Metode în sociologie 2011 Mihaela Naidin

CURS 8 - 9

SCALELE SI TEHNICILE DE SCALARE

1. DEFINIŢIA SCALELOR

Problema construirii şi aplicării scalelor în cercetările socio-umane este diferit abordată şi

tratată de la un manual universitar la altul.

Când se are în vedere scala instrument de măsurare, se specific faptul că acest instrument

“se compune dintr-un set de propoziţii, expresii simple sau simboluri ce alcătuiesc un spaţiu liniar

unidimensional gradat, de-a lungul căruia se distribuie elementele sale component, în funcţie de

intensitatea pe care o exprimă”.(Mărginean, 1998, 305). Mai concret, în culegerea datelor de

cercetare, scala nu este nimic altceva decât un chestionar (formular) standardizat, cu ajutorul căruia

se poate arăta graphic sau numeric poziţia relativă a unei entităţi sociale pe un continuum, de la un

maximum pozitiv la zero sau la minimum negativ. (ANEXA 1)

Nivelul de măsurare şi tehnicile de scalare

Înţelegând scalarea ca pe un proces de asociere, în baza unor reguli explicite, a numerelor

sau simbolurilor, deci ca pe un proces de măsurare, vom clasifica scalele după nivelul lor de

măsurare (nominal, ordinal, de interval), stăruind asupra principalelor tehnici de scalare (Likert,

Guttman, Thurstone, Osgood).

1. Scalarea nominală: construirea tipologiilor.

La acest nivel, scalarea are ca obiectiv “crearea de grupări exhaustive şi mutual exclusive,

cât mai omogene cu putinţă” (Bailey, 1978/1982, 362). Se măsoară o singură variabilă (scalarea

nominală unidimensională). Răspunsurile la întrebarea respectivă sunt codificate, de regulă cu 0 şi

1, în funcţie de existenţa sau inexistenţa caracteristicii care ne interesează.

Exemplu: clasificarea persoanelor după apartenenţa lor la genul biologic (bărbaţi/femei) –

scală nominală.

1

Metode în sociologie 2011 Mihaela Naidin

Scalarea nominală multidimensională presupune codificarea simultană a mai multor

carateristici (vârstă, sex, nivel de studii, nivel de şcolaritate, etc). şi combinarea valorilor în vederea

clasificării subiecţilor.

2. Scalarea ordinală de tip Likert.

Scalarea ordinală.

Este cea mai frecvent întâlnită în studiile sociologice şi/sau psihosociologice. În cercetările

de teren ne interesează nu numai prezent sau absenţa unei caracteristici (atribut, variabilă) a

unităţilor sociale înregistrate (indivizi, grupuri, colectivităţi) ci şi la intensitatea acestei

caracteristicipentru a putea ordona unităţile pe care le posedă respectiva caracteristică în cea mai

mică măsură până la cele care o posedă în cea mai mare măsură.

Dacă luăm în considerare un singur indicator (răspunsul la o întrebare simplă) în funcţie de

gradul de intensitate pe care îl prezintă avem de-a face cu o scală simplă.

a. Scalele ordinale simple – se întâlnesc sub forma scalelor itemizate (“sunt compuse dintr-o serie

de categorii verbale ordonate” – Mărginean, 1998 – p. 309), a scalelor de ordonare

şi a scalelor grafice.

Exemplu:

1. Pentru identificarea valorilor religioase putem folosi următoarea scală categorială:

“De obicei, participaţi la slujbele religioase”

- în fiecare săptămână --------------------------1

- o dată sau de două ori pe lună----------------2

- la marile sărbători religioase-----------------3

- doar cu ocazia unor ceremonii---------------4

- niciodată----------------------------------------5

2. pentru identificarea frecventării bibliotecii de către studenţi putem folosi următoarea scală

categorială:

“De obicei, mergeţi la bibliotecă”:

- în fiecare săptămână ----------------------1

- o dată sau de două ori pe lună----------- 2

- doar în sesiune-----------------------------3

- doar când avem de întocmit referate---4

- niciodată------------------------------------5

2

Metode în sociologie 2011 Mihaela Naidin

b) Scalele de ordonare constau din elemente ce au fost ierarhizate de către subiecţii investigaţi.

De exemplu :

Se cere ca persoanele chestionate să specifice lucrurile de care se tem cel mai mult : pe

primul loc să treacă ceea ce le îngrijorează cel mai mult, iar pe ultimul loc ceea ce le produce cea

mai puţină teamă.

Pentru aceasta se prezintă o listă cuprinzând ameninţările posibile (creşterea preturilor,

izbucnirea unui război în zonă, îmbolnăvirea, şomajul, criminalitatea, delincvenţa, etc.)

Scala Likert:

În 1929, Gardner Murphi şi Rensis Likert au proiectat o cercetare vizând măsurarea

atitudinilor în 5 domenii majore: relaţii internaţionale, relaţii rasiale, conflicte economice, conflicte

politice şi religie.

Tipuri de scale grafice :

1- scală grafică nemarcată - “notaţi cu X pe linie, locul unde se plasează opinia dvs. cu privire

la .........ştiind că partea stângă a liniei reprezintă opiniile nefavorabile şi partea dreaptă opiniile

favoabile”.

I________________________________I

2. Scala grafică marcată:

a. cu cifre - “notaţi cu X pe linie locul unde se plasează opinia dvs. cu privire la .........ştiind că – 1

reprezintă opiniile nefavorabile şi + 1 opiniile favorabile”.

I I I

- 1 0 +1

b. cu cifre şi expresii verbale – ““notaţi cu X pe linie locul unde se plasează opinia dvs. cu privire

la .........” -1 0 +1

I I I

dezacord fără opinie acord

c. scala grafică de tip Likert.

-1 0 +1

I I I I I

Dezacord dezacord nici, acord acord

total nici total

3

Metode în sociologie 2011 Mihaela Naidin

3. Scalarea de interval de tip Thurstone.

Scalele de interval au fost primele care au apărut, deşi nivelul lor de măsurare este cel mai

înalt nivel la care s-a ajuns până astăzi, fiind şi cea mai familiară cercetătorilor din domeniul

ştiinţelor socioumane.

Pentru întocmirea scalei trebuiesc aplicate mai multe principii:

- să se evite itemii care se referă la trecut mai mult decât la prezent.

Ex. Este mai acceptabilă întrebarea “Munca reprezintă o valoare socială” decât “din copilărie am

învăţat că munca reprezintă o valoare socială”.

- să fie eliminaţi itemii care pot fi interpretaţi în multiple moduri.

Ex. “omul este rezultatul muncii sale” – are mai multe înţelesuri: munca l-a creat pe om, prin muncă

omul se desăvârşeşte, cine nu munceşte nu ajunge niciodată om, etc – nu se recomandă în

construirea scalelor de atitudine.

- să fie îndepărtaţi itemii care nu au legătură cu obiectul social măsurat.

- să se selecteze itemi care să acopere întreaga scală, de la o atitudine intens negativă la o atitudine

intens pozitivă;

- itemii să fie formulaţi simplu, clar şi direct;

- să se evite itemii care introduc ambiguităţi, precum enunţurile care se referă la “ toţi”, la “nici

unul”

Ex. “Toţi oamenii consideră munca o necesitate” sau “niciun om nu trebuie să ocolească munca”

- să se evite dubla negaţie în formularea enunţurilor.

Scorul obţinut de persoanele la care s-a aplicat scala se calculează astfel: sunt însumate valorile de

scală pentru itemii aprobaţi (+), iar suma rezultată se împarte la numărul acestora.

Avantajele scalei Thurstone:

- permite diferenţierea unui număr mare de persoane după intensitatea atitudinilor acestora;

- itemii reţinuţi după evaluarea judecătorilor au un grad de fidelitate mai înalt decât alte tipuri

de scalare.

Dezavantajele scalei Thurstone:

- construirea scalei necesită timp mai mult decât în cazul altor tehnici de scalare;

- este posibil ca persoanele care obţin acelaşi scor să aibă totuşi atitudini diferite, sub raportul

intensităţii lor;

- nu asigură o predicţie mai bună a comportamentului decât alte tehnici de scalare.

4

Metode în sociologie 2011 Mihaela Naidin

Anexa 1.Louis l. Thurstone

Scala atitudinii faţă de divorţ

Nr Itemii Valoare de scala

Rangul

1 Divorţul este justificat numai după e efortul de a menţine căsătoria a eşuat.

3,7 VI

2 Condiţiile de divorţ prezente nu sunt atât de discreditabile pe cât par

6,6 VII

3 Dacă mariajul este bazat pe afecţiune reciprocă, divorţul este uşor de obţinut.

8,3 IX

4 Divorţul coboară standardul de moralitate 1,4 II5 Divorţul este o nebunie 05 I6 Divorţul este de dorit pentru rectificarea erorilor în

căsătorie8,4 IX

7 Divorţul este un rău necesar 4,8 V8 Divorţul ar trebui obţinut la cerere 9,8 X9 Divorţul este justificabil în funcţie de dorinţa

persoanelor implicate6,2 VII

10 Persoanele trebuie să dispună de dreptul de a se căsători şi de a divorţa ori de câte ori doresc.

10,1 XI

11 Divorţul nu este justificabil 0,5 I12 Divorţul conduce la o mai bună înţelegere în căsnicie 8,8 IX13 Pentru stabilizarea socială, divorţul ar trebui descurajat 3,3 IV14 Partea rea a divorţului nu trebuie să ne împiedice să-i

vedem şi partea lui bună.5,8 VI

15 Căsătoria ar trebui să fie la fel de repede desfăcută ca atunci când este încheiată

9,4 X

16 Cea mai bună soluţie pentru divorţ este respingerea lui. 0,8 I17 Divorţul prelungit echivalează cu poligamia 1,2 II18 Divorţul ar trebui acceptat, dacă ambele părţi sunt

asigurate7,1 VIII

19 Divorţul ar trebui descurajat, dar nu interzis 4,2 V20 Divorţul reprezintă legalizarea adulterului 0,8 I21 Fiecare hotărâre de divorţ ar trebui să fie precedată de

investigări atente şi de durată3,8 IV

22 Permanenţa în căsătorie nu este necesară pentru stabilitatea socială.

8,1 IX

5

Metode în sociologie 2011 Mihaela Naidin

Anexa 2

Ancheta de opinie Minnesota (Forma scurtă)

Variabile măsurate: Moralitatea individuală şi adaptarea generală.

Descriere: Forma scurtă constă în 31 de itemi foarte discriminaţi, preluaţi din Minnesota

Scale for Survey of Opinion, care are 132 de itemi: scalele M- moralitate; I- inferioritate; F –

familie; L-justiţie; Ec – conservatorism economic; Ga – adaptare general; E – educaţie.

Publicată: Edward A. Rundquist şi Raymond F. Sletto, Personality in the Depression,

University of Minnesota, 1936.

Reliabilitatea: Împărţirea în jumătate = 0,80 pentru scorul la adaptare general şi pentru

moralitate. Coeficientul de corelaţie r a scorurilor test-retest, după o perioadă de 16 zile a fost 0,799

la bărbaţi şi 0,688 la femei.

Validitatea: Pentru diagnosticarea adaptării generale şi a moralităţii, în chestionar sunt

incluşi 31 de itemi. Chestionarul se administrează în 15-20 de minute. Sunt 15 itemi în scala de

adaptare şi 22 de itemi în scala pentru măsurarea moralităţii. Unii itemi sunt incluşi în ambele scale,

astfel că în chestionar s-au reţinut doar 31de itemi . Forma completă a scalelor se autoadministrează

în 30-40 de minute.

Administrarea: Răspunsul la chestionar necesită 15-20 de minute. Se aplică prin

autoadministrare. Întrebările de identificare (nume, vârstă, sex, etc) pot fi omise, dacă nu se are în

vedere şi consilierea individuală.

Scorul: Răspunsurile sunt cotate de la 1 la 5. În coloana extremă se trece scorul la adaptarea

general, apoi scorul pentru itemii moralităţii dezirabile şi, în fine, scorul pentru itemii moralităţii

indezirabile. Scorul scalei moralităţii se obţine prin însumarea scorurilor la itemii moralităţii

dezirabile şi indezirabile.

Etalonul: Scorul brut se converteşte în scor standardizat. Etalonul se bazează pe răspunsurile

unui număr de 10.000 de tineri (9500 de băieţi şi 500 de fete). Populaţia pentru etalonare a inclus

400 de elevi, 200 de studenţi şi 400 de angajaţi tineri în curs de şcolarizare.

Interpretarea: Pe baza etalonului, dacă o persoană obţine, de exemplu, scorul de 70 de

puncte la scala moralităţii, aceasta înseamnă că se plasează deasupra a 63% din populaţia de normă,

deci în decila a şaptea. Dacă obţine 45 de puncte se plasează în decila a patra, etc. În acelaşi mod,

pe bază de etalon, se interpretează şi scorurile la scala de adaptare general.

6

Metode în sociologie 2011 Mihaela Naidin

MINNESOTA SURVEY OF OPINION

Numele_________________________________Vârsta___________________ Sexul______________________

Pe această pagină sunt scrise mai multe enunţuri care nu sunt acceptate de toată lumea. Oamenii diferă în aprecierile lor. Nu există răspunsuri bune sau rele. Scopul cercetării este acela de a vedea cum apreciază diferitele grupuri fiecare enunţ.

Vă rugăm, pentru aceasta, să vă exprimaţi sincer opinia în legătură cu fiecare enunţ.Citiţi cu atenţie fiecare enunţ şi subliniaţi rapid răspunsul care corespunde cel mai exact

opiniei dvs. Gândiţi-vă la experienţa dvs. De viaţă. Nu stăruiţi prea mult asupra fiecărui enunţ. Dacă sunteţi în dubiu, subliniaţi răspunsul care se apropie cel mai mult de ceea ce simţiţi în legătură cu respectivul enunţ. Lucraţi repede. Răspundeţi la toţi itemii.

- - 1. Vremurile vor fi din ce în ce mai bune.1. Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 2. Orice om care are abilităţi pentru muncă şi dorinţa de a munci cu seriozitate are şanse de succes mari.

1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total- 3. Este dificil să spui lucrul potrivit la momentul potrivit.

1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total- 4. Te poţi încrede în mai mulţi oameni.

1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total- 5. Învăţământul superior este prea rupt de realitate.

1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total- 6. Oamenii îşi pot planifica viitorul, astfel încât pe termen lung totul le va

reuşi.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- - 7. Nimănui nu-I pasă de ceea ce ţi se întâmplă.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 8. Succesul este datorat mai degrabă norocului decât calităţilor personale.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 9. Dacă sistemul nostru economic ar fi corect, infracţionalitatea ar fi mult ai scăzută.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 10. Pentru a reuşi, oamenii nu ar trebui să se prefacă a fi mai capabili decât sunt în realitate.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 11. Legile juridice sunt făcute pentru a proteja interesele unor grupuri egoiste, astfel că ceilalţi nu le pot respecta.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 12. Oamenii au motive reale pentru a fi foarte nefericiţi.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- - 13. Viitorul este foarte sumbru.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 14. Este uşor de găsit prieteni adevăraţi.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 15. Sărăcia este, în principal, rezultatul distribuirii nedrepte a puterii.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

7

Metode în sociologie 2011 Mihaela Naidin

16. În zilele noastre, este dificil să gândeşti corect.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- - 17. Există o probabilitate foarte mică de a avea succes în afaceri dacă eşti corect.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 18. Pentru a depăşi starea de melancolie nu vă trebuie prea mult timp.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- - 19. Tinerii din ziua de azi se pot aştepta la un viitor mai bun.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 20. Este minunat să trăieşti în aceste zile fericite.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- - 21. Viaţa nu constituie decât un şir de griji.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 22. Ziua nu este îndeajuns de lungă pentru a-ţi face munca bine şi pentru a te distra.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 23. Oamenii pot învăţa mai multe de la viaţă decât frecventând învăţământul superior.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 24. Generaţia tânără, probabil, nu va mai trăi asemenea timpuri grele ca generaţia matură de azi.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 25. Oamenii nu pot găsi în familie înţelegerea pe care o găsesc în afara familiei.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 26. În zilele noastre, oamenii au tendinţa de a renunţa la idealuri.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 27. Educaţia şcolară, în prezent, nu ajută cu nimic la obţinerea unui loc de muncă.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 28. În viaţă nu există niciun sens.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 29. Mulţi oameni doar se prefac că te plac.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- 30. Viitorul este prea nesigur pentru ca oamenii să se mai gândească la căsătorie.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

- - 31. Viaţa este doar un şir de dezamăgiri.1.Total de acord; 2. De acord; 3. Indecis; 4. Dezacord; 5. Dezacord total

8

Metode în sociologie 2011 Mihaela Naidin

Anexa 3.

Scala distanţei sociale este cea mai veche scală de atitudine. Emory Bogardus, autorul

acesteia, a fost primul preşedinte al Asociaţiei Americane de Sociologie.

Bogardus, defineşte distanţa socială ca fiind „Gradul de înţelegere şi afecţiune pe care

persoanele îl simt unele faţă de celălalte”. Distanţa socială se măsoară după răspunsurile subiecţilor

la 7 întrebări orientate intuitiv de la atitudinea intens pozitivă (7) la atitudinea intens negativă (1).

Pe baza răspunsurilor date se stabilesc trei indici:

1. Indicele distanţei contactelor sociale sau indicele Distanţei sociale (IDS) este dat de

numărul posibilităţilor de contact social cu persoanele excluse (refuzate), aparţinând

altor grupuri (etnice, sociale, religioase, profesionale, politice) de cei care răspund. În

scală sunt menţionate 6 posibilităţi de contact social, ordonate de la stânga la dreapta, de

la a fi doar vizitator, până la a fi soţ/soţie. Cu cât valoarea IDS este mai mică (au fost

refuzate mai puţine posibilităţi de contact), cu atât distanţa socială este faţă de membrii

grupului în cauză este mai redusă. Valoarea maximă IDS este 6, semnificând o atitudine

intens negativă, iar valoarea minimă este 0, exprimând o atitudine intens pozitivă faţă de

etniile, religiile, profesiile puse în discuţie.

2. Indicele Contactelor sociale (ICS) reprezintă numărul contactelor sociale acceptate de

persoanele la care se aplică Scala distanţei sociale. Indicele contactelor sociale este într-

o relaţie de inversă proporţionalitate cu indicele distanţei sociale. Valoarea maximă ICS

(şase) exprimă a atitudine intens pozitivă, valoarea minimă (0) trădează o atitudine

intens negativă.

3. Indicele calităţii contactelor sociale, rezultat din însumarea poderilor pentru fiecare

răspuns pozitiv (de Acord) la primele 5 întrebări din scală, ia valori cuprinse între 1

(atitudine intens negativă) şi 25 (atitudine intens pozitivă).

9

Metode în sociologie 2011 Mihaela Naidin

Scala distanţei sociale(Adaptată de Chelcea în 1992)

Dorim să aflăm cum se raportează unii la ceilalţi membrii diferitelor grupuri etnice (minorităţi

naţionale) din Dobrogea.Pentru aceasta vă rugăm să răspundeţi la câteva întrebări.

● la fiecare întrebare notaţi prima reacţie pe care o aveţi;

● notaţi prima reacţie, gândindu-vă la grupul etnic ca grup, nu la cei mai buni sau la cei mai răi

membri ai grupului;

● marcaţi cu semnul x răspunsurile cu care sunteţi de acord;

● referiţi-vă la toate grupurile etnice;

● răspundeţi cât mai repede cu putinţă.

Persoane din România de etnie:

Să vă căsătoriţi cu...

Să aveţi prieteni apropiaţi...

Să aveţi vecini de locuinţă...

Să fie angajate în instituţia dvs. În profesia dvs...

Să aibă cetăţenia dvs...

Să fie numai vizitatori în România...

Să fie expulzate din România...

RomâniTurciTătariRomiArmeniRuşi/lipoveniGreciMaghiariUcrainieni

Pentru a putea grupa răspunsurile vă rugăm să menţionaţi câteva date despre dvs.:

● vârsta (în ani împliniţi)________________________

● genul biologic (încercuiţi cifra) 1. Feminin 2.masculin

● ultima şcoală absolvită_______________________________________

● profesia (ocupaţia) actuală____________________________________

● etnia dvs. (grupul etnic)______________________________________

10