Scala de evaluare Montgomery-Asberg

Scala Montgomery-Asberg (MADRS), cu evaluare realizata de catre clinician, a fost dezvoltat la sfarsitul anilor 1970. Aceasta scala are 10 itemi, a fost proiectata pentru a fi sensibila la efectele medicatiei antidepresive, în special antidepresive triciclice (ATC). Pentru că această scală nu a fost actualizata niciodată sau modificata, nu vizează simptome opuse neurovegetative. Ea este frecvent utilizat în studiile clinice și în practica clinică, cu o administre săptămânala. Structura ghidului de interviu MADRS a fost dezvoltat de catre un mare număr de anchetatorii.

Incredere MADRS pare a fi o scală unidimensionala, mult mai concentrata spre psihologie, spre deosebire de aspectele somatice ale depresiei. Consistența internă a MADRS este foarte mare, având în vedere corelarea mare dintre toti itemii (r = 0,95). Într-o recenta re-analiza psihometrica a măsurilor primare de eficacitate derivate dintr-un studiu de eficacitate a tratamentului cu citalopram folosit in terapia de întreținere a pacientilor vârstnici cu depresie, consistența internă a MADRS, sa dovedit a fi superioară cu cea a HAM-D-17.

Fiabilitate inter-evaluatorUnul dintre obiectivele originale ale MADRS a fost obținerea unui instrument care ar putea fi utilizate de către psihiatri și profesioniști fără o formare psihiatric. De la raportul original al MADRS, fiabilitatea inter-evaluator varia de la 0.89 la 0.97. Cu toate acestea, într-un studiu german, a rezultat o diferenta semnificativa la același pacient care a fost evaluat de către diferite grupuri de persoane care se ocupau de ingrijirea sa (psihiatri, psihologi, studenți, și asistente medicale psihiatrice).

ValabilitateCorelarea MADRS sa dovedit a fi, în general, mare sau foarte mare cu HAM-D ( 0,80-0,90), cu RDC (0,70), precum și cu IDS-C (0.81).

Scoruri Cut-Off (scorusi limita)Un scor mai mare de 30 sau 35 pe MADRS indică depresie severă, în timp ce un scor de 10 sau mai jos indică remisiune.

Montgomery–Asberg Depression Rating Scale (MADRS)

Evaluarea se face de catre clinician, timpul de administrare este de 5-10 minute. Cu scopul de a evalua simtomatologia depresiei, în special particularitatile schimbarile aparute ca urmare a tratamentului cu medicamente antidepresive. Se administreaza populatiei adulta care iau medicamente antidepresive

ComentariuMADRS este format din 10 itemi, din care 9 itemi se bazeaza pe ceea ce declara

1

pacientul, cu un elemente suplimentare cerute de catre evaluator pentru a evalua (observa) tristete a pacientului. MADRS este, probabil, doar a doua la HDRS (vezi pagina 28), ca cel mai frecvent utilizat scară pentru a monitoriza schimbările în răspunsul la tratament în farmaceutică studiile. MADRS pot fi folosite "pentru orice moment Intervalul dintre rating, fi săptămânal sau în alt mod, dar aceasta trebuie să fie înregistrate ". MADRS pune o mai mare accent pe simptome psihologice de depresie (de exemplu, tristete, tensiune, oboseală, gânduri pesimiste, și sinucidere Gândurile) decât somatice, în comparație cu alte clinician- evaluat scale, cum ar fi HDRS.

PunctajulItemii sunt punctati pe o scară de 0-6, rezultând un scor total posibil de 60, scorurile mai mari indica o mai mare simptomatologie depresiva. Un scor de ≤ 10 este un criteriu de remisie.

VersiuniA fost dezvoltat o versiune pacient-evaluat (MADRS-S).

Referințe suplimentareSvanborg P, Asberg M. O comparație între Beck Depresiunea Inventar (BDI) și versiunea de autoevaluare a scalei Montgomery–Asberg Depression Rating Scale (MADRS). J Affect Disord 2001; 64 (2-3) :203-16. Hawley CJ, Gale TM, Sivakumaran T; Hertfordshire Neuroscience Research Group. Arata remisie prin tăierea scorului de pe MADRS: alegerea optimă valoare. J Affect Disord 2002; 72 (2) :177-84.

Adresa de corespondențăDr.Marie Asberg Departamentul de Clinical Neuroscience Karolinska Institutet Karolinska sjukhuset,171,76 Stockholm,Suedia Tel.:0851774420 E-mail: marie.asberg@ ks.se

Montgomery-Asberg Depression Rating Scale (MADRS)Evaluarea trebuie să se bazeze pe un interviu clinic prin întrebări bine formulate care permit o evaluare precisa a simptomelor in detaliu si cu severitate.Evaluatorul trebuie să decidă la ce nivel a scalei se afla evaluarea (0, 2, 4, 6) sau între ele (1, 3, 5). Este important să mentionam că este rar posibil ca un pacient deprimat sa nu poate fi evaluat pe itemii din scala. Dacă răspunsurile pacientului nu sunt foarte clare, relevante, se pot folosi informații din alte surse ca bază pentru evaluare în conformitate cu practica clinică. Scala poate fi folosita pentru orice interval de timp între evaluări, fie că se face săptămânal sau în alt mod, daca evaluarile sunt înregistrate.

Lista cu itemi 1. Tristete aparenta 2. Tristețe declarata 3. Tensiune interioară 4. Somn redus 5. Apetit redus 6. Dificultăți de concentrare

2

7. Moleșeală 8. Incapacitatea de a simți 9. Gânduri pesimiste10. Gânduri de sinucidere

1.Tristetea aparentReprezentând deznădejde, tristețe și disperare (mai mult decât obișnuite spiritele mici, tranzitorii), reflectate în vorbire, faciale expresie, și postură. Evaluat de adâncime și de incapacitatea de a lumina sus.

0 Fara tristețe.12 Abătut, dar se inveseleste fără dificultate.34 Apare trist si nefericit de cele mai multe ori.56 Pare mizerabil tot timpul. Extrem de descurajat.

2. Tristețe declarataReprezentând stari de depresie, indiferent dacă aceasta se reflectă în prezenta persoanei sau nu. Include moralul scazut, deznădejde sau sentimentul de a fi dincolo de ajutor și fără speranță. Intensitatea, durata și măsura în care starea de spirit este declarata a fi influențat de evenimente.

0 Tristețe ocazional, în funcție de situație.12 Trist de intensitate scazuta, dar se inveseleste fără dificultate.34 Sentimente generalizate de tristețe și melancolie. Starea de spirit este în continuareinfluențată de circumstanțe externe.56 Tristețe continuă sau invariabile, stare mizera sau deznădejde.

3. Tensiune interioarăReprezentand senzație de disconfort , agitat, neliniste interior, tensiunea mentala fie panica, teama sau spaima. Rata de intensitate, frecvența, durata și gradul de reasigurare solicitat.

0 Placid. Simte numai tensiune interioara trecătoare.12 Sentimente ocazionale de neliniste și disconfort.34 Sentimente continue de tensiune interioara sau panica ocazionala in care pacientul le poate stapani doar cu dificultate. 56 Groază sau durere. Panică copleșitoare.

3

4. Somn redusReprezentând o experiență de reducere a duratei de somn profund, comparativ cu durata normala de somn linistitor al subiectului.

0 Dormi ca de obicei.12 Dificultate usoara sau usor redusa in adormi, somn linistit sau agitat.34 Somn redus sau întrerupt de cel puțin două ore.56 Mai puțin de două sau tre ore de somn.

5. Apetit redusReprezinta sentimentul de pierdere a poftei de mâncare, comparativ cu intensitatea normala a poftei de mancare. Rata pierderii a poftei de mâncare sau necesitatea de a se forța să mănânce.

0 Normal sau creșterea poftei de mâncare.12 Redus ușor pofta de mâncare.34 Lipsa poftei de mâncare. Mâncarea este fără gust.56 Nu are nevoie de a fi convins sa mânce.

6. Dificultăți de concentrareReprezenta dificultăți în colectarea si fixarea gândurilor,incapacitate lipsa de concentrare. Rata în funcție de intensitate, frecvență, precum și gradul de incapacitate obtinut.

0 Nici o dificultate in concentrare.12 Dificultăți ocazionale în colectarea gândurilor.34 Dificultati de concentrare și de pastrare a gândirelor ce scad capacitatea de a putea citi sau a conversa.56 Imposibil de a citi sau conversa fără a avea dificultati.

7. MoleșealăReprezinta o dificultate in a începe, sau a iniția și in desfășurarea activităților de zi cu zi.

0 Dificultate în a începe o activitate. Fara lentoare.12 Dificultăți la începerea activităților.3

4

4 Dificultăți în inceputul activităților simple de rutină ce suntefectuate cu efort.56 Oboseala completa, incapabil să facă ceva fără ajutor.

8. Incapacitatea de a simțiReprezinta o experiență subiectivă de interes redus în împrejurimi, sau activitățile care dau în mod normal placere. Capacitatea reddusa de a reacționa cu emoții adecvate circumstanțelor sau oameni.

0 Interesul normal în împrejurimi și în alte persoane.12 Dapacitatea redusa de a se bucura si in interese obișnuite.34 Pierderea interesului în împrejurimi. Pierderea sentimentelor pentruprieteni și cunoștințe.56 Experiența de a fi paralizat emotional, incapacitatea de a simti furie, durere sau plăcere, de a fi complet sau chiar in a simti eșecul dureros a rudelelor apropiate și prieteni.

9. Gânduri pesimisteReprezinta gânduri de vinovăție, inferioritate, auto-reproș, păcătui, remușcare și ruina.

0 Fara gânduri pesimiste.12 Idei fluctuante de eșec, auto-reproș sau de auto-depreciere.34 Auto-acuzarii persistente, sau clare dar idei inca raționale de vinovăției sau păcat. Idei din ce in ce mai pesimiște cu privire la viitor.5

6 Idei delirante de ruina, remușcări sau păcat nereparabil. Auto-acuzaretii absurde și de nezdruncinat. 10. Gânduri de sinucidereReprezentând sentimentul că viața nu merita a fi traita, că o moartea naturală ar fi bine venita, ganduri de suicidare și preparate pentru sinucidere. Tentativele de sinucidere nu ar trebui sa influențeaze evaluarea.

0 Bucura-te de viață sau ia-o asa cum vine.12 Plictisit de viață. Numai gânduri trecatoare de sinucidere.4. Probabil mai bine mort. Gânduri comune de sinucidere considerate a fi o soluție posibilă dar fără planuri specifice sau intentii.5

5

6 Planuri explicite de sinucidere atunci când există o oportunitate. Pregatire activa de sinucidere.

SursaHandbook of Clinical Rating Scales and Assessment in Psychiatry and Mental Health by Lee Baer · Mark A. Blais.Assessment Scales in Depression, Mania and Anxiety by Raymond W Lam, Erin E. Michalak, Richard P Swinson.

6