SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII · MANAGEMENTUL CALITATII “Natura ne aseamănă. Educaţia ne...

SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII “Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte.” Confucius

1

1

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R

edactat de Sef Birou M

anagementul C

alitatii .chim.ec.Iuliana


2

2

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


SUMAR

1.Ce vrei sa fii: un bun profesionist sau un angajat muncitor? 2.Protectia sanitara a surselor si a instalatiilor de alimentare 3.Un angajator fara protectia muncii-ce pateste el? 4.Managementul statiilor de epurare a apelor uzate 5.Interpretarea cerintelor ISO 14001-2004

1. Ce vrei sa fii : un bun profesionist sau un angajat muncitor ? Cand vorbim despre un profesionist sau un angajat muncitor, ne referim in primul rand la perceptia pe care o persoana o are asupra carierei sale si la valoarea pe care o da muncii sale.

Diferenta intre cei doi tine de mentalitate. Angajatii-muncitori percep jobul lor ca fiind necesar doar pentru a-si asigura un trai si nu vad meseria care o practica ca fiind parte din viata lor.

Profesionistii insa au o viziune asupra jobului si il vad ca fiind o recompensa pe care o traiesc si care vine in completarea propriei lor personalitati.

Ei simt jobul pe care il fac, sunt pasionati de meseria lor, iar jobul ii reprezinta si este parte integranta din viata lor. Angajatii-muncitori prefera sa li se spuna ce au de facut si asteapta noi taskuri fara sa se gandeasca ei primii cum pot sa isi imbunatateasca activitatea.

Sunt persoane carora nu le place sa isi asume noi responsabilitati, din propria lor initiativa. Ei se ocupa de sarcinile lor imediate fara sa se gandeasca cum ii afecteaza pe altii sarcinile lor. De fapt, angajatii-muncitori nu se vad pe ei insisi ca parte a organizatiei in care lucreaza.

Ei vad organizatia ca pe o entitate exterioara si fac referire la firma in care lucreaza la persoana a treia: spun “ei” in loc de “noi”. In schimb, profesionistii se vad pe ei insisi ca parte a organizatiei in care lucreaza. Pentru ei, organizatia este “noi”. Cand firma are succes, ei au succes.

Cand firma sufera, nici ei nu sunt multumiti si incearca mereu sa fie proactivi si sa propuna solutii atunci cand se afla in dificultate.

Profesionistii sunt oameni carora le place sa se auto-depaseasca, sunt persoane care cauta mereu sa afle cum va evolua domeniul lor de activitate si incearca sa experimenteze lucruri noi. Profesionistii sunt persoane care isi respecta deadline-ul atunci cand au un proiect, sunt persoane care isi tin promisiunile si care dau si primesc feed back.

Un profesionist stie sa comunice foarte bine cu cei din jurul lui si nu in ultimul rand, stie sa isi faca foarte bine meseria. “A fi un bun profesionist inseamnă să fii competent in ceea ce faci iar lucrul acesta vine din cunoştintele


3

3

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


acumulate şi din dorinţa de a le pune in practică cat mai bine.

Concentrarea pe dezvoltarea personală este cea care permite creşterea nivelului de cunoştinţe acumulate, iar atitudinea faţă de muncă şi faţă de cei din jur aduc recunoaşterea – şi ea o componentă a profesionalismului.

Inseamnă să obţii rezultatele pe care le doresc clienţii, prin utilizarea dintr-o gamă de metode a celei adaptate situaţiei particulare.

Inseamnă să-ţi cunoşti meseria pe toate laturile ei”, este de parere Bogdan Costinescu, Business Software Manager, la Freescale Romania, intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Stagii pe Bune.

Pentru a fi un profesionist, trebuie sa arati si sa te comporti ca un profesionist si mai ales sa emani increderea unui profesionist.

Trebuie sa iti impui standarde ridicate si niciodata sa nu iti permiti sa te situezi sub aceste standarde.

Trebuie sa ai abilitati de leader, sa stii sa comunici cu cei din jurul tau si sa devii, cu timpul, mentor pentru persoanele care vor sa se dezvolte in acelasi domeniu ca si tine. Profesionistii ofera credibilitate iar credibilitatea inseamna calitate, perseverenta si atrage respectul celor din jur.

Nu poti sa-ti permiti sa fii credibil doar o zi, o luna sau doua. E nevoie de multa munca ca sa castigi respect si recunoasterea de a fi un bun profesionist.

Iar acest lucru depinde de felul cum va planificati cariera si timpul alocat pentru a acumula cunostinte.

Depinde de interesul vostru de a va perfectiona si de a obtine un nivel de excelenta in tot ceea ce faceti. Depinde de cata credibilitate profesionala oferiti si de respectul si increderea pe care cei din jurul vostru v-o acorda. Asadar, depinde doar de voi ce vreti sa fiti: angajati-muncitori sau vreti sa va formati ca adevarati profesionisti ?

2. Protectia sanitara a surselor si instalatiilor de alimentare cu apa Pentru garantarea sanatatii intregii populatii, datoria comunitatii este de a colabora cu operatorii locali de apa pentru a identifica si aplica acele masuri de securitate necesare in alimentarea cu apa la robinetul consumatorului. Sistemul public de furnizare a apei potabile este doar unul dintre factorii ce reduc imbolnavirile si imbunatatesc sanatatea populatiei. In timp ce malaria, cauzata de tantarii care se hranesc cu sange uman, poate fi considerata cel mai mare ucigas din lume, a doua categorie ca importanta, si probabil cea mai mare cauza de imbolnaviri debilitante si de deces, in special la copii, este categoria bolilor transmise prin apa ce cauzeaza diareea. Acestea sunt reprezentate de infectiile cu E-coli (Escherichia coli), amoebiaza, giardia lamblia si alti germeni care ajung, prin intermediul fecalelor, in sursele de apa.O mare problema o constituie faptul ca acesti paraziti sunt atat de mici incat pot fi vazuti doar la microscop. In multe cazuri apa contaminata arata exac t ca si apa potabila , deoarece microorganismele sunt


4

4

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


invizibile cu ochiul liber si pot sa nu afecteze limpezimea si culoarea acesteia . Daca apa care iese din statia de tratare sau din conducte este potabila, ea trebuie sa ramana potabila pana cand este bauta. Prima problema este aceea ca apa poate fi usor contaminata pe traseul de la conducta din retea la robinetul fiecarui consumator.Daca pe acest scurt traiect apa este contaminata, atunci imbolnavirile nu se vor reduce. Daca oamenii isi fac nevoile in aer liber (pe alei, dea lungul drumului, in padure, in rauri, lacuri sau pe malul lor), arunca deseurile de malul apelor, sau varsa apele menajere in rauri si lacuri, factorii patogeni vor patrunde mai devreme sau mai tarziu in sursele primare de apa utilizate pentru potabilizare. Calitatea apei potabile care ajunge la robinet este determinata de aceste probleme si reprezinta obiectivul major al statiilor de tratare. Pentru aceasta sunt necesare schimbari comportamentale in randul populatiei si al factorilor de decizie guvernamentali. Se desprinde pentru toti urmatoarea concluzie necesitatea de asigurare a unui mediu curat, de evitare a poluarii si de protejare a surselor de apa.

3.Un angajator fara protectia muncii –ce pateste el?

Sa plecam de la ipoteza ca un angajator nu le face instructajul de protectia muncii(securitatea muncii)angajatilor sai. Ce se petrece in cazul unui accident de munca sau intoxicatie acuta profesionala?

Conform art. 13 din Legea sanatatii si securitatii muncii nr.319/2006, punctul h), angajatorul este obligat sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare. Altfel el savarseste o contraventie care se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei noi, conform aceleiasi legi. La capitolul infractiuni din aceeasi lege, se mentioneaza urmatoarele: Art. 37. -(1) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. (2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. (3) Fapta prevazuta la alin. (1) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. Art. 38. -(1) Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. (2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. (3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 2 ani sau amenda. (4) Faptele prevazute la alin. (1) si (3) savarsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. Insa trebuie sa aveti in vadere ca lipsa instructajului, din cauza caruia s-a produs accidentul, este doar ultima veriga din "lantul slabiciunilor"care a contribuit la generarea acestui accident. Faptul ca angajatorul nu a efectuat si un instructaj de protectia muncii, este legat de obicei si de neideplinirea altor obligatii legate de sanatatea si securitatea muncii, in societatea sa, cum ar fi: 1.Evaluarea riscurilor profesionale in societate;


5

5

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


2.Dotarea cu echipament de protectie corespunzator; 3.Intocmirea de instructiuni specifice fiecarui loc de munca; 4.Intocmirea planului de prevenire si protectie al societatii; 5.Desemnarea sefilor locurilor de munca si a persoanei desemnate in domeniul ssm (intocmirea organigramei societatii); 6.Certificarea prin semnatura de catre angajati asupra faptului ca au fost instruiti(in cadrul instructajului general, periodic, samd); 7.Intocmirea fiselor posturilor de munca, cu responsabilitati specifice fiecarui angajat; 8.Conceperea de masuri organizatorice de actiune in caz de pericol iminent si situatii de urgenta. Si iata cum prin lipsa acordarii unui minim de mijloace si timp, angajatorul nu-si "asigura spatele", adica este expus, in cazul unui accident de munca sau intoxicatii profesionale. Si mai neplacut este, la urma urmei, faptul ca se poate ajunge la privare de libertate. De mentionat ca, in ultimul timp, legislatia europeana la care ne aliniem treptat, fie ca vrem sau nu vrem, impune sanctiuni drastice si in cazul neindeplinirii obligatiunilor de catre angajator in domeniul situatiilor de urgenta. Mai mult, daca in urma cercetarii accidentului de munca pentru intocmirea procesului-verbal de cercetare, potrivit legii, de catre autoritatea competenta care efectueaza cercetarea accidentelor soldate cu invaliditate si deces, se constata ca angajatul nu a fost informat asupra riscurilor profesionale din societate, angajatorul va suporta cheltuielile de spitalizare, reabilitare si reconversie profesionala, rambursari de cheltuieli, samd. Deoarece managementul securitatii muncii face parte integranta din strategia de conducere si organizare a fiecarei societati, recomandam tuturor angajatorilor sa-si indeplineasca obligatiilor care le revin, prin asigurarea serviciilor de prevenire si protectie in domenul sanatatii si securitatii muncii ,in cadrul societatii, care se poate asigura atat prin servicii interne, cat si prin servicii externalizate. Asadar,in conditiile economiei de piata, fiecare angajator poate gasi modalitatea cea mai avantajoasa economic, din punctul sau de vedere, daca el cu adevarat doreste sa economiseasca timp si bani.

4.Managementul statiilor de epurare a apelor uzate 4.1.SISTEMUL DE CONTROL AL PROCESULUI Deseori rezultatele slabe ale activităţii unei SEAU sunt cauzate de aplicarea necorespunzătoare a conceptelor cunoscute de control al procesului. În consecinţă, sistemul de control al procesului (SCP) este unul dintre cele mai importante sisteme folosite în managementul unei staţii. SCP descrie în mod concret modul în care procesul trebuie controlat prin:

- desemnarea responsabilităţilor în cadrul proceselor individuale;

- prezentarea metodelor de verificare a rezultatelor;

- explicarea procedurilor de schimbare (acordare) necesare obţinerii rezultatelor dorite.

O persoană din conducere, de obicei şeful exploatării trebuie să fie investit cu responsabilitatea deciderii parametrilor de exploatare pentru staţie. Aceştia includ direcţiile de urmat în exploatare şi caracteristicile procesului, ca de exemplu: debite, obiecte în funcţiune conform proiectării, analize şi calcule pentru optimizarea rezultatelor. Această persoană trebuie să-şi dea acordul în scris pentru orice schimbare a parametrilor sau caracteristicilor. Odată cu definitivarea sau schimbarea unui plan de control al procesului, întregul personal trebuie să fie informat asupra elementelor acestuia, printr-un sistem viabil şi eficient de comunicare.


6

6

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Verificarea şi monitorizarea parametrilor de control ai sistemului necesită o planificare şi o organizare anterioară astfel încât să poată fi evidenţiată în mod clar orientarea rezultatelor plecând de la scopurile propuse. Elementele controlului pot fi corectate la nivelul limitelor stabilite pentru fiecare treaptă de exploatare, înainte de producerea unor încălcări ale autorizaţiei de funcţionare sau apariţia unor deficienţe ale procesului. 4.2. SCOPURILE ŞI PLANIFICAREA PROCESULUI Un plan managerial de proces stabileşte scopul specific al epurării, definit, parţial, prin autorizaţiile de funcţionare şi contractele privind utilizarea produselor secundare rezultate în urma procesului. Aplicarea biosolidelor rezultate pe terenuri special amenajate, folosirea biogazului rezultat în urma fermentării şi refolosirea efluentului de la staţie sunt elementele obişnuite de care se ţine seama. Planul identifică parametrii obişnuiţi de control ai procesului şi eventualele probleme legate de fiecare treaptă de epurare. În final şi de maximă importanţă, planul include acţiunile necesare pentru păstrarea parametrilor în limitele impuse. După stabilirea metodelor de control, la nivelul proceselor individuale, managerul le revizuieşte, coordonându-le şi le corectează după necesitatea integrării lor într-un sistem coerent şi complet. Interacţiunile dintre procese, incluzându-le pe acelea dintre refolosirea efluentului şi produsele secundare, trebuie puse de acord. De asemenea, trebuie să fie luată în considerare şi folosirea efluentului cu influenţe pozitive asupra mediului. Planul şi strategia de control al procesului trebuie să fie practice, responsabile şi aplicabile. Planificarea controlului procesului trebuie să furnizeze – pentru un proces eficient – informaţii privind debitmetria (pe bază de senzori înseriaţi), iar laboratoarele, date corecte şi periodice, necesare deciziilor asupra exploatării.

Recoltarea de probe şi programul de analize trebuie revizuite periodic pentru a avea certitudinea că punctele de recoltare, frecvenţa şi procedurile aplicate vor asigura probele necesare pentru analizele de laborator. La nivelul lor, analizele vor trebui revizuite periodic în ceea ce priveşte frecvenţa şi genul în vederea asigurării că ele vor oferi toate datele necesare pentru controlul procesului. Pentru redactarea planului, se pot folosi informaţiile furnizate de manualele de exploatare a SEAU, manualul producătorilor de echipamente tehnice, manuale tehnice şi reglementările agenţiilor responsabile cu protecţia mediului. Un ajutor semnificativ în redactarea planului poate fi obţinut de la proiectantul general sau de specialitate al staţiei, agenţiile responsabile de protecţia mediului sau managerii unor alte SEAU-ri. 4.3. IMPLEMENTAREA PLANULUI DE CONTROL AL PROCESULUI Planul de control al procesului trebuie să descrie cum şi de către cine va fi dus la îndeplinire. Trebuie respectate următoarele consideraţii asupra implementării:

a) desemnarea responsabilităţilor pentru controlul proceselor individuale în cadrul unor limite stabilite;

b) identificarea surselor de asistenţă tehnică, incluzând experţi de la alte staţii, firme de proiectare,agenţii responsabile cu protecţia mediului şi centre de instruire;

c) stabilirea unor bibliografii de specialitate; d) asigurarea conducerii continue a staţiei,

dacă este posibil, incluzând o listă de persoane consemnate la domiciliu, contactabile la nevoie, pentru SEAU-rile care nu au personal permanent.

4.4. MANAGEMENTUL CONTROLULUI PROCESULUI Odată stabilit, planul de control al procesului trebuie condus şi realizat. Acest nivel impune calificări, corecţii, îmbunătăţiri şi actualizări – toate necesitând o comunicare biunivocă corespunzătoare.


7

7

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Comunicarea. Managementul procesului depinde de acţiuni ce răspund la schimbările de procedură. Un asemenea răspuns implică necesitatea unor linii de comunicaţie care să promoveze circulaţia informaţiei în ambele sensuri. O astfel de linie de comunicaţie se poate reduce la un simplu mesaj verbal la schimbarea turelor sau transmiterea corectării unui parametru. Persoanele responsabile de controlul procesului trebuie să beneficieze de acces imediat la aceste mesaje şi la rapoartele privind condiţiile procesului. Instructiunile standard de exploatare Instructiunile standard de exploatare reprezintă definiţii detaliate a fiecărui segment al planului de control al procesului. Aceste instructiuni, întocmite de către personalul staţiei sau consultanţi din exterior, necesită un proces de gândire (analiză) obiectiv şi independent. Ideile novatoare sunt necesare şi sindromul rutinier ”aşa am procedat întotdeauna” trebuie evitat. Măsurători corecte. Pentru luarea deciziilor de control al procesului sunt necesare informaţii corecte. Prelevarea de probe nereprezentative sau din locuri necorespunzătoare conduce la erori în deciziile de control cu eventuale consecinţe grave. Informaţiile trebuie să respecte periodicitatea stabilită. Rezultatele analizelor privind consumul biochimic de oxigen (CBO) sunt furnizate cu o prea mare întârziere pentru majoritatea deciziilor asupra procesului cotidian. Registre şi rapoarte. Rapoartele necesare pentru: managementul ”din mers” al procesului, reclamaţii şi stabilirea tendinţelor cronologice de modificări operaţionale. Rapoartele necesare includ: prelevarea de probe şi rezultatele analizelor lor, calculele de proces, fişe zilnice şi registre. Datele se colectează şi se păstrează într-o formă uşor de utilizat.

Fişele zilnice, rapoartele şi registrele trebuie să aibă o formă care să faciliteze transferul datelor în formularele de raportare standard. Identificarea tendinţelor procesului prin metode grafice este un instrument folositor pentru controlul proceselor. Limite superioare şi inferioare. Reprezentând cheia controlului procesului, limitele operaţionale superioare şi inferioare sunt necesare pentru fiecare unitate de proces. Aceste limite oferă personalului de exploatare principiile călăuzitoare pentru păstrarea sub control a procesului. O practică cu rezultate pozitive s-a dovedit a fi înregistrarea datelor rezultate în urma controlului procesului pe diagrame care evidenţiază limitele superioare şi inferioare. Relaţia între proces şi laborator. Pentru succesul unui control al procesului sunt necesare rezultate de laborator corecte şi periodice, suplimentate de observaţii vizuale şi analitice. Capacitatea şi programul laboratorului trebuie să se conformeze reglementărilor legale de monitorizarea şi să asigure datele pentru o exploatare corespunzătoare. Analizele asupra controlului procesului nu trebuie să respecte cerinţele conformiste ale reglementărilor legale şi se pot folosi şi metode simplificate, ca de exemplu cuptoare cu microunde pentru probele de determinare a substanţelor solide. Analize generale (de ansamblu). Unităţile individuale de proces trebuie să se integreze într-un sistem de epurare eficient. Managerul staţiei trebuie să înveţe să recunoască indicatorii–cheie ai întregii staţii şi să-i monitorizeze zilnic. Numai o analiză mai detaliată a tuturor informaţiilor poate detecta relaţiile ”cauză-efect” în cadrul staţiei. Una dintre responsabilităţile managerului este verificarea costurilor.Analizele generale (de ansamblu) permit identificarea proceselor cu costuri ridicate şi pot, eventual, evidenţia măsurile de reducere a acestora. Urmărirea amănunţită a procesului.


8

8

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Gradul de impurificare a apei uzate şi eficienţa epurării trebuie analizate pentru identificarea oricărei verigi slabe. Sistemele computerizate de prelucrare a informaţiilor pot furniza instantaneu datele necesare (dorite). Urmărirea prin mijloace clasice (manuale) necesită minimum o analiză trimestrială.

Dacă o singură unitate a procesului dă semnale de slabă funcţionare, responsabilul de exploatare trebuie să determine cauza: un grad de impurificare sporit sau procedeele de operare folosite. În oricare din cazuri se impune aplicarea de măsuri corective. Uneori, s-ar putea ca singura soluţie să fie repararea capitală a facilitatilor, instalaţiilor, echipamentelor. Arii de probleme majore. Anumite probleme ale procesului, asemănătoare cu cele descrise mai jos, sunt comune majorităţii SEAU-rilor:

- Se poate acumula o cantitate sporită de nămol în incinta staţiei, datorită depozitării necorespunzătoare, procedeelor inadecvate de deshidratare sau restricţiilor impuse de climă la răspândirea sa pe terenurile din vecinătate; - Echipamentele de control se pot defecta. Aceste defecţiuni duc la furnizarea de informaţii eronate sau la lipsa totală de informaţii şi, implicit, la decizii de operare greşite. Odată cu creşterea gradului de automatizare al SEAU-rilor creşte şi necesarul de personal de întreţinere şi reparare a echipamentelor. S-ar putea să apară necesitatea unor contracte cu firme externe specializate în întreţinere şi service; - Dependenţa de datele clasice poate duce la o diagnosticare tardivă a problemelor. Aceste întârzieri pot fi evitate prin folosirea unor surogate de parametri (semnale), ca de exemplu observarea vizuală a apariţiei spumei la nămolul activ. - Încărcările mari intermitente (şocuri) în cadrul proceselor de recirculare ale staţiei pot afecta buna funcţionare. Supernatantul de la fermentare şi spălarea inversă a filtrelor pot duce la supra-încărcări ale staţiei, dacă aceste debite suplimentare nu sunt defalcate pe o perioadă mai lungă de timp.

La majoritatea SEAU-rilor, relaţia dintre CBO şi CCO este relativ stabilă. Odată identificat, acest raport poate fi aplicat periodic informaţiilor asupra CCO, de aici rezultând prezumarea CBO; - Emanaţiile de mirosuri (aerosoli) provoacă rapid indignarea populaţiei şi dă naştere concepţiei că exploatarea staţiei este defectuoasă, fie că acest lucru este real sau nu.

Instrumentele controlului procesului. Mai multe instrumente generice ale controlului procesului, fiecare dintre ele analizate în continuare, vor ajuta la concentrarea managerului asupra procesului. Tabele şi grafice. Colectarea informaţiilor numerice pentru o staţie este atât de voluminoasă, încât datele interzic analiza până la organizarea lor sistematică. Ele devin utile doar după sistematizarea care să permită comparaţii. De ex.: imaginea grafică a CBO-ului şi a solidelor în suspensie vor prezenta imediat relaţia directă între acestea două în apa uzată. Debitmetria şi gravimetria. Precizia sistemelor de măsură şi control necesită o verificare periodică. Operatorul poate face o simplă verificare însumând citirile parţiale şi confruntând această valoare cu cea furnizată de debitmetrul general. Dacă există diferenţe, trebuie recalibrate toate aparatele de debitmetrie, inclusiv cel general. Datorită unor procese specifice, ca de exemplu întârzierile cauzate de durata de fermentare, este necesară o alegere adecvată de aparate de măsură şi control. Gravimetria solidelor în cadrul fiecărei unităţi, de proces şi cea generală, a staţiei, poate ajuta la estimarea eficienţei recirculării nămolului şi a nămolului în exces. Debitul de recirculare, conversia CBO-ului solubil în biomasă, cantitatea de solide în efluentul staţiei, transformările solidelor în lichide şi gaze în cadrul procesului de fermentare–toate acestea trebuie cunoscute şi luate în considerare.


9

9

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Caracteristicile influentului. Operatorii SEAU-rilor beneficiază în prezent de un anumit grad de control asupra componentelor industriale din influentul staţiei datorită reglementărilor municipale asupra pre-epurării locale şi a apelor industriale. 4.5.ANALIZA DE EXPERTIZARE Expertizarea unui proces de epurare necesită cunoaşterea specificului staţiei şi a caracteristicilor influentului. Pe baza acestor date şi cu ajutorul diferitelor instrucţiuni de exploatare, un operator poate expertiza un proces individual. Pot fi folosite, de asemenea, câteva din următoarele instrucţiuni generale de expertizare:

- să se determine dacă există o problemă reală sau rezultatele măsurătorilor sunt eronate; - să se verifice facilităţile amonte de staţie care pot cauza probleme – inclusiv reţeaua de canalizare; - să se efectueze atât măsurători de debitmetrie, cât şi gravimetrice. Verificarea se va face separat pentru fiecare unitate de proces, deoarece un singur proces defectuos poate afecta funcţionarea întregii staţii; - să se verifice pierderile în fluxul tehnologic al staţiei care pot duce la modificări de debit; - să se verifice eventualele schimbări ale tratamentelor chimice; - asigurarea funcţionării sistemelor de aerare; - să se examineze la microscop biomasa, în vederea identificării unor microorganisme, indezirabile; - să se caute defecţiunile mecanice sau electrice la apariţia unor probleme; o scurtă întrerupere de alimentare cu energie electrică poate conduce la oprirea colectoarelor de nămol fapt care necesitâ repornirea lor manuală. - să se pregătească o listă de verificări pentru întreaga staţie şi să revizuiască după apariţia unei noi stuaţii.

4.6. FUNCŢIILE AUXILIARE

SERVICII DE PROIECTARE Planificarea, proiectarea şi administrarea contractelor pentru reparaţii capitale sau retehnologizări ale facilităţilor sunt realizate cu eficienţă maximă de către

ingineri care nu au responsabilităţi în exploatare şi întreţinere. Organismele specializate în protecţia mediului şi municipalităţile mari pot avea personal pregătit în aceste scopuri sau pot angaja firme de profil. În ambele cazuri, personalul angajat în exploatare şi întreţinere este, deseori, conştient de condiţiile şi particularităţile activităţilor legate de protecţia mediului înconjurător şi implicaţiile acestora asupra variantelor de proiectare – acesta fiind motivul pentru care ei trebuie implicaţi în toate fazele dezvoltării – mai ales, în cazul îmbunătăţirilor la o facilitate existentă. SUPORT LEGAL Începând din 1980 şi mai ales după 1990, reglementările legale s-au îmbunătăţit substanţial. Organizaţiile de protecţie a mediului (agenţiile publice) consideră necesară menţinerea unui personal juridic şi, uneori, folosirea de consultanţi legali. Atribuţiile personalului juridic sunt : - acordarea de consultaţii managerilor şi persoanelor responsabile de politica organizaţiei referitoare la aspectele legale ale reglementărilor; - reprezentarea organizaţiei în litigii, probleme civile şi în faţa organelor administrative; - asigurarea administrării patrimoniului; -monitorizarea şi aplicarea reglementărilor legislative. ACHIZIŢII Menţinerea unei înalte calităţi a serviciilor şi realizarea scopurilor bugetare necesită achiziţionarea periodică de bunuri şi servicii necesare funcţionării corespunzătoare a staţiei. De asemenea, este necesară respectarea reglementărilor legale privind achiziţiile şi contractele. Folosirea unui agent responsabil cu achiziţiile (achizitor) care să răspundă în mod eficient de aceste sarcini ”fundamentale”, permite degrevarea managerilor de aceste sarcini şi concentrarea atenţiei acestora asupra problemelor staţiei. RELAŢII CU PUBLICUL Conştiinţa publicului şi vigilenţa sa faţă de problemele de mediu şi răspunsul la reglementările guvernamentale şi locale au creat o atmosferă în care suportul publicului nu


10

10

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


poate fi considerat ca sigur, indiferent de natura benefică a serviciului prestat. O parte din managerii SEAU-rilor au ajuns la concluzia că următoarele căi de comunicare cu publicul s-au dovedit utile: Oficialităţile în exerciţiu Fie direct, fie prin intermediul unui alt manager, oficialii în exerciţiu trebuie informaţi periodic, prin rapoarte asupra scopurilor financiare şi de producţie ale principalelor SEAU-ri. Noii oficiali aleşi trebuie invitaţi şă viziteze staţia. Prezentări în cadrul întâlnirilor organismelor superioare decizionale în domeniul politicilor de urmat au importanţa lor, iar cel care face prezentarea trebuie să fie bine pregătit. Vizite la staţie Grupuri de studenţi sau din partea comunităţii apreciază vizitele. Vizita implică un traseu sigur, un prezentator însoţitor bine documentat, pliante explicative şi respect faţă de vizitatori şi interesul acestora. Prezentări Şcolile şi grupurile din partea comunităţii caută vorbitori bine informaţi de la SEAU-ri. O prezentare a proceselor din cadrul staţiei necesită o pregătire prealabilă, practică oratorică şi materiale vizuale auxiliare. O casetă video de prezentare a staţiei poate fi folositoare în asemenea cazuri. Comunicaţiile cu vecinătatea Trebuie acordată o atenţie deosebită specială vecinilor staţiei şi intereselor acestora. De îndată ce apare o problemă, staţia trebuie să furnizeze o explicaţie corectă şi cinstită a evenimentului – sau măcar stadiul în care se află investigaţiile – şi să depună eforturi vizibile pentru diminuarea pagubelor. Evenimente speciale Pentru orice eveniment mai deosebit, ca de exemplu instalarea unui echipament nou, obţinerea autorizaţiei de funcţionare, punerea în funcţiune a unei instalaţii noi, staţia poate invita mijloacele de mass-media sau oficialităţi publice la inaugurare. Cel puţin un eveniment de acest fel trebuie sărbătorit anual pentru păstrarea unei imagini pozitive a staţiei. Informarea mediatică Când are loc un eveniment negativ, personalul staţiei trebuie să fie cât mai onest şi transparent (în limita posibilităţilor), sigur pe afirmaţiile sale, şi să informeze oficialităţile publice înaintea relaţiilor cu mass-media.

Prezentarea unei ”informări” asupra evenimentului către mass-media poate fi folositoare, în cazul în care se pune bază pe statistica faptelor. Grupuri de consultanţă Atât problemele legate de protecţia mediului înconjurător, a comunităţii, cât şi o planificare pe termen lung a eforturilor oferă o oportunitate de a folosi opinia publică în dezvoltarea recomandărilor acceptate de comunitate. Managerul trebuie să includă reprezentanţii grupurilor interesate şi să ofere suportul tehnic şi sprijinul administrativ necesar pentru implicarea lor. Implicarea comunităţii Membrii organizaţiilor locale prestatoare de servicii pot ajuta managerul în înţelegerea scopurilor comunităţii, întâlniri cu liderii acesteia, şi obţinerea respectului public. 4.7. SERVICIILE DE LABORATOR

Laboratorul de analize necesită si el un sistem managerial. Oricum, managementul laboratorului trebuie să se concentreze asupra următoarelor aspecte:

- asigurarea calităţii şi controlului; - înregistrarea şi arhivarea rezultatelor; - un program riguros de analize.

Calitatea Analizele de laborator trebuie să facă faţă cerinţelor impuse de luarea deciziilor în ceea ce priveşte procesele noi importante, respectarea reglementărilor generale şi cele privind evacuarea reziduurilor industriale şi capacitatea staţiei. Asigurarea calităţii şi a controlului trebuie implementate în politica de proces pentru garantarea calităţii necesare în recoltarea de probe şi analizarea lor. Procedeele de asigurare a calităţii variază funcţie de tipul procedeului şi modul în care urmează a fi folosite datele obţinute. Unele din datele pentru controlul procesului se modifică rapid, neputând fi folosite decât pentru câteva teste de calitate. Informaţiile destinate agenţilor de protecţia mediului trebuie să fie cât mai complete. Managerul firmei trebuie să asigure o echipare adecvată a laboratorului, un program corespunzător de lucru al personalului, un spaţiu potrivit pentru laborator, calificarea şi instruirea personalului de laborator. În obţinerea gradului de calitate al controlului realizat prin analize, prelevarea de probe reprezentative este esenţială.


11

11

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Înregistrarea rezultatelor Orice analiză care suporta dubiu necesită un sistem de înregistrare care să prezinte în mod clar: custodia, paşii de păstrare a probelor şi rezultatele analizelor. Aceste date trebuie arhivate pentru o durată de timp reglementată prin instrucţiunile legale, agenţiile de mediu etc. Durata obişnuită este de 3 ani. Uneori, această durată este specificată prin autorizaţia de funcţionare a staţiei. Programarea Programarea analizelor este o problemă fundamentală pentru orice laborator. Managerul laboratorului întocmeşte un program care să răspundă cerinţelor procesului, în limita unei încărcări rezonabile a personalului de laborator. Prevederile acestui program includ: păstrarea probelor, modul de efectuare a analizei şi certitudinea respectării standardelor de calitate cu personalul disponibil. Fără o programare strictă există riscul ca probele să fie uitate, analizele să nu se facă periodic, toate acestea conducând la o activitate insuficientă a laboratorului. Mai mult, întocmirea programului oferă managerului de laborator oportunitatea discutării problemelor şi posibilitatea adaptării la ele.

4.8.SIGURANŢA MUNCII ŞI SĂNĂTATEA(SM)

Managementul organizatiei trebuie să creeze la locul de muncă un mediu sigur şi sănătos, pentru a susţine productivitatea şi moralul personalului, conform

reglementărilor legale şi în special a celor.specifice domeniului Un conducător poate fi acuzat penal pentru acţiuni sau situaţii riscante la locul de muncă. Câteva din obiectivele managementului referitoare la acest subiect sunt:

- scule şi echipamente sigure; - instructaj de SM; - echipament de SM; - instrucţiuni şi norme scrise de S.M.; - anchetarea accidentelor (scrisă şi

raportată); - instrucţiuni de folosire a materialelor

periculoase şi instruirea personalului în acest sens;

- metode de prim-ajutor în caz de urgenţă. -

Câteva din procedurile obişnuite de SM într-o SEAU cer: - păstrarea aleilor şi drumurilor de acces

curate şi libere; - montarea de balustrăzi în jurul tuturor

deschiderilor; - pază la toate locurile necesare; - o bună iluminare a scărilor şi coridoarelor

de acces; - ventilaţie pentru toate spaţiile închise; - interzicerea utilizării sculelor defecte; - proceduri de închidere sau izolare a unor

utilaje sau echipamente; - reglementări privind accesul în spaţii

închise; - modul de acţionare în cazuri de urgenţă; - montarea de pasarele cu mână curentă la

0,8 m minim la trecerea peste conducte amplasate pe sol;

- montarea de bare cu mână curentă, la 1 m înălţime, la marginea bazinelor cu apă.

Câteva din normele de SM specifice SEAU-rilor care trebuie să fie prelucrate în cadrul instructajelor, sunt:

- stabilirea (identificarea) spaţiilor închise şi accesul în acestea;

- instructajul de prim-ajutor şi reanimare cardio-respiratorie;

- folosirea substanţelor periculoase şi modul de acţionare în caz de accident;

- siguranţa folosirii uneltelor; - siguranţa lucrului la înălţime; - igienă; - atenţionarea personalului operator asupra

aerosolilor care se găsesc în zona bazinelor de aerare;

- atenţionarea operatorilor asupra pericolului de intoxicare cu hidrogen sulfurat (în


12

12

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


zonele adânci), cu clor la clorinarea apelor etc.

Este obligatorie ţinerea unui registru care să consemneze data şi tipul instructajului individual şi să ofere o bază pentru revizuirea programată a acestuia, după necesităţi. Câteva elemente standard ale echipamentului de siguranţă şi modul lor de folosire sunt date mai jos:

- pentru accesul în spaţii închise: ventilator, harnaşament, dispozitiv-troliu de ridicat, monitor de gaze şi aparat individual de respirat;

- pentru igiena personală: vestiare individuale pentru hainele civile şi echipamentul de lucru, săpun, detergent şi şervete (prosoape) şi duşuri la locul de muncă;

- pentru protecţia contra agenţilor chimici şi biologici: mască, şorţ, mănuşi de cauciuc, dispozitive de spălare a ochilor şi duşuri de dezinfecţie;

- dispozitive de siguranţă (închidere sau izolare) pentru a preveni utilizarea diverselor echipamente (utilaje) pe timpul intervenţiilor şi a atenţiona;

- pentru siguranţa generală: cască de protecţie, ochelari de protecţie şi încălţăminte de protecţie.

Conducătorii care dovedesc în activitatea lor că acordă o deosebită importanţă normelor de siguranţă a muncii constituie un bun exemplu pentru angajaţi. Conducerea pe baza controlului, împreună cu instructajul teoretic şi practic va ajuta la obţinerea sprijinului din partea personalului, condiţie necesară pentru eficienţa unui program de siguranţă a muncii. Pentru a reduce numărul de accidente, a respecta reglementările legale şi a reduce responsabilitatea angajatului, toate accidentele trebuie analizate şi elaborat un raport scris. Toate informaţiile referitoare la ”cine, ce, unde, când şi cum” trebuie înregistrate. 4.9. PLANUL DE ACŢIUNE ÎN CAZ DE URGENŢĂ

Planul de acţiune în caz de urgenţă pentru o SEAU este definit ca urmare a dezvoltării şi documentării continue pentru activităţile şi procedeele care privesc pericolele – atât cele naturale, cât şi cele cauzate de activităţi umane – care ar putea afecta în mod negativ mediul ambiental sau funcţionarea eficientă a staţiei.

Planul de acţiune în caz de urgenţă acoperă întreaga staţie şi implică totalitatea personalului. Oricum, fiecare persoană implicată trebuie să fie conştientă de faptul că urgenţele nu se încadrează într-un tipic, iar personalul trebuie să fie pregătit să facă faţă oricărei situaţii. Este recomandată ca fiind deosebit de eficientă pregătirea unor echipe de diminuare a distrugerilor, desemnate anterior, fiecare din ele cu responsabilitatea de a acţiona la un anumit gen de urgenţă. Expresia ”planificarea urgenţei” este improprie, deoarece aceasta ar însemna o planificare a urgenţei, anterioară dezastrului. În realitate, planul însuşi poate fi mai puţin important decât procesul care-l generează. Procesul de planificare identifică riscurile şi necesităţile de intervenţie, precizează scopurile, determină obiectivele, stabileşte priorităţile, descrie programele de acţiune, evaluează rezultatele şi repetă paşii anteriori. Primul pas în procesul planificării este identificarea riscurilor şi a pericolelor potenţiale cu care se confruntă staţia. Scopurile, obiectivele şi priorităţile unei anumite staţii pentru fiecare proces pot fi stabilite pe baza pericolelor identificate. O analiză a vulnerabilităţii oferă un instrument util pentru formularea unui plan pentru situatii de urgenta pentru fiecare situaţie potenţială.

5.INTERPRETAREA CERINTELOR ISO 14001:2004 Acest document furnizeaza o interpretare obisnuita asupra intentiilor standardului si pentru clarificarea textului standardului. Cerintele clauzelor (4.1-4.6) din standardul ISO 14001 sunt redactate intr-un format PDCA,usurand intelegerea SMM si a conexiunilor dintre elementele standardului. Este important sa intelegem ca elementele ISO 14001 nu sunt concepute a fi cerinte de-sine statatoare ci trebuie interpretate, implementate si mentinute in asa fel incat sa demonstreze o abordare sistemica a managementului de mediu.


13

13

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Este clar ca exista interactiuni specifice intre cerinte care trebuie intelese si demonstrate in sistemul implementat. “Conformitate” contra “Conformare” Conformitatea si neconformitatea sunt termeni asociati intotdeauna cu cerinte legale/de reglementare. Conformarea si ne-conformarea sunt termeni asociati intotdeauna cu cerintele sistemului de management. Auditurile de SMM nu sunt audituri de conformitate de reglementare. Ele sunt audituri de conformare a sistemului de management. Orice auditor care observa, suspecteaza sau devine constient de incalcarea unei cerinte de reglementare va informa verbal auditatul si auditorul sef al echipei de audit cat mai curand posibil. Auditorul va cauta de asemenea sa observe daca exista o neconformare a sistemului de management care conduce la neconformitatea de reglementare. Orice neconformare va fi documentata. Daca neconformitatea este de natura serioasa ce antreneaza raspunderea personala de raportare, auditorul trebuie sa urmeze cerinta legala.

4.1 Cerinte generale Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina un SMM ale carui cerinte sunt descries in intreaga clauza 4. Pentru organizatii cu mai multe locatii trebuie specificata o functiune centralizata, responsabila cu stabilirea si mentinerea sistemului pentru a satisface cerintele standardului . Locatiile care fac parte din sistem sunt responsabile de implementarea cerintelor generale ale sistemului de management asa cum sunt definite de functiunea centralizata.

Organizatia ar putea sa combine cerintele sistemului ISO 14001 cu cerintele altor sisteme de management (cum ar fi calitate, siguranta si sanatate) daca este potrivit. In orice caz trebuie sa existe dovezi clare de conformare pentru fiecare cerinta a standardului.In plus, trebuie sa existe dovezi ca sistemul a fost documentat conform cerintelor standardului(4.4.4), ca aspectele si impacturile de mediu semnificative au fost identificate printrun proces valabil si eficace si ca organizatia a implementat un sistem capabil sa asigure conformitatea cu toate cerintele legale si de reglementare de mediu aplicabile. Se asteapta identificarea de dovezi de conformare pentru fiecare cerinta. 4.2 Politica de mediu Managementul de varf ar trebui sa defineasca politica de mediu a organizatiei si sa se asigure ca aceasta... Document cerut: Politica de mediu. Termenul de management de varf se refera in mod tipic la senior manageri ai organizatiei . Pentru o organizatie cu o singura locatie va include persoanele cu responsabilitati de executie in stabilirea politicii. Pentru un sistem cu mai multe locatii ar putea include managementul de grup sau corporatie si managerii de locatie daca este cazul. Nu este necesara semnarea oficiala a politicii, dar aceasta trebuie sa aiba o data a reviziei intrucat este un document cerut de standard. O organizatie poate combina politica de mediu cu alte declaratii de politica, cum ar fi sanatate si siguranta sau calitate. Pe parcursul auditului este corect sa se verifice daca managementul de varf a participat in definirea politicii de mediu, ca ei inteleg si accepta ceea ce aceasta afirma si ca ei pot atesta si demonstra urmatoarele: …a) este adecvata naturii, marimii si impacturilor activitatilor , produselor sau serviciilor sale; Daca politica este la nivel de corporatie sau la un alt nivel inalt iar certificarea se realizeaza pentru o singura locatie, politica ar putea fi adoptata de catre locatie, atata timp cat toate declaratiile, reclamatiile si angajamentele se potrivesc locatiei. Daca nu, locatia trebuie sa-si defineasca propria politica de mediu, legand-o si pastrand consistenta ei cu oricare alte politici la nivel mai inalt. Politicile la nivel mai inalt ar trebui identificate in aceasta circumstanta ca “alte cerinte”. Un sistem cu mai multe locatii ar trebui sa aiba o singura politica de mediu, aplicabila tuturor locatiilor sistemului.


14

14

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Adecvarea politicii de mediu se judeca de catre auditor prin prisma intelegerii structurii de afaceri a organizatiei si a activitatilor, produselor sau serviciilor acesteia. Organizatia ar trebui sa evite declaratii ambigui, altfel reclamatiile nu pot fi verificate prin audit. …b) include un angajament pentru imbunatatire continua si prevenirea poluarii; Folosirea unui limbaj si a unei terminologii identice nu este o cerinta pentru aceste angajamente,desi este util pentru a minimize confuzia. Politica de mediu ar trebui sa contina declaratii in clar ca organizatia a imbratisat aceste concepte. Uneori organizatiile fac un angajament de “prevenire a poluarii”. Acest termen este un angajament prescriptiv, ce are la baza implicatiile legale ale termenului. Termenul “prevenire a poluarii” are un inteles mai larg. Asteptarile cu privire la imbunatatirea continua sunt acelea definite de standard. Imbunatatirea continua a SMM are ca intentie obtinerea de rezultate pe termen lung – imbunatatirea performantei de mediu. …c) include un angajament de conformitate cu cerinte legale si de reglementare relevante si cu alte cerinte la care organizatia subscrie; Un angajament de conformitate nu inseamna ca intotdeauna o organizatie va fi 100% conforma. Acesta angajeaza organizatia sa aiba un sistem de management, sa aloce resursele necesare pentru a atinge gradul de conformitate si sa dezvolte mecanisme adecvate pentru a corecta problemele atunci cand acestea apar. Politica ar trebui sa reflecte un angajament similar cu privire la “alte cerinte” identificate ca rezultat al implementarii clauzei 4.3.2. …d) furnizeaza cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor si tintelor de mediu; Ar trebui sa existe o clara legatura intre politica si obiectivele si tintele organizatiei. In mod obisnuit, politica contine declaratii generale cu privire la obiectivele de mediu ale organizatiei, conducand catre obiectivele de mediu documentate de organizatie. …e) este documentata, implementata si mentinuta si comunicata tuturor angajatilor; Politica ar trebui sa existe in forma scrisa. Politica este implementata prin stabilirea si mentinerea SMM in scopul realizarii angajamentelor din politica, inclusiv alte cerinte ale standardului. Se asteapta ca angajatii sa cunoasca politica si sa inteleaga cum o pot influenta prin felul in care isi desfasoara activitatea. Nu se va astepta ca ei sa memorize politica. …f) este disponibila publicului. Aceasta cerinta nu implica o actiune directa din partea organizatiei.

Este o cerinta care, atunci cand este implementata, are o valoare de adevarat sau fals. Ar trebui sa nu existe obstacole nerezonabile pentru disponibilitatea pentru public a politicii. Organizatia ar trebui sa se asigure ca oricine solicita sa vada politica, o poate obtine. 4.3.1 Aspecte de mediu Organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina (o) procedura(i) pentru identificarea aspectelor de mediu ale activitatii, produselor sau serviciilor sale, pe care le poate controla si asupra carora ar putea interveni, pentru a le identifica pe acelea care au sau pot avea impacturi semnificative asupra mediului… Procedura(i) ceruta. Document cerut: o lista la zi a aspectelor si impacturilor semnificative de mediu. Organizatia trebuie sa aiba un proces clar identificabil de determinare a aspectelor de mediu. Numeroase organizatii utilizeaza o procedura initiala pe care apoi o modifica pentru a mentine si actualiza aspectele de mediu. Rezultatul acestei proceduri este o analiza meticuloasa, corecta si argumentata a activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei in punctele in care ar putea aparea interactiuni cu mediul. Pentru includerea unui aspect de mediu in evaluare, trebuiesc intrunite doua conditii –capacitatea de a-l controla si capacitatea de a interveni asupra acestuia. Organizatia ar trebui sa poata justifica excluderea oricarui aspect de mediu existent, dar neinclus in evaluare. Organizatia trebuie sa demonstreze ca intelege modul in care aspectele sale de mediu creeaza impact asupra mediului si sa aiba o metoda de a determina cele mai semnificative impacturi ale organizatiei, inaintea exercitarii oricarui control asupra mediului. Organizatia ar trebui sa dispuna de aceasta informatie intr-o forma in care se demonstreaza clar intelegerea acesteia. Este recomandat de asemenea ca organizatia sa identifice si impacturile benefice asupra mediului in evaluarea aspectelor sale de mediu. Metoda de determinare a semnificativitatii ar putea fi cuantificata in baza criteriilor obiective sau ar putea fi un proces subiectiv cu aparenta rationala. Auditorul trebuie sa identifice daca metoda utilizata ajunge la un rezultat rezonabil si justificabil.


15

15

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Oficial nu exista un numar acceptabil de aspecte si impacturi semnificative care trebuiesc identificate. Fiecare organizatie ar trebui sa fie evaluata in baza a ceea ce este rezonabil pentru ea. Daca sunt prea multe, organizatia ar putea sa nu aiba suficiente resurse pentru a le administra pro-activ conform tuturor cerintelor aplicabile ale standardului. Daca sunt prea putine, implementarea acestei cerinte ar putea sa nu fie eficace sau organizatia s-ar putea sa nu fi dedicat suficiente resurse pentru a demonstra eficacitatea managementului de mediu. Daca unei organizatii i se aplica cerinte legale/de reglementare care necesita autorizare/avizare/permisie sau o plaseaza intr-o categorie de reglementare superioara (cum ar fi Generator de Cantitati Mari = Large Quantity Generator), acestea vor deveni in mod normal aspecte semnificative datorita importantei pe care le-o acorda un organism de reglementare. Daca o organizatie aloca resurse semnificative pentru controlul unui aspect de mediu, este ca urmare a faptului ca acesta ar putea fi considerat semnificativ tocmai datorita nivelului ridicat de resurse angajate. Determinarea semnificativitatii se refera la aspectele si impacturile de mediu proprii organizatiei si nu pot fi comparate cu o cele ale altei organizatii. De aceea nu este acceptabil pentru o organizatie sa determine ca nu are aspecte si impacturi semnificative. Este recomandabil pentru fiecare locatie sa identifice si sa gestioneze oricare apecte semnificative de mediu caracteristice locatiei. …Organizatia ar trebui sa se asigure ca aspectele legate de aceste impacturi semnificative sunt luate in considerare in stabilirea obiectivelor sale de mediu... Un aspect cu impact semnificativ devine un aspect de mediu semnificativ pentru toate cerintele ulterioare. Un aspect de mediu devine semnificativ datorita impactului sau identificat a fi semnificativ, utilizand metodologia definita. Aceste aspecte semnificative trebuiesc luate in considerare atunci cand se stabilesc obiectivele de mediu. Nu este necesara stabilirea unui obiectiv pentru fiecare aspect semnificativ. …Organizatia ar trebui sa mentina aceasta informatie actualizata. Pastrarea informatiei actualizata implica un proces continuu pentru actualizarea listei de aspecte si impacturi de mediu. Lista aspectelor si impacturilor de mediu ar trebu sa fie cea curenta pentru orice activitate,

produs sau serviciu relevant. Lista aspectelor si impacturilor de mediu semnificative este in mod obisnuit un document controlat sau o inregistrare de mediu in cadrul sistemului.

4.3.2 Cerinte legale si alte cerinte Organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina o procedura pentru a identifica si a avea acces la cerintele legale si la alte cerinte la care organizatia subscrie, aplicabile aspectelor de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale. Procedura ceruta Document cerut: o lista la zi a cerintelor legale si a altor cerinte. Standardul cere o procedura pentru realizarea catorva lucruri; identificare cerinte legale si alte cerinte si acces la aceste cerinte.Este recomandabil pentru organizatie sa asocieze direct aceste cerinte legale cu aspectele de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale. Organizatia ar trebui sa aiba o metoda de actualizare a acestor informatii si sa se asigure ca orice schimbari relevante sau adaugiri sunt incorporate in sistemul de management si comunicate celor interesati de acestea. Exemple de alte cerinte (non-regulatory) sunt de obicei standarde de industries au coduri, cerinte de grup, cerinte ale clientului si programe benevole in care organizatia se angajeaza. Nu este acceptabil pentru organizatie sa furnizeze declaratii pe propria raspundere cu privire la identificarea sau conformitatea cu cerintele legale. Trebuie sa se verifice cerintele standardului pe baza dovezilor obiective. Opiniile legale nu sunt considerate dovezi. Pentru sisteme multi-site ar putea exista o functiune centralizata care sa identifice cerintele sau acest lucru ar putea fi facut la nivelul locatiei. In ambele cazuri identificarea cerintelor legale trebuie sa includa toate nivelurile adecvate de reglementare, locale, judetene,


16

16

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


regionale sau de stat pentru toate locatiile incluse in scopul ceritificarii. 4.3.3 Obiective si tinte Organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina obiective si tinte de mediu documentate, la nivelul fiecarei functii relevante din organizatie. Cu ocazia stabilirii si analizarii obiectivelor sale, organizatia ar trebui sa ia in considerare cerintele legale si alte cerinte, aspectele sale semnificative de mediu, optiunile sale tehnologice si cerintele sale financiare, operationale si de afaceri, si punctele de vedere ale partilor interesate. Obiectivele si tintele ar trebui sa fie strans legate si corelate cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentele de prevenire a poluarii. Document cerut: Lista curenta a obiectivelor si tintelor de mediu. Nu este necesara stabilirea cate unui obiectiv pentru fiecare aspect semnificativ.Obiectivele legate de mentinerea conformitatii cu cerintele legale si de reglementare nu sunt recomandabile in mod obisnuit. Organizatia isi alege obiectivele in mod deliberat avand la baza angajamentul sau de imbunatatire continua si tinand cont de resursele sale. Conformitatea este o cerinta; nu este optionala si nici nu face obiectul disponibilitatii de resurse. Ar trebui sa verifice corelarea dintre obiectivele de mediu si politica de mediu. Ar trebui sa existe cel putin un obiectiv legat de prevenirea poluarii, consistent cu angajamentul din politica. Cel putin o tinta de mediu ar trebui stabilita pentru fiecare obiectiv de mediu. Aceste tinte ar trebui sa furnizeze baza de masurare pentru indeplinirea obiectivului. (Cum va sti organizatia cand s-a indeplinit un obiectiv?) Pentru sisteme multi-site nivelurile si functiile relevante ar putea fi exprimate ca obiective de grup distribuite adecvat in cascada catre locatii. In orice caz, un obiectiv stabilit la nivel central este aplicabil intregii organizatii, in conditiile in care nu exista exceptii specificate. Este recomandabil pentru locatii sa-si stabileasca, dupa caz, obiective si tinte de mediu individuale. 4.3.4 Program(e) de management de mediu

Organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina un program/programe pentru atingerea obiectivelor si tintelor sale. Acesta ar putea include a) Desemnarea de responsabilitati pentru atingerea obiectivelor si tintelor la fiecare nivel si functie relevanta a organizatiei; b) Mijloacele si termenele in care acestea trebuiesc atinse. Daca un plan face referire la noi dezvoltari si la activitati, produse sau servicii noi sau modificate, programul(ele) ar trebui amendat in punctele relevante pentru a se asigura ca managementul de mediu se aplica unor astfel de planuri. Document cerut: un program documentat pentru a sustine obiectivele si tintele de mediu. Fiecarui obiectiv si tinta de mediu trebuie sa i se intocmeasca un program pentru a vedea cum va fi atins acesta. Exista o legatura directa, nemijlocita, intre obiective si programe. In mod normal, aceste cerinte sunt auditate impreuna.Organizatia ar trebui sa fie pregatita sa demonstreze progresul inregistrat in atingerea fiecarui obiectiv prin masuratori si monitorizari asociate cu tintele de mediu. Daca organizatia constata ca un obiectiv sau o tinta este nu poate fi atins in intervalul de timp. specificat prin mijloacele identificate deja, programul trebuie amendat pentru a reflecta schimbarile iar informatia documentata ar trebui actualizata. 4.4.1 Organizare si responsabilitate Atributiile, responsabilitatea si autoritatea ar trebui definite, documentate si comunicate pentru a asigura un management de mediu eficace. Documente cerute: Documentatia care defineste atributiile, responsabilitatile si autoritatile in cadrul sistemului de management de mediu. Organizatia ar trebui sa defineasca clar si sa documenteze atributiile celor implicati in sistemul de management, responsabilitatile lor specifice si autoritatile specifice care ar putea avea legatura cu atributii sau responsabilitati. Aceste informatii ar trebui comunicate in asa fel incat sa se asigure operarea eficace a sistemului de management. Managementul ar trebui sa furnizeze resursele necesare implementarii si controlului SMM. Resursele includ resurse umane si cunostinte si tehnologii de specialitate si resurse financiare.


17

17

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Echipamentul, personalul si resursele administrative ar trebui sa fie adecvate pentru stabilirea si mentinerea cerintelor standardului. Este recomandabil sa se verifice planificarea resurselor si livrarea resurselor. Managementul de varf al organizatiei ar trebui sa numeasca un reprezentant al managementului care, indiferent de alte responsabilitati, ar trebui sa aiba definite atributii, responsabilitati si autoritati pentru a) A se asigura ca cerintele SMM sunt stabilite, implementate si mentinute in conformitate cu acest Standard International; b) A raporta managementului de varf cu privire la performanta SMM, pentru analiza si ca o baza pentru imbunatatirea SMM. Intentia standardului este aceea ca organizatia sa demonstreze un caracter managerial eficace si responsabilitate pentru sistemul de management. Ar trebui sa existe dovezi de numire a RM dinspre managementul de varf.

4.4.2 Instruire, constientizare si competenta Organizatia ar trebui sa identifice necesarul de instruire. Ar trebui sa fie o cerinta ca tot personalul, a carui activitate ar putea crea un impact semnificativ asupra mediului, sa fie instruit adecvat. Ar trebui stabilite si mentinute proceduri de constientizare a angajatilor si membrilor organizatiei, la fiecare nivel si functiune relevanta, cu privire la a) Importanta conformarii cu politica si procedurile de mediu si cu cerintele SMM; b) Impacturile semnificative de mediu, reale sau potentiale, legate de activitatile lor si beneficiile aduse mediului prin imbunatatirea performantei lor individuale; c) Atributiile si responsabilitatile lor in asigurarea conformarii cu politica si procedurile de mediu si cu

cerintele SMM, inclusiv cu cerintele de pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns; d) Consecintele posibile ale abaterii de la procedurile de operare specificate. Personalul care efectueaza operatii ce pot cauza impacturi semnificative de mediu ar trebui sa fie competent, avand o educatie, instruire si/sau experienta de baza adecvate. Procedura(i) ceruta(e): Aceste proceduri ar putea fi combinate, acolo unde este cazul, cu proceduri de instruire pentru SMC sau SSM. Organizatia trebuie sa se asigure ca toti angajatii cunosc politica de mediu si modul in care aceasta influenteaza efectuarea activitatilor lor. Angajatii ar trebui de asemenea sa cunoasca procedurile pentru raspuns in situatii de urgenta. Pentru aceia cu responsabilitate sau alta implicare in impacturi semnificative de mediu, nivelul de cunoastere si constientizare trebuie sa creasca, adecvat fata de impacturi. Organizatia trebuie sa identifice educatia necesara, instruirea sau experienta pentru personalul(inclusiv contractori, temporary etc.) care ar putea prin activitatea lor sa contribuie la impacturi semnificative de mediu. Instruirea trebuie efectuata pentru orice persoana identificata a avea nevoie de aceasta. In plus, acolo unde exista cerinte de educatie si experienta, personalul trebuie sa indeplineasca aceste cerinte. Organizatia trebuie sa demonstreze ca orice persoana care prin activitatea sa poate genera un impact semnificativ este competenta sa efectueze activitatea respectiva. 4.4.3 Comunicare Cu privire la aspectele sale de mediu si la SMM, organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a) Comunicare interna intre diferitele nivele si functiuni ale organizatiei; b) Primirea, documentarea si raspunsul la comunicari relevante din partea partilor interesate externe. Organizatia ar trebui sa ia in considerare procesele de comunicare externa cu privire la aspectele sale semnificative de mediu si sa-si inregistreze decizia.


18

18

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Proceduri cerute: Organizatia ar trebui sa identifice diferitele metode si procese de comunicare interna pentru informatiile de mediu si sa demonstreze ca acestea sunt adecvate pentru organizatie. Pentru sisteme multi-site trebuiesc definite in mod clar canalele si metodele de comunicare intre locatii si sediul central. Comunicarile externe sunt intr-un fel discretionare. In orice caz, organizatia trebuie sa identifice cel putin procesul de comunicare cu organismele de reglementare si pentru reclamatii de mediu. Trebuiesc mentinute inregistrari sau registre cu privire la aceste comunicari. Auditorii vor analiza istoria comunicarilor externe la fiecare vizita de supraveghere. Organizatia trebuie sa aiba inregistrata o decizie cu privire la procesele de comunicare externa a aspectelor sale semnificative. Organizatia ar putea decide in favoarea sau contra unei astfel de comunicari, sau ar putea decide sa ia in considerare solicitarile. In orice caz,decizia cu privire la aceasta trebuie documentata.

4.4.4 Documentatia SMM Organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina informatii, pe support hartie sau electronic, pentru a a) descrie elementele de esenta ale SMM si interactiunea lor; b) furniza trimiteri la documentatia asociata. Document(e) cerute: Informatii asupra structurii si implementarii sistemului de management Nu este o cerinta existenta manualului SMM. Standardul permite flexibilitate organizatiei pentru a documenta sistemul de management intrun mod consistent cu mersul afacerii. Nu sunt cerinte cu

privire la format sau continut, dincolo de cerintele specifice. Organizatia trebuie sa furnizeze, cel putin, o descriere documentata a modului in care se intentioneaza satisfacerea fiecareia dintre clauzele standardului (17 in total). Daca exista documente, proceduri sau alte resurse associate cu sistemul, organizatia trebuie sa creeze o“harta” in asa fel incat oricine utilizeaza informatii sa le poata gasi, prin referiri sau atasari directe. Daca organizatia a combinat documentatia SMM cu cea a altor sisteme (SMC, SSO), trebuie sa existe o metoda clara de identificare a cerintelor SMM in cadrul documentatiei. 4.4.5 Control documente Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a controla toate documentele cerute de acest standard international pentru a se asigura ca a) Acestea pot fi localizate; b) Sunt periodic analizate, revizuite daca este necesar si aprobate pentru adecvare de personal autorizat; c) Versiunile curente ale documentelor relevante sunt disponibile in toate locurile unde se desfasoara activitati de operare esentiale pentru o functionare eficace a SMM; d) Documentele perimate sunt indepartate prompt de la toate punctele de emitere si utilizare, sau sa fie asigurate in alt mod impotriva utilizarii neintentionate; e) Orice documente perimate pastrate din considerente legale si/sau in scopul conservarii informatiilor sunt identificate adecvat. Documentatia trebuie sa fie lizibila, datata (cu data reviziilor) si usor de identificat, mentinuta in mod ordonat si pastrata pentru o perioada specificata. Procedurile si responsabilitatile ar trebui stabilite si mentinute in ceea ce priveste elaborarea si modificarea diferitelor tipuri de documente. Procedura(i) ceruta(e):Orice document cerut de standard sau orice alt document ce devine parte din SMM in scopul de a descrie sau demonstra conformarea cu o cerinta, trebuie controlat. Acest control ar putea fi extins, daca este cazul, la documentele de provenienta externa cum ar fi manuale, autorizari si cerinte legale. Analizarea periodica a tuturor documentelor controlate ar trebui sa se desfasoare


19

19

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


cel putin anual; altfel implementarea procedurii ar putea sa nu fie eficace. Daca organizatia a combinat procesul de control al documentelor cu un al unui alt sistem de management, orice cerinta particulara/specifica ISO 14001 de control al documentelor trebuie satisfacuta de documentele SMM asociate. Este recomandabil sa se mentioneze documentele care sunt controlate intr-un sistem diferit de management, daca acestea sunt utilizate in SMM. 4.4.6 Control operational Organizatia ar trebui sa identifice acele operatiuni si activitati asociate cu aspectele semnificative de mediu identificate in concordanta cu politica, obiectivele si tintele sale. Organizatia ar trebui sa planifice aceste activitati, inclusive intretinerea, pentru a seasigura ca se desfasoara in conditii specificate, prin a) Stabilirea si mentinerea procedurilor documentate pentru ce acopera/trateaza situatii in care absenta acestora ar putea conduce la abateri de la politica d emediu, de la obiective si tinte; b) Mentionarea criteriilor de operare in proceduri; c) Stabilirea si mentinerea procedurilor referitoare la aspectele semnificative de mediu identificabile generate de produsele si serviciile utilizate de organizatie si comunicarea procedurilor si cerintelor relevante furnizorilor si subcontractorilor. Proceduri cerute (documentate): Aceste cerinte se aplica operatiilor si activitatilor asociate cu aspectele semnificative de mediu ale organizatiei. Controlul operational ar putea de asemenea sa fie necesar pentru activitati ce sustin obiectivele si tintele. Organizatia trebuie sa demonstreze ca detine controlul asupra acestor activitati pentru a minimize impacturile de mediu pana la un nivel ce poate fi atins in mod rezonabil. Organizatia trebuie sa decida care este extinderea necesara a procedurilor documentate. Daca,prin absenta procedurilor se creeaza conditii ce ar putea impiedica progresul in atingerea obiectivelor, incalca angajamentele de prevenire a poluarii, incalca conformitatea cu reglementarile sau orice alte cerinte din politica de mediu, atunci organizatia ar trebui sa elaboreze aceste proceduri.

Organizatia trebuie sa comunice cerintele sale de mediu furnizorilor si subcontractorilor sai care, Intr-un fel sau altul, sunt asociati cu sau contribuie la aspectele semnificative de mediu. Aceasta include furnizori si subcontractor ice opereaza atat pe teritoriul organizatiei cat si in afara acestuia. Este recomandabil organizatiei sa combine procedurile de control operational cu procedurile relevante existente pentru functionarea altor sisteme de management (cum ar fi controlul proceselor din SMC). 4.4.7 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns Organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru identificarea potentialelor accidente si situatii de urgenta si a stabili modul de raspuns la acestea si pentru prevenirea si atenuarea impacturilor de mediu care ar putea fi associate cu acestea. Organizatia ar trebui sa analizeze si revizuiasca, acolo unde este necesar, procedurile de pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns, mai ales dupa producerea accidentelor sau situatiilor de urgenta. Organizatia ar trebui de asemenea sa testeze periodic astfel de proceduri, acolo unde este posibil. Proceduri documentate cerute (in general acestea sunt sub forma de planuri): Evaluarea aspectelor si impacturilor de mediu este legata de identificarea potentialului de accidente si situatii de urgenta si ar trebui luata in considerare in elaborarea acestor proceduri. Exista de asemenea in aceasta clauza legaturi puternice cu cerintele de instruire si actiuni corective/preventive. Multe planuri de urgenta si iminenta (contingency plans) sunt coordonate de reglementari legale. Planurile ar trebui sa includa informatii cu privire la diminuarea impacturilor, daca acestea nu au fost deja cerute de lege. Sistemul de alarmare si alte echipamente de testare / monitorizare pentru situatii de urgenta s-ar putea afla sub incidenta cerintelor de calibrare. Testarile periodice ar trebui efectuate, frecventa trebuind a fi stabilita si documentata.Dupa o situatie reala de urgenta, o analiza a incidentului si a capacitatii de raspuns ar putea fi suficienta pentru a constitui un test.


20

20

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


4.5.1 Monitorizare si masurare Organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina proceduri documentate pentru a monitoriza si masura, in mod regulat, parametrii caracteristici ai operatiunilor si activitatilor care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Acestea ar trebui sa includa inregistrarea de informatii pentru a urmari performanta, controale operationale relevante si conformarea cu obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei. Proceduri cerute (documentate): Organizatia trebuie sa identifice caracteristicile importante pe care le va monitoriza sau masura si apoi sa elaboreze proceduri pentru a o face. Organizatia ar trebui sa ia in considerare controalele operationale, obiectivele si tintele de mediu si informatii legate de impacturile semnificative. Intentia acestei cerinte este de a impulsiona organizatia sa-si examineze performanta de mediu. Pentru sisteme multi-site monitorizarea si masurarea la locatii a caracteristicilor sistemului (cum ar fi volumul total de deseuri) ar trebui gestionate de la nivel central. Echipamentul de monitorizare ar trebui calibrat si mentinut iar iregistrarile aferente pastrate conform procedurilor organizatiei. Daca exista un sistem de proceduri de calibrare, se recomanda adaugarea pe lista dispozitivelor de calibrat a dispozitivelor de masurare de mediu. Daca nu, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de calibrare a dispozitivelor de masurare de mediu, mai ales a acelora utilizate pentru a furniza date necesare unui raport cerut de autoritati. 4.5.2 Evaluarea conformarii Organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina o procedura pentru evaluarea periodica a conformitatii cu legislatia si reglementarile de mediu relevante. Exista multe modalitati de conformare cu aceasta cerinta si organizatiei trebuie sa i se acorde flexibilitate pentru a o face. Daca organizatia efectueaza audituri de conformitate aceasta depaseste cerinta de evaluare. Lucrul cel mai important este - cum reactioneaza

organizatia atunci cand evaluarea (sau auditul) identifica neconformitati? Trebuie prezentate dovezi obiective pentru a demonstra ca organizatia evalueaza efectiv si eficace conformitatea cu legile aplicabile. Ar trebui de asemenea sa exise dovezi de actiuni corective sau alte masuri pentru a se asigura ca problemele au fost identificate, raportate (daca se cere) si corectate. Ar trebui facute evaluari periodice, a caror frecventa ar trebui stabilita sidocumentata. In orice caz, este improbabil ca pentru o periodicitate mai mare de un an sa poata fi demonstrata eficacitatea. Evaluarea ar putea fi interna, externa sau o combinatie a celor doua. Procesul trebuie sa evalueze conformitatea cu toate cerintele legale identificate la clauza 4.3.2. Daca apar neconformitati si sunt identificate, independent de procedura de evaluare a conformitatii, organizatia ar trebui sa evalueze eficacitatea acestei proceduri. 4.5.3 Neconformare, actiuni corective si preventive Organizatia ar trebui sa stabileasca sis a mentina proceduri prin care sa defineasca responsabilitati si autoritati pentru rezolvarea si investigarea neconformarii, luand masuri pentru limitarea oricaror impacturi generate si pentru initierea si finalizarea actiunilor corective si preventive. Orice actiune corectiva sau preventiva initiata pentru a elimina cauzele neconformarii reale sau potentiale ar trebui sa fie adecvata amplorii problemei si proportionala cu impactul de mediu generat. Organizatia ar trebui sa implementeze si sa inregistreze orice schimbari in procedurile documentate, survenite ca rezultat al actiunilor corective si preventive. Proceduri cerute: Organizatia ar putea utilizeze procedurile existente de actiuni corective/preventive ale altui sistem de management (SMC,SSO), cu conditia ca cerinta de a diminua impactul sa fi fost inclusa. Actiunile corective presupun identificarea responsabilitatii, determinarea cauzei -radacina, actiunile initiate si verificarea eficacitatii actiunilor implementate. Auditorii ar putea sa nu accepte dovezi de actiuni corective care prevad masuri ce se vor lua ulterior. Actiunile ulterioare sunt dovezi de existenta a unui plan de actiuni corective si nu pot fi verificate ca fiind eficace sau nu pana nu sunt implementate.


21

21

BULETIN

UL C

ALITA

TII 3/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


4.5.4 Inregistrari Organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru identificarea, mentinerea si eliminarea inregistrarilor de mediu. Aceste inregistrari ar trebui sa include instruiri, rezultate ale auditurilor si analizelor. Inregistrarile de mediu ar trebui sa fie lizibile, identificabile si trasabile la activitatea, produsul sau serviciul implicat. Inregistrarile de mediu ar trebui depozitate si mentinute in asa fel incat sa fie usor de regasit si protejate impotriva deteriorarii sau pierderii. Perioada de pastrarea acestora ar trebui stabilita si inregistrata. Ar trebui mentinute inregistrari, adecvate sistemului si organizatiei pentru a demonstra conformarea cu cerintele acestui standard international. Proceduri cerute: Acest standard nu specifica nici o inregistrare de mediu, altele decat inregistrari cu privire la instruire, audit si analize. 4.5.5 Auditul SMM Organizatia ar trebui sa stabileasca sis a mentina un program si proceduri pentru efectuarea auditului pentru a a) Determina daca SMM 1) Este conform dispozitiilor convenite pentru managementul de mediu, incluzand cerintele acestui standard international; si 2) A fost implementat correct si mentinut; si b) Furniza infromatii managementului asupra rezultatelor auditurilor. Programul de audit al organizatiei, incluzand orice planificare, ar trebui sa aiba la baza importanta de mediu a activitatii implicate si rezultatele auditurilor precedente. Pentru a fi cuprinzatoare, procedurile de audit ar trebui sa cuprinda scopul auditului, frecventa si metodele, ca si responsabilitatile si cerintele de a conduce auditul si de a raporta rezultatele. Proceduri cerute: Constatarile auditurilor interne trebuie transmise pentru identificarea actiunilor corective adecvate iar rezultatele auditurilor trebuie sa fi fost raportate managementului, in general in analiza de management. Programul intern de audit de mediu trebuie sa se bazeze pe criteriile mentionate in acest standard– “importanta de mediu a activitatii implicate si rezultatele auditurilor precedente.” Un program de audit avand la baza numai timpul nu este acceptabil. Este de asteptat ca o organizatie cu o singura locatie sa auditeze intregul SMM cel putin o data pe an,

concentrandu-se pe zonele importante din punct de vedere al mediului. Fiecare locatie isi pate conduce propriile audituri interne sau acestea pot fi efectuate de o functiune centralizata. In oricare dintre situatii rezultatele auditurilor ar trebui analizate la nivelul top managementului. Organizatiile ar trebui sa includa in programul de audit calificarea auditorilor, instruirea si competenta acestora. La selectarea auditorilor interni ar trebui luat in considerare un nivel adecvat de cunoastere a cerintelor de reglementare. 4.6 Analiza managementului Managementul de varf al organizatiei ar trebui sa analizeze la intervale determinate SMM pentru a se asigura ca acesta continua sa fie corespunzator, adecvat si eficace. Procesul de analiza a managementului ar trebui sa se asigure ca informatia necesara este colectata pentru a permite managementului sa faca a ceasta evaluare. Aceasta analiza ar trebui documentata. Analiza de management ar trebui sa adreseze posibila necesitate de schimbare a politicii, obiectivelor si altor elemente ale SMM, in lumina rezultatelor auditurilor SMM, a circumstantelor in schimbare si a angajamentului de imbunatatire continua. Pentru a face o analiza de management eficace trebuie sa existe o istorie a existentei sistemului suficient documentata. Managementul ar trebui sa analizeze informatiile cu privire la sistem pentru a determina in mod rezonabil si a concluziona cu privire la caracterul corespunzator, adecvat si eficace al sistemului. Este bine sa se evalueze de asemenea competenta de mediu a celor care participa la analiza de management. Analiza de management ar trebui sa aiba loc cel putin o data pe an pentru a fi eficace. Pentru sisteme multi-site analiza de management ar putea de asemenea sa aiba loc la nivel de locatie si ulterior la nivel de sistem intreg.

SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII · MANAGEMENTUL CALITATII “Natura ne aseamănă. Educaţia ne...

Documents

Transcript of SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII · MANAGEMENTUL CALITATII “Natura ne aseamănă. Educaţia ne...