Scale de Evaluare a Anxietati Si Chestionare

7/25/2019 Scale de Evaluare a Anxietati Si Chestionare

1/14

Chestionarul de anxietate C Cattel

Anxietatea (M. Minulescu, 1996) este un simptom central n

psihopatologie i aprecierea sa ridic probleme serioase clinicienilor.

stimarea ei direct constituie ntr!ade"r o in#eren$, plec%nd de la

obser"area mani#estrilor somatice i de la "erbali&rile bolna"ului. 'ns

mani#estrile somatice ale anxiet$ii nu "aria& n paralel cu intensitatea

resim$it i introspec$ia acestora nu este posibil dec%t n ca&ul

bolna"ilor cu un ni"el intelectual relati" ridicat. e de alt parte, anumi$i

subiec$i inhib mani#estrile anxioase, #ac%nd ast#el mai di#icil

udecarea corect a simptomului.

*mportan$a mani#estrii anxioase pentru psihicul subiec$ilor adeterminat de mult timp pe psihologi s de&"olte o metod de m surare

obiecti" a acestei emo$ii posibile. 'n mod schematic, s!au utili&at, n

a#ara scrilor de apreciere (ca, de exemplu, scrile lui +ittenborn, care

sistemati&ea& examenul clinic), trei #eluri de instrumente tehnicile

psiho#i&iologice (poligra#ie, electromiogra#ie, nregistrarea clipirii

pleoapelor, electroence#alogra#ie), teste obiecti"e i proiecti"e de

personalitate (desenul n oglind, indicele +echsler!-ell"ue, testulorschach) i, n s#%rit, chestionarele de personalitate.

/ricare ar #i interesul pentru alte metode, se pare c n actualitate,

chestionarele sunt tehnicile care permit ob$inerea cea mai simpl a unei

aprecieri corecte i cantitati"e a ni"elului anxiet$ii.

0hestionarele de anxietate au #ie o "aliditate aparent, #ie o

"aliditate empiric, #ie una #actorial. crile clasice ale lui 2a3lor,

+elsh, Modlin i urcell, deri"ate din MM*, au n general, n acelai

timp, o "aliditate aparent i empiric.

4aliditatea #actorial a anxiet$ii ridic ntr!ade"r o problem.

3senc5, de exemplu, estimea& c anxietatea nu este un #actor, dar

poate #i explicat prin combinarea #actorilor de ne"rotism i de

extra"ersie. e #apt, un studiu ngriit al literaturii de specialitate arat


2/14

c n anali&ele #actoriale ale chestionarelor aplicate subiec$ilor normali

sau patologici se i&olea& un #actor, oblic n raport cu #actorul de

ne"rotism, dar di#erit de el.

0attell a auns la conclu&ia c #actorul de anxietate e considerat ca un #actor

de ordin secund, no$iune care con#irm per#ect

datele psihopatologiei, ca m sur a #actorului de anxietate, i dou note

distincti"e, A i -, corespun&%nd respecti" anxiet$ii mani#este i

anxiet$ii "oalate.

e de alt parte, este posibil studiul celor 7 #actori primari ai

personalit$i care saturea& #actorul secundar de anxietate, ob$in%nd

ast#el in#orma$ii asupra etiologiei psihologice a simptomului.

1. 8actorul : (;itemi)


3/14

emni#ica$ia termenilor

1. 0ontiin$a de sine (:) indic gradul de moti"are al integrrii

comportamentului n urul acceptrii i imaginii de sine contient

de#init, clar i n #unc$ie de standardele sociale acceptate. 4aria$ia

notei la : poate #i legat i destructurile caracteriale i deprinderile

acceptate pe plan social.

=. 8or$a eului (0), numit i capacitatea de a controla i exprima

tensiunile ntr!o manier realist i acceptat social, inter"ine n

starea de anxietate prin incapacitatea unui eu slab de a se controlaeLis, 19I@) #acea distinctia

dintre anxietas, predispo&itia catre anxietate si angor ca o stare emotionala tran&itorie.

Ambele iposta&e ale anxietatii sunt multidimensionale si ast#el trasatura de anxietate

se poate in#atisa in domeniul e"aluarii sociale, a pericolului #i&ic, ambiguitatii si in "iata

de &i cu &i, pe cand starea de anxietate are doar doua #atete ingriorarea si aspectul

emotional si "egetati" (ndler si Joco"s5i, =@@1).

cala pielberger masoara starea si trasatura de anxietate doar ca dimensiuniuni#atetate. *n modelul pilberger starea de anxietate este caracteri&ata de hipertonie

"egetati"a si de gria si este initiata de stressori interni sau externi sau de triggeri interni

somatici. aca acesti stimuli interni sau externi sunt perceputi ca amenintatori, se

declansea&a o cascada de mecanisme de#ensi"e cogniti"e si comportamentale cu scopul

de a combate anxietatea. 2rasatura anxioasa estedescrisa ca o inclinatie indi"iduala sau

sen&iti"itate personala de a experimenta stari anxioase atunci cand sunt perceptui

stimuliKtriggeri interni sau externi.

cala 2A* pre&inta excelente calitati psihometrice si -arnes si colab. (=@@=) #ac

o anali&a a ;16 studii publicate intre 199@ si =@@@ demonstrea&a ca scala pre&inta scoruri

inalte pentru consistenta interna si con#identa test!retest. 0u toate acestea scala a #ost

criticata pentru ca nu discriminea&a bine intre subiectii su anxietate si depresie dar #oarte

con#ident intre normali si anxiosi (Jenned3 si colab. =@@1).


7/14

cala cuprinde ?@ itemi care sunt e"aluati pe o scale >i5ert cu patru puncte. a are doua

subscale, una pentru tare cu =@ de a#irmatii care e"aluea&a cum se simte subiectul

acum, in acest momentE si subscala 2rasatura care contine =@ a#irmatii despre

cum se simte indi"idul in generalE. cala #urni&ea&a un scor pentru #iecare din cele doua

subscale.

cala este aparata de legea drepturilor de autor si nu poate #i reprodusa in aceasta

carte. a se poate obtine insa contra cost de la autor 0harles . pielberger, h, Mind

Narden, *nc. 169@ +oodside oad O=@=, edLood 0it3, 0A 9?@61, A.

entru a corecta unele neaunsuri ale scalei 2A* Nros si colab (=@@I) construiesc

o alta scala stare!trasatura de masurare a anxietatii numita 2he tate!2rait *n"entor3 #or

0ognition and omatic Anxiet3 (2*0A), scala care cuprinde pentru #iecare domeniu =1

itemi si care s!a do"edit mai puternica pentru a deosebi anxietatea de deprsie si de altetulburari din categoria tulburarilor anxioase precum tulburarea obsesi"a compulsi"a.

Aceasta scala se poate obtine de la dr. adu 4rasti prin solicitare directa.

Inventarul #ec$ de Anxietate (#ec$ Anxiety Inventory #AI)

-ec5 si colab. (19;;) au de&"oltat acest in"entar pornind de la #aptul ca scalele

existente pana la acel moment nu reuseau sa deosebeasca anxietate de depresie,

respecti"e pre&entau o slaba "aliditate discriminati"a. Aceasta situatie se datora mai ales

#aptului ca scalele de anxietate contineau itemi corespun&atori simptomelor caracteristicedepresiei. entru a pre"eni aceasta situatie -ec5 si echipa lui au intreprins o anali&a

sec"entiala a itemilor posibil sa #ie inclusi in acest instrument dintr!o masaE de ;6

itemi. Ast#el, la prima anali&a au #ost eliminati primii =@ itemi care erau #ie identici #ie

#oarte asemanatori.

rin anali&e succesi"e au mai #ost eliminati 19 itemi iar cei :I itemi ramasi au

alcatuit "ersiunea preliminare a in"entarului de anxietate care a #ost aplicat pe

un esantion de 116 pacienti. rin anali&a "aliditatii si con#identei #iecarui item in parte au

mai #ost eliminati cat"a itemi si au ramas doar =1 itemi care alcatuiesc "ersiunea #inala a

*n"entatului de Anxietate -ec5 (Anexa Gr. :). 8iecare item descrie un simptom

caracteristic anxietatii si subiectul trebuie sa e"alue&e cat de tare este deranat de aceste

simptome pe o scala de la @ (deloc) la : (#oarte tare).

0omparati" cu scalele de anxietate precedente, acest in"entar include mai multe


8/14

semne somatice ale anxietatii si prin anali&a #actoriala s!a demonstrat existenta a mai

multor #actori precum un #actor cogniti" si altul somatic (FeLitt si Gorton, 199:) sau

patru #actori precum cogniti", "egetati", psihomotor si panica (+etherell si Arean,

199I). corul total al scalei se poate intinde de la @ la 6: iar autorii #urni&ea&a anumite

scoruri prag pentru a e"alua se"eritatea anxietatii (-ec5 si colab. =@@@) @!9 normal sau

lipsa anxietatii< 1@!1; anxietate usoara spre moderata< 19!=9 anxietate moderata spre

se"era, :@!6: anxietate se"era.

*n"entarul -ec5 de anxietate pre&inta bune proprietati psihometrice coreland

po&iti" cu alte scale de anxietate precum cala de Anxietate tare!2rasatura a lui

pilberger si colab. (19I@) sau cala de Anxietate a lui Familton si discriminea&aanxietatea de depresie mult mai bine decat alte scale (nns si colab. 199;). 0onsistenta

interna a scalei, indice ce masoara con#identa unei scale, este #oarte mare intan&andu!se

de la @,9@ al @,9? (-ec5 si colab. =@@@). A3ala si colab (=@@7) in"entaria&a intreaga

literatura despre scala bec5 de anxietate si gasesc ca intre 19;; si =@@= s!au publicat 1I=

de articole in re"iste de specialitate, 7; de disertatii, ; capitole de carti si un manual. i

#ac o meta!anali&a a lucrarilor care publica studii despre scalei -ec5 si gasesc ca in ?I

studii "alabile consistenta interna se situea&a in medie peste @,;: iar con#identa exprimataprin raportul test!retest se situea&a intre @,:7 si @,;: (P @,7@ H con#identa buna).

Administrarea scalei -ec5 nu durea&a mai mult de 7 minute. a se recomanda a #i

utili&ata pentru screeningul anxietatii in cabinetele de medicina generala sau poate

monitori&a progresul in tratamentul anxietatii. 2rebuie sa se aiba in "edere ca in corpul

scalei nu sunt pre&ente simptome care sunt caracteristice tulburarii anxioase generale

(gria, di#icultatile de concentrare, iritabilitatea si tulburarile de somn) in schimb sunt

simptome care sunt caracteristice tulburarii de panica. 0u toate acestea scala acopera

unele criterii de diagnostic pentru agora#obie, #obie sociala, tulburare de panica si

anxietate generala. Manualul de utili&are a scalei -ec5 (-ec5 si teer, 1991) recomanda

ca scala sa se #oloseasca mai ales in ambulator.

Scala de autoevaluare a anxietatii a lui %ung (he Sel&-Rating

Anxiety Scale %ung-SAS)


9/14

Aceasta scala este perechea scalei Qung de e"aluare a depresiei si a #ost

de&"oltata (Qung, 19I1) pentru decelarea simptomelor anxietatii si a se"eritatii lor

(Anexa Gr. ?). a contine =@ itemi care acopera cele mai #rec"ente simptome ale

anxietatii, cu un raport intre simptomele a#ecti"e si somatice de 7K17. cala Qung este una

din cele mai bune scale care citeste simptomele somatice.

8iecare simptom se e"aluea&a de catre subiect pe o scala >i5ert cu ? ancore in

#unctie de se"eritate pentru o durata de o saptamana. entru cinci simptome (intrebarile

7, 9, 1:, 1I si 19) scorul se in"ersea&a si scorul de ? de"ine 1, scorul : de"ine = si asa

mai departe. rin anali&a #actoriala s!a conturat ca exista patru #actori care pot acoperi

mai mult de ?:R din "arianta rapunsurilor dintr!un esantion de anxiosi anxietate si

panica, sen&atii "estibulare, control corporal si probleme gastro!intestinale si musculare.

Acesti #actori corelea&a la randul lor po&iti" cu alte scale de masurare a simptomeloranxioase (/latuni si colab. =@@6).

cala pre&inta o buna "aliditate dar este destul de instabila in timp. corul se

calculea&a adunandu!se scorul indi"idual al #iecarui subiect. n scor de peste 7@ indica

pre&enta anxietatii. cala reuseste sa deosebeasca cu con#identa subiectii cu anxietate de

cei #ara si de cei cu alte tulburari psihiatrice precum tulburarile de somati&are.

Scala de anxietate 'intea inaintea motiilor (ind over ood

Anxiety Inventory *-A)

cala de anxietate Mintea inaintea motiilorE este o scala de autoraportare a

simptomelor de anxietate de&"oltata de Nreenberger si ades5i (1997), unele din cele mai

apropiate colaboratoare ale lui Aaron -ec5, parintele terapiei cogniti"e a depresiei si

anxietatii. cala este incorporata in celebrul manual de terapie cogniti"e Mind o"er

MoodE, "eriunea pentru pacient. Aceasta scala consta in =? itemi ce e"aluea&a trei

dimensiuni ale anxietatii sentimentele de anxietate, gandurile anxioase si simptomele

#i&ice (Anexa Gr. 7).

ubiectul trebuie sa se po&itione&e #ata de #iecare item pe o scala cu patru ancore.

corul scalei se #ace prin insumarea scorurilor indi"iduale ale itemilor si se poate intinde

de la @ la I=. Autorii nu #urni&ea&a "alori de prag care sa identi#ice ca&ulE de anxietate

pentru ca scala a #ost construita doar pentru e"aluarea se"eritatii anxietatii si care permite

urmarirea e"olutiei scorului de!a lungul terapiei.


10/14

cala de anxeitate Mintea inaintea motiilorE pre&inta un scor bun de "aliditate

concurentiala atunci cand s!a corelat cu alte doua scale de anxietate -ec5 Anxiet3

*n"entor3 and -urns Anxiet3 *n"entor3 (0ox si colab. =@@@) ceea ce insemana ca ea

masoara cu acuratete ceea ce este de presupus sa masoare anxietatea.

*n"entarul de anxietate a lui -urns (-urns Anxiet3 *n"entor3).

Acest in"entar de anxietate este #oarte prietenesc si a #ost de&"oltat de r. a"id

-urns si publicat intr!o carte de auto!autor de mare succes 2he 8eeling NoodE in editii

succesi"e in 19;@ si 199@ (Anexa Gr. 6). Ast#el de carti, denumite sel#!helpE #ac parte

din conceptul terapeutic de biblioterapieEsi cunosc un mare succes in lumea

anglosaxona. 0artea lui -urns s!a "andut in mai mult de : milioane de exemplareS

cala cuprinde :: intrebari grupate in trei sectiuni dispo&itie anxioasa (6 itemi),

ganduri anxioase (11 itemi) si simptome #i&ice (16 itemi). in aceasta distributie aitemilor se poate "edea ce structura echilibrata are aceasta scala. 8iecare item primeste un

scor pe o scala >i5ert cu patru ancore niciodataH@, uneoriH1, moderatH= si totdeaunaH:.

corul total se poate intinde de la @ la 99 so autorul propune urmatoarele praguri de

se"eritate @!? nici o anxietate sau anxietate minima< 7!1@ anxietate la limita< 11!=@

anxietate usoara< =1!:@ anxietate moderata< :1!7@ anxietate se"era si 71!99H anxietate

se"era sau panica.

cala pre&inta o #oarte buna sensiti"itate si sensibilitate si deosebeste #oartebine bolna"ii anxiosi de cei depresi"i sau alte boli psihice (tulburari de somati#are,

tulburarea posttraumatica de stress, hipocondria).

Scala de Anxietate Covi (Covi Anxiety Scale-C*+I)

Aceasta scala pare similara cu scala 0linical Nlobal *mpression ultili&ata atat de

mult in studiile clinice pentru ca ea are numai trei temi raportarea "erbala a anxietatii,

comportamentul si simptomele #i&ice si #urni&ea&a rapid un scor sintetic asupra acestor

trei #atete ale anxietatii. cala a #ost de&"oltata de 0o"i si colab. (19I9) si este mult

utili&ata in studiile psiho#armacologice pentru ca este usor de aplicat si este sensibila la

schimbare, deci urmea&a corect e"olutia clinica (Anexa Gr. I). a este aplicata de

clinician pentru ca completarea ei se ba&ea&a pe inter"iul cu pacientul si pe obser"area

lui< completarea ei nu ia mai mult de 7 minute.

Scala de de!resie, anxietate si stress (he e!ression Anxiety


11/14

Stress Scale-ASS)

upa cum s!a mai spus pana acum, scalele de anxietate nu pot deosebi destul de

bine anxietate de depresie. aca statutul "iitor al acestor doua entitati clinice este incert,

este bine ca din punct de "edere practic ele sa poate #i masurate in mod distinct. calele

cele mai utili&ate in clinical precum scala 2A*, scala -ec5 sau scala Familton nu

reusesc se #aca acest lucru mai ales pentru ca ele contin itemi care sunt comuni celor doua

categorii clinice (-eu5e si colab. =@@:). entru a re&ol"a aceasta situatie >o"ibond si

>o"ibond (1997T si 1997b) construiesc cala de depresie, anxietate si stress cu scopul de

a discrimina anxietatea de depresie si de expresia somatica a stressului.

cala contine ?= itemi grupati in trei scale a 1? itemi #iecare, cate una pentru

depresie, anxietate si stress. cala de depresie acopera simptome precum dis#oria, lipsa

de speranta, pierderea "alorii personale si a stimei de sine, pierderea interesului, pierdereaplacerii si pierderea moti"atiei. cala de anxietate e"aluea&a hipertonia "egetati"a,

simptomele musculare, situatiile anxiogene si modul de percepere a #ricii iar scala de

stress e"aluea&a iritabilitate, reacti"itatea si acti"itate motorie a indi"idului sub stress.

8iecare item este e"aluat pe o scala cu patru puncte de se"eritate de la @ la : si scorul se

calculea&a prin adunarea scorurilor #iecarei item.

xista si o "ersiune scurta a scalei cu doar =1 itemi.

Chestionarul .enn State de evaluare a ingri/orarii (.enn State

0orry 1uestionnaire - .S01)

roblema centrala in e"aluarea ul"urarii anxioase generali2ate (A3)este cea a

masurarii griiiE. in punct de "edere a teoriei cogniti"iste, gria repre&inta o pri"ire

negati"a asupra e"enimentelor "iitoare, este "orba de o intoleranta indi"iduala a

incertitudinii (ugas si colab. 199;). ubiectul pierde sau nu are incredere in capacitatea

proprie de a re&ol"a problemele presupuse a le a"ea cu situatii nepre"a&ute si

amenintatoare si atunci gria sau ingrioarea ii auta sa e"ite descuraarea si sa protee&e

pe plan mental persoanele iubite #ata de care este ingriorat. e #apt gria este un

mecanism de coping care are ca scop stapanireaE pe plan ideatic a e"enimentelor

anxiogene, e"itarea incertitudinii si pre"enireaKanticiparea lucrurilor negati"e (+ells si

0arter, 1999). Nria si gria patologica, de intensitate clinica, se re"elea&a pe plan a#ecti",

#i&iologic si in comportamentul de relatie interpersonala si se poate de#ini ca o inlantuire


12/14

de ganduri si imagini negati"e si relati" necontrolabile< ea repre&inta o incercare de

angaare in re&ol"area problemelor pe plan mental, probleme care ar a"ea un

de&nodamant incertE (-er5o"ec si colab. 199;).

Nria patologica este criteriul esential al diagnosticului 2AN desi ea se gaseste in

#oarte multe alte entitati clinice, mai ales in tulburarile depresi"e. nii autori considera

gria ca o "ulnerabilitate indi"idual non!speci#ica pentru tulburari anxioase si depresi"e

(-arloL si +inc&e, 199;). re"alenta ei in populatia generala este destul de mare, in ur

=1 de 7,1R (li#etime pre"alence) iar la ni"elul cabinetelor de medicina generala este intre

; si 1@R.

0hestionarul enn tate (enns3l"ania tate) de e"aluare a griii este un

instrument cu 16 itemi de&"oltat de Me3er si colab. (199@) pentru a masura

caracteristicile patologice ale griii precum ingriorarea excesi"a si caracterul generali&atsi incontrolabil al ingriorarii (Anexa Gr. ;). 0hestionarul are bune proprietati

psihometrice ("aliditate si con#identa) si este sensibil sa decele&e schimbarile sub

inter"entii terapeutice si sa identi#ica indi"i&ii cu tulburare anxioasa generali&ata. 8iecare

item este cotat pe o scala cu 7 trepte de la 1 H nu este tipic pentru mine pana la 7 H este

#oarte tipic pentru mine. Ast#el scala poate da un scor de la @ la ;@. rin metoda ecei"er

/perating 0haracteristic Anal3sis, 8resco si colab. (=@@:) gasesc ca scorul de 67

repre&inta un punct in care + are cea mai mare sensiti"itate la cea mai marespeci#icitate, deci este un bun scor!prag pentru a identi#ica un ca&E de 2AN.

rin testarea mai multor modele #actoriale, /latuni si colab. (=@@I) gasesc ca

scala pre&inta doi #actori gria excesi"a si absenta ingriorarii si ca #actorul gria excesi"a

(itemii cu nr. =, ?!I, 9, 1=!16) corelea&a puternic cu #actori precum a#ect negati" si

pesimism din alte instrumente de e"aluare. *nteresant este ca inainte cu un an de #i

publicate aceste cercetari, 0rittendon si Fop5o (=@@6) publica o scale + abre"iata cu

doar ; itemi si ca acesti itemi sunt cuprinsi in #actorul gria excesi"a decelat prin anali&a

#actoriala< toate acestea sublinia&a inca odata "aloarea chestionarului +.

upa experienta mea din ultimii trei ani, pentru a a"ea un diagnostic con#ident

sau pentru a urmari progresul terapeutic este obligatoriu e"aluarea subiectilor care ar

indeplini criteriile 2AN cu acest instrument.

Chestionarul ul"urarii Anxioase 3enerali2ate I+ (3enerali2ed


13/14

Anxiety isorder 1uestionnaire-I+)

ornind de la constatarea ca aproape toate instrumentele #olosite pentru e"aluarea

2ulburarii Anxioase Nenerali&ate se #ocali&ea&a doar pe unele aspecte ale acestei

categorii clinice, GeLman si colab. (=@@=) construesc un nou instrument de autoe"aluare

care are pretentia sa acopere toate #atetele acesteia (Anexa Gr. 9). Aceasta scala re#lecta

modi#icarile #acute de la nasterea acestei entitati in M!*** pana la ultima "ersiune din

M!*4!2. e exemplu, in M!*** se cerea ca gria sa #ie patologica (excesi"a si

nerealista) si sa existe cel putin 6 simptome din 1;, in M!*4 gria poate #i doar

excesi"a in modul in care cuprinde mai multe domenii iar simptomele cerute sunt doar :

din 6. cala #oloseste inter"iul clinic pentru anxietate a lui i Gardo si -arloL (19;;) si

cuprinde 9 simptome scorate pe o scala cu ; ancore @ H deloc< = H usor< ? H moderat< 6 H

se"er< ; H #oarte se"er. entru intrebarile 1!? si 6 care explorea&a gria scorul este intre 1pentru A si @ pentru G. *n ca&ul intrebarii 7 care explorea&a domeniile pentru care

indi"idul este ingriorat, #iecare domeniu scorat po&iti" capata scorul 1 si totalul este

impartit la :. *n ca&ul intrebarii I #iecare simptom cu o se"eritate peste 6 capata scorul 1

si scorul total al simptomelor se di"ide la :. entru intrebarile ; si 9 "alorile incerecuite

de subiect "or #i di"i&ate la ?. corul total al scalei se intinde de la @ la 1=.

Aceste metode de scor, la prima "edere complicata, nu #ace altce"a decat sa con#ere o

mai mare pondere simptomelor care e"aluea&a gria (primele 6 itemi) care pot contribuicu maximum I puncte la "aloare totala a scorului scalei. cala pre&inta o buna "aliditate

si con#identa si scorul la care sen&iti"itatea maxima se intalneste cu sensibilitatea maxima

a scalei este de 7,I@, deci dincolo de aceasta "aloare subiectii sunt categoric a#ectati de

tulburarea anxioasa generali&ata.

Scala de Severitate a ul"urarii Anxioase 3enerali2ate

(3enerali2ed Anxiety isorder Severity Scale 3ASS)

cala de se"eritate a tulburarii anxioase e o scala simpla cu doar 6 itemi care

e"aluea&a se"eritatea #iecarui simptom stipulat in M!*4. a a #ost de&"oltata de hear

si colab. (=@@6) cu scopul de a monitori&a e"olutia simptomelor din timpul tratamentului

atat din punct de "edere a se"eritatii cat si a #rec"entei si inter#erentei cu #unctionarea

subiectului (Anexa Gr.1@). 8iecare item este e"aluat pe o scala cu 7 puncte de la @ H

deloc la ? H #oarte se"er. cala este recomandata sa #ie utili&ata la ni"elul medicului de


14/14

medicina generala. a pre&inta un scor but la "aliditate dar autorii nu au intreprins nici un

studiu asupra con#identei.

#i"liogra&ie4

adu 4rastiMasurarea Sanatatii Mentale, =@@;.

Scale de Evaluare a Anxietati Si Chestionare

Documents

Transcript of Scale de Evaluare a Anxietati Si Chestionare