Despre Chestionare

Chestionarul – Instrument de cercetare în marketing

Cuprins

Capitolul I. Instrumente de cercetare ...............................................................2

1.1 Chestionarul .............................................................................................................. 2

1.1.1 Definire şi aria de investigare ................................................................... 2

1.1.2 Tipuri de chestionare ..................................................................................3

1.1.3 Proiectarea chestionarelor .......................................................................... 8

1.1.4 Considerente conceptuale privind elaborarea chestionarelor ..................... 8

1.1.5 Metodologia elaborării chestionarelor .........................................................9

1.1.6 Tipuri de întrebări .................................................................................... 11

1.1.7 Limbajul folosit pentru formularea întrebărilor ....................................... 15

1.1.8 Forma grafică a chestionarului ................................................................ 16

1.1.9 Instrucţiuni de completare a chestionarului ............................................. 16

1.1.10 Testarea chestionarului ......................................................................... 16

1.1.11 Codificarea răspunsurilor şi stabilirea grilei de corelaţie între întrebări. 16

1.1.12 Controlul calităţii răspunsurilor ............................................................ 12

Capitolul II. Cercetarea pe bază de chestionar – parte practică ...... 18

2.1 Chestionar privind opinia consumatorilor legate de detergenţi ............................. 18

2.1.1 Analiza cantitativă, procentuală şi grafică a întrebărilor chestionarului 20

2.1.2 Analiza corelativă a întrebărilor de la chestionar ................................... 35

2.2 Concluzii finale ..................................................................................................... 48

Bibliografie ............................................................................................ 50

1


CAPITOLUL I.

Instrumente de cercetare

Philip Kotler consideră că, pentru culegerea datelor necesare cercetării de marketing, “se

pot utiliza două categorii de instrumente şi anume chestionarul şi aparatura specializată.”

Având în vedere şi opiniile altor specialişti de marketing, instrumentele considerate a fi cel

mai des utilizate în cadrul cercetării de marketing sunt: interviul şi chestionarul.

1.1. Chestionarul

1.1.1. Definire şi aria de investigare

În literatura de specialitate şi în practica cercetărilor de marketing se apreciază chestionarul

ca fiind cel mai important şi mai frecvent utilizat instrument pentru culegerea informaţiilor

necesare în prospectarea pieţei. În acest sens, un reputat profesor al universităţii din Londra,

specialistul englez C.A.Moser, afirma în lucrările sale că: “... o anchetă nu poate fi mai bună

decât chestionarul său”, subliniind astfel locul central pe care îl deţine acest instrument în

metodologia investigaţiilor sociale.

Prin urmare, chestionarul este considerat de specialişti a fi cel mai eficient instrument de

investigare, ceea ce justifică utilizarea lui frecventă.

Chestionarul reprezintă un instrument de cercetare flexibil, care permite culegerea datelor

primare prin intermediul unor întrebări, structurate după principii bine definite, astfel încât să

trezească interesul şi să antreneze subiecţii investiţii pentru a răspunde cât mai sincer şi cât mai

clar la întrebările care le sunt adresate prin intermediul lui.

Printre avantajele utilizării sale în cercetarea pieţei se pot enumera: bogăţia tematică a

datelor ce pot fi recoltate cu ajutorul lui, manevrare şi prelucrare accesibilă, posibilitatea

administrării lui în mod repetat la aceiaşi subiecţi sau la subiecţi diferiţi; de asemenea, în

cercetările de marketing longitudinale de tip panel, chestionarul are capacitate de a culege de la

purtătorii cererii atât informaţii de natură cantitativă, cât şi de ordin calitativ.

Deşi în ceea ce privesc costurile pe care le necesită nu este cel mai ieftin instrument de

cercetare, el se foloseşte cu prioritate pentru culegerea datelor necesare celor mai variate teme.

Astfel, poate fi utilizat atât în cercetările selective ce se efectuează în rândul agenţilor economici

(ancheta de tip industrial), cât şi pentru investigarea clienţilor privind o multitudine de aspecte

cum sunt:

2


a) Cunoaşterea şi studierea relaţiilor economice dintre cerere, ofertă şi

participanţii la actele de piaţa;

b) Analiza comportamentului de cumpărare şi de consum (motive, preferinţe,

atitudini, deprinderi, intenţii, obiceiuri, etc.);

c) Surprinderea formelor de manifestare ale cererii;

d) Testarea acceptabilităţii pe piaţă a unor produse şi servicii;

e) Funcţionarea mecanismului distribuţiei;

f) Surprinderea reacţiei pieţei pentru anumite niveluri de preţ ale unor mărfuri;

g) Dimensionarea gamei de fabricaţie în cadrul întreprinderilor;

h) Cunoaşterea resurselor umane în cadrul activităţii manageriale desfăşurată de

producătorii şi comercianţii produselor cercetate;

i) Elaborarea strategiilor de marketing.

Având în vedere faptul că o întrebare se poate pune în mai multe feluri, cei care

proiectează structura şi conţinutul chestionarului trebuie să stabilească foarte atent tipurile de

chestionare şi de întrebări cela mai adecvate, limbajul folosit (cuvintele cu care se formulează) şi

ordinea acestora. Pentru fiecrare întrebare în parte trebuie să se analizeze ce importanţă are

răspunsul pentru cercetarea în cauză şi să se elimine apoi întrebările cele mai puţin interesante,

pentru a nu se supradimensiona în mod inutil chestionarul, ceea ce ar duce la costuri

suplimentare pentru editarea şi prelucrarea lui; de asemenea, nu trebuie să se pună la încercare

răbdarea celui chestionat, fapt care ar altera calitatea răspunsurilor sau care ar spori numărul

nonrăspunsurilor.

1.1.2. Tipuri de chestionare utilizate pentru cercetările de marketing

Chestionarele care se folosesc pentru investigarea pieţei se pot grupa tipologic în funcţie de

mai multe criterii şi anume:

A) După conţinutul concret al programului de cercetare, chestionarele pot fi:

Specializate

De tip “omnibus”

Chestionarele specializate se utilizează atunci când prin programul de investigare se

urmăreşte un singur scop principal cum ar fi: studierea preferinţelor consumatorilor pentru

diferite varietăţi de produse, cercetarea intenţiilor de cumpărare pentru un nou produs,

investigarea deprinderilor de cumpărare pentru anumite produse specifice, eficacitatea

publicităţii pentru un magazin de prezentare şi desfacere, testarea comparativă cu ajutorul

publicului a unor sortimente diferite de produse.

3


Chestionarele de tip “omnibus” se folosesc atunci când tema de cercetare este mult mai

complexă, cum ar fi de exemplu, studiul cererii şi al preferinţelor cumpărătorilor privind

produsele alimentare din import.

B) În funcţie de natura întrebărilor administrate, chestionarele pot “produce” date

cantitative şi factuale, precum şi informaţii calitative de opinie.

Pentru obţinerea unor date cantitative se folosesc întrebări “închise” care permit un răspuns

strict standardizat şi asigură obţinerea unor informaţii privind cantitatea, structura, dinamica

cererii, ofertei, preţurilor şi a altor factori ai pieţei.

În a doua situaţie se urmăreşte, în principal, latura cauzal-motivaţională, chestionarul

asigurând informaţii de natură explicativă care permit adâncirea şi nuanţarea rezultatelor

cercetării.

Informaţiile calitative de opinie sunt necesare pentru a putea cunoaşte şi caracteriza

opiniile, sugestiile şi propunerile cumpărătorilor.

C) După periodicitatea administrării chestionarului, acesta poate fi utilizat:

Pentru o singură cercetare, situaţie specifică studiilor de marketing transversale

Pentru mai multe cercetări ori în mod repetat în cercetările de marketing longitudinale,

cum sunt investigaţiile de tip panel; caracterul periodic al administrării chestionarului la intervale

egale de timp şi aceloraşi de interviu, determină particularităţi în construcţia acestui instrument

de investigaţie, cercetarea păstrându-şi astfel actualitatea.

D) După locul de completare a chestionarului şi implicit de derulare a anchetei: în

practica cercetărilor de marketing chestionarul poate fi completat:

La sediul unităţii economice (firmei), în cazul anchetelor industriale

În reţeaua comercială de magazine, în cazul cercetărilor realizate în rândul

consumatorilor

La domiciliul purtătorului de informaţii, situaţie mai puţin frecventă pe piaţa mărfurilor

alimentare decât pe cea a bunurilor de folosinţă îndelungată sau a articolelor vestimentare

Sub formă de comunicare interactivă prin intermediul telefonului şi al monitorului de

televiziune, în fapt un sistem comunicaţional rapid şi eficient, ce activează periodic un panel de

cumpărători sau de utilizatori

Pe stradă sau în locuri publice (la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale), pentru

testarea distribuţiei preferinţelor agenţilor economici şi a publicului consumator privind diferite

articole din oferta de mărfuri, cunoaşterea celor mai solicitate mărci de produse, etc.

E) În raport cu modul de administrare, chestionarele pot fi:

Chestionarele completate de operatorul de interviu, fie pe formularul tipărit, fie prin

transmiterea pe bandă magnetică după înregistrarea convorbirii sau a interviului prin telefon

4


Chestionarele autoadministrate, completate de însuşi respondentul la întrebări, tot prin

înscrierea răspunsului pe formularul tipizat sau prin tastarea pe claviatura terminalului de la

domiciliu (în cazul video – chestionarelor) a cifrei (cifrelor) reprezentând codul răspunsului

pentru care s-a optat la întrebările ce apar pe ecranul monitorului.

5


Exemplu

CHESTIONAR

Privind studiul cumpărăturilor de cărţi

1. Ce cărţi aţi cumpărat dumneavoastră acum şi în ce scop:

Autor:

Eventual titlul cărţii:

Cadou (vara sau iarna):

Pentru “Crăciun”:

Pentru mine:

2. Când aţi intrat în magazin aţi ştiut exact ce vreţi să cumpăraţi, sau aţi vrut doar să

vă uitaţi prin librărie? .

3. Dacă aţi cumpărat (iarna): în ce fel aţi ales cartea de cadou?

1.1. a auzit la radio?

1.2. a văzut la televizor?

1.3. a citit în ziar?

1.4. a ales din prospect?

1.5. a ales din vitrină?

1.6. a ales în librărie?

1.7. a auzit de carte de la cineva?

1.8. în alt mod (aşa mi s-a părut)

4. Şi anul trecut aţi cumpărat cărţi pentru cadou de Crăciun?

5. Dumneavoastră personal ce fel de carte pentru cadou constataţi că lipseşte (ca

formă de prezentare, caracter şi preţ)? .

6. Aţi fost informat asupra cărţilor ce urmau să apară pentru târgul de iarnă?

Da sau Nu?

De unde v-aţi informat:

6.1. radio

6.2. presă

6.3. televizor

6.4. prospect

6.5. vitrină

6.6. vânzători

6.7. prieteni, cunoştinţe, rude

6.8. alte moduri

6


7. Aţi văzut afişul târgului de iarnă pentru cărţi?

Da sau Nu? Ce impresie v-a lăsat? .

8. V-a căzut în mână prospectul târgului de iarnă pentru cărţi?

8.1. nu cunoaşte prospectul?

8.2. îşi aduce aminte, dar nu ştie exact?

8.3. v-ar fi ajutat prospectul la alegerea cărţilor?

9. Ce publicaţii şi reviste cotidiene şi săptămânale citiţi sistematic?

10. Aţi văzut programul de prezentare a cărţilor la televizor? Da sau Nu?

11. Vizionaţi la televizor programul despre cultură?

12. Aţi auzit la radio recent despre cărţi noi apărute? Da sau Nu?

13. Aţi auzit la cinematograf (TELEVIZOR) prezentări de cărţi? Da sau Nu?

Dacă Da v-a plăcut prezentarea? .

14. D-voastră la ce intervale vă puteţi face timp pentru citit?

14.1. sistematic

14.2. din când în când

14.3. niciodată

15. Câţi lei cheltuiţi anual pentru cumpărături de cărţi (aproximativ)?

16. Câte volume aveţi în biblioteca D-voastră? (Aproximativ)

VÂRSTA:

PROFESIA:

STUDII: medii superioare

LOCUL CHESTIONARULUI:

TIMPUL EXACT AL CHESTIONARULUI: ziua

Ora începerii chestionarului:

INTERVIEVATOR:

7


1.1.3. Proiectarea chestionarelor

Proiectarea şi elaborarea unui chestionar destinat cercetării de marketing este o activitate

complexă, multidisciplinară, fiind nevoie de concursul specialiştilor din domenii de activitate

diferite. Alături de economistul specialist în marketing, la elaborarea unui chestionar destinat

produsului cercetat, sociolog şi un informatician.

1.1.4. Considerente conceptuale privind elaborarea chestionarului

Pentru elaborarea unui chestionar sunt necesare cunoştinţe de teoria comunicării şi de

teoria atitudinilor, precum şi despre metodele şi tehnicile de elaborare a modelelor şi algoritmilor

ce vor fi utilizaţi pentru prelucrarea şi interpretarea informaţiilor.

Un chestionar presupune un dialog, oricare ar fi tipul său ori forma de completare, ceea ce

necesită cunoştinţe privind teoria comunicării; aceasta presupune ca prin intermediul

chestionarului să se realizeze într-un mod cât mai eficient transferul de date între “emiţătorul”

(respectiv publicul investigat) şi “receptorul” (adică echipa de cercetare) informaţiilor de piaţă.

În consecinţă, cooperarea între doi factori nu este realizată ab initio sub formă

instituţionalizată, cum se întâmplă în cazul comunicării între elevi şi profesori (în procesul de

învăţământ) sau între pacient şi medic cu prilejul unei consultaţii medicale. Surprinderea

abilităţii agentului economic (în cazul anchetelor industriale) sau a consumatorului individual cu

ajutorul mecanismului administrării unui chestionar, constituie o sarcină importantă pentru

cercetător. Operatorul de interviu trebuie să antreneze cât mai bine subiecţii investigaţi pentru ca

aceştia să răspundă corect la întrebările chestionarului.

Comunicarea între cei doi parteneri de dialog poate fi stânjenită de însăşi existenţa

chestionarului, care “constrânge” la consemnarea irevocabilă a răspunsurilor. Cum “verba

volant, scripta manet”, subiectul intervievat se simte uneori stânjenit de această situaţie, care

poate deveni un handicap pentru reuşita administrării chestionarului, aspect ce trebuie depăşit

prin buna cunoaştere de către operator a elementelor teoriei atitudinilor.

Tactul, politeţea, dar şi consecvenţa cu care sunt urmărite obiectivele cercetării de către cel

ce administrează chestionarul, îşi va spune cuvântul în reuşita investigaţiei realizate si cu acest

instrument de cercetare. Finalitatea acestei conduite a operatorului de interviu, se concretizează

în sprijinirea subiectului intervievat spre a depăşi barierele comunicaţionale generate de

contactul cu o persoană necunoscută care uneori, este investigată asupra unui subiect pe care s-ar

putea să nu fie întotdeauna pe deplin abilitată să-l discute.

8


1.1.5. Metodologia elaborării chestionarului

Pentru elborarea unui chestionar cât mai bun, trebuie urmată o anumită metodologie

formată dintr-o succesiune de etape şi faze:

Determinarea cerinţelor de formare

La stabilirea unui chestionar se au în vedere obiectivele cercetării de marketing ce urmează

să fie elucidate în cadrul studiului de piaţă. De aceea, se recomandă includerea în chestionar a

tuturor întrebărilor strict necesare atingerii obiectivelor cercetării, dar trebuie evitat pericolul

încărcării excesive a chestionarului cu întrebări care nu corespund scopului.

Se va avea în vedere că numărul întrebărilor determină lungimea chestionarului şi durata

administrării sale; acestea însă pot fi mai mari decât în situaţia unei anchete ce se efectuează în

rândurile clienţilor unu magazin alimentar unde se vând mărfuri care au o cerere curentă. De

regulă, lungimea unui chestionar administrat la domiciliu este mai mare decât a celui ce se

foloseşte la o cercetare efectuată pe stradă sau la expoziţie de produse.

Alegerea alternativei de investigare

Pentru alegerea alternativei de investigare a subiecţilor se are in vedere marimea

eşantionului cercetării ; bugetul afectat studiului de marketing. Chestionarea prin corespondenţă,

de exemplu, deşi solicită costuri mai mici pe unitatea de chestionar, impune un eşantion

supradimensionat în raport cu alternativa efectuării aceleiaşi cercetări cu ajutorul operatorului de

interviu.

9


ETAPELE ŞI FAZELE ELABORĂRII UNUI CHESTIONAR

Determinarea cerinţelor de informare

Alegerea alternativei de investigare

Stabilirea tipului de chestionar şi a tipurilor de întrebări

Stabilirea succesiunii întrebărilor

Proiectarea formei grafice

Elaborarea instrucţiunilor de completare a chestionarului

Efectuarea unei anchete pilot pentru testarea chestionarului

Elaborarea formei finale

Multiplicarea chestionarului

Figura nr.1 Etapele şi fazele elaborării unui chestionar

10


1.1.6. Tipuri de întrebări

La alegerea întrebărilor se va avea în vedere ca această operaţiune să-i dea calitatea de a

testa ipotezele pe care şi le-a fixat în cadrul studiului. În literatura de specialitate se prezintă o

multitudine de recomandări în alegerea tipului de întrebări necesare unui chestionar şi mai ales,

privind calitatea acestora.

Modul în care se formulează întrebările, trebuie să fie clar, simplu, direct, accesibil.

Tipurile de întrebări sunt următoarele:

A. După forma de răspuns la întrebările chestionarului:

Întrebări deschise, de opinie sau motivaţionale, la care subiectul investigat poate

răspunde cu propriile sale cuvinte, putând ăa ofere mai multe informatii; sunt recomandate în

special în etapa exploratorie a cercetării;

Întrebări închise, precodificate sau cu răspuns dat: au deja specificate mai multe

răspunsuri dintre care cel chestionat trebuie sa selecteze unul (sau mai multe) dintre ele; oferă

avantajul ca răspunsurile pot fi prelucrate şi interpretate mai uşor.

I. Întrebările deschise pot fi de mai multe feluri:

Întrebări nestructurate, cu răspuns liber: se formulează întrebarea şi se rezervă unul

sau mai multe rânduri pentru ca cei chestionaţi să răspundă cum doresc.

Exemplu: Vă rugăm să precizaţi care este părerea dumneavoastră despre produsele firmei

S.C. WEGA

S.R.L.

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..................................................................................................

Completarea unui text: subiecţilor li se prezintă un text şi li se cere să îl completeze.

Exemplu: Vă rugăm să completaţi fraza următoare: Vopseaua de păr produsă de firma S.C.

WEGA

S.R.L.

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..................................................................................................

Completarea unei imagini: se prezintă un desen şi eventual o anumită afirmaţie; se

cere celor chestionaţi să completeze desenul şi/sau să prezinte o replică la afirmaţia dată.

11


Asocierea de cuvinte: se prezintă unele asocieri de cuvinte şi se cere subiecţilor să

precizeze ce cuvânt le vine primul în minte după citirea lor:

Exemplu: Adăugaţi primul cuvânt care vă vine în minte când citiţi aprecierile următoare:

1. Firma S.C. WEGA S.R.L. este cea mai competitivă din ţară

..........................................................

2. Produsele sale au o calitate .............................................................

3. Cumpăr numai vopsea de păr marca WEGA

...........................................................................

4. Am auzit de vopseaua LUX la ..............................................................................

Testul de percepţie tematică: se prezintă o imagine şi se cere subiecţilor să explice ceea

ce cred ei că reprezintă imaginea respectivă:

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..................................................................................................

II. Întrebări închise, precodificate (sau cu răspuns dat) pot fi de mai multe

tipuri:

Întrebări dihotomice: la fiecare întrebare sunt asociate câte două posibilităţi de

răspuns, respectiv DA sau NU iar cel chestionat trebuie să aleagă unul dintre ele.

Exemplu: Aţi cumpărat vopseaua LUX produs de firma S.C. WEGA S.R.L. ?

1. DA 2. NU

Întrebări trihotomice: la fiecare întrebare sunt asociate câte trei posibilitaţi de răspuns,

cel chestionat trebuie să aleagă unul dintre ele.

Exemplu: Prietenele dumneavoastră utilizează vopseaua LUX ?

1. DA 2. NU 3. NU ŞTIU

Întrebări de tip Scala lui Likert: acestea se prezintă sub forma unor afirmaţii faţă de

care cel chestionat îşi exprimă acordul sau dezacordul.

Exemplu: Vă rugăm să vă exprimaţi opinia privind următoarea afirmaţie: firma S.C. WEGA

S.R.L. are produse de cea mai bună calitate !

1. sunt total de acord

2. sunt de acord

3. nu ştiu ce sa spun

4. nu sunt de acord

12


5. îmi exprim dezacordul total

Întrebări cu răspunsuri sub formă de calificative acordate unei scale de apreciere:

faţă de o anumită afirmaţie prezentată, subiectul chestionat va da răspunsul prin acordarea unui

calificativ din cele cinci calificative tipice: excelent, foarte bine, bine, slab, foarte slab.

Exemplu: Ce calificativ consideraţi că poate fi acordat firmei S.C. WEGA S.R.L. pentru

modul cum s-a prezentat la TIBCO – ediţia 2003 ? Marcaţi răspunsul pe care îl consideraţi a fi

cel mai potrivit:

1. Excelent 2. Foarte bine 3. Bine 4. Slab 5. Foarte slab

Întrebări cu răspunsuri conform unei scale a importanţei, se prezintă întrebarea sub

forma unei consideraţii referitoare la un anumit produs, serviciu, lucrare, iar cel chestionat

trebuie să aprecieze importanţa sau o anumită caracteristică a acesteia prin marcarea (bifarea)

posibilităţii de răspuns prezentată gradat, pe o scară a importanţei.

Întrebări cu mai multe alternative de răspuns conform unor scale de apreciere: În

unele cazuri se pot solicita, în mod expres, mai multe variante de răspuns la aceeaşi întrebare. De

exemplu, într-o cercetare de tip motivaţional privind cumpărarea unor produse zaharoase, i se

cere subiectului să indice, dintre mai multe alternative de răspuns, care este elementul

„hotarator”,”foarte important”,”important”,”mai puţin important” sau „foarte puţin important” pe

care îl are în vedere cumpărarea acestora. În acest caz, întrebarea se poate prezenta în forma

grafică de tabel, iar alternativele de răspuns pe care le oferă, se pun în evidenţă prin marcarea cu

„X”-uri a căsuţelor aferente.

13


Tabel nr. 1 Întrebări cu mai multe alternative de răspuns conform unor scale de apreciere.

Întrebare: Ce elemente aveţi în vedere la cumpărarea produselor zaharoase şi ce grad de

apreciere acordaţi pentru fiecare caracteristică? Pentru răspuns marcaţi cu X căsuţei

corespunzătoare. (Pentru exemplificare prezentăm o variantă de completare)

Nr

.

Crt

Elemente caracteristice HotărâtorFoarte

importantImportant

Mai puţin

important

Foarte puţin

important

1 Aroma X

2 Gustul X

3 Culoarea X

4 Caracterul natural X

5 Ambalajul X

6 Gramajul X

7 Marca producătorului X

8 Preţul X

B. După conţinutul întrebărilor, chestionarul foloseşte o varietate largă de tipuri, respectiv

întrebări introductive, bifurcate, filtru, de conţinut, de control, de identificare:

Întrebări introductive: au ca scop familiarizarea interlocutorului cu obiectivele

cercetării şi captarea interesului său pentru a participa la interviu. Un exemplu de acest fel de

întrebare poate fi: „Cu ce scop aţi intrat în acest magazin?”, având ca alternative de răspuns: 1 –

pentru a cumpăra un anumit produs; 2 – ca să vizitey raioanele sale; 3 – pentru a mă informa

dacă există un anumit produs şi la ce preţ; 4 – am intrat întâmplător.

Întrebări bifurcate: urmăresc separarea subiecţilor în două categorii, în funcţie de

scopul cercetării. De exemplu: „Sunteţi conducător auto?”, având ca alternative de răspuns: 1 –

Da; 2 – Nu.

Întrebări filtru: se folosesc cu un scop asemănător categoriei anterioare de întrebări, cu

deosebirea însă că în acest caz se acceptă o trihotomie sau o multihotomie a răspunsurilor. De

exemplu: „Obişnuiţi să vă faceţi cumpărăturile de la magazinele Megaimage?”, cu alternativele

de răspuns: 1 – întotdeauna; 2 – în mod frecvent; 3 – doar ocazional; 4 – deloc. În continuare,

fiecare alternativă de răspuns este însoţită de o instrucţiune care direcţionează continuarea

intervievării cu o anumită întrebare; de exemplu, dacă s-a răspuns cu alternativa 2: „în mod

frecvent”, se poate pune în continuare şi o întrebare de genul „Ce categorii de produse

14


cumpăraţi?” iar dacă s-a răspuns cu alternativa 3: „doar ocazional”, se poate direcţiona subiectul

către o întrebare de tipul „Pentru care ocazii?” etc.

Întrebări de conţinut: pe baza lor se elaborează fondul principal al unui chestionar.

Varietatea şi numărul acestora se stabilesc în funcţie de multitudinea şi complexitatea

obiectivelor cercetării de marketing, de restricţiile privind modul de administrare a

chestionarului, de costul şi lungimea sa totală. Se pot clasifica în următoarele categorii:

Facturale

De opinie, de tipul „De ce?”

Indirecte, de tipul „Da” sau „Nu”;

De tip legat, în care prima întrebare o antrenează pe următoarea cu scopul de a se

detalia răspunsul.

Întrebări de control: se elaborează cu scopul de a valida corectitudinea răspunsurilor la

o serie de întrebări anterioare. De exemplu, într-un studiu referitor la intenţiile de cumpărare a

unui produs de lux, o întrebare din care să se obţină răspunsuri referitoare la solvabilitatea

cumpărătorului potenţial (cu trimitere la nivelul veniturilor sale) poate constitui o întrebare de

control.

Întrebări de identificare: sunt acele tipuri de întrebări cu ajutorul cărora subiecţii

supuşi investigaţiei se pot clasifica în funcţie de mai multe caracteristici care îi definesc, cum ar

fi:

Indicatori socio – economici: ocupaţie, venituri (statut socio – economic), nivel de

instruire, calificare profesională ş.a;

Indicatori demografici: domiciliul naţionalitate, vârstă, sex, caracteristici ale familiei de

provenienţă (dimensiune, genealogie), etc;

Indicatori de performanţă: rata rentabilităţii, cifra de afaceri, volumul producţiei

realizate într-o anumită perioadă, profitul net, numărul de salariaţi ai firmei, etc.

1.1.7. Limbajul folosit pentru formularea întrebărilor

Limbajul folosit la elaborarea chestionarului trebuie să fie cât mai accesibil, clar şi concis,

de asemenea el trebuie să urmărească reducerea la minim a ambiguităţilor sau chiar a erorilor ce

pot fi generate.

Folosirea unui limbaj dificil, greoi va putea duce la neînţelegere sau înţelegerea întrebărilor

deci va provoca confuzie celui chestionat.

15


1.1.8. Forma grafică a chestionarului

Forma grafică necesită o încadrare în pagină cât mai bună încât să uşureze completarea,

pregătirea şi prelucrarea informaţiilor pe suporside de prelucrare.

1.1.9. Instrucţiuni de completare a chestionarului

Instrucţiunile de completare trebuie să explice modul de completare a răspunsurilor.

Instrucţiunile trebuie redactate în aşa fel încât să poată substitui cu succes absenţa operatorului

de interviu.

Prezentarea în avans a întrebărilor închise cu posibilităţi de răspuns alternative, stabilite şi

prevăzute, facilitează evaluarea datelor şi poate reduce timpul de prelucrare pentru cel

chestionat. Totuşi, trebuie să te asiguri, prin preevaluări că sunt cuprinse toate răspunsurile

posibile. Se recomandă să se includă şi întrebări deschise în chestionar, pentru a aduce în atenţie

şi lucruri până acum necunoscute.

1.1.10. Testarea chestionarului

Înainte de realizarea chestionărilor cuprinzătoare şi reprezentative este necesar şă se

efectueze, într-un perimetru restrâns, întrebări – test într-un cerc mic de chestionaţi. Cu această

ocazie trebuie verificate mai ales inteligibilitatea întrebărilor, timpul de efectuare a întrebărilor,

timpul de efectuare a chestionării, complexitatea categoriilor de răspuns şi desfăşurarea acţiunii

cu ajutorul chestionarelor. După o refacere a anchetei pe baza rezultatelor testării chestionarului,

se recomandă ca inainte de varianta finală a chestionarului să se efectueze şi alte întrebări de

probă. Această testare poate fi chiar o anchetă pilot cu toate că ar fi de dorit să se efectueze

ancheta pilot într-un cadru de referenţă mai general şi pentru un eşantion reprezentativ.

1.1.11. Codificarea răspunsurilor şi stabilirea grilei de corelaţie între

întrebări

Codificarea răspunsurilor şi stabilirea grilei de corelaţie între întrebări este necesar ca

întrebările şi alternativele de răspuns să fie sistematizate şi codificate.

Încă din faza proiectării chestionarului pentru fiecare întrebare şi alternative de răspuns se

acordă câte un cod care poate fi una sau mai multe litere şi cifre.

16


1.1.12. Controlul calităţii răspunsurilor

Unele erori de completare se elimină, nu se mai introduc în fişierele cu care vor fi

prelucrate. Este indicat să se elimine chestionarele completate greşit decât să se

alternezerezultatele întregii cercetării.

Operatorii de interviu trebuie să cunoască obiectivele cercetării, conţinutul şi logica

întrebărilor precum şi alternativele de răspuns.

17


CAPITOLUL II.

Cercetare de marketing pe bază de chestionar

Această cercetare s-a făcut pe baza a 20 de exemplare de chestionar. Această analiză este

necesară la orice studiu de piaţă pentru a anliza opinia clienţilor despre detergenţii existenţi pe

piaţa noastră.

2.1. Chestionar privind opinia consumatorilor legate de detergenţi

CHESTIONAR

1. Cum consideraţi cantitatea de detergenţi existentă pe piaţă ?

a) Suficientă b) Insuficientă

2. Folosiţi detergenţi:

a) produşi la ţară b) din import c) ambele

3. Dacă din import de ce ?

a) sunt de calitate superioară b) se găsesc frecvent în magazine

c) au aspect atrăgător d) din alte motive

4. Ce fel de produse doriţi să cumpăraţi ?

a) pentru spălare automată b) pentru spălare manuală

c) pentru albit rufele d) pentru parfumarea rufelor

5. Acordaţi note de la 1 la 10 următoarelor produse în funcţie de preferinţe:

a) detergent “ARIEL”................................

b) detergent “OMO”...................................

c) detergent “TIDE”...................................

d) detergent “DERO”.................................

e) detergent “REX”....................................

f) detergent “PERSIL”...............................

g) detergent pentru vase “AXION”........................

h) prf de curăţat “TIX”.............................

i) soluţie pentru curăţarea geamurilor “AJAX”.......................

j) altele

6. Alegeţi câte o firmă din fiecare categorie, specificaţi numele şi puneţi un “x” în căsuţa

corespunzătoare calificativului pe care îl acordaţi produselor în raport cu fiecare

dintre caracteristicile menţionate:

18


NUMELE FIRMEI PRODUCĂTOARE DE DETERGENŢI: .......................... ...........

CODCARACTERISTICI

CALIFICATIVUL ACORDAT

satisfăcător bun foarte bun

22.1 Modul de prezentare

22.2 Nivelul de preţ

22.3 Promovare

22.4 Calitate

7. Cum apreciaţi modul de prestare al produsului ?

a) foarte slab b) slab

c) bun d) foarte bun

8. Ce calităţi ar trebui să aibă un DETERGENT ca el să fie “PERFECT” ?

.........................................................................................................................................................

9. Vă amintiţi vreo reclamă pentru detergenţi ?

Care anume:........................................................................................................................... .

Întrebări referitoare la persoana dumneavoastră

10. Sexul:

a) feminin b) masculin

11. Care este starea civilă a celui care completează chestionarul ?

a) căsătorit b) necăsătorit c) văduv

12. Domeniul dumneavoastră stabil:

a) mediul urban b) mediul rural

13. Vârsta:

a) 17 - 25 b) 25 - 40 c) peste 40

14. Ocupaţia dumneavoastră:

.................................................................................................................................................................

15. Care este mărimea familiei dumneavoastră ?

a) o persoană b) două persoane

c) trei persoane d) patru sau mai multe persoane

16. Precizaţi care este categoria socială a capului de familie ?

a) muncitor b) pregătire profesională

c) şomer d) pensionar

19


17. Ce tip de locuinţă aveţi ?

a) casă la curte b) apartament la bloc

c) apartament la vilă d) vilă

18. Care este venitul net care revine lunar pentru un membru din familia dumneavoastră ?

.........................................................lei.

19. Cât cheltuiţi lunar pentru cumpărarea acestor produse ?

a) 50.000 – 200.000 lei b) 200.000 – 400.000 lei

c) peste 500.000 lei

2.1.1. Analiza cantitativă, procentuală şi grafică a întrebărilor

chestionarului

Tabel nr. 2

Cum consideraţi cantitatea de detergenţi existentă pe piaţă?

Cantitativ Procentual

Suficientă 20 100%

Insuficientă 0 0%

1. Cum consideraţi cantitatea de detergenţi existentă pe piaţă?

100%

0%

Suficientă

Insuficientă

Figura nr. 2

Concluzia: Cantitatea de detergenţi existentă pe piaţăeste consideratăsuficientă în procentaj de

100%.

20


Tabel nr. 3

Folosiţi detergenţi:


Produşi la ţară 2 10%

Din import 5 25%

Ambele 13 65%

2. Folosiţi detergenţi:

10%

25%

65%

Produşi la ţară

Din import

Ambele

Figura nr. 3

Conclzia: Din subiecţii supuşi chestionării 65% folosesc detergenţi produşi la ţară şi din import.

Tabel nr. 4

Dacă din import de ce?


Sunt de calitate superioară 10 50%

Se găsesc frecvent în

magazine4 20%

Au aspect atrăgător 2 10%

Din alte motive 4 20%

21


3. Dacă din import de ce?

50%

20%

10%

20%

Sunt de calitatesuperioară

Se găsesc frecvent înmagazine

Au aspect atrăgător

Din alte motive

Figura nr.4

Concluzia: Din punct de vedere al calităţii 50% din consumatori consideră produsul de calitate.

Tabel nr. 5Ce fel de produse doriţi să cumpăraţi?

Cantitativ ProcentualPentru spălare automată 8 40%Pentru spălare manuală 4 20%

Pentru albit rufele 4 20%Pentru parfumarea rufelor 4 20%

4. Ce fel de produse doriţi să cumpăraţi?

40%

20%

20%

20%

Pentru spălareautomată

Pentru spălare manuală

Pentru albit rufele

Pentru parfumarearufelor

Figura nr. 5Concluzia: În procentaj de 40% din consumatori cumpără produse pentru spălare automată.

22


Tabel nr. 6

Acordaţi note de la 1 la 10 următoarelor produse în funcţie de preferinţe:


ARIEL 5 25%

OMO 4 20%

TIDE 0 0%

DERO 2 10%

PERSIL 1 5%

AXION 4 20%

AJAX 4 20%

5.Acordaţi note de la 1 la 10 următoarelor produse în funcţie de preferinţe:

25%

20%0%10%5%

20%

20%ARIEL

OMO

TIDE

DERO

PERSIL

AXION

AJAX

Figura nr.6

Concluzia: Un procentaj de 25% acordă nota maximă detergentului „Ariel”.

Tabel nr. 7

Alegeţi câte o firmă din fiecare categorie, specificaţi numele şi puneţi un „X” în căsuţa

corespunzătoare calificativului pe care îl acordaţi produselor în raport cu fiecare dintre

caracteristicile menţionate:

Modul de prezentare:


Satisfăcător 2 10%

Bun 8 40%

Foarte bun 10 50%

23


Modul de prezentare

10%

40%50%

Satisfăcător

Bun

Foarte bun

Figura nr. 7

Concluzia:Un procentaj de 50% din subiecţii supuşi chestionării consideră modul de prezentare

foarte bun.

Tabel nr. 8

Nivelul de preţ



Bun 5 25%

Foarte bun 0 0%

Nivelul de preţ

75%

25%0%

Satisfăcător

Bun

Foarte bun

Figura nr.8

Concluzia: Din subiecţii supuşi chestionării 75% din aceştia consideră nivelul de preţ

satisfăcător.

24


Tabel nr. 9

Promovarea:



Bun 8 40%

Foarte bun 9 45%

Promovarea

15%

40%

45% Satisfăcător

Bun

Foarte bun

Figura nr. 9

Concluzia: Din punctul de vedere al promovării 45% din subiecţii chestionaţi îl consideră foarte

bun.

Tabel nr. 10

Calitate:



Bun 6 30%

Foarte bun 11 55%

25


Calitate

15%

30%55%

Satisfăcător

Bun

Foarte bun

Figura nr. 10

Concluzia: Din punctul de vedere al calităţii un procentaj de 55% dintre subiecţi o consideră

foarte bună.

Tabel nr. 11

Cum consideraţi modul de prestare al produsului?


Foarte slab 0 0%

Slab 0 0%

Bun 17 85%

Foarte bun 3 15%

7. Cum consideraţi modul de prestare al produsului?

0%

0%

85%

15% Foarte slab

Slab

Bun

Foarte bun

Figura nr. 11

26


Concluzia: Din punctul de vedere al modului de prestare 85% din subiecţii chestionaţi consideră

produsul bun.

Tabel nr. 12

Ce calităţi ar trebui să aibă un DETERGENT ca el să fie „PERFECT”?


Să spele bine 8 40%

Să parfumeze 6 30%

Să fie bun 3 15%

Să albească 2 10%

Preţ rezonabil 1 5%

8. Ce calităţi ar trebui să aibă un DETERGENT ca el să fie "PERFECT"?

40%

30%

15%

10% 5%Să spele bine

Să parfumeze

Să fie bun

Să albească

Preţ rezonabil

Figura nr. 12

Concluzia: Din punctul de vedere al calităţii 40% din consumatori consideră produsul ca fiind

perfect numai ca acesta să spele bine.

Tabel nr. 13

Vă amintiţi vreo reclamă pentru detergenţi?


Dero 6 30%

Ariel 7 35%

Persil 2 10%

Tide 3 15%

Rex 2 10%

27


9. Vă amintiţi vreo reclamă pentru detergenţi?

30%

35%

10%

15%

10%Dero

Ariel

Persil

Tide

Rex

Figura nr. 13

Concluzia: 35% din subiecţii întrebaţi îşi amintesc de reclame la detergentul ARIEL.

Tabel nr.14

Sexul:


Feminin 13 65%

Masculin 7 35%

10. Sexul:

65%

35%

Feminin

Masculin

Figura nr.14

Concluzia: Studiul s-a efectuat pe un număr de 20 subiecţi din care 65% femei.

28


Tabel nr.15

Care este starea civilă a celui care completează chestionarul?


Căsătorit 2 10%

Necăsătorit 18 90%

Văduv 0 0%

11. Care este starea civilă a celui care completează chestionarul?

10%

90%

0%

Căsătorit

Necăsătorit

Văduv

Figura nr. 15

Concluzia: Din cei 20 de subiecţi supuşi chestionării 90% au starea civilă necăsătorit.

Tabel nr. 16

Domeniul dumneavoastră:


Mediu urban 17 85%

Mediu rural 3 15%

29


12. Domeniul dumneavoastră:

85%

15%

Mediu urban

Mediu rural

Figura nr. 16

Concluzia: 85% din subiecţi au domiciliul în mediu urban.

Tabel nr.17

Vârsta:


17 – 25 ani 18 90%

25 – 40 ani 2 10%

Peste 40 ani 0 0%

13. Vârsta:

90%

10% 0%

17 – 25 ani

25 – 40 ani

Peste 40 ani

Figura nr. 17

Concluzia: Din subiecţii supuşi chestionării majoritatea au vârsta între 17 – 25,/ 90%.

30


Tabel nr. 18

Ocupaţia dumneavoastră:


Elev 18 90%

Student 2 10%

14. Ocupaţia dumneavoastră:

90%

10%

Elev

Student

Figura nr. 18

Concluzia: Majotitatea subiecţilor în proporţie de 90% au ocupaţia de elev.

Tabel nr. 19

Care este mărimea familiei dumneavoastră?


O persoană 0 0%

2 persoane 1 5%

3 persoane 1 5%

4 persoane sau mai multe 18 90%

31


15. Care este mărimea familiei dumneavoastră?

0%

5%

5%

90%

O persoană

2 persoane

3 persoane

4 persoane sau maimulte

Figura nr.19

Concluzia: Mărimea familiei subiecţilor de 4 persoane sau mai multe este în proporţie de 90%.

Tabel nr. 20

Precizaţi care este categoria socială a capului de familie?


Muncitor 4 20%

Pregătire profesională 10 50%

Şomer 3 15%

Pensionar 3 15%

16. Precizaţi care este categoria socială a capului de familie?

20%

50%

15%

15%Muncitor

Pregătire profesională

Şomer

Pensionar

Figura nr.20

Concluzia: Categoria socială a capului de familie este cu pregătire profesională pentru 50% din

subiecţi.

32


Tabel nr. 21

Ce tip de locuinţă aveţi?


Casă la curte 6 30%

Apartament la bloc 14 70%

Apartament la vilă 0 0%

Vilă 0 0%

17. Ce tip de locuinţă aveţi?

30%

70%

0%

0%

Casă la curte

Apartament la bloc

Apartament la vilă

Vilă

Figura nr. 21

Concluzia: 70% din subiecţi locuiesc în apartament la bloc.

Tabel nr. 22

Care este venitul net care revine lunar pentru un membru din familia dumneavoastră?


950000 – 1400000 9 45%

1500000 – 4000000 6 30%

5000000 - 10000000 5 25%

33


18. Care este venitul net care revine lunar pentru un membru din familia dumneavoastră?

45%

30%

25%950000 – 1400000

1500000 – 4000000

5000000 - 10000000

Figura nr. 22

Concluzia: 45% din subiecţii întrebaţi le revine lunar un venit net între 950000 –1400000 lei.

Tabel nr. 23

Cât cheltuiţi lunar pentru cumpărarea acestor produse?


50000 – 200000 10 50%

200000 – 400000 6 30%

Peste 500000 4 20%

19. Cât cheltuiţi lunar pentru cumpărarea acestor produse?

50%

30%

20%

50000 – 200000

200000 – 400000

Peste 500000

Figura nr. 23

Concluzia: Un procentaj de 50% din subiecţii supuşi chestionării cheltuie lunar pentru

cumpărarea acestor produse între 50000 – 200000 lei.

34


2.1.2. Analiza corelativă cantitativă şi procentuală a întrebărilor de la

chestionar

Tabel nr. 24

2. Folosiţi detergenţi


2 / 1 Suficientă Insuficientă Total

Produşi la ţară 2 0 2

Din import 6 0 6

Ambele 12 0 12

Total 20 0 20

Tabel nr. 25

2 / 1 Suficientă Insuficientă %

Produşi la ţară 10% 0% 10%

Din import 30% 0% 30%

Ambele 60% 0% 60%

% 100% 0% 100%

0

2

4

6

8

10

12

Produşi laţară

Din import Ambele

Corelaţia dintre întrebarea 2 cu 1.

Insuficientă

Suficientă

Figura nr. 24

Concluzia: 60% dintre cei chestionaţi folosesc detergenţi produşi la ţară şi din import, iar 30%

folosesc detergenţi doar din import.

35


Tabel nr.26




Sunt de calitate

superioară11 0 11


magazine3 0 3

Au aspect atrăgător 2 0 2

Din alte motive 4 0 4

Total 20 0 20

Tabel nr. 27


Sunt de calitate

superioară55% 0% 55%


magazine15% 0% 15%

Au aspect atrăgător 10% 0% 10%

Din alte motive 20% 0% 20%

% 100% 0% 100%

36


02

46

810

12

Sunt decalitate

superioară

Au aspectatrăgător


Insuficientă

Suficientă

Figura nr. 25

Concluzia: Un procentaj de 55% din subiecţii chestionaţi consideră detergenţii din import că sunt

de calitate superioară, iar 15% consideră cei mai frecvenţi detergenţi gasiţi în magazine.

Tabel nr. 28

4. Ce fel de produse doriţi să cumpăraţi?



Pt. spălare automată 8 0 8

Pt. spălare manuală 4 0 4

Pt. albit rufe 4 0 4

Pt. parfumarea

rufelor4 0 4

Total 20 0 20

Tabel nr. 39


Pt. spălare automată 40% 0% 40%

Pt. spălare manuală 20% 0% 20%

Pt. albit rufe 20% 0% 20%

Pt. parfumarea

rufelor20% 0% 20%

% 100% 0% 100%

37


0

2

4

6

8

Pt. spălareautomată

Pt. albitrufe


Insuficientă

Suficientă

Figura nr. 26

Concluzia: Din subiecţii chestionaţi 40% folosesc detergenţi pentru spălare automată, iar 20%

pentru spălare manuală.

Tabel nr. 30

10. Sexul:



Feminin 13 0 13

Masculin 7 0 7

Total 20 0 20

Tabel nr. 31


Feminin 65% 0% 65%

Masculin 35% 0% 35%

% 100% 0% 100%

38


0

5

10

15

20

Suficientă Insuficientă


Masculin

Feminin

Figura nr. 26

Concluzia: Un procentaj de 65% din subiecţii sunt femei iar acestea consideră o cantitate

suficientă de detergenţi existentă pe piaţă.

Tabel nr. 32

11. Care este starea civilă a celui care completează chestionarul?



Căsătorit 2 0 2

Necăsătorit 18 0 18

Văduv 0 0 0

Total 20 0 20

Tabel nr. 33


Căsătorit 10% 0% 10%

Necăsătorit 90% 0% 90%

Văduv 0% 0% 0%

% 100% 0% 100%

39


0

5

10

15

20

Căsătorit Necăsătorit Văduv


Insuficientă

Suficientă

Figura nr. 27

Concluzia: Din subiecţii chestionaţi 90% sunt necăsătoriţi şi 10% sunt căsătoriţi şi sunt utilizatori de

detergenţi.

Tabel nr. 34




Mediul urban 17 0 17

Mediul rural 3 0 3

Total 20 0 20

Tabel nr. 35


Mediul urban 85% 0% 85%

Mediul rural 15% 0% 15%

% 100% 0% 100%

40


0

5

10

15

20

Suficientă Insuficientă


Mediul rural

Mediul urban

Figura nr. 28

Concluzia: 85% di subiecţi trăiesc în mediul urban şi câţiva dintre aceştia folosesc detergenţi

produşi la ţară.

Tabel nr. 36

13. Vârsta:



17 - 25 18 0 18

25 - 40 2 0 2

Peste 40 0 0 0

Total 20 0 20

Tabel nr. 37


17 - 25 90% 0% 90%

25 - 40 10% 0% 10%

Peste 40 0% 0% 0%

% 100% 0% 100%

41


0

5

10

15

20

17 - 25 25 - 40 Peste 40


Insuficientă

Suficientă

Figura nr. 29

Concluzia: 90% din cei care cunosc aceste produse sunt persoane între 17 – 25 ani, iar 10% sunt

între 25 – 40 ani.

Tabel nr. 38




50.000 – 200.000 lei 10 0 10

200.000 – 400.000 lei 6 0 6

Peste 500.000 lei 4 0 4

Total 20 0 20

Tabel nr.39


50.000 – 200.000 lei 50% 0% 50%

200.000 – 400.000 lei 30% 0% 30%

Peste 500.000 lei 20% 0% 20%

% 100% 0% 100%

42


0

2

4

6

8

10

50.000 –200.000 lei

200.000 –400.000 lei

Peste500.000 lei


Insuficientă

Suficientă

Figura nr. 30

Concluzia: 50% din cei chestionaţi cheltuiesc lunar între 50.000 – 200.000 lei, iar 30 %

cheltuiesc între 200.000 – 400.000 lei.

Tabel nr. 40


2.Folosiţi detergenţi:

3 / 2 Produşi la ţară Din import Ambele Total

Sunt de calitate

superioară0 4 6 10

Se găsesc

frecvent în

magazine

0 1 2 3

Au aspect

atrăgător0 0 2 2

Din alte motive 2 1 2 5

Total 2 6 12 20

43


Tabel nr. 41

3 / 2 Produşi la ţară Din import Ambele %

Sunt de calitate

superioară0% 20% 30% 50%

Se găsesc

frecvent în

magazine

0% 5% 10% 15%

Au aspect

atrăgător0% 0% 10% 10%

Din alte motive 10% 5% 10% 25%

% 10% 30% 60% 100%

0

2

4

6

8

10

Sunt decalitate

superioară

Au aspectatrăgător


Ambele

Din import

Produşi la ţară

Figura nr. 31

Concluzia: Un procentaj de 20% din subiecţi folosesc detergenţi di import deoarece sunt de

calitate superioară, iar 5% deoarece se găsesc frecvent în magazine.

Tabel nr. 42

10. Sexul:


44



Feminin 1 3 9 13

Masculin 1 2 4 7

Total 2 5 13 20

Tabel nr. 43


Feminin 5% 15% 45% 65%

Masculin 5% 10% 20% 35%

% 10% 25% 65% 100%

02468

101214

Produşi la ţară Din import Ambele


Masculin

Feminin

Figura nr. 32

Concluzia: Un procentaj de 45% din subiecţi aceştia fiind femei folosesc detergenţi produşi la

ţară cât şi din import.

Tabel nr. 44

11. Care este starea civilă a celui care completaeză chestionarul?



Căsătorit 0 1 1 2

Necăsătorit 2 5 11 18

Văduv 0 0 0 0

Total 2 6 12 20

45


Tabel nr. 45


Căsătorit 0% 5% 5% 10%

Necăsătorit 10% 25% 55% 90%

Văduv 0% 0% 0% 0%

% 10% 30% 60% 100%

0

2

4

6

8

10

12

Produşi laţară

Din import Ambele


Văduv

Necăsătorit

Căsătorit

Figura nr. 33

Concluzia: 55% din cei chestionaţi şi care folosesc detergenţi produşi la ţară şi din import sunt

necăsătoriţi.

Tabel nr. 46




Mediul urban 2 3 12 17

Mediul rural 0 3 0 3

Total 2 6 12 20

Tabel nr. 47

46



Mediul urban 10% 15% 60% 85%

Mediul rural 0% 15% 0% 15%

% 10% 30% 60% 100%

0

2

4

6

8

10

12

Produşi laţară

Din import Ambele


Mediul rural

Mediul urban

Figura nr. 34

Concluzia: Cei care folosesc detergenţi produşi la ţară cât şi din import, adică 60% trăiesc în

mediul rural.

Tabel nr. 48


10. Sexul:

18 / 10 Feminin Masculin Total

950.000 – 1.400.000 5 4 9

1.500.000 – 4.000.000 3 3 6

5.000.000 –

10.000.0005 0 5

Total 13 7 20

Tabel nr. 49

18 / 10 Feminin Masculin %

47


950.000 – 1.400.000 25% 20% 45%

1.500.000 – 4.000.000 15% 15% 30%

5.000.000 –

10.000.00025% 0% 25%

% 65% 35% 100%

0

2

4

6

8

10

950.000 –1.400.000

1.500.000 –4.000.000

5.000.000 –10.000.000


Masculin

Feminin

Figura nr.35

Concluzia: Un procentaj de 25% din subiecţi sunt femei şi au un venit net între 950.000 –

1.400.000 lei, iar 15% sunt bărbaţi şi au un venit net între 1.500.000 – 4.000.000 lei.

2.2. Concluzii finale

Pentru cercetare s-a ales un chestionar cu un număr de 19 de întrebări. Chestionarul

presupune întrebări cu răspunsuri fixe, stabilite în prealabil, pentru obţinerea unor informaţii.

Chestionarul permite un operator care se limitează strict la întrebările din chestionar.

Lipsa unei comunicări eficiente poate duce la rezultate slabe în ce priveşte culegerea

informaţiilor. Alt aspect important, îl reprezintă capacitatea de sinteză a informaţiilor. O

înregistrare incompletă a informaţiei duce la pierderea ei sau la o concluzie nereală.

Pe baza răspunsurilor putem trage concluzia că majoritatea celor întrebaţi au auzit de

detergenţii existenţi pe piaţă, dar există şi persoane care auzit de firmele producătoare dar nu

cunosc produsele prea bine.

Cei care cunosc produsele au o părere foarte bună despre calitatea lor.

48


Memoriu justificativ

La această lucrare „Chestionarul – instrument de cercetare în marketing” am fost

îndrumată de doamna coordonatoare Olteanu Laura. Pot să spun că mi-a plăcut această temă, să

cercetez anumite produse, să văd opinia fiecăruia şi părerea celor care folosesc detergenţii.

49


Bibliografie

M.C. Demetrescu, Marketing, Bucureşti Editura Politică 1976

Philip Kotter, Economie, Finanţe, Afaceri, Bucureşti Editura Teora

Raluca Costescu, Managementul marketingului, Bucureşti 1998

50

Despre Chestionare

Documents

Transcript of Despre Chestionare