S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. - Agentia pentru Protectia Mediului

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

Evaluare Adecvata

P.U.Z. - „AMPLASARE PARC DE TURBINE EOLIENE SI A RETELELOR DE RACORDARE LA S.E.N.” extravilan comuna Somova, judetul Tulcea

0

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA pentru obiectivul

„AMPLASARE PARC DE TURBINE EOLIENE SI A

RETELELOR DE RACORDARE LA S.E.N.” extravilan comuna Somova, judetul Tulcea

Faza - Plan Urbanistic Zonal

Beneficiar:

S.C. DANUBE GREEN POWER S.R.L.,

S.C. DANUBE GREEN ENERGY S.R.L.,

S.C. ELECTRICE RENOVATA VISION SRL,

S.C. ELECTRICE RENOVATA VISION SOMOVA S.R.L.,

S.C. ELECTRICE RENOVATA VISION SOMOVA ENERGIE S.R.L.

Elaborator: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.

2011 PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului


Evaluare Adecvata


1

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA pentru obiectivul

„AMPLASARE PARC DE TURBINE EOLIENE SI A

RETELELOR DE RACORDARE LA S.E.N.” extravilan comuna Somova, judetul Tulcea

Faza - Plan Urbanistic Zonal

BENEFICIAR: S.C. DANUBE GREEN POWER S.R.L.,

S.C. DANUBE GREEN ENERGY S.R.L.,

S.C. ELECTRICE RENOVATA VISION SRL,

S.C. ELECTRICE RENOVATA VISION SOMOVA S.R.L.,

S.C. ELECTRICE RENOVATA VISION SOMOVA ENERGIE S.R.L.

ELABORATOR: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.

2011 PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului


Evaluare Adecvata


2

CUPRINS

A) INFORMATII PRIVIND OBIECTIVELE PLANULUI SUPUS APROBARII.................................8

1. Informatii privind planul analizat ................................................................................................. 8 2. Localizarea geografica si administrativa ...................................................................................... 9 3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan ...................... 16 4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin plan................................ 19 5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului ............................................................................... 20 6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin plan............................. 21 7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin plan......................................................................................................................................................... 22 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin plan ................. 26 9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a obiectivelor propue prin plan ................................................................................ 27 10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin plan ..... 28 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului .................................................................... 28 12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar..... 36 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului ............... 37 La aproximativ 3 km masurati in linie dreapta de la limita zonei aferente PUZ, pe directia nord-vest, se afla Rezervatia Mandresti cu o suprafata de 5 ha, situata la nivelul comunei Niculitel, judetul Tulcea.................................................................................................................................. 37

B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR PROPUSE PRIN PLAN............................41

1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar........................................................... 41 2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ................................................................ 66 3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate.......... 86 4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar ........................................ 86 5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate ............................................ 122 6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar........................................................................................................................... 144 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar................................ 144 8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor............................................................................ 145 9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar.... 146 10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar ............................ 146

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ...................................................................147 1. Evaluarea impactului obiectivelor planului propus .................................................................. 156

1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin plan fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului ........................................................................................... 156 1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului .............................................................................................................................. 157

2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin planul propus cu alte PP .......... 163


Evaluare Adecvata


3

2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin plan cu alte PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului ....................................................................... 165 2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul propus si pentru alte PP................................................................... 166

D) MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA URMATOARELOR ELEMENETE:167 Identificarea si descrierea masurilor de reducere.......................................................................... 167 2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului . 171 3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar....................................................................................................................................................... 173

E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE..................................................178


Evaluare Adecvata


4

Elaborator: S.C. As Orimex New S.R.L. – inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, EA, RA, RS – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009. Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009:

Nr. Crt.

Numele Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele tipuri de studii pentru protectia mediului:

1 Cabinet Expert Mediu Petrescu Traian RM, RIM, BM, RA

2 S.C. House Construct Invest Environment S.R.L. RM, RIM, BM, RA, EA, RS

3 Biolog Vasile Andreea RM, EA

4 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA

5 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

6 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

7 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

8 Biolog Stanescu Florina

9 Ecolog Cugut Artur

10 Biolog Iordache Daniela

11 Ecolog Muntean Alina

12 Ing Despina Laurentiu

Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1 Persoana de contact: Petrescu Razvan Telefon: 0241.585.020 Fax: 0241/586.505 E-mail: [email protected]; [email protected] www.expert-mediu.ro


Evaluare Adecvata


5


Evaluare Adecvata


6


Evaluare Adecvata


7


Evaluare Adecvata


8

A) INFORMATII PRIVIND OBIECTIVELE PLANULUI SUPUS APROBARII

1. Informatii privind planul analizat

Planul Urbanistic Zonal analizeaza conditiile in care se poate construi un parc eolian

pe un domeniu privat si stabileste reglementarile specifice pentru amplasarea si

realizarea obiectivului de investitie: „Amplasarea parc de turbine eoliene, statie de

transformare si a retelelor de racordare la S.E.N.” - extravilan comuna Somova,

localitatea Tulcea.

Categoriile de folosinta ale terenului conform Certificatelor de Urbanism

sunt:

- drumuri de exploatare, teren arabil si pasune CU nr. 127/7775 din 22.09.2010 - drumuri de exploatare, teren arabil CU nr. 128/7776 din 22.09.2010 - drum de exploatare, teren arabil si pasuni CU nr. 129/7777 din 22.09.2010 - teren arabil, pasune, drumuri de exploatare CU nr. 151/10483 din 15.11.2010 - teren arabil, vii, pasune, padure, livezi CU nr. 153/10484 din 17.11.2010 - drumuri de exploatarre, teren arabil CU nr. 156/11515 din 25.11.2010

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru aceasta investitie s-a realizat pe

baza analizarii zonei vizate de amplasarea turbinelor eoliene si va avea in vedere

directiile de dezvoltare economica a zonei si realizarea unei cooperari eficiente intre

investitor si administratia locala si judeteana.

Investitia propusa care va fi amplasata pe acest teren are o specificitate proprie

conferita de tipul si oportunitatea investitiei precum si de caracteristicile

amplasamentului ales.

Pe amplasament se propune instalarea unui parc eolian format din 58 turbine

cu o putere nominala a fiecarei turbine de 3 MW.

Suprafata aferenta obiectivului este de 2.100,56 ha. Prin zona aferenta

obiectivului se defineste suprafata cuprinsa in interiorul cercurilor corespunzatoare


Evaluare Adecvata


9

zonelor de amplasare a turbinelor. In interiorul acestei suprafete vor fi permise lucrari

de:

- amplasare a turbinelor, platformelor de montaj, a instalatiilor cablurilor

electrice si a drumurilor de exploatare apartinand obiectivului;

- lucrari de intretinere a culturilor agricole;

- lucrari de intretinere a echipamentelor apartinand parcului.

Parcul de turbine eoliene va fi un producator de energie electrica, energie care

va trebui transportata de la fiecare turbina spre statiile de conexine si statia de

transformare, care va asigura parametrii specifici de preluare a energiei electrice

produsa, in sistemul national de transport al energiei electrice.

Statia de transformare va fi de tipul 700 kV conform rezultatelor studiului de

solutie si va fi amplasata in cadrul parcului “AMPLASARE PARC DE TURINE

EOLIENE SI A RETELELOR DE RACORDARE LA S.E.N.”

Pe amplasamentul parcului eolian s-au prevazut 11 statii de conexiune.

Racordul turbinelor la statiile de conexiune si a acestora la statia mare de 700

kV se va face prin cabluri electrice montate subteran, amplasate in structura -

acostamentul drumurilor de exploatare.

2. Localizarea geografica si administrativa

Parcul eolian este asezat in extravilanul comunei Somova, intr-o zona lipsita de

constructii, cu folosinta actuala de teren de - drumuri de exploatare, teren arabil si

pasune conform CU nr. 127/7775 din 22.09.2010; - drumuri de exploatare, teren

arabil conform CU nr. 128/7776 din 22.09.2010; - drum de exploatare, teren arabil

si pasuni conform CU nr. 129/7777 din 22.09.2010; - teren arabil, pasune, drumuri

de exploatare conform CU nr. 151/10483 din 15.11.2010; - teren arabil, vii,

pasune, padure, livezi conform CU nr. 153/10484 din 17.11.2010; - drumuri de


Evaluare Adecvata


10

exploatarre, teren arabil conform CU nr. 156/11515 din 25.11.2010, la o distanta de

circa 600 m de localitatea Parches si de 1,1 km fata de localitatea Mineri.

Terenul este identificat prin:

F 12 EXTRAVILAN - T 71, A 2112, De 2115, De 2113, De 2111, De 2109;

T 75, A 2046, De 2078, De 2035, De 2077, De 2043; T 77, A 2079, De 2090, De

2086, De 2080, De 2082, De 2090; T 78, A 2091, A 2100, De 2088, De 2089, De

2084; T 80 – PARCELA: A 2110; T 81, A 2114, De 2117; T 82 – PARCELA: A

2116; T 84, A 2122, De 2121, De 1388, De 583, De 1408; T 71, PARCELA 2103, A

2106, A 2108, De 2089, De 2109, De 2090, De 2104, De 2107, De 2117. (CU

128/22.09.2010 si CU 156/25.11.2010)

F 12 EXTRAVILAN - T 25, A 469, A 475, A 477, A 483, A 473, De 474, De

467, DN 568 (Dn 22/E87) De 547, De 566, De 484, De 470, De 467; T 32, A 578, A

571, A 573, A 574, A 575, De 570, De 583, De 589, De 582, De 2148; T33, A 586,

De 584, De 592, De 2142, De 2144, De 2162; T 88, A 2143, A 2146, De 2126; T 89,

A 2147, P 2148, P 2140, De 2141; T 90, A 2149, De 2135, De 1408, De 2121, De

1388, De 2128, De 2124, De 1407, De 1408, De 1356, De 1319; (CU 127/22.09.2010)

F 12 EXTRAVILAN - T 78, A 2100, De 2135, De 2089, De 2119, De 2136,

De 1408; T 82, A 2116, De 2115, De 2035; T 84, A 2122, De 2121, De 1388, De 583;

A 2118, T 85, A 2123, De 2142, De 2128, De 2124, De 1356, De 1407; A 2129, A

2125; T 88, A 2146, De 2144, De 1297, De 2126, De 1305, De 1299, De 2141, De

2148, De2117, De 2113, De 2111, De 2090, De 2109, De 2107, De 2104, De 2092,

De2084, De 2088, De 2086, P 2131, P 2095, P 2093; A 2120; (CU 129/22.09.2010)

F 12 EXTRAVILAN - T 20, A 351, A 355, A 349, A 350, A 343, A 345, A

340, A 341, A 348, De 365, De 338, A 337, P 336, De 355, A 335, De 378, A 330, A

332, A 328, A 328/1, A 328/3, A 328/2, A 322, A 324, A 321, P 331, P 314, De 323;

T 21, A 366, A 393, A 392, A 371, A 370, A 366, A 368, A 369, P 376, P 372, P 367,

P 366, P 396, De 368, De 378; T 22, A 399, A 381, A 385, A 389, A 392, A 393, De


Evaluare Adecvata


11

380, De 394, De 388, De 384, De 394, L 383, P 386, P 390, P 391; T 23, A 428, A

402, A 442, A 447, A 449, A 444, A 445, A 435, A 434, A 433, P 439, P 401, P 396,

P 399, P 446, P 448, P 450, P 401, L 395, De 395/1, De 397, De 441, De 447, De 439,

De 414, De 412, De 425, De 410, De 423, De 408, De 421, De 406, De 419, De 404,

De 417, De 415, De 414, Pd 432, A 427, Vn 403, Vn 405, Vn 407, Vn 409, Vn 411,

Vn 413, Vn 416, Vn 418, Vn 420, Vn 422, Vn 424, Vn 426 ; T 24, A 456, A 463, A

454, A 462, P 485, P 465, P 459, Pd 458, De 457, De 464, De 474, De 467; T 27, Pd

502, Pd 504, De 503, De 505, De 505/1; T 19, A 308, A 310, A 311/1, A 486, A 454,

A 489, A 490, A 492, A 494, A 500, De 301, De 306, De 300, De 457, De 503, De

495, P 309, P 303, P 304/1, P 491, P 493, P 501/1; (CU 153/17.11.2010)

F12 EXTRAVILAN - T 75 – PARCELA: A 2046, De 2035, De 2077, De

2078, De 2090; T 77, A 2079, De 2086, De 2080, De 2082; T 78, A 2085, A 2091, De

2084, De 2088, De 2089; T 84, A 2122, De 1388; T 32, A 578, A 2151, A 2165, A

2154, A 2155, A 2156, A 2158, A 2165, P 2152, P 2153, P 2161, P 2157, P 577, P

585, De 582, De 583, De 2162, De 2148; T 90, A 2139, P 2140, De 2141, De 2138,

De 583; T 89, A 2137, P 2138, De 2135, De 1408; (CU 151/15.12.2010)

Distanta masurata in linie, intre cea mai apropiata turbina fata de asezarile

umane este de aproximativ 600 m pana la localitatea Parches.

In zona amplasamentului, caile de circulatie majora sunt reprezentate de cai de

circulatie rutiera - drumul European E 87. Pe amplasament sunt retele electrice de

inalta tensiune.


Evaluare Adecvata


12

Retele electrice din cadrul amplasamentului

Comuna Somova este situata in zona central-nordica a judetului Tulcea pe DN

-22A, la o distanta de 12 km fata de municipiul Tulcea.

Vecinatatile comunei sunt:

la Nord fluviul Dunarea;

la Est teritoriul administrativ al municipiului TULCEA;

la Sud teritoriul administrativ al comunei FRECATEI;

la Vest teritoriul administrativ al comunei NICULITEL si al orasului

ISACCEA.

Pozitionarea turbinelor s-a facut in functie de tipul turbinei folosite ca si de alte

elemente precum caracteristicile vantului, relieful, distantele de protectie si siguranta,

etc. Pentru solutia propusa, turbinele vor fi pozitionate in interiorul cercurilor ceau

centrul in conformitate cu coordonatele geografice prezentate in tabelul de mai jos.


Evaluare Adecvata


13

Coordonatele Stereo 70 pentru turbinele parcului Somova Nr

Crt. Y longitudine X latitudine

T1 782539.00 414906.00 T2 782895.00 415403.00 T3 781928.00 415111.00 T4 782239.00 415544.00 T5 781604.00 415737.00 T6 782551.00 416047.00 T7 783138.00 416262.00 T8 783742.00 416381.00 T9 782070.00 416540.00

T10 782345.00 417065.00 T11 782292.00 417781.00 T12 780722.00 416227.00 T13 783697.00 414729.00 T14 784226.00 414282.00 T15 784726.00 414024.00 T16 785200.00 413903.00 T17 785649.00 413823.00 T18 783316.00 414169.00 T19 784051.00 413693.00 T20 784843.00 413166.00 T21 785486.00 412661.00 T22 785313.00 412081.00 T23 785937.00 412170.00 T24 784718.00 412497.00 T25 786220.00 413782.00 T26 786978.00 413881.00 T27 787530.00 413807.00 T28 787962.00 413731.00 T29 785748.00 413158.00 T30 786708.00 413387.00 T31 787266.00 413255.00 T32 787760.00 413063.00 T33 786420.00 412914.00 T34 786986.00 412631.00 T35 787500.00 412468.00 T36 788613.00 413480.00 T37 789071.00 413351.00 T38 789556.00 413246.00 T39 788273.00 412944.00 T40 788799.00 412789.00


Evaluare Adecvata


14

T41 789312.00 412497.00 T42 787984.00 412360.00 T43 788526.00 412139.00 T44 789001.00 412017.00 T45 787866.00 411740.00 T46 788343.00 411557.00 T47 788831.00 411277.00 T48 789994.00 412721.00 T49 790460.00 412611.00 T50 790959.00 412410.00 T51 789545.00 411861.00 T52 790255.00 411977.00 T53 790724.00 411853.00 T54 789302.00 411127.00 T55 789999.00 411377.00 T56 790479.00 411291.00 T57 788584.00 410688.00 T58 789139.00 410527.00

Coordonatele stereografice 1970 ale amplasamentului sunt prevazute in tabelul urmator:

Coordinate stereo 70 pentru limitele

amplasamentului pentru care se emite actul de reglementare

Nr.crt. Y longitudine X latitudine

1 780317,00 416123,00 2 782327,00 418301,00 3 783261,00 417832,00 4 784344,00 416348,00 5 784235,00 415623,00 6 784235,00 414827,00 7 785934,00 414144,00 8 787091,00 414407,00 9 787821,00 414381,00

10 789709,00 413674,00 11 791624,00 412728,00 12 791047,00 411216,00 13 790179,00 410527,00 14 789134,00 410010,00 15 788333,00 410296,00 16 788108,00 410600,00 17 787886,00 411204,00 18 786553,00 412005,00 19 785901,00 411666,00


Evaluare Adecvata


15

20 785194,00 411627,00 21 784151,00 412308,00 22 784197,00 413104,00 23 782509,00 414128,00 24 781419,00 414967,00 25 780317,00 416123,00

Coordonatele traseului cablurilor electrice catre statia de transformare Isaccea:


Evaluare Adecvata


16

Vedere din satelit cu pozitionarea turbinelor eoliene

3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan

In timpul perioadei de implementare a planului, se vor executa lucrarile

necesare realizarii infrastructurii parcului eolian (retea de drumuri, platforme de

montaj, statii de conexiune, retele de cabluri subterane) si montarii propriu- zise a

turbinelor eoliene.

Pentru realizarea obiectivelor propuse prin plan sunt necesare lucrari de

excavatii pana la adancimile recomandate de proiect. Straturile de umplutura (unde va

fi cazul) se vor realiza astfel incat sa se asigure forma initiala a terenului.

Surplusul de excavatie se va utiliza de catre primarie pentru diferite lucrari, iar

cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate de catre

autoritatile competente.


Evaluare Adecvata


17

Pentru protectia drumurilor si pentru preluarea apelor pluviale vor fi realizate

rigole de dirijare a acestora. Taluzurile care vor rezulta prin amenajarea drumurilor de

exploatare vor fi consolidate si de asemenea inierbate. Calea de rulare va fi intretinuta

in permanenta.

Principala echipare edilitara, pe amplasament o va reprezenta reteaua electrica

de racordare montata subteran pana in statia de 700kV Isaccea si reteaua de cabluri

dintre turbine si statiile de conexiuni si transformare. Aceste retele vor urmari in

general traseul drumurilor de exploatare existente si propuse. Pentru functionarea

turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare. Reteaua electrica si cablurile

existente in zona vor fi protejate atat in timpul lucrarilor de executie cat si perioada de

functionare. Drumurile existente si cele propuse vor fi amenajate si echipatate functie

de cerintele tehnologice specificate de furnizorul echipamentelor.

Implementarea obiectivelor propuse prin plan presupune introducerea de

elemente noi in cadrul peisajului, schimbari in cadrul habitatului, reprezentate de

decopertari si de prezenta utilajelor, a turnurilor turbinelor eoliene, etc.

Turbinele eoliene extrag circa 30% din energia cinetica a vantului, pe care o

transforma in energie electrica, iar imediat in aval de turbine viteza vantului scade cu

aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea locala cu cateva

procente a umiditatii relative a aerului.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi.

S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in

principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept urmare nivelul

de zgomot al centralelor de ultima generatie nu reprezinta o problema la o distanta ce

depaseste in general 3 diametre ale rotorului pana la cea mai apropiata sursa

receptoare.

In ceea ce priveste analiza umbririi se va tine cont de umbra fixa si de cea

intermitenta generata de turn respectiv de palele turbinelor eoliene.


Evaluare Adecvata


18

Ca exemplu al modului de vizualizare a efectului de umbrire, in continuare este

prezentat un exemplu pentru o turbina tip Gamesa.

Fata de un obiect fix ce genereaza o umbrire clasica, rotorul in miscare al

turbinelor eoliene va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta depinde de pozitia

geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si conditiile meteorologice

(soare sau nor).

Efectul de umbrire, ce poate fi receptat si de la distante mai mari fata de

umbrirea clasica, este fenomenul de licarire al palelor cand sunt batute direct de soare,

cu posibil efect deranjant. Acest fenomen se produce numai in zilele senine de la

rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai cand soarele bate dinspre

directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva zeci de ore pe an, practic in

orice configurare a parcului eolian si topografie a locului.

Este posibila predictia cu destula acuratete a orelor si zilelor in care efectul de

licarire poate aparea, ca si durata acestuia.

Calculul celei mai lungi umbre se poate realiza pentru emisfera nordica tinand

cont de cel mai scazut punct azimutal, respectiv miezul zilei din 21 decembrie. Pentru

Tulcea zona este de aproximativ 21,1º peste orizont, deci cea mai lunga umbra va fi de

100/tg 21,1º= 259.

In ceea ce priveste efectul electromagnetic al turbinelor eoliene, conform

studiului „The Health Effects of Magnetic Fields Generated by Wind Turbines ”

realizat in ONTARIO, CANADA, rezulta faptul ca la o distanta de aproximativ 3 m,

campul electromagnetic este mai mic decat cel generat de un uscator de par obisnuit.


Evaluare Adecvata


19

La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost inregistrat nici un camp electromagnetic

generat de transportul curentului eletric prin cablurile electrice (masuratorile au

inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului, iar valoarea acceptata este de 833 mG).

Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul

turbinelor eoliene:

- generatorul turbinei eoliene

- transformatorul

- sitemul de cabluri subterane

In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor electrice

nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului, tensiunea in cablurile

electrice fiind de 27 kV similar cu voltajul unei retele de distributie obisnuita.

4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin plan

Tipul de investitie propus se bazeaza pe generarea de energie electrica prin

valorificarea energiei eoliene. Energia eoliana face parte din categoria energiilor

regenerabile. In acest sens, zona amplasamentului a fost identificata, in baza studiilor

de specialitate cu potentialul eolian cel mai bun, care sa justifice tehnico-economic

amplasarea parcului de turbine eoliene.

Viteza medie anuala a vantului de aproximativ 6,6 m/s asigura conditii optime

de valorificare a acestei surse de energie regenerabila, nepoluanta. Diferentele de nivel

variaza de-a lungul liniei celor mai inalte cote ale colinelor de la 200 m si coboara

spre 76 m. Pantele terenului sunt cuprinse intre 3% si 5%, iar zonele mai accidentate

sunt foarte reduse ca prezenta. Terenul este specific tipului de dealuri dobrogene.

Durata maxima anuala de functionare a turbinelor eoliene este determinata de

viteza si intensitatea vantului si este estimata la cca. 177-180 zile reprezentand 4000

ore, pentru viteze ale vantului de 4-16 m/s, perioada specifica mai ales in perioada

rece a anului (lunile noiembrie - ianuarie) care vor fi varf de productie.


Evaluare Adecvata


20

In continuare sunt prezentate caracteristicile si datele de performanta ale

turbinei propuse (putere 3 MW)

Curba de putere

Valorile curbei caracteristice de putere se bazeaza pe caracteristica de putere a

turbinei si pe calcule aerodinamice.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

viteza vantului (m /s )

pute

rea

elec

tric

a (k

W)

Tipul de obiectiv promovat de planul urbaniztic zonal nu presupune utilizarea

altor resurse naturale.

5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Obiectivele propuse prin plan sunt situate in afara ariilor naturale protejate, cu

exceptia turbinei T 08 aflata la aproximativ 90 m in interior fata de limita SCI Podisul

Nord Dobrogean.

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la turbinele eoliene pana la

Ariile Protejate din vecinatate sunt de:

- 1,3 km pana la limita comuna a ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0031

Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;

- 1,4 km pana la ROSPA 0073 Macin Niculitel;


Evaluare Adecvata


21

Amplasarea turbinelor eoliene in raport cu Ariile Protejate Natura 2000 – detaliu

Resursa naturala ce va fi exploatata consta in energia eoliana, energie

naturala regenerabila.

6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin plan

Investitia in sine nu este sursa de poluare pentru factorii de mediu, fiind o

solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze generatoare de efect

de sera, si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil si poluant). Mai

mult decat atat, producerea de energie verde are un efect indirect de compensare a

emisiilor globale de gaze cu efect de sera.

In timpul realizarii obiectivului si a interventiilor de intretinere din perioada

functionarii acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanti in atmosfera,

ca urmare a functionarii motoarelor cu ardere interna si a operatiunilor necesare


Evaluare Adecvata


22

realizarii lucrarilor (emisii de praf), insa aceste emisii vor fi in limite admisibile, fara

efecte semnificative asupra biodiversitatii.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Accidental pot sa apara posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar

putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de

transport folosite pe santierul de lucru. Aceste cazuri vor fi evitate prin metodologia

specifica de lucru, iar producerea unor astfel de accidente se va evita prin utilizarea

unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-

un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor astfaltice.

Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita orice

contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in spatii

special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat.

In timpul operatiunilor de intretinere a instalatiilor eoliene, posibilitatea

aparitiei unor surse de poluare asupra factorilor de mediu este redusa, intrucat

interventiile au loc la intervale mari de timp, sunt de scurta durata, locale - la nivelul

turbinelor eoliene si nu presupun lucrari de anvergura.

7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor

propuse prin plan

Suprafata aferenta obiectivului este de 2100.56 ha. Aceasta suprafata de teren

este impartita in tarlale si parcele cu functiuni economice inscrise in planurile

cadastrale. Conform Certificatelor de Urbanism, terenul pe care se va realiza

obiectivul, are folosinta de drumuri de exploatare, teren arabil si pasune conform

CU nr. 127/7775 din 22.09.2010, drumuri de exploatare, teren arabil conform CU

nr. 128/7776 din 22.09.2010; drum de exploatare, teren arabil si pasuni conform

CU nr. 129/7777 din 22.09.2010; teren arabil, pasune, drumuri de exploatare


Evaluare Adecvata


23

conform CU nr. 151/10483 din 15.11.2010; teren arabil, vii, pasune, padure, livezi

conform CU nr. 153/10484 din 17.11.2010; drumuri de exploatarre, teren arabil

conform CU nr. 156/11515 din 25.11.2010.

Terenurile afectate de lucrarile de realizare a parcului eolian apartin

beneficiarului, cu exceptia drumurilor de exploatare existente care vor fi amenajate cu

acordul proprietarului – Primaria com. Somova.

Principala echipare edilitara, pe amplasament o va reprezenta reteaua electrica

de racordare montata subteran pana in statia de 700kV Isaccea si de cablurile dintre

turbine si satiile de conexiuni si transformare. Aceste retele vor urmari in general

traseul drumurilor de exploatare existente si propuse.


Evaluare Adecvata


24

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren dupa cum

urmeaza:


Evaluare Adecvata


25

Astfel se vor scoate definitiv din circuitul de folosinta actual urmatoarele

suprafete de teren:

- 7.6433 ha (scos temporar din circuitul agricol);

- 29.4769 ha (scos definitiv din circuitul agricol);

Suprafetele care intra in formula de calcul a indicilor urbanistici sunt cele

ocupate de inelul suprateran (0.1639 ha), platforme transformatoare (0.1044 ha) si

statii de conexiune (5.500 ha) raportata la suprafata aferenta obiectivului (2100.56 ha).

Procentul de ocupare a terenului P.O.T. - 0.274%

Coeficientul de utilizare a terenului C.U.T. - 0.00274

Caracteristicile fizice ale turbinelor propuse sunt urmatoarele:

• Rotor cu diametrul de 112 m

• Inaltimea turnului de maxim 175 m

• Puterea nominala de 3.000 kW

Turbinele eoliene ocupa la sol o suprafata de teren egala cu suprafata inelului

suprateran - 58 turbine x 28,26 mp = 1.639,08 mp.

Suprafata construita este considerata si suprafata ocupata de platforma

trsnsformatorului turbinei - 58 turbine x 18 mp = 1.044 mp.

Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu,

amplasat in exteriorul centralei, post de transformare care transforma energia electrica

si o aduce la o tensiune optima. Dimensiunea acestui post de transformare este de 18

mp.

Pe amplasamentul parcului eolian s-au prevazut 11 statii de conexiune.

Racordul turbinelor la statiile de conexiune si a acestora la statia mare de 700

kV se va face prin cabluri electrice montate subteran amplasate in structura -

acostamentul drumurilor de exploatare. Platforma fiecarei statii va avea suprafata de

500 mp.


Evaluare Adecvata


26

Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un grad de

ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ.

Toate obiectele din componenta obiectivului necesita executie in situ, pentru

care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, santuri pentru pozare cabluri, turnari

beton pe loc, executare drumuri, etc.

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de exploatare

existente si pe drumuri de expoatare ce vor fi nou construite prin lucrari specifice.

Latimea acestor drumuri trebuie sa fie de 5 m, plus rigolele de preluare a apelor

pluviale si de directionare a acestora. Panta impusa de tipul utilajelor de transport este

de maximum 6 %, iar curbele trebuie sa aiba raza de giratie de 35- 50m. Aceste

drumuri vor fi racordate la structura de drumuri comunale, judetene si nationale

conform avizelor de specialitate si a normelor specifice.

Suprafata drumuri de exploatare existente este de 22.9112 ha.

Lungimea intregii structuri de drumuri noi care vor trebui realizate este de

9.8525 ha.

Suprafata cu care se extind drumurile de exploatare existente este de 4.9561ha.

Suprafata drumuri de exploatare rezultate in urma amenajarii este de 24.7805ha.

Taluzurile care vor rezulta prin amenajarea drumurilor de exploatare vor fi

consolidate si se vor inierba in mod natural prin utilizarea aceluiasi strat de sol fertil

decopertat. Calea de rulare va fi intretinuta in permanenta.

8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin plan

Statia de transformare va fi de tipul 700 kV si este amplasata la Isaccea.

Racordul statiilor de conexiune la statia de 700 kV se va face prin cabluri electrice

montate subteran amplasate in structura - acostamentul drumurilor de exploatare.


Evaluare Adecvata


27

9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei

de implementare a obiectivelor propue prin plan

Realizarea obiectivului presupune o perioada de aproximativ 2 ani si se imparte

in doua etape:

Etapa 1: pregatire realizare parc eolian (aprox. 4 luni) care consta in:

- realizarea drumurilor de exploatare;

- realizarea platformelor de montaj;

- realizarea platformelor pentru organizarea de santier si a statiilor de

conexiune;

- montarea cablurilor subterane;

- montarea transformatorilor;

Etapa 2: are loc constructia propriu-zisa a parcului (aprox. 2 ani) care consta in:

- realizare sapatura pentru fundatie;

- montarea sistemului de ancorare al turnului;

- turnarea betonului in radier;

- montarea sectiunilor turnului;

- montarea nacelei;

- asamblarea palelor;

- liftarea si fixarea rotorului;

- echiparea statiilor de conexiuni;

- punere in functiune si testare;

- restaurare site.

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

c. Etapa de exploatare - pe o perioada de aproximativ 20- 25 ani, iar prin

retehnologizare se poate relua un ciclu de 25 de ani de functionare.

- operare, mentenanta

Etapa de exploatare presupune operarea instalatiilor eoliene si mentenanta


Evaluare Adecvata


28

necesara acestora.

d. Etapa de dezafectare

Dezafectarea presupune scoaterea din functiune a instalatiilor (turbine eoliene,

statii de conexiune, platforme transformatori, etc.) si eliberarea amplasamentului de

elementele folosite pentru functionarea obiectivului (echipamente subterane - cabluri,

echipamente supraterane) precum si readucerea suprafetelor afectate la folosinta

initiala. Procesul de dezasamblare este in mod firesc, reversul etapei de constructie,

insa nu presupune activitati de anvergura etapei de constructie propriu-zisa a parcului,

derulandu-se astfel pe o perioada de timp mai scurta (aproximativ un an sau mai putin,

in functie de conditii meteo, efectivul si utilajele disponibile etc.).

10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse

prin plan

Nu vor exista activitati generate direct de implementarea parcului, in afara

activitatilor implicite si strict necesare cum sunt activitatea de supraveghere si

mentenanta a parcului eolian si activitatea de monitorizare a biodiversitatii.

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic,

deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza

de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu

doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor

aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse unor

solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele


Evaluare Adecvata


29

sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si

da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de

manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de

directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe

directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele

rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este

transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina

eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au

viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui

multiplicator de viteza, insa sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se


Evaluare Adecvata


30

poate mentiona un randament de ordinul a 89- 90 %.

Obiectivul va fi alcatuit dintr-un numar de 58 agregate eoliene, de putere

unitara de 3.000 MW.

Fiecare turbina eoliana este compusa dintr-un pilon tubular, nacela care include

generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si rotorul cu cele 3 pale.

Fiecare turbina eoliana consta dintr-un tub metalic alcatuit din tronsoane conice

cu diametre si grosimi variabile ale peretelui pentru structura. Pe ultimul tronson este

montata nacela, in interiorul careia se afla generatorul si pe care este montat rotorul.

Rotorul este fabricat din materiale compozite.

Echipamentul care se va monta este de tipul generatorului VESTAS V 112 de

3 MW, conceput pentru zone eoliene cu turbulenta redusa si vanturi cu viteza medie.

Principalele caracteristici tehnice ale echipamentului sunt:

- rotor: diametru 112 m

- turn: 119 m

- generator: putere nominala: 3.000 kW

Inaltimea turbinei eoliene este de 175 m, fiind alcatuita din turn cu inaltimea de

119 m si 56 m pala.

Energia electrica produsa de turbinele eoliene este preluata in statiile de

transformare si conexiuni – 11 statii – amplasate astfel astfel incat sa poata asigura

transportul echilibrat al energiei electrice in statia de transformare de 700 kV de la

Isaccea. Traseul racordului electric de la parcul eolian la statia de transformare de 700

kV Isaccea va fi situat de-a lungul traseului DN 22 Tulcea – Isaccea.

La statia de transformare si conexiuni se vor racorda majoritatea turbinelor

eoliene care se vor amplasa in zona.

Statia de transformare si conexiuni se racordeaza la statia de transformare

Isaccea prin intermediul unui cablu electric montat subteran pe traseul drumurilor de

exploatare existente sau pe traseul paralel cu DN 22.


Evaluare Adecvata


31

Avand in vedere intinderea parcului se propune amenajarea a cinci platforme

care sa aiba functiunea de organizarea de santier, fiecare cu suprafata de 1 ha.

Pe aceste platforme cu suprafata de 50.000mp, va fi amplasata organizarea de

santier a constructorului, baraca de gestionare a platformei. Alimentarea cu energie

electrica a acestei platforme se va face printr-un racord la grupul electrogen propriu.

Alimentarea cu apa potabila se va face in regim provizoriu - se va asigura apa

necesara cu cisterne auto. Vor fi amplasate grupuri sanitare ecologice. Resturile vor fi

colectare si transportate de o firma specializata in locurile special amenajate. Pe

platforma va fi montat un container echipat sanitar pentru personalul administrativ.

Spatiile pentru birouri, depozitare, etc. vor fi module container care se vor pozitiona

pe fundatii provizorii din beton armat.

Amenajarea platformei organizarii de santier va asigura spatii de depozitare a

echipamentelor si materialelor. Prelucrarea elementelor pentru carcasele armate se va

face in poligonul constructorului. Betonul pentru fundatii va fi realizat in statii de

beton centralizate, in afara amplasamentului si va fi transportat cu autobetoniere.


Evaluare Adecvata


32


Evaluare Adecvata


33

Figura: exemplu de rotor

Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare un

generator electric asincron.

Noul convertizor cu care este dotata turbina asigura un randament stabil al

eolienei. Asociat unei strategii de exploatare flexibil, el permite obtinerea unei

productii de energie mai mari, prin cresterea puterii in conditii favorabile.

Nacela este mult simplificata, iar noua tehnologie utilizata permite ca si

convertizorul de putere sa fie integrat in planseul nacelei pentru a lasa liber spatiul de

lucru pentru asigurarea mentenantei componentelor.

Castigul obtinut din punct de vedere al spatiului este in concordanta cu ultimele

reglementari privind standardele de referinta privind ergonomia si securitatea in

nacela. In acest mod sunt posibile diverse activitati de mentenanta fara sa compromita

securitatea.

Turbina prezinta facilitatea de a functiona intr-un regim de incarcare redus ceea

ce-i ofera o securitate suplimentara in zonele nefavorabile, in care exista rafale

violente de vant, cu sectoare de vant iesite din limitele obisnuite. Acest mod de

functionare permite eolienelor sa se protejeze automat impotriva unei uzuri


Evaluare Adecvata


34

susceptibile de a distruge sau de a reduce durata de viata a eolienei.

Pentru eolienele analizate, sistemul de racire este utilizat de asemenea si ca

sistem de preincalzire, evitand formarea de condens.

Odata cu repornirea eolienei la temperatura scazuta, componentele principale ca

generatorul, multiplicatorul, convertizorul si sistemul hidraulic al palelor sunt incalzite

prin intermediul circulatiei aerului cald prin sistemele de racire.

Turbina este disponibila cu un sistem de ungere automata, cu viteza variabila.

Turbinele au optiuni specifice care le permit acoperirea exigentelor din punctul

de vedere al functionarii si al protectiei mediului:

- analiza si supravegherea conditiilor de functionare;

- marcarea palelor;

- lampi de balizaj aeronautic;

- detector de fum,

- sistem de stingere a incendiului in nacela;

- functionarea pana la temperaturi de - 30 0C;

- sistem de detectare a ghetii.

Noile turbine sunt dotate cu sisteme „Cooler top” de protejare a mediului

inconjurator. Acest sistem inovator reduce consumul de energie si diminueaza emisiile

sonore si permite prin sistemul de racire utilizarea eolienelor la altitudine in diferite

locatii.

Turbina este astfel construita incat in ciuda dimeniunilor sale mari permite

utilizarea sa in diverse locuri cu viteze moderate ale vantului, respectand de asemena

normele si limitarile impuse de transportul in zona de ansamblare.

Eoliana moderna este o eoliana putin zgomotoasa la viteze nominale, si mult

mai putin zgomotoasa la viteze scazute comparativ cu alte tipuri de turbine. Poate fi

construita sa functioneza in diferite regimuri configurabile in functie de cerintele de

zgomot ale zonei.


Evaluare Adecvata


35

Turbina are un sistem automat de orientare al rotorului dupa directia vantului in

combinatie cu sistemele OptiTip si OptiSpeed de modificare a unghiului palelor pentru

a mentine constanta (la viteze mari ale vantului) si optimiza (la viteze mici ale

vantului) puterea generata. De asemenea, cele doua sisteme ajuta la minimizarea

nivelului de zgomot al turbinei.


Evaluare Adecvata


36

12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria

naturala protejata de interes comunitar

In vecinatatea parcului eolian analizat se afla Parc Eolian al S.C. Energy Sky cu

un numar de 47 turbine aflate in procedura de obtinere a Avizului de Mediu. La

distante de peste 3900 m fata de limita zonei aferente PUZ-ului analizat se mai afla

urmatoarele parcuri eoliene:

- aprox. 3900 m de limita PUZ Compania Eoliana (29 turbine)

- aprox. 5700 m de Promt Energy (4 turbine)

- aprox. 6200 m de Biota (5 turbine)

- aprox. 6500 m de Sun Media (4 turbine)


Evaluare Adecvata


37

- aprox. 7400 m de Loght Energy (2 turbine)

- aprox. 7500 m de Enex (5 turbine)

- aprox. 7900 m de Avellana (5 turbine)

In zona de amplasare a parcului eolian exista o cariera de piatra inclusa in SCI Podisul Nord Dobrogean, pentru a carei extindere s-a parcurs procedura de mediu conform HG 1076/2004, obtinandu-se Avizul de Mediu.

In imaginea satelitara de mai jos se observa faptul ca cea mai apropiata turbina (T16) fata de cariera se afla la o distanta de aproximativ 600 metri.

13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia

mediului

Nu au fost solicitate alte informatii de catre autoritatea competenta pentru

protectia mediului.

La aproximativ 3 km masurati in linie dreapta de la limita zonei aferente PUZ,


Evaluare Adecvata


38

pe directia nord-vest, se afla Rezervatia Mandresti cu o suprafata de 5 ha, situata la

nivelul comunei Niculitel, judetul Tulcea.

Descrierea limitelor

Limitele rezervatiei apartin in totalitate comunei Niculitel fiind situate pe

parcela cadastrala Pt508. Rezervatia este amplasata pe versantul vestic al dealului

Mandresti, situat la est de Manastirea Saun. Limita rezervatiei este marcata in teren de

perimetrul ocupat de tufarisurile de Spinul lui Cristos (Paliurus spina-christi), ce se

afla in mijlocul unor pasuni stepice, acestea din urma fiind incadrate in parcela P507.

Limita nordica: capatul nordic al rezervatiei se situeaza aproximativ la

jumatatea distantei dintre curbele de nivel de 55 m, respectiv 60 m, in apropierea celui

mai inalt varf al dealului Mandresti (69,21 m), marcat printr-o cruce de beton. Din

acest punct limita se indreapta spre sud-est, aproximativ de-a lungul curbei de nivel de

60 m;


Evaluare Adecvata


39

Limita estica: face un ocol spre vest intersectand curbele de nivel de 50 si 45 m,

apoi se indreapta spre sud-est traversand din nou aceste curbe, precum si pe cea de 55

m, revenind catre aceasta din urma pana cand o intersecteaza din nou spre vest;

Limita sudica: se indreapta spre nord-est, intersecteaza curba de nivel de 45 m,

dupa care se indreapta spre nord, aproximativ de-a lungul acesteia, apoi face un ocol

spre sud-vest, coborand pe versant pana ce intersecteaza curba de nivel de 25 m;

Limita vestica: coboara pana aproape de curba de nivel de 20 m, dupa care urca

din nou pe versant, spre nord-est, pana intersecteaza curba de 30 m, apoi face un ocol

tangential pe curba de 25 m, se indreapta spre nord-est pana cand depaseste altitudinea

de 35 m. In continuare, ocoleste din nou spre vest, revine la aceeasi altitudine dupa

care se indreapta spre nord-vest si nord, pana intalneste limita nordica.

Scurta descriere conform lucrarii “Dobrogea si Delta Dunarii – conservarea

florei si habitatelor” – Mihai Petrescu: “Rezervatia naturala peisagistica constituie

punctul extrem Nordic de raspandire in Dobrogea a speciei Paliurus spina-christi (1-

4/10 situri) si unul din rarele situri in care se conserva respectivul taxon si asociatia

edificata de aceasta, Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda et. Al 1999 (7 situri). De

asemenea aceasta se individualizeaza si prin prezenta speciilor Colchicum triphyllum

(+/7 situri), Crocus chrysanthus (1/8 situri), C. reticulates (1/8 situri) […]

Habitate, vegetatie, specii amenintate

Tipul major de habitat este reprezentat de formatiunile ierboase / tufarisuri (5

ha), in suprafata carora sunt incluse si stancariile / terenurile pietroase. Din punct de

vedere al vegetatiei, peisajul e dominat de pajisti stepice si tufarisuri.

In rezervatie au fost identificati pana in prezent 4 cenotaxoni.

Vegetatia ierboasa este reprezentativa pentru pajistile stepei de loess (H34.92)

primare; Medicagini minimae-Festucetum valesiacae Wagner 1941, Stipetum

capillatae (Hueck 1931), Kraush 1961, respectiv secundare: Botriochloetum ischaemi

(Kish. 1937) pop 1977. Vegetatia arbustiva dezvoltata in complex cu pajistile


Evaluare Adecvata


40

stepice este caracteristica pentru tufarisurile sumbediteraneene, incadrate in

asociatia Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda et. Al. 1999. Flora rezervatiai se

remarca prin prezenta a 5 specii din Lista rosie nationala.”

Implementarea si functionarea parcului eolian nu vor afecta obiectivele de

conservare ale rezervatiei data find distanta de peste 3 km de la parcul eolian

pana la aceasta precum si specificul obiectivului. Biodiversitatea din cadrul

rezervatiei se va mentine independent de activitatile desfasurate in cadrul

amplasamentului parcului eolian.


Evaluare Adecvata


41

B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES

COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR

PROPUSE PRIN PLAN

1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar

Zona aferenta PUZ se suprapune partial cu SCI Podisul Nord Dobrogean

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la limita zonei aferente

PUZ pana la Ariile Protejate din vecinatate sunt de:

- 1,05 km pana la SPA Macin Niculitel

- 950 m pana la SCI Delta Dunarii, SPA Delta Dunarii si Complexul Razim

Sinoe, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii


Evaluare Adecvata


42

Analizand amplasarea turbinelor, mentionam ca parcul eolian studiat este situat

in afara ariilor naturale protejate, cu exceptia turbinei T 08 aflata la aproximativ 90 m

in interior fata de limita SCI Podisul Nord Dobrogean.

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la turbinele eoliene pana la

Ariile Protejate din vecinatate sunt de:

- 1,3 km pana la limita comuna a ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0031

Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;

- 1,4 km pana la ROSPA 0073 Macin Niculitel;

Amplasarea turbinelor eoliene in raport cu Ariile Protejate Natura 2000 si RBDD - detaliu


Evaluare Adecvata


43

Detaliu – amplasare turbina Nr. 8

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian la

principalele puncte de interes biogeografic sunt:

- 9 km pana la Muntii Macin;

- 20 km pana la Padurea Babadag;

- 30 km pana la Bratul Dunarea Veche;

- 53 km pana la Marea Neagra.

Datorita amplasarii turbinei Nr 8 in interiorul SCI Podisu Nord Dobrogean si a

vecinatatii cu SPA Macin Niculitel si SPA Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe

(limita comuna cu Rezervatia Biosferei delta Dunarii), vom descrie in continuare

caracteristicile Ariilor Protejate conform Formularelor Standard din anexele

Ord.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de

importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000

in Romania, respectiv anexele H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie

speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000

in Romania.


Evaluare Adecvata


44

ROSCI 0201 - PODISUL NORD-DOBROGEAN - Suprafata sitului este de 87,229 ha 3.1. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluare asitului in ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo

albi-Veronicion dilleni pe stancarii silicioase 1%

B A B B

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2% A A B B 91X0 Paduri dobrogene de fag 0,01% B A B B 62C0* Stepe ponto-sarmatice 27,9% A A B A 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,001% C C B C 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 17,1% A A B A 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 2,25% A B A A 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 24,7% A B B A 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23,6% A B B A 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0,02% C C B C

3.2.c. Specii de mamifere si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE Cod Specie Populatie:

Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit.Pop. Conserv. Izolare Global

1304 Rhinolophus ferrumequinum

P C B C B

1335 Spermophilus citellus RC A A C A 2021 Sicista subtilis P B B A B 2609 Mesocricetus newtoni R A B A B 2633 Mustela eversmannii V A B B B 2635 Vormela peregusna V A B B B

3.2.d. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta

Reproducere Iernat Pasaj Sit.Pop. Conserv. Izolare Global


Evaluare Adecvata


45

1188 Bombina bombina P D 1219 Testudo graeca RC A B B A 1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta

Reproducere Iernat Pasaj Sit.Pop. Conserv. Izolare Global

1088 Cerambyx cerdo P B B C B 1089 Morimus funereus P A B C B 1060 Lycaena dispar RC B B C B 4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B

3.2.g. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE Cod Specie Populatie:

Rezidenta Reproducere

Iernat Pasaj Sit.Pop. Conserv. Izolare Global

2125 Potentilla emilii-popii P? 2253 Centaurea jankae P? 2079 Moehringia jankaea V A A A A 2236 Campanula romanica R A A A A 2327 Himantoglossum caprinum R A B C B

4. DESCRIEREA SITULUI 4.1. Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N09 6 321 Pajisti naturale, stepe N12 5 211- 213 Culturi (teren arabil) N14 10 231 Pasuni N16 71 311 Paduri de foioase N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)


Evaluare Adecvata


46

Alte caracteristici ale sitului:

Prin adaugarea la acest sit a sitului Colina Neagra (31ha), propus initial ca SCI

distinct, suprafata sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI (Colina Neagra) a fost adaugat

in primul rand datorita caracterului sau unic- cel putin in Dobrogea, posibil si la nivel

national - aici fiind intalnita cea mai intinsa si bine conservata suprafata din respectiva

provincie a asociatiei foarte rare Prunetum tenellae, edificata de specia amenintata la

nivel national Prunus tenella (incadrata in habitatul prioritar 40 C0* Ponto- Sarmatic

deciduous thickets). In cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean au mai intervenit si alte

modificari, in primul rand datorita neaprobarii unor habitate de catre Comisia

Europeana, respectiv habitatele 91DA, 40 D0, suprafetele initial calculate ale acestora

pentru acest sit fiind redistribuite in alte habitate ce le includ ca subtipuri.

Este necesara adaugarea variantei actualizate referitoare la importanta sitului,

modificarile intervenite fiind in special datorita:

- adaugarii sitului Colina Neagra- 31 ha

- neaprobarii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru care

suprafata acestuia a fost redistribuita intre habitatele componente, respective 60%

fiind adaugata la habitatul 62CO* Stepe Ponto- Sarmatice iar 40% fiind cumulata la

habitatul 91AA Vegetatie forestiera Ponto- Sarmatica cu stejar pufos.

- neaprobarii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine statator urmata de

includerea suprafetei acestuia in habitatul 91 MO Paduri panonic- balcanice de cer si

gorun, in care se incadreaza ca subtip.

- reincadrarii asociatiilor Prunetum tenellae si Spireetum crenatae de la

habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea in baza de date a

majoritatii habitatelor si a altor date necesare, pentru a figura in forma actualizata.

In ceea ce priveste speciile de plante de interes comunitar, in sit au fost

identificate pana in prezent doua specii din aceasta categorie, respectiv:


Evaluare Adecvata


47

Campanula romanica, specie endemica pentru Dobrogea- cea mai mare

parte a ariei de distributie la nivel national si mondial fiind inclusa in sit ;

Moehringia jankae, taxon subendemic, intalnit in tara numai in

Dobrogea; Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum caprinum;

Potentilla emilii-popii.

In afara de acestea in sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante

superioare din lista rosie nationala (Oltean, 1994), din care 5 sunt incluse si in lista

rosie europeana (***).

In sit sunt cuprinse 22 de rezervatii naturale legal constituite, de importanta

nationala, totalizand 7467,55 ha. La cestea se mai adauga o rezervatie protejata la

nivel local (“La Monument” Niculitel- 18 ha) prin planul urbanistic general al

comunei Niculitel, precum si 4 rezervatii aflate in faza de propunere, ce reunesc o

suprafata de 658,33 ha.

Calitate si importanta:

La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este cel

mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in proportie de

95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepa

(24807ha- 27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de interes comunitar, sunt

dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak

woods (cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA)- 34000 ha (38,19%), urmat de

habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) - 21000ha (23, 591%), alte habitate

forestiere avand o pondere restransa, respectiv 91XO- 1 ha (0,001 %); 92AO- 10ha

(0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta comunitara sunt, de asemenea

reprezentative, ocupand o suprafata relativa de 35,6% (1780,8ha).

In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter

endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru, Donita, 1970) - asociatiile


Evaluare Adecvata


48

din aliantele Pimpinello- Thymion zygioidi, Asparago verticillati- Paliurion, respectiv

din subalianta Carpino- Tilienion tomentosae. Pentru aceste aceste asociatii endemice

si pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in care se incadreaza situl reuneste cea mai

mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial (Subtipul de habitat

417683 din habitatul 91M0; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*; subtipul 41.73724

din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date

PHYSIS.

Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul

34.9213; 91YO- subtipul 41.C22; 91AA- subtipul 41.73723; 91MO- subtipul

41.76813) situl reuneste cea mai mare proportie din suprafata de raspandire la nivel

national. Acest aspect este valabil, dupa toate probabilitatile si pentru subtipul

31.8B711 Ponto- Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe

Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.

Este important de subliniat ca situl conserva fitocenozele ce au servit pentru

descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase

asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Donita, 1970)

conservarea acestora fiind deosebit de importanta din punct de vedere stiintific.

Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica in care

este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare la

acesta.

Suprafata la nivel national a stepelor ponto-sarmatice este estimata la maximum

60.000, din care 40000 ha sunt in Dobrogea (30000 in judetul Tulcea, 10000 in judetul

Constanta). Restul de maximum 20000 sunt raspandite in alte zone ale tarii, insa in

general pe suprafete fragmentate si expuse pasunatului intensiv, in special in

bioregiunea stepica, suprafetele din afara acesteia nefiind in general stepe tipice,

climax, ci rezultatul stepizarii in urma defrisarii padurilor.


Evaluare Adecvata


49

In consecinta nu exista posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru

acest habitat (pe suprafete suficient de intinse pentru a asigura un procent

satisfacator pentru acest habitat prioritar) decat in Dobrogea si in special in judetul

Tulcea, unde exista cele mai mari si compacte suprafete din acest habitat.

Habitatul de stepa este reprezentat, de asemenea, prin asociatii Stipion

lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-

Kochion.

In cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta

Pimpinello- Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999;

Dihoru, Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel

national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru asociatiile regionale

specifice acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae- Festucetum

valesiacae, Bombycilaeno- Botriochloetum ischaemi, subasociatiile dobrogicum ale

cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici- Chrysopogonetum grylli

Dihoru, Donita, 1970, Horeanu,1976).

Vulnerabilitate: 4.3. Vulnerabilitate

Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitatele sitului sunt reprezentate in ordine descrescatoare

- vanatoare, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri de vanatoare.

- scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre speciile de Quercus si cele de amestec) favorizate de managementul forestier - cele mai fragile in acest sens fiind habitatele din tipul 91YO si mai putin 91M0.

- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene - cele mai fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.

- plantarea habitatelor stepice - cele mai fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO

- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor - cele mai fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO


Evaluare Adecvata


50

ROSPA DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM SINOE

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE- SPA Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoie

3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Populatie Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop

Conser vare

Izolare Global

A402 Accipiter brevipes R D B C B A229 Alcedo atthis 1500-1700p A B C B A042 Anser erythropus 10-30i A B C A A090 Aquila clanga 8-14i A B A B A404 Aquila heliaca 1-3 i B B C C A089 Aquila pomarina 200-300 i C B C C A029 Ardea purpurea 230-450i A B C A A024 Ardeola ralloides 2000-2400 p A B C A A060 Aythya nyroca 3800-4200 p A B C A A021 Botaurus stellaris 1550-1650 p A B C A A396 Branta ruficollis 7000-24000 i A B C A A133 Burhinus oedicnemus 44-60 p B B C C A403 Buteo rufinus 4-5 p C B C C A138 Charadrius alexandinus 90-120 p 450520 i A B C B A196 Chlidonias hybridus 2300-2500 p A B C B A031 Ciconia ciconia 80-90 p C B C C A030 Ciconia nigra 2-5 p D B C C A080 Circaetus gallicus R D B C C A081 Circus aeruginosus 300-400 p A B C B A082 Circus cyaneus R D B C C

2.2. Suprafata sit (ha) 512380,6


Evaluare Adecvata


51

A083 Circus macrourus R B B C C A084 Circus pygargus 2-3 p B B C C A231 Coracias garrulus 360-420 p B B C B A037 Cygnus columbianus ewickii 1-4 i A B C C A038 Cygnus cygnus 340-1270 i B B C A A238 Dendrocopos medius R D B C C A429 Dendrocopos syriacus RC D B C C A236 Dryocopus martius RC D B C C A027 Egretta alba 320-360 p 620-870 i A B C A A026 Egretta garzetta 1700-2500 p A B C A A379 Emberiza hortulana R D B C C A511 Falco cherrug 1-2 p B B C B A098 Falco columbarius 20-60 i D B C C A103 Falco peregrinus R D B C C A097 Falco vespertinus 220-340 p A B C A A103 Falco naumanni 1-3 p A B A C A154 Gallinago media 20-80 i A B B B A002 Gavia arctica RC D B C C A001 Gavia stellata RC D B C C A189 Gelochellidon nilotica 8-12 p 320-350 i A B C B A135 Glareola pratincola 420-540 p A B C B A075 Haliaeetus albicilla 26-28 p A B C A A092 Hieraaetus pennatus R D B C C A131 Himantopus himantopus 220-370 p 1400-2200 i B B C B A022 Ixobrychus minutus 3000-3500 p A B C A A339 Lanius minor R C D B C C A338 Lanius collurio RC C D B C C A246 Lullula arborea V R D B C C A180 Larus genei 20-70 i B B C C A176 Larus melanocephalus 220-360 p A B B A A177 Larus minutus 10000-12000 i B B B B A157 Limosa lapponica 1-5 i B B C C A242 Melanocorypha calandra RC D B C C A068 Mergus albellus 2100-3800 i A B C A


Evaluare Adecvata


52

A073 Milvus migrans 6-7 p C B C C A159 Numenius tenuirostris 1-3 i A B C B A023 Nycticorax nycticorax 2660-3200 p A B C A A533 Oenanthe pleschanka 12-24 p C B C C A071 Oxyura leucocephala 1-4 i C B C C A094 Pandion haliaetus RC C B C C A020 Pelecanus crispus 320-410 p A B B A A019 Pelecanus onocrotalus 3560-4160 p A A A A A393 Phalacrocorax pygmeus 8700-9500 p 4000-6500 i 4000-6500 i A B C A A234 Picus canus R D B C C A034 Platalea leucorodia 360-440 p A B C A A170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C C A151 Philomachus pugnas 13000-18000 i B B C B A032 Plegadis falcinelus 2000-3200 p A B C A A140 Pluvialis apricaria 120-300 i B B C C A120 Porzana parva 2000-3000 p A B C A A119 Porzana porzana 300-400 p B B C B A121 Porzana pusilla V A B C C A464 Puffinus yelkouan 20-1000 i A B A A A132 Recurvirostra avosetta 220-280 p 800-1200 i B B C B A195 Sterna albifrons 160-220 p A B C B A190 Sterna caspia 120-140 i B B C B A193 Sterna hirundo 1800-2300 p A B C B A191 Sterna sanvicensis 20-60 p 1200-3000 i A B C B A307 Sylvia nisoria R RC C B C C A167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C


Evaluare Adecvata


53

Abrevieri Statut, Cuibaritor: “F” - frecvent “E” - eratic “R” - rar “RC” - relativ comun “P” - pasaj “C” - cuibaritor “A” - abundent “OI“- oaspete de iarna “OC” - ocazional cuibaritor “i” - indivizi “p” - perechi IUCN - International Union for Conservation of Nature, Red List of Threatened Animals “EN” - Periclitat “NT” – Aproape amenintat “VU” - Vulnerabil “LC” – Nepericlitat POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: “A”- 100 ≥ p > 15% “B”- 15 ≥ p > 2% “C”- 2 ≥ p > 0% “D”- populatie nesemnificativa CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective “A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, “B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), “C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: “A”- populatie (aproape) izolata, “B”- populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, “C”- populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. “A”- valoare excelenta “B”- valoare buna, “C”- valoare considerabila.

4. DESCRIEREA SITULUI 4.1. Caracteristici generale al sitului

Cod % CLC Clase de habitate N02 13 522,521 Estuare, lagune N06 9 511,512 Rauri, lacuri N06 2 511,512 Rauri, lacuri N07 49 411,412 Mlastini, turbarii


Evaluare Adecvata


54

N09 4 321 Pajisti naturale, stepe N12 18 211-213 Culturi (teren arabil) N16 5 311 Paduri de foioase

4.2. Calitate si importanta

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari de pasaje. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a). numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97

b). numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra spciilor migratoare

(Bonn): 151

c). numar de specii periclitate la nivel global: 17

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale

speciilor urmatoare: Alcedo atthis Haliaeetus albicilla Asio flammeus Himantopus himantopus Ardea purpurea Ixobrychus minutus Ardeola ralloides Larus melanocephalus Aytya nyroca Nycticorax nycticorax Botaurus stellaris Pelecanus onocrotalus Charadrius alexandrinus Platalea leucorodia Chlidonias hybridus Porzana porzana Circus aeruginosus Pelecanus crispus Coracias garrulus Plegadis falcinellus Egretta garzetta Phalacrocorax pygmeus Egretta alba Recurvirostra avosetta Falco vespertinus Sterna albifrons Glareola pratincola Sterna hirundo Gelochelidon nilotica

Situl este important in migratie pentru speciile:

Anas creca Charadrius alexandrinus Phalaropus fulicarius Arenaria interpres Gelochelidon nilotica Philomachus pugnax Anser fabalis Gallinago gallinago Phalaropus lobatus Anas querquedula Himantopus himantopus Phalacrocorax pygmeus Anas acuta Larus minutus Puffinus yelkouan Anas clypeata Limosa limosa Pluvialis apricaria Aquila pomarina Larus cachinnans Recurvirostra avosetta Calidris minuta Larus fuscus Sterna caspia Calidris alpina Lymnocryptes minimus Sterna sandvicensis Calidris ferruginea Limicola falcinellus Tringa ochropus


Evaluare Adecvata


55

Calidris temminckii Larus canus Tringa nebularia Chlidonias leucopterus Larus genei Tringa stagnatilis Charadrius hiaticula Larus ridibundus Tringa erytropus Charadrius dubius Mergus serrator Tringa totanus Calidris alba Numenius arquata Vanellus vanellus

Phalacrocorax carbo

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Anser erytropus Branta ruficollis Aytya ferina Cygnus cygnus Aytya fuligula Egretta alba Anser anser Falco columbarius Anas strepera Mergus albellus Aquila clanga Netta rufina Phalacrocorax pygmeus

4.3. Vulnerabilitate - intensificarea agriculturii - schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

traditionale in agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini

- schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole precum cositul sau pasunatul

- braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses, in turbarii - cositul in perioada de cuibarire - industrializare si extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor duce la deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului

(colonii) - arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor) - reglarea cursurilor raurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene - inmultirea necontrolata a speciilor invazive - defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari - taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii adunarea lemnului pentru foc - impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanate etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses - reglarea cursurilor raurilor - arderea stufului in perioada de cuibarire - navigatie


Evaluare Adecvata


56

6. Activitati antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

6.1 Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata Activitati economice in interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl. 210 Pescuit profesionist (industrial) A 45 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 - 421 Depozitarea deseruilor menajere A 2 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 10 -

Activitati si consecinte in jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Pasunatul A 15 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 - 210 Pescuit profesionala (industrial) A 30 -


Evaluare Adecvata


57

ROSPA MACIN NICULITEL - Suprafata de 67,361.1 ha

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE- SPA Macin- Niculitel ROSPA0073 Macin Niculitel

3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Populatie Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop

Conserv Izolare Global

A402 Accipiter brevipes 20-30 p 15-20 i A B B B A042 Anser erythropus 0-2 i D B C C A255 Anthus campestris 700-1200 p 2000-3000 i D B C C A091 Aquila chrysaetos 1-2 i D B C C A090 Aquila clanga 4-10 i D B C C A404 Aquila heliaca 4-10 i D B C C A089 Aquila pomarina 10-18 p 1400-2000 i D B C C A029 Ardea purpurea 25-40 i D B C C A215 Bubo bubo 4-8 p C A C A A133 Burhinus oedicnemus 50-80 p B B C B A403 Buteo rufinus 30-60 p 30-50 i A B B B A243 Calandrella brachydactyla V D B C C A224 Caprimulgus europaeus 150-200 p C A C A A196 Chlidonias hybridus 30-50 i D B C C A031 Ciconia ciconia 14-16 p 30000-40000 i B B C B A030 Ciconia nigra 800-1000 i D B C C A080 Circaetus gallicus 6-10 p 80-120 i C B C B A081 Circus aeruginosus 4-8 p 600-800 i D B C C A082 Circus cyaneus 30-50 i 30-60 i D B C C A083 Circus macrourus 24-50 i D B C C A084 Circus pygargus 150-300 i D B C C A231 Coracias garrulus 160-240 p B B C B A239 Dendrocopos leucotos 50-80 p D B C C


Evaluare Adecvata


58

A238 Dendrocopos medius 400-600 p D B C C A429 Dendrocopos syriacus 80-100 p D B C C A236 Dryocopus martius 80-100 i D B C C A027 Egretta alba 30-50 i D B C C A379 Emberiza hortulana 250-400 p C A C A A511 Falco cherrug 6 p 2-10 i A B A B A098 Falco columbarius 30-50 i 2-10 i C B C C A103 Falco peregrinus 4-6 i 5-20 i C B C C A097 Falco vespertinus 10-40 i D B C C A321 Ficedula albicollis 200-300 p C D B C C A320 Ficedula parva 8000-12000 i D B C C A127 Grus grus 1-5 i D B C C A078 Gyps fulvus 1-2 i D B C C A075 Haliaeetus albicilla 10-20 i D B C C A092 Hieraaetus pennatus 10-14 p 50-80 i B B C B A131 Himantopus himantopus 4-8 p 20-40 i D B C C A338 Lanius collurio P C D B C C A246 Lullula arborea 800-1400 p 15000-20000 i D B C C A073 Milvus migrans 0-2 p 40-60 i D B C C A077 Neophron percnopterus 1-2 i D B C C A023 Nycticorax nycticorax 300-600 i D B C C A533 Oenanthe pleschanka 200-300 p A A B A A094 Pandion haliaetus 6-12 i D B C C A020 Pelecanus crispus 25-40 i D B C C A019 Pelecanus onocrotalus 1500-2500 i D B C C A393 Phalacrocorax pygmeus 30-50 i D B C C A234 Picus canus 150-180 p D B C C A034 Platalea leucorodia 30-50 i D B C C A132 Recurvirostra avosetta 2-4 p 10-30 i D B C C A307 Sylvia nisoria RC R D B C C A166 Tringa glareola 100-200 i D B C C


Evaluare Adecvata P.U.Z. - „AMPLASARE PARC DE TURBINE EOLIENE SI A RETELELOR DE RACORDARE LA S.E.N.”

extravilan comuna Somova, judetul Tulcea

59

LEGENDA Abrevieri Statut, Cuibaritor: “F” - frecvent “E” - eratic “R” - rar “RC” - relativ comun “P” - pasaj “C” - cuibaritor “A” - abundent “OI“- oaspete de iarna “OC” - ocazional cuibaritor “i” - indivizi “p” - perechi IUCN - International Union for Conservation of Nature, Red List of Threatened Animals “EN” - Periclitat “NT” - Aproape amenintat “VU” - Vulnerabil “LC” -Nepericlitat POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: “A”- 100 ³ p > 15% “B”- 15 ³ p > 2% “C”- 2 ³ p > 0% “D”- populatie nesemnificativa CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective “A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), “B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii “C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: “A”- populatie (aproape) izolata, “B”- populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, “C”- populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. “A”- valoare excelenta “B”- valoare buna, “C”- valoare considerabila.




60

4. DESCRIEREA SITULUI 4.1. Caracteristici generale al sitului

COD % CLC TIPUL HABITATULUI N06 2 511,512 Rauri, lacuri N09 5 321 Pajisti naturale, stepe N12 29 211-213 Culturi (teren arabil) N14 2 231 Pasuni N15 6 242,243 Alte terenuri arabile N16 48 311 Paduri de foioase N21 3 221,222 Vii si livezi N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine) N26 3 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

4.2. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform

datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 123 c) numar de specii periclitate la nivel global: 10

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

• Accipiter brevipes • Coracias garrulus • Buteo rufinus • Emberiza hortulana • Burhinus oedicnemus • Falco cherrug • Ciconia ciconia • Hieraaetus pennatus • Caprimulgus europaeus • Lullula arborea • Circaetus gallicus • Oenanthe pleschanka

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

• Accipiter brevipes • Galerida cristata • Aquila clanga • Hieraaetus pennatus • Ardea purpurea • Himantopus himantopus • Antus campestris • Haliaeetus albicilla • Aquila pomarina • Lullula arborea • Aquila heliaca • Lanius collurio • Aquila chrysaetos • Milvus migrans • Buteo rufinus • Neophron percnopterus • Circaetus gallicus • Nycticorax nycticorax • Chlidonias hybridus • Pelecanus crispus

• Ciconia nigra • Pelecanus onocrotalus • Circus macrourus • Plegadis falcinellus • Circus aeruginosus • Platalea leucorodia • Egretta alba • Pernis apivorus




61

6. Activitati antropice si efectele lor in sit si in vecinatate 6.1 Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

Activitati economice in interiorul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 110 Utilizarea pesticidelor B 10 - 160 Managementul forestier general B 40 - 251 Pradarea statiunilor floristice (rezervatiile

floristice) C 5 -

421 Depozitarea deseurilor menajere C 5 0 967 Antagonism cu animalele domestice B 10 - 140 Pasunatul B 30 0 241 Colectionare (insecte, reptile, afibieni...) C 2 - 301 Cariere B 20 - 624 Drumetii monatene, alpinism, speologie C 1 - 740 Vandalism C 5 -

Activitati si consecinte in jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 110 Utilizarea pesticidelor B 10 -

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Prezentam in cele ce urmeaza caracteristicile Rezervatiei Biosferei Delta

Dunarii data fiind vecinatatea parcului eolian cu aceasta (1,3 km de la turbinele

parcului eolian pana la limita comuna a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSPA

Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe).

Teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii acopera o suprafata totala de

aproximativ 580.000 ha, fiind situat in SE Romaniei. Aceasta suprafata include: Delta

Dunarii propriu-zisa, Complexul lacustru Razim-Sinoe, Dunarea maritima pana la

Cotul Pisicii inclusiv zona inundabila Somova-Parches, lacul Saraturi-Murighiol si

zona marina cuprinsa intre litoral si izobata de 20 m.

• Falco peregrinus • Pandion haliaetus • Ficedula parva • Phalacrocorax pygmaeus • Falco vespertinus • Recurvirostra avosetta • Gyps fulvus • Tringa glareola




62

Din suprafata totala a Rezervatiei, peste 50% (312.440 ha) este ocupata de

ecosistemele naturale acvatice si terestre incluse in lista zonelor cu valoare de

patrimoniu universal (Conventia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum

si cele destinate reconstructiei ecologice, zone care constituie domeniul public de

interes national.

Deoarece ecosistemele din delta sunt in stransa interactiune si toate determinate

de fluviul Dunarea si de energia primita de la soare, acest angrenaj abiotic este

considerat ca un sistem, un nivel supraecosistemic de organizare a materiei. O

importanta deosebita o reprezinta desemnarea ca Sit de Importanta Comunitara, care

adaposteste 29 tipuri de habitate in bioregiunea stepica si 3 tipuri de habitate in

bioregiunea pontica, in cadrul retelei ecologice europene Natura 2000.

Avand in vedere configuratia morfohidrografica, asociatiile floristice si

faunistice, impactul activitatilor antropice in decursul timpului, in Rezervatie, au fost

identificate doua categorii de ecosisteme si anume: ecosisteme naturale partial

modificate de om si ecosisteme antropice. Au fost descrise 23 de ecosisteme naturale

partial modificate de om distribuite pe toata suprafata Rezervatiei, de la bratele

Dunarii pana la plajele marine precum si 7 ecosisteme antropice ce includ amenajarile

agricole, piscicole si silvice sau asezarile umane (urbane si rurale).

Patrimoniul faunistic al Rezervatiei este reprezentat de 3.503 specii incluzand

3.024 specii de nevertebrate si 479 specii de vertebrate. Dintre acestea, au fost

inventariate 1.097 specii si subspecii noi incluzand 260 de specii noi pentru Romania

si 37 de specii noi pentru stiinta.

Pasarile se intalnesc intr-o varietate impresionanta in toate ecosistemele,

acvatice sau terestre, naturale sau antropice de pe teritoriul Rezervatiei. Din cele 375

de specii de pasari care traiesc in Romania, 331 se intalnesc pe teritoriul Rezervatiei.

Din acestea, 166 sunt specii cuibaritoare, majoritatea fiind oaspeti de vara, care

toamna parasesc Rezervatia stabilindu-se pentru hranire in teritoriile sudice mai calde




63

(mediteraneene sau africane), urmand sa se reintoarca in lunile martie si aprilie:

pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelecanus crispus), barza

alba (Ciconia ciconia), randunelele (Hirundo rustica), lastunii (Riparia riparia,

Delichon urbica, Apus apus), majoritatea starcilor, dumbraveanca (Coracias

garrulus), prigoria (Merops apiaster). Celelalte specii (165) sunt oaspeti de toamna,

iarna si primavara, cuibarind in teritoriile mai nordice euro-asiatice, pe care le

parasesc odata cu racirea vremii, poposind pentru hranire pe perioade mai lungi sau

mai scurte, pe teritoriul Rezervatiei: garlitele (Anser albifrons), gasca cu gatul rosu

(Branta ruficolis), lebada cantatoare (Cygnus cygnus), rata sulitar (Anas acuta), rata

lingurar (Anas clypeata), ferestrasii (genul Mergus), eretele vanat (Circus cyaneus),

etc. Din totalul speciilor inventariate pe teritoriul Rezervatiei, 320 specii sunt incluse

in Conventia de la Berna privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor

naturale din Europa adoptata la Berna, din care 229 specii sunt mentionate in Anexa

II (animale europene strict protejate), si 91 specii, in Anexa III (animale europene

protejate). Academia Romana a declarat 12 specii monumente al naturii.

Pe teritoriul Rezervatiei isi gasesc adapost 97 specii din anexa 1 a Directivei

Pasari, 151 specii migratoare listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare de la Bonn precum si 17 specii periclitate la nivel global, argumente

pentru care Rezervatia a fost desemnata ca sit de protectie speciala avifaunistica.

Zonele cu valoare avifaunistica ridicata (colonii monospecifice si polispecifice,

locuri de cuibarit individuale, locuri de aglomeratie pentru hranire si popas, zone de

cuibarit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul Rezervatiei, atat in zonele

cu regim de protectie integrala (Rosca-Buhaiova, Sacalin-Zatoane, Periteasca-

Leahova, Letea, Saraturi-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul

Dolosman, etc.), cat si in afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, zona lacului

Dranov, zona situata la nordul localitatii Sfantu Gheorghe etc.).




64

Principalele zone de interes ornitologic din teritoriul RBDD

Nr. crt. Denumirea zonei Speciile caracteristice

1 Lacul Telincea (Colonie polispecifica)

Ardeola ralloides(starc galben) Egretta garzetta (egreta mica)

2 Lacul Purcelu (Colonie polispecifica)

Plegadis falcinellus (tiganus) Egretta garzetta (egreta mica)

3 Lacul Nebunu (Colonie polispecifica)

Plegadis falcinellus (tiganus) Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic)

4 Lacul Mester (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

5 Lacul Martinca (Colonie polispecifica)

Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare)

6 Lacul Fortuna (Zona de hranire si popas)

Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Fulica atra (lisita) Specii limnicole

7 Lacul Tataru (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

8 Lacul Obretinul Mic (Colonie polispecifica)

Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic) Plegadis falcinellus (tiganus)

9 Rosca Buhaiova (Colonie monospecifica)

Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)

10 Padurea Letea (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

11 Helesteele Popina (Colonie polispecifica)

Himantopus himantopus (cataliga) Recurvirostra avosetta (ciocintors)

12 Golful Musura (Hranire – popas)

Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Cygnus olor (lebada cucuiata) Specii de anatidae (rate)

13 Lacul Bondar (Colonie polispecifica)

Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Egretta garzetta (egreta mica) Nycticorax nycticorax (starc de noapte)

14 Lacul Cuzmitinul Mare (Colonie polispecifica)

Plegadis falcinellus (tiganus) Egretta garzetta (egreta mica)

Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic) 15

Ostrovul Babina (Hranire – popas)

Specii limnicole

16 Japsa Climova (Colonie polispecifica)

Plegadis falcinellus (tiganus) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) Egretta alba (egreta mare)

17 Padurea Caraorman (Cuiburi) Haliaeetus albicilla (codalb)

Dricopus martius (ciocanitoarea neagra)

18

Saraturi Murighiol (Colonie polispecifica)

Larus melanocephalus (pescarus cu cap negru) Larus ridibundus (pescarus razator) Larus argentatus (pescarus argintiu) Sterna hirundo (chira de balta) Himantopus himantopus (cataliga)

19 Lacul Erenciuc (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

20 Insula Sacalin – Melea (Hranire – popas)

Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Pelecanus crispus (pelicanul cret) Specii limnicole




65

21 Casla Vadanei (Hranire – popas)

Himantopus himantopus (cataliga) Specii de anatide Specii limnicole

22 Lacul Lejai (Colonie polispecifica)

Pelecanus crispus (pelicanul cret) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)

23 Helesteele Holubina II (Colonii mono si polispecifice)

Pelecanus crispus (pelicanul cret) Himantopus himantopus (cataliga) Podiceps nigricollis (corcodel cu gat negru) Platalea leucorodia (lopatar)

24 Insula Popina (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb)

Falco tinnunculus (vinderel rosu)

25 Lacul Leahova (Hranire – popas)

Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Anser albifrons (garlita mare) Tadorna feruginea (califar rosu) Specii limnicole

26 Insula Bisericuta (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb)

27 Capul Dolosman (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb)

Aspus aspus (drepnea neagra)

28 Canalul 5 – insula (Colonie polispecifica)

Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) Pelecanus crispus (pelicanul cret) Larus argentatus (pescarusul argintiu)

29 Lacul Sinoie – insule (Colonie polispecifica)

Pelecanus crispus (pelicanul cret) Larus argentatus (pescarusul argintiu) Platalea leucorodia (lopatar)

30 Grindul Sacele – Histria (Colonii-hranire- popas)

Charadrius alexandrinus (prundaras de saratura) Recurvirostra avosetta (ciocintors) Glareola pratincola (ciovlica)

31 Grindul Chituc (Hranire-popas)

Specii de anatide Specii limnicole




66

2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a

planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar

Colectivul elaborator a efectuat iesiri in teren ce au vizat atat suprafata aferenta

obiectivului cat si vecinatatile. Pentru o claritate mai buna a informatiilor prezentate,

vom imparti subcapitolul B.2 astfel:

2a.Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

- Specii si/sau habitate de interes comunitar mentionate in Formularul

Standard al SCI Podisul Nord Dobrogean

Mentionam faptul ca obiectivele propuse prin plan vizeaza in general suprafete

de teren arabil, inclusiv turbina Nr. 8 pozitionata conform Coordonatelor Stereo 70, la

90 m in interiorul Ariei Protejate, inafara habitatelor de interes prioritar, nefiind

identificate la nivelul acestor zone cuiburi sau galerii ale speciilor de fauna pentru care

a fost declarata aria protejata.

Avand in vedere limitele zonei aferente PUZ, mentionam faptul ca acestea

cuprind suprafete corespunzatoare lizierei padurii incluse in SCI Podisul Nord

Dobrogean.

La nivelul tufarisurilor ce marginesc padurea a fost observat un exemplar de

Testudo graeca mentionat in Formularul Standard la Cap 3.2.d Specii de amfibieni si

reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE




67

3.2.d. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popultie:

Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit.

Pop. Conserv. Izolare Global

1220 Testudo graeca

RC A B C A

Testudo graeca ibera- broasca testoasa dobrogeana de uscat

Foto original

Testudo graeca – broasca testoasa dorogeana

Status

- Specie vulnerabila (Vulnerable- VU) conform Listelor Rosii IUCN Distributie

- Este prezenta din Nordul Africii pana in Caucaz si Asia Mica la altitudini de 2500m (Lambert, 1997). In Europa este prezenta in Balcani, in zone restranse din sudul Spaniei si a fost introdusa in numeroase localitati din peninsula Italica, Sardinia, Sicilia, Malta

- In Romania este prezenta doar in Dobrogea, in muntii Macinului la altitudini de peste 400m

- Nu exista estimari ale marimii populatiilor de testoase dobrogene. Sunt animale lente ce se camufleaza foarte bine si de aceea detectabilitatea lor este extrem de redusa

Babitat - Sunt animale foarte bine adapatate la habitate aride - Nu este foarte pretentioasa la habitat, fiind gasita atat in zona de stepa, in

pajisti, cat si paduri si vii - Prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in

zone cu stancarii - Recolonizeaza cu succes terenurile agricole, in special viile, lasate in

parloaga




68

Biologie - Primavara si toamna isi desfasoara jocul nuptial in urma caruia are loc

reproducerea. Atunci masculul urmareste femela, o poate musca de membrele posterioare si isi ciocnesc repetat carapacea;

- La inceputul verii femela depune intr-o gaura sapata cu membrele posterioare cateva oua (4- 12) cu coaja tare din care eclozeaza puii dupa aproximativ 3 luni;

- Noaptea se adapostesc in vizuini sapate sau in grote iar, ziua cand temperaturile sunt putin scazute sau prea scazute;

- Iarna se ingroapa in pamant pentru hibernare; - Sunt active la temperaturi de peste 18°C si se refugiaza la caldura cu

temperatura de peste 28°C (Lambert, 1981); - Poate da nastere la hibrizi viabili cu alte specii inrudite de testoase, inclusiv

cu Testudo hermanni (Mertens, 1968). Amenintari

- Este afectata de deteriorarea, distrugerea si fragmentarea habitatului. Astfel, constructia canalului Dunare- Marea Neagra izoleaza in prezent populatiile de testoase din Dobrogea;

- Colectarea in vederea comercializarii sau distrugerea directa in anumite zone poate avea un impact semnificativ;

- Proliferarea cainilor si pisicilor fara stapan sau a turmelor de mistreti in unele zone pot reduce mult rata de supravietuire a puilor;

- In zonele intens pasunate animalele sunt puternic infestate de capuse; - Incendiile pot de asemenea cauza o mortalitate ridicata.

Conservare - La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la

Berna si Directiva Habitate; - Masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si

asigurarea coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre diversele populatii, constientizarea sociala.

Din cadrul habitatelor prioritare de interes comunitar prezente in Formularul

Standard Natura 2000 pentru SCI Podisul Nord Dobrogean au fost identificate

habitate prioritare ce corespund zonei forestiere. Aceste habitate sunt: 91I0*

Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. si 91AA* Vegetatie

forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos.




69

Asociatiile identificate sunt:

Polyquerco - Tilietum tomentosae (Donita 1970)

Asociatia ocupa podisuri si coaste domoale pana la mijlociu inclinate.

Specii caracteristice / edificatoare: Quercus dalechampii, Quercus

pedunculiflora, Quercus pubescens, Tilia tomentos.

Specii amenintate: Corydalis solida, Mercurialis ovata, Paeonia peregrina

Alte specii:

• Arbori: Acer campestre, Acer platanoides, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus,

Fraxinus angustifolia, Quercus polycarp;

• Arbusti / liane: Clematis vitalba, Cornus mas, Crataegus monogyna, Corylus

avellan;

• Plante ierboase: Corydalis solida, Geum urbanum, Arum orientale, Viola

odorata, Veronica hederifolia;

Asociatai vegetala corespunde habitatului 91AA* Vegetatie forestiera ponto-

sarmatica cu stejar pufos.

Violo suavis – Quercetum pedunculiflorae (Donita 1970)

Asociatia este caracterizata printr-un numar important de specii sudice, spre

deosebire de fitocenozele dominate de Quercus pedunculiflora din restul tarii. In

aceasta asociatie au fost incluse fitocenozele cu o consistenta mai mare, ce nu au

caracter de raristi ca cenotaxonii din asociatia Centaureo stenolepi - Quecetum

pedunculiflorae Donita 1970 (Petrescu M., Dobrogea si Delta Dunarii conservarea

florei si habitatelor).

Specii caracteristice / edificatoare: Acer tataricum, Carpinus betulus, Quercus

pedunculiflora;

Specii amenintate: Paeonia peregrina, Corydalis solida;

Alte specii:




70

• Arbori: Acer campestre, Carpinus orientalis, Cerasus mahaleb, Fraxinus

ornus;

• Arbusti / liane: Clematis vitalba, Cornus mas, Crataegus monogyna, Ligustrum

vulgare, Rosa canina;

• Ierburi / subarbusti: Brachypodium sylvaticum, Corydalis solida, Arum

orientale, Dactylis polygama, Geum urbanum, Lamium purpureum, Urtica dioica,

Viola suavis, Potentilla argentea, Rubus caesius;

Asociatia vegetala corespunde habitatului 91I0* Vegetatie de silvostepa

eurosiberiana cu Quercus spp




71

Aspect al vegetatiei forestiere

- Specii de avifauna mentionate in Formularul Standard al SPA Delta Dunarii si

Complexul Razim Sinoe si SPA Macin Niculitel

Pe suprafata aferenta PUZ nu au fost observate cuiburi ale speciilor de avifauna

pentru care au fost declarate Siturile de Protectie Avifaunistica din vecinatate. Pe

amplasament au fost observate urmatoarele specii de avifauna in zbor sau stationand,

mentionate in Formularul Standard al ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim

Sinoe:

3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 79/409/CEE Cod Specie Populatie

Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit

Pop Conser

vare Izolare Global

A231 Coracias garrulus

360-420 p

B B C B

A339 Lanius minor

R C D B C C

A338 Lanius collurio

RC C D B C C




72

Unde: POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: • A: 100 ≥ p > 15% • B: 15 ≥ p > 2% • C: 2 ≥ p > 0% • D: populatie nesemnificativa. CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii: • A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta, indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, • B: conservare buna = elemente bine conservate indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata si usor de refacut, • C: conservare medie sau redusa IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: • A: populatie (aproape) izolata, • B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, • C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. • A: valoare excelenta • B: valoare buna, • C: valoare considerabila.

In cadrul punctului 4.2 “Situl este important in perioada de migratie pentru

speciile” al Formularului Standard pentru SPA Macin Niculitel este mentionata specia

Galerida cristata, observata de colectivul elaborator pe amplasament.

In cele ce urmeaza, sunt prezentate date referitoare la ecologia si biologia

speciilor de fauna mentionate in Formularele Standard, observate pe suprafata

amplasamentului:




73

Coracias garrulus - dumbraveanca

Foto original

Dimensiuni - Lungime: 29- 32 cm - Anvergura aripi: 52- 57 cm

Status - Usor amenintata (Near Threatened- NT) pe Listele Rosii IUCN

Distributie - Oaspete de vara in sudul si estul Europei, reprezentand peste 50 % din arealul

global de reproducere a speciei; se reproduce si in nord-vestul africii, vestul Asiei, pana in Pakistan si Mongolia, in est. Ierneaza in Africa Subsahariana

- Populatia dumbravencei, la nivel de UE, a fost estimate la 5 000-12 000 perechi Habitat

- Zone de ses calde si insorite, poieni deschise, palcuri de pin sau stejar, cu luminisuri, livezi, terenuri agricole mixte, vai largi de rauri, campii erodate, cu palcuri razlete de arbori spinosi sau de foioase.

- Cuibareste in scorburi de copaci mari, cavitati din stanci, constructii sau maluri de rauri

Biologie - Specie monogama, solitara si teritoriala, cu zbor de afisare specific - Ponta contine 4- 5 oua si este incubate de catre femela pentru 17- 19 zile - Dieta consta in nevertebrate: carabusi si alte insecte cu corp tare, chitinizat, dar si

mici vertebrate; in mod exceptional pot manca si fructe (struguri, smochine) - Migratoare - ierneaza in Africa, in Sudul Saharei; inaltimea de zbor in timpul

migratiei este de 300- 500 m, in coloane separate de km distanta, cu viteza medie de 48 km/h (observatii din Somalia)

Amenintari




74

- Principalele amenintari sunt pierderea/ degradarea habitatului, intensificarea agriculturii si utilizarea crescanda a pesticidelor (reducerea arelului de hranire), vanatului, persecutarii

Conservare - Legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Lanius minor - sfrancioc cu frunte neagra

Foto original

Dimensiuni

- Lungime: 19- 21 cm - Anvergura aripi: 32- 35 cm

Status - Specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern- LC) conform

Listelor Rosii IUCN Distributie

- Oaspete de vara raspandit in Europa de Est si Sud, reprezentand peste 50% din arealul global de distributie

- Din Spania pana la muntii Altai - Ierneaza in Africa Subsahariana - Populatia UE este estimate la cca. 2 100 perechi, reprezentand 2,5 % din

populatia europeana totala Habitat

- Prefera climatul de stepa, mediteranean sau temperat - Habitate deschise, cu tufarisuri si arbusti;




75

Biologie - Reproducerea: ma- iulie - Cuibul este situat pe ramuri laterale, pana la 4 m fata de trunchi sau in

coronament, in general la inaltimi mari deasupra solului - Cuibul este alcatuit din materiale vegetale, incluzand plante aromatice,

inflorescente, etc., captusite cu par/ blana/ pene - Ponta: 5- 6 oua incubate 15- 16 zile de catre femela - Hrana: insectes in teritoriul de hranire trebuie sa existe numeroase elemente

inalte, de unde acesta poate sa pandeasca prada; rar ataca si alte pasari - Migratoare

Amenintari - Intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor



- Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Lanius collurio - sfrancioc rosiatic

Foto original

Dimensiuni

- Marime: 16- 18 cm - Anvergura aripi: 24- 27 cm

Status - Cu risc scazut (Least Concern- LC) conform Listelor Rosii IUCN

Distributie




76

- Oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, care reprezinta mai putin de jumatate din arealul lor global de distributie

- Regiunile de iernat sunt localizate in Africa Subsahariana - Populatia UE a fost estimate la 700 000 perechi

Habitat - Povarnisuri line, calde, insorite, uscate, semi - aride, cu tufarisuri rasfirate,

arbusti, ogoare, terenuri virane Biologie

- Rreproducerea dureaza din mai- iulie; - Cuibaresc in zone cu tufarisuri spinoase, uneori la inaltimi in arbori, gramezi de

lemn - Cuiburile sunt alcatuite din materiale vegetale captusite cu blana, par, licheni,

iarba, inflorescente, muschi, stuf - Ponta: 3- 7 oua incubate 12- 16 zile mai mult de catre femela

hrana: insecte si alte nevertebrate precum si mamifere mici, pasari, reptile - Migratoare; parasesc teritoriile de reproducere in August- Septembrie

Amenintari - Intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor



- Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Galerida cristata - ciocarlan

Foto original

Dimensiuni - Lungime: 17- 19 cm




77

- Lg. aripi: 32- 36 cm Status

- Specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern- LC) conform Listelor Rosii IUCN

Distributie - Rezident cu larga raspandire in Europa (mai putin in Nord), aceasta reprezentand

mai putin de jumatate din arealul de distributie la nivel mondial - Populatia europeana a fost estimata la peste 3 600 000 perechi

Habitat - Ocupa o varietate de habitate,in zonele de campie, in special terenuri deschise cu

vegetatie risipita, zone cultivate, cai de comunicatie, terenuri virane Biologie

- Cuibareste pe sol, in camp deschis sau la adapostul arbustilor, vegetatie deasa, etc. cuibul consta intr-o adancitura in sol, fiind captusit cu vegetatie;

- Un cuib nou este construit pentru fiecare ponta; construirea cuibului dureaza 2- 4 zile;

- Ponta: 3- 5 oua; clocirea: 11-13 zile; cloceste doar femela, dar ocazional si masculul

- Hrana: vegetale si nevertebrate, iarna; insectele sunt vanate in zbor si le sunt smulse aripile inainte de a fi consumate

Amenintari - Deistrugerea habitatelor, utilizarea insecticidelor

Conservare - Masuri de conservare: protectia habitatului, practici agricole ecologice

2b.Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente in imediata vecinatate a planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

FAUNA

In vecinatatea amplasamentului a fost observata o singura specie mentionata in

Formularul Standard al SCI Podisul Nord Dobrogean: Spermophillus citellus.

Exemplare ale acestei specii au fost observate in zone de pasune de la baza

formatiunilor colinare din vecinatatea parcului eolian.




78

3.2.c. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie

Rezidenta Reprodu

cere Iernat Pasaj Sit.

Pop

Conserv

Izolare Global

1335 Spermophilus citelluss

RC A A C A

Ecologia si biologia speciei: Spermophilus citellus - popandau

Dimensiuni - Lungime: 19 - 22 cm - Greutatea corpului: 170- 290g Status - Specie Vulnerabila (Vulnerable – VU) conform IUCN; Distributie - In tara noastra, popadaul are o raspandire discontinua, lipsind din Podisul

Transilvaniei; - in Romania nu este intalnit la atitudini mari, urcand numai pana la 450 m; - densitatea populatiilor poate atinge 13-17 indivizi/ha in Baragan si Dobrogea; Habitat - Stepa, terenuri deschise, neimpadurite; poate fi intalnit in biotopuri diferite: terenuri

inierbate, izlazuri, pajisti, terenuri cultivate, gradini, livezi, pana la lizierea padurii, marginea drumurilor de tara

Biologie - Traieste in colonii, insa fiecare individ are propria galerie; - Galeriile pot fi sapate pana la adancimea maxima de 120 cm; in galerii pot exista 1-2

cuiburi; galeriile utilizate pentru hibernare au o structura mai complicata si pot atinge adancimi de peste 2 m;

- Cuibul, in galerie, este amplasat in profunzime si adapostit intr-o camera ale carei dimensiuni sunt variabile; este confectionat din resturi vegetale, frunze uscate si graminee, tulpini, lana/ blana; cuibul serveste atat pentru hibernare, cat si pentru cresterea puilor;




79

- Perioada de hibernare este determinata de temperatura; de regula, dureza din luna septembrie pana in luna martie;

- Hiberneaza in grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi; - Nu isi fac provizii, starea de hibernarea fiind profunda si continua; - Trezirea si iesirea la suprafata se face esalonat: intai masculii adulti, dupa care

femelele si, in ultima etapa, indivizii tineri; - Perioada de reproducere debuteaza la cateva zile de la iesirea din hibernare; in

aceasta perioada, masculii au un comportament agresiv; - Femelele pot da nastere la 2 - 9 pui (cel mai frecvent 4-5 pui), dupa o perioada de

gestatie de 25-28 de zile; - Alaptatul dureaza 6 saptamani, puii ating maturitatea sexuala la un an de la nastere,

dupa perioada de hibernare; - Dieta este variata; consuma, in general, partile verzi ale plantelor, radacini si

seminte, dar si insecte, miriapode, melci, rame sau alte nevertebrate mici; - Este un animal diurn, isi desfasoara activitatea de cautarea a hranei in prima parte a

zilei si dupa – amiaza, inainte de asfintit; Amenintari - Pierderea habitatului prin conversia pasunilor stepice in favoarea culturilor agricole; Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului, a galeriilor

In timpul deplasarilor in teren ale colectivului elaborator au fost observate in

tranzit specii de avifauna incluse in Formularul Standard al SPA Delta Dunarii si

Complexul Razim Sinoe precum: Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus,

Egretta garzetta, Larus minutus.

Date privind populatia speciilor conform Formular Standard SPA Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe:

3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Cod Specie Populatie

Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit.

Pop

Conserv

Izolare Global

A019 Pelecanus onocrotalus

3560-4160 p

A A A A

A393 Phalacrocorax pygmeus

8700-9500 p

4000-6500 i

4000-6500 i

A B C A

A026 Egretta 1700- A B C A




80

garzetta 2500 p A177 Larus

minutus 10000-

12000 i B B B B

Date privind populatia speciilor conform Formular Standard SPA Macin Niculitel:

3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Cod Specie Populatie

Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop

Conserv

Izolare Global

A019 Pelecanus onocrotalus

1500-2500 i

D B C C

A393 Phalacrocorax pygmeus

30-50 i D B C C

Date privind ecologia speciilor observate in zbor in vecinatatea parcului eolian:

Phalacrocorax pygmaeus -cormoran mic

Dimensiuni

- Lungime:45-55cm - Lg.aripi:75-95cm

Status - cu risc scazut (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN

Distributie - limitati in anumite regiuni din sudul-estul Europei si zonele adiacente din Asia,

Italia, Turcia, intinzandu-se pana la Marea Aral




81

- populatia de reproducere a speciei in Europa este estimat la 6.400 la 7.300 perechi

Habitat - este intalnit ca pasare de vara, cuibarind indeosebi in Delta Dunarii - in salciile pitice din marile intinderi ale stufarisurilor, toamna retragandu-se in

sudul Marii Negre si nord-vestul Marii Mediterane - pescuieste in rauri si lacuri, de multe ori in grupuri de vanatoare - cea mai mare colonie este in Delta Dunarii, in numar de 4000 de perechi

Biologie - cuibaresc in colonii, preferand in special salciile pitice, alaturi de tiganusi,

egrete mici, starcisi alte pasari - cormoranii fac cuiburile pe locul ales de mascul in colonii pe sol, in copaci sau

pe stanci - perioada de reproducere incepe in lunile mai – iunie - ponta tipica este 4-5 oua; sunt clocite timp de 27 -28 de zile - hrana puilor este administrata cu ciocul din sacul laringian al parintilor - un cormoran atinge in medie o varsta intre 10 si 15 ani - hrana consta din pesti, mamifere mici, crustacee, insecte mari - sexele se aseamana intre ele, dar femelele sunt mai mici - predominant negri cu creasta destul nesemnificativa si gatul lung; puii au partile

ventrale albicioase - migratoare

Amenintari - persecutie, distributie habitatului

Conservare - la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna

si Directiva Pasari - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Egretta garzetta – egreta mica




82

Dimensiuni - Lungime: 55-65 cm - Lg. Aripi: 88-106 cm


Distributie - raspandita vara in sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna in jurul

Maditeranei Habitat

- intalnite in zone mlastinoase, delte si balti cu palcuri de copaci necesare pentru a-si putea construi cuiburi

- in restul anului poate fi vazuta si in alte locuri, in balti sau pe maluri de rauri si lacuri

Biologie - cuibareste in arbori, arbusti sau stuf, in colonii mixte - perioada de reproducere incepe in lunile aprilie - mai - ponta consta din 3-5 oua de colorit verzui –albastru, sunt clocite de ambii

parinti - incubatia dureaza intre 22-24 de zile puii parasind cuibul inainte de a putea

zbura, catarandu-se cu multa amibilitate printre crengi - se hraneste cu pesti mici, broaste, soparle, viermi, crustacee, moluste si o

parte mare de insecte - toamna migreaza spre tinuturile de iernare din jurul Marii Mediterane

Amenintari - persecutie, distrugerea habitatului

Conservare - la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la

Berna si Directiva Pasari - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului




83

Pelecanus onocrotalus -pelican comun

Dimensiuni

- Lungime:140 - 175cm - Lg.aripi:245 - 295cm


Distributie - nordul si estul Europei - prezenti in mare parte din estul Africii si la sud de Sahara si Asia, dar nu si

partile sud-estice ale continentului Habitat

- vara pot fi gasite in regiuni lacuste din sud-estul Europei, in special in Delta Dunarii

- toamna paraseste tinuturile noastre, iernand in Delta Nilului, regiunea Golfului - pot fi gasite si in zona de coasta din Sudul Asiei si golfuri

Biologie - corpul mare, relativ usor, al pelicanilor nu le permite sa se scufunde dupa hrana - pescuiesc numai la adancimea la care ajung cu ciocul si cu gatul intins - specii gregare pescuiesc in grup, pornind dintr-un sir razletit, care se strange in

cerc, si, batand din aripi, aglomereaza pestii - pelicanii care pescuiesc isi invart capul in semicerc, cu ciocul deschis. Daca un

peste ajunge in cioc si le atinge membrana sensibila din interiorul sacului gutural, ciocul se inchide din reflex. Cei 20-22 l apa cuprinsi in sac sunt indepartati prin scuturarea capului, iar pestele ia drumul lungului esofag, spre stomac

- cuibaresc in colonii, cuiburile construite pe plauri




84

- femela depune 1- 5 oua lunguiete, de un alb-murdar, pe care ambii parinti le clocesc circa o luna de zile, puii fiind ingrijiti in cadrul coloniei cam doua luni

- puii, de asemenea, sunt hraniti cu pesti, la inceput semidigerati, apoi intregi, pe care ii infuleca din punga parintilor

- deobicei zboara in linii; deseori se rotesc in stoluri; se poate ridica la inaltimi mari

Amenintari - persecutie, distributie habitatului - specie rara, aflata sub protectia legii, a carei numar este in continuare in

scadere, din cauza combaterii facute de catre om Conservare

- la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari

- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Larus minutus – pescarus mic

Dimensiuni - Marime: 25 – 28 cm - Anvergura aripi: 58 – 68 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - teritoriile de cuibarire sunt situate in principal in regiunile NE Europei; specia a

ajuns si pe coastele Americii de N - populatia la nivel global a fost estimata la 570000-1700000 indivizi (Wetlands

International, 2002)




85

Habitat - ierneaza in lungul coastelor, in estuare protejate, putin adanci, terenuri namoloase, plaje si lacuri dulci din vecinatatea coastei marine; - habitatele de reproducere se regasesc in vecinatatea lacurilor, pe terenuri mlastinoase cu stufaris. Biologie - cuibaresc in coloniii; cuibul este amplasat pe sol, in apropierea apei; ambii parteneri

participa activ la construirea cuibului; acesta este alcatuit din fire de iarba, frunze, buruieni si are o usoara adancitura in centru

- femela depune 2-3 oua prin mai-iunie, incubatia durand 3-4 saptamani - puii sunt ingrijiti de catre ambii parinti - hrana: vara in principal insectivore; in restul anului, dieta este completata cu mici

crustacee, moluste, pesti si alte organisme acvatice - migratoare;la noi in tara este oaspete de vara si specie de pasaj; soseste primavara

prin aprilie si pleaca toamna prin septembrie-octombrie Amenintari - reducerea/afectarea zonelor umede; poluarea cu metale grele Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia zonelor umede

Conform Formularului Standard, numarul de indivizi in pasaj este de 10000-12000; la nivelul amplasamentului au fost observate 20 exemplare.

In cadrul Evaluarii Adecvate s-a avut in vedere posibilitatea afectarii integritatii

speciilor si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean si luand in calcul

inclusiv posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale initiale precum si

posibilitatea aparitiei de modificari microclimatice semnificative in cadrul zonelor

invecinate (inclusiv zona de padure din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean).

Concluzionam insa ca habitatele din zonele invecinate nu vor fi afectate de

realizarea si functionarea turbinelor eoliene date fiind: specificul obiectivului,

caracteristicile locale de mediu si faptul ca nu vor exista interventii directe asupra

altor zone decat cele prevazute prin plan.




86

3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate

Prin implementarea obiectivelor propuse prin plan nu vor fi afectate specii de

interes comunitar. Mai mult decat atat, apreciem o imbunatatire a conditiilor

locale de habitat prin implementarea parcului eolian, tinand cont de efectele

pozitive ce decurg din implementarea unor conditii speciale in aceasta regiune si de

efectele masurilor propuse pentru asigurarea unui grad ridicat de protectie a

biodiversitatii locale si a vecinatatilor (vezi capitolul “D”).

4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

La nivelul zonei aferente PUZ au fost identificate habitate de interes comunitar

ce corespund zonei forestiere, respectiv 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana

cu Quercus spp. si 91AA* Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos.

Mentionam faptul ca implementarea si functionarea obiectivelor propuse prin plan nu

implica defrisari sau afectarea sub nici o forma a habitatelor prioritare mentionate mai

sus. Cod Denumire habitat % Reprez Supr.

rel Conserv Global

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

17,1% A A B A

91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

2,25% A B A A

Cele doua habitate sunt mentionate in OUG 57/2007 cu modificarile si

completarile ulterioare, in Anexa 2 “Tipuri de habitate naturale a caror conservare

necesita declararea ariilor speciale de conservare”.

Prezentam mai jos speciile de fauna de interes comunitar (si nu numai),

intalnite in timpul observatiilor in teren efectuate la nivelul amplasamentului si

vecinatatilor si statutul de conservare al acestora.




87

Dinamica si tendinta speciilor de fauna observate pe amplasament

Nr. Crt.

Denumire stintifica

OUG57/2007

Categorie

SPEC

Catgorie

IUCN

Pop. cuibaritoare in Romania

(perechi)

Tendinta popultatiei la nivelul tarii

1 Alauda arvensis Anexa 5C 3 LC 460,000-850,000 - 2 Anas platyrhynchos Anexa 5C, 5D Non-Spec LC 120.000-200.000 p (1990-

2002) 0

3 Anthus campestris Anexa 3 3 LC 150,000-220,000 0 4 Aegithalos caudatus Anexa A4 Non Spec LC 740,000-910,000 0 5 Buteo buteo - Non Spec LC 28,000-34,000 0 6 Cuculus canorus - - LC 400,00- 800,00 - 7 Coracias garrulus Anexa A3 2 NT 4,600-6,500 0 8 Corvus corone cornix Anexa 5C Non Spec LC 240,000-320,000 + 9 Corvus frugilegus Anexa 5C Non Spec LC 350,000-420,000 + 10 Falco tinnunculus Anexa 4B 3 LC 10000-14000 - 11 Phasianus colchicus Anexa 5C Non Spec LC 200,000-300,000 0 12 Galerida cristata - 3 LC 220,000-312,000 + 13 Hirundo rustica - 3 LC 800,00- 1,000,000 0 14 Erithacus rubecula Anexa 4B Non Spec LC 1,854,000- 2,670,000 0 15 Egretta garzetta Anexa 3 Non-Spec LC 4.000-5.000 p (1998-2002) + 16 Lanius minor Anexa 3 3 LC 364,000- 857,000 + 17 Lanius collurio Anexa 3 3 LC 1,380,000- 2,600,000 + 18 Larus argentatus - - LC - - 19 Larus minutus Anexa 3 3 LC 0-10 i (iernat intre 1990-

2000) Fluctuatii de

80% 20 Miliaria calandra Anexa 4B 2 LC 940,000- 1,200,000 + 21 Merops apiaster Anexa 4 3 LC 15,000- 20,000 -




88

22 Motacilla alba Anexa 4B Non Spec LC 1,500,000- 1,900,000 0 23 Parus major - - LC - - 24 Phalacrocorax pygmeus Anexa 3 1 LC 11.500-14.000 p (1999-

2002) +

25 Phyloscopus colybita Anexa 4 B Non-Spec LC P.collybita: 980.000-

1.600.000 p (2000-2002);

P.collybita: 0;

26 Pica pica Anexa 5C Non Spec LC 624,000- 780,000 0 27 Passer montanus - 3 LC 1,354000- 2,873000 0 28 Passer domesticus - 3 LC 1,200000- 3,400000 0 29 Pelecanus onocrotalus Anexa 3 3 LC 3,500- 4,000 0 30 Sturnus vulgaris Anexa 5C 3 LC 840,000- 1,224,000 0 31 Upupa epops Anexa 4B 3 LC 24,000- 42,000 +

FAUNA

Nr. crt

Denumire stiintifica

OUG 57/200

Categorie

SPEC

Categorie

IUCN

Indivizi in Romania

Tendinta populatiei la nivelul tarii

1 Spermophilus citellus Anexa 4A - VU 15.000 i - 2 Testudo graeca Anexa 3 - VU - - 3 Podarcis taurica Anexa 4A - LC - 0 4 Lacerta viridis Anexa 4A - LC - - 5 Microtus arvalis - - LC - - 6 Apodemus agrarius - - LC - - 7 Coluber caspius Anexa 4A - - - - 8 Bufo viridis Anexa 4A - - - - IUCN - International Union for Conservation of Nature, Red List of Threatened Animals “EN” - Periclitat “NT” - Aproape amenintat “VU” - Vulnerabil “LC” - Nepericlitat




89

OUG 57/2007:

- ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa - ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa - ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa in conditii speciale Categorie SPEC:

SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global) SPEC 2 - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) Non-SPECE - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Not Evaluated - neevaluate

Categorie IUCN: • Disparute (EX) • Disparute in salbaticie (EW) • Amenintate critic (CR) • Amenintate (EN) • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Date insuficiente (DD) • Neevaluate (NE)

Tendinta populatiei la nivelul tarii:

“-” populatie in scadere “0” populatie constanta “+” populatie in crestere




90

Prezentam mai jos date privind ecologia speciilor de fauna observate si

identificate pe amplasament si in vecinatatea acestuia:

Clasa Reptilia:

Ordinul Sauria: Podarcis taurica – specia nu este mentionata in Formularele

Standarad ale SCI Podisul Nord Dobrogean, dar este prezenta in anexa 4A din OUG

57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008.

In urma parcurgerii transectelor stabilite in teren, au fost observate sporadic

exemplare ale acestei specii, in zonele cu vegetatie spontana de inaltime redusadin

vecinatatea drumurilor de exploatare.

Aspect al vegetatiei in zonele in care au fost identificate exemplare de Podarcis taurica

Podarcis taurica – soparla de stepa (Foto original)

Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN




91

Distributie - Grecia, insulele Ionice, Albania, Turcia Europeana, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Ungaria - in sudul Romaniei si in Banat, sudul Olteniei si Dobrogea - in habitate specifice in cateva zone din centrul si sudul tarii (Gasc et al., 1997) - prezenta pe litoral si in habitatele costiere - populatiile de soparla de stepa sunt destul de bine cercetate in Romania; populatiile sunt de obicei dense, concentrate in habitat (Fuhn si Vancea, 1961). Habitat - ocupa habitate in zone cu stancarii si ierburi, taluzuri de cale ferata si canale navigabile si de irigatii, canarale, viroage, bolovanisuri, uneori chiar pe dunele de nisip - mai poate fi gasita si la liziera padurilor, pe terenuri agricole si rape cu loess Biologie - este o specie destul de termofila, preferand terenurile cu expozitie sudica si estica - faptul ca specia poate fi inatlnita in habitate din apropierea apei si liziera padurilor sugereaza ca necesita umezeala - hiberneaza ingropata in pamant de la inceputul lui noiembrie pana in aprilie - dieta consta in artropode - indivizii sunt activi de obicei intre orele 9 si 17 - imperecherea are loc in aprilie - ponta este depusa in a doua jumatate a lunii mai; femela depunde de regula maxim 4 oua - juvenilii eclozeaza in septembrie - constituie baza trofica importanta pentru un numar mare de specii de reptile, mamifere si pasari Amenintari - la nivelul Romaniei, intensificarea agriculturii reprezinta principala amenintare, concretizata prin pierderea habitatului acestei specii (inlocuirea vegetatiei de stepa cu plante de cultura si ruderalizarea pajistilor stepice) Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre diversele populatii.

Implementarea si functionarea obiectivului nu va conduce la afectarea

integritatii populatiilor sau a dinamicii acestora, data fiind etologia speciei (specie cu




92

o plasticitate ecologica ridicata, foarte bine adaptata la prezenta si activitatea

antropica).

Lacerta viridis – guster

Exemplare ale acestei specii au fost observate in zona de tufarisuri

corespunzatoare lizierei padurii precum si la nivelul viroagelor cu vegetatie bine

dezvoltata din cadrul zonei aferente PUZ si a vecinatatilor, ce ofera protectie

exemplarelor fata de pradatori si constituie totodata habitat de hranire si reproducere.

Foto original

Adult de Lacerta viridis Juvenil de Lacerta viridis

In zona periferica a padurii echipa de specialisti din cadrul colectivului

elaborator a realizat observatii, dat fiind faptul ca limita aferenta PUZ include

fragmente din corpurile de padure incluse in SCI Podisul Nord Dobrogean. In teren s-

a folosit metoda transectelor pe o lungime de 500 m.




93

Status

- Specie relativ comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern- LC) conform Listelor Rosii IUCN

Distributie - Specie nativa in Spania, Africa de Nord, Europa, extinsa in Plonia si

introdusa in America - In Dobrogea se intalneste in Valea-cu-Tei; Niculitel, Manastirea Cocosi,

Isacea, Gura Dobrogei, Slava Rusa, Enisala, Babadag, Cuicurova Habitat

- Populara biotopuri diferite, cautand vegetatie si un anumit grad de umiditate - Prefera lizierele padurilor, poienile din interiorul padurilor, zone cu vegetatie

rara, tufe, unde se poate ascunde - Taluzul soselelor cu vegetatie de pelin este un biotop mai putin comun

Biologie - Specie mezofila foarte sensibila la variatiile de temperatura care determina

in cea mai mare parte ciclul sau de activitate zilnica. Se catara cu usurinta in copaci si arbustii si este foaret rapida in miscari

- Se hraneste cu diferite artropode mai ales cu insecte coleoptere, scarabeide, clateride, carabide, crustacee, isopode, arahnide




94

- Intra in hibernare la sfarsitul lui septembrie si isi face aparitia la sfarsitul lui martie, inceputul lunii aprilie. Apar mai intai masculii si apoi femelele. Toamna se retrag in adaposturi, intai adultii si apoi juvenilii.

- Imperecherea are loc in mai si este insotita de lupte intre masculi care se musca unul pe altul, fara ca aceasta lupta sa se soldeze cu moarte aunuia dintre ei

- Reproducerea are loc la sfrasitul lunii iunie inceputul lunii iulie - Numarul oualelor depuse variaza intre 7 si 14 fiind de culoare alba - Eclozarea are loc la inceputul lui august si in masa in a doua jumatate a

aceasi luni Amenintari

- Pierderea habitatului prin extinderea terenurilor agricole Conservare

- La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Habitate

- Masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre diversele populatii

Clasa Reptilia - Ordinul Squamata - Familia Colubridae - Coluber caspius

(Dolichophis caspius)

In timpul deplasarilor in teren a fost identificat un exemplar in vecinatatea nord-

vestica a parcului eolian, la nivelul unei viroage marginita de vegetatie inalta (30-40

cm). Umiditatea caracteristica locatiei atrage alte specii de fauna ce constituie hrana

pentru specia Coluber caspius. In aceeasi locatie au fost identificate si exemplare de

Bufo viridis.

- Coluber (Dolichophis) caspius– sarpele rau; specie protejata prin OUG 57/ 2007 - ANEXELE 4A - Specii de interes comunitar si 4B, Specii de interes national

Habitat - Stepa si silvostepa: liziere forestiere, tufarisuri, pante sau viroage cu loess sau

stancarie, cu vegetatie arborescenta - Poate fi intalnit si in ecosisteme puternic antropizate, agroecosisteme, livezi,

vii, cladiri parasite, ruine, etc.. Biologie si ecologie

- Specie xerofila si termofila, strict diurna




95

- Dieta juvenililor (dar si a adultilor) cuprinde reptile, mai ales lacertidae, dar si insecte (juvenilia proaspat eclozati); dieta adultilor cuprinde in principal mamifere mici, dar pot prada si cuiburile pasarilor.

- Cel mai rapid din serpii faunei noastre (si europene), se catara foarte bine pe arbusti, copaci si stanci

- Foarte agresiv cand este prins - Imperecherea are loc in aprilie-mai; ponta este compusa din 5-12 oua, depuse

spre sfarsitul lui iunie, inceputul lui iulie; puii eclozeaza in august-septembrie - Maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani - Masculii adulti depasesc femelele in dimensiuni - Intra in hibernare la sfarsitul lui septembrie, inceputul lui noiembrie - Prefera sa se odihneasca la soare, in apropierea unui adapost

Masuri de conservare necesare - Specia are de suferit atat datorita uciderilor directe, a traficului rutier, cat si a

distrugerii habitatelor specifice si a disparitiei din unele zone a hranei de baza a adultilor.

- Masurile de conservare recomandate sunt: conservarea habitatelor specifice si limitarea impactului antropic, in zonele ce adapostesc populatii ale speciei;

Imagine a zonei in care a fost identificat Coluber caspius




96

Clasa Amphibia - Ordinul: Anura - Familia: Bufonidae -speciea B. viridis broasca

raioasa verde

Adulat (stanga); Juvenil (dreapta) de Bufo viridis

Zonele in care poate fi intalnita aceasta specie variaza in functie de conditiile de

mediu, respectiv de cantitatile de precipitatii cazute precum si de posibilitatea de

mentinere a umezelii in zonele respective. Astfel pe parcursul celor 2 ani de

monitorizare au fost observate exemplare atat la nivelul unor viroage ce favorizeaza

pastrarea umezelii cat si la marginea padurii din nord-vestul parcului eolian.

Mentionam faptul ca zonele vizate pentru implementarea obiectivelor propuse prin

plan, sunt zone deschise favorabile valorificarii energiei eoliene si realizarii

infrastructurii parcului din punct de vedere tehnico-economic (accesul sa se poata

realiza cu usurinta, fiind abordate in special drumurile de acces existente), nefiind

astfel afectate zonele de interes pentru specia Bufo viridis.

Scurta descriere a speciei conform “Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre

Capul Midia si Capul Kaliakra”, EX Ponto, Constanta 2008

“Habitat: Este o specie comuna, prezenta aproape pretutindeni, fiind rezistenta la

uscaciune, apa salmastra si poluare. Populeaza cu succes zonele stepice secetoase si zonele predominant agricole si este frecvent gasita pe malul marii si al lacurilor salmastre sau sarate. Este prezenta in majoritatea localitatilor sau in jurul acestora. Se reproduce in orice ochi de apa, permanent sau temporar, inclusiv ape salmastre. […]




97

Populatii: Datorita tolerantei la uscaciune este cea mai frecevnt intalnita broasca in zona

litorala. Accesul la balti temporare care le permite reproducerea si succesul reproductiv variaza mult in timp, de aceea efectivul populatiilor oscileaza in limite mari. Ecologie si comportament Este o specie cu activitate preponderent nocturna, doar juvenilii sunt activi si in timpul zilei. Are un potential de dispersie, efectuand migratii la distante mari, in special indivizii tineri. Hiberneaza pe uscat. Perioada de reproducere dureaza de la sfarsitul lui martie pana in iunie. In tot acest interval pot fi gasiti numerosi indivizi in apa. Numarul de oua este foarte mare, frecvent ajunge la peste 10.000. Larvele se metamorfozeaza din iunie pana in septembrie, in functie de temperatura apei. Masuri de conservare Este o specie comuna, ce poate convietui bine cu omul […] Este inclusa in anexa 4A a OUG 57/2007 printre speciile de interes comunitar.[…]”

Clasa AVES:

Aegithalos caudatus - pitigoi codat (Foto original)

Dimensiuni



Distributie - Rezidenti in aproape intreaga Europa, dar absenti din partile centrale si nordice

ale Scandinaviei. Se intalnesc pana in Asia, dar nu se intalnesc in Africa




98

Habitat - Pasari destul de comune in in padurile de amestec si in cele cu frunze cazatoare,

adesea cu tufise dese Biologie

- Perioada de imperechere incepe devreme, la sfarsitul lui februarie si poate tine pana iunie

- Cuibul construit de forma de sferica, de obicei din muschi si pene - Ponta consta din 7- 12 oua , incubate de 14- 25 de zile - Cuibaresc impreuna, lucru care le ajuta sa isi conserve temperatura corpulu - Dieta consta din insecte, ocazional seminte toamna si iarna - Grupurile pot fi destul de zgomotoase in timpul ce isi cauta hrana - Deseori intalnite in stoluri mici - Specie sedentara

Amenintari - Specia nu este amenintata in prezent

Conservare - Masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent

Buteo buteo - sorecar comun (Foto original)

Dimensiuni

- Marime: 46- 58 cm - Anvergura aripi: 110- 132 cm


Distributie - Comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul

sau global de distributie




99

- Populatia europeana este mare; a fost estimata la cca. 710 000 perechi Habitat

- Ocupa habitate variate, dat intotdeauna cu vegetatie arbustiva (cu diferite grade de acoperire)

- Prefera lizierele si regiunile unde zonele cultivate, pasunile, pajistile, mlastinile alterneaza cu zone impadurite sau palcuri arbustive (conifere/ foioase)

- Ierneaza pe terenuri deschise, stepa sau zone umede; prefera terenurile fara denivelari sau cu pante usoare den zone de altitudine joasa sau moderata

Biologie - Depunerea pontei se realizeaza in martie- mai - Cuibareste in arbori mari, in special in zona lizierelor - Cuibul consta intr-o platforma de ramurele/ bete, captusite cu verdeata si este

construit la bifurcatia ramurilor sau pe ramuri, aproape de trunchi - Ponta consta in 2- 4 oua incubate 35- 38 zile de catre femela, hrana fiind

asigurata de mascul - Maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani - Dieta este adaptata in functie de prada disponibila local sau sezonier si consta in

principal din rozatoare, mici mamifere, reptile, dar si nevertebrate- insecte (lacuste, greieri) si oligochete (rame); cand stocul de mamifere mici scade, pot trece pe pasari

- Vaneaza in terenuri deschise, luminisuri de padure, in apropierea stancariilor, lizierelor; de regula, prada este capturata la sol; nevertebratele sunt capturate mergand pe sol

- Partial migratoare- populatiile din centrul Europei- acestea ierneaza in Africa, Israel si Arabia

Amenintari - Vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor

Conservare - Masuri de conservare recomandate: protejarea habitatelor, masuri legislative




100

Cuculus canorus – cuc

Dimensiuni



Distributie - Raspandita in toata Europa, la est ajungand pana in Asia, prezenti si in nordul

Africii - Populatiile din nordul Europei ierneaza partile estice si sudice ale Africii, iar cele

asiatice migreaza pana in Filipine Habitat

- Specie destul de comuna in toate tipurile de habitate, mai ales in paduri, de la campie pana la munte

- Evita locuri populate de om Biologie

- Perioada de reproducere mai-iunie - Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in

fiecare cuib - Fiecare femela isi alege o anumita pasare- ,,gazda”, in functie de culoarea oulelor - Ponta consta din 6- 8 oua pana la 20- 25 de oua, la interval de 1- 3 zile - Dieta consta din insecte, omizi, nevertebrate - Migratoare

Amenintari - Persecutie/ distrugerea arealelor de cuibarire, utilizarea insecticidelor

Conservare - La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna




101

si Directiva Pasari - Masuri de conservare recomandate: protejarea arealelor de cuibarire

Erithacus rubecula - macaleandru

Dimensiuni


Status - Cu risc scazut (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN

Distributie - Rezidenti in insulele Britanice, vestul Europei si regiuni din nordul Africii - Ierneaza in sudul Europei, nordul Africii si sud- vestul Asiei

Habitat - Gradini, parcuri si zone de padure - Vara prefera paduri de munte si mai putin in cele de campie, iarna in paduri De

ses, in parcurile si gradinele oraselor Biologie

- Sunt pasari teritoriale de-a lungul intregului an; iarna atat femelele cat si masculii isi apara teritoriul

- Perioada de reproducere incepe pe sfarsitul lunii martie sau la inceputul lunii mai - Cuibareste in scorburi, sub maluri ori trunchiuri cazute,cuibul in forma de cupa,

din frunze moarte si muschi, pe care il capitoneaza cu par - Cuibul cuprinde 5- 6 oua albastre cu pete ruginii, femela cloceste singura, timp

de 13-14 zile - Hrana este culesa de pe sol, dieta consta din nevertebrate, fructe de padure, alte

fructe si seminte Amenintari




102

- Specia nu este amenintata in prezent Conservare

- Masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent

Falco tinnunculus - vinderel, vanturel rosu

Dimensiuni - Lungime:31- 37 cm - Anvergura aripi:68 - 78 cm



- Comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 25% din arealul sau global de reproducere

- Populatia globala este foarte mare; a fost estimata la cca. 5 milioane indivizi Habitat

- Specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o gama larga de habitate- parcuri, livezi, regiuni impadurite restranse, ravene, chei, zone urbane, stepe aride si semi-aride, regiuni cultivate

Biologie - De regula cuibareste in perechi izolate dar pot forma si colonii laxe cuibaritoare - Cuibaresc in cuiburi parasite, in scorburi, stancarii sau chiar in structuri realizate

de om - Ponta cuprinde 3- 5 oua si este depusa in aprilie-mai; ouale sunt depuse la

intervale de 2 zile - Incubarea dureaza 26- 30 zile si este relizata de femela; rata de crestere a puilor

este rapida; hrana este asigurata de mascul - Dieta cuprinde mamifere mici- rozatoare, pasari si nevertebrate- ortoptere si




103

anelide, uneori resturi - Pot vedea si in spectrul UV - Migratoare sau partial migratoare; migreaza spre sud si sud-vest

Amenintari - Persecutia



Parus major - pitigoi mare (Foto original)

Dimensiuni

- Anvergura aripi: 22.5- 25.5 cm - Lungime: 3.5- 15 cm - Greutate: 14- 22g


Distributie - Rapsandire larga in europa, asia si orientul indepartat - Este comuna in Marea Britanie

Habitat - Specie comuna in padurile de foioase, parcuri, gradini. - Adesea mot fi vazuti in stoluri mixte cu alti pitigoi

Biologie - Cuibul este facut in gauri de copaci, tevi, cutii de scrisori - Femela depune intre 6 si 11oua albe patate si intre lunile martie- aprilie fiind

clocite de femela circa 14 zile - Se hransesc cu seminte, fructe, nevertebrate luate de pe frunze




104

- Hranirea, cel mai ades, are loc in tufarisuri - In afara perioadei de cuibarir este gregar - Uneori femela este capabila sa contruiaca un cuib de cinci ori mai mare decat

imensiune ei cu este cel construit in interiorul unui producator de compost Amenintari

- Intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor Conservare

- Nu este protejata legislativ - Masuri de conservare recomandate: protejarea zonelor de cuibarit

Upupa epops - pupaza


Status - Specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern- LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie

- Raspandire larga in cea mai mare parte a Europei sudice, acesata reprezentand mai putin de un sfert din arealul global de reproducere

- Populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 1,8- 3,5 000 000 indivizi

- Populatiile migratoare (din nordul arealului de distributie) ierneaua in Africa de N si bazinul mediteranean

Habitat - Terenuri impadurite deschise, livezi, parcuri, terenuri cultivate, stepa




105

- Prefera vegetatia scunda sau solul gol, cu arbori rari, imprastiati sau stanci si scorburi oentru cuibarit

Biologie - Se reproduc din ianuarie pana in mai - Monogame, solitare, teritoriale - Cuibul este construit in cioturi, arbori, ziduri, ruine sau stanci si este are putina

captuseala - Ponta: 5- 8 oua, incubate de catre femela pentru 16- 18 zile - Maturitatea sexuala este atinsa la 1 an de zile - Dieta: insecte mari si stadiile lor larvare, mici vertebrate: reptile, amfibieni - Isi cauta hrana pe sol, sapand, cautand prin frunzar

Amenintari - Utilizarea pesticidelor, persecutia, distrtugerea cuiburilor



- Masuri de conservare recomandate: protectia cuiburilor Alauda arvensis - ciocarlie de camp (Foto oroginal)


Status - Specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern- LC)

conform Listelor Rosii IUCN




106

Distributie - Comuna, raspandita in Europa, reprezentand sub 50% din arealul sau global de

distributie - Populatia UE a fost estimata la cca. 15- 20 milioane perechi

Habitat - Specie de stepa, bine adaptata si la regiunile cultivate - Prefera terenurile inierbate, fara prea multa vegetatie arbustiva; habitatul optim

pentru cuibarit consta in vegetatie inalta de 15 pana la 40 cm, din zona dunelor nisipoase, coline si margini de coline

- In regiunile joase cultivate si pasunate, apar in densitati mai mici Biologie

- Perechile se formeaza in februarie - Teritoriile sunt ocupate de stoluri mari si sunt de regula aceleasi de la an la an - Dansurile nuptiale ating climatul in martie-aprilie, in special dupa ploaie - masculii devin teritorial pe durata reproducerii - Reproducerea dureza din aprilie pana in iulie, cu 2- 3 ponte a cate 3- 5 oua - Cuibul este o cupa putin adanca alcatuita din material vegetal si uneori

blana/par, direct pe sol, uneori adapostit de smocuri de vegetatie, uneori in mici depresiuni

- Incubarea dureaza 11 zile, puii pot parasi cuibul dupa 10 zile, dar nu pot zbura decat dupa 20

- Insectivore vara, in general granivore iarna - In principiu este o specie sedentara, dar in iernile grele, populatiile nordice se

pot alatura celor rezidente in regiunile sudice ale Europei - Daca iernile sunt prea geroase, pot muri

Amenintari - Utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive






107

Corvus corone cornix - cioara griva (Foto original)




- Raspandita in N si E Europei - Migreaza din S pana in V Europei, S Iranului si Afganistanului, V Pakistanului si

V Chinei pentru iernat (Sibley Charles G. 1996) - Populatia europeana este imensa si a fost estimata la 14 000 000- 34 000 000

indivizi Habitat

- Se reproduce in regiunea vest - palearctica, din zona sub-arctica, boreala si temperata, pana in cea mediteraneana, stepica, desertica si pana la inaltimi de 1000 m in Carpati si Urali

Biologie - Depunerea pontei incepe din martie, pana in mai; este depusa o singura ponta, de

2- 7 oua, incubatia durand 18- 19 zile - Cuibul este construit in arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi LEA, piloni,

rar pe stanci, cladiri sau la sol; daca nu sunt arbori disponibili, se pot folosi de arbusti, tufarisuri sau vegetatie joasa si densa

- Cuibul este pozitionat in partea superioara a arborelui, aproape de trunchi sau la bifurcatia ramurilor

- Cuibul este o structura masiva dar elastica, tipica, din 4 straturi: fundatia din ramuri rigide, uneori cu tot cu frunze, unite cu un strat de muschi si iarba, urmat de un alt strat, din ramurele, tulpini, radacini, fasii de scoarta, iarba, lana, pene, blana, materiale moi artificiale; adesea sunt incorporate oase de animale si cabluri




108

de telefon, pentru fundatie - Dieta: nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici vertebrate, oua de pasari,

resturi, carcase, in functie de disponibilitatea hranei din teritoriul ocupat - Se hraneste la sol, in culturi agricole, pajisti, pasuni, terenuri inierbate- in

primavara si vara; toamna si iarna - in culturi, in apropierea padurilor, asezarilor umane (ferme, orase)

Amenintari - Specia nu este amenintata

Conservare - Specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Corvus frugilegus - cioara de semanatura (Foto original)

Dimensiuni - Lungime: 41- 49 cm - Lg. aripi: 81- 94 cm



- Comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau global de distributie

- Populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 20- 35 000 000 indivizi

Habitat - Se reproduce doar in zonele boreale si temperate ale regiunii vest- palearctice;




109

Este prezenta doar iarna in regiunile mai calde - Nu patrunde in regiunile montane - In regiunile joase continentale si oceanice

Biologie - Reproducerea are loc in martie- aprilie - Cuibareste in varfutile arborilor, in coronament, in grupuri izolate - Cuibul este o semisfera, uneori usor aplatizata; fundatia este alcatuita din ramuri

si bete mari, iar golurile formate de acestea sunt captusite cu ranuri elastice - salcie, mesteacan, frunze, radacinute, lipite cu argila si captusit cu un alt strat de muschi, tulpini, pene, iarba, uneori hartie

- Ponta cuprinde 2-6 oua; incubarea dureaza 16- 18 zile si este realizata doar de femela

- Isi cauta hrana in principal pe sol, rar in arbori; ca areal de hranire prefera pasunile si culturile agricole; primavara se hraneste pe culturi cu seminte si cu insectele descoperite in timpul lucrarilor agricole, in special larve;

- Prefera zonel cu nuci si culturi agricole, in special cerealiere; - Evita zonele cu tufarisuri si impadurite; prefera sa se hraneasca cu insecte, rame

si nuci, iar cand aceste resurse se epuizeaza, pasarile se aduna in stoluri mari si se hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole

- Au obiceiuil sa stranga nuci; acestea sunt culese din copaci si ingropate /ascunse la anumite distante, in vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat. Pasarea se intoarce toamna sa se hranesca cu nucile ingropate/ ascunse

- Migratoare in iernile aspre, in Eurasia; migreaza ziua in stoluri Amenintari

- Persecutia, utilizarea insecticidelor Conservare

- Masuri de conservare recomandate: nu se cunosc pentru aceasta specie Phasianus colchicus – fazan (Foto original)




110

Dimensiuni - Marime: 55- 70 cm - Anvergura aripi: 70- 90 cm


Distributie - Specie originara din Asia, adusa si aclimatizata in Europa in scopuri economice

Habitat - Regiuni impadurite/ deschise, terenuri agricole, paduri tinere, maracinisuri,

stufaris - Adesea observata in campii deschise; pe timpul zilei sta in camp in vegetatia

inalta; noaptea se retrage in padure Biologie

- Zboara rapid, insa doar pe distante scurte; isi petrece noaptea in copaci, adesea in mici grupuri

- Specie poligama - Cuibareste pe sol; depune 8- 15 oua; incubatia dureaza 23- 26 de zile - Clocitul este realizat numai de catre femela - Dieta variaza in functie de sezon: in sezonul rece consta din seminte si fructe de

padure, iar in cel calduros din muguri, insecte, paianjeni, rame si melci - Specie sedentara

Amenintari - Vanatul excesiv, braconajul



Larus cachinans - pescarus argintiu (Foto original)




111

Dimensiuni - Marime: 67 cm - Anvergura aripilor: 150 cm


Distributie - Se intalnesc ineuropa de sud, vest, sud- vest Asiei onstituie cartierele de iernat

tipice Habitat

- Prefera zonele cu balti, plajele nisipoase din Delta dunarii, litoral dai si se intalneste si in orase

Biologie - Specie sedentara - Cuibareste pe resturi vechi de stuf, pe plaje nisipoase, in unele zone salbatice

de-a lungul litoralului - Femela depune 2- 3 oua brune, cu pete mai intunecate in luna aprilie ce le

clocetse circa 26 de zileincubatia dureaza 26 de zile - Puii parasesc cuibu la cateva zile de la eclozare, ascunzandu-se in vegetatie,

devenind apti de zbor in 8- 9 saptamani - Puii care au rezultata din reproducerea pe acoperisurile caselor a populatiilor

antropofile manifesta in deplasarile lor o deosebita prudenta, spre a evita caderea, fapt elaborat, in urma unui proces natural de selectie

Amenintari - Nu este amenintata, nefiind in dclin

Conservare Este evaluata ca fiind o specie stabila Motacilla alba - codobatura alba (Foto original)




112



Distributie - Areal de raspandire larg - Populatia la nivel global este mare, insa nu a putut fi inca estimata - Specie comuna in cea mai mare parte a arealului de distributie - Populatiile nordice din regiunea vest-paleractica migreaza in sudul regiunii

medeiteraneene sin regiunile tropicale si subtropicale ale Africii; populatiile estice migreaza pentru iernat in India peninsulara si SE Asiei

- Intoarecerea la teritoriile de cuibarit are loc in martie- aprilie Habitat

- Prefera habitatele din apropierea apelor, maluri de rauri sau lacuri - Culturi agricole, terenuri mlastinoase, parcuri si gradini, zone urbane, ferme

Biologie - Reproducerea: specie teritoriala, isi apara arealul de cuibarit - Cuibul este construit sub acoperisuri (sub tigla), in crapaturile din ziduri, printre

comunitatile de iedera, sau sub bolovani - Ponta cuprinde 5- 6 oua incubate 11-16 zile - Hrana consta din insecte vanate la sol, de regula in camp deschis


Conservare - La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna

si Directiva Pasari - Masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent; codobatura

alba este considerata o specie comuna

Miliaria calandra - presura sura




113




- Specie cuibaritoare raspandita in cea mai mare parte a Europei, mai putin in nordul acesteia, aceasta reprezentand mai mult de 50% din aria globala de distributie

- Populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 16- 44 000 000 indivizi

- In principal rezidenta Habitat

- In principal regiuni joase, deschise, cu usoare denivelari, de preferat in apropierea coastelor marine

- Evita padurile, zonele umede, terenurile abrupte, pietroase, muntii sau platourile inalte, precum si zonele construite

- Necesita structuri inalte pentru observarea teritoriului si cantec Biologie

- Reproducerea: mai- iulie - Cuibareste pe sol, in vegetatie deasa sau tufarisuri, in adancituri din terenurile

arabile, pasuni, buruienis - Cuibul este mare, are o structura laxa, alcatuit din tulpini, radacini si iarba,

captusit cu iarba fina, uneori par/ blana - Ponta: 4- 6 oua incubate 12- 14 zile doar de catre femel - Dieta: seminte, vegetale, nevertebrate, in special in sezonul de reproducere; se

hraneste la sol, in culturi, pajisti, vegetatie pitica; toamna se hraneste in miristi, pe terenurile recoltate, printre mormane de gunoaie - in iernile grele

Amenintari - Practici agricole agresive, utilizarea insecticidelor/ pesticidelor



- Masuri de conservare recomandate: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice




114

Merops apiaster – prigoria (Foto original)

Dimensiuni




- Oaspete de vara raspandit in sudul si estul Europei, aceasta reprezentand mai putin de 50% din arealul sau global de distributie

- Populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 950 000- 2 000 000 indivizi - Ierneaza in Africa

Habitat - Versanti de deal insoriti, pasuni, pajisti si terenuri cultivate cu centuri arbustive

(pentru adapost), arbori imprastiati, campii, stepe, vai largi de rauri, maluri de rauri cu tufarisuri

Biologie - Coloniala si migratoare - Populatiile sosesc in teritoriile de reproducere la inceputul lui mai si le parasesc

pana la sfarsitul lui august - Intervalul intre primul ou depus si pana la inceputul incubarii este de cca. 28 zile - Ponta consta in 4- 7 oua, depuse la intervale de 2 zile, intr-o galerie - Camera in care este amplasat cuibul se afla la capatul unui tunel de cca. 1 m

lungime, construit intr-un mal de nisip sau pamant sau la nivelul solului; - Unele galerii sunt folosite mai multi ani la rand, dar majoritatea perechilor isi

sapa noi galerii annual - Aproximativ o cincime din cuiburile cu pui au ajutoare - 1- 2 indivizi ajutatori,

ocazional 3- 4 - Indivizii ajutatori contribuie la aprovizionarea cu hrana a cuibului




115

- Dieta consta in principal din bondari si albine, dar si orice alte insecte zburatoare diurne

- Isi pandesc prada dintr-un punct inalt, o urmaresc in zbor si apoi o aduc in punctul de pnservatie pentru a o ucide

Amenintari - deranjarea/ distrugerea arealelor de cuibarire, utilizarea insecticidelor



- Masuri de conservare recomandate: protejarea arealelor de cuibarire Pica pica – cotofana (Foto original)




- Rezident cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere

- Populatia la nivel global este mare si a fost estimata la 3 400 000 indivizi Habitat

- Zone agricole, hatisuri, regiuni usor impadurite sau terenuri deschise, pajisti, parcuri si gradini, zone urbane

Biologie - Nu migreaza - Specie monogama, formeaza perechi pe termen lung




116

- Perechea se formeaza toamna sau iarna - Cuibaresc adesea in mici colonii - Ambii parteneri participa la construirea cuibului - Cuibaresc pe ramurile arborilor de foioase; cuibul este insusi imbracat intr-un

invelis mare, sferic, cu 2 intrari, alcatuit din bete; in interior, cuibul propriu-zis este alcatuit din pamant sau gunoi de grajd- la baza, captusit cu material vegetal, par/ blana, iarba

- Ponta cuprinde 6- 7 oua incubate de femela cca. 18 zile; masculul asigura hrana - Omnivore, dar se hranesc in principal cu insecte; consuma si seminte de conifere,

mai ales dupa perioada de reproducere; dieta cuprinde si fructe de padure, alune si alte seminte in timpul iernii; consuma si carcase, pui si oua de pasari dar si mici rozatoare

Amenintari - Persecutie, utilizarea pesticidelor



- Cea mai importanta masura de conservare recomandata este protectia habitatului

Passer domesticus - vraie de casa (Foto original)



Distributie - Rezidentcu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata




117

reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - Populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 130- 270 000 000

indivizi Habitat

- Specie antropofila, asociata asezarilor umane - Zone urbane si suburbane, terenuri agricole - Evita terenurile impadurite, padurile, pasunile, desertul - Densitati mari in regiunile unde o zona urbana se intretaie cu o zona agricola

Biologie - Nu migreaza - Folosesc cuiburile lastunilor, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie,

acoperisurile, tufarisurile; pot alunga alte pasari din cuiburile lor, motiv pentru care cuiburile artificiale sunt construite in asa fel incat vrabiile sa nu poata patrunde in ele!

- Pot depune pana la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4- 5 oua, ce pot fi depuse din martie pana in august

- Traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot atinge si varsta de 12 ani - Dieta consta din materiale vegetale, graunte si insecte, fructe, legume; regim

omnivor - Isi cauta hrana la sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie,

dar si in gramezile de gunoi Amenintari

- Specia nu este amenintata in prezent Conservare

- Masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent, vrabia de casa este considerata o specie comuna

Passer montanus - vraie de camp (Foto original)

Dimensiuni - Marime: 14- 15 cm




118

- Anvergura aripi: 20- 22 cm Status

- Cu risc scazut (Least Concern- LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie

- Rezidenta, cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei si in Asia Habitat

- Terenuri deschise, regiuni agricole, cu arbori; evita terenurile impadurite, si pasunile

Biologie - Pentru cuibarit folosesc cuiburile altor specii, spetiile formate in ziduri, stanci,

scorburile din arbori, gramezi de paie, acoperisurile, tufarisurile; - Sezonul de reproducere: aprilie - august - Pot depune pana la 3 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 2-7 oua; ponta este

incubata de catre ambii parinti, timp de 11- 14 zile - Dieta este omnivora: seminte, fructe, legume, nevertebrate mici, etc.. - Isi cauta hrana pe sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie


Conservare - Masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent

Sturnus vulgaris – graur (Foto original)

Dimensiuni







119

- Raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere

- Populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 45- 110 000 000 indivizi

Habitat - Specie asociata cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice - Pot fi gasiti practic in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau

a regiunilor alpine virgine Biologie

- Au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane; populatiile migratoare ierneaza in Europa de V si S si in Africa de N

- Isi cauta hrana in regiuni agricole, terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate antropic, dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere

- Cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi vechile cuiburi de ciocanitoare

- Cuibul este o structura laxa de bete, ramurele, material vegetal, pene, iarba, cu o mica adancitura centrala

- Ponta consta in 4- 6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile - Omnivore, prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte; pot fi frecvent

observati hranindu-se din hranitoare artificiale Amenintari

- Nu se cunosc Conservare

- Legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Hirundo rustica – randunica (Foto original)




120



Distributie - Oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, aceasta reprezentand mai putin

de 50% din arealul sau global de distributie - Populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 190 000 000 indivizi (Rich et

al. 2003) Habitat

- Terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit- constructii, poduri sau alte structuri construite de om

- Evita padurile dese si zonele foarte aride - Habitatele originale erau constituite cel mai probabil din regiuni muntoase si

tarmuri marine cu pesteri, crevase, arbori putrezi; in prezent, specia este adaptata la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole, suburbii, in lungul autostrazilor, in apropierea apelor, oriunde sunt terenuri deschise si structuri unde pot cuibari

Biologie - Cuibul este construit de ambii parteneri si consta intr-o structura din pamant,

paie, pene si bete - Ponta consta in 4- 5 oua, incubate de catre ambii parteneri, 12- 17 zile - Puii sunt hraniti de catre ambii parinti - Juvenilii parasesc cuibul la 20- 21 zile de la eclozare - Dieta: in principal insecte zburatoare, mai ales muste; ocazional se hranesc cu

fructe de padure, seminte si insecte moarte de pe sol Amenintari

- Deranjarea/ distrugerea cuiburilor Conservare

- Masuri de conservare recomandate: protejarea cuiburilor




121

Anas platyrhynchos – rata mare

Dimensiuni

- Lungime: 50-60 cm - Lg. Aripi: 81-95 cm


Distributie - larga raspandire prin tot nordul Eurasiei si Americii de Nord - cea mai cunoscuta si mai raspandita dintre ratele de suprafata, totodata si

cea mai mare si cea mai masiva Habitat

- habitatele lor preferate sunt pajisti naturale prin apropierea zonelor mlastinoase, baltilor si lacurilor

- cand baltile, iazurile si elesteele ingheata se retrag pe cursul apelor curgatoare sau chiar la malul marii cum este cazul celor din Delta, revenind imediat dupa dezghet

- in zborurile lungi de migratie zboara in forma de “V”, in rest zburand in linii curbe, oblice sau chiar neregulat

- se considerata ca si pasare migratoare, in general cele care cuibaresc la noi, raman si pe timp de iarna comportandu-se ca si specie sedentara

Biologie - este o pasare monogama perechile putind fi observate si in cadrul

stolurilor pe timp de iarna - totusi primavara ratoii dau impresia de poligamie cautand sa se asocieze

si cu alte femele sau deranjand cuiburile si distrugandu-le pentru o noua imperechere




122

- prin luna martie sau chiar pe la sfarsitul lui februarie se pot observa desprinse cuplurile

- cuibul s-il construieste pe sol in diverse cavitati captusite bine cu puf si pene si ascuns bine printre trestii si pipirig sau in scorburi de copaci

- ponta este formata din 8-12 oua de culoare verzui sau albastre-verzui, clocite doar de femela, ratoiul stand prin preajma cuibului

- imediat dupa depunerea ultimului ou incepe clocitul care dureaza intre 22- 28 de zile

- puii se hranesc singuri, luand exemplul mamei, la varsta de 7-8 saptamani sunt capabili de zbor.

- hrana este constituita din diferite plante acvatice, ierburi, seminte, cereale dar si hrana de origine animala precum viermi, larve, moluste, insecte, icre, broscute, pestisori sau vietati ramase in cioc dupa filtrarea apei

- ratele au un simt al vazului si auzului deosebit de dezvoltat Amenintari

- distrugerea habitatului Consrevare

- la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari

- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului 5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

In cadrul deplasarilor pe teren, colectivul eolaborator a identificat o serie de

specii de plante, precum si specii de fauna din urmatoarele clase: Mammalia,

Arachnida (ordinul Aranea), Insecta (cu preponderenta reprezentantilor din ordinele

Orthoptera si Lepidoptera), Aves.

Prezentam speciile de fauna identificate pe amplasament cu mentiunea ca

efectele generate de implementarea si functionarea obiectivelor propuse prin plan, nu

afecteaza structura si/sau dinamica populatiilor speciilor de fauna, singurele

efecte avand caracter temporar si nesemnificativ si pentru care s-au propus masuri in

cadrul capitolului “D” Clasa Arachnida:

Ord. Aranea: Argiope lobata; Aranea diademata; Lycosa sp.; Tegenaria domestica




123

Foto original

Argiope bruennichi

Clasa Insecta:

Ord. Lepidoptera: Pieris rapae; Pontia edusa

Foto original

Colias alfacariensis

Foto original

Argynnis pandora




124

Foto original

Maniola jurtina

Foto original

Lasiommata megera

Foto original

Lycaena thersamon




125

Foto original

Polyommatus sp.

Foto original

Perarge aegeria

Foto original

Coenonimpha pampilus




126

Ord Mantodea: Foto original

Mantis religiosa – calugarita

Ord. Orthoptera: Tettigonia viridissima; Decticus verrucivorus; Sphingonotus

caerulans; Decticus albifrons; Dociostaurus maroccanus; Gryllus campestris;

Oedipoda germanica; Oedipoda caerulescens; Calliptamus italicus

Foto original Acrida ungarica

Ephippiger sp.




127

Ord Heteroptera:

Eurygaster integriceps - plosnita graului

Ord. Coleoptera: Anisoplia austriaca, Anisoplia segetum, Anisoplia agricola –

carabusi ai cerealelor; Ceutorhynchus assimilis - gargarita semintelor de crucifere;

Coccinella septempunctata. Foto original

Carabus sp.

Ord. Hymenoptera: Bombus terrestris – bondar; Apis mellifera – albina melifera

europeana

Ord. Odonata: Aeshna affinis; Aeshna cyanea; Lestes sp Foto original

Aeshna mixta




128

Foto original

Sympetrum sp.

.Nici una dintre speciile de insecte observate nu este mentionata in OUG 57/ 2007

cu modificarile si completarile ulterioare.

Speciile de ortoptere sunt puternic influentate de factorii fizici si chimici ai

mediului atat in ceea ce priveste structura taxonomica, dimensiunile populatiilor cat si

activitatea lor fiziologica. In acest fel diversitatea taxonomica, morfologica,

fiziologica si genetica a populatiilor apar ca raspuns la variatii ale factorilor de mediu.

Conform capacitatii lor de inmultire rapida, pot destabiliza biocenozele din care

fac parte, determinand invazii constante, boli cu urmari de cele mai multe ori

imprevizibile si chiar catastrofale pentru celelalte specii din biocenozele din care fac

parte.

Exista o serie de factori care contribuie la mentinerea populatiilor de Orthoptere

in limita capacitatii de suport a a habitatului, precum micozele si pasarile (ciocarlia,

ciorile, graurii, etc). Unele reptile si mamifere consuma de asemenea lacuste.

Din punct de vedere economic ortopterele sunt considerate printre cele mai importante

insecte si acest lucru se datoreaza, nu valorii vreuneia sau alteia dintre specii, ci mai

ales daunelor produse de-a lungul istoriei. Una din speciile importante din punct de

vedere al invazivitatii, considerate daunatoare in Romania este lacusta marocana

(Dociostaurus marocanus).




129

Clasa Mammalia: Ordinul Rodentia - Familia Cricetidae

Microtus arvalis - soarece de camp - observat de colectivul elaborator pe terenuri

arabile.

Dimensiuni

- Lungime: 8.3 -12cm - Lg. cozii: 2.3- 4.0cm - Lg.urechii: 1.4- 1.5cm - Greutatea corpului: 14-51 g


Distributie - Raspandit in centrul, vestul si partial in nordul Europei

Habitat - Prefera terenuri intelenite si in culturi de ierburi furajere - Traind izolat sau in grupuri, mai mult prin terenurile cultivate, in galerii de

25- 30 cm Biologie

- Indivizii mai multor familii alcatuiesc colonii de marimi diferite - In anii cu inmultire de masa coloniile intrunesc cate 60-80 de indivizi; in

conditii de suprapopulatie, se omoara intre ei, mai ales masculii, iar victimele sunt mancate

- Reproducerea incepe din martie- aprilie - Femela naste de 5-6 (10) ori pe an cate 4-6 puii, gestatia dureaza 19-21 zile,

capabili de reproducere dupa 8 saptamani - Evita locuri pietroase - Construieste cuiburi , la radacina ierburilor, isi sapa galerii simple, la 15-30

cm sub pamant, cu 2-3 iesiri - Consuma cu lacomie graunte, legume, ierburi proaspete, trifoi, lucerna,




130

diferite radacini, fructe, tuberculi; pe timpul verii, hrana poate fi completata cu insecte si larve ale acestora; iar pentru iarna isi face rezerve in cuib, care pot ajunge chiar si la 4 kg

- Hiberneaza prin sirele de paie, patule, stoguri de fan - In medie traiesc 18-24 luni

Amenintari - Este in afara amenintarilor

Conservare - Nu necesita conservare, este considerat daunator

Clasa Mamallia: Ordinul Rodentia - Fam. MURIDAE

Apodemus agrarius - sobolan de camp

Aceasta specie nu este mentionata in anexele OUG 57/2007 cu modificarile si

completarile ulterioare. Colectivul elaborator a identificat aceasta specie in zona

periferica a padurii asa cum se observa si din imaginile de mai jos. Terenurile agricole

reprezinta zona de hranire pentru specia Apodemus agrarius, iar zona de padure

limitrofa terenurilor agricole ofera adapost si conditii prielnice pentru cuibarit. Foto original:

Dimensiuni

- Lungime: 8.1-11cm - Lg. cozii: 6 - 9.8 cm - Lg.urechii: 1- 1.4cm - Greutatea corpului: 18-30 g


Distributie - Raspandita din Siberia pana in partea centrala a Europei




131

Habitat - Populeaza habitele umede de pe langa malurile apelor cu vegetatie bogata si

zavoie, insa patrunde si in paduri sau terenuri cultivate Biologie

- Formeaza mici colonii de 4-6 indivizi, din membrii aceleiasi familii - Perioada de reproducere tine din martie pana in octombrie, perioada in care

o femela da nastere la 2-3 generatii de puii - Gestatia dureaza 21- 32 de zle, dupa care femelele nasc 4-9 puii - Consuma atata atat hrana vegetala cat si de origine animala - In medie traiesc 2 ani

Amenintari - Este in afara amenintarilor

Conservare - Nu are statut de conservare, este considerat daunator

Pentru speciile Microtus arvalis cat si Apodemus agrarius nu se impun masuri

speciale in timpul implementarii si functionarii parcului eolian.

FLORA

Intrucat zona aferenta PUZ, in care colectivul elaborator a realizat observatii,

cuprinde o suprafata de 2100,56 ha ce include atat agroecosisteme, ecosisteme stepice

si forestiere, vom prezenta pe rand fiecare caz in parte pentru o imagine cat mai clara

asupra zonei studiate. Mentionam inca de la inceput faptul ca, desi una din turbinele

parcului eolian este situata conform coordonatelor stereo in interiorul SCI Podisul

Nord Dobrogean, atat locatia acesteia cat si suprafetele destinate infrastructurii

parcului nu se suprapun cu habitate prioritare.

In interiorul zonei aferente PUZ, activitatile desfasurate in zona de-a lungul

timpului au contribuit la fragmentarea habitatului initial si modificarea compozitiei

floristice ca urmare a utilizarii extensive a terenului in principal in scop agricol

(micsorarea suprafetelor ocupate de ecosistemele naturale si inlocuirea lor cu

ecosisteme seminaturale si antropice). In zona studiata sunt prezente exploatari de

roca, retele electrice de inalta tensiune precum si o serie de drumuri de exploatare.




132

Aceste lucruri explica neincluderea in mare parte a amplasamentului intr-un sit de

Importanta Comunitara.

Imagini reprezentative pentru zona analizata

Habitatele forestiere descrise la cap B.2 a), incluse in OUG 57/2007 nu vor fi

afectate de implementarea obiectivelor propuse prin plan, intrucat locatiile necesare

realizarii fundatiilor, platformelor de montaj si ale transformatorilor, statiilor de

conexiune, organizarilor de santier, drumurilor si racordului electric vizeaza suprafete

de teren cu folosinta agricola.

In ceea ce priveste suprafetele cu vegetatie spontana corespunzatoare

ecosistemelor stepice (stepa secundara) mentionam faptul ca acestea se afla intr-un

continuu proces de degradare avand o raspandire izolata, sub forma insulara,

delimitate de culturi agricole. Suprafetele cu vegetatie spontana corespund in general

viroagelor sau pantelor inaccesibile utilajelor agricole, asa cum reiese si din imaginea

de mai jos, unde specii de plante din fomatiunea initiala se afla in amestec cu specii

comune ruderale (ANEXA RELEVE FITOCENOLOGICE):




133

Fragmentarea habitatelor stepice

Atat prezenta activitatilor agricole cat si practicarea pasunatului in zona au

condus la modificarea calitativa a florei, aspect constatat in urma realizarii a 5 relevee

fitocenotice (inclusiv pe suprafata aferenta turbinei nr. 8 inclusa in SCI). S-a constatat

prezenta unui melanj de specii ruderale, si de stepa ce face dificila clasificarea

fitocenologica din cauza dezvoltarii unor fitocenoze atipice ce prezinta stadii initiale

sau intermediare de dezvoltare si a comunitatilor vegetale alterate antropic (Kopecky

et Hejny 78). Aceste formatiuni sunt considerate doar fragmente de asociatie (Gehu et

Rivas Martinez 81) si nu intrunesc conditiile pentru o incadrare cenotaxonomica.




134

Evidentierea pasunatului in zona

In ceea ce priveste suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in

general: porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grau (Triticum

aestivum), rapita (Brassica rapa).

Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de plante segetale si de

cele ruderale care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile speciale

(irigatie, ingrasaminte, prelucrarea solului) ce se creaza in agroecosisteme.

Asociatia segetala identificata pe suprafetele cultivate de pe amplasament este:

Stachyo annuae-Setarietum pumilae (Felföldy 1942 em. Mucina1993). Se dezvolta

pe miristi, culturi de paioase, unde cele doua specii caracteristice, Setaria pumila si

Stachys annua sunt insotite frecvent de elemente caracteristice aliantei si ordinului.

( Fitocenozele din Romania - Sanda-Ollerer-Burescu-2008).

Vegetatia segetala de pe suprafetele agricole studiate




135

Plantelor segetale le sunt caracteristice gradul inalt de adaptibilitate, proliferare

si un ritm accelerat de crestere ce se face in detrimentul culturilor agricole astfel fiind

considerate nedorite sau chiar daunatoare, iar printre masurile de combatere a

vegetatiei segetale se numara si folosirea erbicidelor ce pot sa afecteaza si zonele

limitrofe suprafetelor cultivate.

Asociatiile ruderale se dezvolta cu precadere la limita parcelelor cultivate, de-a

lungul drumurilor de exploatare, in zonele necultivate (parloaga) de pe amplasament si

vecinatatea acestuia:

Onopordetum acanthi ( Br.- Bl. et al. 1936). Specia edificatoare este

Onopordon acanthium. Cele mai frecvente plante insotitoare sunt: Carduus

acanthoides, Hordeum murinum, Lolium perenne, Centaurea solstitialis, Artemisia

austriacum, Consolida regalis, Carthamus lanatus, Centaurea diffusa, Eryngium

campestre, Papaver rhoeas..

Dauco-Cephalarietum transsylvanicae (M. Coroi 1998). Fitocenozele ruderale

dominate de Cephalaria transsylvanica intalnite frecvent pe marginea cailor de

comunicatie, a culturilor agricole, prefera solurile aluviale, sarace in substante

organice. Speciile bianuale, in mare parte caracteristice ordinului Onopordetalia, sunt

bine reprezentate (24,99%) in spectrul bioformelor, ceea ce justifica actuala incadrare

cenotaxonomica a acestor fitocenoze.

Centaureo cyani-Lathyretum tuberosi (Sanda et Popescu 1999). Prefera

solurile reavane, bogate in substante nutritive, unde cele doua specii caracteristice

Lathyrus tuberosus si Centaurea cyanus participa activ la fixarea azotului in substrat.

Dintre speciile frecvent intalnite amintim: Convolvulus arvensis, Anthemis autriaca,

Delphinium consolida, Polygonum convolvulus.




136

Consolido-Polygonetum convolvulus (Morariu 1967). Asociatie raspandita in

culturile de grau, parloage, miristi, unde Consolida regalis si Polygonum convolvulus,

ca specii edificatoare, vegeteaza impreuna cu numeroase elemente caracteristice

aliantei si ordinului, ca: Anagallis arvensis, Stachys annua, Thlaspi arvense,

Mellilotus officinalis, Mellilotus alba..

Carduetum nutantis (Savulescu 1927) Morariu 1943 (Syn.: Resedo-Carduetum

nutantis Sissingh 1950). Asociatia se dezvolta insular pe terenuri afanate si bogate in

substante organice in descompunere. Fitocenozele sunt dominate de specia

caracteristica Carduus nutans, care este insotita frecvent de Echium vulgare, Berteroa

incana, Ballota nigra, Capsella bursa-pastoris, Sisymbrium loeselii, Plantago

lanceolata, Reseda lutea, Teucrium polium, Teucrium chamaedrys.

Vegetatie ruderala ce se dezvolta pe solurile cu un continut nutritiv ridicat

Multe dintre plantele ruderale sunt specii invazive care s-au raspandit prin

intermediul mamiferelor ce au tubul digestiv adaptat consumului mare de materie

vegetala - ordinul Imparicopitate (cal, magar, catar) si ordinul Paricopitate (oaie,

capra, vaca) - fructele/semintele acestor plante agatandu-se de blana animalelor ori

fiind ingerate odata cu restul de materie vegetala si ulterior eliminate pe noi suprafete

cultivate (nefiind digerate in totalitate). Raspandirea plantelor ruderale continua si in

zilele noastre prin intermediul utilajelor agricole sau prin practicarea pasunatului,

constituind o adevarata problema pentru agricultori, dar si un pericol la adresa




137

plantelor endemice ce pot fi inlocuite din nisele ecologice datorita concurentei

interspecifice.

Asociatiile ruderale impreuna cu cele segetale se incadreaza in habitatul 87.2

Ruderal communities conform clasificarii Palearctice si nu au valoare conservativa

fiind foarte comune la nivelul agroecosistemelor.

Intre padure si agroecosisteme se pot intalni zone de tranzitie (ecoton) cu o

compozitie mixta de specii. Astfel regasim elemente ruderale precum Setaria viridis,

Eryngium campestre, Carthamus lanatus, Anagalis arvensis, Verbascum phlomoides,

Consolida regalis, Melilotus officinalis, Melilotus alba, Artemisia austriaca in

amestec cu specii termofile si xerofile din flora spontana ce corespund zonei

biogeografice de stepa ca Botriochloa ischaemum, Cichorium intybus, Xeranthemum

annuum, Crataegus monogyna, Stipa capillata, Centaurea solstitialis si Centaurea

diffusa, Hypericum perforatum, Achillea coarctata, Salvia nemorosa, Teucrium

polium, iar aproape de padure intalnim specii precum: Urtica dioica, Fragaria vesca,

Rubus caesius, Clematis vitalba, Lamium purpureum, Origanum vulgare. Prezenta

unui numar mare de specii ruderale si absenta speciilor protejate denota influentele

majore la care este supusa zona datorita vecinatatii cu ecosistemele antropice.




138

AVES

In aprecierea evolutiei numerice a speciilor de avifauna, colectivul elaborator a

intampinat dificultati ca urmare a faptului ca nu exista baze concrete de date anuale

(pe o perioada indelungata de monitorizare) privind populatiile fiecarei specii si

tendinta evolutiei acestora la nivelul amplasamentului cu atat mai mult cu cat acesta

nu este situat in interiorul unui Sit de Protectie Avifaunistica, astfel incat sa se poata

efectua o raportare adecvata in cazul de fata. In schimb se pot reda o serie de

observatii pertinente pe baza experientei colectivului elaborator in teren, in cazul unor

astfel de obiective – parcuri eoliene.

Evolutia numerica a populatiilor din cadrul ariilor naturale protejate de

importanta comunitara din vecinatate nu va fi afectata negativ de implementarea

obiectivelor planului, apreciindu-se reducerea factorilor de stres (de origine antropica)

pe raza parcului eolian. Precizam de asemenea ca suprafetele afectate definitiv de

implementarea parcului eolian raportat la suprafata aferenta PUZ, care poate

reprezenta habitat de hranire si tranzit pentru speciile de pasari din cadrul ariei

naturale protejate, sunt nesemnificative (1,39%), neafectand astfel mentinerea

speciilor pe termen lung.

Nu vor fi afectate populatiile speciior intalnite pe amplasamentul analizat si cele

din vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin mentinerea structurii si dinamicii

acestor populatii (vezi tabelul de la cap “B 4”), creandu-se conditii mai bune de

habitat decat cele dinaintea implementarii parcului eolian (vezi cap ‘D”).

In timpul implementarii obiectivelor propuse prin plan se apreciaza o

indepartare temporara a speciilor de avifauna din cadrul amplasamentului spre zonele

din vecinatate ce ofera conditii similare de habitat, datorita prezentei elementelor

straine – utilaje, componentele turbinelor, a zgomotului si activitatilor desfasurate in

cadrul organizarilor de santier. La terminarea lucrarilor de constructie se apreciaza

reutilizarea amplasamentului de speciile de avifauna, la fel ca inainte de




139

implementarea obiectivelor. Prin setul de masuri elaborate si implementate odata cu

realizarea parcului eolian se apreciaza chiar imbunatatirea conditiilor locale de habitat

cu efecte positive asupra tuturor lanturilor trofice si implicit asupra populatiior de

avifauna din zona.

Prezentam in continuare date privind migratia pasarilor observate pe

amplasament si in vecinatatea acestuia intrucat la nivelul zonei analizate ca urmare a

incadrarii bio-georgafice, se pot inregistra trasee/zboruri locale nepermanente ale

speciilor de pasari catre zonele acvatice sau forestiere cu importanta ecologica din

vecinatatea amplasamentului. Mentionam faptul ca la nivelul amplasamentului nu se

inregistreaza rute principale de migratie atat din datele bibliografice existente cat si

din observatiile efectuate in teren de colectivul elaborator. In plus, amplasamentul

studiat nu face parte dintr-un Sit de Protectie Avifaunistica, neputandu-se atribui zonei

studiate nici unul din criteriile Birdlife ce stau la baza declararii SPA.

Evaluarea si cuantificarea efectelor asupra speciilor si habitatelor de pe

amplasament si asupra celor din vecinatate (inclusiv asupra siturilor de

importanta comunitara) se realizeaza in cadrul capitolului “C”.




140

Denumire stintifica

Reproducere (de primavara si de

toamna)

Migratie (de primavara si de toamna)

Categoria avifenologica

Alauda arvensis

Feb – formarea perechilor; Mar-Apr – climax dans

nuptial; Apr-Iul – depunere ponte (2-3)

- - S, rar PM (in iernile

geroase)

-

Anthus campestris Aprilie-Iunie OV - Aegithalos caudatus

Aprilie-Iunie - - S -

Buteo buteo

Mar - Iunie PM (B.buteo vulpinus:Martie/Aprilie

– Septembrie-Octombrie)

PM, P, OI Mar - Iunie

PM (B.buteo vulpinus:Martie/Aprilie

– Septembrie-Octombrie)

Coracias garrulus Mai-Iunie OV - Corvus corone cornix

Martie - Mai - - S -

Corvus frugilegus Martie - Iunie - - S - Cuculus canorus Mai-Iunie OV - Erithacus rubeluca

Aprilie-August OV RI

Falco tinnunculus Martie-Iulie Martie Noiembrie PM Pashianus colchicus

Aprilie - Iulie - - S -

Galerida cristata Aprilie-Iunie - - S - Hirundo rustica Aprilie-August OV - Larus argentatus Mai - - S - Lanius collurio Mai-Iunie OV - Lanius minor Mai-Iunie OV - Miliaria calandra Aprilie-Iunie PM

Merops apiaster Mai-Iunie OV




141

Motacila alba Aprilie- August OV -

Parus major Aprilie-Mai - - S - Passer domesticus Aprilie-August (1-4 ponte) - - S - Passer montanus Aprilie-Iulie - - S - Pelecanus onocrotalus

Martie- Aprilie Octombrie OV -

Pica pica Aprilie-Iunie - - S - Sturnus vulgaris Aprilie-Iulie PM Upupa epops Aprilie-Iulie OV - Egretta garzetta Aprilie-Iulie Aprilie Octombrie OV - Anas platyrhynchos

Ianuarie-August - PM, OI

Phalacrocorax pygmeus

Aprilie Octombrie OV RI

Phyloscopus colybita

Aprilie- Iulie OV -

Larus minutus Mai-Iunie Aprilie Septembrie-Octombrie

OV P

Legenda:

Tendinta populatiei la nivelul tarii: “-” populatie in scadere “0” populatie stabila “+” populatie in crestere

Migratie MP - migratia de primavara MT - migratia de toamna

Categoria avifenologica OV - oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere) OI - oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat) RI - rar iarna PM - partial migrator Ac - accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand arealul raspandirii foarte indepartat, iar aparitia lor este mai mult intamplatoare) P - pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de cuibarit - primavara, sau spre teritoriile de iernat – toamna, fara a avea reprezentanti cuibaritori) E - eratic (specii observate in afara perioadei de cuibarit, fie in cautarea hranei, fie cu ocazia unor deplasari in afara limitelor lor obisnuite de raspandire) S - sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului)




142

Aproximarea si predictia asupra efectivelor de specii observate

Predictie asupra evolutiei populatiilor Nr. Crt

Denumire stiintifica Denumire populara Aproximarea efectivelor speciilor In timpul

implementarii In timpul

functionarii

1 Alauda arvensis ciocarlie de camp b < =

2 Anthus campestris fasa de camp b < =

3 Aegithalos caudatus pitigoi codat b = = 4 Buteo buteo sorecar comun a = = 5 Coracias garrulus dumbraveanca a < = 6 Corvus corone cornix cioara griva c < = 7 Corvus frugilegus cioara de semanatura c < = 8 Cuculus canorus cuc a < = 9 Erithacus rubeluca macaleandru a = = 10 Falco tinnunculus vinderel a < = 11 Fashianus colchicus fazan b = = 12 Galerida cristata ciocarlan b = = 13 Hirundo rustica randunica b = = 14 Larus argentatus pescarus argintiu c = = 15 Lanius collurio sfrancioc rosiatic b < = 16 Lanius minor sfrancioc cu frunte neagra b < = 17 Miliaria calandra presura sura a = = 18 Merops apiaster prigorie b = =




143

19 Motacila alba codobatura alba b < = 20 Parus major pitigoi mare a < = 21 Passer domesticus vrabie de casa c = = 22 Passer montanus Vrabie de camp c = = 23 Pelecanus onocrotalus pelican comun b = ≈ 24 Pica pica cotofana b = = 25 Sturnus vulgaris graur c = = 26 Upupa epops pupaza a < = 27 Egretta garzetta egreta mica b = ≈ 28 Anas platyrhynchos Rata mare b = ≈ 29 Phalacrocorax pygmeus cormoran b = ≈ 30 Phyloscopus colybita pitulice a = = 31 Larus minutus Pescarus mic b < =

Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 “>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc amplasamentul si implicit a populatiilor

acestora; “>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc amplasamentul, existand

posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor; “=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze etologia speciei; “≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a impactului; “<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre alte zone, existand

posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora; “<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului provocat de implementarea

obiectivului;




144

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Avand in vedere ca in acest moment nu exista custode, planuri de management

sau documentatie publica relevanta pentru ariile naturale protejate de interes

comunitar; singurele date disponibile referitoare la Ariile Naturale de Interes

Comunitar sunt informatiile din Formularele Standard ale zonelor protejate.

Mentionam insa ca sursele precizate mai sus, ofera cu precadere informatii despre

compozitia biodiversitatii (fara a analiza relatiile structurale si functionale care au

creat si mentin integritatea ariei naturale protejate).

Cu ocazia realizarii prezentului Studiu de Evaluare Adecvata pentru obiectivul

analizat, aflat partial (nr 8 la aproximtaiv 90 de m in interiorul SCI) in interiorul SCI

Podisul Nord Dobrogean elaboratorul a realizat o serie de observatii in teren relevante

pentru amplasamentul analizat.

Facem asadar precizarea ca portiunea din amplasamentul analizat ce se

suprapune ariei naturale protejate (drum propus pe o lungime de aproximativ 600 m,

inelul turbinei nr. 8 si transformatorul) reprezinta un procent infim (0,00034% din SCI

Podisul Nord Dobrogean) din suprafata Ariei Protejate de Interes Comunitar, iar o

raportare a suprafetei analizate la intreaga suprafata a ariilor naturale protejate de

interes comunitar nu este relevanta, cu atat mai mult cu cat conditiile de mediu biotic

si abiotic variaza pe intreaga suprafata a acesteia.

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru aria naturala protejata de interes comunitar din zona amplasamentului nu

exista planuri de management. Mentionam ca obiectivele de conservare evidente, care

reies din cadrul Formularelor Standard ale SCI Podisul Nord Dobrogean sunt:

protectia durabila a habitatelor pentru care a fost declarata arie naturala de interes

comunitar (vezi cap. B1). De asemenea, mentionam ca prezentul studiu urmareste




145

protectia si conservarea integritatii SCI Podisul Nord Dobrogean, pentru care s-a

elaborat un set de masuri speciale de protectie, conservare si se apreciaza chiar o

usoara imbunatatire a conditiilor actuale ce caracterizeaza zona de amplasare a

parcului eolian (vezi cap ‘D”).

8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Dupa analizarea de catre colectivul elaborator a amplasamentului si a altor zone

din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean cu ocazia realizarii unor evaluari de mediu

pentru obiective similare, se concluzioneaza faptul ca Ariile Naturale Protejate de

Interes Comunitar sunt supuse presiunilor antropice, in special datorita practicarii

agriculturii intensive si a pasunatului irational, cu efecte asupra habitatelor, resurselor

trofice ale ecosistemului si implicit a speciilor protejate in cadrul acestora.

Prin schimbarea destinatiei terenurilor in terenuri arabile, de-a lungul timpului

s-a realizat implicit o fragmentare a habitatelor initiale, naturale, precum si o

uniformizare a acestora (reducerea calitativa a biodiversitatii), fapt constatat in

prezent, pe amplasament, in urma analizelor de teren efectuate. Prin suprapasunat se

afecteaza baza tuturor lanturilor trofice din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar, dezechilibrand diverse verigi ale acestora; suprapasunatul reprezinta factor

perturbant si pentru entomofauna, reptile si mamifere mici care reprezinta principala

sursa de hrana a verigilor superioare din lantul trofic - avifauna, mamifere mari.

In privinta evolutiilor/schimbarilor posibil a se produce in viitor in cadrul ariilor

naturale de interes comunitar, apreciem o accentuare a efectelor suprapasunatului si a

agriculturii intensive, afectand totodata relatiile structurale ce au creat si mentin

integritatea SCI Podisul Nord Dobrogean.




146

9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar

In privinta conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar, consideram

strict necesara preluarea acesteia de catre un custode si elaborarea imediata a unui

plan de management care sa ofere zonei un adevarat statut de zona protejata la nivel

european.

10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Obligativitatea monitorizarii zonei parcului eolian pe o perioada bine stabilita,

asigura constanta observatiilor, culegerea de date in perioade optime pentru

surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere, migratie), relatia

acestora cu diferite categorii de habitate. Aceste aspecte reprezinta, in acceptiunea

elaboratorului, o prioritate in elaborarea si adaptarea planurilor de management ale

ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum si in elaborarea celor mai

eficiente masuri pentru conservarea integritatii acestora.




147

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

Analiza impactului asupra mediului s-a realizat pe intreaga suprafata aferenta

obiectivului si in imediata vecinatate, avandu-se in vedere toate elementele propuse

prin plan.

Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei

zone de lucru in parte (element component al planului) si nu va exista un impact

care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei.

Incadrarea elementelor propuse prin plan in zona

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete

de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, respectiv recopertare. Dat fiind

faptul ca suprafetele de teren vizate de elementele planului sunt preponderent agricole,

iar pe suprafetele afectate de elementele PUZ nu au fost identificate specii de plante




148

sau habitate prioritare, lucrarile realizandu-se etapizat, impactul direct asupra

habitatului va fi nesemnficiativ. Impactul direct datorat zgomotului si prezentei

elementelor straine in cadrul habitatului conduce la indepartarea temporara a speciilor

de fauna din cadrul punctelor de lucru in zonele imediat invecinate ce ofera conditii de

habitat similare

Nu va exista un impact indirect asupra biodiversitatii tinand cont de specificul

obiectivului analizat si de faptul ca acesta nu reprezinta sursa de poluare pentru

factorii de mediu.

Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de

implementare a planului, prin disturbarea punctiforma a habitatului in cadrul

organizarilor de santier ce implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de

praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea

lucrarilor de constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate,

urmand o perioada de regenerare naturala a ecosistemului. De asemenea, la nivelul

amplasamentului traseele/zborurile locale ale speciilor de avifauna se vor putea

desfasura cu posibile modificari nesemnificative, in functie de fiecare punct de lucru

in parte si de anvergura lucrarilor, insa nu vor exista obstacole in a ajunge catre zonele

acvatice sau forestiere cu importanta ecologica din vecinatatea amplasamentului.

Datorita conditiilor de mediu locale si a caracteristicilor obiectivului analizat,

nu existenta un risc major de producere a unui impact pe termen mediu si lung.

Aceste aspecte reies si din experienta acumulata prin studierea parcurilor eoliene

existente in Dobrogea si cele din strainatate. Singurul posibil impact pe termen mediu

si lung este dat de riscul producerii de coliziuni ale avifaunei cu turnurile sau palale

centralelor eoliene. Mentionam ca acest aspect este tratat cu masuri preventive de

siguranta in vederea diminuarii sau eliminarii acestui risc teoretic de producere a

coliziunilor (vezi masurile din cap. D).




149

Impactul permanent (rezidual) asupra biodiversitatii consta in ocuparea

definitiva a unor portiuni de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului pe

suprafetele afectate definitiv. Procentul de ocupare al terenului este de doar 0,272 %

iar pe suprafetele vizate de obiectivele planului nu s-au identificat specii de flora

protejata si adaposturi/ cuiburi/ vizuini ale speciilor de fauna protejata astfel

incat impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.

Dat fiind faptul ca realizarea parcului eolian nu presupune afectarea

semnificativa a factorilor de mediu, iar in zona aferenta obiectivului nu se mai

desfasoara alte tipuri de activitati exceptandu-le pe cele agricole, consideram ca nu va

exista un efect sinergic asupra biodiversitatii.

In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii parcului

eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative, dar vor exista o serie de

efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor de mediu la nivel

local.

Efectelele pozitive constau in imbunatatirea conditiilor locale de habitat prin

controlul pasunatului pe suprafata parcului eolian; eliminarea implicita a riscului de

producere a incendiilor pe suprafata parcului eolian cu efecte pozitive asupra florei si

faunei locale; pe raza parcului eolian este interzisa vanatoarea, ceea ce ofera suprafete

de protectie pentru fauna protejata si neprotejata;

Impactul asupra vecinatatilor va fi nesemnificativ ca urmare a specificului

investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul parcului eolian, inclusiv in

timpul functionarii obiectivului si a masurilor elaborate pentru protectia speciilor de

avifauna pentru care au fost declarate Siturile de Protectie Avifaunistica din vecinatate

si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.




150

In timpul implementarii obiectivelor propuse prin plan

In timpul implementarii obiectivelor propuse prin plan, efectul zgomotului

asupra biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta

in principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie,

dar si a celorlalte activitati din cadrul lucrarilor de constructie. Zgomotul produs si

prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara

a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata pentru hranire, in zonele

invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor

de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul

suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza

interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces.

Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare largirii

drumurilor pot constitui surse de zgomot si de poluare cu praf a aerului atmosferic cu

efecte asupra speciilor de fauna si flora din vecinatate. Avand insa in vedere ca

este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare

atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate

suprafete cu vegetatie spontana. In plus, transportul pe structura de drumuri existenta

nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o

intensificare temporara a acestora, prin urmare efectele asupra speciilor din vecinatate

sunt nesemnificative, similare situatiei actuale.

Pentru a se evita perturbarea etologica a speciilor Podarcis taurica, Testudo

graeca, Spermophillus citellus si Lacerta viridis, Bufo viridis si Coluber caspius

intalnite in timpul deplasarilor in teren, se va avea in vedere respectarea intocmai a

planului, astfel incat sa nu fie afectate fizic suprafete suplimentare de teren. Trebuie

mentionat ca aceste specii detin o plasticitate ecologica mare, fiind foarte bine

adaptate la prezenta si activitatea antropica. De asemenea pe perioada implementarii




151

obiectivelor, prezenta unui specialist in biodiversitate ce va asista la efectuarea

lucrarilor asigura prevenirea afectarii speciilor sus mentionate (in cazul in care acestea

se vor afla in zona punctelor de lucru) prin interventii prompte, adecvate situatiei din

teren (ex: inspectarea prealabila a zonelor unde urmeaza a se efectua interventii si

asistarea lucrarilor de decopertare; prelevarea exemplarelor de Testudo graeca si

mutarea in zone ferite de activitatile de implementare a obiectivelor).

Impactul asupra biodiversitatii locale in timpul implementarii planului se

manifesta in special datorita prafului produs si a decopertarilor pentru constructia

fundatiilor turnurilor, a platformelor transfomatorilor, platformelor de montaj, a

drumurilor de acces si cablurilor electrice de racordare, amenajarea organizarilor de

santier, precum si datorita zgomotului produs de utilajele folosite.

Mentionam faptul ca cele 5 organizari de santier si cele 11 statii de conexiune

sunt situate inafara ariilor protejate de interes comunitar, iar traseul cablului pentru

racordarea parcului eolian la Statia de 700 kV Isaccea urmeaza DN 22A (E87).

Traseul cablului se suprapune cu SCI Podisul Nord Dobrogean (zona limitrofa a ariei

protejate) pe un segment de aproximativ 800 m, situat de-a lungul drumului national

sus-mentionat, nefiind afectate suprafete suplimentare din cadrul Sitului de Importanta

Comunitara.

Pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza

o dislocare a speciilor de fauna din cadrul arealului initial, ce utilizeaza

amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural

repopulat/reutilizat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului.

Din experienta colectivului elaborator in analiza altor parcuri eoliene a

rezultat ca marea majoritate a reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt

deranjate de prezenta organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind

frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene.

Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor




152

prevazute prin plan. Zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan

sunt reprezentate preponderent de teren agricol, nefiind prezente cuiburi ale

speciilor de avifauna pentru care a fost declarat SPA Delta Dunarii si Complexul

Razim-Sinoie, SPA Macin- Niculitel si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o

schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare

a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si traficul, care au

sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare propriu-zisa a habitatului

(cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar structuri de genul gardurilor,

zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).

Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul studiat

vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor, care reprezinta, dupa cum bine

se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila. Singurul aspect

important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in cazul de fata, poate fi

reprezentat de circulatia utilajelor ce se manifesta pe perioada de implementare a

planului. Tinand cont ca suprafata la care se face referire este un teren antropizat

asupra caruia se intervine periodic, consideram ca efectele drumurilor de acces

asupra biodiversitatii locale nu sunt semnificative in cazul de fata.

Evaluarea de mediu a avut in vedere posibilitatea afectarii integritatii speciilor

si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean, luand in calcul inclusiv

posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale initiale si posibilitatea aparitiei de

modificari microclimatice semnificative in cadrul zonelor invecinate. Concluzionam

insa ca habitatele din zonele invecinate nu vor fi afectate de realizarea si

functionarea turbinelor eoliene date fiind specificul obiectivului, caracteristicile

locale de mediu si faptul ca nu vor exista interventii directe asupra altor zone decat

cele prevazute prin plan.

Pe amplasamentul turbinei Nr 8, inclusa in SCI Podisul Nord Dobrogean nu au




153

fost identificate specii de plante/habitate, cuiburi sau galerii ale speciilor de fauna

protejata, astfel incat se va mentine integritatea ariei protejate in timpul/dupa

implementarea planului.

Amintim faptul ca perioada de executie are o durata limitata, iar lucrarile din

cadrul parcului eolian se executa etapizat, astfel incat efectele asupra habitatului sunt

nesemnificative, avand caracter temporar si reversibil.

In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan

In timpul functionarii obiectivului propus prin plan nu va exista un impact

asupra biodiversitatii, neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite.

De asemenea este bine cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie prima”

face parte din categoria energiilor din surse regenerabile. Singurele riscuri care se pun

in discutie sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest aspect

fiind tratat pe larg in cadrul evaluarii.

Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece procentul

de ocupare a terenului este de 0.274% in raport cu totalul suprafetei aferente de

2.100,56 ha.

De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din

energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in

aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei

vantului poate duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a

aerului, favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.

Data fiind interdictia privind vanatoarea in interiorul parcurilor eoliene, se

apreciaza efecte directe si indirecte pozitive asupra speciilor de fauna (inclusiv

vanat) din cadrul Ariilor Protejate de Interes Comunitar.

Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu va fi afectata nici in timpul

implementarii planului si, nici in timpul functionarii obictivelor planului, date fiind




154

masurile de reducere a efectelor asupra factorilor de mediu, recomandate in cadrul

evaluarii.

Aceste aspecte vor putea fi probate in urma monitorizarii efectelor asupra

biodiversitatii in timpul functionarii parcului eolian, conform Planului de Monitorizare

propus.

La analiza efectelor asupra biodiversitatii, colectivul elaborator a avut in vedere

toate aspectele pe care le implica implementarea si functionarea obiectivelor propuse

prin P.U.Z. inclusiv suprafata palelor turbinelor, insa consideram ca acestea nu

reprezinta un aspect semnificativ, avand in vedere urmatoarele:

- modul de functionare al turbinelor de ultima generatie (ex: viteza mica de

rotatie a palelor);

- varietatea habitatelor din vecinatatea amplasamentului ce ofera speciilor de

avifauna posibilitatea de a se orienta catre aceste zone in vederea hranirii;

- dispunerea distantata a turbinelor in cadrul parcului contribuie de asemenea la

reducerea riscului de aparitie a coliziunilor dintre pasari si rotoarele in functiune;

Riscul de coliziune a fost luat in considerare in cadrul evaluarii ca posibil efect

negativ asupra speciilor de avifauna data fiind vecinatatea parcului eolian cu SPA

Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, SPA Macin Niculitel si Rezervatia Biosferei

Delta Dunarii, elaborandu-se recomandari concrete pentru reducerea la minim a

acestui risc.

Referitor la rutele de migrare din zona, s-au avut in vedere atat datele si hartile

prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia Pasarilor”- Rudescu

L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia pasarilor”- Ciochia V., Editura

Stiintifica si Enciclopedica) precum si informatiile din diverse studii

(”Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de turbine

tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna,

incluzand ca studiu de caz Dobrogea”- INCDD”).




155

Principalele rute de migratie fata de zona obiectivului analizat

Trasare aproximativa a rutelor de migratie conform datelor bibliografice

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform datelor

de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”, Midwest

Research Institute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea auditiva umana,

pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatata fata de perceptia umana,

la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi afectate pasarile




156

cuibaritoare din vecinatatea zonei analizate (de la nivelul SPA Delta Dunarii si

Complexul Razim Sinoe, SPA Macin Niculitel si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii)

dat fiind faptul ca la o distanta de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu

zgomotul produs de vant, iar pe amplasamentul analizat nu s-au identificat cuiburi.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate sau

incinerate.

In perioada de dezafectare a parcului eolian apreciem ca impactul asupra

biodiversitatii va fi minim, perioada de dezafectare fiind mult mai scurta decat cea de

constructie si implica lucrari de o amplitudine mai mica. In acelasi timp, dezafectarea

parcului eolian, cu respectarea stricta a masurilor impuse pentru perioada de

constructie a parcului eolian si cu efectuarea lucrarilor de ecologizare a tuturor

suprafetelor ocupate initial, reprezinta o marire a suprafetelor disponibile pentru

hranire (suprafetele ocupate de obiectivele propuse prin plan). Subliniem ca

desfiintarea parcului eolian, va insemna implicit incetarea restrictiilor si masurilor din

timpul existentei acestuia (interzicerea vanatorii, supravegherea in privinta incendiilor

etc.) ajungandu-se in final la actualele presiuni antropice.

1. Evaluarea impactului obiectivelor planului propus

1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin plan fara a lua

in considerare masurile de reducere a impactului

Fara implementarea masurilor de reducere a impactului propuse in capitolul

“D” apreciem mentinerea statutului actual de conservare a biodiversitatii la nivelul

amplasamentului analizat, insa intregul set de masuri propuse va contribui la




157

reducerea pana la eliminare a riscurilor de producere a posibilelor efecte neprevazute

asupra biodiversitatii.

Totalitatea masurilor impuse prin actul de reglementare, trebuiesc supervizate

de catre o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, iar

nerespectarea acestei masuri esentiale reduce considerabil aparitia efectului dorit prin

celelalte masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii.

Nesemnalizarea turbinelor eoliene prin vopsirea varfurilor palelor si prin

semnalizarea luminoasa a acestora pe timpul noptii, care reprezinta masuri de ordin

general si obligatoriu in bibliografia de specialitate, mareste posibilitatea aparitiei

de coliziuni in randul pasarilor ce tranziteaza amplasamentul.

Chiar daca din perspectiva protejarii biodiversitatii este de neacceptat ca

suprafata unui parc eolian sa nu fie monitorizata, in special in ceea ce priveste

avifauna, mentionam ca in lipsa unei monitorizari, conform planului de

monitorizare propus, eventualele masuri de diminuare a impactului care vor trebui

luate in cazul aparitiei de efecte negative neprevazute, nu vor putea reprezenta

masurile cele mai adaptate cauzelor locale.

1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului

In ceea ce priveste impactul rezidual care ramane dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, acesta va consta in

pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe

suprafetele afectate definitiv de elementele obiectivului. Avand in vedere ca

suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1.39% din suprafata

aferenta parcului eolian si nu s-au intalnit habitate protejate sau cuiburi/galerii ale

speciilor de fauna protejata apreciem ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va




158

fi nesemnificativ. Nu trebuiesc omise efectelele pozitive ale implementarii parcului

eolian, impreuna cu masurile propuse pentru reducerea impactului asupra mediului.

Aceste efecte pozitive constau in:

- eliminarea implicita a riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului

eolian (prin managementul si protectiile aferente unui parc eolian din punct de vedere

tehnic) cu efecte pozitive asupra florei si faunei locale;

- pe raza parcului eolian este interzisa vanatoarea, ceea ce ofera implicit

suprafete de protectie pentru fauna protejata si neprotejata;

- imbunatatirea conditiilor locale de habitat prin controlul pasunatului pe

suprafetele de pasune din cadrul parcului eolian;

Toate aceste efecte pozitive, impreuna cu implementarea masurilor

propuse in cadrul cap. “D” vor mari implicit si gradul de protectie si conservare

al SCI Podisul Nord Dobrogean, oferind o zona de tampon eficienta pentru zona

protejata.




159

EVALUAREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DE PE

AMPLASAMENT SI ASUPRA CELOR DIN VECINATATE (INCLUSIV ASUPRA SPA si SCI DELTA

DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM- SINOIE, SPA MACIN- NICULITEL, REZERVATIA BIOSFEREI

DELTA DUNARII SI SCI PODISUL NORD DOBROGEAN) Cuantificare

(Indice de Impact)

Posibil efect asupra speciilor si habitatelor de pe amplasament si asupra celor din

vecinatate

Evaluarea si diminuarea posibilelor efecte

Concluzie

0 1. Efect de bariera sau devieri ale rutelor de migratie

- in viziunea unei evaluari strategice de mediu parcul a fost configurat astfel incat sa diminueze posibilitatea aparitiei riscului de coliziune, disturbari ale zborului sau efect de bariera prin amplasarea acestuia in afara zonelor de interes avifaunistic, iar turbinele eoliene sunt dispuse dispersat, nu comasat, astfel incat zborul se poate desfasura cu usurinta si in interiorul parcului; - la nivelul zonei analizate nu au fost observate rute de migratie, insa avand in vedere incadrarea din punct de vedere io-geografic a amplasamentului analizat, s-a aplicat principiul precautiei, fiind astfel precazut un set de masuri cu caracter preventiv, ajungandu-se pana la oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc;

Nu vor fi deviate rutele de migratie

- 1 2. Riscul aparitiei de coliziuni

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive; - se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc; - daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc, pe anumite perioade de timp sau se poate impune achizitionarea sistemelor de radare care pot interveni direct in managementul parcului - pozitionarea parcului eolian intr-o zona antropizata fara elemente ce ar putea constitui atractii ecologice pentru speciile de avifauna.

Riscul producerii de coliziuni va fi nesemnificativ

0+1 3. Pierderea sau degradarea

- zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte (element component al planului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata Se apreciaza o




160

habitatului de hranire pentru realizarea investitiei; - pe perioada implementarii si functionarii elementelor propuse prin plan se vor lua masuri de eliminare a riscului de incendii, fiind interzisa si vanatoarea; - habitatul de hranire (teren arabil) nu va fi diminuat semnificativ deoarece: - suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1.39% din suprafata aferenta parcului - zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate preponderent de teren agricol si drumuri de exploatare; - accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare semnificativa fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare temporara (in timpul perioadei de implementare a parcului eolian) a acestora, fara a impiedica hranirea exemplarelor de fauna in perimetrul analizat; - cele 5 organizari de santier precum si cele 11 statii de conexiune vor fi amplasate in afara SCI Podisul Nord Dobrogean, iar traseul cablului pentru racordarea parcului eolian la statia de 700 kV Isaccea traverseaza aria protejata (zona limitrofa ariei protejate) pe un segment de doar 800m, de-a lungul DN 22 A (E 87), fara a exista fragmentari suplimentare ale habitatelor din cadrul SCI.

usoara imbunatatire a conditiilor de habitat de pe suprafata parcului eolian

- 1 4. Perturbari ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

- suprafata de actiune a palelor eolienei nu va afecta semnificativ zborul pasarilor din cadrul parcului eolian ca urmare a: - vitezei reduse de rotatie; - turbinele ce se intentioneaza a fi montate, sunt de dimentiuni mari, iar inaltimea de siguranta pentru zborul de la sol pana la nivelul zonei de actiune a palelor va fi de aproximativ 60 m;

Nu vor exista perturbari semnificative ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

0 5. Afectarea zonelor de cuibarire, odihna si adapost

- in zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan nu au fost identificate specii de plante/habitate, cuiburi sau galerii ale speciilor de fauna pentru care au fost declarate ariile protejate, aspect justificat si prin faptul ca aproximativ 90% din zona aferenta PUZ nu face parte dintr-o Arie Protejata Natura 2000. - zonele importante de cuibarire, odihna, adapost pentru speciile de avifauna si fauna terestra se afla in vecinatatea parcului fiind reprezentate de corpurile de padure precum si de complexul de lacuri si zone umede din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Aceste zone nu vor fi afectate date fiind masurile propuse, specificul obiectivului, etapizarea lucrarilor.

Nu vor fi afectate zonele de cuibarire, odihna si adapost ale populatiilor de fauna

- 1 6. Efecte negative ca urmare a zgomotului produs

- zgomotul produs corelat cu prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata, la momentul executarii lucrarilor, in zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor de

Zgomotul produs nu va reprezenta




161

constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces;

un factor perturbant semnificativ

0 7. Afectarea indirecta a populatiilor de fauna prin afectarea relatiilor trofice la nivelul amplasamentului si/sau schimbari ale etologiei speciilor de fauna

- pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza o dislocare a exemplarelor de fauna din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului; - din experienta colectivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene a rezultat ca marea majoritate a reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt deranjate de prezenta organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene, alaturi de specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica ridicata; - avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate suprafete cu specii de plante spontane;

Nu vor exista efecte indirecte asupra populatiilor de fauna identificate in cadrul amplasamentului sau a vecinatatilor

Legenda:

Nivel al Indicelui de impact

Situatiile/conditiile de atribuire a nivelului Indicelui de Impact

“- 3” - efect negativ persitent ce prezinta risc ridicat chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, iar rezultatul evaluarii solutiilor alternative este negativ sau nesigur;

“- 2” - efect negativ persistent chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, necesitand evaluarea unor solutii alternative;

“- 1” - efect negativ existent cu valoare nesemnificativa ca urmare a masurilor; “0” - efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor;

“0+1” - efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand si o serie de efecte pozitive; “0+2” - efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand efecte pozitive clare, in favoarea cresterii

statutului de conservare a speciilor si/sau habitatelor pentru care a fost declarata aria naturala protejata de interes comunitar;




162

INTERPRETARE GRAFICA

-3 -2 -1 0 1 2

1

2

3

4

5

6

7Po

sibi

le e

fect

e(a

supr

a sp

eciil

or d

e pa

sari

obse

rvat

e pe

am

plas

amen

t si a

supr

a po

pula

tiilo

r de

pasa

ri di

n SP

A)

Intensitatea efectelor negative sau pozitive

Efectul Cumulat “0”

Conform scalei de atribuire corespunde unui

Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a

masurilor

PRIN IMPLEMENTAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT NU SE AFECTEAZA SEMNIFICATIV INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, MENTINANDU-SE UN STATUT DE CONSERVARE FAVORABIL AL

SPECIILOR DE FLORA SI FAUNA PENTRU CARE AU FOST DECLARATE SCI PODISUL NORD DOBROGEAN, SPA DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM

SINOE, REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII, SPA MACIN NICULITEL




163

2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin planul propus cu

alte PP

Asupra integritatii SCI Podisul Nord-Dobrogean, efectele zgomotului produs de

implementarea parcului si de activitatile din cariera nu se vor cumula data fiind

etapizarea lucrarilor si distanta mare dintre turbinele incluse in SCI si cariera (aprox

2,4 km masurati in linie dreapta).

S-a analizatat posibilitatea aparitiei efectului cumulat al parcului eolian analizat

si a celorlalte parcuri eoliene mentionate in cap. A 12 asupra SCI Podisul Nord-

Dobrogean, a habitatelor si speciilor protejate de fauna terestra din cadrul SCI,

precum si asupra avifaunei din zona, avand in vedere prezenta in vecinatate a Siturilor

de Protectie Avifaunistica, inclusiv in perioadele de migratie.

In ceea ce priveste scara temporala, s-a evaluat efectul cumulat pentru ambele

etape de implementare – construire (termen scurt) si functionare (termen lung – cca.

50 ani).

Pentru a putea realiza o evaluare relevanta a efectelor cumulate, scara spatiala

(numarul obiectivelor vizate, respectiv amplasmentele acestora) s-a stabilit diferentiat

pentru efectele asupra fenomenului de migratie a pasarilor, fata de celelalte posibile

efecte cumulate, ce prezinta o semnificatie ecologica diferita. Asfel, efectul cumulat

asupra migratiei pasarilor s-a realizat al nivel regional, tinand cont de toate parcurile

eoliene indicate de Autoritatea de Mediu, iar efectele cumulate asupra celorlalte

aspecte de biodiversitate s-au evaluat tinand cont de posibilitatea cumularii acestor

efecte.

In ceea ce priveste efectul cumulat asupra speciilor si haibtatelor din cadrul SCI

Podisul Nord-Dobrogean, precizam ca implementarea parcului eolian analizat nu

presupune afectarea de specii sau habitate din cadrul ariei naturale de interes

comunitar, necontribuind astfel la realizarea unui efect cumulat cu cele ale altor




164

parcuri eoliene asupra acestei zone. Subliniem insa necesitatea respectarii masurilor

de diminuare si/sau eliminare a efectelor pentru parcul eolian analizat prezentate in

cadrul cap. D.

Avand in vedere realizarea etapizata a lucrarilor atat in cadrul parcului eolian

analizat, cat si in ceea ce priveste parcurile eoliene vecine si ca parcului eolian

analizat nu afecteaza zone de cuibarire, odihna sau reproducere ale speciilor de

avifauna din cadrul Siturilor de Protectie Speciala Avifaunistica (obiectivul analizat

fiind situat in afara acestor zone protejate) caile de cumulare a efectelor in faza de

implementare a obiectivelor propuse sunt practic nule.

Cumularea posibilelor efecte asupra migratiei pasarilor, precum si cumularea

posibilelor efecte cauzate de coliziuni ale pasarilor cu turnurile sau palele centralelor

eoliene reprezinta un aspect pentru care colectivul elaborator insista in respectarea (de

catre toate parcurile eoliene prezentate in cadrul cap A 12, precum si a tuturor

parcurilor eoliene ce se vor realiza la nivelul Dobrogei, zona cunoscuta pentru

importanta ecologica pe care o are in ceea ce priveste migratia) a unui set de masuri cu

rol preventiv si de siguranta in vederea evitarii producerii de efecte locale si cumulate

asupra fenomenului de migratie a pasarilor. Masurile (prezentate mai jos) aplicate

conform principiului precautiei conduc la crearea unui sistem regional de prevenire si

protectie care poate elimina riscul aparitiei de efecte asupra pasarilor in timpul

zborurilor locale sau in timpul migratiei. Acestea sunt important de urmat si respectat

la nivel regional ca urmare a faptului ca ambele aspecte (migratia pasarilor si traseele

locale temporare) nu au un caracter strict, ele fiind influentate de o serie de factori

cum sunt: parametrii climatici la nivel local si/sau regional, prezenta sau absenta de la

an la an a hranei pentru avifauna, dezechilibrarea pe cale naturala a lanturilor trofice,

succesiunea ecologica etc., factori care pot sa difere considerabil in timp (zile-

saptamani pana la sezoane-ani). In plus, precizam ca aprecierea in cazul de fata a




165

prezentei sau absentei unor astfel de efecte locale sau cumulate asupra migratiei si

asupra zborurilor locale necesita verificarea in situ a situatiei de fapt din teren.

Astfel, masurile necesar a fi respectate atat la nivel local cat si la nivel regional

se refera la importanta monitorizarii fiecarui parc eolian in perioada de functionare (si

nu numai) cu persoane/societati/insitutii specializate in domeniul biodiversitate si daca

in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se

inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile la nivel local, zonal

sau regional, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau

chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex perioadele de varf ale

migratiei, sau inaintea previziunilor meteo extreme de furtuni, ceata etc.). Tot in

acelasi sens, rezultatele monitorizarilor pot impune achizitionarea sistemelor de

radare care pot intervenii direct in managementul parcului si pot opri din timp

activitatea, daca se constata ca zona afectata va fi traversata de stoluri de pasari

pentru migratie. Monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta

observatiilor, iar culegerea de date in momentele optime ofera date cu privire la

surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere, migratie).

2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin plan cu alte

PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

Chiar si fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului pentru

obiectivul analizat, mentionam ca fiecare obiectiv in parte a parcurs sau va parcurge o

procedura de mediu, iar in actele de reglementare sunt impuse masuri care vor trebui

respectate in functie de perioada in care se afla obiectivul. Respectarea masurilor

pentru fiecare obiectiv in parte va contribui la diminuarea considerabila atat a

impactului local, pentru fiecare parc in parte, dar si a posibilului impact provocat de

intreg ansamblul eolian.




166

Avand o viziune generala asupra ansamblului eolian (ca fiind un parc unitar),

putem observa faptul ca turbinele parcului eolian analizat, ca si parte componenta a

ansamblului, nu afecteaza zone de interes comunitar, prin urmare, neluarea in

considerare a masurilor propuse pentru aceste turbine, nu poate influenta semnificativ

nivelul impactului la nivelul ansamblului eolian. Pe de alta parte, intrucat nu exista o

planificare unitara, clara, a implementarii fiecarui parc eolian in parte, care sa prezinte

o garantie in ceea ce priveste evolutia in timp a lucrarilor, putem considera ca rolul

masurilor propuse pentru obiectivul analizat va creste considerabil, insa fara a provoca

efecte semnificative asupra ariilor de interes comunitar.

Concluzionand, consideram ca nesemnalizarea turbinelor (vopsirea palelor si

semnalizarea luminoasa) din cadrul parcului eolian si lipsa unei monitorizari a

acestuia va mari riscul producerii de coliziuni in cadrul ansamblului eolian, cu

posibilitatea aparitiei unor efecte negative asupra zborului pasarilor la nivel local,

crescand si riscul teoretic de afectare/deviere a rutelor de migrare.

2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului pentru planul propus si pentru alte PP

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra speciilor si habitatelor din cadrul

ariilor de interes comunitar, mentionam faptul ca parcul eolian analizat nu contribuie

la realizarea unui impact rezidual cumulat, deoarece nu presupune afectarea unor

habitate de interes comunitar.




167

D) MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA URMATOARELOR ELEMENETE:

1 Identificarea si descrierea masurilor de reducere

H

A

B

I

T

A

T

- locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata pentru a diminua cat mai mult efectul antropic la nivelul zonei

analizate.

- nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona fundatiilor turbinelor, deoarece pot provoca defectiuni de ordin

tehnic (inclinarea turnului) ce necesita noi interventii neprevazute in cadrul zonelor aferente, pentru remedierea problemelor,

ceea ce inseamna implicit un impact suplimentar, necuantificat, asupra biodiversitatii.

- pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de

materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.

- decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea acestuia.

- pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil

decopertat initial.

- dupa realizarea montajului, atat platforma de fundatie cat si platformele aferente organizarilor de santier se acopera cu

pamantul vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale solului vegetal.

- proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua

drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

- se face recomandarea ca lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea cablurilor electrice sa se realizeze etapizat, pe

tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea habitatului si

suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate, iar perioada de refacere a acestor zone va fi minima.

- de asemenea se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni sa se realizeze numai imediat inaintea




168

inceperii propriu-zise a lucrarilor de constructie, iar recopertarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca acest lucru impune

costuri suplimentare.

- trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta procesului de refacere a portiunilor cu vegetatie

spontana afectate de decopertari-recopertari, pana la compozitia calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.

Pentru suprafetele incluse in SCI Podisul Nord Dobrogean:

- trebuie sa se tina cont de modul (in recipienti) si locul in care se vor depozita deseurile in perioada de constructie a

obiectivului, iar locul ales sa fie la o distanta de cel putin 500 m fata de limita SCI Podisul Nord Dobrogean.

- pentru protectia si mentinerea compozitiei calitative initiale a fitocenozei din cadrul zonei aferente turbinei Nr 8 inclusa in

SCI Podisul Nord Dobrogean, recomandam prevederea pe suprafete de teren arabil a unor depozite temporare pentru solul

fertil decopertat, care urmeaza a fi recopertat in zonele aferente.

- implementarea elementelor planului sa nu afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor prioritare

(91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. si 91AA* Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos.)

corespunzatoare padurii.

- interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS 10009/88.

- depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, pe

terenuri arabile din cadrul suprafetei parcului eolian si la o distanta cat mai mare fata de limita padurii (peste 500 m) ce

constituie habitat de cuibarire, adapost si odihna pentru speciile de avifauna si fauna terestra

- locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata, intrucat deseurile menajere atrag dupa sine prezenta rozatoarelor si

a insectelor si implicit a pasarilor pradatoare, omnivore si insectivore (inclusiv rapitoare). Prin atragerea unor aglomerari de

pasari in raza de actiune a parcului, se mareste posibilitatea aparitiei de coliziuni cu turbinele in functiune.

- nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/ zone umede (nici temporare) in perimetrul parcului eolian,




169

F

A

U

N

A

deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu,

amfibieni).

- recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/ firma/

institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea

durabila a obiectivelor propuse prin plan.

- limitarea si controlul pasunatului pe suprafata parcului eolian va contribui la imbunatatirea compozitiei calitative a

vegetatiei pe suprafetele cu vegetatie spontana.

Speciile de fauna pentru care a fost declarat SCI Podisul Nord Dobrogean

- inspectarea in prealabil a suprafetelor unde urmeaza a se desfasura lucrari de decopertare a solului fertil, de catre persoane

specializate in domeniul biodiversitate;

- prelevarea, daca va fi cazul, a exemplarelor de fauna din zona punctelor de lucru si transportarea acestora in zone sigure din

vecinatate ce ofera conditii de habitat similare (Ex: Testudo graeca);

- respectarea intregului set de masuri propuse asigura mentinerea si/sau imbunatatirea conditiilot locale de mediu cu efecte

benefice asupra populatiilor de Spermophyllus citellus, Podarcis taurica, Lacerta viridis, Bufo viridis, Coluber caspius din

zona parcului eolian;

- executarea lucrarilor pentru turbinele cele mai apropiate de padure (T5, T,3, T12, T10, T7, T8, T17, T 25)sa se realizeze

inafara intervalului martie-august, perioada de reproducere pentru speciile de fauna.

Avifauna protejata pentru care au fost declarate SPA Macin Niculitel, SPA Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe,

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii:

- in timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza pe o durata de 6 ani, cu posibilitatea de




170

prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice

existente.

- daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus) se

inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a

anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex perioadele de varf ale migratiei,

sau inaintea previziunilor meteo extreme de furtuni, ceata etc.). Tot in acelasi sens, rezultatele monitorizarilor pot impune

achizitionarea sistemelor de radare care pot intervenii direct in managementul parcului si pot opri din timp

activitatea, daca se constata ca zona afectata va fi traversata de stoluri de pasari pentru migratie.

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua

aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt

mai usor de recunoscut de catre pasarile migratoare, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.

- se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita

lovirea acestora de catre pasari.

- se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte in preajma parcului eolian si stocarea acestor

informatii pentru realizarea unor baze de date concludente.

- monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta observatiilor, iar culegerea de date in momentele optime

ofera date cu privire la surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere, migratie), relatia acestora

cu diferite categorii de habitate etc., oferind totodata posibilitatea interventiilor rapide si eficiente in cazul observarii

de efecte neprezvazute.

- executarea lucrarilor pentru turbinele cele mai apropiate de padure (T5, T,3, T12, T10, T7, T8, T17, T 25)sa se realizeze

inafara intervalului martie-august, perioada reproductiva pentru speciile de fauna.




171

2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a

impactului

Masura de reducere a impactului asupra mediului

Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus Atat in faza de constructie, cat si in cea de functionare

Conform Planului de Monitorizare propus

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si in timpul acestora

Beneficiarul investitiei

Inspectarea in prealabil a zonelor unde urmeaza a se realiza lucrari de decopertare; prelevarea, daca va fi cazul, a exemplarelor de fauna din zona punctelor de lucru si transportarea acestora in zone sigure din vecinatate ce ofera conditii de habitat similare (Ex: Testudo graeca)

In perioada executarii lucrarilor de constructie a parcului eolian

Specialistul in domeniul biodiversitatii

Implementarea elementelor planului sa nu afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor prioritare (91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. si 91AA* Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos.) corespunzatoare padurii.


Executantul lucrarilor, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia



Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial


Personalul care executa constructia, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie

Executantul lucrarilor




172

a nu afecta calitatea solului fertil. Dupa realizarea montajului, atat platforma de fundatie cat si platformele aferente organizarilor de santier se acopera cu pamantul vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale solului vegetal.

In momentul terminarii lucrarilor la fiecare punct de lucru in parte, pentru care nu vor mai exista interventii care sa necesite repetarea masurii


Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Inainte de inceperea lucrarilor, in momentul elaborarii proiectului tehnic


Lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea cablurilor electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate, iar perioada de refacere a acestor zone va fi minima.


Executantul lucrarilor/ Beneficiarul investitiei

Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, pe terenuri arabile din cadrul suprafetei parcului eolian si la o distanta cat mai mare fata de limita padurii (peste 500 m) ce constituie habitat de cuibarire, adapost si odihna pentru speciile de avifauna si fauna terestra



Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata.



Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Pe tot parcursul perioadei de executie si functionare a obiectivului


Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie, pana la refacerea totala a zonelor afectate

O persoana, firma sau institutie specializata in domeniul biodiversitatii, contractata de catre beneficiar

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform

Pe toata perioada functionarii parcului





173

Planului de Monitorizare propus ) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex inaintea previziunilor meteo extreme).

eolian

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.

Pana la sfarsitul perioadei de constructie


Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.



Executarea lucrarilor pentru turbinele cele mai apropiate de padure (T5, T,3, T12, T10, T7, T8, T17, T 25) sa se realizeze inafara intervalului martie-august, perioada reproductiva pentru speciile de fauna.

Pe perioada de implementare a planului


3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar

PLAN MONITORIZARE:

Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii unei

baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta de specii

in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia dominanta de zbor,

inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de afinitatea pasarilor pentru

habitat (pasaj, cuibarit, hranire) sau absenta acestora.




174

Inainte de perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan, frecventa

observatiilor/ prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un interval de 15

zile.

Atat in timpul constructiei cat si in timpul functionarii obiectivului,

recomandam sa se realizeze o monitorizare a efectelor (conform Planului de

Monitorizare propus de elaborator) provocate de fiecare faza in care se va afla parcul

eolian asupra biodiversitatii. Astfel, efectele asupra populatiilor de pasari de la nivelul

SPA Delta Dunarii si Complex Razim- Sinoie si SPA Mauntii- Macin, se vor observa

ca urmare a prezentei/absentei reprezentantilor speciilor observate de catre evaluator

si prezentate in actualul Studiu, precum si ca urmare a analizelor asupra carcaselor

(daca acestea vor exista in timpul functionarii obiectivului). De asemenea, va fi

necesara o comparatie intre speciile intalnite in timpul constructiei parcului eolian, cu

cele din timpul functionarii, coroborate cu cele observate inainte de inceperea

lucrarilor de executie. Mentionam ca numai in urma unor observatii directe in timpul

constructiei si functionarii obiectivului, se vor putea trage concluzii certe referitoare la

efectele parcului eolian (inclusiv efectele secundare) asupra avifaunei si recomandam

respectarea cu strictete a tuturor masurilor mentionate.

Mai mult decat atat, apreciem ca monitorizarea ambelor faze ale obiectivului de

catre specialisti in domeniul biodiversitatii va conduce la diminuarea sau eliminarea

oricaror efecte secundare neprevazute, prin luarea de masuri concrete adaptate

situatiilor practice din teren.

Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de implementare a

obiectivelor prevazute de plan, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte

perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul perioadei de functionare. In

aceasta perioada frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se

realizeze la un interval de 7 zile.




175

In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va

realiza pe o durata de 6 ani, in functie de decizia Autoritatii de Mediu.

Referitor la perioada de functionare a obiectivelor propuse prin plan:

- avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in

lunile martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa

se realizeze continuu timp de 3 zile pe saptamana;

- in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de

o saptamana;

- in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau

viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene

(dupa ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor

conditii ce implica o vizibilitate redusa.

In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele

pasarilor - daca vor exista; de asemenea, se va avea in vedere starea conditiilor meteo

si comportamentul pasarilor fata de prezenta si functionarea parcului eolian, cum sunt:

- inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune al palelor

turbinelor;

- distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene.

De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca va fi

cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si a evalua

cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor

intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si

respectarea stricta a acestora pe toata perioada de monitorizare. Mentionam ca durata

perioadei de monitorizare va fi de minim sase ani, cu posibilitatea de prelungire in

functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate

cu datele bibliografice existente.




176

Mentionam ca intervalul aprilie-septembrie este perioada cea mai relevanta

pentru monitorizarea speciilor de pasari, mamifere terestre, amfibieni, reptile, insa si

restul anului poate oferi date (ex. monitorizarea pasarilor sedentare si a mamiferelor

mari) care sa contureze o imagine de ansamblu asupra efectelor parcului eolian asupra

biodiversitatii.

Pentru monitorizarile pe timp de noapte se recomanda abordarea tehnologica

folosind camere video cu infra-rosu, radare mobile, etc.

Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin

completarea urmatorului tabel: Denumire locatie:........................................................................ Nume observator:………………………………………….…… Data:…….......... Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....………………….. Inaltime turn….................................… Numar turbine…………...................…

Ora


(populara) a speciei

Numar

exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii




177

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo, parametrii

fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene;

stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu nivelul de

zgomot masurat la momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite

carcase, motivul decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in

pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor, perioada si locul de

popas.

Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul

acestora pentru fiecare specie in parte.

Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul.

De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de

vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).




178

E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR

PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE

Pentru analiza faunei din zona amplasamentului s-au folosit instrumente

specifice de observatie (binocluri BAIGISH, NIKON; BUSHNELL, GPS GARMIN

60CSx; luneta MEADE; aparate foto Fujifilm F50 12 MP, Fujifilm A800 8MP, SONY

DSLR Alpha 200 10,2 MP obiectiv 18-70 mm; NIKON D3000 10,2 MP obiectiv 70-

300 mm, fileu entomologic). La nivel terestru s-a urmarit cu precadere identificarea

cuiburilor sau galeriilor de pe amplasament.

In cadrul deplasarilor pe teren s-a realizat observarea speciilor de avifauna cu

ajutorul binoclului, fotografierea si determinarea cu ajutorul cartilor de specialitate.

S-au efectuat observatii din puncte fixe si pe itinerar.

Pentru studierea speciilor de fauna terestra – reptile s-au realizat transecte de

500 m.

In procedura de lucru pentru analiza florei se folosesc aparate foto, colectari de

exemplare spre a fi ulterior determinate cu ajutorul atlaselor si determinatoarelor

(“Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V., 2004:

Flora segetala a Romaniei“). Pentru determinarea habitatelor se folosesc lucrari

precum “Habitatele din Romania”, Nicolae Donitã, Aurel Popescu, Mihaela Pauca-

Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris, 2005, “Dobrogea si Delta

Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora

and Habitat Conservation”, Petrescu M, 2007. Pentru determinarea entomofaunei s-a

utilizat ghidul de teren “Pareys Buch der Insekten. Ein Feldfuhrer der Europaischen

Insekten”, Michael Chinery, Irmgard Jung, Dieter Jung, 2002.

In vederea analizei cantitative si calitative a fitocenozei din zonele cu vegetatie

spontana din cadrul zonei aferente PUZ, s-au efectuat analize zonale, precum si




179

relevee fitocenotice (ANEXA Relevee fitocenologice) pentru zonele in care

compozitia calitativa a florei a necesitat o evaluare suplimentara. Suprafata standard

aleasa pentru determinarea numarului de specii, a gradului de participare in

compozitie si a dominantei a fost cea de 200 mp in forma de drepunghi (20x10 m)

utilizata in general in releveurile fitocenotice din pajisti polidominante.

S-a lucrat cu o singura scara si anume scara de abundenta – dominanta

(combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza: r = 1 - 5 exemplare cu acoperire neglijabila

+ = putine exemplare, acoperire redusa, sub 1%

1 = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai mare 1-10%

2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 10-25% din suprafata

3 = acoperire intre 25– 50% din suprafata, numarul exemplarelor indiferent

4 = acoperire intre 50– 75% din suprafata, numarul exemplarelor indiferent

5 = acoperire intre 75–100% din suprafata, numarul exemplarelor indiferent




180

CONCLUZIILE CARE REIES IN URMA EVALUARII ADECVATE

Nu vor fi afectate populatiile speciior de pasari intalnite pe amplasamentul

analizat si cele din vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin mentinerea structurii si

dinamicii acestor populatii (vezi tabelul de la cap “B 4”), creandu-se conditii mai bune

de habitat decat cele dinaintea implementarii parcului eolian.

Predictie asupra evolutiei populatiilor

Nr. Crt

Denumire stiintifica Denumire popularaAproximarea efectivelor speciilor

In timpul implementar

ii

In timpul functionar

ii 1 Alauda arvensis ciocarlie de camp b < =

2 Anthus campestris fasa de camp b < =

3 Aegithalos caudatus pitigoi codat b = = 4 Buteo buteo sorecar comun a = = 5 Coracias garrulus dumbraveanca a < = 6 Corvus corone cornix cioara griva c < =

7 Corvus frugilegus cioara de semanatura c < =

8 Cuculus canorus cuc a < = 9 Erithacus rubeluca macaleandru a = = 10 Falco tinnunculus vinderel a < = 11 Fashianus colchicus fazan b = = 12 Galerida cristata ciocarlan b = = 13 Hirundo rustica randunica b = = 14 Larus argentatus pescarus argintiu c = = 15 Lanius collurio sfrancioc rosiatic b < = 16 Lanius minor sfrancioc cu frunte

neagra b < = 17 Miliaria calandra presura sura a = = 18 Merops apiaster prigorie b = = 19 Motacila alba codobatura alba b < =




181

20 Parus major pitigoi mare a < = 21 Passer domesticus vrabie de casa c = = 22 Passer montanus Vrabie de camp c = = 23 Pelecanus onocrotalus pelican comun b = ≈ 24 Pica pica cotofana b = = 25 Sturnus vulgaris graur c = = 26 Upupa epops pupaza a < = 27 Egretta garzetta egreta mica b = ≈ 28 Anas platyrhynchos Rata mare b = ≈ 29 Phalacrocorax pygmeus cormoran b = ≈ 30 Phyloscopus colybita pitulice a = = 31 Larus minutus Pescarus mic b < =

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 “>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc

amplasamentul si implicit a populatiilor acestora; “>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc

amplasamentul, existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor; “=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze

etologia speciei; “≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a

impactului; “<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre

alte zone, existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora; “<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului

provocat de implementarea obiectivului;




182

EVALUAREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DE PE

AMPLASAMENT SI ASUPRA CELOR DIN VECINATATE (INCLUSIV ASUPRA SPA si SCI DELTA

DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM- SINOIE, SPA MACIN- NICULITEL, REZERVATIA BIOSFEREI

DELTA DUNARII SI SCI PODISUL NORD DOBROGEAN) Cuantificare

(Indice de Impact)

Posibil efect asupra speciilor si habitatelor de pe amplasament si asupra celor din

vecinatate

Evaluarea si diminuarea posibilelor efecte

Concluzie

0 1. Efect de bariera sau devieri ale rutelor de migratie

- in viziunea unei evaluari strategice de mediu parcul a fost configurat astfel incat sa diminueze posibilitatea aparitiei riscului de coliziune, disturbari ale zborului sau efect de bariera prin amplasarea acestuia in afara zonelor de interes avifaunistic, iar turbinele eoliene sunt dispuse dispersat, nu comasat, astfel incat zborul se poate desfasura cu usurinta si in interiorul parcului; - la nivelul zonei analizate nu au fost observate rute de migratie, insa avand in vedere incadrarea din punct de vedere io-geografic a amplasamentului analizat, s-a aplicat principiul precautiei, fiind astfel precazut un set de masuri cu caracter preventiv, ajungandu-se pana la oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc;

Nu vor fi deviate rutele de migratie

- 1 2. Riscul aparitiei de coliziuni

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive; - se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc; - daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc, pe anumite perioade de timp sau se poate impune achizitionarea sistemelor de radare care pot interveni direct in managementul parcului - pozitionarea parcului eolian intr-o zona antropizata fara elemente ce ar putea constitui atractii ecologice pentru speciile de avifauna.

Riscul producerii de coliziuni va fi nesemnificativ

0+1 3. Pierderea sau degradarea

- zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte (element component al planului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata Se apreciaza o




183

habitatului de hranire pentru realizarea investitiei; - pe perioada implementarii si functionarii elementelor propuse prin plan se vor lua masuri de eliminare a riscului de incendii, fiind interzisa si vanatoarea; - habitatul de hranire (teren arabil) nu va fi diminuat semnificativ deoarece: - suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1.39% din suprafata aferenta parcului - zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate preponderent de teren agricol si drumuri de exploatare; - accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare semnificativa fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare temporara (in timpul perioadei de implementare a parcului eolian) a acestora, fara a impiedica hranirea exemplarelor de fauna in perimetrul analizat; - cele 5 organizari de santier precum si cele 11 statii de conexiune vor fi amplasate in afara SCI Podisul Nord Dobrogean, iar traseul cablului pentru racordarea parcului eolian la statia de 700 kV Isaccea traverseaza aria protejata (zona limitrofa ariei protejate) pe un segment de doar 800m, de-a lungul DN 22 A (E 87), fara a exista fragmentari suplimentare ale habitatelor din cadrul SCI.

usoara imbunatatire a conditiilor de habitat de pe suprafata parcului eolian

- 1 4. Perturbari ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

- suprafata de actiune a palelor eolienei nu va afecta semnificativ zborul pasarilor din cadrul parcului eolian ca urmare a: - vitezei reduse de rotatie; - turbinele ce se intentioneaza a fi montate, sunt de dimentiuni mari, iar inaltimea de siguranta pentru zborul de la sol pana la nivelul zonei de actiune a palelor va fi de aproximativ 60 m;

Nu vor exista perturbari semnificative ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

0 5. Afectarea zonelor de cuibarire, odihna si adapost

- in zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan nu au fost identificate specii de plante/habitate, cuiburi sau galerii ale speciilor de fauna pentru care au fost declarate ariile protejate, aspect justificat si prin faptul ca aproximativ 90% din zona aferenta PUZ nu face parte dintr-o Arie Protejata Natura 2000. - zonele importante de cuibarire, odihna, adapost pentru speciile de avifauna si fauna terestra se afla in vecinatatea parcului fiind reprezentate de corpurile de padure precum si de complexul de lacuri si zone umede din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Aceste zone nu vor fi afectate date fiind masurile propuse, specificul obiectivului, etapizarea lucrarilor.

Nu vor fi afectate zonele de cuibarire, odihna si adapost ale populatiilor de fauna

- 1 6. Efecte negative ca urmare a zgomotului produs

- zgomotul produs corelat cu prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata, la momentul executarii lucrarilor, in zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor de

Zgomotul produs nu va reprezenta




184

constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces;

un factor perturbant semnificativ

0 7. Afectarea indirecta a populatiilor de fauna prin afectarea relatiilor trofice la nivelul amplasamentului si/sau schimbari ale etologiei speciilor de fauna

- pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza o dislocare a exemplarelor de fauna din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului; - din experienta colectivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene a rezultat ca marea majoritate a reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt deranjate de prezenta organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene, alaturi de specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica ridicata; - avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate suprafete cu specii de plante spontane;

Nu vor exista efecte indirecte asupra populatiilor de fauna identificate in cadrul amplasamentului sau a vecinatatilor

Legenda:

Nivel al Indicelui de impact

Situatiile/conditiile de atribuire a nivelului Indicelui de Impact

“- 3” - efect negativ persitent ce prezinta risc ridicat chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, iar rezultatul evaluarii solutiilor alternative este negativ sau nesigur;

“- 2” - efect negativ persistent chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, necesitand evaluarea unor solutii alternative;

“- 1” - efect negativ existent cu valoare nesemnificativa ca urmare a masurilor; “0” - efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor;

“0+1” - efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand si o serie de efecte pozitive; “0+2” - efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand efecte pozitive clare, in favoarea cresterii

statutului de conservare a speciilor si/sau habitatelor pentru care a fost declarata aria naturala protejata de interes comunitar;




185

INTERPRETARE GRAFICA

-3 -2 -1 0 1 2

1

2

3

4

5

6

7Po

sibi

le e

fect

e(a

supr

a sp

eciil

or d

e pa

sari

obse

rvat

e pe

am

plas

amen

t si a

supr

a po

pula

tiilo

r de

pasa

ri di

n SP

A)

Intensitatea efectelor negative sau pozitive

Efectul Cumulat “0”

Conform scalei de atribuire corespunde unui

Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a

masurilor

PRIN IMPLEMENTAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT NU SE AFECTEAZA SEMNIFICATIV INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, MENTINANDU-SE UN STATUT DE CONSERVARE FAVORABIL AL

SPECIILOR DE FLORA SI FAUNA PENTRU CARE AU FOST DECLARATE SCI PODISUL NORD DOBROGEAN, SPA DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM

SINOE, REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII, SPA MACIN NICULITEL




186

CALENDARUL IMPLEMENTARII SI MONITORIZARII MASURILOR DE

REDUCERE A IMPACTULUI

Masura de reducere a impactului asupra mediului

Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus Atat in faza de constructie, cat si in cea de functionare

Conform Planului de Monitorizare propus

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si in timpul acestora


Inspectarea in prealabil a zonelor unde urmeaza a se realiza lucrari de decopertare; prelevarea, daca va fi cazul, a exemplarelor de fauna din zona punctelor de lucru si transportarea acestora in zone sigure din vecinatate ce ofera conditii de habitat similare (Ex: Testudo graeca)


Specialistul in domeniul biodiversitatii

Implementarea elementelor planului sa nu afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor prioritare (91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. si 91AA* Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos.) corespunzatoare padurii.



Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia



Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial


Personalul care executa constructia, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.



Dupa realizarea montajului, atat platforma de In momentul terminarii Executantul lucrarilor




187

fundatie cat si platformele aferente organizarilor de santier se acopera cu pamantul vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale solului vegetal.

lucrarilor la fiecare punct de lucru in parte, pentru care nu vor mai exista interventii care sa necesite repetarea masurii

Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.



Lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea cablurilor electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate, iar perioada de refacere a acestor zone va fi minima.



Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, pe terenuri arabile din cadrul suprafetei parcului eolian si la o distanta cat mai mare fata de limita padurii (peste 500 m) ce constituie habitat de cuibarire, adapost si odihna pentru speciile de avifauna si fauna terestra



Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata.



Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Pe tot parcursul perioadei de executie si functionare a obiectivului


Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie, pana la refacerea totala a zonelor afectate

O persoana, firma sau institutie specializata in domeniul biodiversitatii, contractata de catre beneficiar

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus ) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot

Pe toata perioada functionarii parcului eolian





188

afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex inaintea previziunilor meteo extreme). Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.



Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.



Executarea lucrarilor pentru turbinele cele mai apropiate de padure (T5, T,3, T12, T10, T7, T8, T17, T 25) sa se realizeze inafara intervalului martie-august, perioada reproductiva pentru speciile de fauna.

Pe perioada de implementare a planului





189

BIBLIOGRAFIE:

1. Alberts Daniel J.: Adressing Wind Turbine Noise 2. Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania /2008 - Liliecii si Evaluarea

Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic 3. Bavaru A., Godeanu S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii 4. Banica G./2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele

eoliene de la Baia asupra avifaunei; 5. Bica loan/ 2000: Elemente de impact asupra mediului; 6. British Wind Energy Association/2000: Noise from wind turbines. The facts; 7. British Wind Energy Association / 2005: Studiu - Low Frequency Noise and

Wind Turbins Technical Annex 8. Bruun B., Delin H., Svensson L./ 2009: Determinator ilustrat Pasarile din

Romania si Europa, 9. Chinery M., Jung I., Jung D./ 2002: Pareys Buch der Insekten. Ein Feldfuhrer

der Europaischen Insekten; 10. Ciocarlan V./ 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; 11. Ciocarlan V./ 2004: Flora segetala a Romaniei; 12. Ciochia V./1984: Dinamica si migratia pasarilor; 13. Cogalniceanu D./2007: Ecologie si Protectia mediului 14. Cogalniceanu D., Tudor M/ 2007: Amfibieni si Reptile din Parcul National

Muntii Macinului – Raport de activitate pentru herpetofauna 2006-2007 15. Cuzic M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din

Romania 16. Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power 17. Dihoru G./2004: Plante invazive in flora Romaniei; 18. English Nature, RSPB, WWF, British Wind Energy Association / 200l: Wind

farm development and nature conservation 19. EREC : Renewable Energy Scenario to 2040 20. European Wind Energy Association : European Best Practice Guideline for

Wind Energy Development 21. Fuhn I. E.,Vancea St./ 1961: Fauna R. P. R..- Reptilia




190

22. Godeanu S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat; 23. Godeanu S./ 2004: Ecotehnie; 24. Grecescu D./ 1898: Conspectul florei Romaniei; 25. Hotker H., Thomsen K.M., Jeromin H./ 2005: Impacts on biodiversity of

exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats 26. INCDD Tulcea/ 2007: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si

parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea

27. Ionescu A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor; 28. Iowa Energy Center : Wind Energy Manual 29. Midwest Research Institute, Colorado/ 2002: Avian hearing and avoidance of

wind turbines 30. Lafranchis T./2004: Butterflies of Europe 31. Moldoveanu A. M./2005: Poluarea aerului cu particule; 32. Petrescu M./2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si

habitatelor; 33. Popescu Maria, Popescu Miron/ 2005: Ecologie aplicata; 34. Pumnea O./ 1994: Protectia mediului ambiant; 35. Renewable Energy Research Laboratory /2002: Wind Turbine Acoustic Noise 36. Rudescu L. /1958: Migratia Pasarilor; 37. Sanda V., Öllerer K. & Burescu P./2008: Fitocenozele din Romania.

Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie; 38. Savescu A. si colab./1982: Tratat de Zoologie Agricola – Daunatorii plantelor

cultivate, Vol.II 39. Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D./ 2008: Biodiversitatea zonei costiere

a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra; 40. State Energy Resources Conservation and Development Commission -

Sacremento California : Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource Area

41. Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii




191

Bibliografie electronica www.anpm.ro www.apmtl.ro www.arpmgl.ro www.arkive.org www.avibirds.com www.birdlife.org www.iucnredlist.org www.natura2000.ro www.avibirds.com www.out4walk.com www.bird.cz www.chestofbook.com www.naturephoto-cz.eu www.flickr.com www.naturspesialisten.no www.birding.in

www.ddbra.ro Baze legale:

LEGE Nr. 265 din 29.06.2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate;

LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, cu modificarile si completarile;

LEGE nr.19 - 29/02/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului;

HOTARARE nr. 1.076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

HOTARARE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

HOTARARE nr. 1.284 din 24 octombrie 2007




192

privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

HOTARARE nr. 230/2003 completata prin HOTARARE nr. 1529 din 1 noiembrie 2007 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora;

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

ORDIN nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006

pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

ORDIN nr. 68 MAPAM / 26.01.1998 privind declararea Parcului National Muntii Macinului;

ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata de: Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie 2008;

ORDONANTA DE URGENTA nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic;

STAS 12574/1988

Aer din zonele protejate - Conditii de calitate




193

ANEXA 1 ECHIPA DE ELABORARE




194




195




196




197

ANEXA 2 CENTRALIZAREA SPECIILOR PE BAZA CRITERIILOR CE AU

DETERMINAT TRATAREA ACESTORA IN CADRUL STUDIULUI




198

Nr crt

Specie

Specie de Interes

comunitar (Mentionata

in OUG 57/2007)

Mentionata in Formularul Standard al

Ariei Protejate Natura 2000

Observata pe amplasament

Observata

in vecinatate

1 Aegithales caudatus

√ - √ -

2 Buteo buteo - - √ - 3 Coracias

garrulus √ √ √ -

4 Cuculous canorus

- - √ -

5 Erithacus rubecula

√ - √ -

6 Falco tinnunculus

√ - √ -

7 Lanius collurio √ √ √ - 8 Lanius minor √ √ √ - 9 Parus major - - √ - 10 Upupa epops √ - √ - 11 Anthus

campestris √ √ √ -

12 Alauda arvensis

√ - √ -

13 Corvus corone cornix

√ - √ -

14 Corvus frugilegus

- - √ -

15 Phasianus colchicus

√ - - √

16 Galerida cristata

- √ √ -

17 Larus argentatus

- - √ -

18 Motacilla alba √ - √ - 19 Miliaria

calandra √ - √ -

20 Merops apiaster

√ - √ -

21 Pica pica - - √ - 22 Passer - - √ -




199

domesticus 23 Sturnus

vulgaris - - √ -

24 Hirundo rustica

- - √ -

25 Pelecanus onocrotalus

√ √ - √

27 Anas platyrhynchos

√ - - √

28 Larus minutus √ √ - √ 29 Egretta

garzetta √ √ - √

30 Phylloscopus collybita

√ √ - √

31 Phalacrocorax pygmeus

√ √ - √

32 Apodemus agrarius

- - √ -

33 Microtus arvalis

- - √ -

34 Spermophillus citellus

√ √ - √

35 Podarcis taurica

√ - √ -

36 Testudo graeca √ √ √ - 37 Lacerta viridis √ - √ - 38 Coluber

caspius √ - √ -

39 Bufo viridis √ - √ -




200

ANEXA 3 RELEVEE FITOCENOLOGICE




201


Denumire populara

Scara Abundenta Dominanta

Braun-Blanquet Releveu NR 1



Scara Abundenta- Dominanta






Achillea millefolium coada soricelului + + + + + Anagallis arvensis + r + - r Agrimonia eupatoria turita r - r r - Amaranthus retroflexus stir + + + 1 + Arthemisia absinthium pelin 1 1 2 + 1 Asperula cynanchica - - r - r r Berteroa incana - + r r r - Botriochloa iscahemum barboasa 1 1 1 1 1 Carthamus lanatus - + - r + + Centaurea diffusa - r r + - r Campanula glomerata ciucure r - - r r Cychorium inthybus cicoare r r r r - Cynodon dactylon pir - + + + + Conyza canadensis batranis r - r + r Convolvulus arvensis rochita randunicii r + + - + Coronilla varia coroniste + + + + + Consolida regalis nemtisor de camp r r r + - Eryngium campestre scaiul dracului 1 2 1 1 1 Erodium cicutarium ciocul berzei - + r + + Festuca valesiaca paius stepic r + + + + Fragaria viridis fraguta r - r - - Galium verum sanziana galbena r + - - - Heliotropium europaeum vanilie salbatica r - r r - Hypericum perforatum sunatoare + r + + r




202

Lotus corniculatus ghizdei - r r - - Linaria vulgaris linarita r - r r - Melilotus albus sulfina alba + r - r + Melilotus officinalis sulfina galbena + r r + + Nigella arvensis negrusca r - - r r Origanum vulgare sovarf r r r + r Plantago lanceolata patlagina - r + r - Petrorhargia prolifera - r + - + + Potentila argentea cinci degete + 1 + + + Salvia nemorosa jales de camp r + + - r Senecio vernalis spalacioasa - r r r - Setaria viridis + + + 1 + Scabiosa ochroleuca rueni + - r - + Stipa capillata negara 1 + 1 + 1 Stachys angustifolia cinstet - r - r r Stachys annua busuioc miriste r - - r r Teucrium pollium inchegatoare 1 + + 1 + Trifolium arvense trifoi + + + r + Tragopogon pratensis barba caprei r - - r - Verbascum phlomoides lumanarica + r + - + Xeranthemum anuumm plevaita 1 1 2 1 1 Xanthium strumarium scaietele popii + 1 1 + +




203

ANEXA 4 SPECII DE PLANTE FOTOGRAFIATE IN TIMPUL

DEPLASARILOR IN TEREN




204

Specii de plante ruderale intalnite de-a lungul drumurilor de exploatare si in zonele de pasune

Fam. Alismataceae Fam Asteraceae Fam Asteraceae

Anagallis arvensis -

scanteiuta Centaurea cyanus -

albastrica Conyza canadensis- batranisul

Fam. Compositae Fam. Compositae Fam. Convolvulacea

Cichorium intybus -

cicoare Xanthium strumarium -

scaietele popei Convolvulus arvensis - rochita randunicii

Fam. Labiate Magnoliaceae Papaveracea

Stachis annua -

busuioc de miriste Nigella arvesis -

negrusca Papaver rhoeas - mac rosu




205

Fam. Resedaceae Fam. Umbeliferae

Reseda lutea- rezeda de camp

Daucus carota - morvov salbatic

Specii de plante identificate la nivelul pasunilor seminaturale

Fam. Asteraceae Fam.Composite Fam.Composite

Xeranthemum annuum - plevaita

Centaurea diffusa

Carduus defloratus

Fam.Cruciferea Fam. Cephalaceae Fam. Eleagnaceae

Berteroa incana -

ciucusoara Cephalaria transsylvanica -

sipica Eleagnus angustifolia -

salcie mirositoare Fam. Hypericaceae Fam. Labiate Fam. Labiate




206

Hypericum perforatum -

sunatoare Echium vulgare- limba sarpelui

Marrubium peregrinum unguras

Fam. Labiatae Fam Labiateae Fam Labiateae

Menta piperita- menta

Origanum vulgare - sovarv

Teucreum polium - chegatoare

Fam. Labiatae Fam. Labiate Fam. Labiate

Teucrium camedrys

Salvia sp. Salvia nemorosa - salvia




207

Fam. Leguminoase Fam. Leguminoase Fam. Leguminoase

Melilotus officinalis - sulfina galbena

Melilotus albus - sulfina alba

Coronilla varia - coroniste

Fam. Leguinoase Fam. Leguminoase Fam. Leguminoase

Astragalus onobrychis -

cosasi Lathyrus bulbosa -

oresnita Onobrichis viciifolia -

sparceta

Fam. Leguminoase Fam. Malvaceae Fam. Malvaceae

Coronilla sp. Althea rosea - nalba de gradina Althea cannabina

Fam. Platanoidae Fam. Plantaginaceae Fam. Poaceae

Acer tataricum-

artar tataresc Plantago lanceolata -

patlangina ingusta Setaria pumila -

mohor roscat




208

Fam. Poaceae Fam. Rubiaceae Fam. Rubiaceae

Lolium perene -

zazanie Galium verum

sanziene galbene Galium mollugo -

sanziene albe Fam. Rosaceae Fam. Rosaceae Fam. Rosaceae

Fragaria vesca-

fraguta Fragria vesca -

fraguta Agrimonia eupatoria -

Fam. Ranunculaceae Fam. Ranunculaceae Fam. Urticaceae

Potentila argentea - scrantitoare

Clematis vitalba - curpen

Urtica dioica - urzica moarta

Fam. Campanulaceae Fam. Cariofilacea Fam. Cariofilacea

Campanula glomerata Dianthus carthosianorum Petrorhagia prolifera




209

Fam. Labiatae Fam. Gramineae Fam. Labiatae

Ajuga cameptiris - incheietoare

Stipa capillata- nagara

Stachys angustifolia

Fam. Poaceae Fam. Labiateae Fam. Verbenaceae

Bothriochloa ischaemum - barboasa

Sideritis montana - tamaita de camp

Verbena officinalis - sporis

Fam. Scrophulariaceae

Verbascum plhomoides- lumanarica

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. - Agentia pentru Protectia Mediului

Documents

Transcript of S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. - Agentia pentru Protectia Mediului