu frunze persistente, in tegumentul seminal si pericarpul fructelor. In frunze sunt de obicei izolate, numindu-

se idioblaste. In celelalte organe formeaza grupe dispersate printre celulele tesutului fundamental. In unele cazuri

chiar si celulele epidermice se pot sclerifica si lignifica (epiderma catafilelor bulbului de Allium sativum - Usturoi, fig.120).

Dupa forma celulelor componente, se disting mai multe tipuri de sclereide:

- Brahisclereidele(celule pietroase) sunt celule scurte izodiametrice, cu punctuatii foarte ramificate, prezente in:

scoarta primara si ritidom (Sambucus nigra - Soc), in liber (conifere si unele specii de foioase: Carpinus betulus - -

Carpen, Betula pendula - Mesteacan, Quercus robur - Stejar, Fraxinus excelsior - Frasin), in rizom (Paeonia

tenuifolia), radacini tuberizate (Armoracia rusticana - Hrean), radacini aeriene (Monstera deliciosa - Filodendron), in

mezocarpul fructelor(Cydonia oblonga - Gutui, Pyrus sativa - Par, fig. 121) si endocarpul fructelor (Juglans regia -

Nuc), in tegumentul seminal (Pinus sylvestris - Pin), etc.

- Macrosclereidelesunt celule mari, alungite, in forma de bastonase dispuse in palisada, prezente in scoarta

tulpinii (Cinchona succirubra -Arborele de chinina, fig. 122), in petiolul frunzei si pedunculul fructului de Pyrus sativa -

Par, in pericarpul fructului si in tegumentul seminal de la Vicia faba - Bob (fig. 123).

- Osteosclereideleau forma cilindrica sau prismatica, cu capetele dilatate (haltere), prezente in tegumentul seminal

de la Pisum sativum - Mazare, si in mezofilul frunzei de Hakea suaveolens (fig. 124).

- Sclereidele f i l i form esunt celule inguste, cilindrice, localizate in frunzele de la Olea europaea-Maslin (fig. 125);

semintele de in.

- Idioblastelesunt ramificate, de diferite forme: Y, X, V, izolate, prezente in mezofilul frunzei de: Thea sinensis -

Arborele de ceai chinezesc (fig. 126); Nymphaea alba - Nufar alb, Nuphar luteum - Nufar galben (fig. 127).