Succesiunea legală (AB INTESTAT)

Legea celor XII Table Dreptul PretorianA. Sui heredes :

Agnații privilegiați:- Fii și fiicele de familie (indiferent dacă

sunt procreați sau adoptați)- Soția căsătorită cu manus- Nepoții sau nepoatele de familie (din

fiul de familie decedat înaintea lui pater familias sau care a încetat să mai fie agnat în cursul vieții lui) Excepții:

- Copiii postumi (concepuți în timpul vieții lui Decuius, dar născuți după moartea sa)

- Fiul sau nepotul de familie reîntors din prizonierat după moartea lui pater familias (în temeiul lui ius postliminii)

Se admite reprezentarea

B. Adgnatus proximus : Cel mai apropiat grad de rudă

colaterală (frați, surori; în lipsa acestora nepoți și nepoate de frați, unchi și mătuși; apoi veri primari etc.)

Dacă cel mai apropiat agnat refuză sau suferă o capitis deminutio înainte de a accepta moștenirea, se trece la următoarea clasă, nu grad!

C. Gentiles (gentilii) : Toți membrii sui iuris aparținând

gintei din care făcea parte defunctul.

A. Bonorum possessio unde liberi : Clasa sui heredes Acei descendenți care, după dreptul

civil, își pierduseră drepturile succesorale, dar la moartea lui Decuius nu făceau parte dintr-o altă familie

B. Bonorum possessio unde legitimi : Agnații colaterali (pe linie masculină)

până la cel mai îndepărtat grad Se acceptă reprezentarea

C. Bonorum possessio unde cognati : Rudele de sânge până la gradul al VI-

lea care nu erau în același timp și agnați

Includeau:- Descendenții femeilor din

căsătoriile fără manus sau din concubinat

- Colateralii pe linie feminină (ex: nepotul sau nepoata de soră)

- Colateralii emancipați- Alți agnați care au suferit o capitis

deminutio Succesiunea se împărțea per capita,

a se vedea pg 234 carte.

D. Bonorum possessio unde vir et uxor : Soțul supraviețuitor în cazul căsătoriei

fără manus:- Bărbatul (vir)- Femeia (uxor)

Succesiunea legală (AB INTESTATO)

Dreptul Imperial După reformele lui IustinianMoștenirea ordinară

În timpul împăratului Hadrian: Introdus de senatusconsult Tertullian Mama care avea ius liberorum venea

la moștenirea copiilor ei sui iuris rezultați din căsătorie fără manus, alături de ceilalți agnați, trecând, astfel, din clasa unde cognati, în clasa unde legitimi.

Senatusconsultul Orfitian: Copiii din căsătoria fără manus,

precum și cei nelegitimi, au fost chemați la moștenirea mamei lor înaintea tuturor agnaților.

În epoca postclasică: Introdus de o constituție în timpul

împăratului Anastasiu A asimilat agnaților pe frații

emancipați, care, de acum, vin la moștenire în concurs cu frații neemancipați și rămași agnați.

În prima parte a domniei lui Iustinian: Până la adoptarea novelei 118 Situarea fraților uterini pe aceeași

treaptă cu frații consanguini Ius liberorum a fost suprimat, căzând

în desuetudine

1. Descendenții legitimi: Cei născuți din căsătorie sau legitimați Postumii, născuți în termen de cel mult

10 zile de la moartea lui Decuius Se admite reprezentarea

2. Ascendenții și colateralii foarte privilegiați: Părinți, bunici, străbunici Frați și surori germani; și copiii lor în

cazul fraților germani predecedați Dacă există doar ascendenți,

moștenirea se împarte pe linii Ascendentul în grad mai apropiat îl

exclude pe cel depărtat Se admite reprezentarea

3. Colateralii privilegiați: Frații și surorile consanguini și uterini,

precum și copiii lor, în cazul celor predecedați.

Se admite reprezentarea

4. Colateralii ordinari: Colateralii până la gradul VI, inclusiv Moștenesc numai pe capete NU se admite reprezentarea

5. Soțul supraviețuitor: Soțului (vir) Soției (uxor)

De reținut:1. Gradele de rudenie se calculează în funcție de numărul nașterilor

existente între persoanele înrudite până la primul autor comun. Primul grad de rudenie cuprinde numai rude în linie directă, respectiv tatăl și mama în sens ascendent, fiii și fiicele în send descendent. În al doilea grad de rudenie se află bunicul și bunica în sens ascendent, nepotul și nepoata din fiu sau fiică în sens descendent, iar în linie colaterală frații și surorile. Rudele de gradul al treilea sunt străbunicul și străbunica în sens ascendent, strănepoții și

strănepoatele în sens descendent, iar, în linie colaterală, nepoții și nepoatele de frate sau soră, precum și frații și surorile părinților, adică unchi și mătuși. În gradul al patrulea se găsesc străstrăbunicii în sens ascendent, străstrănepoții în sens descendent și, în linie colaterală, frații și surorile bunicilor, precum și verii primari ș.a.m.d.

2. Agnațiunea este rudenia în linie masculină, care unește pe toți cei care sunt, au fost sau ar fi putut să fie sub puterea aceluiași pater familias. Aceștia sunt:

Prima categorie:- Soția căsătorită cu manus- Fiii și fiicele de familie- Soțiile fiilor căsătoriți cu manus (care devine, astfel, fiică

de familie)- Descendenții pe linie masculină (nepoții, strănepoții)

născuți în timpul vieții lui pater familias A doua categorie:

- Frații germani- Frații consanguini- Unchii paterni- Mătușile paterne necăsătorite sau căsătorite fără manus- Nepoții din frați- Verii pe linie masculină

A treia categorie: - Descendenții născuți după moartea lui pater familias

Rudenia agnatică se crea, în cazul descendenților, prin naștere dintr-o căsătorie legitimă, prin adopție sau adrogație și prin legitimare, iar, în cazul soției și al nurorilor, prin căsătorie cu manus. Ea putea să înceteze prin capitis deminutio, prin emancipare, prin căsătoria cu manus (în cazul soției și al nurorilor).

3. Cognațiunea este rudenia de sânge sau legătura dintre toți cei care au un autor comun, indiferent de linia masculină sau feminină, fiind stabilită numai prin faptul nașterii.