SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII · SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII „ Inainte sa faci ceva...

SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII „ Inainte sa faci ceva perfect, fa ceva perfectibil .” Bill Gates

1

1

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem

entul Calitatii .chim

.ec.Iuliana


2

2

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

SUMAR

1.SURPRIZELE DIN CANALIZARE : MII DE VIRUSI NECUNOSCUTI 2.APA : SUFICIENTA PENTRU TOATA LUMEA, DAR PROST ADMINISTRATA 3.INSTRUIRE PREMERGATOARE AUDITULUI EXTERN 4.IN SECETOSUL TEXAS APA RECIRCULATA ARATA DIN CE IN CE MAI BINE 5.EFECTELE APEI POLUATE ASUPRA SANATATII POPULATIEI 6.CAUZE CE GENEREAZA PIERDERI DE APA SI DIFERENTE DE CONSUM INTRE CONTORUL GENERAL SI CEL DE APARTAMENT 7.MOTIVELE DATORITA CARORA APAR DIFERENTE DE CONSUM INTRE CONTORUL GENERAL SI CELE DE APARTAMENT 8.SOLUTII DE VIITOR PENTRU APA PLUVIALA 9.MONITORIZAREA SI MANAGEMENTUL CALITATII

1.Surprizele din canalizare: mii de viruşi necunoscuţi Potrivit unei lucrări publicate recent în revista online mBio i semnate de cercetători de la universităţile din Pittsburgh, St. Louis (SUA) i Barcelona (Spania), în omniprezenta canalizare se găsesc extrem de mulţi viruşi complet necunoscuţi până acum omenirii. Viru ii sunt cea mai răspândită formă de viaţă de pe Pământ, dar noi nu cunoaştem decât o mică parte din totalul lor. Cercetătorii de la cele trei universităţi menţionate au arătat, în studiul lor, că apele reziduale sunt căminul a mii de viru i nedescoperiţi, necunoscuţi tiinţei până acum i care pot afecta direct starea de sănătate a oamenilor. Mai exact, există cam 1,8 milioane de specii de organisme pe planeta noastră i fiecare dintre acestea este gazda unui număr necunoscut de viru i, din care tiinţa a identificat, până în prezent, cam 3.000.


3

3

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Astfel că, pentru a nu rămâne în urma dezvoltării viru ilor, mai mulţi speciali ti i-au unit forţele ca să dezvolte o tehnică nouă de identificare a acestora

i s-au dus să cerceteze locuri ocolite până acum.

Echipa de biologi a analizat apele reziduale din canalizări din zone ale Americii de Nord, Europei

i Africii, în căutarea semnăturii genetice a viru ilor. Au descoperit, până acum, 234 de semnături ale unor viru i cunoscuţi (din 26 de familii virale diferite) i sute de alte semnături necunoscute, care indicau prezenţa unor viru i ne tiuţi până în prezent. Practic, majoritatea viru ilor detectaţi erau necunoscuţi, au afirmat cercetătorii în studiul lor. Ei au precizat că, fără îndoială, apele reziduale sunt căminul celei mai largi varietăţi de viru i aflaţi la un loc – cel puţin, potrivit descoperirilor de până acum. Printre viru ii cunoscuţi, descoperiţi în canalizare, se aflau: virusul care provoacă diareea, viru i proveniţi de la plante şi viruşi purtaţi de gândaci i de obolani. Tehnologia prin care cercetătorii au identificat viru ii se bazează pe instrumente computerizate speciale i se înscrie în aria metagenomicii, un procedeu utilizat anterior, dar niciodată pentru conţinutul canalizărilor. Scopul dezvoltării acestei tehnologii i al studiului cercetătorilor de la cele trei universităţi este de a identifica noi viru i, dar i de a urmări schimbul genetic între ei, pentru a afla, în final, de unde i cum apar mereu alţii.

( Sursa: Science Daily, preluat de Think outside the box, publicat în 6 Oct. 2011)

2. Apa : suficientă pentru toată lumea, dar prost administrată Concluzia experţilor prezenţi la Forumul Mondial al Apei de la Pernambuco, Brazilia, care a avut loc între 25 – 29 septembrie 2011, este că problema apei este una politică

i nu de insuficienţă a resurselor. Concluzia unui nou studiu publicat în revista Water International i prezentat în cadrul celui de-al XIV-lea Congres Mondial al Apei de la Pernambuco, Brazilia este că, de i conflictele legate de apă i perioadele de secetă sunt foarte răspândite în părţi mari din Africa, Asia i America Latină, resursele hidrice sunt, în ansamblu, suficiente pentru a susţine atât producţia de hrană i energie, cât

i necesarul industriei i al mediului.

În raport, redactat de experţii Challenge Program on Water and Food (CPWF) al Consultative Group on International Agriculture Research (CGIAR), se susţine că marea problemă a apei nu este de fapt insuficienţa ei, ci ineficienţa utilizării i distribuţia „inechitabilă”a enormelor mase de apă care curg de-a lungul marilor bazine


4

4

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

hidrogeologice ale lumii, precum cel al Nilului, Nigerului sau Gangelui. „Capacitatea noastră de a produce hrană nu este la ora actuală afectată de lipsa apei. Desigur, e posibil ca în anumite zone apa să nu fie suficientă,dar rezultatele noastre arată că problema de ansamblu este faptul că apa disponibilă în marile bazine fluviale ale lumii nu este utilizată eficient i profitabil. În definitiv, este vorba despre o problemă politică, nu de resurse”, a comentat Alain Vidal, director al CPWF. „Cel mai surprinzător rezultat al cercetărilor noastre este că, în pofida enormei presiuni antropice exercitate asupra acestor bazine, există în clipa de faţă oportunităţi relativ la îndemână de a satisface necesităţile de dezvoltare i de a atenua sărăcia a milioane de persoane fără a distruge resursa noastră cea mai preţioasă”, a mai adăugat Vidal.

(Sursa: Le Scienze preluat de

Stiinta&Tehnica.com, publicat în 27 sep. 2011)

3. INSTRUIRE PREMERGATOARE AUDITULUI EXTERN

CE TREBUIE SA STIM ? 1. Politica SIM –trebuie sa ne asiguram ca este

afisata si ca ea este cunoscuta de catre toti angajatii.

2. Obiectivele manageriale ale SIM pentru 2012

3. Obiectivele de proces (specifice ) –monitorizare, stadiu, raportare, analiza, actiuni de imbunatatire.

4. Documentele de lucru aplicabile fiecarui proces - Manualul SIM, proceduri operationale , instructiuni de lucru). Trebuie sa ne asiguram ca acestea sunt disponibile personalului , ca sunt cunoscute si intelese de catre angajati. Trebuie sa fie datate si semnate .

5. Responsabilitatile stabilite si definite (fisele postului sunt disponibile la toti angajatii )

6. Inregistrarile privind functionarea proceselor trebuie sa fie tinute sub control : disponibile, identificate, clasate, indosariate , usor de gasit ; formularele sa aiba toate rubricile completate , datate si semnate. Strangeti intr-un biblioraft , daca se poate, intreaga documentatie de sistem pentru a o prezenta prompt echipei de audit.

7. Ordine si curatenie la locul de munca. 8. Pregatiti si verificati dovezile de instruire

ale personalului din subordine. 9. Verificati conformitatea modului in care

lucrati cu procedurile si instr. de lucru . 10. Eliminati documentele nevalabile de la

locul de munca : fise de post si formulare invechite, desene deteriorate , incomplete , in general toate documentele depasite si perimate .

11. Pregatiti exemple pozitive pt. a demonstra modul in care lucrati .

12. Reflectati asupra modului in care va veti descrie verbal modul de lucru si locul de munca pentru atunci cand veti fi intrebat.

13. Raspundeti corect , adevarat , cu fapte ,nu cu dorinte si impresii . Cu cat va referiti mai mult la procedurile documentate cu atat sunteti mai convingatori pentru auditor.

14. Mentineti-va strict la intrebare, nu divagati.


5

5

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

15. In raspunsurile pe care le dati nu va referiti la exemple atipice.

16. Asigurati-va ca tot ce intreaba, spune, comenteaza, constata (sau « scapa ») auditorul sa fie notat de cineva. Aceste notite vor fi foarte utile pentru auditurile viitoare dar si pentru a intelege exact ce a inteles auditorul prin constatare, ca un suport in aplicarea unei actiuni corective eficiente. Auditorul nu este obligat sa va predea notitele lui .

17. Aranjati ca discutiile din cadrul auditului la fata locului (interviul) sa se desfasoare in biroul unde se afla si documentatia de dovedire raspunsurilor

18. Instruiti oamenii astfel incat - cu exceptia situatiilor in care auditorul se adreseaza explicit unei persoane , raspunsurile sa fie date de seful structurii organizatorice.

ALTE RECOMANDARI 1. Cititi procedurile, auto-verificati-va cat de bine

cunoasteti ceea ce faceti (modul de lucru) . 2. Nu adoptati pozitia « No Coment » si nu

retractati , auditul este ca o marturie la un proces in care nu aveti avocat sa va apere.

3. Nu raspundeti decat daca cunoasteti raspunsul, daca nu stiti, desemnati persoana care trebuie sa raspunda.

4. Nu va amestecati in intrebarile adresate altcuiva si nu va « treziti vorbind » cu auditorul .

5. Raspundeti numai la intrebarea pusa de auditor Deschideti numai usa pe care v-o indica auditorul !

6. Dati raspunsuri pozitive, convingatoare, cinstite ; principalul dvs. argument este procedura care descrie activitatea pe care o faceti , iar principala dovada pe care sunteti asteptati sa o produceti este inregistrarea .

7. Nu divagati, nu bateti apa in piua , ramaneti la ce v-a intrebat auditorul , scurt, clar, cu dovezi palpabile, nu cu pareri. Raspunsul dvs. este asa cum va este activitatea !!!

8. Cereti minute de reflectare ; auditorii stiu sa citeasca si in tacerile dvs.

9. Evitati confruntarea cu auditorul sau contrazicerile cu colegii in fata lui.

CE NU AR TREBUI SA FACETI ?

1. Sa fiti nervosi sau agitati. 2. Sa va simtiti obligati sa deschideti o

discutie. 3. Sa oferiti informatii care nu vi se cer . 4. Sa raspundeti la intrebari care nu se

refera la domeniul dvs. de activitate . 5. Sa oferiti evaluari sau declaratii

inselatoare. 6. Sa negati lucruri evidente. 7. Sa intrerupeti auditorul sau pe

ceilalti. 8. Sa raspundeti unor intrebari nepuse

sau care incep cu ‘daca……………

CREATI O ATMOSFERA DESTINSA

Fiti prietenosi , comunicativi ,inimosi, dar nu exagerati cu familiarismele.

Prezentati-va auditorului. Aratati prin tinuta si comportament

siguranta si profesionalism . Salutati posibilitatea ce vi se ofera de

a-i prezenta auditorului ce sarcini aveti si cum vi le indepliniti.

Aratati-va mandru de locul dvs. de munca , de profesiunea dvs., de firma, de sistemul integrat de management implementat si certificat inorganizatia noastra .

Ascultati ce are de spus auditorul. Fiti deschisi la opiniile auditorului .


6

6

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

4. În secetosul Texas, apa reciclată arată din ce în ce mai bine Cum, în Texas, seceta continuă, fără a da semne de încetare, unele oraşe îşi îndreaptă privirea spre alternative inovative de furnizare a apei, în încercarea de a întreţine calitatea vieţii la acelaşi nivel ca şi până acum. În aceste condiţii, apa uzată este considerată un activ. În San Antonio, în centrul Texasului, una dintre atracţiile turistice principale este peisajul încântător şi frumos amenajat de pe promenada râului, din centrul oraşului. În ultimii cincizeci de ani, aproximativ 2,5 mile din râul şerpuitor şi din afluenţii săi au fost amenajaţi pentru promenade, plimbări cu barca, restaurante, shopping, cultură şi divertisment. În seceta actuală, însă, râul ar fi secat. Ce ar fi o promenadă pe lângă râu fără râu? Din fericire, nu a fost nevoie să se afle. Un raport recent explică de unde vine apa: San Antonio foloseşte apă uzată epurată pentru a umple albiile râului San Antonio.

În trecut, oraşul pompa aproximativ 19 mii metri cubi pe zi din acviferul subteran Edwards pentru a menţine albiile râului pline în perioada secetoasă, dar oraşul şi împrejurimile sale depinde de acest acvifer pentru uz domestic, în agricultură şi în industrie. Fiecare litru de apă reciclată înseamnă un litru de apă care poate rămâne în acvifer până când va fi nevoie de el.

Promenada râului San Antonio

San Antonio foloseşte, de asemenea, apă reciclată pentru terenuri de golf, parcuri, amenajările din campusul universitar şi pentru răcire industrială. Unele companii mari, care au fabrici în această arie, cum ar fi Toyota şi Microsoft, folosesc apă provenită din apa uzată epurată în locul apei brute încă din 1996. Conştientizarea în domeniul conservării apei şi reglementările înseamnă că cetăţenii îşi îndeplinesc partea lor de obligaţii. Chiar dacă nu au acces la apa reciclată pentru uz


7

7

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

domestic, au redus consumul mediu pe persoană al apei potabile de la 757 litri / om şi zi la aproximativ 500 litri / om şi zi. San Antonio nu este singurul oraş din Texas care foloseşte apă reciclată. Oraşe precum El Paso, Austin, Amarillo, Lubbock şi altele folosesc apa reciclată pentru amenajări exterioare şi scopuri industriale. Unele dintre zonele metropolitane cele mai mari, ca Dallas şi Houston, nu folosesc, însă, apă reciclată.

Centrul de Reciclare a Apei Dos Rios din San Antonio produce aproximativ 200.000 mc de apă epurată / tratată pe zi, Până acum, nici un sistem de reciclare a apei din Texas nu produce apă pentru consum uman. Dacă seceta continuă aşa cum s-a previzionat, s-ar putea să fie necesar să se urmărească exemplul Californiei şi să se închidă ciclul, readucând apa reciclată la robinetul din bucătărie. Oraşul Big Springs, din Texas, construieşte, în prezent, o staţie de 13 milioane de USD care va procesa apa uzată la standardul de potabilitate. Poate fi restul Texasului cu mult în spate? (Sursa: State of the planet, 4 Octombrie 2011)

5.EFECTELE APEI POLUATE ASUPRA SANATATII POPULATIEI Ca si aerul, apa este un factor indispensabil vietii. In organisme ea indeplineste multiple functii, de la dizolvarea si absorbtia elementelor nutritive, la transportul si eliminarea produsilor nocivi si/sau rezultati din metabolism. In conditiile poluarii mediului, calitatea apei folosita de populatie poate constitui un important factor de imbolnavir.Bolile care pot aparea sunt : 1. Boli infectioase produse prin apa a) bolile bacteriene -febra tifoida este determinata de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combatuta prin vaccinarea antitifica si prin respectarea masurilor de igiena personala- dizenteria, produsa de Shigella sp., este extrem de periculoasa prin efectele sale - holera, produsa de Vibrio holerae, considerata eradicata in unele zone, poate reapare, chiar pe arii extinse. b) bolile virotice :- poliomielita, o boala invalidanta, poate fi prevenita prin vaccinare


8

8

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- hepatita epidemica este legata de transmiterea virusului prin apa contaminata, nu doar prin contactul cu omul bolnav c) boli parazitare: - amibiaza (dizenteria amibiana) este favorizata de rezistenta sporita a parazitului sub formachistica - lambliaza sau giardiaza se contrateaza prin consumarea apei infestate cu chisturi - strongiloidoza este produsa de un parazit ce traieste in organismul uman - tricomoniaza este determinata de Trichomonas sp. (flagelat) - fascioloza sau distomatoza 2. Boli neinfectioase produse prin apa poluata: - Intoxicatia cu nitrati (ef methemoglobinizant) - Intoxicatia cu plumb (saturnism hidric) -Intoxicatia cu mercur , ce are ca semne si simptome: dureri de cap, ameteli, insomnie, anemie,tulburari de memeorie si vizuale. Are de asemenea efecte teratogene (produce malformatii la fat) - Intoxicatia cu cadmiu , afecteaza ficatul (enzimele metabolice), duce la scaderea eritropoiezei si la anemie, scaderea calcemiei, etc. -Intoxicatia cu arsen (ce se acumuleaza ca si mercurul in par si unghii) duce la tulburari metabolice si digestive, cefalee, ameteli, etc. - Intoxicatia cu fluor are forme dentare, osoase si renale - Intoxicatia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere, etc.

6.CAUZE CE GENEREAZA PIERDERI DE APA SI DIFERENTE DE CONSUM INTRE CONTORUL GENERAL SI CEL DE APARTAMENT Diferenta de consum dintre cantitatile inregistrate pe contorul general si suma cantitatilor indicate de contoarele individuale se datoreaza, de cele mai multe ori, unor pierderi de apa pe reteaua interioara (conducte, armaturi, robinete, vase WC). Situatia se constata si in cazul blocurilor doar partial contorizate la nivel de apartament. Pentru a informa Asociatiile de proprietarii (AP) cu privire la cuantumul acestor pierderi care pot avea loc pe retelele interioare, in vederea remedierii lor, va vom prezenta cateva precizari despre consumul de apa si despre cauzele care, de regula, genereaza pierderi de apa. Facturarea consumului la AP se face pe baza inregistrarii contorului de bransament si nu prin insumarea contoarelor de apartament. Daca, din diverse cauze care nu tin de contorul de bransament, rezulta o diferenta intre acesta si consumul AP, diferenta respectiva este pierdere interioara si se


9

9

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

repartizeaza de catre administratia blocului conform actelor normative in vigoare si hotararilor Adunarii generale a asociatiei. Daca apa nu este risipita si toate instalatiile sunt etanse, consumul mediu, teoretic, al unei persoane este de 6,3 mc/luna. Dupa generalizarea contorizarii la nivel de apartament aceasta valoare poate fi mai mica. Se ştie că bilanţurile volumetrice făcute prin compararea înregistrărilor contorului de branşament cu suma indicaţiei contoarelor "individuale" nu se "închid" niciodată.Uneori diferenţa ajunge până la 60% din valoarea măsurată la branşament! Cauza principală este faptul că toate contoarele mici, chiar cele foarte bune, încep să se învârtă peste un anumit debit, numit "debit de pornire", care poate fi chiar mai mare de 10 l/h. Astfel, contoarele de apartament nu "simt" pierderile de apă cauzate de instalaţiile defecte. Toate aceste firicele de apă adunate de la toate apartamentele fac un debit suficient de mare ca să pună în mişcare contorul de branşament care se învârte conştiincios zi şi noapte. Din cauza acestei necorelări, peste tot în lume contoarele de apartament nu sunt considerate contoare propriu-zise, ci "repartitoare", adică aparate care sunt folosite la repartizarea costurilor între consumatorii alimentaţi de la un branşament comun, existand o procedura de împărţire între locatari a pierderilor, proporţional cu consumul fiecăruia. Cât despre contoare, puteţi să mergeţi să le verificaţi într-un laborator autorizat, dar veţi avea surpriza să aflaţi că cele mai multe dintre ele sunt OK.

Mai bine vă convingeţi vecinii să-şi repare instalaţiile şi pe cei mai lacomi dintre ei să-i rugaţi să nu mai adune apă "cu picătura" în cadă, furându-i astfel pe ceilalţi. Iata cateva exemple de pierderi de apa pe instalatiile interioare:

Un singur robinet ne-etans sau un vas WC care scapa o singura picatura pe secunda,vor duce la o pierdere de apa de 0,5 mc/luna;

Un singur robinet sau vas WC care scapa 30 de picaturi in 10 secunde, vor duce la o pierdere lunara de 2,23 mc apa;

Daca firul de apa care se scurge datorita unui singur robinet sau vas WC defecte este de 3 mm grosime, pierderea lunara poate depasi 26,2 mc.

Daca luam cazul unui bloc cu 40 de apart.. si in fiecare din acestea, un singur robinet care pierde o picatura pe secunda, si respectiv un vas WC care pierde un fir de apa de doar 1 mm grosime timp de 10 secunde, poate realiza o pierdere pentru asociatie de 282,2 mc/luna. Niciuna din aceste pierderi nu sunt sesizate de contoarele individuale (de apartament), ele fiind de regula inregistrate de contorul de bransament. In concluzie, sumele care se platesc lunar pentru pierderi interioare, pot fi economisite daca se face o investitie si se pun la punct toate instalatiile interioare.


10

10

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

7. MOTIVELE DATORITA CARORA APAR DIFERENTE DE CONSUM INTRE CONTORUL GENERAL SI CELE DE APARTAMENT

1. Modul de montare al contoarelor care poate influenta clasa de precizie

2. Tipuri si clase diferite de contoare pe aceiasi linie de instalatie

3. Decalaj de citire intre contoare 4. Pierderile din reţeaua interioară a blocului 5. Declararea de date eronate privind index-ul

contorului 6. Neverificarea metrologica la termen a

apometrelor de interior 7. Consumurile frauduloase sau abuzive ale

unor locatari frauduloase 8. Debitul minim de pornire al contorului

(depinde de clasa de precizie) 9. Clasa de exactitate a apometrelor

Apometrele de branşament au clasa de exactitate C- de precizie înaltă, iar apometrele de apartament sunt, de regulă, de clasă A sau B, mai accesibile ca preţ dar de exactitate mai mică. Contorul de clasă A este conceput şi garantat de către constructor pentru a „porni” înregistrarea corectă de la 60 l/oră, cel de clasă B de la 30 l/oră, iar cel de clasă C de 15 l/oră.

Rezultă că orice consum dintr-un apartament care este mai mic de 30 l/oră sau 60 l/oră nu este înregistrat corect de contorul interior dar este înregistrat corect de contorul de branşament. În cazul în care toate contoarele din apartamente sunt de aceeaşi clasă cu a contorului general, diferenţele pot să apară din simultaneitatea mai multor pierderi mici, neînregistrate de contoarele din apartamente, dar înregistrate de contorul general. Să luăm un exemplu: cazul în care în apartamente există acelaşi tip de contoare de clasă C similare contorului general (clasă C, debit de pornire de 15 l/oră). Dacă din cele 20 de apartamente dintr-o scară (cu cel puţin 40 de apometre) cel puţin două au pierderi mici de 8 l/oră, apometrele din apartamente nu vor înregistra acest consum (8 l/oră < 15 l/oră - debitul minim de pornire al contorului din apartament), dar contorul general va înregistra 2 x 8 l/oră = 16 l/oră (16 l/oră > 15 l/oră – debitul minim de pornire al contorului general).


11

11

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

8. SOLUTII DE VIITOR PENTRU APA

PLUVIALA Betonul şi asfaltul zilelor noastre sunt bariere în calea circuitului natural al apei. Apa din precipitaţii ajunge în reteaua de canalizare a oraşelor urmând aceleaşi procese de tratare şi generând aceleaşi costuri ca apele uzate. Mai mult, odată intrată în sistemul de canalizare, apa nu se mai poate evapora. Urmările ne sunt foarte cunoscute, şi anume, scăderea pânzei freatice, secarea pârâurilor, influenţarea negativă a microclimei. Sistemele unitare de canalizare au fost construite în majoritatea oraşelor mari la începutul dezvoltării lor. În ultimii ani însă, expansiunea urbană şi modificările climatice creează probleme de exploatare a acestor sisteme. La ploi abundente conductele sunt deseori suprasolicitate şi colmatate dedeşeurile şi materialele antrenate de la suprafaţă de debitul mare de apă. În staţia de epurare a apelor uzate, apele din precipitaţii diluează apa uzată scoţând, astfel, din parametrii funcţionali o etapă importantă a procesului de epurare- treapta biologică.

Aducerea în stare normală de funcţionare a staţiei înseamnă un consum suplimentar de energie. Astfel, în lunile ploioase, din cauza acestor probleme, consumul de energie creşte cu până la 30 % faţă de lunile secetoase. Noua ordine – staţii cu grad avansat de epurare şi sisteme separative de canalizare În urma negocierilor de aderare, România a declarat întregul său teritoriu drept zonă sensibilă. Acest aspect duce la obligaţia ca toate zonele cu mai mult de 10.000 locuitori - echivalenţi* să fie prevăzute cu staţii cu grad avansat de epurare. Investiţiile prioritare la nivel regional, pe care operatorii le vor realiza în următorii ani, vizează şi construcţii sau reabilitări de staţii de epurare, la standardele cerute. Pe considerente economice, dar şi ca urmare a condiţiilor impuse de Uniunea Europeană, aceste staţii nu vor fi proiectate să preia debite de ape provenite din precipitaţii. De aceea este important ca acolo unde apa de ploaie se poate infiltra în sol, sau se poate colecta şi folosi în gospodărie, aceste lucruri să fie încurajate. În plus, în localităţile unde există sisteme de canalizare separate pentru colectarea apelor pluviale, utilizatorii trebuie să asigure racordarea apelor pluviale, care cad pe proprietatea lor, la aceste sisteme. În multe localităţi aceste sisteme constau în reţele de şanţuri şi rigole stradale deschise. Sistemele de canalizare, ce se vor construi din


12

12

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

fonduri europene nerambursabile, sau din alte surse de finanţare, nu vor fi dimensionate să preia apele de ploaie. Ca urmare, cetăţenii, împreună cu consiliile locale, vor trebui să găsească soluţii pentru managementul apelor pluviale, în funcţie de caracteristicile zonale. ____________________ *Locuitor - echivalent: încărcarea organică biodegradabilă cu un consum biochimic de oxigen la cinci zile de 60 g O2/zi. Definiţia porneşte de la faptul că, prin metabolism şi activităţile menajere, un om produce zilnic această cantitate de materii organice poluatoare. Termenul „echivalent” se referă la echivalarea, pe baza acestui indicator, a gradului de poluare a industriilor care produc ape uzate compatibile cu apele uzate menajere cu un număr corespunzător de locuitori.

Managementul apei pluviale în România În România, balanţa hidrologică este negativă, adică se evaporă mai multă apă decât se poate suplini prin precipitaţii. Colectarea apei de ploaie s-a făcut foarte puţin şi doar cu scopul de a beneficia de o rezervă de apă pentru irigarea grădinii din jurul casei, în sezonul secetos. Dacă ţinem seama că apa e tot mai scumpă şi sezonul secetos pare mai lung decât în anii trecuţi, colectarea, stocarea sau infiltrarea apei pluviale poate fi o soluţie mai ales pentru casele construite în afara oraşelor, unde poluarea este foarte redusă. În ultimii ani, tendinţa a fost de a se construi sisteme separate de colectare a apelor

uzate şi pluviale, sau, cum se mai numesc tehnic, sisteme separative, în special în localităţile mici şi în cartierele nou construite. În reţeaua de canalizare de tip separativ, apele din precipitaţii sunt colectate fie prin canale închise şi îngropate în pământ, fie prin rigole stradale deschise. De regulă, acestea conduc apele din precipitaţii către cursurile de apă din zonă Experienţa germană în managementul apei pluviale Experienţa Germaniei, la acest capitol, poate fi un punct de plecare important pentru noi toti. Departamentul ape uzate din cadrul Primăriei din München (Münchner Stadtentwässerung ) – MSE, colectează şi tratează zilnic peste 500.000 de metri cubi de ape uzate din München şi din zonele învecinate. În München, sistemul de canalizare este unitar în proporţie de 80%. Cartierele noi, construite în ultimii 20 de ani, folosesc sisteme de canalizare separative. Media precipitaţiilor anuale este circa 960 l/m2, din care două treimi cad din luna mai până în octombrie. Cantitatea de precipitaţii este mai mare, comparativ cu celelalte oraşe din Germania. În München există un sistem special de bazine şi canale de retenţie construite cu scopul de a stoca volume mari de apă, în cazul precipitaţiilor puternice, şi a le redirecţiona controlat în reţeaua de canalizare odată ce aceasta este decompensată.


13

13

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Toate aceste procese sunt dirijate de către operatori prin intermediul calculatorului. Pentru a reduce poluarea râului Isar, MSE a construit, în regiunea oraşului München , 13 astfel de bazine de retenţie cu un volum de depozitare total de 706.000 de metri cubi. Costurile pentru cel mai mare şi modern bazin de retenţie au fost de 47 de milioane de Euro, iar acesta se află în vestul Münchenului, lângă Hirschgarten. Particularitatea bazinului constă în capacitatea sa mare de stocare, de 90.000 de metri cubi, fiind construit pe două nivele. “ În 1986, MSE şi-a schimbat politica prin care impunea obligativitatea racordării apelor din precipitaţii la sistemul de canalizare. Din 1998 s-a impus prin lege dotarea construcţiilor noi (sau a construcţiilor reabilitate) cu instalaţii de infiltrare a apelor din precipitaţii.Instalaţiile de colectare a apei de ploaie tb. să îndeplinească anumite condiţii tehnice, începând de la burlane, până la caracteristicile solului receptiv”, a precizat Peter Köstner, director în cadrul Departamentului ape uzate a oraşului München. Dimensionarea instalaţiilor de infiltrare şi alegerea tehnicii de infiltrare, gen puţuri de infiltrare, rigole, depresiuni, combinaţii depresiuni – rigole, nu sunt singurele criteria tehnice de control. Aici se mai adaugă şi permeabilitatea solului, gradul de poluare a apelor meteorice, cantitatea de precipitaţii locale, mărimea suprafeţelor racordate, materialele şi înclinaţia acoperişurilor, adâncimea pânzei freatice.

Un factor important, luat în calcul la dimensionarea unei instalaţii de infiltrare, este capacitatea acesteia de a infiltra toată apa provenită dintr-o ploaie de intensitate maximă - eveniment statistic cu probabilitate de producere de unu la cinci ani. În anul 2004 s-a făcut un studiu de specialitate pentru aprecierea capacităţii de infiltrare a solului în zona Münchenului. În urma acestui studiu, s-a concluzionat că permeabilitatea solului este mare, astfel că, în aproximativ două ore, ar putea fi infiltrate toate precipitaţiile care cad într-un an întreg.

Mitul apei de ploaie, desfiinţat in Franta

În Franţa, utilizarea apelor pluviale netratate a fost interzisă prin lege, deoarece produce alergii sau boli grave de piele .Calitatea apei de ploaie depinde de impurităţile din aer , de locul de amplasare, de poziţia acoperişului şi a materialului din care acesta este făcut.

Francezii au interzis folosirea apei de ploaie pentru stropirea grădinilor sau pentru spălarea lenjeriilor din creşe, spitale ori case de odihnă si plătesc o taxă care este folosită


14

14

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

pentru recuperarea şi refolosirea apei de ploaie, în baza unei legi apărute înca din 2006.

Un amendament adus la această lege spune că apa de ploaie nu mai poate fi însă utilizată pt.stropirea grădinilor sau pentru spălarea maşinilor, şi nici în interiorul clădirilor, pentru igienizare, cu excepţia toaletelor sau a spălării podelelor, informează site-ul "Acu-Environnement.com". Apa de ploaie nu trebuie colectată de pe acoperişurile cu verdeaţă şi de pe cele cu bitum, deoarece capătă un miros urât, iar în cazul colectării de pe streşinile cuazbociment se pot desprinde fibre care înfundă filtrele. Mai grav, fibrele de azbociment se dizolvă în apă şi pot produce tot felul de alergii sau de boli - Organizaţia Mondială a Sănătăţii a interzis de altfel utilizarea azbocimentului in sistemele de alimentare cu apa, deoarece acesta afecteaza calitatea apei potabile. Apa trebuie să provină numai de pe acoperişuri "sănătoase" şi să nu conţină compuşi de azbest sau de plumb. Lenjeria poate fi spălată cu apă de ploaie doar dacă apa este tratată corespunzător însă nu în creşe, grădiniţe, spitale sau alte inst.publice în care ar putea fi pusă în pericol sănătatea oamenilor. Nefiltrată, produce alergii! Apa de ploaie folosită în scopuri menajere trebuie tratată cu ajutorul unor instalaţii speciale, avizate de Ministerul francez al Sănătăţii, iar echipamentele necesare recuperării apei de ploaie, burlanele sau bazinele de pe acoperişurile caselor, trebuie confecţionate ţinându-se cont de arhitectura fiecărei locuinţe.

9. MONITORIZAREA ŞI MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Obiectivele monitorizării

Monitorizarea poluanţilor constituie o parte necesară a oricărui sistem de management de mediu, constituind baza unui proces decizional desfăşurat în deplină cunoştinţă de cauză şi a elaborării strategiilor de management de mediu. Pentru a asigura o decizie temeinică, este esenţial să existe convingerea că măsurătorile reflectă pe deplin realitatea.Astfel, datele trebuie să fie bine definite din punct de vedere calitativ şi documentate. Modalităţile de prelevare şi analiză a probelor sunt la fel de importante ca rezultatele măsurătorilor în sine.Descărcările în mediu care provin din surse importante sunt urmărite în cadrul unuiproces de monitorizare generală a surselor de poluanţi semnificativi . Obiectivele includ de asemenea, aspecte legate de optimizarea procesului, verificare şi conformare cu prevederile legislative. Elementele unui program de monitorizare includ de regulă, următoarele: • selectarea parametrilor semnificativi • metoda de prelevare şi transport a probelor, adică specificarea punctului de eşantionare, frecvenţa, tipul şi cantitatea de probe, precum şi echipamentul de încercare,


15

15

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

• analiza probelor, sau, ca soluţie alternativă, monitorizarea continuă;formatul de raportare a rezultatelor. Nivelele de fond ale poluanţilor sunt măsurate în aer, apă şi sol, alături de alţi parametri, în puncte şi cu frecvenţe prestabilite, utilizând echipamente şi metode specificate. Obiectivul este acela de a colecta şi analiza probe representative capabile să indice date utilizabile în cadrul sistemului de management de mediu.

Managementul calităţii Managementul calităţii reprezintă un factor de importanţă crucială în toate fazele unui proiect . În ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra mediului, un management riguros al calităţii este esenţial pentru programele ulterioare de management de mediu, în special pt.colectarea, pregătirea şi analiza probelor, evaluarea rezultatelor analitice, identificarea unor locaţii, mai ales a celor destinate depozitării deşeurilor şi utilizării instalaţiilor . Asigurarea calităţii trebuie să formuleze argumentele care au stat la baza stabilirii unui anumit număr de puncte de prelevare sau a localizării acestor puncte, a unei anumite frecvenţe de prelevare, a echipamentelor şi metodelor de colectare a probelor. În general, managementul calităţii include procesele necesare pt. a se asigura că un proiect va îndeplini obiectivele pentru care a fost pus în practică. Acestea cuprind toate activităţile manageriale care determină politica, obiectivele, responsabilităţile şi căile de implementare din domeniul calităţii, prin mijloace cum ar fi planificarea, controlul, asigurarea

şi îmbunătăţirea calităţii, în cadrul unui sistem general al calităţii. În mod corespunzător, managementul calităţii implică următoarele: • Planificarea calităţii, prin care se identifică standardele de calitate relevante şi se determină modul în care acestea pot fi satisfăcute • Asigurarea calităţii, prin care se evaluează regulat performanţele generale ale proiectului, asigurându-se că acesta va îndeplini standardele relevante de calitate • Controlul calităţii, prin intermediul căruia sunt monitorizate rezultatele specifice ale proiectului, măsura în care acestea sunt conforme cu standardele relevante de calitate şi prin care sunt identificate căile de eliminare a cauzelor care stau la baza unor performanţe necorespunzătoare. Evaluarea datelor de monitorizare urmăreşte câteva etape consecutive care trebuie să fie urmate în conformitate fie cu anumite standarde generale, fie cu instrucţiuni specifice metodei folosite, pentru a asigura o bună calitate a rezultatelor şi o bună concordanţă între diverse laboratoare sau entităţi care efectuează măsurătorile. Etapele urmărite sunt: 1. Măsurări / determinări directe de debite (în cazul în care sunt relevante) 2. Eşantionare 3. Depozitarea, transportul şi păstrarea probei 4. Tratarea probei 5. Analiza probei 6. Procesarea datelor 7. Raportarea datelor


16

16

BU

LETINU

L CA

LITATII N

R. 5 / 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Metode practice de asigurare şi control al calităţii

• Obiective de calitate şi verificări – trebuie stabilite obiectivele de calitate pentru standardul tehnic respectiv, precum şi necesarul de raportare. De asemenea, trebuie efectuate verificări pentru a vedea modul în care aceste criterii sunt îndeplinite. • Competenţa – rapoartele trebuie elaborate de echipe competente şi cu experienţă care îşi menţin abilităţile prin participare în cadrul a diverse grupuri tehnice şi iniţiative privind calitatea (de exemplu, întâlniri de lucru şi scheme de acordare a certificărilor). • Rezolvarea situaţiilor deosebite – acestea ar trebui stabilite în vederea unei raportări rapide a unor evenimente anormale sau perturbări, incluzând condiţii care depăşesc parametrii nominali şi defecţiuni ale echipamentului de monitorizare. • Sisteme de evidenţă şi raportare – este de dorit ca o persoană să fie numită drept responsabilă pentru autenticitatea şi calitatea datelor din fiecare raport, utilizând un sistem de evidenţă manual sau electronic. • Păstrarea datelor – operatorul trebuie să păstreze datele de bază şi rapoartele de monitorizare pe o perioadă stabilită de comun acord cu autorităţile şi la cererea acestora, să le pună la dispoziţie. • Falsificarea datelor –trebuie să se stabilească procedurile de rezolvare a cazurilor de falsificare a rezultatelor monitorizării. Acestea pot include auditări neanunţate

Alte metode care şi-au dovedit capacitatea dpdv al asigurării calităţii includ: •calibrarea/etalonarea echipamentelor de măsură •participarea entităţii care efectuează eşantionarea, analizele de teren şi laborator în cadrul unor aşa-numite teste efectuate în paralel •contracte pe termen lung cu furnizorii de echipament de probare şi de laborator

•documentaţii privind întreţinerea şi reparaţiile la aparate. • documentaţia privind înlocuirea senzorilor, detectorilor şi a altor component importante de care depinde calitatea rezultatelor monitorizării. Aceste consideraţii trebuie privite exclusiv în cadrul unei interdependenţe, iar împreună vor forma un „lanţ al calităţii” deoarece calitatea obţinută într-un anumit stadiu va afecta nivelul de calitate din toate stadiile ulterioare. Aceasta înseamnă că orice slăbiciune din stadiile timpurii ar putea avea un impact negativ asupra calităţii şi gradului de utilitate al rezultatelor finale.

SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII · SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII „ Inainte sa faci ceva...

Documents

Transcript of SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII · SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII „ Inainte sa faci ceva...