Tehnicile FNP

7/17/2019 Tehnicile FNP

http://slidepdf.com/reader/full/tehnicile-fnp 1/37

Recuperare reeducare înpatologia neurologică

Facilitareaneuroproprioceptivă (FNP )



Facilitarea neuroproprioceptivă(FNP)

• reprezintă un concept de tratament ale căreibaze au fost puse între anii 1940-1050, decătre Herman Kabat, neurolog care considera

că, orice in ă umană, inclusi! cea cudisabilită i, dispune de un poten ial func ionalnee"ploatat #$ăciulan %&, 'tanca (&, )01)*&

• contribu ia , în anii 19+0 a inetoterapeutelor

Knott & .i /oss (&, în elaborarea conceptuluifacilitare neuromusculară propriocepti!ă &



Principii de bază ale FNP(Knott,Voss, 19 !)

• reprezintă o abordare integrată, ecare tipde tratament ind adresat in ei umane întotalitate .i nu doar unei păr i a corpului

sau uni probleme speci ce2• abordarea terapeutică este întotdeauna

poziti!ă, folosind .i perfec ion3nd ceea cepacientul poate realiza, la un ni!el ziologic2

• scopul principal al terapiei este de a a utapacientul să ob ină cel mai înalt ni!elfunc ional al său&



Facilitare

•

fenomen ziologic de întărire a unei aferen e motrice prin însumarea mai multor e"citan i infraliminare, care a ung simultanla nucleii motori de la ni!elul mădu!ei spinării cu producerea unipoten ial de ac iune #$ăciulan %&, 'tanca (&, )01)*&

– în inetoterapie, facilitatrea este utilizată pentru a cre.te e cien a uneie"cita ii ner!oase infraliminare, prin di!erse mi.cări acti!e #(ufour&

edda, )006*&

• metodă de acti!are motrică, utiliz3nd di!er.i stimuli ca !ederea,!ocea, propriocep ia, stimulările senziti!e cutanate, întinderile .isc7emele motorii primiti!e&

•

mecanismele de facilitare pro!ocate de însumarea e"cita iilorinfraliminare, determină cobor3rea pragului de e"citabilitatemusculară #Kabat, 1981*&

– în inetoterapie sunt utilizate adesea te7nicile de facilitareneuromusculară, denumite .i metode de facilitare neuromusculară # :;*,bazate pe asocia iile dintre lan urile musculare sinergice #(ufour, edda,

)006*&



"onceptul Kabat• se fundamentează pe ideea că, anga area sistemului

propriocepti! în declan.area .i perfec ionareami.cărilor poate decisi!ă, a!3nd în !ederedistribu ia sa deosebit de mare #fascii, tendoane,

structuri capsulo-ligametare* #Kabat, 1981*&

• Kabat emite te7nicile de facilitare neuromuscularăpropriocepti!ă, pe care le de ne.te ca metode de

u.urare a răspunsului neuromuscular, prin stimulareaproprioceptorilor #Kabat, 1950*, pornind de lalucrările de neuro ziologie ale lui '7errington,



Principiile de bazăneuro#ziologice ale $acilitării

neuroproprioceptive• emise de '7errington, stau la baza procedeelor .ite7nicilor de facilitare #<lder, =ec ers, =uc ,)00>*

– postdescărcarea ? reprezintă efectul aplicării unuistimul, care se prelunge.te .i după încetarea acestuia,este direct propor ională cu for a .i timpul de ac iunea stimulului .i determină apari ia unei senza ii de for ăcrescută, după men inerea unei contrac ii statice2

– suma ia temporală ? însumarea stimulilor subliminari#sun pragul de e"citabilitate* care se succed într-operioadă #scurtă* de timp, determină poten ial deac iune #e"cita ie*2




neuroproprioceptive – suma ia spa ială ? însumarea stimulilor subliminariaplica i simultan în di!erse zone ale corpului,determină poten ial de ac iune #e"cita ie*2

– iradierea ? reprezintă o răsp3ndire .i o cre.tere afor ei răspunsului, apare c3nd numărul stimulilorsau for a lor sunt crescute, iar răspunsul poate e"cita ia sau in7ibarea2

• iradiere ? fenomen ziologic de recrutare in!oluntară aunui mu.c7i #grup muscular* pornind de la contrac ia!oluntară simultană, intensă .i sus inută nu mei pu in de4 ? 8 secunde, a unui alt mu.c7i #grup muscular* alaceluia.i lan muscular, este utilizată pentru a acti!amu.c7ii slabi, plec3nd de la cei sănăto.i sau maiputernici #(ufour, edda, )006*2




neuroproprioceptive – induc ia succesi!ă ? o e"cita ie crescută amu.c7ilor agoni.ti apărută după contrac ia#stimularea* antagoni.tilor lor, te7nicile defacilitare care includ in!ersarea antagoni.tilorau la bază acest principiu #$ăciulan %&, 'tanca(&, )01)*2

• induc ie succesi!ă ? recrutarea in!oluntară a unuimu.c7i sau a unui grup muscular, imediat dupăcontrac ia !oluntară a mu.c7iului sau grupuluimuscular antagonist& @

– este o iradiere apărută pro!izoriu, în timp .i estedeclan.ată de către un reAe" precedent #(ufour, edda,)006*&




neuroproprioceptive – iner!area reciprocă #in7ibarea reciprocă* ?contrac ia mu.c7ilor este înso ită de in7ibareasimultană a antagoni.tilor lor, fenomen necesarcoordonării, te7nicile de rela"are au la bază acestprincipiu&

• in7ibarea reciprocă ? fenomen ziologic descoperit de'7errington care constă în in7ibarea motoneuronilorunui mu.c7i, prin acti!area !oluntară sau pro!ocată aantagonistului său& BeAe"ul miotatic al mu.c7iului

in7ibat nu poate declan.at fără efectul mediatorilorc7imici care in7ibă căile sinaptice& – în inetoterapie, in7ibarea reciprocă este utilizată pentru

rela"area unui mu.c7i contractat sau 7ipertonic, plec3nd de lao contrac ie lentă a antagonistului, căruia i se opune orezisten ă puternică #(ufour, edda, )006*



%copurile utilizării procedeelorde $acilitare

• îmbunătă irea abilită ii pacientului d a semi.ca .i de a răm3ne stabil2

•

g7idarea mi.cărilor prin intermediulprizelor .i a aplicării rezisten ei2• ob inerea coordonării mi.cării în cadrul

succesiunii temporale#sec!en ialitateCtiming* a acesteia2

• îmbunătă irea rezisten ei pacientului .ipre!enirea apari iei oboselii&



Procedee de bază (&dler, 'ec ers, 'uc , **!)

• rezisten ă optimă2• iradierea .i întărirea2• contactul manual #priza*2•

pozi ia .i mi.carea corpului inetoterapeutului2• comanda !erbală2• stimulii !izuali2• trac ionarea .i apro"imarea #comprimarea*2•

stretc7-ul #întinderea*2• temporalitatea mi.cării #succesiunea temporală,

timing-ul*2• modele de mi.care #pattern-uri*&



Rezisten+a opti ală• Beprezintă !aloarea rezisten ei opuse în timpul unei acti!ită i, în

func ie de posibilită ile pacientului .i scopul acti!ită ii&• Densiunea acti!ă la care este supus mu.c7iul, prim aplicarea

rezisten ei optimale, este elementul cel mai e cient de facilitarepropriocepti!ă, al cărui răspuns est direct propor ional cu !aloarearezisten ei&

•

BeAe"ele propriocepti!e ampli că răspunsul mu.c7ilor sinergici dela ni!elul aceleia.i articula ii, dar .i al sinergi.tilor asocia i aiarticula iilor în!ecinate&

• <cest tip de facilitare se poate răsp3ndii de la pro"imal spre distal.i in!ers&

• <ntagoni.tii mu.c7ilor a căror contrac ie este facilitată sunt deobicei in7iba i&

• (acă acti!itatea la ni!elul mu.c7ilor agoni.ti se intensi că, poateapărea acti!itate .i la grupul antagoni.tilor #co-contrac ie*&

– $ocontrac ie # inesiologie* ? acti!itate con ugată a doi mu.c7i sau a douăgrupe musculare, în general opuse, pentru a stabiliza un segment sau oarticula ie, fa ă de o situa ie dată #(ufour, edda, )006*&



%copurile aplicării rezisten+ei opti ale

• facilitarea abilită ii mu.c7ilor de a secontracta2

• cre.terea controlului motor .i în!ă area motorie2

•

con.tientizarea de către pacient ami.cării .i direc iei acesteia2• cre.terea for ei musculare&



-radierea .i întărirea

• 'unt rezultatul aplicării corecte , corespunzătoarea rezisten ei #$ăciulan (&, 'tanca (&, )01)*

– @radierea - constă în răsp3ndirea răspunsului lastimulare #aplicarea rezisten ei*, cu apari ia modelelorde mi.care speci ce, răspunsul poate reprezentatde

• facilitarea #contrac ia*2• in7ibarea #rela"area* ampli cate ale mu.c7ilor sinergici .i

ale modelelor de mi.care& – Entărirea ? reprezintă cre.terea !alorii răspunsului

muscular, !aloarea rezisten ei aplicate unei mi.cări !a indi!idualizată, dată ind comple"itatea reac iilor de

răspuns ale pacien ilor&



%copul aplicării iradierii .i întăririi

• facilitarea apari iei răspunsuluimuscular la distan ă, la ni!elulmusculaturii sinergice lipsite deacti!itate, din di!erse moti!e&



"ontactul anual (priza)

• stimulează receptorii cutana i aipacientului, dar .i pe cei de presiune

• oferă acestuia informa ii cu pri!ire ladirec ia corectă a mi.cării

• m3na inetoterapeutului trebuiepozi ionată astfel înc3t să se aplicerezisten a în direc ia opusă mi.cării&



Priza lu bricală• ac iunea m3inii inetoterapeutului de e"citare a unei presiuni,

prin intermediul articula iilor metacarpo-falangiene .i adaptareapozi iei degetelor la segmentul sau regiunea pacientului ceurmează a mobilitat#ă*, astfel, este oferit inetoterapeutului uncontrol e cient asupra mi.cării tridimensionale .i este e!itată

apari ia durerii prin str3ngerea segmentuluiCregiuni corpuluipacientului #<dler, =ec ers, =uc , )00>*• este utilizată Fn scopul controlării mi.cării .i opunerii rezisten ei la

mi.carea de rota ie,• folosirea corectă, fără producerea durerii pacientului

–

facilitează capacitatea mu.c7ilor de a se contracta2 – stimulează mu.c7ii sinergi.ti ai membrului superior sau inferior, pentru aconsolida mi.carea2

– facilitează indirect mi.carea membrelor, prin promo!area stabilită iitrunc7iului&



Pozi+ia .i i.carea corpului inetoterapeutului

• $orpul inetoterapeutului #bazinul, umerii,bra ele .i antebra ele* trebuie să e pe linie#direc ie* cu mi.carea dorită sau for a aplicată,pentru a a!ea un control e cient al mi.cării, dar.i pentru a pre!eni apari ia oboselii&

• Bezisten a opusă este dată de greutatea corpuluiinetoterapeutului .i nu de m3nă sau bra , care

trebuie să e rela"ate, pentru a sim i răspunsulpacientului&



Pozi+ia .i i.carea corpuluiinetoterapeutului

• prin adoptarea unei pozi ii corecte, cu antrenareaunei mi.cări ergonomice a trunc7iului,

inetoterapeutul ob ine un control e cient al mi.cării

pacientului, facilitează controlul direc iei rezisten ei.i pre!ine apari ia oboselii, cu respectarea principiilor#<dler, =ec ers, =uc , )00>*

– pentru a se alinia corect cu mi.carea, inetoterapeutul !amen ine umerii .i pel!isul spre direc ia mi.cării, iar bra ele.i m3inile pe direc ia mi.cării2

– rezisten a aplicată !a determinată de utilizarea greută iicorpului inetoterapeutului, cu men inerea m3inilor .i abra elor rela"ate, permi 3ndu-i acestuia să simtărăspunsurile pacientului



"o anda verbală (sti ulareaverbală)

• %ste precedată de un instructa clar, concis.i se di!ide în trei păr i

– pregătirea pacientului pentru ac iune, în scopul

g7idării startului mi.cării sau a contrac iilormusculare, poate combinată cu mi.cări pasi!e,pentru a în!ă a mi.carea dorită2

– ac iunea de desfă.urare a acti!ită ii, careinAuen ează for a contrac iilor muscularerezultante2

– corectarea răspunsului pacientului la aplicareate7nicii de facilitare&



%ecven+ialitatea co enzii verbale(succesiunea te porală/ti ing0ul)

• are rol în coordonarea reac iilor pacientului cu m3nainetoterapeutului .i rezisten a aplicată de acesta, g7idează

startul mi.cării .i al contrac iilor musculare&• pentru utilizarea stretc7-reAe"ului sec!en ialitatea comenzii

!erbale este următoareaG – comanda ini ială este premergătoare reAe"ului de întindere, pentru

coordonarea efortului con.tient al pacientului cu răspunsul reAe" – comanda de ac iune este repetată, pentru a ampli ca răspunsul

pacientului sau pentru a redirec iona mi.carea&•

for a contrac iilor musculare rezultante este direct propor ionalăcu intensitatea !ocii inetoterapeutului – pentru ob inerea unei contrac ii musculare puternice, !ocea !a a!ea

intensitate mare2 – pentru rela"area pacientului sau scăderea durerii, !ocea !a calmă .i

cu intensitate scăzută&



%iste ul senzorial vizual (vederea)

• asigură pacientului un feed-bac• este utilizat în scopul

– promo!ării unei contrac ii musculare multmai puternice2

– controlului .i corectării pozi iei sau ami.cării dorite2

–

asigurării unei interac iuni între pacient .iinetoterapeut, inAuen 3nd at3t mi.cărilecapului, c3t .i ale corpului&



rac+ionarea .i apro2i area(co pri area)

• rac+ionarea – întinderea trunc7iului sau a e"tremită ilor, ac ion3nd ca

un stimul de întindere, efectele terapeutice ale acesteiaind rezultatul stimulării receptorilor intraarticulari .i

alungirii musculaturii& – este men inută pe parcursul mi.cării .i combinată cu orezisten ă adec!ată,2

– for a de trac ionare !a aplicată gradat, p3nă laatingerea obiecti!elor stabilite&

–

folosirea trac ionării• facilitează mi.carea #antigra!ita ională*2• întinde esuturile musculare prin folosirea stretc7-reAe"ului,• opune rezisten ă pe parcursul mi.cării .i reduce durerile

articulare #<dler, =ec ers, =uc , )00>*



rac+ionarea .i apro2i area(co pri area)

• &pro2i area – este dată de comprimarea trunc7iului sau e"tremită ilor

.i este utilizată în scopul promo!ării stabilită ii, facilităriicontrac iei musculaturii antigra!ita ionale .i a reac iilorde redresare, prin stimularea receptorilor intraarticulari,precum .i a reducerii durerilor, dacă este aplicatăgradat .i cu bl3nde e&

– <plicarea apro"imării se poate realiza în douămodalită i, în func ie de for a utilizată, care !a men inută pe tot parcursul desfă.urării acti!ită ii

• rapid ? for a este aplicată rapid, pentru a ob ine un răspuns detip reAe"2

• lent ? for a este aplicată gradat, p3nă la toleran a pacientuui&



3ntinderea (stretc40ul)

• 'timulul de întindere se produce prin întindereamu.c7iului .i este utilizat în timpul acti!ită ilornormale, ca o mi.care pregătitoare, pentru facilitareacontrac iilor mu.c7ilor agoni.ti, sinergici ai acelea.iarticula ii .i sinergici asocia i #la distan ă* #IoofbourroJ,

ell7orn, 1949*&

• 'tretc7-reAe"ul este declan.at de musculatura aAată în

tensiune, e sub forma întinderii sau c7iar a contrac iei,a cărei for ă este inAuen ată de participarea pacientului.i sec!en ialitatea comenzii !erbale #$ăciulan %&,'tanca (&, )01)*&



%ecven+ialitatea i.cării(ti ing)

• i.carea normală necesită o sec!en ialitaterelati! simplă, în timp ce mi.carea coordonatăimpune o succesiune temporală precisă a mi.cării

#temporalitatea*&• i.carea func ională presupune acti!ită i

continue, coordonate, p3nă la îndeplinirea sarcinii&• 'uccesiunea temporală normală a mi.cării

coordonate, furnizează mi.care continuă .icoordonată p3nă la îndeplinirea sarcinii .i serealizează de la distal spre pro"imal&




• En timpul dez!oltării omului, coordonarea .i controlul motor sedez!oltă de la cranial spre caudal .i de la pro"imal spre distal&

– En copilărie, bra ul determină mi.carea m3inii2 – după perfec ionarea pre7ensiunii, m3na direc ionează mi.cările

bra ului2 –

mi.cările pe care adultul le folose.te pentru men inerea ec7ilibrului înortostatism, se succed de la distal #gleznă* spre pro"imal #.old trunc7i*& – restabilirea succesiunii temporale normale a mi.cării poate de!enii scop

al tratamentului&• 'uccesiunea temporală pentru accentuarea mi.cării,

redirec ionează energia unei contrac ii puternice în mu.c7ii slabi.i implică sc7imbarea sec!en elor normale ale mi.cării&

• <stfel, prin pre!enirea apari iei contrac iei într-un mu.c7i sinergicputernic, energia necesară contrac iei acestuia, !a redirec ionată spre un mu.c7i mai slab, cu stimularea reAe"elorpropriocepti!e, prin aplicarea rezisten ei .i întinderii&




• ;entru ob inerea scopului terapeuticse poate modi ca temporalitateanormală a mi.cării prin

– pre!enirea tuturor mi.cărilor unui modelde facilitare, cu e"cep ia celor caretrebuie accentuate2

– utilizarea contrac iei izometrice amusculaturii puternice, la ni!elul unuimodel de mi.care, în timp ce suntfacilita i mu.c7ii mai slabi&



5odele de i.care (pattern0uri de $acilitare)

• ;ot considerate ca ind una din procedurile de bază ale :;&• i.carea normală este compusă dintr-o multitudine de modele de

mi.care ale membrelor .i din ac iunea mu.c7ilor sinergici aitrunc7iului&

• $orte"ul motor generează .i organizează aceste pattern-uri demi.care, iar indi!idul nu poate renun a !oluntar la acti!itatea unuimu.c7i, în afara patern-ului căruia îi apar ine&

• <ceasta nu înseamnă că nu putem contracta un singur mu.c7i, însămi.cările ne determinate de contrac ia acestuia au la bază uncomple" de modele de mi.care&

• $ombinarea acti!ită ilor mu.c7ilor sinergici în toate cele trei planuri#sagital, frontal, trans!ersal* formează modele de facilitareneuropropriocepti!ă #pattern-uri de facilitare neuropropriocepti!ă*&



Pattern• orice regularitate spa ială .i temporală

recognoscibilă a unui set de mi.cări #(odge .icolab&, )00+*&

• amprentă motrică ce răspunde unui programprestabilit2 prin stimularea senzoriomotorie suntacti!ate pattern-urile motorii care oferă pacientuluiposibilită i de a ac iona mai u.or, plec3nd de la unprogram profund înscris în comple"itatea saideomotrică #pattern-ul mersului este acti!itateprogramată a rasei umane* #(ufour, edda, )006*&



Patterning• model de dez!oltare neuromotorie, bazat pe o

stimulare intensă a encefalului, indi!idualizataplicabil pacien ilor cu afec iuni neurologie2stimulările continue practicate p3nă la 10 ore

în ecare zi, pe o perioadă mai lungă de timp,determină rec3.tigarea capacită ilor motrice .icogniti!e pierdute, în urma leziunilorneurologice2 obiecti!ul este în!ă area tuturoraptitudinilor proprii ecărei etape dedez!oltare ziologică înainte de a trece laurmătoarea #(ufour, edda, )006*&




• denumirea modelului este dată de mi.carearealizată la ni!elul articula iilor pro"imale#scapulo7umerală .i co"ofemurală*2

•

două pattern-uri antagoniste formează odiagonală2• articula iile pro"imală .i distală ale unui

membru se inAuen ează reciproc #prinmi.cările realizate*, iar articula iaintermediară este liberă să realizeze Ae"ia,e"tensia sau să răm3nă "ă&




• direc ia pattern-ului este acea linie imaginarătrasată de componenta distală #picior sau m3nă*, pemăsură ce membrulCtrunc7iul se mi.că pe toatăamplitudinea posibilă #$ăciulan %&, 'tanca (&, )01)*&

•

pentru cap .i g3t, această linie imaginară trece pe lani!elul bărbiei, nasului .i !erte"ului2

• pentru trunc7iul superior la ni!elul capului7umerusului, iar pentru trunc7iul inferior la ni!elul

femurului #<dler, =ec ers, =uc , )00+*&• corpul inetoterapeutului trebuie să e pe direc ialiniei imaginare sau paralel cu aceasta&




• 'uccesiunea temporală normală#sec!en ialitatea* a unui pattern esteurmătoarea #$ăciulan %&, 'tanca (&, )01)*

– partea distală #m3na .i articula ia pumnului saupiciorul .i glezna* realizează ini ial mi.carea pe toatăamplitudinea .i î.i păstrează acea pozi ie2

– celelalte segmente realizează simultan mi.cărilespeci ce pattern-ului, astfel înc3t, la nalul acestuia,

toate mi.cările componente au amplitudinea ma"imăposibilă2 – rota ia este partea integrală a mi.cării .i i se opune

rezisten ă pe tot parcursul acesteia&




• (i!ersi carea pattern-urilor de mi.carepoate realizată prin #$ăciulan %&,'tanca (&, )01)*

–

sc7imbarea mi.cărilor la ni!elul articula ieiintermediare2 – modi carea pozi iei pacientului în scopul

sc7imbării efectelor gra!ita iei2 – adoptarea unei pozi ii func ionale2 – sc7imbarea pozi iei pacientului în scopul

utilizării sistemului senzorial !izual&




• (enumirea combina iilor pattern-urilor este dată înfunc ie de modul în care se rela ionează membrele#superioare, inferioare sau ambele* #<dler, =ec ers,=uc , )00>*

–

unilateral ? un membru superior sau inferior realizeazămi.carea2 – bilateral ? ambele membre superioare sau inferioare

realizează pattern-ul sau putem a!ea combina ii ale unuimembru superior cu cel inferior

•

simetric ? membrele se mi.că în acela.i pattern2• asimetric ? membrele se mi.că în pattern-uri opuse2• simetric reciproc ? membrele se mi.că pe aceea.i diagonală dar în

direc ii opuse2• asimetric reciproc ? membrele se mi.că pe diagonale .i direc ii

opuse&

Tehnicile FNP

Documents

Transcript of Tehnicile FNP