Modelul AD As

42
TEMA: Modelul AD - AS Venitul la nivel macroeconomic forme □ Venitul personal □ Venitul disponibil □ Venitul naţional Venitul naţional reprezintă valoarea agăugată netă, exprimată în preţurile factorilor de producţie, corespunzător contribuţiei aduse la crearea de bunuri şi servicii. VN constituie produsul total net al agenţilor economici şi singura sursă de plată al acestora. Repartiţia primară (distribuirea) venituri primare procesul de transformare a VN în venituri ale deţinătorilor de capital avansat în sfera producţiei materiale şi a serviciilor cu caracter lucrativ (persoane fizice şi juridice), şi ale participanţilor la activităţile în cadrul sectoarelor productive. Venituri primare: salarii, profituri, rente, dobînzi Repartiţia secundară (redistribuirea) venituri secundare – statul mobilizează la dispoziţia sa o parte din VN prin mecanismul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor percepute de la agenţii economici. Venitul naţional este utilizat drept principalul indicator în diferite modele macroeconomice. El se identifică cu nivelul total al producţiei, nivelul venitului de echilibru sau nivelul ofertei agregate şi se notează prin Y. 1

Transcript of Modelul AD As

Page 1: Modelul AD As

TEMA: Modelul AD - AS

Venitul la nivel macroeconomic forme□ Venitul personal□ Venitul disponibil□ Venitul naţional

Venitul naţional – reprezintă valoarea agăugată netă, exprimată în preţurile factorilor de producţie, corespunzător contribuţiei aduse la crearea de bunuri şi servicii. VN constituie produsul total net al agenţilor economici şi singura sursă de plată al acestora.

□ Repartiţia primară (distribuirea) → venituri primare – procesul de transformare a VN în venituri ale deţinătorilor de capital avansat în sfera producţiei materiale şi a serviciilor cu caracter lucrativ (persoane fizice şi juridice), şi ale participanţilor la activităţile în cadrul sectoarelor productive.Venituri primare: salarii, profituri, rente, dobînzi

□ Repartiţia secundară (redistribuirea) → venituri secundare – statul mobilizează la dispoziţia sa o parte din VN prin mecanismul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor percepute de la agenţii economici.

Venitul naţional este utilizat drept principalul indicator în diferite modele macroeconomice. El se identifică cu nivelul total al producţiei, nivelul venitului de echilibru sau nivelul ofertei agregate şi se notează prin Y.

Dacă din Venitul Naţional (Y) se scad impozitele (T) şi se adaugă transferurile (TR) se obţine venitul disponibil (YD).

YD = Y – T + TR Venitul disponibil (YD) obţinut efectiv de posesorii factorilor de producţie este

utilizat pentru consum (C), iar partea care nu este consumată este reprezentată de economii (S).

YD = C + S

1

Page 2: Modelul AD As

Consumul partea de venit cheltuită pentru procurarea de bunuri şi servicii, destinate satisfacerii necesităţilor menajelor şi/sau a necesităţilor generale ale societăţii

Consum final totalitatea cheltuielilor care permit satisfacerea directă a nevoilor umane, individuale şi colective. Consum privat – bunurile materiale şi serviciile achiziţionate de populaţie,

inclusiv provenite din producţia proprie, în scopul satisfacerii necesităţilor; Consum public – consumurile instituţiilor administraţiei centrale şi locale de

stat, efectuate pentru prestarea serviciilor publice.

Consum intermediar valoarea bunurilor economice provenite din procese de producţie anterioare, consumate în alte procese de producţie în scopul creării de noi bunuri şi servicii.

După obiectul consumului- material (bunuri materiale)- nematerial (servicii)

După tipul consumului- consum de mărfuri- autoconsum

Factorii determinanţi ai consumului: Factori obiectivi:

- nivelul şi dinamica salariului, a veniturilor;- modificarea aşteptărilor în ceea ce priveşte raportul dintre cheltuielile de

consum în prezent şi viitor;- anticipările consumatorilor cu privire la evoluţia veniturilor, preţurilor;- modificarea politicii fiscale, etc;

Factori subiectivi: - dorinţa de a crea o rezervă bănească pentru situaţii neprevăzute;- constituirea de rezerve băneşti pentru asigurarea bătrîneţii;- dorinţa de a obţine dobînzi sau alte avantaje;- instinctul de ridicare a standardului de viaţă a oamenilor,- senzaţia de independenţă şi libertate, etc.

2

Page 3: Modelul AD As

Legităţile consumului determină corelaţia dintre evoluţia venitului şi mărimea consumului

Legea psihologică fundamentală – J.M. Keynes odată cu creşterea sau scăderea venitului, oamenii inclină, de regulă şi in medie, să-şi mărească sau să-şi diminueze consumul, dar intr-o proporţie mai redusă.

Indicatori; înclinaţia medie spre consum ( ) – exprimă partea din venitul

disponibil destinată consumului:

înclinaţia marginală spre consum (c') – determină modificarea

consumului la o modificare unitară a venitului disponibil:

0 < c' < 1

Funcţia macroeconomică a consumului , Unde:

– consumul autonom, care nu depinde de nivelul venitului disponibilYD – venitul disponibil al menajelorc' – înclinaţia marginală spre consum

grafic

Economiile surplusul de venit peste cheltuielile de consum. Economiile – un rezultat al economisirii; Economisirea – un proces care se realizează în decursul unei perioade de timp,

reprezentînd un flux de venituri acumulate

Indicatori:

3

C2

C1

C

YDYD1 YD2

Page 4: Modelul AD As

→ înclinaţia medie spre economii ( ) reprezintă ponderea economiilor în totalul venitului disponibil; arată cît se economiseşte dintr-o unitate monetară

de venit disponibil:

→ înclinaţia marginală spre economii (s') – arată cum variază

economiile la variaţia cu o unitate a venitului disponibil:

Forme: Economii personale: Economii brute ale firmelor: Profit nedistribuit Economii ale statului:

Funcţia macroeconomică a economiilor

s' + c' = 1

Grafic:

Teoriile postkeynesiste cu privire la consum şi economisire:

4

DYsCS 0

S > 0

S < 0

S

YD

Page 5: Modelul AD As

Teoria ciclului de viaţă (Franco Modigliani) - economiile sunt rezultatul, în principal, al dorinţei fiecărui individ de aşi asigura consumul la vîrsta bătrîneţii. Funcţia consumului are forma:

C = α WR + c' YL

α – înclinaţia marginală spre consum faţă de bogăţia reală;WR – bogăţia reală;c' – înclinaţia marginală spre consum în raport cu modificarea venitului de muncă;YL – venitul din muncă. În legătură cu posibilităţile de consum, venitul din muncă va fi egal cu venitul

anual din perioada de viaţă activă înmulţită cu numărul de ani lucraţi;În legătură cu distribuţia consumului pe durata întregii vieţi a individului, se consideră că acesta va alege alternativa unui consum relativ constant pe toată

durata de viaţă fără oscilaţii mari.

Teoria venitului permanent (Milton Friedman) - apreciază că oamenii îşi adaptează comportamentul de consum nu în funcţie de nivelul venitului curent, ci de oportunităţile de consum pe termen lung. Cheltuielile pentru consum depind de venitul mediu pe termen lung. În legătură cu consumul acesta este direct proporţional cu venitul permanent. În legătură cu măsurarea venitului permanent, se consideră că acesta reprezintă

acea rată stabilă a consumului pe care o persoană ar pute-o menţine pe tot parcursul vieţii, ţinînd seama de nivelul actual al bogăţiei şi al venitului cîştigat în prezent şi viitor.

YP = Y0+δ(Y1 – Y0) unde 0<δ<1;YP – venitul permanent.Y0, Y1, – venitul din perioada precedentă, respectiv curentă.

Investiţiile: totalitatea cheltuielilor orientate spre achiziţionarea bunurilor de capital, în

vederea sporirii avuţiei societăţii; reprezintă orice decizie de cheltuire care conduce la dobîndirea unui activ

(real/financiar), în vederea obţinerii ulterioare a unui flux de lichidităţi.

Clasificări:

În funcţie de sursele de formare:

5

Page 6: Modelul AD As

→ Investiţii de înlocuire (de reproducţie) (Iî) Sursa → Amortizarea→ Investiţii nete (de dezvoltare)Sursa → Venitul economisitInvestiţia brută:

În funcţie de destinaţie → Investiţii pentru procurarea de maşini şi utilaje;→ Învestiţii în construcţii;→ Investiţii pentru creşterea stocurilor de mărfuri.

După proprietar→ investiţii private, efectuate de sectorul privat;→ investiţii publice, efectuate de către stat.

Factori de influenţă a investiţiilor: rata dobînzii; venitul aşteptat de către investitor; politica statului în domeniul investiţiilor; fluctuaţiile profitului la investiţiile existente; conjunctura economiei naţionale

Decizia de investiţii se bazează pe analiza comparată a următorilor indicatori:→ Raportul dintre valoarea prezentă a venitului ce urmează a fi obţinut din

investiţii şi costul investiţiei.

,

Vp, Vv – valoarea prezentă/viitoare a venitului; r – rata reală a dobînzii;Decizia de a investi este favorabilă dacă Vp ≥ costului investiţiei.

→ Raportul dintre rata venitului net actualizat şi rata reală a dobînzii (sau costul de oportunitate al investiţiei).

Rata venitului net = profit net actualizat / costul investiţiei.Decizia de a investi este favorabilă dacă rata profitului net ≥ r.

Funcţia macroeconomică a investiţiilor

6

Page 7: Modelul AD As

→ În cazul dependenţei investiţiilor de rata dobînzii

→ În cazul dependenţei investiţiilor de rata dobînzii şi de venit,

unde:I0 – investiţii autonome;r – rata reală a dobînzii;Y – nivelul venitului;d – coeficientul sensibilităţii investiţiilor la modificarea ratei dobînzii;i` – coeficientul sensibilităţii investiţiilor la modificarea nivelului venitului şi

reprezintă înclinaţia marginală spre investire ;

Reducerea ratei dobînzii determină creşterea investiţiilor şi invers.

Grafic:

Creşterea venitului determină creşterea investiţiilor la acelaşi nivel al ratei dobînzii

7

II2I1

r1

r2

r1

I (r)

r

I2

I1

r

I

r

Page 8: Modelul AD As

Investiţiile şi factorul q al lui Tobin exprimă un raport între valoarea firmei de pe piaţa de acţiuni (valoarea de piaţă

a capitalului instalat) şi valoarea de înlocuire a stocului de capital al firmei (costul de înlocuire a capitalului instalat);

reprezintă raportul dintre valoarea actualizată a productivităţii marginale a investiţiei şi costul marginal al capitalului.

Productivitatea marginală a capitalului investit (MPK) reprezintă venitul suplimentar antrenat de creşterea cu o unitate a stocului de capital:

Costul marginal al capitalului (MCK) este costul ultimei unităţi de capital achiziţionate şi include două componente dinstincte: costul de oportunitate şi costul de instalare.

Pentru ca stocul de capital să fie optim, trebuie ca MPK= MCK. Dacă MPK> MCK,

firma trebuie să investescă în mijloace de producţie noi.

Firma va realiza investiţia atît timp cît q>1. În acest caz capitalul instalat are o valoare mai mare decît costă cumpărarea sa.

Exemplu: Dacă q = 1,7 înseamnă că dacă firmă a cheltuit 100 u.m. pe o investiţie, piaţa îi recunoaşte valoarea acesteia de 170 u.m., ceea ce echivalează cu un plus de 70 u.m. pentru echipamentul productiv neinstalat.

Cînd q<1, investiţia nu se justifică. Vînzarea echipamentului la valoarea costului de înlocuire este mai profitabilă pentru acţionarii firmei. Dacă echipamentul instalat nu poate fi revîndut, investiţia se stopează.

Concluzii: Investiţia se află în relaţie inversă cu rata reală a dobînzii; Investiţiile se află într-o dependenţă pozitivă cu modificările PIB (ΔY) şi cu

factorul q a lui Tobin. Conform principiului acceleratorului, creşterile viitoare anticipate ale producţiei

necesită şi o sporire a stocului de capital productiv; Între preţurile acţiunilor şi investiţiile realizate există o relaţie pozitivă; În practică, măsurarea factorului q se face cu ajutorul preţurilor acţiunilor, cu

toate că multe firme finanţeză investiţiile fără a apela la piaţa acţiunilor

8

Page 9: Modelul AD As

MPK creşte sub efectul progresului tehnic, stocul optim de capital sporeşte dacă rata reală a dobînzii creşte.

Corelaţia economii – investiţii:

În modelul de echilibru al economiei închise, volumul investiţiilor (I) trebuie să corespundă nivelului economiilor totale (St):Economiile pot fi: - economiile private:

Spr = (Y + TR –T) – C - economiile statului:

Sst = T – G - TR - economii totale (naţionale):

St =Spr + Sst;

St =(Y + TR –T) – C + T – G – TR;St = Y – C – G.

Pentru economia închisă: Y = C + I + G => Astfel, I = Y – C – G

Economiile totale (naţionale) sunt egale cu investiţiie St = I- Economiile exprimă comportamentul colectiv al consumatorului;- Pe pieţele financiare economiile reprezintă oferta mijloacelor de împrumut.- Investiţiile reflectă comportamentul colectiv al întreprinzătorului;- Pe pieţele financiare investiţiile reprezintă cererea mijloacelor de împrumut.

Grafic:

9

r1 S

IS=I(r)

r1 I (r)

r

E

Page 10: Modelul AD As

- funcţia economiilor este verticală şi nu depinde de rata reală a dobînzii, în condiţiile cînd Y, G şi T sunt constante;

- funcţia investiţiilor are pantă negativă. Astfel, dacă r↑ =>I ↓ şi invers;- rata dobînzii se va schimba pînă cînd S şi I se vor echilibra;- curbele economiilor şi investiţiilor se intersecrează în punctul E, care

corespunde ratei dobînzii de echilibru.

Multiplicatorul:

raportul care se formează între creşterea veniturilor şi creşterea investiţiilor; arată cum se modifică venitul, ca urmare a modificării cu o unitate a

investiţiilor.

unde: ΔY – modificarea venitului; ΔI – modificarea investiţiilorS = I => ΔS = ΔI => ΔI = ΔY – ΔC =>

(raportăm la ΔY) =>

=>

0 > >1

Dacă I↑ => Y↑ => C↑ => Y↑ => C↑ => Y↑...etc.Deci: ΔY = ΔI * mI

Acceleratorul

exprimă creşterea investiţiilor ca urmare a sporirii veniturilor; relevă că sporirea cererii bunurilor de consum în urma creşterii veniturilor va

antrena o creştere a investiţiilor; acţionează numai în faza de expansiune.

; ΔI = a * ΔY

10

Page 11: Modelul AD As

Cererea agregată (AD) totalitatea cheltuielilor efectuate de către agenţii economici agregaţi pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii create în economia naţională în decursul unei perioade de timp.Componentele principale: cheltuielile de consum personal ale menajelor (C); cheltuielile de investiţii ale firmelor (I); cheltuielile statului privind achiziţionarea de bunuri şi servicii( G); cheltuielile privind exportul net (Nx).

AD = C + I + G + Nx

Grafic AD se reprezintă sub forma unei curbe cu pantă negativă, care reflectă interdependenţa inversă dintre nivelul achiziţionat al PIB real (Y) şi nivelul preţurilor (P).

Curba AD reflectă totalitatea combinaţiilor dintre cantităţile de bunuri şi servicii ce pot fi achiziţionate şi anumite niveluri medii ale preţurilor

Factorii principali : factori de preţ factori non-preţ

Factorii de preţ a cererii agregate:- caracterizează modificarea cererii agregate în raport cu preţul;- modificarea mărimii cererii agregate în rezultatul modificării nivelului

preţurilor se reflectă prin deplasarea de-a lungul curbei cererii agregate;- creşterea nivelului preţurilor conduce la restrîngerea consumului, investiţiilor,

cheltuielilor guvernului şi a exportului net.

11

Y Y0Y1

P0

P1

AD

P

Page 12: Modelul AD As

Abordări: Teoria cantitativă a banilor: M*v =P*Y

unde: M – cantitatea de bani în circulaţie;v – viteza de circulaţie a banilor;P – nivelul general al preţurilor în economie;Y – nivelul real al producţiei, pentru care se formează cererea.

Deoarece curba AD se construieşte considerînd M şi v fixate, atunci odată cu creşterea preţurilor, are loc reducerea stocurilor reale de bani (M/P), iar ca rezultat se reduce cantitatea de bunuri şi servicii pentru care se formează cererea. P↑ => M/P↓ => AD↓=> Y↓

Efectele cererii agregate: Efectul ratei dobînzii (Keynes). Creşterea preţurilor (P) determină majorarea

cererii de bani (L). În condiţiile unei mase monetare constante, are loc creşterea ratei dobînzii (r). Ca rezultat scad investiţiile, respectiv cererea agregată se reduce

P↑ => L↓ => r↑ => I↓ => AD↓ Efectul bogăţiilor acumulate (Pegou): Creşterea preţurilor determină

reducerea capacităţii de cumpărare a activelor financiare ale populaţiei. Ca rezultat scade consumul, respectiv cererea agregată se reduce

P↑ => C↓ => AD↓ Efectul importului: Creşterea preţurilor în interiorul ţării determină

scumpirea bunurilor autohtone comparativ cu cele stăine. Ca rezultat are lor reducerea exporturilor şi creşterea importurilor, respectiv cererea agregată se reduce

P↑ => Imp↑; Exp↓ => Nx↓ => AD↓

12

Page 13: Modelul AD As

Determinanţii cererii agregate

Totalitatea factorilor non-preţ a cererii agregate; Modificarea factorilor non-preţ ai cererii agregate determină modificarea

cererii agregate şi provoacă deplasarea curbei AD. creşterea AD se reprezintă grafic prin deplasarea de la AD la AD``; reducerea AD se reprezintă grafic prin deplasarea de la AD la AD`.

FactoriModificările în cheltuielile de consum sunt determinate de:- veniturile consumatorilor;- aşteptările consumatorilor;- datoriile menajelor; - impozitele achitate de consumator, etc.□ Modificările în cheltuielile investiţionale sunt determinate de:- rata dobînzii;- nivelul aşteptat al profitului din investiţii;- nivelul tehnologiilor;- nivelul impozitelor, etc.□ Modificările în cheltuielile guvernamentale sunt determinate de:- adoptarea programelor de stat, schimbările politice.□ Modificările în cheltuielile privind exportul net sunt determinate de:- modificări în condiţiile comerţului exterior;- modificări în veniturile de peste hotare;- modificări în cursul valutar.Conform teoriei cantitative a banilor masa monetară (M) şi viteza de circulaţie a banilor (v) sunt consideraţi factori non-preţ a AD.

13

Y

P

A● A'

A''

AD'

AD''

AD

Page 14: Modelul AD As

Oferta agregtă (AS) - cantitatea totală de bunuri economice disponibile pentru vînzare într-o economie naţională, în funcţie de nivelul general al preţurilor, într-o anumită perioadă.

Factorii principali Factorii de preţ conduc la deplasarea de-a lungul curbei ofertei agregate; Factorii non-preţ determină deplasarea în spaţiu a curbei ofertei agregate.

Principalii factori non-preţ Modificarea tehnologiilor; Modificarea preţurilor la resurse (costurilor de producţie); Modificarea volumului de resurse utilizate; Modificarea structurală a pieţii; Modificarea nivelului productivităţii; Modificarea impozitelor şi taxelor; Modificarea normelor juridice.

Principalele forme de realizare: Produsul naţional brut Produsul intern brut

Tipuri AS statică; dinamică – se utilizează pentru evaluarea ritmurilor inflaţiei, ca rezultat al

modificării volumului producţiei naţionale.

Modelele principale: Modelul neoclasic descrie comportamentul economiei pe perioadă lungă de

timp; Modelul keynesist examinează funcţionarea economiei în intervale de timp

relativ scurte.

Curba ofertei agregate - modelul grafic al ofertei agregate care reflectă interdependenţa dintre volumul producţiei naţionale reale disponibile pentru vînzare (Y) şi nivelul mediu al preţurilor (P).

14

Page 15: Modelul AD As

Trăsăturile principale: Constă din trei segmente: orizontal, crescător şi vertical; Segmentul orizontal al curbei se numeşte keynesist şi arată modificarea

volumului real al producţiei, cînd nivelul preţurilor rămîne constant; Segmentul crescător al curbei se numeşte intermediar şi reflectă

modificarea volumului real al producţiei ca rezultat al schimbării nivelului preţurilor;

Segmentul vertical al curbei se numeşte neoclasic şi arată nivelul constant al producţiei reale cînd nivelul preţurilor este variabil;

Modificarea mărimii ofertei agregate în rezultatul modificării nivelului general al preţurilor se reflectă prin deplasarea de-a lungul a curbei ofertei agregate (din punctul A în punctul B şi viceversa).

Modificarea ofertei agregate în rezultatul factorilor non-preţ, provoacă deplasarea curbei ofertei agregate: - creşterea ofertei agregate se reprezintă grafic prin deplasarea de la AS la

AS``;- reducerea ofertei agregate se reprezintă grafic prin deplasarea de la AS la

AS`.

Modelul keynesist al ofertei agregate

caracterizează funcţionarea economiei pe intervale relativ scurte de timp; grafic se notează SRAS → short run aggregate supply (engl.)

15

0 Y

A'

A''

A ●

B ●

AS'

Nivelul preţului

AS'' AS

Page 16: Modelul AD As

Particularităţi: economia funcţionează în condiţiile ocupării incomplete a factorilor de

producţie; mărimile nominale (preţurile, salariul nominal) sunt rigide, se modifică lent

şi reacţionează încet la fluctuaţiile pieţei; mărimile reale sunt flexibile şi reacţionează mai repede la fluctuaţiile pieţei.

Forma grafică:

situaţie extremă al modelului keynisist situaţie normală al modelului keynisist

Modificarea SRAS: şocul de productivitate; schimbarea bruscă a preţurilor la resurse.

Curba AS pe termen scurt (SRAS) reflectă că nivelul producţiei efectiv (Y) se abate faţă de cel potenţial (Y*), dacă nivelul preţurilor (P) deviază de la cel anticipat (Pe):

Y = Y* + α (P - Pe), unde α – coeficient ce caracterizează intensitatea reacţiilor întreprinzătorilor la abaterea preţurilor efective faţă de cele anticipate.

Modelul neoclasic al ofertei agregate

- descrie comportamentul economiei în perioadă lungă de timp;

16

Y

P

SRAS

Y

P

SRAS

Page 17: Modelul AD As

- grafic se notează LRAS → long run aggregate supply (engl.).

Particularităţi: nivelul producţiei depinde de factorii de producţie şi nu depinde de nivelul

preţurilor; schimbările în nivelul tehnologiilor şi a factorilor de producţie au loc lent; economia funcţionează în condiţiile ocupării depline a factorilor de

producţie, şi, respectiv, nivelul producţiei corespunde cu cel potenţial (Y*); preţurile, salariul nominal şi alte mărimi nominale sunt flexibile şi

modificarea lor menţine echilibrul pieţei.

Curba AS pe termen lung (LRAS) este verticală. Ea caracterizează nivelul natural (potenţial) al producţiei (Y*), adică nivelul

producţiei în condiţiile ocupării depline, la care resursele din economie sunt utilizate integral, iar şomajul corespunde nivelului natural;

Deplasarea curbei SRAS este posibilă doar în condiţiile modificării mărimii factorilor de producţie şi a tehnologiilor.

Modelul grafic al echilibrului macroeconomic - modelul interacţiunii dintre cererea agregată şi oferta agregată

17

Y* Y

PLRAS

Page 18: Modelul AD As

Trăsăturile principale: Intersecţia curbelor cererii şi ofertei agregate reprezintă situaţia de echilibru; Nivelul preţurilor la produsele finite, care se stabileşte pe baza egalităţii

dintre cererea agregată şi oferta agregată, determină nivelul de echilibru al preţurilor (PE);

Produsul naţional real, care se stabileşte pe baza egalităţii dintre cererea agregată şi oferta agregată, determină volumul real al producţiei naţionale de echilibru (YE).

Stabilitatea echilibrului macroeconomic (factori) Şocurile cererii agregate; Şocurile ofertei agregateŞocurile cererii în condiţiile cînd oferta agregată este perfect elastică (model keynesist), în

rezultatul unui şoc al cererii agregate (deplasarea AD0 la AD1), nivelul general al preţurilor rămîne acelaşi, iar venitul naţional realizat se modifică în acelaşi sens şi cu aceeaşi mărime;

în condiţiile cînd oferta agregată este perfect inelastică (modelul neoclasic), în rezultatul unui şoc al cererii agregate (deplasarea AD2 la AD3), se modifică doar nivelul general al preţurilor, venitul naţional realizat rămînînd neschimbat.

18

Y

AD

ASP

PE

YE

E ●

0

Page 19: Modelul AD As

P

P1

P0

Y1

AD

Y0 Y

AS0

AS1

Şocurile ofertei agregate pe termen scurt (reducerea de la AS0 la AS1) au ca efect modificarea în acelaşi sens a venitului naţional realizat (Y scade la la Y0 la Y1) şi o modificare în sens contrar a nivelului general al preţurilor (P creşte de la P0 la P1).

Echilibrul pe termen lung se stabileşte în condiţiile cînd cererea agregată este egală cu oferta agregată pe termen scurt şi oferta agregată pe termen lung

AD = SRAS = LRAS (punctul A)

Factori de influenţă:

19

AD1Y

AD2

ASP

AD0

AD3

YY*

LRAS

AD

A●

P

SRAS

Page 20: Modelul AD As

Şocul ofertei agregate (de ex.: schimbarea bruscă a preţurilor la resursele petroliere), deplasează curba SRAS în sus, de la SRAS0 la SRAS1.

Ca rezultat echilibrul pe termen scurt se stabileşte în punctul B, la un nivel mai ridicat al preţurilor.

grafic

În punctul B nivelul producţiei pe termen scurt este mai mic decît cel potenţial, ceea ce caracterizează situaţia de ocupare incompletă a factorilor de producţie (şomaj): Y1 < Y*

În acest context, statul intervine prin politici de stimulare a AD. Ca rezultat curba AD se deplasează în AD'. Echilibrul pe termen lung se stabileşte în punctul C. Nivelul producţiei revine la cel potenţial. Nivelul preţurilor corespunde nivelului P1.

Decalajele nivelului venitului

20

Y1 Y

B●

P0

P1 SRAS1

Y*

LRAS

AD

A●

P

SRAS0

LRAS

C ●

AD'

B●

Y1 Y

P0

P1 SRAS1

Y*

AD

A●

P

SRAS0

Page 21: Modelul AD As

Starea economiei naţionale, caracterizată printr-un dezechilibru parţial Diferenţa dintre venitul realizat (Y) şi venitul potenţial (Y*)

Decalaj recesionist, analizat de J.M. Keynes.Venitul realizat este mai mic decît cel potenţial:

Y < Y*

Caracterizează subutilizarea factorilor de producţie (după Keynes).Factori:

şocul cererii agregate (reducerea AD); şocul ofertei agregate (paradoxul economisirii).

Ajustarea decalajului recesionist: ajustarea prin AS (creşterea AS pe termen scurt):

- prin relansarea de la sine (automată) a activităţii economice; În recesiune există un surplus pe piaţa factorilor de producţie ce antrenează o reducere a preţurilor factorilor de producţie şi determină reducerea costurilor medii în economie. În consecinţă, oferta agregată se deplasează spre dreapta către

- prin intermediul politicilor de stimulare a ofertei agregate (ex: subvenţii).

ajustarea prin AD (creşterea AD):- printr-o relansare automată a AD şi a componentelor sale;- prin politica macroeconomică de stimulare a AD.

Politica bugetar – fiscală, prin intermediul instrumentelor ei: a) achiziţiile guvernamentale: G↑ => Y↑ => deplasarea AD şi stabilirea

echilibrului la nivelul Y*;

21

Y1YY*

LRAS

AD

E

P

Decalaj recesionist

Page 22: Modelul AD As

b) impozite: T↓ => YD↑ =>Y↑=> deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la nivelul Y*.

Decalaj inflaţionist, analizat de către noii economişti clasici. Venitul realizat este mai mare decît cel potenţial: Y > Y* Caracterizează suprautilizarea factorilor de producţie (după Keynes).

Factori - şocul cererii agregate (reducerea AD)

Ajustarea decalajului inflaţionist ajustarea prin AS (scăderea AS pe termen scurt):

- reducerea de la sine (automată) a activităţii economice: nivelul ofertei agregate pe termen scurt determină creşterea preţurilor factorilor de producţie, în deosebi a salariilor, care încep să crească mai repede decît productivitatea muncii. Ca rezultat cresc costurilor şi are loc o deplasare spre stînga a SRAS, la un nivel al preţurilor mai ridicat;

- politica de temporare a nivelului activităţii economice (restricţii fiscale). ajustarea prin AD (diminuarea AD):

- reducerea automată a cheltuielilor agregate;- prin politica macroeconomică de descurajare a AD.

Politica bugetar – fiscală, prin intermediul instrumentelor ei: c) achiziţiile guvernamentale: G↓ => Y↓ => deplasarea AD şi stabilirea

echilibrului la nivelul Y*;d) impozite T↑ => YD↓ =>Y↓=> deplasarea AD şi stabilirea echilibrului la

nivelul Y*.

Concluzii → Ajustările în nivelul venitului demonstrează stabilitatea echilibrului

macroeconomic pe termen lung;→ Din înlănţuirea în dinamică a apariţiei şi ajustărilor decalajelor recesioniste şi

inflaţioniste rezultă fenomenul ciclicităţii economice.

22

E

Y* YY1

LRAS

AD

P

Decalaj inflaţionist

Page 23: Modelul AD As

E

E = C+I+G+NX

Y = E

A

YY0 Y1Y2

Y2

E2

E0

Y1

E1

Majoraraea neplanificată a stocurilor

Micşorarea neplanificată a stocurilor

450

Crucea lui Keynes model de echilibru macroeconomic; relevă interdependenţa dintre cheltuielile efective şi cele planificate

Cheltuielile agregate planificate (E), reprezintă suma pe care menajele, firmele, statul şi străinătatea planifică să le efectueze pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii.

Funcţia cheltuielor planificate: E = C+I+G+Nx

Cheltuielile agregate efective (Y) reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii cumpărate efectiv, indiferent de ceea ce agenţii economici îşi pălanificaseră. Se deosebesc de cele planificate prin mărimea investiţiilor neplanificate în stocuri, în condiţiile modificării volumului de vînzări.

Y are următoarele semnificaţii: venitul efectiv şi cheltuielile efective.

Crucea lui Keynes reprezintă un instrument de lucru ce ilustrează procesul de atingere a echilibrului economic pe termen scurt. Dacă în economie a fost produs mai mult decît se solicită (Y1>Y0), o parte a

producţiei nerealizate va fi stocată. Creşterea stocurilor determină firmele să reducă producerea şi ocuparea. Aceasta va avea loc pînă cînd Y1 se reduce la nivelul de echilibru Y0.

Dacă producţia se află la un nivel mai mic decît cel de echilibru (Y2<Y0), aceasta înseamnă că se produce insuficient faţă de cerere. Pentru a soluţiona această problemă, firmele vor reduce stocurile, apoi vor mări producţia şi ocuparea, pînă cănd Y2 va creşte la nivelul de echilibru Y0.

23

Cheltuielile efective (Y)= Cheltuielile planificate (E)Y = E

Page 24: Modelul AD As

Definiti:- Cererea agregată - Curba cererii agregate - Determinanţii cererii agregate - Consumul - Înclinaţia marginală spre consum - Rata consumului- Economiile- Înclinaţia marginală spre economii - Investiţiile - Înclinaţia marginală spre investiţii - Multiplicatorul investiţiilor - Rata dobânzii reală - Achiziţii guvernamentale - Exportul net - Oferta agregată - Curba ofertei agregate - Modelul keynesian al ofertei agregate - Modelul clasic al ofertei agregate - Echilibrul macroeconomic AD-AS - Şocul ofertei agregate

ADEVARAT/FALS1. Dacă guvernul decide majorarea fiscalităţii, atunci consumul creşte. 2. Venitul şi consumul sunt două mărimi direct proporţionale, în timp ce venitul şi

economiile sunt două mărimi invers proporţionale.3. Consumul, la nivel macroeconomic, trebuie analizat sub două forme ale sale: consum

final şi consum intermediar. 4. Înclinaţia medie spre consum ( ) reprezintă raportul dintre consumul total şi venitul

disponibil 5. Surplusul de venit peste cheltuielile de consum constituie economiile.6. Înclinaţia marginală spre economii (s’) reprezintă raportul dintre variaţia venitului şi

variaţia economiilor.7. Înclinaţiile medii şi marginale ale consumului şi economisirii sunt subunitare şi negative. 8. Investiţiile reprezintă ansamblul cheltuielilor orientate spre achiziţionarea bunurilor

capital, în vederea sporirii avuţiei societăţii. 9. Suma invesiţiilor de înlocuire şi a investiţiilor nete formează investiţiile brute. Relaţia

dintre creşterea producţiei şi creşterea investiţiilor într-o economie naţională este reflectată de multiplicatorului cheltuielilor.

10. Multiplicatorul investiţiilor arată cu cât este mai mare înclinaţia marginală spre consum, cu atât efectul investiţiilor este mai mare.

11. Cererea agregată (AD) exprimă ansamblul bunurilor şi serviciilor pe care agenţii economici doresc şi pot să le achiziţioneze dintr-un anumit nivel al veniturilor în funcţie de preţul din economie mediu.

24

Page 25: Modelul AD As

12. Achiziţii guvernamentale este reprezentat de totalitatea cheltuielilor de consum al sectorului privat, pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii

13. Exportul net reflectă diferenţa dintre import şi export şi arată influenţa comerţului exterior asupra cererii agregate

14. Modificarea cererii agregate în funcţie de alţi factori decât preţul, conduc la deplasarea curbei cererii agregate paralel cu ea însăşi.

15. Oferta agregată (AS) exprimă producţia totală de bunuri şi servicii pe care firmele doresc şi pot să o realizeze în funcţie de nivelul mediu al preţurilor din economie Curba ofertei agregate reflectă combinaţiile de preţuri şi venituri pentru care economia se află în echilibru

16. Panta pozitivă este o caracteristică a curbei AD.17. Curba neoclasică a AS este orizontală 18. În analiza macroeconomică pe termen scurt a ofertei agregate preţurile sunt considerate

constante19. Pe termen lung economia funcţionează la nivelul său potenţial şi AS este rigidă 20. Pe termen scurt echilibrul se ajustează la nivelul PIB-ului potenţial 21. Echilibrul macroeconomic se stabileşte în punctul în care AD >AS 22. Decalajul recesionist apare atunci când echilibru economic se stabileşte la un nivel al

PIB-ului mai mic ca nivelul său potenţial 23. Decalajul inflaţionist se datorează unui echilibru macroeconomic la un nivel al PIB-ului

superior celui potenţial

TESTE grila1. Pentru o funcţie de consum C = 200 + 0,9Yd:

a) Economiile sunt zero pentru un nivel al venitului disponibil de 2000 u.m.b) Dacă venitul disponibil este 1000 u.m., dezeconomiile sunt de 100 u.m.c) Dacă venitul disponibil este 1000 u.m., dezeconomiile sunt de 200 u.md) Consumul este zero pentru un nivel al venitului disponibil mai mic de 2000 u.m.

2. Cînd se reduce venitul, consumul de regulă:a) Se reduce şi el, dar într-o proporţie mai micăb) Se reduce şi el, dar într-o proporţie mai marec) Se reduce în aceeaşi proporţied) Are loc creşterea consumului.

3. Curba ofertei agregate neoclasice există:a) La un nivel al producţiei mai mare decât nivelul potenţialb) La un nivel al producţiei mai mic decât nivelul potenţialc) La un nivel al producţiei ce corespunde cu nivelul potenţial.d) La un nivel constant al preţurilor.

4. Într-o economie naţională în care înclinaţia marginală spre consum este de 0,8 un spor al investiţiilor de 200 mlrd. u.m. va avea ca rezultat un spor al venitului naţional de :a) 500 mlrd. u.m. b) 160 mlrd. u.mc) 1000 mlrd. u.md) 200 mlrd. u.m.

25

Page 26: Modelul AD As

5. Fie o funcţie de consum C = 300 + 0,7Yd. Nivelul consumului este :a) 700 u.m., dacă venitul disponibil este 1000 u.m.b) 100 u.m., dacă venitul disponibil este 1000 u.m.c) 300 u.m., dacă venitul disponibil este zero;d) Zero, dacă venitul disponibil este zero.

6. Curba ofertei agregate keynesiene există:a) La un nivel al producţiei mai mare decât nivelul potenţialb) La un nivel al producţiei mai mic decât nivelul potenţialc) La un nivel al producţiei ce corespunde cu nivelul potenţial.d) La un nivel constant al preţurilor.

7. O schimbare a cheltuielilor publice:a) Nu afectează curba cererii globaleb) Schimbă înclinaţia curbei cererii globalec) Deplasează curba ofertei globaled) Deplasează curba cererii globale

8. Care din următorii factori vor determina deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta:a) O creştere a nivelului ofertei agregateb) O creştere a nivelului general al preţurilorc) O creştere a cheltuielilor guvernamentaled) O reducere a ofertei agrergate

9. Dacă înclinaţia marginală spre consum este 0,8 atunci:a) Cînd investiţiile cresc cu o unitate, venitul va spori cu 2 unităţib) Cînd investiţiile cresc cu 2 unităţi, venitul va spori cu 8 unităţi;c) Cînd investiţiile cresc cu 3 unităţi, venitul va spori cu 15 unităţi

10. Funcţia consumului are forma C=100+0,8Y. Nivelul multiplicatorului investiţiilor este:a) 4b) 5

c) 0,8d) 0,2

11. Economia este în stare de echilibru. Funcţia consumului C = 30+0,75Y. Cum se va schimba venitul de echilibru, dacă investiţiile scad cu 2 mln u.m. a) Va creşte cu 2 mlnb) Va scădea cu 2 mlnc) Va creşte cu 8 mlnd) Va scădea cu 8 mln.

12. În modelul AD –AS creşterea impozitelor şi taxelor va determina:a. Creşterea nivelului general a preţului şi a venitului de echilibrub. Creşterea preţului şi scăderea venitului de echilibruc. Micşorarea venitului de echilibru şi a nivelului general a preţuluid. Creşterea venitului de echilibru şi scăderea nivelului general a preţului

13. Funcţia de consum C = 0,68Y, s-a modificat peste o perioadă de timp şi a devenit C = 0,42Y. Ca rezultat a avut loc:a) Micşorarea economiilor populaţieib) Creşterea economiilor populaţieic) Consumul a rămas la acelaş nivel;

26

Page 27: Modelul AD As

d) Consumul a crescut 14. Care din următorii factori vor determina deplasarea de-a lungul curbei cererii

agregate:a) O modificare a nivelului ofertei agregateb) O modificare a nivelului general al preţurilorc) O modificare a cheltuielilor guvernamentaled) O modificare a venitului de echilibru.

15. Dacă investiţia se reduce se poate întîmpla că:a) Venitul va scădea mai puţin decît s-a redus investiţiab) Venitul va descreşte în aceeaşi măsură în care s-a redus investiţia c) Venitul se va reduce într-o măsură care este multiplă celeia în care s-a micşorat investiţia.d) Nu putem afirma nimic.

16. Reducerea ratei dobînzii va avea următoarele efecte în economia naţională:a) Reducerea investiţiilor şi a venitului de echilibru, creşterea nivelului general al preţurilorb) Creşterea investiţiilor, a venitului şi a nivelului general al preţurilorc) Creşterea investiţiilor, creşterea nivelului general al preţurilor, venitul rămîne constant;d) Nici una nu este corectă.

17. Pe termen lung oferta agregată este:a) mai mică ca PIB potenţial;b) dependentă de preţuri;c) independentă de preţuri;d) mai mare ca PIB potenţial;e) este egală cu PIB potenţial.

18. Cererea agregată creşte cînd :

a) ponderea consumului în economie;b) puterea de cumpărare a banilor;c) ponderea consumului în venit.

19. Înclinaţia marginală spre economii reprezintă:a) economiile realizate pe unitate de venit;b) sporul de economii atunci când venitul creşte cu o unitate;c) sporul de venit determinat de sporul de investiţii

20. Multiplicatorul investiţiilor arată: a) cu cît este mai mică înclinaţia marginală spre economii, cu atît efectul investiţiilor este mai

mare;b) cu cît este mai mare înclinaţia marginală spre consum, cu atît efectul investiţiilor este mai

mare;c) cu cît este mai mică înclinaţia marginală spre consum, cu atît efectul investiţiilor este mai

mare.

27

a) se majorează consumul;b) se micşorează consumul;c) se reduc impozitele şi taxele;d) cresc achiziţiile guvernamentale;e) cresc investiţiile;f) scade exportul net.

1. Rata consumului este:

Page 28: Modelul AD As

21. Când venitul creşte, economiile cresc:a) proporţional cu venitul;b) mai mult decât creşte venitul;c) mai puţin decât creşte venitul

22. Particularităţile modelului neoclasic al ofertei agregate sunt:a) economia funcţionează în condiţiile ocupării depline a factorilor de producţie;b) economia funcţionează în condiţiile ocupării incomplete a factorilor de producţie;c) mărimile nominale sunt rigide, se modifică lent şi reacţionează încet la fluctuaţiile pieţei;d) mărimile reale sunt flexibile şi reacţionează mai repede la fluctuaţiile pieţei

23. Înclinaţia marginală spre consum se calculează ca:

a) ;

b) ;

c) .

24. Firma îşi reduce volumul producţiei şi numărul de angajaţi dacă:a) volumul producţiei este mai mare ca nivelul cererii;b) volumul producţiei este mai mic decît nivelul cererii;c) volumul producţiei este egal cu nivelul cererii

PROBLEME

C=1500+0,75Yd; I=3000; G=5000; TR=1000; T=0,2Y; Exp=500; Imp=300+0,1YCalculaţi:

1. Nivelul venitului de echilibru, 2. Venitul disponibil, 3. Consumul, economiile, 4. Exportul net

1. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică de consum este C=5000+0,8Yd; volumul total al impozitelor este de 8000; totalul „plăţilor de transfer” este de 1200; investiţiile autonome se ridică la 2000; cheltuielile guvernamentale reprezintă 6000.

Determinaţi:1. Nivelul venitului de echilibru în condiţii iniţiale;2. Nivelul venitului de echilibru în condiţiile cînd impozitele scad cu 25%:

2. Presupunem că venitul de echilibru este de 500 u.m. în model bisectorial, cînd C=40+0,8Yd şi I = 60 u.m. Să se determine nivelul venitului de echilibru : a) Cînd o cheltuială guvernamentală de 10 u.m. este adăugată la model;b) Cînd taxe de 10 u.m. sînt adăugate la model, caz în care Yd = Y-T.

28

Page 29: Modelul AD As

3. Funcţia consumului constituie C = 0,8Y. Investiţia este autonomă şi constituie 2100 u.m.1. Care este nivelul venitului de echilibru?2. Calculaţi consumul planificat şi cererea agregată pentru valori ale venitului de 9500;

10000; 10500; 11000; 11500. 3. Care este nivelul de echilibru dacă investiţia creşte la 2200 u.m.

4. Cheltuielile de consum sunt reprezentate prin funcţia: C = 300 + 0,8Yd. Venitul disponibil (Yd) Consum (C) Economii (S - savings)

5001000150020002500

1. Determinaţi consumul şi economiile pentru fiecare nivel al venitului disponibil.2. Înclinaţia marginală spre consum 3. Înclinaţia marginală spre economii4. Determinaţi multiplicatorul cheltuielilor.

5. Presupunem o economie ipotetică Completaţi tabelul:YD (venitul disponibil)

C (consumul) S (economiile)

0 3000 ?5000 6500 -150010000 10000 ?15000 ? 150020000 17000 ?25000 ? 450030000 24000 6000

a) Completaţi tabelul:b) Calculaţi înclinaţia marginală spre consum.c) Cît constituie consumul autonomd) Determinaţi multiplicatorul cheltuielilor

6. Se cunosc următoarele date cu privire la o economie ipotetică:Funcţia economiilor: S = 0,2Yd – 700Investiţiile: I = 500 u.m.Impozitele şi taxele: T=1000 u.m.Cheltuielile guvernamentale: G = 800 u.m.Determinaţi:

1. Funcţia de consum; 2. Venitul de echilibru;3. Venitul disponibil;4. Valoarea consumului şi economiilor corespunzător situaţiei de echilibru.

7. Fie următoarele date referitoare la o economie:

29

Page 30: Modelul AD As

Funcţia consumului: C = 650 + 0,8YdFuncţia impozitelor şi taxelor: T = 0,25YInvestiţiile: I = 450 u.m.Cheltuielile guvernamentale: G = 320 u.m.Exportul net: Nx = 80 u.m.Determinaţi:

1. Nivelul venitului de echilibru;2. Consumul şi economiile personale;3. Încasările din impozite şi soldul bugetar

30