Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile

Supravegherea epidemiologică - complex de mijloace şi metode care asigură culegerea, prelucrarea şi transmiterea de informaţii privind riscurile pentru sănătate, în vederea elaborării programelor de prevenire şi de combatere a îmbolnăvirilor.

Controlul bolilor transmisibile - realizat prin aplicarea de:

acțiuni cu caracter preventiv

acțiuni cu caracter combativ

Supravegherea și controlul bolilor transmisibile

Prevenția bolilor transmisibile

Acţiunile cu caracter preventiv au următoarele caracteristici:

sunt permanente sunt planificate sunt obligatorii sunt legiferate

Acţiunile cu caracter preventiv alcătuiesc planul complex profilactic şi grupează măsurile profilactice în: măsuri profilactice cu caracter general, igienico-sanitar. măsuri specifice, cu caracter epidemilogic.

Măsuri profilactice cu caracter general, igienico-sanitar, sunt măsuri cu aplicabilitate permanentă, prin care se are în vedere respectarea normelor de igienă a mediului, comunală, a individului, a muncii, a alimentaţiei, a copilului şi adolescentului.

Măsuri de igienă a mediului: evaluarea periodică a riscurilor de poluare biologică

şi chimică a solului, a apei, a atmosferei şi stabilirea unor măsuri de protecţie a mediului,

se fac periodic măsurători pentru stabilirea nivelului de poluare a mediului, cu ajutorul unor parametri (emisia de poluant, nivelul poluării),

se fac măsurători privind nivelul de expunere. se face cercetarea din punct de vedere

epidemiologie asupra influenţei cond. de mediu asupra stării de sănătate a populaţiei (riscul de îmbolnăvire).

Măsuri de igienă comunală:

supravegherea modului de aprovizionare cu apă potabilă a localităţilor.

supravegherea nivelului de poluare. asigurarea evacuării corecte a reziduurilor

lichide şi solide (supravegherea sistemului de colectare-neutralizare).

controlul medical al personalului care lucrează în domeniul igienei comunale.

Măsuri de igienă individuală şi colectivă: supravegherea nivelului igienico-sanitar al

populaţiei, o controale repetate monitorizarea nivelului de polare interioară controlul cond. de funcţionare şi controlul

medical al personalului din industriile de deservire publică.

măsuri de educaţie pentru sănătate pe probleme de igienă individuală şi colectivă

Măsuri de igienă a muncii: catagrafierea unităţilor. efectuarea de controale medicale: la angajare, de acomodare, şi are ca

obiective: depistarea persoanelor care pot fi surse de infecţie (boln. cu BT,

purtători de germeni). depistarea unor boli cu largă răspândire în masa populaţiei (sifilis- ex

serologic, TBC- MRF, ex. medicale de tip screening). pt. examenele la angajare există şi obiectivul depistării unor boli care

împiedică desfăşurarea normală a activităţii în domeniul respectiv. la examenele periodice se urmăreşte existenţa unor boli cu caracter

profesional (bruceloză, TBC, leptospiroze - domeniul agricol; BT în domeniul sanitar).

controlul periodic pentru verificarea condiţilor igienico-sanitare de funţionare a unităţii respective,

depistarea noxelor profesionale, monitorizarea lor şi eliminarea lor pe cât posibil.

depistarea şi dispensalizarea cazurilor de boli profesionale, organizarea de acţiuni de educaţie pentru sănătate pe probleme de

medicina muncii

Măsuri de igienă a alimentaţiei: catagrafierea unităţilor. toate unităţile trebuie să primească autorizaţia

sanitară de funcţionare, care trebuie vizată anual (eliberată de camera de comerţ).

organizarea de controale periodice pentru verificarea cond. de funcţionare.

asigurarea controlului medical al personalului din aceste unităţi (de ex. la angajare se cere şi coprocultură, BTS, purtătorii de Salmonella tiphi trebuie excluşi definitiv, la alte salmoneloze după vindecare se pot angaja).

se organizează acţiuni de educaţie pentru sănătate.

Măsuri de igienă a copilului şi adolescentului: catagrafierea unităţilor pentru copii. organizarea de controale periodice pentru verificarea

cond. de funcţionare, examen psihologic la angajare examene periodice în funcţie de tipul unităţii (triaj

epidemiologic se face zilnic la preşcolari şi periodic la şcolari),

evaluării periodice ale dezvoltării psihosomatice, evaluarea capacităţii de adaptare în colectivitate. studii privind morbiditatea pediatrică şi mortalitatea în

instituţii, organizarea unor acţiuni pentru sănătate pentru

deprinderea unui stil de viaţă sanogen, igienă personală

Măsuri specifice, cu caracter epidemilogic: supravegherea teritoriului arondat pentru depistarea activă a noilor

focare de BT. supravegherea focarelor cunoscute şi a fostelor focare. depistarea şi neutralizarea focarelor de parazitism (ţânţari, muşte,

păduchi, căpuşe, ploşniţe), depistarea purtătorilor de germeni. controlul unităţilor cu risc epidemiologic crescut (unităţii alimentare,

uzinele de apă, instituţii pentru copii), măsuri de decontaminare profilactică (metoda DDD - dezinfecţie, dezinsecţie, deparazitare, în unităţile sanitare şi sterilizare), măsuri de imunoprofilaxie (activă, pasivă), vaccinări profilactice obligatorii. planificarea necesarului de mijloace pentru acţiuni de prevenire şi

combatere a BT (substanţe pentru dezinfecţie, produse biologice pentru imunoprofilaxie).

Acţiunile cu caracter combativ:

intervin după declanşarea unui proces epidemiologic. Obiective: stabilirea agenţilor care au determinat îmbolnăvirea, apariţia

focarului epidemiologie (sursă, căi de transmitere şi populaţia receptivă).

stabilirea unor măsuri de limitare sau lichidare a bolii, a focarului.

Caracteristicii: limitate în timp şi spaţiu de strictă urgenţă ţintite adaptate la agentul patologic, la condiţiile din focar obligatorii şi

legiferate.(MS)

Măsurile care se iau într-un focar sunt cuprinse în planul complex de combatere a BT:

depistarea cazurilor de boală infecţioasă. clarificarea diagnosticului. izolarea cazurilor şi tranportul bolnavilor cu BT de la locul

depistării la locul izolării. înregistrarea şi raportarea cazurilor. ancheta epidemiologică în focarul BT. măsuri de decontaminare în focar. măsuri de imunoprofilaxie în focar. măsuri faţă de contacţi, suspecţii, purtători, convalescenţi. măsuri de educaţie pentru sănătate în focarul de BT.

Pentru bolile transmisibile

Prevenţia generală (supravegherea grupurilor cu risc crescut, măsuri de igienă şi de decontaminare, DDD).

Prevenţia specială (utilizarea de antibiotice, antivirale şi Ig. standard)

Prevenţia specifică (utilizând vaccinuri şi Ig. specifice)

Controlul bolilor transmisibileSe realizează parcurgând trei etape (faze): a. faza de reducere b. faza de eliminare c. faza de eradicare

a. Faza de reducere a bolii: caracteristici:

– se reduce morbiditatea specifică (incidenţa şi prevalenta bolii)

– scade numărul cazurilor cu evoluție gravă– se reduc indicatorii de morbiditate

se realizează prin: – depistarea şi neutralizarea surselor de

infecție– măsuri de limitare a transmiterii

exemple pentru România: – febra tifoidă, varicela, hepatita virală A,

(majoritatea bolilor transmisibile)

b. Faza de eliminare a bolii:

caracteristici:– eliminarea bolii clinic manifeste (eventual

cazuri sporadice)– agentul etiologic circulant

se realizează prin limitarea receptivităţii colective în urma vaccinării profilactice obligatorii (de masă)

exemple pentru România: tetanosul la nou născut

c. Faza de eradicare a bolii: caracteristici:

– nu apar cazuri de boală– întreruperea circulației agentului patogen – populație receptivă → pot să apară cazuri

de import exemple:

– în România: tifosul exantematic, trahomul, holera, malaria

– pe glob: • variola (1981)• în perspectivă - poliomielita (inițial 2005)