SATUL SI SCOALĂ 9 - s »

A N U L IX. Nr. 1—2. IAN.—FEBR. 1940.

CUVINTE CĂTRE CITITORI...

Cu acest caiet, revista noastră păşeşte în al noulea an al existenţei sale, ceea ce înseamnă o biruinţă a puterii cuvântului pentru o publicaţie care s'a susţinut numai din abonamente.

După planul nostru de lucru, trebuia să începem în Sept. 1939, odată cu deschiderea şcoalelor.

Norii vestitori de furtună, care acoperiseră şi seninul Patriei noastre, au silit pe majoritatea abonaţilor noştri să alerge la paza hotarelor, părăsind cate­drele lor modeste.

A doua piedecă, de care ne-am lovit, a fost suspendarea activităţii tipogra­fiei unde am apărut delà început.

Prinşi de astfel de greutăţi, am meditat timp îndelungat ce trebue să facem. O parte din abonaţii noştri fiind plecaţi la împlinirea altor datorii, riscam

ca o mulţime de caiete să se rătăcească, cauzându-ne astfel pagubă. Scumpirea hârtiei, tiparului şi ridicarea altor cheltueli de administraţie ne

avertizau că modestele abonamente nu vor putea susţine, de aici înainte, apa­riţia regulată a revistei.

Concluzia la care ne fixasem, era să amânăm apariţia revistei pentru tim­puri mai bune, conducându-ne în această hotărîre şi de amânarea apariţiei altor reviste de educaţie cu mult mai vechi şi cu o bază de rezistenţă materială, incomparabil superioară nouă.

Din această hotărîre am fost clintiţi de mulţimea scrisorilor sosite delà abonaţi, care ne cereau revista, trimiţându-ne unii abonamentul cu anticipaţie, lucru puţin obişnuit la cititorii revistelor româneşti.

In afară de aceste îndemnuri exterioare, au venit altele cu mult mai pu­ternice: cele pornite din sufletul nostru.

Evenimentele nouă ne-au format convingerea, că dacă o parte din cititorii noştri, cu riscul sănătăţii lor deocamdată, îndeplinesc grele misiuni pe care le cere Patria, datoria noastră, a celor rămaşi la vatră, este să punem în slujba Patriei tot sufletul nostru.

In vremurile pe care le trăim astăzi, slujitorii rămaşi la catedrele din sa­tele noastre, au nevoie de sfătuitori calzi, de poveţe care să-i ajute să-şi în­deplinească misiunea lor mult mai grea acum, decât înainte.

învăţătorii şi mai ales învăţătoarele, care în orice împrejurări, vor ră­mâne îndrumătorii satelor, trebue să-şi dea seama că prin munca şi tactul lor vor ajuta ca cei delà hotare să-şi poată îndeplini nestingheriţi marile lor în­sărcinări.

Revista noastră se pune de aici înainte şi în slujba acestor datorii. Ea va coborî în sufletul slujitorilor delà catedre raza de lumină, care să-le

ţie trează conştiinţa pentru marile îndatoriri ce au de îndeplinit în momentele grave prin care trecem.

Cu credinţă tare în destinul Neamului, nădăjduim să trecem şi peste acea­stă sguduitoare încercare la care este supusă trăinicia popoarelor.

CONSTANTIN IENCICA.

UN MARE DASCĂL: TEODOR COSTESCU de

P E T R E S E R G E S C U Profesor la Universitatea din Cluj

Membru Corespondent al Academiei Române

Olteni i a u f a ima de a fi R o m â n i i ce i m a i energic i şi m a i î n c ă p ă ţ i n a ţ i . N u se lasă î n f r ân ţ i de nici o greu­t a t e sau p ied ică ; d a c ă îi scoţ i a f a r ă p e uşă , ei i n t r ă pe f e reas t r ă c â n d vo r să-şi a j u n g ă o ţ in t ă . I n t r e Ol teni , cel m a i r e p r e z e n t a t i v „ O l t e a n " pe ca r e l-am c u n o s c u t p â n ă a c u m es te p r o ­fesorul Teodor Costescu, d e c e d a t î n p r i m ă v a r a anu lu i 1939, în vâ r s t ă de 74 ,de ani , la Tu rnu -Seve r in . N ă s c u t î n t r ' o c o m u n ă din G o r j , p ro feso ru l Cos te scu a ven i t î n T u r n u - S e v e r i n î n f loa rea t inere ţ i i , a-c u m a p r o a p e c incizeci de ani (prin 1892) şi şi-a î n c h i n a t t o a t ă v iea ţa f rumosu lu i o r a ş de p e ţ ă r m u l D u ­năr i i , şi j ude ţu lu i M e h e d i n ţ i . î n f ă p ­tuir i le lui î n t r e c cu m u l t ceea ce se p o a t e . a ş tep ta de là o v i ea ţ ă o m e n e a s ­că , o r i câ t d e rodn ică . P e r s o a n a lui ţine; a p r o a p e d e l egendă . C u d r e p t c u v â n t , a spus p ro feso ru l N . I o r g a : T . Cos te scu es te „ p a t r o n u l " Severi -nulu i .

A fost u n p r e c u r s o r î n domen iu l şcolar , san i ta r , admin i s t r a t i v ; a fost u n f e r m e n t cu l tu ra l , a fost un suflet m a r e şi b l â n d , cu t o a t ă î n d ă r ă t n i c i a sa p rove rb i a l ă . Ţ a r a î n t r e a g ă a lua t î n v ă ţ ă t u r i de là m o d e s t u l dască l seve­r inean , c a r e a sfinţi t locul u n d e a fost pusi şi c a r e a doved i t că în or ice s i tua ţ ie socială , omul -e rou p o a t e să se r idice p â n ă la cele m a i m i n u n a t e rea l izăr i .

î n a l t la t r u p , voin ic fă ră să fie g ras , T . Cos t e scu r e sp i ra p u t e r e a şi h o t ă r î r e a . C u m e r s u l sigur, p u ţ i n a-p leca t , a r ă m a s n e s c h i m b a t î n c iuda

ani lor c a r e t r eceau . A b i a d a c ă fru­m o a s a lui m u s t a ţ ă m a r e , sau p ă r u l s 'au acope r i t î n ul t imii an i de fulgii b ă t r â n e ţ e i .

N e s c h i m b a t la t r u p , n e s c h i m b a t la suflet , a ş a l -am c u n o s c u t de vre -o p a t r u z e c i de an i . I n cl ipele î n c a r e o p o r t u n i s m u l a n ă s c u t a t â t e a sch im­bă r i de p a r t i d e pol i t ice , de a t i tud in i , Cos te scu a r ă m a s o m u l u n u i s ingur g â n d : r i d i ca r ea Sever inu lu i şi a sa­te lor din jude ţ . C â n d a găsi t î n Bu­cureş t i min i s t ru l c a r e să-1 î n ţ e l e a g ă şi a ju te , el i-a r ă m a s c red inc ios p â n ă la m o a r t e , ch i a r c â n d „ p a r t i d u l " se n imic ise şi c â n d sol ici tăr i d in t o a t e pă r ţ i l e îl î m b i a u cu făgădue l i ispit i­t oa r e .

E l ev l a sec ţ ia de f iz ico-chimie a Un ive r s i t ă ţ i i d in Bucureş t i , al m a r e ­lui î n v ă ţ a t şi a n i m a t o r c a r e .a fost D r u l C. I . I s t r a t i , Cos te scu s'a b u c u ­ra t de î n c r e d e r e a dep l i nă a m a e s t r u ­lui său. C â n d a fost n u m i t d i r ec to r al g imnaz iu lu i din Tu rnu -Seve r in , Cos te scu a fost p r e z e n t a t cu t o a t ă c ă l d u r a de I s t r a t i t â n ă r u l u i m i n i s t r u al In s t ruc ţ iun i i publ ice , T a c h e Io -nescu . A juns la Sever in , Cos t e scu s'a a p u c a t de l uc ru : să t r a n s f o r m e g imnaz iu l , în l iceu şi să z idească sp lend idu l local al l iceului T r a i a n , c a r e a fost zeci de an i de zile u n u l din cele m a i f r u m o a s e l icee din ţ a r ă . A c e a s t a a t r ă g e a chel tuel i m a r i , m a i cu s e a m ă că locul ales p e n t r u l iceu t r ebu ia î n t ă r i t şi u m p l u t cu p ă m â n t . F o n d u r i l e b u g e t a r e l ipseau, ca to t ­d e a u n a . Şi to tuş i , Cos t e scu a iz­bu t i t . Secre tu l? S ta zile î n t r e f i l a

min i s t e r b ă t â n d capu l min i s t ru lu i cu nevo i l e cu l t u r a l e a le Sever inulu i . Mi* n i s t ru l , p r e v e n i t de D r I s t r a t i , îi e r a favorab i l , d a r t o t n u p u t e a să-i sa­t i s facă t o a t e cerer i le . A t u n c i , asediu l c o n t i n u a . . . î n t r e n . Cos te scu ş t ia c â n d T a c h e I o n e s c u t r ebu ia să se

d u c ă la Sinaia , î n a u d i e n ţ ă la R e ­gele Caro l I . E l se d u c e a cu vfe-o o r ă m a i d e v r e m e la g a r ă şi, c ă u t a să p ă t r u n d ă în v a g o n u l min is te r ia l . E r a greu , d a r c â t e o „ r u b l ă " de a rg in t de 5 lei (azi vre-o 500) î m b l â n z e a p e în­so ţ i tor , c a r e se făcea că n u b a g ă de s e a m ă u r c a r e a t â n ă r u l u i p ro f e so r î n v a g o n . D u p ă ce p lecă t renu l , Co­s te scu se î n fă ţ i ş a min is t ru lu i , îi vor­bea cu a t â t a foc, î n c â t îl conv ingea să-i m a i dea ceva „ f o n d u r i " p e n t r u l iceu. T a c h e I o n e s c u e ra m u l ţ u m i t de zelul nou lu i d i r ec to r de liceu, c a r e n u i-a ce ru t n i c i o d a t ă n imic p e n t r u

- el pe r sona l , ci n u m a i p e n t r u şcoa lă ; a ş a se şi expl ică de ce min i s t ru l n u p e d e p s e a p e înso ţ i to r i i vagonu lu i p e n t r u neg l igen ţa lo r de a l ă sa u n p a r t i c u l a r î n vagon . ' A t i t u d i n e a b ine­v o i t o a r e a lui T a c h e I o n e s c u i-a a-t r a s r ecunoş t i n ţ a , de t o a t ă v iea ţa , a lui T. Cos tescu , c a r e 1-a u r m a t în t o a t e împre ju ră r i l e , ch ia r cele ma i grele şi ca re a r e fuza t să fie mini ­s t ru , p e n t r u a nu-şi t r ă d a p e fos tu l s ău min i s t ru cu t re izec i de ani m a i î n a i n t e .

C l ăd i r ea l iceului T r a i a n a fost o p o d o a b ă a ţăr i i p e n t r u t impu l c â n d a fost făcută.- A ş e z a t ă î n t r ' u n loc

m i n u n a t , cu pr ive l i ş te p e co tu l D u ­năr i i , î n c o n j u r a t ă de u n p a r c od ihn i ­t o r şi a t r ă g ă t o r , în c a r e to ţ i a rbor i i a u fost p l an t a ţ i de elevi, sub c o n d u ­ce rea d i rec to ru lu i , a v â n d clase spa­ţ i oa se şi l uminoase , u n „ l a b o r a t o r " d e fizică şi dd ch imie un ic î n ţ a r ă , la şcoale le s e c u n d a r e , mu l ţ i an i de zi le ; săl i specia le de g imnas t i că , m u z i c ă , de semn , b ib l io tecă , p r i m a c t i to r ie a lui Cos t e scu (z id i rea l iceului) dove ­

dea de a t u n c i vo in ţa , t r a g e r e a d e in imă, h o t ă r î r e a şi l ă rg imea vede r i ­lor d i r ec to ru lu i . Şi azi , d u p ă a p r o a p e cincizeci de an i de là cons t ru i r e , li­ceul T r a i a n es te l a î n ă l ţ i m e a cer in­ţe lor v remi i şi se p o a t e m ă s u r a cu fraţi i lui m u l t m a i t iner i din ce le la l t e o r a şe a le ţ ă r i i . . U n al t d i rec tor , c a r e a u r m a t t r ad i ţ i a lui T e o d o r Cos te scu , p rofesoru l Al . Bărcăc i l ă , ieşit la pen­sie d u p ă vre-o c inc i sprezece ani d e d i r ec to ra t , î n t o a m n a lui 1938, a în ­t reg i t c t i to r i a lui Cos te scu pr in clă­direa i n t e r n a t u l u i l iceului , (model c a r e a u imi t şi pe s t ră ini i din cele m a i m a r i c e n t r e cu l tu ra l e a p u s e n e ca Par isul , R o m a sau Varşov ia , vizi­t a to r i ai Sever inu lu i ) ; p r in o rgan i ­z a r e a m u z e u l u i de an t i ch i t ă ţ i şi p r in s t ad ionu l l iceului .

Gr i j a de căpe t en i e a d i rec to ru lu i T. Cos t e scu a. fost r e c r u t a r e a unu i co rp d idac t i c exce len t şi d a r e a une i educa ţ i i a lese elevilor. Nic i o obo ­sea lă n u e ra p r e a m a r e p e n t r u T . Cos t e scu a t u n c i c â n d e ra v o r b a d e câş t iga t u n p r o f e s o r b u n . U r m ă r e a t o a t e concur su r i l e p e n t r u î n v ă ţ ă m â n ­tul s ecunda r , t o a t e e x a m e n e l e d e l i­cen ţă , t o a t e publ ica ţ i i le şt i inţif ice sau l i te rare , p e n t r u , a descoper i e le­m e n t e l e cele m a i b u n e . L e afla a d e ­sea, se d u c e a la ei, fie î n Bucureş t i sau î n M o l d o v a , î i conv ingea de su­flul n o u p e c a r e vo ia să-1 d e a î n li­ceul „ s ă u " , îi a s igura de p u t i n ţ a de ac t iv i t a t e e x t r a ş c o l a r ă şi ch i a r de fo­loase m a i m a r i . I n câ ţ iva ani , l iceul T r a i a n avea astfel u n u l din cele ma" s t r ă luc i t e consi l i i d e p ro feso r i secun­dar i d in t o a t ă ţ a r a . C â n d m ă gân­desc la m i n u n a ţ i i m e i p ro feso r i de là Sever in , sun t cu p r in s d e u n a d â n c r e spec t şi a d m i r a ţ i e p e n t r u înă l ţ i ­

m e a la c a r e a u ş t iu t să r id ice î n v ă ţ ă ­m â n t u l . A p r o a p e to ţ i a r fi m e r i t a t să fie p ro feso r i la Un ive r s i t a t e . To ţ i e r a u m a r i p r i n suf le tul lor , p r in d ra ­gos tea de c a r t e şi de elevi, p r i n jer t -

f i rea lo r n e p r e c u p e ţ i t ă î n t r u fo rma­r e a n o a s t r ă m o r a l ă , şi in te lec tua lă . D a c ă a p r o a p e to ţ i abso lven ţ i i l iceu­lui T r a i a n de p â n ă la răsbo iu , au fost şi s u n t c o n d u c ă t o r i î n t r ebur i l e Ţăr i i , a c e a s t a se d a t o r e ş t e p ro fe so ­r i lor noş t r i şi celui c a r e a ş t iu t să-i a d u n e î n t r ' u n m o d a ş a de ferici t , cu mu l ţ i an i î n a i n t e de legea f u n d a m e n ­t a l ă a lui H a r e t şi a e x a m e n e l o r de c a p a c i t a t e . P e n t r u or ice abso lven t al l iceului T r a i a n , şi a s t ăz i es te o r a r ă m â n d r i e să se p o a t ă socot i e levul a-ces tu i l iceu m o d e l . Sub d i rec ţ i a lui T. Cos t e scu s 'au p regă t i t su te de vii­to r i min iş t r i , a m b a s a d o r i , genera l i , p ro fesor i un ivers i ta r i , , consi l ier i la Casa ţ i e , medic i , a rh i t ec ţ i , inginer i , economiş t i , f run taş i ai agr icu l tur i i , indus t r ie i , ş t i inţei , just i ţ ie i , şcoalei , a r m a t e i . . . T o ţ i d a t o r e s c a d â n c ă re ­c u n o ş t i n ţ ă lui „ n e i c ă " Cos tescu , ade ­v ă r a t p ă r i n t e suf le tesc şi m a r e p r o ­fesor.

In p l e i ada de p ro fesor i ca re a u f ăcu t f a ima l iceului T r a i a n şi pe ca r e Cos t e scu i-a a d u s la Sever in , e r a : f i lologul D r St. V. N a n u l , a r d e ­lean , fost s e c r e t a r genera l al Mini ­s te ru lu i In s t ruc ţ i e i ; a r d e l e a n u l Dr . D . H o r v a t , p e n t r u l i m b a r o m â n ă ; Es -couff ier p e n t r u f r a n c e z ă ; î n v ă ţ a t u l şi admi rab i lu l c o n f e r e n ţ i a r C. Ar -m a ş u , m o l d o v e a n , î n t e m e i e t o r u l „co­r e sponden ţ i i i n t e r ş c o l a r e " î n t r e ele­vii l iceului T r a i a n şi colegii de aceeaş v â r s t ă din l iceele A r d e a l u l u i robi t , i s tor icul a le că ru i lecţi i n e r ă s u n ă şi azi î n m i n t e cu t o a t ă p l a s t i c i t a t ea şi d r a m a t i s m u l cu c a r e n e - a u fost ex­p u s e ; V. V. Ch i r i ac p e n t r u geograf ie ; s t ră luc i tu l p ro f e so r Vas i lescu , m o r t p r e a de t impur iu , C. Popovic i , ac tua ­lul d i r ec to r al O b s e r v a t o r u l u i A s t r o ­n o m i c d in Bucureş t i , P . M a r i n e s c u c u n o s c u t u l a u t o r de că r ţ i şco la re şi i n spec to r gene ra l a l . î n v ă ţ ă m â n t u l u i , p e n t r u m a t e m a t i c i ; n e u i t a t u l I . St. Pau l i an , c a r e a ş t iu t să f acă din ca­

t e d r a de m u z i c ă u n a m v o n de unde-p r e d i c a iub i rea n e ţ ă r m u r i t ă de neam, , cu l tu l f rumosu lu i şi al muz ice i ; d i s ­t insul p e d a g o g A. R e s m e r i ţ ă p e n t r m d e s e m n ; . . . a l ţ i p ro fesor i de aceeaş . v a l o a r e s 'au a d ă u g a t l iceului şi după-ce Cos t e scu a l ă sa t , d i rec ţ ia , f i ind a-t raş i de nuc leu l supe r io r deja format , , p r e c u m şi de f a ima l iceului .

Zi le le a ce s t ea s'a f o r m a t u n comi ­t e t p e n t r u r id i ca rea unu i m o n u m e n t , lui T . Cos tescu . C o m i t e t u l es te p r e ­z i d a t de do i m e h e d i n ţ e n i : C. R ă d u -lescu M o t r u , p re şed in te l e A c a d e m i e i R o m â n e , şi G . I o n e s c u Şişeşti m i ­n i s t ru al Agr i cu l tu r i i şi m e m b r u a î A c a d e m i e i , fost e lev al lui C o s t e s c u -A ş fi ferici t să v ă d , a d u n a t e în b ronz : sau în m a r m o r ă în ju ru l lui T . C o ­s tescu figurile ca re , în v ia ţă , au f o r ­m a t m a r e a famil ie dăscă l i cească a. l iceului T r a i a n ; căci , pe l ângă va­l o a r e a in t e l ec tua l ă a p ro feso r i lo r s e ­ver ineni , T. Cos t e scu a ş t iut să le i n ­sufle şi o a d â n c ă d ragos t e î n t r e e L C o r p u l d idac t i c al l iceului se a d u n a s ă p t ă m â n a l la m a s ă pe r â n d la f ie ­ca re p rofesor . Fe r i c i t e t impur i , c â n d voca ţ i a p ro fe s iona lă u m p l e a v i ea ţ a

î n t r e a g ă a p ro feso ru lu i şi c â n d o a -d e v ă r a t ă famil ie suf le tească p r e z i d a la e d u c a ţ i a t ine re tu lu i !

I n ceea ce p r iveş te educa ţ i a e le­vi lor , Cos t e scu o u r m ă r e a cu o h o t ă -r î r e fă ră exemplu . A lă tu r i ,de ţ i n u t a p u r şco lă rească , s u p r a v e g h e a t o a t ă v iea ţa copi i lor . F i e c a r e c lasă e ra in­spec t a t ă pe r sona l de d i r ec to r în eeea-ce p r iveş te h ig iena : spă la tu l pe corp , , pe d in ţ i ; elevii e r au ce rce ta ţ i cu dea-m ă n u n t u l (f iecare în pa r t e ) dacă . sun t cu ra ţ i , d a c ă rufe le au f o s t ' s c h i m b a t e regula t , dacă au lua t ba i a s ă p t ă m â n a l ă ob l iga tor ie . A c e l a p e ca r e Cos t e scu nu-1 găsea des tu l de c u r a t la 8 d iminea ţ a , c â n d făcea zil­n ic inspec ţ ie la i n t r a r e a în l iceu, e r a t r imis a c a s ă şi pedeps i t cu o j u m ă ­t a t e de D u m i n e c ă de ares t . Pen t ru ;

rec id ive , se î n t r e b u i n ţ a u şi mi j loace m a i ene rg ice : b ă t a i a la p a l m ă , câ te o t r a g e r e de u r e c h e , . . . b a ch i a r şi ne -p r i m i r e a e levului î n l iceu î n anu l şco­lar u r m ă t o r . A f a r ă d e d i rec to r , p r o ­fesori i f ăceau „v iz i t e " n e a ş t e p t a t e , a-ca să ( la elevi, la pă r in ţ i sau gazde T o a ­tă mica v iea ţă , căr ţ i le , cae te le lucru-şoare le , felul de m â n c a r e e rau inspec­t a t e . G a z d e l e ca re n u îngr i j eau des tu l de b ine de copii , p i e r d e a u d rep tu l de a m a i fi „ c o r e s p o n d e n ţ i i " elevilor.

P e n t r u e d u c a ţ i a ex t r a şco l a r ă , T. Cos t e scu a i n t r o d u s bibl io teci le de c lasă , soc ie tă ţ i le de l ec tu ră , con­cursur i le de g imnas t i că şi de o ină , f rumosu l joc r o m â n e s c u i t a t azi şi în locu i t cu s t r ă inu l foot-bal l . D a r , ceea ce a a t r a s l u a r e a a m i n t e a ţăr i i a s u p r a l iceului lui T . Cos tescu , a fost o r g a n i z a r e a lui mi l i t a ră , f a m f a r a şi o r c h e s t r a l iceului . T o a t e aces t ea s 'au î n f ă p t u i t f ă r ă comi t e t e şco la re , ca re n u exis tau pe a tunc i . Cos tescu , neo ­bosit , m e r g e a din ca să . î n casă , ce­r â n d ca f iecare să c o n t r i b u e d u p ă pu te r i l e lui p e n t r u î n ă l ţ a r e a l iceului . Şi astfel , a p u t u t c u m p ă r a p e n t r u li­ceu vre-o su tă de i n s t r u m e n t e m u ­zicale . A adus p ro fesor i de v ioa ră , p i an , violoncel , f laut , i n s t r u m e n t e de suflat , u n şef de o r c h e s t r ă şi muz ică . T o a t e d u p ă amieze le , de la 4 la 8, sălile de m u z i c ă şi, de g imnas t i că e r a u săli de repe t i ţ i e ind iv idua lă sau, de d o u ă or i pe s ă p t ă m â n ă , colect ivă . D u m i n e c a , de la 10 la 12, în zilele de p r i m ă v a r ă „muz ica l iceului T r a -i a n " d ă d e a c o n c e r t e în g r ăd ina pu­bl ică . E r a o a d e v ă r a t ă î n t r e c e r e cu m u z i c a r eg imen tu lu i 17: cele d o u ă muzic i a v e a u d o u ă ch ioşcur i fa ţă î n fa ţă şi c â n t a u în m o d a l t e rna t iv . Se­ver ineni i a v e a u o r ă sp l a t ă p e n t r u su­mele de b a n i ce v ă r s a u d i rec to ru lu i l iceului , la ins is tenţe le lui energ ice . Şi ce m â n d r i e r au elevii c â n d a u z e a u ce tă ţen i i d e c l a r â n d că m u z i c a l iceu­lu i e ma i b u n ă decâ t a regimentului ! . . .

O r c h e s t r a şi m u z i c a l iceului a u dă inu i t p â n ă la r ăzbo iu l de în t r eg i re , c â n d i n s t r u m e n t e l e a u fost l u a t e de t r upe l e de o c u p a ţ i e şi î n t r e b u i n ţ a t e de ele.

C o n c e r t e l e i n s t r u m e n t a l e e r a u com­p l e t a t e de neu i t a t e l e m a n i f e s t ă r i co­ra l e a le socie tă ţ i i D o i n a , î n t e m e i a t ă p r in 1896 de I . St. Pau l i an , c o n d u s ă de el p â n ă p r in 1932 şi c a r e t r ă i e ş t e şi azi sub d i rec ţ ia p ro feso ru lu i Se­ver in . C u l t u r a a r t i s t i că a t i ne re tu lu i a câş t iga t n e m ă s u r a t de mul t , g ra ţ i e a ce s to r o rgan i sme , un ice î n ţ a r ă t i m p de zeci de ani de zile.

O r g a n i z a r e a mi l i t a r ă a l iceului T r a i a n a fost c o n c e p u t ă de C o s t e s c u ca un mij loc de discipl ină ş i , educa ţ i e suf le tească . Elevi i de cursu l in fer ior f ăceau mi şcă r i r i tmice , m a r ş u r i şi în ­v ă ţ a u p r i n exerc i ţ iu ce es te disci­p l ina . Elevi i de cursu l supe r io r f ăceau şi exerci ţ i i de m â n u i r e a puş t i lo r . Cei din u l t ima c lasă e r a u sergenţ i , î n s ă r c i n a ţ i cu c o n d u c e r e a l iceului la exerci ţ i i le mi l i t a re , la de ­f i larea de zece M a i , d a r m a i a les , r ă s p u n d e a u de e d u c a ţ i a elevi lor d in c lasele in fe r ioare . F i e c a r e c lasă î ş i avea „ se rgen ţ i i " ei, ca re s u p r a v e -ghiau j o c u r i l e , din recrea ţ i i , c a r e ţ i ­n e a u locul de p rofesor i , în cazu l v reune i absen ţe . E i î m p ă r ţ e a u co res ­p o n d e n ţ a , îngr i j eau b ib l io teca d e c lasă , c o n d u c e a u c lasa la b a e sau l a „ m a i a l u s " . P r e m i a n t u l I din c lasa V I I I - a e ra „ se rgen tu l m a j o r " al l i­ceului . D o a m n e , cu câ t r e spec t p r i ­v e a m no i pe ma jo r ! El r e p r e z e n t a m a i m u l t d e c â t u n profesor , în ochi i m u l t o r a din noi .

C â n d a m in t r a t eu în liceu, „ m a ­j o r u l " e ra u n t â n ă r ca re se b u c u r a de o m a r e fa imă. Fusese v reo şase an i î n şir p r e m i a n t u l l iceului , a v â n d m e d i a cea m a i m a r e din to t l iceul . C â n d t r ecea pe s t r adă , m ă d a m j o s de pe t r o t u a r ca să-i fac loc, şi î l p r i v e a m p â n ă d i spă rea . Visul m e u d e

elev — t imp de an i de zile — a fost să a jung şi eu „ma jo r " , ca el. A c e s t m a j o r a a juns apo i min i s t ru în m a i m u l t e r â n d u r i , a c a d e m i c i a n , p ro fe so r s t ră luc i t , da r c r ed că îl p r i v e a m cu m a i m u l t r e spec t t e m ă t o r c â n d e r a m a j o r şi eu e lev în c lasa I, decâ t c â n d el a junsese min i s t ru . A c e s t m o d e l a 1 ^ e u a fost G. Ionescu-Şişeş t i .

C e a ma i m a r e s ă r b ă t o a r e a l iceu­lui e ra z iua de 10 Mai . O p regă ­t e a m t imp de v reo l ună : exerci ţ i i de def i la re , cu „ m u z i c a n o a s t r ă " în f run te , p regă t i r i de c o n c u r s u r i m u ­zicale , g imnas t i ce .

D i m i n e a ţ a la 8, toţ i e r a m la l iceu î n un i fo rme le s t r ă luc i t oa re de cu ră ­ţen ie . (Cos tescu a i n t r o d u s o fru­m o a s ă u n i f o r m ă şco la ră cu cel pu ţ in zece ani î n a i n t e de dispozi ţ i i le min i ­s te r ia le c a r e au f ăcu t u n i f o r m a obli­ga to r ie ) . F i e c a r e c lasă e r a a d u n a t ă sub c o n d u c e r e a se rgen ţ i lo r . In f run te , s e rgen tu l major , muz ica , apo i c lasele supe r ioa r e cu a r m e , la mi j loc d r a p e ­lul l iceului , cu o g a r d ă f o r m a t ă d in cei m a i bun i sergenţ i , î n fine cla­sele in fe r ioare , f ă ră a r m e . P e la 9, p o r n e a u î n f o r m a ţ i e mi l i t a ră , î n lun­gul m i n u n a t u l u i b u l e v a r d Ca ro l I , p â n ă la C a t e d r a l ă , u n d e l iceul lua loc a l ă tu r i de. t r u p e , î n ca reu l d in c u r t e a icatedralei . D u p ă t e r m i n a r e a t e d e u m u l u i şi d u p ă c u v â n t a r e a ge-nera ju lu i , u r m a def i la rea . C â t de mişca ţ i e r a m , câ t de m u l t d o r e a f iecare r euş i t a l iceului la def i l a re ! C o m a n d a „ m a j o r u l u i " : „ D i n ca­pu l co loane i , p e n t r u def i la re lua ţ i d i s t a n ţ e l e ! " n e f ăcea să t r e s ă r i m d e m â n d r i e ; e r a m şi no i „ o a m e n i " , t o t o ra şu l n e p r ivea , n e j u d e c a şi n e c o m p a r a cu so lda ţ i i cei a d e v ă r a ţ i . L iceu l def i la cel d in tâ i , d u p ă t o a t e regule le c e l e i , m a i s t r i c te discipl ine mi l i t a re , în ş i rur i d e câ t e op t . E r a o s ă r b ă t o a r e î n d o i t ă c â n d gene ra lu l d e c l a r ă că c u t a r e c lasă a l iceului a de f i l a t m a i f rumos d e c â t t r u p a . . .

D e l à 2 la 8 d u p ă amiază , se des fă ­ş u r a u concur su r i l e şi jocur i le , l a c â m p , în t o v ă r ă ş i a p rofesor i lo r şi a pă r in ţ i lo r . I a r seara , a l t m o m e n t cu l ­m i n a n t , l iceul făcea „ r e t r a g e r e a " c u t o r ţ e şi l a m p i o a n e . Muz ica n o a s t r ă execu t a în t â i rugăc iunea , în fa ţa l i­ceului . D e aco lo , î n co loane de c â t e p a t r u , p u r t â n d l a m p i o a n e de t o a t e fo rmele şi culor i le î n locul a r m e l o r de d iminea ţ a , î n c a d r a ţ i de c â t e v a duz in i de elevi m a i voinici ca re ri­d icau to r ţ e , l iceul p o r n e a în sune tu l m a r ş u l u i re t rager i i . B u l e v a r d u l Ca­rol I, P a r c u l T u d o r Vlad imi rescu , a-p lauze le publ icu lu i din p a r c şi de là ca fene le . . . S t r ă b ă t e a m voioşi , u i ­t â n d obosea l a m a r e a zilei, t o a t e s t r ade le p r inc ipa le , a le c ă r o r c lăd i r i e r au l u m i n a t e ; d r ape l e , l u m â n ă r i î n t o a t e fe res t re le . . . A b i a pe l a miezu l nopţ i i , l iniş tea a d â n c ă î n c e p e a să c a d ă pes te o raşu l a d o r m i t . Z e c e M a i din copi lă r ie , s ingura zi c â n d „ n e i c ă " Cos t e scu n e d ă d e a voie să fim p e s t r a d e d u p ă op t seara , zi de m â n d r i e şi de muz ică , zi de des t i nde re suf le­t ea scă şi de b u c u r i e ! . . . •

U n a din cele m a i î n s e m n a t e z i le din v i ea ţ a lui T. Cos t e scu şi a li­ceului T r a i a n a fost 10 M a i 1900; noi , elevii m a i nou i veni ţ i ne-o p o ­v e s t e a m de là gene ra ţ i e la g e n e r a ţ i e , c r e â n d u n fel de l egendă a gloriei l i ­ceului . „ N e i c ă " n o t a r i s e să p r e z i n t e Rege lu i Ca ro l I r o a d e l e s t r ă d u i n ţ e ­lor lui de d isc ip l inare mi l i t a ră a l i­ceu lu i ; a v r u t să p u n ă l iceul să d e ­fi leze în fa ţa Regelu i . Piedic i le a u f o s t , u r i a ş e : t r a n s p o r t a r e a la B u c u ­reşt i a 200 de elevi cu muz ică , a r m e , d r a p e l ; i nca r t i e ru i r ea lor î n t r ' u n o r a ş u n d e n u c u n o ş t e a m p e n imen i . P r e ­fec tu l s'a opus cu energ ie l a p l e c a r e a l iceului , min i s t ru l a re fuza t d a r e a d e v a g o a n e s p e c i a l e , . . . N i m i c n ' a î n ­f r â n t h o t ă r î r e a lui Cos tescu . P r i n in ­t e rven ţ i a lui C. I . I s t r a t i , a o b ţ i n u t ca l iceul T r a i a n să defi leze în f a ţ a

Regelui . Ce del ir a cup r ins pe elevi c â n d Rege le i-a l ă u d a t p e n t r u ch ipul desăvârş i t c u m s 'au p r e z e n t a t . T o a t e z iarele a v e a u co loane le p l ine de ar­t icole despre s c u m p u l l iceu T r a i a n . Laur i i gloriei s 'au a b ă t u t a s u p r a Se­ver inului . . .

D rape lu l l iceului ne-a fos t obiec­tul unu i a d e v ă r a t cul t . L - a m t r a n s ­mis cu sf inţenie din gene ra ţ i e î n ge­ne ra ţ i e , ca s imbolul suf le tului şcoalei noas t r e . N e - a fost s c u m p şi şi-a îm­plini t cu pr i sos d a t o r i a : I n răsboiu l de în t reg i re , a l ua t p a r t e ca d r ape l al r eg imen tu lu i 57 de in fan te r i e (care dub la p e 17). Foş t i i elevi c a r e l-au sa lu ta t cu fiori î n t impu l s tudi i lor a u închis ochi i pe veci î n u m b r a lui, p e n t r u des rob i r ea t u t u r o r R o m â n i l o r .

T . Cos te scu găsea mi j loace le pen ­t ru a p r o p i e r e a de elevi şi săd i rea emula ţ ie i î n suf le te le lor . I n f iecare S â m b ă t ă d i r ec to ru l i n spec ta ca t a loa ­gele. To ţ i elevii c a r e au a v u t zece la v reo m a t e r i e e r a u invi ta ţ i l a m a s ă , la p r â n z , î n D u m i n e c a u r m ă t o a r e . R e v ă d şi a c u m m a s a m a r e , de 2 0 — 30 de p e r s o a n e , p r e z i d a t ă de T . C o ­stescu şi de n e u i t a t a sa soţ ie , M ă -r ioara . Cu b u n ă t a t e , s t ăpân i i c a r e î n v ă ţ a u pe elevi c u m să se p o a r t e î n soc ie ta te , c u m (să m ă n â n c e sau să m u l ţ u m e a s c ă . . . D n a Cos t e scu a v e a ace laş c a r a c t e r ca şi so ţu l ei ; a m â n ­doi şi-au î n c h i n a t v i e a ţ a m u n c i i pen­t ru b ine le pub l ic . E a i-a fost ,de m a r e a ju tor , ca t o v a r ă ş ă şi î ncu ra j a ­t o a r e . C â n d , a c u m v reo zece ani , D n a Cos t e scu ( „ M ă r i o a r a m e a " ) a t r e c u t î n l u m e a drep ţ i lo r , a c e a s t ă p i e rde re a lovi t c r u d pe T e o d o r Cos tescu , şi i-a r ăp i t m u l t ă s ă n ă t a t e şi energ ie . Singur , cu f igura t r i s t ă şi r e s e m n a t ă , el îşi u r m a l inia d r e a p t ă a vieţi i . D a r to ţ i s i m ţ e a m c ă o coar ­dă ,se rupsese în suf le tul său şi că nicio bucu r i e d in l u m e n u o m a i pu ­t ea face să v ib reze .

Def i l a rea de là Pa l a tu l Rega l , din

1900, a a t r a s l ua rea a m i n t e a c o n d u ­că to r i l o r ţăr i i a s u p r a lui T . Cos t e scu . C u r â n d d u p ă aceea , el a fost n u m i t p re fec t al j ude ţu lu i M e h e d i n ţ i . Ac t i ­v i t a t ea sa de p re fec t a u r m a t a c e e a ş ca le c a . şi c e a de d i rec to r . D a r , î n loc de a se spri j ini p e a ju to ru l con­ce t ă ţ en i lo r ca în cazu l l iceului , p r e ­fectul a p u s la con t r i bu ţ i e de m u n c ă p e to ţ i locui tor i i j ude ţu lu i . I n câ ţ i va ani , cu a ju toa re b u d g e t a r e m i n i m a l e , el a i zbut i t să z idească în M e h e d i n ţ i c â t e u n spi ta l m ă r e ţ î n f iecare p l a să . C r e d că , e rau p r ime le spi ta le de là sa te , specia l cons t ru i t e p e n t r u acea ­s tă î n t r e b u i n ţ a r e , î n t o a t ă ţ a r a . A -f a r ă d e spi ta le , s 'au z idi t zeci de lo­ca lur i de şcoli p r i m a r e . D e voie , d e neyo ie , locui tor i i s a t e lo r t r e b u i a u să d e a o zi, d o u ă de luc ru g ra tu i t p e n t r u b ine le comuni i . E r a o ini ţ ia­t ivă cu t o tu l n o u ă : m u n c ă î n fo losul obş tesc , n e c u n o s c u t ă la î n c e p u t u l a-ces tui veac . ( „P re s t a ţ i i l e " s e rveau exclus iv p e n t r u d r u m u r i şi p o d u r i şi e r a u con t r ibu ţ i i legale, pe c â n d T . Cos te scu ce rea m u n c a de o z i -două n u m a i în caz de t r e b u i n ţ ă şi n u ca o p l a t ă de con t r ibu ţ i i , ci ca o con lu ­c r a r e la r id i ca rea sa tu lu i ) .

In ace laş t imp , s 'au î n c e p u t m a r i l uc ră r i ed i l i t a re î n T u r n u - S e v e r i n : I n t r o d u c e r e a lumini i „ W a s h i n g t o n " , î n locu i t ă r e p e d e cu cea e lec t r ică . A -d u c e r e a ape i şi c a n a l i z a r e a o ra şu lu i . Sever inu l , o r a ş de 25.000 de locu i to r i , e s te cana l i za t de pes te t re izec i d e an i , p e c â n d o r a ş e b o g a t e cu pes t e 60.000 locui tor i , n u s u n t c a n a l i z a t e nici az i ! A fost o a d e v ă r a t ă î n t r e c e r e î n t r e diferi ţ i c o n d u c ă t o r i ai Sever i ­nulu i , ca re să a d u c ă m a i , m u l t e îm­b u n ă t ă ţ i r i o raşu lu i . I n locul l up t e lo r pol i t ice deşe r t e , al duşmăn i i l o r şi a s t r icăr i i a t o t ce a u făcu t p r e d e c e ­sorii , p r imar i i Sever inu lu i s 'au s t r ă ­dui t m e r e u să b a t ă p e îna in t a ş i p r i n c r e a r e a de ma i m u l t e o p e r e folosi­t o a r e . O so l ida r i t a t e o r ă ş e n e a s c ă a

p r e z i d a t î n m o d fericit la desvol ta -r e a o raşu lu i , c a r e a a juns astfel u n u l d in cele m a i f r u m o a s e şi m a i î na in ­t a t e d in ţ a ră . , D u p ă cana l i za re , Cos t e scu a în t r ep r ins c l ăd i rea bă i lo r c o m u n a l e şi a s f a l t a r e a s t r ade lo r o ra ­şului . D r u l G r u e s c u a t r a n s f o r m a t u n dea l pă ră s i t din fa ţa po r tu lu i î n ad­mirab i lu l p a r c al roze lor . Cos te scu a a v u t apo i ideea m ă r e a ţ ă a u n u i Palat Cultural, m â n d r i e a Ţă r i i în t reg i , p e n t r u r ea l i za rea c ă r u i a a s t r âns şi m a i m u l t l egă tur i le î n t r e difer i te le p a r t i d e pol i t ice . Cu câ ţ iva an i î na in t e de r ăzbo iu , a cons t i tu i t soc ie t a t ea „ T e a t r u l o raşu lu i Seve r in" (Pa la tu l Cu l tu ra l ) , c o n d u s ă de un comi te t de t re i p e r s o a n e , r e p r e z e n t â n d cele t re i p a r t i d e pol i t ice de p e a tunc i . Pa l a tu l cu l t u r a l se î n a l ţ ă azi m ă r e ţ , domi ­n â n d D u n ă r e a . I n p a r c u l roze lo r s'a r id i ca t u n m o n u m e n t p e n t r u m o r ţ i i d in războ iu l de în t r eg i r e , cu o c r ip t ă ; î n t r ' u n stil c lasic , m o n u m e n t u l e unu l din c e l e . m a i f r u m o a s e din câ t e a m v ă z u t şi e o fa lă p e n t r u o ra ş , cu a t â t m a i m u l t cu câ t au to r i i sun t foşti elevi ai l iceului T r a i a n . Di rec ­toru l l iceului , Bărcăc i lă , a a d ă u g a t m o n u m e n t a l u l i n t e r n a t al l iceului cu m u z e u l de an t i ch i t ă ţ i , s t ad ionu l ; p r in s t r ădu in ţ e l e lui s 'au făcu t n u m e r o a s e şi ferici te s ă p ă t u r i a rheo log ice , adu­c â n d la l umină u r m e r o m a n e nep re ­ţu i t e în ju ru l p ic ioru lu i podu lu i lui T r a i a n ; sp lend ide T e r m e r o m a n e au ieşit as tfel la iveală . Min i s t ru l R. F ranasov i c i , al t elev al lui T . Co­s tescu , a cons t ru i t o ga ră î n stilul găr i lor i t a l i ene ; u n m a r e ho te l tu ­r ist ic în ^grădina pub l i că ; o f â n t â n ă m o n u m e n t a l ă , . . . A n de an, indife­r en t de p a r t i d u l pol i t ic c a r e a con­dus , suf le tul colect iv al Sever inu lu i s'a t r ansmi s delà c o n d u c ă t o r la ur­m a ş u l său, î n t r u r id i ca rea o raşu lu i . D e aceea , în c iuda celor ab ia 2 5 — 28.000 de locui tor i de azi , Sever inul es te unu l din cele m a i f rumoase şi

î n a i n t a t e o raşe din ţ a ră , şi d in p u n c t de v e d e r e u rban is t i c , şi d in p u n c t de vede re ar t i s t ic şi in te lec tua l .

Cea m a i d e s e a m ă ins t i tu ţ ie cul tu­ra l ă a Sever inu lu i este Palatul Cul­tural, t o t o p e r a lui Cos tescu . A c e l a ş fel de a l u c r a : m e r g â n d din casă în casă , fostul d i r ec to r şi fos tul p re fec t , a d u n a subscr ie r i de ac ţ iun i de câ te 100 de lei de là f iecare o r ă ş e a n , î n vede rea cons t ru i r i i „ T e a t r u l u i " . (E ra pr in 1909, c â n d deci C o s t e s c u e r a în opozi ţ ie ) . Câ ţ iva ani de zile, sin­guru l g â n d al lui a fost găs i rea mi j ­loace lo r de zidire , căci t e a t ru l t r e ­buia să fie m a i m a r e ca o r i ca re a l t ă c lăd i re a s e m ă n ă t o a r e din ţ a ră , să c u p r i n d ă o sa lă de bibl io tecă , u n a de conce r t e , u n m u z e u , o sală de adu­nă r i de soc ie ta te p e n t r u b a n c h e t e , ba lu r i ; u n r e s t a u r a n t . T r e b u i a u mi ­l ioane de lei şi t o tu l se cerea î n f ă p ­tui t , n u m a i d in in i ţ ia t iva p a r t i c u l a r ă şi din vo in ţ a u n u i s ingur om. I n o re le de curs , Cos tescu ne v o r b e a de „ t e a t r u l " său şi n e î ncu ra j a să adu­n ă m şi noi f o n d u r i : „Vezi , m ă ne i că ; p o a t e că a jungeţ i să juca ţ i şi voi î n t ea t ru l cel n o u la se rba rea de ispră-v i rea l i ceu lu i" . N ic i în v a c a n ţ e , n u e ra l inişt i t . î m b o l d e a pe c o n c e t ă ţ e n i cu r â n d u r i ca aces t ea : „ I a t ă v e d e r e a t ea t ru lu i din Sa lzburg . Ce zici? Cu v o i n ţ a n o a s t r ă c o m u n ă , v o m ridica în Sever in u n t e a t r u şi m a i m ă r e ţ " . F a p t e că s'a î n c e p u t z id i rea ; d a r m e r g e a î nce t — din l ipsă de ban i — aşa că no i n ' a m ajuns să ne d ă m se rba rea de abso lven ţ ă în 1912, î n nou l local . Războ iu l ba l can i c a în ­t r e r u p t lucră r i le . A l t e p r e o c u p ă r i , m a i grave , e r au la o r d i n e a zilei. P r e ­fect din nou , T . Cos t e scu şi-a chel ­tu i t energ ia p e n t r u a ju to r a r ea fami­liilor lup tă to r i lo r , p e n t r u o r g a n i z a r e a lupte i c o n t r a ho le re i c ă p ă t a t e de sol­da ţ i pe c â m p u l de lup tă din Bulgar ia . A veni t r ăzbo iu l cel m a r e : „ T e a t r u l " n u e ra ga ta nici din roşu . C ă d e r e a

c a t a s t r o f a l ă a leului a r id ica t p re ţu ­ri le. Cu t o a t e s for ţă r i le depuse , cu t o a t ă z id i rea deja făcu tă , m a i t r ebu­iau a c u m zeci de mi l ioane p e n t r u is-p răv i r ea opere i . S e c r e t a r g e n e r a l al Min i s t e ru lu i Indus t r i e i , T. Cos te scu a î n c e r c a t să a d u n e ceva fondur i . D a r e ra ab ia o p i c ă t u r ă de a p ă î n t r ' o m a r e . A t u n c i a. r even i t la ac t iv i t a t ea îndâr j i t ă , p e r s o n a l ă : a a r e n d a t o m o a r ă , u n d e a t r imis ca d i rec to r p e u n n e p o t al său. M o a r a de là Fi l iaş i a d a t câ ţ iva ani ven i tu r i f r u m o a s e : t o a t e au fost d a t e socie tă ţ i i t ea t ru lu i . D u p ă m a r i s for ţă r i , o p a r t e din „ t e a t r u " a p u t u t fi d a t ă î n fo los in ţa o r ă ş e n i l o r : sala m i c ă . de confe r in ţe ( ca r e c u p r i n d e 600 de locuri ) şi în c a r e s'a i n s t a l a t „ C i n e m a t o g r a f u l t e a t r u l u i " , n o u i zvor de ven i tu r i pen­t r u lucrăr i le de t e r m i n a r e a c lăd i re i ; s a l a şi t e r a sa r e s t a u r a n t u l u i , splen­didele î n c ă p e r i p e n t r u b ib l io tecă şi

m u z e u .

I m e d i a t , o n o u ă v iea ţă cu l tu ra l ă a a p ă r u t î n Sever in . T re i serii de con­fe r in ţe s ă p t ă m â n a l e : S â m b ă t a s ea ra „ U n i v e r s i t a t e a l i b e r ă " din Severin , u n d e T. Cos t e scu a adus , î n t enac i -t a t ea - i p rove rb ia l ă , r â n d pe r â n d pe t o ţ i pr imi i -miniş t r i , p re şed in ţ i ai. cor­pu r i l o r leg iu i toare , min iş t r i , major i t a ­t e a academic ien i lo r , zeci de profesor i un ive r s i t a r i . D u m i n e c a d iminea ţ a „ C a s a L u m i n i i " , c o n d u s ă t imp de d o u ă z e c i de ani de Al . Bărcăc i l ă , ţi­n e a şeză to r i — cu confe ren ţ i a r i din ţ a r a î n t r e a g ă — p e n t r u inte lectual i i şi elevii Sever inu lu i ; ia r d u p ă amiaza de D u m i n e c ă a v e a u loc. şeză tor i le spe­cial o r g a n i z a t e p e n t r u meser iaş i , co­m e r c i a n ţ i , munc i t o r i . T o a t e t rupe le de t e a t r u veni te î n t u rneu , t oa t e concer ­te le , fo loseau to t sala de c i n e m a t o ­graf a t ea t ru lu i .

T. Cos t e scu a izbut i t să conv ingă p e u n p r i e t in al său, a l t s eve r inean de seamă, I. Bibicescu, fost guverna ­to r al Bănc i i N a ţ i o n a l e , să d ă r u i a s c ă

o raşu lu i b ib l io teca sa p a r t i cu l a r ă , ca p r i m fond al bibl ioteci i din „ P a l a t u l C u l t u r a l " . Şi astfel , o ra şu l s'a î m b o ­găţ i t d i n t r ' o d a t ă cu 40.000 (pa t ruzec i de mii) de vo lume , din ca r e une le sun t n e p r e ţ u i t e . Or ice m a r e b ib l io te­că din apus n i le-ar invidia . A u t o r i lat ini , c ron i ca r i po lonez i î n edi ţ i i le or ig inale din veacur i l e al X V I - l e a sau X V I I - l e a , o biblie m a n u s c r i s ă , exem­p l a r un ic , t oa t e căr ţ i le r o m â n e ş t i m a i de s e a m ă din. veacur i l e al X V I I I - l e a şi X I X - l e a . . . O ave re imensă , p u s ă la d ispozi ţ ia publ iculu i . D a r u r i l e s 'au a d ă u g a t apoi , î n b u n ă p a r t e g ra ţ i e ce­re r i lo r n e î n c e t a t e a le lui Cos tescu . In ­t re al te le , G r i g o r e Fi l ipescu a dă ru i t colecţia; o p e r e l o r pol i t ice din bibl io te­ca lui N i c o l a e Fi l ipescu, desba te r i l e p a r l a m e n t a r e delà p r ime le t ipă r i tu r i . Azi , „b ib l io teca Bib icescu" din Pa la ­tul Cu l tu ra l din Sever in n u m ă r ă 50.000 v o l u m e şi f o r m e a z ă u n ob iec t de a d m i r a ţ i e p e n t r u ci t i tor i i s t ră ini , căci r a r e sun t o răşe le le de m ă r i m e a Sever inului , c a r e ch i a r în apusu l cult au bibl ioteci a şa d e î n s e m n a t e .

P e n t r u î n c e p e r e a muzeu lu i , T. Cos­tescu a făcu t ape l la famil ia fos tului său p ro feso r D r . C. I. I s t r a t i , c a r e nu e ra s eve r inean . R u g ă m i n t e a ins i s t en tă şi t enace , a şa c u m n u m a i Cos te scu şt ia s'o facă p e n t r u binele obş tesc , a fost a scu l t a t ă . Colecţ i i le de a rheo lo ­gie, amin t i r i l e , t ab lour i l e D r u l u i C. I . I s t r a t i sun t pios c o n s e r v a t e în Pa l a tu l Cu l tu ra l din Severin , f o r m â n d temel ia „ M u z e u l u i D r . I s t r a t i " , îmbogă ţ i t cu dona ţ i i u r m ă t o a r e .

Confe r in ţ e , b ib l io tecă , m u z e u e r au man i f e s t ă r i v ă d i t e , de p u t e r n i c ă miş ­ca r e cu l tu ra lă . P e temeiu l lor, Cos ­tescu a o b ţ i n u t fondur i b u d g e t a r e p e n t r u desăvâ r ş i r ea P a l a t u l u i Cul tu ­ra l . „ C o n f e r e n ţ i a r i i " poli t ici , aduş i de Cos te scu la Sever in , ca , să v a d ă î n f ă p ­tuir i le , au a ju ta t î n C a m e r e la găsi­r ea fondur i lo r b u d g e t a r e , de ap rox i ­m a t i v o j u m ă t a t e de mi l ion de lei

a n u a l . D e al tfel , Cos te scu veghia . I n p r e a j m a vo tă r i i budge tu lu i , îşi m u t a ca r t i e ru l genera l la Bucu re ş t i ; te le­foane , scr isor i , ins i s ten ţe la min is te r , p e cu loa re le c a m e r e i ; la nevo ie şi vor ­be t a r i ; t o tu l e r a pus î n m i ş c a r e pen­t r u câş t iga rea c â t o r v a su te de mii de lei p e n t r u P a l a t u l Cu l tu ra l .

I n 1932, c â n d c r iza e c o n o m i c ă e ra în to iu şi c â n d Cos tescu a v ă z u t că , a p r o a p e de a a junge la c a p ă t , o p e r a lui e ra c o m p r o m i s ă , el a r ecu r s la u n n o u mij loc eroic , la o j e r t f ă : C a s a sa din Sever in e r a de fap t o ca să is to­r ică. I n ea a desc ins Rege le Caro l I în 1866, c â n d a i n t r a t p e n t r u î n t â i a o a r ă în ţ a r a r o m â n e a s c ă . î n g r i j o r a t de s o a r t a t e a t ru lu i „ s ă u " , Cos t e scu a t r ecu t pe s t e amin t i r i l e du ioase ce-1 legau de casa u n d e a t r ă i t fer ici t a lă­tu r i de „ M ă r i o a r a lu i " u n d e a visat t oa t e în făp tu i r i l e cu ca r e a îmbogă ţ i t ţ a r a , u n d e a d u n a D u m i n e c a p e elevii m a i bun i a l iceului . A veni t la Bu­cureş t i să p r o p u n ă Min i s t e ru lu i In­s t ruc ţ iun i i să-i v â n d ă ca sa pen t ru 800.000 lei, b a n i c a r e t r e b u i a u în t r e ­bu in ţ a ţ i p e n t r u s fârş i rea Pa la tu lu i Cu l tu ra l . G e s t u l lui Cos t e scu a miş­c a t a d â n c p e c o n d u c ă t o r i i ţ ă r i i ; unu l din miniş t r i i de a tunc i îi fusese elev şi , î n ace l a n de cr iză , s 'a găsi t c â t e v a su te de mi i deniei p e n t r u Pa ­la tu l Cu l tu r a l , f ă r ă c a T e o d o r Cos ­t e scu să-şi v â n d ă casa . U n a l t e lev al lui Cos tescu , min i s t ru î n t r ' u n guve rn u r m ă t o r , a făgădui t , că v a găsi s u m a de t re i mi l ioane , c a r e m a i l ipsea pen­t r u t e r m i n a r e a m o n u m e n t a l e i săl i cen­t r a l e de 1500 locur i şi p e n t r u mob i ­l a r ea ei. S t r ă d u i n ţ e l e de pes t e t re izeci de ani alei lui C o s t e s c u a u izbut i t , visul a p r o a p e n e b u n de a zidi u n „ te ­a t r u " cu m u l t pes te pu te r i l e ob i şnu i te a le u n u i o ră şe l de p rov inc ie se rea l iza . Cos t e scu n ' a t r ă i t să ia p a r t e la inau­g u r a r e a sălii celei m a r i . E a e a p r o a p e g a t a az i ; t e n c u i t ă ; îşi a ş t e a p t ă d o a r d e c o r a ţ i a in t e r ioa ră , p a r c h e t u l şi m o ­

bi l ierul . A p r o a p e n imic , f a ţă de u r i a ­şa s fo r ţ a r e şi r ea l i za re de p â n ă a c u m . C â n d se v a i n a u g u r a sala , î n c a r e „ n e i c ă " n e f ăgădu ia că n e v o m d a s e rba rea de abso lven ţ i d in 1912, su­fletul m a r e l u i p ro f e so r v a fi î n t r e cei p r ezen ţ i , b u c u r â n d u - s e de î n c o r o n a ­r e a ope re i ce a î n t r ep r in s şi u r m ă r i t cu o r â v n ă a r a r e or i î n t â l n i t ă î n l ume .

E n e r g i a lui T. Cos t e scu n u s'a m i c ­şo ra t de loc cu vâ r s t a . I n f iecare a n , î n o r ice î m p r e j u r a r e socială , C o s t e s c u găsea câ t e ceva de în făp tu i t . D i r e c t o ­ru l în temeie r i i şi consol idăr i i l iceului T r a i a n , p re fec tu l şcoa le lor p r i m a r e şi al sp i ta le lor la sate , p re şed in te l e fun­d a t o r al P a l a t u l u i Cu l tu ra l , cu bibl io­t eca Bibicescu şi m u z e u l D r . I s t r a t i , şi-a î n d r e p t a t pr ivir i le cu m a i m u l t ă lua re amin te , în ul t imii zece an i , a su­p r a sa tu lu i Vânju le ţ , u n d e a v e a u n pe t ec de moş ie Şi-a p u s în g â n d să facă din| el u n sa t mode l , şi a i zbut i t . R â v n a cu ca re Cos t e scu a l uc ra t la r i ­d i ca r ea Vânju le ţu lu i , îmi a m i n t e ş t e conve r sa ţ i a ce a m a v u t o d a t ă cu u n R o m â n i lus t ru , m a r e l e n o s t r u v io lo­nis t şi c o m p o z i t o r G. E n e s c u : visul lui p e n t r u zilele de b ă t r â n e ţ e a r fi să se r e t r a g ă în satu- i na t a l , u n d e să fie

. p r i m a r şi să g o s p o d ă r e a s c ă p e n t r u a-1 face sa t m o d e l şi l umina t .

Ceea ce a rea l i za t Cos te scu la V â n ­juleţ , n u m a i p r i n v o i n ţ a lui de f ier şi cu a ju to ru l să teni lor , es te o m i n u ­ne . . G o s p o d ă r i i f r u m o a s e şi b o g a t e , case î m p o d o b i t e cu ţ e să tu r i , c o v o a r e şi s cu lp tu r i în lemn, s t r ade d r e p t e şi îngri j i te ca î n t r ' u n o r a ş , m a i m u l t e şcoaie p r i m a r e , al c ă r o r local a r p u ­t ea s ta cu c ins te în or ice o ra ş , u n l i ­ceu indus t r i a l p e n t r u fete, o ş c o a l ă de meser i i p e n t r u băieţ i , o şcoa lă d e m e n a j , l umină e lec t r ică . C a a c u m o j u m ă t a t e de v e a c în Sever in , C o s t e s c u a a d u s la Vânju le ţ , u n m a e s t r u de m u z i c ă să î n v e ţ e ,feciorii şi fe tele d e să ten i să c â n t e la v ioa ră , m a n d o l i n ă ,

să facă corur i . Vân ju le ţu l a re azi o famfară , pe ca r e „ n e i c ă " o a d u c e a bucuros , la ocazi i le m a r i , la Sever in . Copii i Vân ju le ţu lu i îşi au v i i toru l asi­gu ra t : f iecare c u n o a ş t e u n meş t e şug , sau v reo indus t r i e casn ică , sau m e n a ­jul, î n v ă ţ a t e î n u n a din cele şap te scoale ale sa tu lu i . Su te de elevi, disci­pl inaţ i , cu ra ţ i , sănă toş i , r ă s p â n d e s c în ju r bucur i a de v iea ţă . I n N o e m b r i e 1938, obos i t de boa lă , d a r ne înv ins , T. Cos te scu i n a u g u r a C ă m i n u l Cu l tu ra l al sa tu lu i . U l t i m a lui ope ră , spi ta lul sa tu lu i Vânju le ţ , d a n i a lui p e n t r u să­teni , e ga t a î n roşu . M o a r t e a a sur­pr ins p e aces t neobos i t c t i t o r în p l ină m u n c ă , pe exac t ace iaş l inie şi cu aceeaş ţ in tă , pe ca r e le i n a u g u r a a c u m o j u m ă t a t e de veac t â n ă r u l d i r ec to r al l iceului T r a i a n . V i e a ţ ă exempla ră , n e d e s m i n ţ i t ă nici o cl ipă, v i ea ţ ă de z id i tor n e î n f r â n t de nic io p ied ică o m e ­n e a s c ă !

B ă t r â n e ţ e a t r upească , d a r n u sufle­t ească a aces tu i o m veşn ic t â n ă r , s'a p e t r e c u t l inişt i t î n sa tu l şi î n o ra şu l c ă r o r a le-a d a t î n f ă ţ i ş a r e a de azi . Câ ­t eva cinst ir i a le vieţ i i lui neod ihn i t e , i-au l u m i n a t zilele î n t u n e c a t e de do­liul pe ca re 1-a p u r t a t m e r e u în in imă, d u p ă m o a r t e a soţiei lui. A c a d e m i a R o m â n ă 1-a ales m e m b r u de o n o a r e , ca s e m n de a d m i r a ţ i e p e n t r u acea s t ă î n t r u c h i p a r e fer ic i tă a t enac i t ă ţ i i ol­teneş t i . F ă r ă î ndo ia l ă , u n a din zilele cele m a i fer ic i te a le lui T . Cos t inescu a fost î n v a r a 1934, c â n d M. S. R e ­gele Ca ro l I I a ven i t î n a d i n s să-1 va­d ă la Vânju le ţ , şi să p r e ţ u i a s c ă insti­tuţ i i le pe ca r e m a r e l e dască l le-a cre­a t în sa tu l s ău m o d e l . O se rba re îm­p ă r ă t e a s c ă , ca î n poveş t i , î n a e r li­ber , cu mii de ţ ă r a n i spec ta to r i , c a r e î n c o n j u r a u p e regele ţăr i i , cu su te de elevi ac to r i , fie muz i can ţ i , fie cor iş t i , fie a t le ţ i , fie r ec i t a to r i de poezi i , u n p r a z n i c s ă r b ă t o r e s c . Suf le tu l s t ră-vechiu al n e a m u l u i r o m â n e s c se des­făşura în t o a t ă m ă r e ţ i a şi l i be r t a t ea

în fa ţa Regelui , ca re — î n s e n i n a t d e s p l e n d o a r e a aces te i zile î n ă l ţ ă t o a r e — a c o n t i n u a t să p r ivească s u r â z ă t o r d e ­f i larea ţ ă ran i lo r , î n sune tu l muzic i i lor, şi a t u n c i c â n d d u p ă ce sch i ţ a se u n gest de p l eca re , a fost op r i t d e p ro feso ru l Cos t e scu cu cuv in t e l e : „Ne ică , m a i es te , n u s'a i sp răv i t ! "

P o r t r e t u l lui T . Cos te scu n u a r fi î n t r eg , d a c ă n u aş amin t i gene roz i ­t a t e a cu c a r e p ro feso ru l a ju ta pe t o ţ i cei nevoiaş i , pe care- i soco tea d e m n i de in te res . S 'ar p u t e a ci tă su te de pil­de de a ju toa re , ven i t e pe n e a ş t e p t a t e şi n e c e r u t e , la elevi, s tuden ţ i , mese ­r iaşi î n c e p ă t o r i , î n v ă ţ ă t o r i , sau! s impl i R o m â n i , o r ă şen i sau să ten i .

C â n d în 1929, a m p r o p u s ca a l do i lea C o n g r e s al m a t e m a t i c i e n i l o r r o m â n i , cel d in 1932, să se ţ i nă ,1a T u r n u - S e v e r i n , ş t i am d ina in t e ce suc ­ces v a a v e a î n o r a şu l lui Cos te scu , şi ce i m p r e s i e v a lăsa s t ră in i lor . C a t o t ­d e a u n a , „ n e i c ă " a c o n d u s ipână î n cele; m a i mic i a m ă n u n t e p r e g ă t i r e a pr imir i i congres iş t i lor . A c e r c e t a t c a ­sele m a i b u n e , f ă c â n d c a or ic ine a v e a p u t i n ţ ă , să p r i m e a s c ă ca oaspe ţ i p e cei veni ţ i d in t o a t ă ţ a r a , şi d in î n c ă a l te şase ţ ă r i s t r ă ine . D i r e c t o r u l l iceu­lui, Al . Bărcăc i l ă , a î m p r e u n a t s for­ţă r i le sale cu a le lui T . Cos tescu . I n d i m i n e a ţ a aceea de 5 Ma i , c â n d t r e ­nu l a d u c e a 200 de congres iş t i , d in car i 31 de s t ră in i , p e r o n u l gări i S e ­ve r inu lu i g e m e a de l u m e a ven i t ă î n t r u î n t â m p i n a r e . Mi i de o a m e n i , m u z i c a mi l i t a ră , l iceul , cerce taş i i , m u z i c a ţ ă ­r an i lo r din Vân ju l e ţ . . . Coşur i m a r i cu m ă r g ă r i t a r e l e , cules p r o a s p ă t , la Vân ju le ţ , a u fost î m p ă r ţ i t e ce lo r ce soseau ; a d e v ă r a t ă p loa ie de f lor i . To ţ i congresiş t i i a u fost oaspe ţ i i Se­ver inen i lo r . F i e c a r e a v e a u n c e r c e t a ş , care- i s ta la d ispozi ţ ie p e n t r u t o t t m v pu l congresu lu i . Şed in ţ a de d e s c h i d e ­re , la c a r e lua p a r t e P re şed in t e l e Ca-mer i i D e p u t a ţ i l o r , Sec re t a ru l gene ra l a l A c a d e m i e i R o m â n e , Min i s t ru l

Agr icu l tu r i i , P r e şed in t e l e A c a d e m i e i d e Şt i in ţe din Var şov ia , academic ien i ş i p ro feso r i din Pa r i s , Bruxel les şi a l t e o r a şe a le F r a n ţ e i , Polonie i , Bel­giei, Iugos lav ie i , Cehos lovac ie i , Bul­ga r ie i , a fost i n a u g u r a t ă p r in discur­su l de b u n ă v e n i r e al lui T . Cos tescu , î n sa la s u p r a î n c ă r c a t ă , a c i n e m a t o g r a ­fului P a l a t u l u i Cu l tu ra l . T o a t e şedin­ţ e l e au a v u t loc în localul l iceului T r a i a n . T o a t e mese le a u fost l ua t e î n c o m u n , î n sălile Pa l a tu lu i Cu l tu ra l . O expozi ţ ie de a r t ă n a ţ i o n a l ă î m p o ­d o b e a I n t e r n a t u l l iceului . Zi le m ă r e ­ţ e , c a r e n u e r a u cu p u t i n ţ ă d e c â t în-t r ' u n o raş a căru i a t m o s f e r ă suf le tea­s c ă p u r t a p e c e t e a în f l ăcă ră r i i şi voin­ţei lui T Cos tescu . E n t u z i a s m u l mul ­ţ imi i p e n t r u u n congres de m a t e m a -t ic iuni , m ă r e ţ i a ins t i tu ţ i i lor cu l tu ra le a le o raşu lu i , c u r ă ţ e n i a şi f r u m u s e ţ e a ed i l i t a r ă a Sever inului , poz i ţ i a sa mi ­n u n a t ă , a u lăsa t amin t i r i neş te r se în to ţ i cei ca r i a u lua t p a r t e la cong re s : A fost o reve la ţ ie a a d e v ă r a t u l u i c a r a c t e r a l n e a m u l u i nos t ru , p e n t r u s t ră in i . Cu ani de zile î n u r m ă , c â n d î n t â l n e s c în apusu l î n d e p ă r t a t câ te -

un, fost congres i s t de là Sever in , el nu-ş i p o a t e re ţ ine e x p r i m a r e a a d m i ­ra ţ ie i p e n t r u cele v ă z u t e în o răşe lu l de 25.000 de locu i to r i de l ângă Po r ­ţi le de F i e r a le D u n ă r i i . U n u l din cei m a i de f run te m a t e m a t i c i e n i ai t impu­lui s p u n e a : „ A m m u n c i t din greu o v iea ţă î n t r eagă , dar , o r ă s p l a t ă ca vi­sul pe c a r e l -am t r ă i t a e v e a la Seve­rin, m ă p l ă t e ş t e p e n t r u m u l t e n o p ţ i n e d o r m i t e şi-mi d ă ar ipi nou i pen t ru m u n c ă " .

„Visul t r ă i t a evea la Sever in" . T e o ­dor . Cos te scu a t r ă i t a d â n c în sufletul lui visul r idicăr i i u n u i n e a m din p u n c t de v e d e r e cu l tu ra l , san i ta r , e conomic . Cu o t ă r i e de fier, a m u n c i t să facă din vis r ea l i t a t e . Sprij init a p r o a p e ex­clusiv pe energ ia şi pe in i ţ ia t iva lui , a i zbut i t să dea v i ea ţ ă rea lă visului , în col ţu l de ţ a r ă î n c a r e şi-a mis tu i t f l acă ra .iubirii de n e a m . F ie ca p i lda lui să a p r i n d ă făcl ia en tuz i a smu lu i cons t ruc t i v în cât, m a i mul ţ i elevi sau simpli cunoscu ţ i şi a d m i r a t o r i ai n e ­u i t a tu lu i m e u profesor , spre cel m a i m a r e b ine al n e a m u l u i r o m â n e s c !

ÎNĂLŢAREA S A T U L U I P R I N E L .

Satul îşi va afla fericirea prin el însuşi. Numai el îşi ştie adevăratele nevoi şi numai el îşi poate alege oamenii vrednici, în stare să-1 conducă.

De sus vine soarele, puterea vine de jos. N. IORGA.

F E M E I L E ,

Bune sau rele, femeile sunt temelia educaţiei în fiecare generaţie, aşa că, chiar dacă ele nu sunt încoronarea istorică a fiecărui neam, sunt cel puţin începuturile înălţării, ca şi al căderii lui. E un mare simbol faptul biblic că însuşi Iisus, în Ioc de a veni pe nourii cerului să cureţe pământul, cu tunete şi cu trăznete, a venit ca prunc omenesc în casa unui muncitor şi sprijinit pe braţele unei fecioare.

S. MEHEDINŢI.

O IDEE CREŞTINA IN EDUCAŢIE de

D I M I T R I E T U D O R A N U Directorul Oficiului universitar Cluj

D o c t r i n a c reş t ină se î n d e p ă r t e a z ă de t rad i ţ i l e sp i r i t ua l e . ale an t ich i tă ţ i i , î n t r e a l te le , şi p r in a f i rmarea sensu­lui is tor ic al exis tenţ i i . Concep ţ i a unu i un ivers s ta t ic , î n c a r e vân tu r i l e des t inu lu i î n c h i d v iea ţa î n t r ' u n cerc fatal , es te în locu i t ă în c reş t in i sm cu ideea devenir i i , cu g â n d u l că omu l este pe p ă m â n t n u m a i u n o a s p e t r an ­z i tor iu şi că a d e v ă r a t a ex i s t en ţă este d incolo , p e a l te t ă r â m u r i . Viz iunea mobi l i tă ţ i i un ive r sa le , a n e î n c e t a t e i cu rge r i şi lup te , a u n u i He rac l i t e s este ma i î n d e p ă r t a t ă de semnif ica ţ ia filo­sofică; a vieţ i i greceş t i d e c â t ideia s tabi l i tă ţ i i luc rur i lo r a u n u i P a r m e n i -des. D e a l tmin te r i n u t r e b u e să ui­t ă m că în dosul „ c u r g e r i i " lui H e ­racl i tes s t ră jueş te s t a to rn i c Logosu l , a r m o n i a un iversa lă . Idea lu l de crea-ţ iune al sp i r i tu lu i grecesc , m a i ales în domeniu l p las t ic , se a l imen ta după Simmel , d in t e n d i n ţ a d e a d a fiinţei şi exis tenţe i o f o r m ă ca r e să iasă din t e m p o r a l i t a t e şi m i ş c a r e . Ne l in i ş tea devenir i i , Scr ie Simmel , l ipsa de de­t e r m i n a r e în t r e c e r e a de là o f o r m ă la al ta , m i ş c a r e a pr iv i tă , ca o d i s t rugere a fo rme lo r ce se sa t is fac pr in sine, e ra î n t r u c h i p a r e a rău lu i şi u râ tu lu i p e n t r u grec . A c e a s t ă p r o f u n d ă sete sp i r i tua lă de fo rme , care! să depăşea­scă con t ingen ţe l e t impulu i şi ale spa­ţ iului — e lemen tu l , p o a t e , esenţ ia l în cauza ţ i a ps iho log ică a c las ic ismului — se expl ică p robab i l p r in faptul , că r ea l i t a t ea vieţi i greceş t i e ra des tu l de nel iniş t i tă , de sd rob i t ă şi de nes igură .

D a c ă des t inu l ind iv idua l î n viziu­nea g r e a c ă a. lumii e r a i n t eg ra t dest i­nu lu i Cosmosu lu i şi d a c ă ab ia cu So­c ra tes p r e o c u p a r e a de o m — proble ­m a omulu i — dev ine u n fapt , creşti­n ismul î n c e p e p r in a s coa t e pe om

din angrena ju l u n u i fa ta l i sm imp la ­cabil p e n t r u a-i da o o a r e c a r e l iber­t a t e în c o n s t r u c ţ i a une i lumi in te r ioa ­re , î n t e m e i a t ă pe ge rmene le divin a l conş t i in ţe i .

P e n t r u acea s t a c reş t in i smul sc in­d e a z ă în d o u ă un i t ă ţ i d is t inc te , u n i ­t a t e a confuză a lumii din concep ţ i a de v iea ţă g reacă , a c ă r o r va loa r e este cu t o tu l inega lă : 1) l umea conş t i in ţe i i n t e r ioa re , e t ice şi 2) l umea m a t e r i e i a m o r a l e şi a re l ig ioase . I n v r e m e c e religiile an t ich i tă ţ i i e r au s i s teme ri­t ua l e d e t e r m i n a t e de nevo ia de a f ixa f u n c ţ i o n a r e a n o r m a l ă a un iversu lu i , c reş t in i smul îşi î n d r e a p t ă p r eocupa ­r e a sp re spir i tu l omulu i , spre l u m e a conş t i in ţe i , — iar r i tul ob işnui t d e ­vine rugăc iunea , un fel de m e d i t a ţ i e i n t e r ioa ră . Rel igie a r e n u n ţ ă r i i şi sa ­crif iciului , a t end in ţ e i spre v i ea ţ ă re­s t r ânsă şi r e g l e m e n t a t ă , c reş t in i smul face din conversiunea sp i r i tua lă u n i n s t r u m e n t n o u de f o r m a r e al omulu i . Omul , p e n t r u a se r â n d u i î n n o u a vi­z iune re l ig ioasă t r e b u e sä se t r ans fo r ­m e rad ica l , să se des facă de t o a t e exigenţe le t e m p o r a l e ale lumii f iz ice , P regă t indu - se p e n t r u v iea ţa cea e ter­nă , el t r e b u e să a l imen teze m e r e u p rop r iu l său g e r m e n e smuls din e ter­n i t a t e : spir i tul . A c e a s t ă conver s iune , n e c u n o c u t ă lumii an t ice , p o a t e fi b ruscă , sau len tă . I n cel din u r m ă caz ea es te r ezu l t a tu l inf luenţe i t r e p t a t e a educa ţ i e i . P e n t r u c reş t in i sm — şi aici c o n t u r ă m ideea ce î n c e r c ă m să r e l e v ă m — educaţia este mijlocul de a forma, ori transforma, • pirit ul în totalitatea lui. P e n t r u an t i c , o r d i n e a spir i tului e ra u n ref lex al o rd ine i C o ­smosulu i . P e n t r u c reş t in ea este ope ­ra spi r i tu lu i conver t i t . I n c o n c e p ţ i a m a r e l u i î n v ă ţ ă t o r f o r m a r e a o m u l u i

n u î n s e m n a d o b â n d i r e a a n u m i t o r idei sau depr inde r i , , c i c r e a r e a une i d i spo­ziţi i gene ra l e a spi r i tu lu i şi voinţe i , c a r e să-1 f acă să î n ţ e l eagă lucrur i le i n gene ra l şi să a jungă la p rop r i a sa sa lva re . E v i d e n t că a cea s t ă f o r m a r e "totală a fost p r ac t i c r e la t ivă p e n t r u c ă u rmaş i i î n v ă ţ ă t o r u l u i , g r ăb indu- s s să rea l izeze c onve r s iunea lumii la n o u a o r d i n e sp i r i tua lă , au fo r ţ a t şi e x a g e r a t î n v ă ţ ă t u r i l e o r ig ina re , ui­t â n d cu de săvâ r ş i r e cond i ţ ionă r i l e t e re s t r e a le vieţi i . To tuş i , a cea s t ă ideie a fo rmăr i i in tegra le , din ca r e de r ivă c o n c e p ţ i a d e o m un ive rsa l şi enc ic lopedic , a , r euş i t să unif ice v iea ţa p o p o a r e l o r m e d i e v a l e şi să cre ieze o civi l izaţ ie c o m u n ă în t r ege i E u r o p e .

— d e v e n i n d o r ea l i t a t e i s tor ică pr in imper iu l lui Ca ro l cel M a r e .

Ş t i in ţa m o d e r n ă a educa ţ i e i n e va d u c e pe a l t e căi şi p r in a l te mi j loace la ideia o r ig ina ră c reş t ină a formăr i i to ta le , —• în t r eg ind o m u l cu t oa t e aspi ra ţ i i le lui p ă m â n t e n e .

I de i a o r ig ina ră c reş t ină , ce t r ebue c o n c e p u t ă ca i svor al doc t r ine i fo rma­le î n educa ţ i e , a fost f e rmen tu l act i ­v a n t al î n t r ege i p r ac t i c e educa t ive p â n ă la R e n a ş t e r e , ia r în p r agu l vea­cului X V I I , a s i s t ăm la c o n t u r a r e a une i r eac ţ iun i des tu l de .putern ice , p o r n i t ă din medi i l e p r o t e s t a n t e (ger­m a n i c e , ang lo saxone ) , c a r e sus ţ ine că f o r m a r e a o m u l u i n u es te o func ţ iune exc lus ivă a p rop r i e i sale c u n o a ş t e r i şi convers iun i , ci es te , m a i a les , u n re­zu l t a t al adânc i r i i cunoaş t e r i i lucru­r i lor şi a na tu r i i . G â n d i t o r i i Renaş t e r i i susţ in, în ideile lor p r iv i toa re la edu­ca ţ i e , a c e a s t ă o r i e n t a r e sp re n a t u r ă , d a r f ă ră a p ă r ă s i concep ţ i a omulu i un iversa l , c a re , l a u n Rabe l a i s de1 pil­dă , dev ine u n , g igan t a l cunoaş te r i i . F ă r ă î n d o i a l ă că d o c t r i n a fo rmăr i i i n t eg ra l e e r a l imi t a t ă de ideia că

- o m u l es te n u m a i in te lec t şi că vo in ţ a « s t e u n a t r i b u t a l fo rmăr i i in te lec­t u a l e , — afec t iv i ta tea , a cea s t ă vas tă

câmpie n e e x p l o r a t ă în dea juns nici azi , c a r e r eg lează din a d â n c ac t iv i ta ­t e a superf ic ia lă , n u p r e z e n t a u n p re ţ p r e a , m a r e , f i ind lega tă de condi ţ i i le m a t e r i a l e şi t e m p o r a l e ale vieţi i . M a i mu l t , de svo l t a r ea func ţ iun i lo r cogni­t ive a v e a mi s iunea să î n ă b u ş e în faşe o r ice Jrevoltă afec t ivă , or ice î n l ăn ­ţu i re de pas iun i b a r b a r e ca r e a r p u t e a sd rob i l in iş tea şi s t ab i l i t a tea i n t e r n ă a o m u l u i un ive r sa l .

Ast fe l , d u p ă c u m r e m a r c ă Pau l sen , î n t r e a g a civi l izaţ ie m e d i e v a l ă con ţ i ­n e a în cons t ruc ţ i a ei o an t i nomie ca­t ego r i că î n t r e fo rmele un iversa le şi in te lec tua le a le c reş t in i smulu i la t in şi c o n ţ i n u t u l rea l al vieţi i p o p o a r e l o r ge rman ice , , cu pa t imi le lor v io len te şi cu n e s e c a t a lo r d o r i n ţ ă de l up t ă şi ac ­ţ iune . F o r m a l i s m u l educa t iv c reş t in va duce la neo la t in i la r a ţ iona l i sm, la iu­b i rea fo rme lo r d is t inc te şi c lare , ,1a d o m n i a ideii şi l iber tă ţ i i sp i r i tua le şi la u n o a r e c a r e s implism, în v r eme ce ge rman ic i i v o r a d u c e R e f o r m a , învă­ţ ă m â n t u l real is t şi p r e o c u p a r e a v io­l en t ă de ex igenţe le de expans iune ale vieţ i i i r a ţ iona le şi mis t ice . A c e a s t ă a n t i n o m i e m e d i e v a l ă es te d e p a r t e de a fi depăş i t ă . I s to r i a E u r o p e i n e p re ­z in tă şi azi spec taco lu l lupte i d in t r e idee şi a n g a j a m e n t liber, ca re a u cre-ia t i po t eza o m u l u i un ive r sa l pe te­meiu l pr inc ip i i lor c reş t ine pe de o par ­te , şi ex igenţe le spa ţ i a le şi t e m p o r a l e c a r e sacr i f ică ideile şi l i be r t a t ea în v e d e r e a une i as igură r i a expans iun i i f ă ră l imi tă a vieţi i , pe de a l ta . D in aces t ungh iu de v e d e r e se vo rbeş t e adeseo r i de o reven i re i s tor ică , de un n o u ev-mediu , ca re , să găsească t ipa­re m a i a d e c v a t e cu l tur i i sp i r i tua le c o n t e m p o r a n e , d e s a x a t e de p i e rde rea î n v ă ţ ă t u r i i c reş t ine . Ex i s t ă î n t r ' a d e -v ă r a n u m i t e semne , c ă r o r a li se gă­sesc c o r e s p o n d e n ţ e în aces t ev-mediu un iversa l , v iz ionar şi un i t de fo r ţ a une i c red in ţe , c a r e a d a t n a ş t e r e pâ ­n ă şi une i c r u c i a d e a copi i lor . I n corn-

p l e x i t a t e a med iu lu i cu l tu ra l de azi, î n d ive r s i t a t ea specia l izăr i lor , î n modif i ­c a r e a b r u s c ă şi n e a ş t e p t a t ă a fo rme­lor, în r e l a t iv iza rea t u t u r o r va lor i lor , e tc . —- reab i l i t a rea concep ţ i e i de o m universa l es te a p r o a p e cu nepu t i n ţ ă . O m u l un iversa l med ieva l se r ă z i m a pe u n funda l cogni t iv , c a r e spr i j inea un ive r sa l i t a t ea condu i t e i e t ice. Az i ş t i in ţa a f i rmă d ive r s i t a t ea şi indivi­dua lu l . In locul căr ţ i i şi t ex tu lu i in-faibil , a v e m azi o b s e r v a ţ i a şi exper i ­m e n t u l . R a ţ i u n e a ,se mişcă în mij lo­cul fap te lor , n u al s i logismelor , al a n a l i z e l o r g r a m a t i c a l e sau l ingvist ice c a r e f o r m a u s u b s t a n ţ a î n v ă ţ ă m â n t u ­lui med ieva l .

N e r ă m â n e a c u m să î n c e r c ă m a v e d e a ce a deven i t idealul fo rmăr i i c r e ş t i n e sub in f luen ţa o r i en tă r i i r ea ­liste a Renaş t e r i i ch i a r î n alvii le lui neo l a t i ne ( în spe ţă , f r anceze) , căci în m e d i i l e ge rman ice , sub in f luen ţa Re­fo rmei şi a u n u i , î n t r eg a n s a m b l u de condi ţ i i loca le , se def ineş te o r i e n t a r e a spre î n v ă ţ ă m â n t u l real is t p r in ap ro ­p ie re din ce în ce ma i a c c e n t u a t ă de r ea l i t a t ea fap te lor , — a p r o p i e r e c a r e va desch ide ca lea m a r i l o r în­făptui r i ş t i inţ if ice, indus t r i a le şi t eh­no log ice a le veacu lu i X I X .

Ord inu l iezuit , sau „mi l i ţ i a" reli­gioasă , î n t e m e i a t de Igna ţ i u de L o ­yo l a p e n t r u a ' u p t a î m p o t r i v a ascen­siunii a m e n i n ţ ă t o a r e a p ro t e s t an t i s ­mului , va p u n e m â n a şi va diri ja pen­tru m u l t ă v r e m e educa ţ i a , o d a t ă cu ieşirea din R e n a ş t e r e . I n R e n a ş t e r e , ideia c reş t ină a fo rmăr i i t o t a l e se t r a n s f o r m a s e î n t r ' u n formal i sm edu­cat iv a r i s toc ra t i c şi un i l a t e ra l . Iezui ţ i i reuşesc , g ra ţ i e discipl inei lor severe şi a condi ţ i i lor î n c a r e îşi des fă şu rau o p e r a e d u c a t i v ă ( î n v ă ţ ă m â n t u l secun­d a r era , d e p i ldă , p r e d a t î n m o d gra­tui t) să cre ieze şcoli c a r e u m b r e s c ch ia r î n v ă ţ ă m â n t u l colegii lor un iver ­s i t a re . N u t r e b u e să u i t ă m că luc ru l se p e t r e c e a în veacu l X V I I , c â n d ab ­

so lu t i smul rega l şi C o n t r a r e f o r m a î n ­ce rcau să reabi l i teze o rd inea un iver ­sa lă a c reş t in i smulu i . Scopul u l t im al iezui ţ i lor fu f i reş te de a creia bun i creş t in i , î n s ă n u p u t e a u to tuş i t r e ce pes te va s t a expe r i en ţ ă a Renaş t e r i i c a r e lăsase u r m e a d â n c i î n spir i tul publ ic , t rez i se gus tu l p e n t r u o v iea ţă r a f i na t ă şi u ş o a r ă — d a t o r i t ă b u n e i s tăr i e c o n o m i c e — şi d e t e r m i n a s e o p u t e r n i c ă î n t o a r c e r e sp re i svoare le sp i r i tua le ale lumi i an t i ce . P e n t r u c ă u m a n i s m u l c las ic îşi adânc i se r ădăc i ­nile î n spir i tu l vremii , iezuiţi i sun t siliţi să f acă ape l la civi l izaţ ia an t i că , î n să o s to rc de to t ceeace ea avea p a r t i c u l a r — grec sau r o m a n î n t r ' î n s a — p e n t r u a c ă u t a n u m a i ceeace con­s t i tue ţ e s ă t u r a c o m u n ă şi gene ra l ă a uman i t ă ţ i i . F igur i le is tor ice a le lumii an t ice a u fost t r e c u t e p r in fil iera „omulu i un ive r sa l " , f ă r ă a m a i p ă s t r a n imic d in specif icul i s tor ic or i din peisajul sp i r i tua l local î n c a r e s 'a de­p ă n a t v i ea ţ a aces to ra . I e ş ind din şcoală , e levul c o n c e p e a n a t u r a u m a ­n ă ca o rea l i t a te e t e rnă , ne sch imbă ­t o a r e şi f ă ră r a p o r t u r i d i rec te cu con­diţii le spa ţ iu lu i şi t impulu i .

D o u ă inovaţ i i c a r a c t e r i z e a z ă m a i viu d isc ipl ina iezui tă , c a r e au d a t va­loa re i s tor ică în t r egu lu i s is tem educa ­tiv că ru ia îi se rvea ca f u n d a m e n t : c o n t a c t u l d i rec t şi con t i nu d in t r e elev şi p ro fe so r şi emula ţ i a . Ind iv idua l i s ­m u l Renaş t e r i i îşi găseş te astfel ecou în p r a c t i c a şco la ră iezui tă , c a r e ce re să s e , r e s p e c t e ob işnuin ţe le , vâ r s t a , in te l igen ţa şi condi ţ i i le p rop r i i a le elevi lor . Se p a r e că aces t s is tem es te cel d in tâ i c a r e c o n s i d e r ă e d u c a ţ i a o p e r ă exclusiv . individuală . D i n ne ­fer icire însă , a p r o p i e r e a de elev n ' a d a t r ezu l t a t e l e dor i t e şi va t r e b u i să a jungem în p r agu l veacu lu i n o s t r u p e n t r u a p u t e a vo rb i d e o o a r e c a r e r e s p e c t a r e a ind iv idua l i tă ţ i i e levului . Iezui ţ i i s 'au i n t e r e s a t de elevi n u m a i p e n t r u a le t ă i a î n t r e a g a l ibe r t a t e a

mişcăr i lor , p e n t r u a-i s tud ia în vede ­rea în f rânăr i i t u t u r o r înc l ină r i lo r per­sonale , ca re , m a i c u r â n d sau m a i tâ r ­ziu, î n t r ' u n fel sau al tul , a r fi p u t u t fi i svor de r evo l t ă re l ig ioasă sau schis­mă . I n al doi lea r ând , nici un sistem şco la r a n t e r i o r n ' a d a t emula ţ ie i u n rol a t â t de h o t ă r î t o r în relaţ i i le şco lare a le elevilor. Elevii e r au î m p ă r ţ i ţ i î n d o u ă t abe re i R o m a n i şi Car tag inez i . Tabe re l e , la r â n d u l lor, e r a u d iv iza te în decur i i (o décur ie avea zece elevi) . In f run t ea taber i i se găsia elevul im­perátor, iar î n f run tea decur ie i , decu-rionul. D e m n i t ă ţ i l e e r au func ţ iun i ac ­t ive ; decur i i le g rupa te , d u p ă v a l o a r e a lor ; elevii p r in l up t ă şi succes şcolar p u t e a u în locui , la in te rva le scur te , pe demni t a r i i vechi , e tc . Iezui ţ i i a u fost , în consec in ţă , p r in t r e cei d in tâ i , ca re şi-au d a t s e a m ă că o c lasă este ceva m a i m u l t decâ t u n s implu cong lome­r a t de elevi. Spir i tul şcolar iezuit ne-a adus a ş a d a r ideia de soc ie ta te a cla­sei. D a r şi în aces t d o m e n i u excesele p rac t i ce au î n t r e c u t b inefacer i le ideii r e n o v a t o a r e . E m u l a ţ i a iezui tă , isvo-r î t ă d in t r ' o p r o n u n ţ a t ă a c c e n t u a r e a egoismulu i ind iv idua l (demni tă ţ i l e de i m p e r á t o r sau decu r ion fiind n u m a i i n s t r u m e n t e de va lor i f i ca re indivi­dua l ă ) , a da t naş t e r e celei m a i ne­să ţ ioase c o n c u r e n ţ e , c a r e ţ inea pe ele­vi î n t r ' o p e r m a n e n t ă şi v io len tă ten­siune in te r ioa ră , — la ca re se a d ă o g a vigi lenţa supravegher i i f iecărui pas şi a f iecărei ac ţ iun i . Bun sau rău , siste­m u l a fost p e r p e t u a t p â n ă în zilele n o a s t r e în s is temul in t e rna te lo r , ca re lipsite de emu la ţ i a veche , au fost mul ­tă v r eme cana le de izolare de v iea ţă şi cu ibur i de infecţ ie m o r a l ă , pen t ru -că s u p r a v e g h e r e a devenise u n s implu mij loc de ap l i ca re de sanc ţ iun i din p a r t e a ce lor ce n ' a v e a u nici p regă t i ­rea , nici c h e m a r e a de „ p e d a g o g " .

Cu secolul X V I I I , sub in f luen ţa re-ac ţ iuni i g e r m a n i c e de a p r o p i e r e de rea l i t a te (Lu the r , R a t k e , C o m e n i u s ) ,

a o r i en tă r i i real is te a Renaş t e r i i c a r e s'a a f i rma t din ce în ce m a i m u l t , p r e c u m şi a encic lopediş t i lor , m a r e a Revo lu ţ i e f r anceză va d e t e r m i n a şi în medi i l e neo l a t i ne o a p r o p i e r e n e t ă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i de exigenţe le r e a l e ale vieţii , a c o r d â n d un pres t ig iu din ce în ce m a i a c c e n t u a t ş t i in ţe lor i s to ­rice şi ce rce tă r i i şt i inţifice a f e n o m e ­ne lo r n a t u r a l e .

L u p t a d in t r e c lasicism şi r ea l i sm o c u p ă u n loc de f run te în c â m p u l r e ­fo rme lo r şco lare ale veacu lu i X I X . E l e m e n t u l n o u ca re in t ră în joc, e s t e f ac to ru l pol i t ic şi ideile c laselor d o ­m i n a n t e , — l iber ta te desăvâ r ş i t ă . păs ­t r â n d n u m a i î n v ă ţ ă m â n t u l un ive r s i ­ta r . Or i câ t de complexă a r fi î m p l e t i ­r ea fac tor i lo r d e t e r m i n a n ţ i ai re for ­m e l o r şco lare , n u p u t e m t r e c e , c u v e ­de rea î n să că la neo la t in i cu t o t con," ţ inu tu l nou d a t idealulu i de f o r m a r e u m a n ă , aces t ideal n u s'a d e p ă r t a t p r e a mul t de ideia omulu i un iversa l , de r a ţ i ona l i t a t ea jus tă şi c lară , de fo r ­mele a r m o n i c e şi ech i l ib ra te ale c l a ­s ic ismului . Ide ia r o m a n ă la Italieni, , cea un ive r sa l ă la F r a n c e z i , de p i ldă , r ep rez in t ă o con t inu i t a t e a unu i sp i ­r i t c a r e a t r a v e r s a t E u r o p a de-a- lun-gul în t rege i ei istorii . In la ic izarea î n v ă ţ ă m â n t u l u i lor, F rancez i i n ' a u făcut , ni se p a r e , d e c â t să d e s b r a c e ideia fo rmăr i i t o t a l e de no te le fo r ţa ­te ce i-au fost adaose în cursu l v r e ­mii , —• n o u a e t ică î n t e m e i a t ă pe o v iz iune şt i inţ if ică a lumii p ă s t r â n d o c o r e s p o n d e n ţ ă ne t ă cu ideia c reş t ină .

N o i s u n t e m to tuş i înc l ina ţ i să c re ­dem că f o r m a r e a şti inţifică, p r in fi­x a r e a m a i jus tă a locului omulu i în n a t u r ă , cu insuf ic ienţele şi l imi tăr i le i ne r en t e firii sale, es te de cele m a i m u l t e or i capab i l ă să se r idice la ni­vele e t ice supe r ioa re celor l a . c a r e ne p o t î n ă l ţ a r a f i namen te l e es te t ice sau l i t e ra re fie ch i a r a le une i cu l tu r i in­tens clasice. Sensul r o b u s t şi s ă n ă t o s al ex is ten ţe i se d o b â n d e ş t e în f a ţ a lu -

cruri lor , î n p r i n d e r e a r ea l ă a f enome­nelor şi p r e a pu ţ in în r e t r a g e r e a t a c ­tică în l u m e a ide i lor sau fantezi i lor , care sunt , d e cele ma i m u l t e ori , sim­ple compensa ţ i i p e n t r u def ic ienţele act ivi tă ţ i i . D a r nici f o r m a r e a şti inţi­fică nu va a t inge aces te consec in ţe et ice d e c â t în m ă s u r a în ca re r id ică pe om de là impres ia in i ţ ia lă a spora ­dicului , t r ecă to ru lu i , specia lului , la i coana în t regu lu i , la sensul u l t im şi t ragic al exis tenţ i i . Sbuc iumul in t e rn al omulu i ac tua l , se tea u n u i n o u stil de v iea ţă , nevo i a me ta f i z i că de un i ­versal r ă m â n e însă , î n f ă r â m i ţ a r e a vieţi i m o d e r n e , n u m a i o d imens iune et ică.

In aces t imper iu al va lo r i lo r e t ice , c reş t in ismul o r ig ina r s'a r id i ca t la ni­vele a t â t de îna l t e î n c â t nici u n s is tem de v iea ţă n u 1-a p u t u t depăş i şi nu-1 p o a t e în locu i d e c â t cu p r e ţ u l î n t o a r ­cerii î n b a r b a r i e . I de i a c reş t ină a for­măr i i , a l i m e n t a t ă de c r e d i n ţ ă că fie­ca r e o m con ţ i ne o p i c ă t u r a din e ter­n i t a t e — c a r e r id ică e n o r m v a l o a r e a şi pres t ig iu l vieţ i i ind iv idua le — n e î n g ă d u e să se f o r m ă m conv inge rea că

d e a s u p r a f ă r imi ţă r i i z i lnice, a t r ag ice - -lor şi s fâş i e toa re lo r cl ipe de r ă t ă c i r e şi mize r i e p r i n ca r e a t r e c u t omen i ­rea , se desch ide o r i zon tu l u n u i v i i tor m a i b u n şi m a i pot r iv i t . O r i ca r e a r fi consec in ţe le et ice a le une i ş t i inţe p u ­se în serviciul indus t r i a l i smulu i şi a domină r i i şi -expansiunii r ă sbo in ice a p o p o a r e l o r , e d u c a ţ i a n u t r e b u e să u i ­te , n u p o a t e u i ta , că exis tă o î m p ă r ă ­ţie a va lo r i lo r e t ice , cu n u a n ţ e uni ­versa le , în c a r e se tea de d o m i n a r e t r e c ă t o a r e a ego ismelor ind iv idua le se isbeşte de s t a to rn i c i a f o r m e l o r imua­bile ce ţ in de e sen ţa vieţi i sp i r i tua le . I sgon i r ea lui D u m n e z e u , p e n t r u a-1 în locu i cu o f i inţă t r ans i to r i e , l ega t ă d e cond i ţ ionă r i l e spa ţ iu lu i şi t i m p u ­lui, î n s e a m n ă a p i e rde u n u l d in sen­suri le un ive r sa l e a le ex is ten ţe i . D in n e g u r a î n t â i l o r a şeză r i de v i e a ţ ă c re ­ş t ină , ecoul c h e m ă r i i la respec tu l vie­ţii — pe ca r e b iser ica î n v ă ţ ă t o r u l u i o e x p r i m ă l ap ida r p r in „ p a c e tu tu ­r o r " — se a u d e ins i s ten t în sbuciu-m a t a şi c o m p l e x a v iea ţă a c o n t e m ­po ranu lu i .

PATRIOTISMUL.

Pentru ca patriotismul să merite a fi considerat ca un sentiment nobil şi special omenesc, el trebue să însemneze ceva mai mult de cât dragoste de lucrurile în mijlocul cărora ne-am obişnuit să trăim; el trebue să însemneze dragoste, mai ales de toţi acei cu cari conveţuim, dorinţa sinceră de a conlucra la îmbunătăţirea soartei tuturor, făcându-i să se împărtăşească de toate roadele progresului şi civilizaţiei şi, în sfârşit, fără nici o ură împotriva celorlalte popoare, dorinţa de a fi nu temuţi de ele, ci iubiţi şi respectaţi pentru toate calităţile noastre.

I. AL. BRATESCU-VOINEŞTI.

Cuvântul e stăpânul lumii. Nu trebue nicicând trădat adevărul şi nici­când nu trebue spus un cuvânt care să poată fi o încurajare la greşala ori la rău.

ALESSANDRO MANZONI.

GRIJA POETULUI M. EMINESCU PENTRU VIEAŢA ŞI EDUCAŢIA POPORULUI ROMÂN

de

S E V E R S T Ä N I L Ä Profesor la liceul din Brad.

Fiu d e răzeş i m o l d o v e n i , Miha i l E m i n e s c u s'a n ă s c u t şi a c r e scu t î n mi j locul celei m a i c u r a t e p ă t u r i a po ­po ru lu i r o m â n — p ă t u r a ţ ă r ă n e a s c ă a le că re i r obus t e crea ţ i i sp i r i tua le a u fost h r a n a cea de t o a t e zilele, a spi r i tu lu i său av id de cu l tu ră . P r in p u t e r e a sa de obse rva ţ i e deosebi t de desvo l t a t ă şi p r in sensibi l i ta tea sa a p r o a p e bo lnăv ic ioasă , E m i n e s c u a p ă t r u n s cu u ş u r i n ţ ă d a r şi p rofunz i ­m e s t r u c t u r a suf le tească a p o p o r u ­lui , r o m â n e s c , de sp r inzându- i supe­r ioa re ca l i tă ţ i sp i r i tua le î n n ă s c u t e , c a r e c o n t r a s t e a z ă în m o d izb i tor cu s i tua ţ ia sa socială , pol i t ică , e conomi ­că, s a n i t a r ă şi ch i a r cu l tu ra l ă , des tu l de in fe r ioa ră .

I n t r a d e v ă r , p o p o r u l r o m â n e s c fiind u r m a ş u l î n deosebi a R o m a n i ­lor şi Dac i lo r , p o p o a r e capab i l e de m a r i rea l izăr i , a m o ş t e n i t m u l t e din însuş i r i le lor de s eamă , însuş i r i ce-1 dis t ing în m o d v ă d i t de m u l t e po­p o a r e c o n l o c u i t o a r e sau vec ine . Sub a s p e c t fizic, poporu l , r o m â n a moş t e ­n i t u n c o r p s ă n ă t o s şi v iguros , ca­pabi l de m a r i s fo r ţă r i şi î n s t a re să rez is te ce lor m a i a sp re condi ţ i i de v iea ţă . D a r deş i a m u n c i t din greu, to tuş i p o p o r u l r o m â n , î n ma jo r i t a t e a lui, n u s'a p u t u t b u c u r a de roade l e munc i i sale , de ca r e a fost p r iva t de năvă l i to r i i şi a supr i to r i i de t o t felul. D in aces t mot iv , el n u şi-a p u t u t îm­b u n ă t ă ţ i , v e a c u r i de -a - r ându l v iea ţa , a r an j ându - ş i o l ocu in ţ ă m a i confor ­tabi lă , con fec ţ ionându- ş i o h a i n ă m a i b u n ă sau d i s p u n â n d de o h r a n ă m a i subs t an ţ i a l ă . N i m i c d in t o a t e aces tea n u şi-a p u t u t rea l iza , t r ă i n d î n t r ' o mize r i e c o n t i n u ă p â n ă în t impur i l e

n o a s t r e . Cu t oa t e aces tea , v iguroz i -t a t e a şi s ă n ă t a t e a lui n ' a sufer i t ; d impo t r ivă , pe s t e to t , î n t o a t e î m p r e ­ju ră r i l e vieţi i , îl găs im r e a c ţ i o n â n d cu h o t ă r î r e , cu energ ie şi v io ic iune .

Sub a spec t in te lec tua l , p o p o r u l r o ­m â n m a n i f e s t ă în t o a t e ocazi i le u n spi t i r viu, capab i l să p ă t r u n d ă şi să des lege cele m a i complexe p r o b l e m e ale vieţ i i . I n m a r e p a r t e , n u m a i da ­to r i t ă deş t ep tăc iun i i sale n a t u r a l e , p o p o r u l r o m â n , f ă ră pos ibi l i tă ţ i de ins t ru i re , a p u t u t să î nv ingă cu suc­ces a t â t e a p iedec i şi per ico le d e c a r e a a v u t p a r t e î n decu r su l is tor iei sa le s b u c i u m a t e .

N u m a i pu ţ in v r edn i c de îna in taş i i săi , s 'a a r ă t a t r o m â n u l şi sub aspec t emot iv , f i ind capabi l să t r ă i a s c ă cele m a i subt i le emoţ i i t ş i s en t imen te , c a r e a u avu t in f luen ţă h o t ă r î t o a r e a s u p r a vieţ i i sale ind iv idua le şi co lec t ive . F r i c a şi c r ed in ţ a î n D u m n e z e u i-au fos t vieţ i i sale ch inu i te u n r e a z ă m şi un! l i m a n necesa r . Cu l tu l c reş t in , î n t r e cu tu l n e a m u l u i nos t ru , a fost de­oseb i t de act iv . „ O d i n i o a r ă b i se r ica e r a p l ină de o a m e n i , t o ţ i a v â n d fr ica lui D u m n e z e u , t o ţ i s p e r â n d de là el m â n t u i r e şi î n d r e p t â n d u - ş i vieţ i le d u p ă î n v ă ţ ă t u r i l e l u i " . . .*) A l ă t u r i de s en t imen tu l rel igios, c a r e des igur avea ro lu l p r o p u l s o r p e n t r u sent i ­m e n t u l m o r a l , a a c t i v a t . c u succes de­pl in s en t imen tu l echi tă ţ i i şi al soli­dar i tă ţ i i , ca re în l ipsa legi lor scrise, a a v u t ro lu l de c o m a n d ă p e n t r u în ­t r e a g a v i ea ţ ă soc ia lă . r o m â n e a s c ă . „ P o p o r u l r o m â n a r e î n n ă s c u t spir i tu l

>) M. Eminescu: Opere, ed. Creţu, pag. 235 din vol. III.

de ech i t a t e şi so l ida r i t a t e , de aceea îna in te n u a avu t nevo ie de legi scri­s e " . . . ! ) î n t o t d e a u n a a a r ă t a t mu l t sp i r i t de d r e p t a t e î n ce p r iveş te p u r t a r e a sarc in i lor î n in ter ior , p r e ­c u m a a r ă t a t t o t d e a u n a o l egă tu r ă s t r ânsă fa ţă de p r o b l e m e l e d in a-f a r ă . C a u n s ingur om, p o p o r u l , ro­m â n a săr i t la h o t a r e , ori de câ te ori e ra nevoie să-şi a p e r e p ă m â n t u l s t r ămoşesc , d a r n ' a a t a c a t n i c ioda tă p ă m â n t u l a l to ra , p e n t r u c ă în baz? sen t imen tu lu i ech i tă ţ i i şi d rep tă ţ i i -—, a d â n c î n r ă d ă c i n a t e în sufle­tul său — el n u a r âvn i t n i c ioda t ă l a b u n u r i l e a l to ra , ci s'a m u l ţ u ­mi t cu ceea ce a a v u t el. D a c ă în t impur i l e din u r m ă , aces t senti­m e n t a m a i s lăbi t pu ţ in , a c e a s t a se da to r e ş t e , s p u n e E m i n e s c u , ac ţ iuni i demagog ice a n a ţ i u n i l o r s t ră ine delà no i , în deosebi Grec i i şi Bulgar i i , a-junse în pos tu r i de c o n d u c e r e a nea­m u l u i nos t ru . I n t r e ce le la l te sent i ­m e n t e ex is ten te în sufletul n e a m u l u i nos t ru , se m a i ev iden ţ i ază şi senti­m e n t u l adevă ru lu i . I n genera l , ase­m e n e a p o p o a r e l o r ce t r ă i e sc ma i a p r o a p e de n a t u r ă , p o p o r u l r o m â n de t e s t ă p r e f ăcă to r i a , m inc iuna , apă­r â n d cu h o t ă r î r e , î n o r ice împre ju ­r a r e , c ins tea , ones t i t a t ea şi adevă ru l . M a i p u ţ i n desvo l t a t es te s en t imen tu l eului şi al demni tă ţ i i . D a t o r i t ă î m p r e ­ju ră r i l o r pol i t ice ne favo rab i l e î n c a r e s 'a scurs v iea ţa p o p o r u l u i nos t ru , el î n c ă n u a a v u t pos ib i l i t a tea să-şi ve­rifice t o t a l i t a t e a ap t i t ud in i lo r sale n a t u r a l e . C â n d a a v u t ocaz i a verif i­cări i lor pa r ţ i a l e , for ţe le ex t e rne (duşmani i ) ce a v e a d e î n f r u n t a t e r a u a ş a de n u m e r o a s e şi de p u t e r n i c e în­c â t a p r o a p e î l cop leşeau . D i n aces te m o t i v e , la c a r e se a d a u g ă şi a l te le , p o p o r u l r o m â n a r ă m a s cu impres ia s lăbic iuni i sale, impres ie c a r e 1-a ur ­m ă r i t t o t t impul . î m p o t r i v a aces tu i

s e n t i m e n t de n e p u t i n ţ ă , d e n e î n c r e ­de re în pu te r i l e p ropr i i , E m i n e s c u lup t ă cu h o t ă r î r e , căci „ p u t e r e a şi m â n t u i r e a n o a s t r ă în no i e s t e . " 3 )

Sub a s p e c t vo lun ta r , E m i n e s c u gă­seşte v i ea ţ a p o p o r u l u i r o m â n p l i nă de d inamism, da r u n d inamism c u m ­p ă t a t , m o d e r a t , c a r e n u c a u t ă che l ­tu i rea n e s ă b u i t ă a for ţe lor , ci c a u t ă o folosire r o d n i c ă cu o sus ţ inu tă pe r ­s is tenţă . I n t r ' u n cuvân t , d i n a m i s m u l p o p o r u l u i r o m â n — cel na tu r a l , n u cel p r e f ă c u t p r in in f luen ţe s t ră ine — es te p l in , de î n ţ e l epc iune .

C u a s e m e n e a însuş i r i a lese, n e - a m a ş t e p t a ca p o p o r u l r o m â n , în sec . X I X . să a ibă o s i tua ţ ie î n f lo r i t oa re din t o a t e p u n c t e l e de vede re . Ana l i ­z â n d î n să m a i p r o f u n d ches t i unea , E m i n e s c u găseş te c ă e a nu- i de loc m u l ţ u m i t o a r e . I n p r iv in ţ a a cea s t a , a r t ico le le sale pub l i ca t e cu deoseb i r e în e , T i m p u l " c u p r i n d d a t e şi ana l i ze m i n u ţ i o a s e a s u p r a d i fer i te lor a s p e c t e a le vieţi i p o p o r u l u i r o m â n , d â n d şi soluţ i i le pe c a r e Ie c r e d e a cele m a i po t r iv i t e p e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a exi­s tenţ i i sale .

I I . D i n b o g ă ţ i a de observa ţ i i , de idei, de soluţ i i ce s t r ă b a t î n t r e a g a o p e r ă a m a r e l u i poe t , şi î n deoseb i scr ier i le şi s tudi i le pol i t ice , despr in ­d e m d o a r câ t eva , p e n t r u a i lus t ra a spec te le m a i i m p o r t a n t e a le vieţ i i colec t iv i tă ţ i i r o m â n e ş t i . .

1. Situaţia socială şi politică ta po­porului românesc. D i n c a p u l loculu i t r e b u e să c o n s t a t ă m c ă s i tua ţ ia so­c ia lă şi po l i t i că a R o m â n i l o r n u co­r e s p u n d e cu m i s i u n e a lor p e aces t t e r i to r iu , a s u p r a c ă r u i a ei a u d r e p ­tur i i s tor ice , consf in ţ i t e p r i n je r t fe le îna in taş i lo r . D e ş i „ r a s a r o m â n e a s c ă e r a s a i s to r ică î n aces t e ţă r i , e a c e e a ca r e îşi i m p u n e c a r a c t e r u l , l imba şi d a t i n a , " 4 ) deşi u n i t a t e a de r a să şi

3) Idem, vol. II. pg. 27. 4) Idem, op. cit. vol. IV. pg. 425.

l imbă e o rea l i t a t e delà S ă t m a r şi p â n ă la C e t a t e a - A l b ă şi delà H o t i n p â n ă la D u n ă r e , to tuş i în mecan i s ­m u l social p r e c u m şi în c o n d u c e r e a S ta tu lu i , e l emen tu l r o m â n e s c nu a re locul de c o m a n d ă şi de î n t â i e t a t e ce i se cuvine în b a z a d rep tu r i l o r sale, câş t iga te de-a- lungul veacur i lo r .

î n c e t u l cu înce tu l , co lec t iv i ta tea r o m â n e a s c ă , b ine o rgan i za t ă , a v â n d ca b a z ă cele t re i c lase sociale is to­r ice : c l a sa .bo ie r i lo r , a meser iaş i lo r şi a ţ ă ran i lo r , a fost m ă c i n a t ă pr in a-t acu l c o n c e n t r i c al s t ră in i lo r deveni ţ i t o t m a i n u m e r o ş i î n t impu l F a n a r i o ­ţilor. In p r imu l r ând , a t en ţ i a lor s'a î n d r e p t a t spre c lasa de mij loc a m e ­ser iaş i lor şi / comerc ian ţ i lor r o m â n i , a c a p a r â n d din mâin i l e lor — o d a t ă cu n imic i r ea b res le lo r r o m â n e ş t i — t o a t ă e c o n o m i a r o m â n e a s c ă . A c a p a ­r â n d î n t r e a g a e c o n o m i e r o m â n e a s c ă , pe u r m ă , n u le-a fost greu să n imi­cească c lasa c o n d u c ă t o a r e din Ţăr i l e R o m â n e ş t i , c lasa boier i lor , adevă ra ţ i i p ă s t r ă t o r i ai da t in i lo r şi obice iur i lor s t r ămoşeş t i . F i r e ş t e , cu s t ră ini i au m a i c o l a b o r a t î n m o d ind i rec t şi even imen te l e socia le şi pol i t ice in ter ­n a ţ i o n a l e ale sec. 18 şi 19; to tuş i , p e n t r u E m i n e s c u , lov i tu ra de gra ţ ie d a t ă boier i lor , p e n t r u ca re a re cu­v in te de l audă , a ven i t din p a r t e a a-cestei p ă t u r i de s t ră in i ce s 'au su­p r a p u s e l emen tu lu i r o m â n e s c , sub a-p ă s a r e a c ă r o r a v i ea ţ a r o m â n e a s c ă es te ga t a să se î n ă b u ş e a s c ă :

„Dela Nistru pâri la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s'a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate."

D u p ă a c a p a r a r e a economie i şi a con­ducer i i r o m â n e ş t i , s u b m i n a r e a celei de a t re ia c lase socia le a deveni t un luc ru re la t iv uşor . S u b m i n a r e a s'a f ăcu t m a i înce t , da r s i s temat ic . P r in d i s t ruge rea aces te i c lase — adevă ­ra tu l r eze rvor iu de energ ie al na ţ iu ­

nii — cei n o u veni ţ i spe rau să rea l i i zeze . î n t r u to tu l ţ in ta lor : n imic i r ea to t a l ă a e lementu lu i r o m â n e s c . I m l p l in i rea dez ide ra tu lu i lor o î n c e r c a r ă desigur , pe toa te căile posibi le . C e e a ce e ma i du re ros , es te fap tu l că la] a c e a s t ă ac ţ iune de d e s t r ă m a r e a ele-l m e n t u l u i r o m â n e s c , î m p r e u n ă cu] s trăini i , au co labora t , în m o d invoJ lun ta r , d i rec t sau indirect , ch i a r şi mu l ţ i r omân i , fie p r in fap te poz i t ive , fie .prin a t i t ud inea lor pas ivă , încura-J j â n d o c lasă de s t ră ini ca re „au p re ­f ăcu t o ţ a r ă veche cu t r ecu tu l ei cinsti t , cu dat in i le ei ones te , î n t r ' u n h a n de oaspe ţ i s t r ă i n i " . . . 5 ) P e n t r u luxul şi h u z u r u l a ce s to r a n u e cu cale; să „ c o m p r o m i t e m ex i s ten ţa fizică şi m o r a l ă a rasei r o m â n e " . 6 ) D a r dacă . a c ţ i unea s t ră in i lor de a submina m o -ra l iceş te şi f iziceşte rasa r o m â n ă e veş te j i tă de E m i n e s c u cu cuv in t e a sp re , c o o p e r a r e a d i rec tă sau i n d i ­r ec t ă a R o m â n i l o r cu străini i în ac ­ţ iunea lor o în f i e rează cu cel m a i a s ­p ru b les t em:

„Cine-a îndrăgit străinii Mânca-i-ar inima cănii..."

E m i n e s c u nu p o a t e să se î m p a c e cu g â n d u l că aceş t i s t ră in i , ab ia p r ipă ­şiţi la noi , au a juns aşa de r e p e d e în s i tua ţ ia de a d i spune de soa r t a Ţă r i ­lor R o m â n e ş t i , î n l ă t u r â n d dela con-cere e l emen tu l r o m â n e s c , care — de fapt — ar t rebui să fie s ingurul fac­t o r d e t e r m i n a n t în Stat , că ru ia să-i i m p r i m e pece t ea înc l inăr i lo r sale o-nes te şi gene roase , a bunu lu i s imţ şi a geniului său. 7 ) Geniu l r o m â n e s c t r e b u e să fie izvorul t u t u r o r refor­me lo r socia le şi pol i t ice ale ţă r i i ; căci în decursu l istoriei , fap te le a u impus c o n d u c ă t o r i l o r de p o p o a r e pr inc ip iu l s ă n ă t o s că „ suve ran i t a t e a şi leg is la ţ iunea t r ebue să p u r c e a d ă

•delà t o a t e p o p o a r e l e ca a t a r i , " 8 ) ale •căror t r e b u i n ţ e e n e c e s a r să le ex­pr ime şi sa t i s facă . Or i la noi , a ce s t pr incipiu , rodn ic şi d ă t ă t o r de v iea ţă , n ' a fost ap l ica t . N ' a fost ap l i ca t de­oa rece p ă t u r a socia lă c o n d u c ă t o a r e , î n s t r ă i n a t ă de p o p o r şi năzu in ţ e l e sale, fie p r in or ig ine e tn ică deose­bită, fie p r in educa ţ i e a p u s e a n ă , n u cunoş tea sufletul , nici nevoi le p o p o ­rului r o m â n e s c , şi nici n ' a c ă u t a t m ă c a r să le c u n o a s c ă . D in aces t mot iv , t oa t e r e fo rmele şi l eg iu i r i l e cu ca re a u î n c e r c a t să do teze reali­t a t ea r o m â n e a s c ă , fie ele cele ma i a-vansa t e în ce p r iveş te l ibera l i smul lor, n ' a u a v u t r ezu l t a tu l , s con ta t . D impo t r ivă , au avu t r ezu l t a t nega t iv , dezas t ruos . S imple copii ale legiui­ri lor p o p o a r e l o r a p u s e n e , ele n u se po t r iveau cu s t a r e a e c o n o m i c ă şi cu s tadiul de c u l t u r ă al popo ru lu i . L ipsa de po t r iv i re d in t r e r e fo rme şi real i­tă ţ i , es te c a u z a re le lor socia le de c a r e a sufer i t p o p o r u l r o m â n , căci „a r t a de a g u v e r n a e ş t i in ţa de a ne a d a p t a na tu r i i poporu lu i , a su rp r inde o a r e c u m s tad iu l de desvo l t a re în ca re se află şi a-1 face să m e a r g ă li­nişti t şi cu m a i m a r e s igu ran ţă pe ca­lea pe ca r e a a p u c a t . " 9 ) R e f o r m e l e aces tea , ne s tud i a t e şi p r ip i t v o t a t e şi ap l ica te , p r in l ibera l i smul lor, n u au făcut d e c â t să sd runc ine vechea or­ganiza ţ ie socia lă şi pol i t ică a p o p o ­rului r o m â n . Ele au p r o m o v a t o serie dc noi p r e t e n d e n ţ i la c o n d u c e r e a Sta tului . Noi i p r e t e n d e n ţ i n u sun t alţii decâ t falşii in te lec tua l i ai ora­şelor, în deosebi avoca ţ i fă ră pr ic ini , pe care E m i n e s c u îi cons ide ră igno­ranţ i şi v â n ă t o r i de d ip lome , î n t r u c â t în şcolile îna l t e pe ca re le-au u r m a t — fie ch ia r S o r b o n a — ei n u a u ur­m ă r i t a p r o f u n d a r e a ser ioasă a ştiin-

8) Idem. Op. cit. vol. II. pg. 19. °) Idem. Op. cit. vol. IV. pg. 401.

ţe lor respec t ive , ci d o b â n d i r e a c â t m a i r ap idă , şi p r in or ice mi j loace , a d ip lomelor , p e n t r u c a apo i să a ibă po ­sibi l i ta tea de a in t r a î n a p a r a t u l de s ta t , fie ca func ţ iona r i , fie ca şefii u n o r î na l t e ins t i tuţ i i de s ta t . P r i n re­fo rmele . i n t roduse , a p a r a t u l de con­d u c e r e al s t a tu lu i se compl ică şi ra ­mif ică t o t m a i mu l t . C u c o m p l i c a r e a a p a r a t u l u i d e s ta t , c reş te apo i şi nu ­m ă r u l func ţ ionar i lo r . Cu aces te t r an ­s fo rmăr i , nevoi le s ta tu lu i devin m a i n u m e r o a s e .

Mize r i a a adus cu sine un î n c e p u t de d e s t r ă m a r e a familiei , şi î n u r m ă a însăş i rasei r o m â n e ş t i . N a t a l i t a t e a î n c e p e să s c a d ă ; î n p r o p o r ţ i e ega lă î n să î n c e p e să c r ească m o r t a l i t a t e a . L ipsa de h r a n ă , l ipsa t o t a l ă de igienă şi a s i s t en ţ ă m e d i c a l ă , la c a r e se a-d a u g ă e for tur i l e to t m a i m a r i p e n t r u a sa t i s face sarc in i le impuse de s ta t şi p r o p r i e t a r u l p ă m â n t u l u i , a s lăbi t r e ­z i s t en ţ a rase i r omâneş t i , l ă sând des­chisă ca lea t u t u r o r mol imi lor . î m p o ­t r iva aces te i s tă r i de lucrur i se r id ică E m i n e s c u cu t o a t ă v igoarea , c e r â n d g u v e r n a n ţ i l o r să a r a t e m a i m u l t ă a-t en ţ i e şi so l ic i tudine clasei ţ ă r ăneş t i , a c e a c lasă ca r e n u n u m a i că p o a r t ă abso lu t t o t greul edificiului t o t m a i compl i ca t al s t a tu lu i , d a r ea este to ­tul p e n t r u n a ţ i u n e a r o m â n ă , f i ind cea m a i c o n s e r v a t o a r e în l imbă, por t , o-b ice iur i ; ea e a d e v ă r a t u l p u r t ă t o r al is tor iei unu i p o p o r . D r e p t r e c u n o ­ş t in ţă p e n t r u aces te mer i t e , p r e c u m şi ca o m ă s u r ă î n ţ e l e a p t ă de p reve ­dere , î n ce pr iveş te ex i s t en ţa s ta tu lu i , e n e c e s a r să i se u ş u r e z e sarc ini le , a-s igurându- i o desvo l t a re l iniş t i tă . P e n t r u aceas t a , guve rnu l (un guve rn m o n a r h i c ) t r ebue să p r o c e d e z e g rab ­n ic la o repar t i ţ i e r a ţ i ona l ă a munc i i p roduc t i ve , ob l igând şi pe „pro le ta r i i c o n d e i u l u i " să c o n t r i b u e la a cea s t ă m u n c ă , a s i g u r â n d în ace laş t imp o d r e a p t ă c u m p ă n i r e a chel tu ie l i lor şi

veni tu r i lo r . Pr in aces te măsur i , s 'ar săvârş i u n m a r e ac t de d r ep t a t e . Mai mul t , f o r ţ a r e a „p ro le t a r i lo r conde iu­l u i " sau a p lebe i lor f ranţuzi ţ i , sau a „p lebe i ul i ţ i lor o ra şe lo r " , deven i t ă p ro fes ion i s t a pa rven i r i i şi d e m a g o ­

giei, de a .co labora la m u n c a p r o d u c ­t ivă a ţări i , nu n u m a i că a r d iminua î n t r ' o ju s t ă m ă s u r ă înda to r i r i l e po ­pu la ţ i e i ţ ă r ăneş t i , da r ar as igura o m a i b u n ă p r o p ă ş i r e ,a vieţi i e c o n o ­mice a ţă r i i ; a l ă t u r e a de l a t u r a m o ­ra l ă şi ju r id ică a chest iuni i , a r fi sa­t i s f ăcu tă deci şi cea economică .

O a l tă , înda to r i re ce au guve rnan ţ i i d e îndep l in i t f a ţ ă de p o p u l a ţ i a ţ ă ră ­nească , es te , c u m zice Eminescu , să o scape de „br ic iul admin i s t r a ţ i e i " . (Opere , vol. I I I . 283).

P e n t r u a p u n e c a p ă t abuzur i l o r ad­min is t ra ţ i e i , poe tu l cere să se in t ro­d u c ă o mai m a r e s tabi l i ta te î n func­ţiile j udecă to re ş t i şi admin i s t r a t i ve , „căci o b iu roc ra ţ i e s tabi lă g a r a n t e a z ă a p l i c a r e a s t r i c t ă a legi lor ." n )

In a f a ră de s d r u n c i n a r e a s t ruc tur i i socia le , pr in n imic i rea vech i lo r c lase soc ia le a le p o p o r u l u i r o m â n şi înă l ­ţ a r e a unei clase n o u ă , — m a i pă-c ă t u e ş t e şi pr in a l te defec te î n r e fo rme le in i ţ ia te de el. Vom: a-min t i unu l din aces te defec te . P r in spir i tu l l ibera l -ega l i ta r ce s t r ăba t e le­gis laţ ia sa, a î n c u r a j a t foa r t e m u l t ind iv idua l i t a t ea u m a n ă î m p o t r i v a co­lect ivi tă ţ i i . A v â n d î n să în vede re re­c e n t a conso l ida re a S ta tu lu i r o m â n p r o p r i u zis, a u t o r i t a t e a de s t a t e ra î n fo rma ţ i e a şa î n c â t nu a p u t u t supra -veghia , nici c o o r d o n a ac t i v i t a t ea in­divizi lor , c a r e din l ipsa de con t ro l , p r e c u m şi din l ipsa de p r egă t i r e ce tă­ţ enească , a deven i t î n c u r â n d hao t i ­că , a n a r h i c ă . D in aces t mot iv , s ta tu l , c a r e se b a z e a z ă t o c m a i pe ideea ar­m o n i z ă r i i in te rese lo r ind iv idua le cu

a le colec t iv i tă ţ i i , şi-a p ie rdu t a d e v ă ­ra tu l său c a r a c t e r de ins t i tu ţ ie a î n ­tregii socie tă ţ i , deven ind un ins t ru ­m e n t de p a r v e n i r e a c â to rva , c a r e t i ­r a n i z a u ma jo r i t a t e a popula ţ ie i . A s t ­fel s ta tu l , în loc să dev ină un for al ordin i i şi al a rmonie i in te rese lor ge­ne ra l e , dev ine un for al desordini i , al" in te rese lo r pa r t i cu l a r e . F i r e ş t e că în a t a r i î m p r e j u r ă r i u n d e bunu l p lac şi d i scord ia p r e d o m i n ă , poporu l suferă cumpl i t , .devenind o p r a d ă bună , de a c a p a r a t , t u t u r o r aven tu r i e r i l o r ex­te rn i şi in te rn i , căci o ţ a r ă u n d e to ţ i p o r u n c e s c şi n imeni nu ascu l tă , c ade p r a d ă vec in i lor ei. (Opere , vol. I I . 81). Cu t o a t ă a m ă r ă c i u n e a pe ca r e poe tu l o s imţeş te în sufletul său sen­sibil de m a r e r o m â n , în fa ţa n e o r â n -dueli i ce ex is tă î n t r ' u n s ta t lipsit de a u t o r i t a t e , to tuş i suf letul poe t ic din-t r ' ân su l e p r e a pu t e rn i c î n c â t să re­fuze p o r n i r e a de a r eda s i tua ţ ia po ­li t ică din ţ a r ă p r i n t r ' u n p r o v e r b cu foa r te mu l t u m o r .

2. Situaţia economică. N ic i din p u n c t de v e d e r e economic , poporu l ' r o m â n n u s tă m a i , b i n e ; d impo t r ivă , s i tua ţ ia sa e mize ră . N u e nici m ă c a r să rac , ci mizer . Să răc ia se p o a t e a-j u t a pr in mi j loacele sale, d a c ă există b u n ă v o i n ţ ă şi in te rv ine educa ţ i a , d a r mize r i a n u se p o a t e a juta . D u p ă Eminescu , ea î n s e a m n ă o l ipsă to ta lă de condi ţ i i favorabi le de ex is ten ţă . I n u r m a r e , e conomia r o m â n e a s c ă în sec . X I X . .era so r t i t ă unu i fa l iment to t a l şi inapelabi l , d a c ă fac tor i de n a t u r ă pol i t ică şi socia lă n u i n t e rveneau cu t o a t ă h o t ă r î r e a , a ju tându- i să se e m a n c i p e z e din acea s t ă s i tua ţ ie . I n deosebi s ta tu l p o a t e in te rven i o rga­n i z â n d şi î n c u r a j â n d m u n c a p r o d u c ­t ivă , căci n u m a i m u n c a , m a i a les m u n c a r a ţ i ona l ă ne p o a t e scoa te d in să răc ie . „ I n m u n c ă e m â n t u i r e , . .

î n să t r e b u e c re i a t e condi ţ i i le une i m u n c i cu spo r şi p u t e r e de în f lo r i r e " . 1 3 ) D in aces t mot iv , ob iec tu l îngrij ir i i publ ice t r e b u e să fie o m u l ca re p r o ­duce . D e ob ice iu în t r ecu t , s ingura m u n c ă p r o d u c t i v ă , exe rc i t a t ă pe o s c a r ă î n t i n s ă de p o p u l a ţ i a r o m â ­n e a s c ă a fost cea agr icolă , de a c e e a s ingura p ă t u r ă soc ia lă p r o d u c t i v ă la no i a fost cea ţ ă r ă n e a s c ă . Sa rc ina pe c a r e t r e b u i a să o supo r t e aceas t ă c lasă e ra p r e a m a r e şi p r e a i ng ra t ă ; e ra p r e a m a r e , d e o a r e c e t r ebu ia să sa t i s facă s ingură t o a t e nevoi le s ta­tu lu i , ei n e m a i r ă m â n â n d u - i n imic din p r o d u c ţ i e , de u n d e mizer ia , m o r ­b i d i t a t e a şi m o r t a l i t a t e a c r e s c â n d ă ; şi e r a p r e a i n g r a t ă î n t r u c â t e r a l ip­s i tă to t a l de condi ţ i i le favorab i le une i n o r m a l e p roduc ţ i i . P e l â n g ă l ipsa al­t o r cond i ţ i i n e c e s a r e p roduc ţ i e i , pă ­t u r a ţ ă r ă n e a s c ă m a i era/ l ips i tă de p ă m â n t suficient , d a t f i ind că pă­m â n t u l famil i i lor foş t i lor c lăcaş i s'a î m p ă r ţ i t î n c o n t i n u u î n t r e desceden-ţii lor, aşa î n c â t lo tu l de p ă m â n t stă­p â n i t de o famil ie es te ab ia suficient p e n t r u p r o c u r a r e a u n e i h r a n e mize­rabi le . U r m a r e a i m e d i a t ă e că fami­liile a c e s t o r a sun t r e d u s e la s t a r e a de p ro l e t a r i a t , s t a r e c a r e v a p r e f a c e cla­sa ţ ă r ă n e a s c ă î n t r ' o c lasă h ib r idă , f ă r ă , p u t e r e de p r o d u c ţ i e , i ncapa ­bi lă de a se î n m u l ţ i din c a u z a să­răciei , sc lavă a cap i ta lu lu i . ( O p e r e : v. I I I . 132.) P e n t r u p r e î n t â m p i n a r e a aces te i evoluţ i i d e z a s t r u o a s e , E m i -nescu r e c o m a n d ă guve rnu lu i să o p r e a s c ă d iv iz iunea p rop r i e t ă ţ i i mic i şi să p a r c e l e z e s i s t emat ic moşi i le s ta­tului pe s e a m a m i n o r i l o r famil i i lor ţ ă r ăneş t i . Să în l ă tu re apo i c â r c iume le evre ieş t i — „a junse în ţ a r ă u n ade ­v ă r a t s c a n d a l " — ele f i ind mi j loace de> să răc i re , de î ndob i toc i r e şi de p ros ­t i tu ţ ie suf le tească .

Des igur , m a i sun t şi a l te condi ţ i i de rea l iza t , p e n t r u a p r o m o v a o b u n ă p r o d u c ţ i e —• î n t r e c a r e r e g l e m e n t a r e a adminis t ra ţ i e i , , , e tc . , — d a r n u e locul să le a n a l i z ă m aci . I n or ice caz , E m i -nescu cere ca n imic să n u se p i a r d ă din vede re , p e n t r u a a s igura p ro spe ­r i t a t ea e c o n o m i c ă a ţă r i i : n ic iun sa­crificiu să n u fie cons ide r a t p i a, m a r e din p a r t e a individului , n u m a i „ s 'o f acem m a r e pe ţ ă r i ş o a r a n o a s t r ă p r in roade l e munc i i n o a s t r e şi p r in m ă r i r e a ^vrednicii lor n o a s t r e " 1 4 ) .

D a r m u n c a agr ico lă nu- i suf ic ien tă sp re a sa t i s face mul t ip le le nevo i a le s t a tu lu i şi socie tă ţ i i r o m â n e ş t i , ci a l ă ­t u r e a de aces t fel de m u n c ă t r e b u e să se î ncu ra j eze şi m u n c a indus t r i a l ă , d e ega lă v a l o a r e cu m u n c a agr ico lă , şi să se genera l i zeze m u n c a , p r o d u c t i v ă î n c â t m a i m u l t e p ă t u r i socia le pos i ­bile. T r e b u e să se r emed ieze s i tua ţ ia m u n c i i p r o d u c t i v e de p â n ă a c u m , p o ­t r iv i t c ă r e i a n u m a i 1/s , d in p o p u l a ţ i a ţăr i i p r o d u c e a —• ţă ran i i — ia r r e s tu l de 2/3 n u p r o d u c e a n imic . P o p o r u l r o ­m â n a r e capac i t ă ţ i l e î n n ă s c u t e pen ­t r u a d e p r i n d e pu folos m u n c a indus ­t r i a lă ; de al tfel , E m i n e s c u c o n d a m n ă un i l a t e r a l i t a t ea în m u n c ă , c e r â n d să se exerc i te t o t a l i t a t e a ap t i tud in i lo r poporu lu i . N u v o m p u t e a a junge în­să n a ţ i u n e indus t r i a l ă fă ră o t eme in i ­că p regă t i r e .

3. Situaţia culturală. D a t e f i ind condi ţ i i le i s tor ice , pol i t ice , e c o n o m i ­ce, în c a r e s 'a desvo l t a t p o p o r u l r o ­m â n , e f i resc ca s i tua ţ ia cu l t u r a l ă s ă n u fie p r e a în f lo r i toa re . R o m â n i i n u a u a juns î n c ă în s i tua ţ i a de a-şi con­sol ida o t eme in i că civi l izaţ ie şi cu l tu­ră n a ţ i o n a l ă . Civi l izaţ ia şi cu l tu ra în ­s e a m n ă c a p a c i t a t e a de a s t ăpân i şi aserv i nevo i lo r p rop r i i for ţe le o a r b e a le na tu r i i . E a m a i î n s e a m n ă „ d e s -v o l t a r e a n a t u r a l ă , o r g a n i c ă a p rop r i i ­lor; f acu l tă ţ i a le s a l e " 1 5 ) . P o p o r u l r o -

m â n î n c ă n u a a juns să fie pe depl in s t ă p â n iasupra aces to r fo r ţ e ; d impo­t r ivă , se p a r e că încă-1 s t ă p â n e s c ele p e el; şi nici n u şi-a desvo l t a t adevă­ra te le sa le capac i t ă ţ i na t ive . D i n aces t p u n c t de vede re , r o m â n u l e m a i a-p r o a p e de o m u l p r imi t iv d e c â t de cel civil izat . I n t r e aces te d o u ă ca tegor i i de oamen i , el se s i tu iază c a m la mi j ­loc, p u t â n d fi c o n s i d e r a t ca u n semi-b a r b a r ; o s i tua ţ ie m u l t m a i rea decâ t s i tua ţ i a de a d e v ă r a t ă b a r b a r i e , pen-t r u c ă r o m â n u l şi-a însuş i t n u m a i vi­cii le, c ivi l izaţ iei ; d o v a d a o face s t a r e a m a t e r i a l ă r ea a ţ ă r anu lu i , desc reş te ­r e a cons ide rab i l ă a popula ţ ie i , n u m ă ­rul infim al ce lor ce c i tesc , etc. , î n ace laş t imp j p ă s t r â n d n u m a i viciile ba rba r i e i ; î n a i n t e cu 50—60 de ani , p o p o r u l r o m â n e r a de o s ă n ă t o a s ă ba rba r i e , de o r a r ă de ş t ep t ăc iune , de o m a r e . v igoa re a inimii , g r ă i to r de adevă r , vesel , m u n c i t o r , i ronic . (Ope­re , vol. IV , pg. 318). As t ăz i n imic d in t o a t e aces t ea ; p ă t u r a s u p r a p u s ă de s t ră in i 1-a d e n a t u r a t . A c e a s t ă p ă t u r ă d e s t ră in i a p r o m o v a t „spi r i tu l specu­lei, a v â n ă t o r i i d u p ă ave re f ă r ă m u n ­că şi d u p ă p lăcer i m a t e r i a l e , o m o r â n d s u f l e t e l e " 1 6 ) , eu n ă z u i n ţ e l e lor spre sferele e ter ice ale adevă ru lu i , ale fru­mosu lu i şi b inelui , c o m p o n e n t e l e une i cu l tu r i supe r ioa re . Sub imper iu l in­f luenţe i aces tu i spir i t mate r ia l i s t , pă ­t u r a in t e l ec tua lă r o m â n e a s c ă , î n loc să cau t e să p u n ă baze le une i cu l tu r i şi . civil izaţi i r omâneş t i , e x p l o a t â n d ap t i tud in i l e c r e a t o a r e a le p o p o r u l u i nos t ru , a ales ca lea m a i c o m o d ă a î m p r u m u t ă r i i e l emen te lo r şi fo rmelor civil izaţiei şi cul tur i i s t ră ine , în deo­sebi a celei f r anceze şi g reco-bu lgare . C u l t u r a şi c ivi l izaţ ia u n o r p o p o a r e s t ră ine , fie a celui f rancez , n u se po ­t r iveş te rea l i t ă ţ i lo r sociale şi spiri­t ua l e a le popo ru lu i nos t ru , p e n t r u c ă d e fap t n u exis tă o civi l izaţ ie u m a n ă genera lă , ca re să se po t r i vea scă tu tu -

™)~Idem. Op. cit , vol. IV, pg. 235.

r o r g r u p ă r i l o r de p o p o a r e , o r i ca re a r fi locul sau t impul în ca re t ră iesc ele. F i e c a r e p o p o r îşi a r e civi l izaţ ia sa. (Opere , IV , 318). „Din r ădăc in i p r o ­pr i i , în a d â n c i m e p ropr i e , r ă s a r e ci­vi l izaţ ia a d e v ă r a t ă a unu i p o p o r ba r ­bar , n u d in m a i m u ţ ă r i r e a obice ie lor s t ră ine , a l imbi lor s t r ă i n e " 1 7 ) , î n spe­ţă, s p u n e Eminescu , cea greco-bulga-ră , e tc . P e n t r u noi , î n t r u c â t o r i ca re p o p o r p e n t r u a-şi î n t e m e i a civi l izaţ ia sa, t r ebue să se î n t o a r c ă spre t r ecu t , la e l emen te l e lui b u n e , p u n c t u l de r e a z ă m , î n a c ţ i u n e a de c r e a r e a cul­tur i i n o a s t r e t r e b u e să fie î n c e p u t u ­rile s ă n ă t o a s e a le c ronicar i lo r , e p o c a lui M. Cos t in , U r e c h e , e tc . „Să n u şt im, că n u m a i p ă s t r a r e a b u n u r i l o r m o r a l e , cu g reu câş t iga te î n t r ecu t , în p ă s t r a r e a e l e m e n t e l o r educa t ive ale is tor ie i r o m â n e e r ă d ă c i n a spor­n ică a v i i t o ru lu i ?" 1 8 ) . N o i t r e b u e să ne c re iem o c u l t u r ă p ropr i e , cea îm­p r u m u t a t ă n e a v â n d nic io v a l o a r e , p e n t r u c ă no i t r e b u e să f o r m ă m u n s t r a t de c u l t u r ă la guri le D u n ă r i i ; „ . . . a ic i t r e b u e să se a d u n e cap i ta lu l de c u l t u r ă d in ca r e să se î m p r u m u t e fraţ i i noş t r i din ţă r i le din jur, d im­p r e u n ă cu cele la l te p o p o a r e m a i î na ­po ia t e decâ t , n o i " 1 9 ) .

T r e b u e să l u c r ă m p e n t r u î n t eme ie ­rea une i ş t i in ţe r omâneş t i , c a r e să re ­p r ez in t e luc ră r i l e p ropr i i a le na ţ iun i i şi să p ă r ă s i m ca lea imi tăr i i sau p re ­lucră r i i o p e r e l o r s t ră ine , p e ca re ade ­sea nici n u le p r i c e p e m ; t r e b u e să c re iem a r t e l e şi l i t e r a tu ra f r u m o a s ă ca r e să fie „ogl inzi de a u r a le real i ­tă ţ i i în c a r e se mişcă poporu l , o coar ­d ă n o u ă , or ig ina lă , p rop r i e pe b ina cea m a r e a l u m i i " 2 0 ) . P â n ă a c u m n u a v e m o ş t i in ţă şi a r t ă p ropr i e , p e n t r u ­că scrier i le a p ă r u t e în aces te d o m e n i i au u n c a r a c t e r p rac t i c , l uc ra t iv : p r e ­mii , e tc .

17) Idem. Opere: vol. IV, pg. 319. ls) Idem. Opere: vol. IV, pg. 439. ") Idem. Opere: vol. III, pg. 207.

C r e a r e a une i cu l tu r i şi civil izaţi i p rop r i i a r e nevo ie de r ea l i za rea pre ­a l a b i l ă a u n o r condi ţ i i f avorab i le , în­t r e c a r e o m a r e i m p o r t a n ţ ă o a u ap ­t i tud in i le in te lec tua le şi e c o n o m i c e ce t r e b u e desvo l ta te . D e s v o l t a r e a lor se face pr in educa ţ i e . Ast fe l e d u c a ţ i a v a a v e a de r ezo lva t p r o b l e m e impor­t a n t e p e n t r u p rog re su l sp i r i tua l şi m a t e r i a l al na ţ iun i i . D i n aces t mot iv , e d u c a ţ i e i t r e b u e să i se a c o r d e o deo­seb i t ă a t en ţ i e .

Deş i E m i n e s c u n u scrie u n t r a t a t s i s t ema t i c de .pedagogie , în ca re să-şi e x p u n ă pe la rg concepţ i i l e sale asu­p r a educa ţ ie i , t o tuş i în o p e r a sa el a t a c ă m u l t e p r o b l e m e de educa ţ i e , d in a c ă r o r r ezo lva re p u t e m t r age fo lo s i t oa r e , concluz i i a s u p r a m o d u l u i c u m c o n c e p e el exe rc i t a r ea aces te i a c ţ i u n i a t â t de i m p o r t a n t e în v iea ţa o m e n i r i i . Şi c u v â n t u l său a re sufici­e n t ă a u t o r i t a t e p e n t r u noi , d a t fiind f a p t u l că E m i n e s c u , în ca l i t a t e de re­v i z o r şcolar , a fost m u l t t imp în con­t a c t s t r âns cu rea l i tă ţ i l e pedagog ice d i n ţ a ră .

E d u c a ţ i a , d u p ă el, , a r fi o ac ţ iune c o n t i n u ă şi s i s t emat ică de desvo l ta re şi d i sc ip l inare a spi r i tu lu i şi c a r ac t e ­ru lu i ind iv idua l i tă ţ i i u m a n e . Ros tu l , s copu l , feluri le şi mi j loace le educa ţ ie i s u n t ana l i za t e de pedagog ie , ca re p e n t r u E m i n e s c u e o s implă a r t ă şi n ic i d e c u m o ş t i in ţă . Bine în ţe les , d e s v o l t a r e a fo r ţ e lo r l a t e n t e ale indi­v idua l i t ă ţ i i , n u se face n u m a i în ve­d e r e a as igurăr i i exis tenţ i i sale p ro ­pr i i , e l iminând d i n sfera p r e o c u p ă r i ­l o r sale co lec t iv i ta tea , ci a cea s t ă des­v o l t a r e se face şi î n v e d e r e a coope­răr i i rodn ice a ind iv idua l i tă ţ i i cu co­l ec t iv i t a t ea d in c a r e face p a r t e . E m i ­n e s c u n u u i tă să p rec izeze în a cea s t ă p r i v i n ţ ă n e c e s i t a t e a a r m o n i z ă r i i in te-

rese lo r ind iv idua le cu cele co lec t ive , şi a n u m e cu cele ale colect iv i tă ţ i i ce­lei m a i a p r o p i a t e de individ, na ţ i u ­nea , ş t i ind că „ . . . s u p r e m a lege e c o n s e r v a r e a na ţ iona l i t ă ţ i i şi a pa t r i e i p r in o r ice m i j l o a c e 2 1 ) . M a i mu l t , î n m u l t e l o c u r i . E m i n e s c u vo rbeş t e de d e s v o l t a r e a ap t i t ud in i lo r na ţ iun i i . P r i n a c e a s t a E m i n e s c u se ev iden ţ i ază ca u n p a r t i z a n h o t ă r î t al educa ţ i e i so­ciale — e d u c a ţ i a f i ind o func ţ iune a societăţ i i r espec t ive — şi in tegra le , ceea ce sus ţ i nem şi as tăz i cu a t â t a c ă ldu ră şi conv inge re .

E d u c a ţ i a va a v e a d o u ă r a m u r i în ­s emna te , f iecare cu subdiviz iuni le sa­le. P r i m a r a m u r ă e educa ţ i a sufle­tească . E d u c a ţ i a fizică (h rana , î m b r ă ­cămin tea , igiena, etc.) t r e b u e să p r e ­m e a r g ă educa ţ i e i suf le teş t i : „Boier i d u m n e a v o a s t r ă , l umină c a . l u m i n a n u z i c t m că nu-i b u n ă , da r , p â n ă u n a al ta , da ţ i -ne mi j loace de h r a n ă . . . . " 2 2 ) . E a a r e de scop desvo l t a r ea pu te r i l o r m u s c u l a r e , d â n d co rpu lu i o a t i t ud ine d e , p u t e r e şi t ine re ţe . E d u c a ţ i a ps ihi ­că v a u r m a aceeaş ţ i n t ă pe l a t u r a su­f le tească .

Ins t i tu ţ i i le cele m a i po t r iv i te pen­t ru rea l i za rea unei t emein ice educa ţ i i sun t : şcoala şi biser ica .

' a) Şcoala , respec t iv î n v ă ţ ă m â n t u l , ; de obiceiu este c o n s i d e r a t ă ca o inst i -1 tu ţ ie u n d e se face ins t ruc ţ i a copi i lor .

Nu- i suficient î n să aces t rol, î n t r u c â t cunoş t in ţ e l e n u s u n t decâ t mi j loace de exe rc i t a r e a pu t e r i l o r in t e l ec tua le ale suf le tu lu i ; ele n u sun t decâ t sla­be i n s t r u m e n t e pe ca re le î n t r e b u i n ­ţ ă m în difer i te ocazi i a le vieţi i . E l e î n să n u p o t f o r m a scopul unu i î n v ă ­ţ ă m â n t . Cel m u l t dacă pr in ele ele-

; vul d o b â n d e ş t e o p l ăce re , u n in te res 1 p e r m a n e n t p e n t r u d o b â n d i r e a de cu-

noş t i n ţ e n o u ă , ca re sun t u t i le ins t ru­m e n t e ce p r o v o a c ă gând i r ea p rop r i e a e levului . M a i î nco lo însă , şcoa la t r e b u e să fie o exe rc i t a re , o p re face ­re a în t reg i i ind iv idua l i t ă ţ i a copi lu­lui. Şcoa la n u t r e b u e să fie o m a g a ­zie de c u n o ş t i n ţ e s t r ă ine , p e n t r u c ă nici copilul nu- i u n h a m a l , c a r e îşi a g l o m e r e a z ă m e m o r i a cu c u n o ş t i n ţ e s t ră ine de sufletul său, ci el e f i inţă cu pu te r i suf leteşt i p ropr i i , c a r e a u nevoie de a fi exe rc i t a t e . Şcoa la t r e ­bue să desvol te d r a g o s t e a p e n t r u ş t i in ţă ca a t a r e , n u să p r e g ă t e a s c ă no i a sp i r an ţ i la funcţ iuni le s ta tu lu i . D e obiceiu şcoa la es te u n i n s t r u m e n t p e n t r u d o b â n d i r e a une i d ip lome , n u u n i n s t r u m e n t p e n t r u d e s v o l t a r e a for­ţe lo r , suf le teş t i şi fizice a le copi lu lui . E m i n e s c u c o n d a m n ă cu t o a t ă aspr i ­m e a p e vână to r i i de d ip lome .

Şcoala , sau î n v ă ţ ă m â n t u l , a r e t re i g r a d e : curs p r imar , s e c u n d a r şi supe­rior . D i n t r e aces te t re i cicluri de în ­v ă ţ ă m â n t , n u m a i ciclul supe r io r a r e d e scop î n m u l ţ i r e a şi a p r o f u n d a r e a cunoş t in ţ e lo r , p r e c u m şi p r o m o v a r e a ş t i in ţe i ; ce le la l te c iclur i a u de scop e d u c a ţ i a şi c r e ş t e r ea e levi lor ; lucrul lor de căpe ten ie e m e t o d u l .

î n v ă ţ ă m â n t u l a v â n d u n c a r a c t e r p r in exce l en ţ ă educa t iv , p r o g r a m e l e s u p r a - î n c a r c a t e t r e b u e e l imina te , pen­t r u c ă ele „ fac ca copii i să n u ştie n imic cum se c a d e " . M a t e r i a de p re ­d a t ' t rebue să fie educa t i vă . Ci t i tu l , scr isul ş i f soco t i tu l n u s u n t ş t i in ţe , ci mi j loace p e n t r u a-şi fixa m e m o r i a şi a a junge la cunoş t i n ţ e , p r e c u m şi a u ş u r a j u d e c a t a a s u p r a valor i lor . (Ope­re , vo l . I I , 384). Cel m a i po t r iv i t ob iec t p e n t r u educa ţ i e e rel igia. R e ­ligiei î i u r m e a z ă discipl inele p r ac t i ce , şi n u m a i la u r m ă vin cele la l te ob iec te de î n v ă ţ ă m â n t , î n t r e c a r e se eviden­ţ i ază l imba m a t e r n ă şi i s tor ia . L im­b a m a t e r n ă , î n spe ţă , l i m b a r o m â n ă , a r e a deoseb i t ă i m p o r t a n ţ ă în î n v ă ţ ă ­

m â n t p e n t r u c ă e a „e o r g a n u l p r i n ca r e n e a m u l îşi c u n o a ş t e f i inţa pa p rop r i e , o r g a n u l p r in ca r e aces t n e a m m o ş t e n e ş t e avu tu l in te lec tua l şi i s to ­r ic al s t r ămoş i lo r lui. Copi lu l n u î n ­v a ţ ă n u m a i a vorb i corec t , el î n v a ţ ă a ( g â n d i şi a s imţi r o m â n e ş t e " 2 3 ) . L i m ­ba r o m â n ă va fi n u n u m a i l imba de p r e ­d a r e a şcoli lor de s ta t , î n c a r e vor î n v ă ­ţa copiii de na ţ i ona l i t a t e r o m â n ă — co­piii de n a ţ i o n a l i t a t e s t r ă i n ă . a v â n d u - ş i şcoli cu l imba lor de p r e d a r e — d a r ea v a a v e a u n loc i m p o r t a n t î n t o a ­te şcoli le, inclusiv cele confes iona le , şi ca ob iec t de î n v ă ţ ă m â n t . C a r t e a de c i t i re — fiind fac toru l cel m a i p re ţ ios al însuşi r i i l imbii, — va for ­m a ob iec tu l celei m a i m a r i griji d in p a r t e a na ţ iun i i . Gr i j a pe ca r e t r e b u e să i-o a c o r d ă m , v a fi aceeaş cu gri ja pe ca r e o a c o r d ă m Bibliei. Ea. va c o n ­ţ ine descr ie r i a le ţăr i i , is torisir i d in t r e cu tu l ei, ana l ize a le pe r sonag i i lo r m a r i d in i s to r ia p o p o r u l u i r o m â n , şi va m a i c u p r i n d e b u c ă ţ i de l i t e r a t u r ă p o p u l a r ă şi de a r t e . Pe l ângă c a r a c ­te ru l ei enc ic loped ic însă , c a r t e a d e c i t i re , p r in v a r i e t a t e a b u c ă ţ i l o r d e l e c t u r ă ce con ţ ine , va „ insp i ra l a zeci de mii de ce t ă ţ en i v i i tor i a c e e a ş iubire p e n t r u t r ecu tu l şi b r a z d a pă ­m â n t u l u i lor ; ea va p re face o m a s ă de ind iv iz i ce t ră iesc pe aces t t e r i t o ­riu î n t r ' u n p o p o r ce m e n ţ i n e o ţ a ­r ă " 2 4 ) . I n c a r t e a de ci t ire — c ă r e i a îi d ă a t â t a i m p o r t a n ţ ă — n u se v a face ş t i in ţă , ci se va expune şi se v a descr ie ceea ce e m a i f rumos , m a i ca rac te r i s t i c , m a i d e m n de r e ţ i nu t d in peisagi i le ţăr i i , d in v i ea ţ a p o p o r u l u i n o s t r u şi a o a m e n i l o r ei mar i . E a v a avea u n c a r a c t e r descr ip t iv . L e c t u r a ei t r e b u e să fie u ş o a r ă şi p l ă c u t ă , d e a c e e a stilul folosi t î n e x p u n e r e v a fi s implu, l imbagiul uşor , c o n ţ i n u t u l in­t e r e s a n t şi va r ia t , căci v a r i e t a t e a d ă

l i be r t a t e e levului să-şi man i f e s t e p re ­fer inţe le sale .

I s to r i a , ca ob iec t de î n v ă ţ ă m â n t , p r in e x p u n e r e a t r ecu tu lu i e ro ic al n e a m u l u i nos t ru , î n p r imul r â n d , aju­tă cons iderab i l la f o r m a r e a şi î n t ă r i ­r e a sen t imen tu lu i pa t r io t i c — pa t r i o ­t i smul f i ind iub i rea t r ecu tu lu i — şi în al do i l ea r â n d a ju tă şi u ş u r e a z ă evo lu ţ i a s igură a na ţ iun i i spre mira ju l a d e s e a î n ş e l ă t o r al vi i torului , , î n t r u c â t p ă s t r a r e a e l emen te lo r educa t ive a le is toriei r o m â n e f o r m e a z ă r ă d ă c i n a s p o r n i c ă a v i i toru lu i . (Opere , I V , 439).

A l ă t u r i de l i m b a , r o m â n ă , d a r nu ­m a i începând 1 cu î n v ă ţ ă m â n t u l secun­dar , au m a r e fo r ţ ă e d u c a t i v ă l imbile c las ice : l a t ina şi g reaca . „ P r e c u m g imnas t i ca desvo l t ă t o a t e , pu te r i l e m u s c u l a r e şi d ă co rpu lu i o a t i t ud ine de p u t e r e şi t i ne re ţe , t o t astfel pu ru ­rea t â n ă r a şi sen ina an t i ch i t a t e d ă o a t i t ud ine a n a l o a g ă spir i tu lui şi c a r a c ­te ru lu i o m e n e s c " 2 5 ) . P r i n s tudiu l l im­bi lor clasice v o m c ă u t a în deosebi să n e p ă t r u n d e m de spir i tu l de adevă r , de p r e g n a n ţ ă şi f rumuse ţe , p r e c u m şi de s imetr ia*inte lec tuală a cugetăr i i din a n t i c h i t a t e a c las ică . P r i n ele v o m do­b â n d i a p t i t u d i n e a de a în ţ e l ege m a i r e p e d e p rob leme le , de a c o o r d o n a cu­noş t in ţe l e c ă p ă t a t e , e tc .

A c t i v i t a t e a . d e p ă t r u n d e r e şi as imi­l a re a m a r i l o r ca l i tă ţ i a le c las ic ismu­lui e l imină î n m o d f i resc s impla m e ­m o r a r e a cuv in te lo r şi regul i lor gra­ma t i ca l e .

A c c e n t u â n d n e c e s i t a t e a de p ă t r u n ­de re a spi r i tu lu i c las ic ismului , refu­z â n d î n m a g a z i n a r e a m e c a n i c ă a ele­m e n t e l o r sale l inguis t ice , E m i n e s c u se man i f e s t ă din n o u ca p a r t i z a n al î n v ă ţ ă m â n t u l u i educa t iv , p r iv ind for­m a l i s m u l d idac t i c c a m u l t supe r io r ma te r i a l i smu lu i d idac t ic .

D a r o r i câ t de m u l t e func ţ iun i sü­

ss) Idem. Op. cit., vol. III, pg. 400.

f leteşt i a r exerc i t a s tud iu l . a n t i c h i t ă ­ţii c lasice, to tuş i el n u sa t i s face t o a ­te t r ebu in ţ e l e vieţi i u m a n e şi î n d e o ­sebi nevoi le ei imed ia te . D i n aces t mot iv , s tudiu l c las ic ismului , c a r e for­m e a z ă în î n v ă ţ ă m â n t o secţ ie a p a r t e , t r e b u e c o m p l e t a t p r in s tudiul ş t i in ţe ­lor real is te , c a r e au m a r e rol ca aux i ­l iar al o m u l u i în s t ăpân i r ea leg i lor na tu r i i . S tudiu l a ce s to r ş t i inţe v a for ­m a ob iec tu l une i secţii a p a r t e , sec ţ ia rea lă .

D i n ana l i za s u m a r ă a fac to r i lo r m a i i m p o r t a n ţ i a i educa ţ i e i n u l ipseş te nici e d u c a t o r u l . E m i n e s c u n u n e spu­n e î n m o d pozi t iv , c a r e t r e b u e să f ie ca l i tă ţ i le u n u i b u n pedagog . O b s e r v a ­ţiile s a l e , a s u p r a pe r sona l i t ă ţ i i d a s c ă ­lului au u n c a r a c t e r nega t iv , ev iden­ţ i ind n u m a i defec te le aces tu ia . T o t u ş i a n a l i z a de fec te lo r aces tu ia , es te d e m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u noi , î n t r u c â t l is ta defec te lor , p r i n r ă s t u r n a r e , n e d ă conspec tu l ca l i t ă ţ i lo r ce t r e b u e să a ibă u n b u n dască l . D e obiceiu, E m i ­n e s c u a r e cuv in t e a sp re p e n t r u de scă -lii t impu lu i său, fie p ro fesor i u n i v e r ­s i tar i , fie p ro feso r i de l iceu, fie î n v ă ­ţ ă to r i . T u t u r o r le i m p u t ă l ipsa d e p r e ­gă t i re •—• n u m i n d u - i dec l a sa ţ i — l ipsa de t a c t pedagog ic , l ipsa de in teres şi d r a g o s t e p e n t r u copil , l ipsa de î n ţ e ­legere p e n t r u scopul î n v ă ţ ă m â n t u l u i , „ î n v ă ţ ă t o r i i , c a r e n u şt iu nici să sc r i e b ine , d a u în m â n a copi i lo r că r ţ i s c r i ­se î n t r ' o l imbă pe ca r e ei n u o î n ţ e ­leg şi-i p u n să î n v e ţ e filă cu filă l u ­c ru r i p e ca r e ei n u şi le po t î n c h i p u i , î n c â t c â n d băieţ i i a u a juns la c a p ă t cu î n v ă ţ ă t u r a , r ă m â n cu capu l p l in de cuv in t e , al c ă r o r în ţe les n u l -au ş t iu t n i c ^ d a t ă , şi n e p u t â n d u - s e folosi nici î n t r ' u n fel de ace le c u n o ş t i n ţ e m o a r t e şi f ă r ă p re ţ , r ă m â n cu z i le le î n c u r c a t e şi t ă i n d cân i lo r f runze a jung p e r s o a n e p u b l i c e " 2 6 ) .

!) Idem. Op. cit., vol. II, pg. 159.

b) Biserica. E o ins t i tu ţ ie p r in ex­c e l e n ţ ă educa t ivă . A c ţ i u n e a ei de des-v o l t a r e a s en t imen tu lu i religios şi m o ­ra l , se î n d r e a p t ă n u n u m a i a s u p r a cop i i lo r , ci a s u p r a adul ţ i lor . P r in ur ­m a r e ac t iv i t a t ea ei se de s f ă şoa ră în­t r ' u n c a d r u m u l t m a i la rg d e c â t ac t i ­v i t a t ea şcoalei . Biser ica şi-a c re ia t m e r i t e în domen iu l educa ţ i e i n u nu ­m a i p e n t r u ac ţ i unea sa d i r ec tă î n ce p r i v e ş t e i n f l u e n ţ a r e a poporu lu i , ci şi p e n t r u a c ţ i u n e a de î n t e m e i e r e şi de sus ţ ine re a î n v ă ţ ă m â n t u l u i . D u p ă Eminescu , a t â t î n v ă ţ ă m â n t u l p o p u ­la r , c â t şi cel î na l t sun t c r ea ţ i a Bise­ricii , şi el r e g r e t ă m u l t f ap tu l că în zilele n o a s t r e s'a e m a n c i p a t to t m a i m u l t de sub a r ipa ins t i tu ţ ie i d ivine , t i n z â n d spre o c o m p l e t ă la ic izare , p r in ca re fapt se p r ivează de co labo­r a r e a religiei, cel m a i pu te rn i c mij loc d e c r e ş t e r e a t ine re tu lu i . D in aces te m o t i v e , E m i n e s c u a r e cuv in te de a p r o ­b a r e p e n t r u şcoale le confes iona le din A r d e a l , ins t i tu ţ i i ca re au reuş i t să m e n ţ i n ă t r eaz s en t imen tu l religios, s en t imen tu l mora l , al adevă ru lu i , p re ­c u m şi s en t imen tu l n a ţ i o n a l .

I n concluz ie , p u t e m spune că E m i ­n e s c u , fie î n domen iu l social , fie în ce l a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi educa ţ i e i , ex­c e p t â n d porn i r i l e sale des tu l de pă t i ­m a ş e fa ţă de adve r sa r i i pol i t ic i şi re­f o r m e l e lor de or ice o rd in , p r in in­t u i ţ i a sa fină. şi p r in expe r i en ţ a sa, s ă v â r ş i t ă î n ca l i t a te de rev izor şco­l a r ,a doved i t o v iz iune pe r f ec t ă a r ea l i t ă ţ i l o r de là noi , d â n d a d e s e a şi soluţ i i le cele m a i b u n e . A t e n ţ i a sa a fo s t î n d r e p t a t ă î n genera l spre nevoi­le şi rea l i tă ţ i le pol i t ice , socia le şi eco-j i omice ale p o p o r u l u i r o m â n şi î n spec ia l spre nevoi le mul t ip l e ale exis­t en ţ i i o rops i te i popu la ţ i i ţ ă r ăneş t i , p e n t r u ca r e a a v u t n u m a i g â n d u r i b u n e . Mot ivu l aces te i a ten ţ i i specia le a c o r d a t e c lasei ţ ă r ăneş t i a re n u nu ­

m a i un sens m o r a l , c i şi u n u l social-po l i t i c ; c lasa ţ ă r ă n e a s c ă cons t i tue ba­za în t reg i i na ţ iun i . N a ţ i u n e a cons t i tu ­ind p e n t r u E m i n e s c u scopul năzu in ­ţ e lo r n o a s t r e , r ea l i t a t ea socia lă cea m a i îna l t ă , p e n t r u ca re t r e b u e să je r t f im to tu l , şi n u f raze , ci fap te , e f iresc să se p r e o c u p e de r e d r e s a r e a m o r a l ă , e c o n o m i c ă , cu l tu ra l ă , e tc . a pă tu r i i socia le ce f o r m e a z ă baza na ­ţ iuni i şi ca re nu- i a l t a decâ t c lasa ţă­r ănească , î m b u n ă t ă ţ i r e a s i tuaţ ie i ace ­stei clase socia le t r e b u e să cons t i t ue b a z a une i î na l t e pol i t ic i de s ta t , şi E m i n e s c u cere guve rnan ţ i l o r să pu r ­c e a d ă câ t m a i n e î n t â r z i a t la lucru cons t ruc t iv .

I n m a t e r i e de educa ţ i e , ca re t r e b u e să fie cen t ru l o r i că ru i î n v ă ţ ă m â n t , şi a n u m e o educa ţ i e in tegra lă , E m i n e s c u e de p ă r e r e că î n t r e g î n v ă ţ ă m â n t u l t r e b u e să se rvească nevoi le societăţ i i , a căre i . ins t i tu ţ ie es te . D a r la r â n d u l ei şi soc ie t a t ea t r e b u e să se îngr i ­j ească de b u n ă s t a r e a ins t i tu ţ ie i sale . D a c ă soc ie ta tea a r a t ă n e p ă s a r e fa ţă de şcoală , des igur că şcoa la n u va c o r e s p u n d e îna l t e lo r ei mis iuni . O so­c ie ta te n e p ă s ă t o a r e fa ţă de neces i t ă ­ţi le şcoalei , se man i f e s t ă ca o real i ­t a t e in fe r ioa ră . Dec i , d a c ă socie ta­t ea e r ea şi ş coa la v a fi rea. I n t r e ele exis tă o s t r â n s ă l egă tu ră . A m b e l e og l indesc s t a r ea de lucrur i a celeilal­t e : „ P ă r i n ţ i mize r i şi vi ţ ioşi , spune Eminescu , copii goi şi bo lnav i , învă­ţă to r i i gnoran ţ i şi r ă u plăt i ţ i , admi ­n i s t ra to r i superf icial i , t oa t e aces t ea î m p r e u n a t e cu c re ş t e r ea impozi te lor , m e n i t e a h r ă n i a cea s t ă s ta re de lu­crur i , n u sun t condi ţ i i n o r m a l e pen ­t r u şcoli b u n e , p r e c u m l emn de b r a d -pu t r ega iu , gi lău de p l u m b şi meş t e r p ros t nu -mi dă o m a s ă b u n ă . Şcoa la v a fi b u n ă , c â n d p o p a va fi bun , da­r e a mică , subprefec ţ i i oamen i ca să şt ie admin i s t r a ţ i e , f inan ţe şi econo­mie pol i t ică , î n v ă ţ ă t o r i i pedagogi , pe c â n d ad ică va fi şi şcoa la — şcoală ,

s t a tu l — s ta t şi o m u l — o m " 2 7 ) . N o i t r e b u e , s ă l u c r ă m , p e n t r u a le r id ica , pe ambe le , a t â t soc ie ta tea , câ t şi şcoa­

la, căc i n u m a i în cazu l aces ta p u t e m as igura u n m a i b u n v i i tor n e a m u l u i nos t ru .

ŞCOALA ŞI RĂZBOIUL — Două concepţii. —

„Ber l iner Boer sen Z e i t u n g " , din 16 D e c e m b r i e 1939, a pub l i ca t u n ar t i ­col ca re a r a t ă c u m pe f ron tu l in te­rior, spir i tul de r ăzbo iu este s is tema­t ic cu l t iva t î n şcoală . Pr inc ip iu l că­l ăuz i to r es te că ş coa l a şi î n v ă ţ ă m â n ­tu l n u m a i p o t fi d e - a sup ra poli t ici i , ci din c o n t r a p ă t r u n s e de ea.

„ L a î n c e p u t u l c a m p a n i e i din P o ­lonia , o c i r cu l a ră a h o t ă r î t că eveni­men te l e c a r e pr ivesc războiu l , să fie în cen t ru l o r i că ru i î n v ă ţ ă m â n t . De ­altfel , î n c ă de mul t , pere ţ i i t u t u r o r c lase lo r e r au î m p o d o b i ţ i cu hă r ţ i de-ale Polonie i . I n plus , aveau loc discu­ţii a s u p r a fo tograf i i lor des făcu te din z ia re şi revis te , a s u p r a c o m u n i c a t e ­lor, i n fo rmaţ i i lo r r ad io fon ice , a r t i co ­le lor de j u r n a l şi poves t i r i lo r de pe f ront . I n t impu l o re lo r de g e r m a n ă , de is tor ie , de geograf ie , de cân t , ceea ce o c u p a locul de o n o a r e e r au ope­ra ţ iun i le mi l i t a re din P o l o n i a . "

„As t ăz i r ăzbo iu l a re cu . totul a l tă f iz ionomie un ca rac t e r , pe ca r e t ine­r imea din şcolile n o a s t r e n u îl î n ţ e ­leg p robab i l t o t aşa de b ine ca răz­boiul de mi şca re , şi ca re ar p u t e a uşor înşe la p e copilul j influenţabil . Cu a t â t m a i ferici t es te fap tu l că o vas t ă ac ţ iune — î n t r e p r i n s ă de Liga na ţ iona l - soc ia l i s tă p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t — visează , t o c m a i î n aces t m o m e n t , şcoala şi elevii. A c e a s t ă ligă a edi­t a t u n j u r n a l de r ăzbo iu (Kr iegs tage­b u c h ) , ca re a şi fost scos în 300.000 e x e m p l a r e şi d is t r ibui t , î n m o d gra-

27) Eminescu, Manuscris la Acad. Rom. No. 2264, cit. de rev. Pentru Inima Copii­lor.

tui t , t u t u r o r şcoale lor . A c e s t j u r n a l v a fi ţ i nu t de f iecare c l a să şi, pe c â t posibi l , de f iecare elev pa r t i cu la r . N u va fi o c ron ică ca re v a fixa, v a n o t a o r i ce even imen t , ci u n j u r n a l cu o n o t ă p e r s o n a l ă : p r i n u r m a r e luc ru r i t r ă i t e şi s imţ i te şi la c a r e e levul v a fi p a r t i c i p a t d i r ec t sau indirect , î n t impu l a c e s t u i r ăzbo iu . D e e x e m p l u : ceea! ce u n m e m b r u (al familiei , o r u d ă sau u n soldat , d in t r e c u n o ş t i n ­ţele lui, v a fi spus sau scris cu pr iv i ­re la v i ea ţa p e ca re o duce în t i m p de războ iu . Sau : î n t r u câ t războiu l se face s imţ i t în şcoală , în c lasă , în famil ie , p é s t r adă , e t c . . . . Sau : î n ce m ă s u r ă , t i n e r i m e a es te ga t a să ofere spri j inul său. P e n t r u a c o m ­p lec ta aces t „ T a g e b u c h " se va a d ă u ­ga o colecţ ie de fotograf i i , de a r t i co ­le din z iare , de scr isor i a d r e s a t e d e că t r e lup tă to r i , e t c . . . .

„As tăz i , t i ne r imea din şcoli va fi,, î n t o a t e zilele şi î n or ice oră , s u b in f luen ţa even imen te lo r de pe f r o n ­tu l din a fa ră şi din l ă u n t r u . I se va amin t i , î n m o d u l aces ta , că n u t re ­bue să înşe le ca lmul pe .nimeni . I n vi i tor , co lec ţ iuni le aces to r : „ T a g e ­b ü c h e r " vo r fi foa r t e p re ţ ioase . L a sfârşi tul războiu lu i , se v a . i n s t i t u i u n concu r s cu p remi i p e n t r u a d i s t inge p e cele m a i b u n e . F i e c a r e „ T a g e ­b u c h " v a con ţ ine o fo tograf ie a F ü h -rer-ului , un man i fes t al şefului Ligii p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t , i n s t ruc ţ iun i asu­p r a m o d u l u i d e a folosi aces t c a r n e t şi t re i hă r ţ i . F i e c a r e pag ină va p u r t a -câte-o m a x i m ă proveni tă) de là u n a d in t r e glorii le G e r m a n i e i . F i e c a r e

şcoa lă , f i ecare c lasă , f iecare elev v r e a să a ibă „ J u r n a l u l său de răz -bo iu" . Cerer i le sosesc cu mii le , ceea ce dovedeş t e p â n ă în ce g r a d „ răz ­boiu l t o t a l " a p ă t r u n s 'şi „ ş coa l a po ­l i t ică" .

* C u m să a p r e c i e m o astfel de con­

cep ţ i e a şcolii? N i se p a r e că cel m a i b u n luc ru e s'o c o m p a r ă m cu sfa tur i le d a t e — de că t r e C o m i s a r u l G e n e r a l al I n f o r m a ţ i i l o r — copi i lor f rancez i , cu ocaz ia începer i i anu lu i şco la r : „ N u veţ i găsi n ic iuna din î n v ă ţ ă t u r i l e v o a s t r e a t insă de răz-bo iu . Veţ i s tudia texte le pe ca r e le -au s tud ia t şi pă r in ţ i i voşt r i . V ă

veţ i p u t e a c o n s a c r a une i a r i tme t i c i i nocen te , c a r e vă va oferi , ca în p l i ­n ă pace , ace le p r o b l e m e cu d o u ă r o ­b i n e t e deschise de -oda tă , şi pe a că ­ro r soluţ ie Co lbe r t şi P a s t e u r o c ă u ­t a u deja la v â r s t a v o a s t r ă . . . . T i n e r e sent ine le ale I s tor ie i a d e v ă r a t e , a le a d e v ă r a t e i Geograf i i , ale mora l e i f ă ră u ră , a le lecţ i i lor in tu i t ive fă ră p u m n a l şi f ă ră p ra f de puşcă , vouă , F r a n ţ a abso rb i t ă cu î n v e r ş u n a r e în lucră r i l e de războ iu , vă de leagă , în a cea s t ă t o a m n ă , mi s iunea de a p ă s t r a aces te d o u ă b u n u r i , d in ca re s'a n ă s c u t în ­săşi suf letul s ău : vesel ia şi s tud iu l .

N. R.

O CARTE DESPRE SECUI*) de

D r . Z A H A R I A G E R M A N Profesor la liceul „Gh. Bariţiu", Cluj,

O m i n o r i t a t e e tn ică de a p r o a p e 400.000 de suflete , î n cen t ru l R o m â ­niei M a r i . E a vo rbeş t e l imba ungu­rească , a p a r ţ i n e biser ic i lor ungureş t i , d a r î n c o l o : obiceiur i , folklór , înde le t ­nici r i p rac t i ce , î m b r ă c ă m i n t e , c lădir i , s t r u c t u r a suf le tească , felul de a gân­di, m a n i f e s t ă r i cu l tu ra le , etc. , t oa t e s u n t exac t ace leaş i ca la p o p o r u l ro ­m â n , cu ca r e conv ie ţueş t e de v r eo 800 de ani . D e a l t ă p a r t e , sub aces te a s p e c t e , Secui i se deosebesc cu desă­v â r ş i r e de Ungur i i de pe pus t ă .

C a r e e or ig inea aces tu i p o p o r ? C â n d a şveniţ în pă r ţ i l e r ă s ă r i t e n e a l e Ardea lu lu i , c ă r o r î n r â u r i r i a fost e x p u s în n o u a sa a ş eza r e şi c u m s'a a c o m o d a t condi ţ i i lo r n o u ă de v iea ţă? I a t ă , t o t a t â t e a î n t r e b ă r i desp re ca r e d e . v r e o 150 ani î n c o a c e s'a scris o

*) Dr. Sabin Opreanu: Die Szekler. Eine völkische Minderheit inmitten des Ru-mänentes. Sibiu — Hermanstadt, 1939.

vas t ă l i t e ra tu ră , f ă ră să se ob ţ ină o so lu ţ i ona re def ini t ivă . P r ic ina e, că cei m a i mu l ţ i c e r ce t ă to r i n u au ur ­m ă r i t în m o d obiect iv s tabi l i rea ade ­vă ru lu i pur , ci au f ăcu t m a i m u l t o o p e r ă p r o p a g a n d i s t i c ă , fo los indu-se de „ a r g u m e n t e p a t r i o t i c e " cu a n u m i ­te scopur i p r e c o n c e p u t e , , l ă s â n d la tu-rea ş t ienţ i f ică pe al doi lea p lan .

I a t ă p e n t r u ce dl . prof. un iv . Opreanu a af la t de cuv i in ţă să m a i t r a t e z e o d a t ă î n t r e a g a m a t e r i e , . d u p ă o m e t o d ă ca re d i fe ră c o m p l e t de a c e e a a p redecesor i lo r , î n t r u c â t D-sa nu a re a l t scop d e c â t să ne dea o c a r t e de d o c u m e n t a r e obiec t ivă , s t r ic t ş t ienţ i f ică, ca o con t r ibu ţ i e la c u n o a ­ş t e rea adevărului.

G r e u t ă ţ i l e î m p r e u n a t e cu so lu ţ io ­n a r e a u n u i astfel de complex de pro­bleme, sun t m u l t e şi va r i a t e . A u t o r u ­lui i se ce r c u n o ş t i n ţ e de po l ih i s to r : i s tor ia , geograf ia , ş t i in ţe le n a t u r a l e , e tnogra f i a , fo lk lórul , e tno log ia , s ta -

t i s t ica , demogra f i a , a rheo log ia , p â n ă şi l inguis t ica (în special e t imologia) e tc . , t oa t e fac p a r t e ind ispensabi lă d i n a r sena lu l său de m u n c ă . D a r toa­t e cunoş t in ţe l e d o b â n d i t e d in că r ţ i n u fo losesc mul t , d a c ă a u t o r u l n u face ce rce t ă r i la fa ţa locului , p r in c ă l ă t o r i i î n d e l u n g a t e , cos t i s i toare şi obos i toa re . O ci t i re câ t de s u m a r ă a căr ţ i i d-lui O p r e a n u ne va convin­ge că D-sa şi-a îndep l in i t sa rc ina cu dep l i nă c o m p e t e n ţ ă şi cu o exem­p l a r ă conş t i inc ioz i ta te . Nu-ş i u i t ă nici-u n m o m e n t dec l a ra ţ i a f ă cu t ă în in­t r o d u c e r e , că n'a 're in ten ţ i a de a scrie o c a r t e de p r o p a g a n d ă , ci u n a ca re c o r e s p u n d e p u r şi s implu fapte lor r e a l e . I n c o n f o r m i t a t e cu aces t pr in­c ip iu , t oa t e concluzi i le sun t p receda ­t e de o a m p l ă e x p u n e r e a d a t e l o r şi f ap te lo r r iguros doved i t e , c a r e ser­v e s c ca b a z ă so l idă p e n t r u concluz i i . L i t e r a t u r a r e spec t ivă a u t o r u l o cu­n o a ş t e t emein ic şi o u t i l i zează cu sp i r i t cr i t ic .

C u pr iv i re la originea Secuilor, au­t o r u l c o n s t a t ă că d in t r e cele t re i fe­lu r i de teori i — or ig inea dela Huni s u s ţ i n u t ă de S z a b ó K., N a g y I., Ja ­k a b E., o r ig inea pur maghiară susţi­n u t ă de H u n f a l v y şi soţii şi or ig inea diferită de a Maghiarilor, d a r nu hunică, l a n s a t ă de m u l ţ i a u t o r i m a i r e c e n ţ i , — c e a m a i accep tab i l ă e cea d in u r m ă . S t r ămoş i i Secui lor a u fost u n t r ib nemaghiar, p robab i l bu lgar , c a r e s'a un i t şi s'a as imi la t cu U n ­gur i i î n c ă î n a i n t e de ven i r ea lor î n P a n o n i a , p ă s t r â n d u - ş i to tuş i specifi­c u l e tnic or ig inal . înş i ş i Secuii s imt ş i a f i rmă şi azi că sun t n u m a i „ f r a ţ i " c u Ungur i i , d a r nu sunt acelaş popor-

Sub pr imii regi ungur i , Secuii pă­s t r â n d u - ş i m e r e u c a r a c t e r u l lor spe­cial , e r a u î n t r e b u i n ţ a ţ i p e n t r u a p ă r a ­r e a gran i ţe i de V e s t a Ungar i e i , i a r c â n d d insp re V e s t a u d i s p ă r u t a m e ­n in ţ ă r i l e şi n u m a i e r a nevo ie de ei aco lo , au fost aduş i ca coloniş t i mi­

l i tar i la g r a n i ţ a r ă s ă r i t e a n ă şi aşe ­za ţ i în ju ru l H a r g h i t e i p r in sec. 12 şi 13, cu mi s iunea de a a p ă r a ţ a r a î m ­p o t r i v a Pecenegi lor , C u m a n i l o r şi T ă ­ta r i lo r c a r e o a m e n i n ţ a u m e r e u dela Es t . E x p e r i e n ţ a f ăcu t ă în aces t s cop cu cavaler i i t eu ton i , d u p ă c u m se şt ie, d ă d u s e greş .

A u t o r u l dovedeş t e cu da t e p rec i ­se, c â t de e r o n a t ă şi nese r ioasă e a f i rma ţ i a că Secuii au fost co loni ­za ţ i î n t r ' u n ţ inu t abso lu t n e p o p u l a t , acoper i t cu mlaş t in i şi p ă d u r i , în lo­cul c ă r o r a ei p r in s for ţăr i sup ra ­omeneş t i a r fi r ea l i za t t e r enu r i cul­t i v a b l e . F a p t e, că la sos i rea Secui ­lor, R o m â n i i , ca p o p o r băş t inaş , ocu­p a s e r ă deja de mul t , f i reş te î n aşe­zăr i des tu l de rar i , ter i tor i i le în dis­cuţ ie . M a i m u l t : aces te te r i tor i i fu­seseră locui te ch ia r şi î n e p o c a p r e ­is tor ică , în cea d a c o - r o m a n ă şi î n evul m e d i u , f ă r ă î n t r e r u p e r e .

I n ca l i t a t ea lor de colonişti mili­tari, Secui i a şeza ţ i î n t r e R o m â n i s 'au b u c u r a t t o t d e a u n a de i m p o r t a n t e avan tag i i şi pr ivi legi i : a c e s t a e m o t i ­vul p e n t r u ca r e m u l ţ i din p o p u l a ţ i a a u t o h t o n ă s 'au s imţ i t î n d e m n a ţ i să-şi p ă r ă s e a s c ă n e a m u l şi legea s t r ă m o ­şească . S 'au secu iza t î n cursu l veacu ­r i lor sute şi mi i de R o m â n i , p i e r zân -du-şi î n să n u m a i l imba şi religia, i a r î nco la î n t i p ă r i n d sufletul n o u l u i p o p o r p e c e t e a n e c o n t e s t a t ă a c a r a c ­ter is t icului r o m â n e s c , c a r e n ' a p u t u t fi ş t ea r să p â n ă azi .

E d e o b s e r v a t , că Secuiul p â n ă î n z iua d e azi n u s'a p u t u t a d a p t a defi­ni t iv vieţii de la m u n t e . P r e a u şo r îşi p ă r ă s e ş t e locul naş te r i i p e n t r u a cău ­ta în a l t ă p a r t e o v i ea ţ ă m a i c o m o d ă , ch ia r şi c â n d n u e c o n s t r â n s de v r e o e x t r e m ă neces i t a t e ; pe c â n d R o m â ­nul , la b ine — la rău , ţ ine d â r z şi fidel la glia s t r ă m o ş e a s c ă t o c m a i p e n t r u c ă s 'a î m p r i e t e n i t c u e a d in v r e m u r i m a i vech i .

U n cap i to l e x t r e m de î n t r i s t ă t o r

es te e x p u n e r e a cauzelor şi mijloace­lor, care au dus la secuizarea R o m â ­ni lor sor t i ţ i să t r ă i a scă a m e s t e c a ţ i cu n o u veni ţ i i coloniş t i . Biserica, a r ­m a t a , şcoala , admin i s t r a ţ i a , r eun iun i quas i -cu l tu ra le sus ţ inu te de s t a tu l un ­gar, t oa t e şi-au da t d i n , b e l ş u g con­t r ibu ţ ia lo r la d e s n a ţ i o n a l i z a r e a len­tă , d a r s igură , a unu i p o p o r neoc ro ­t i t de n imen i . Spa ţ iu l r e s t r â n s a l une i dăr i de s e a m ă n u n e p e r m i t e să re­p r o d u c e m da te l e a u t o r u l u i sub aces t r apo r t , c a r e da t e — au ten t i ce , baza ­te p e d o c u m e n t e — u n e o r i n e p a r u lu i t oa r e . As t fe l a p r o a p e de n e c r e ­zu t n i s 'ar p ă r e a , d a c ă n ' a r fi dove­di tă , a f i rma ţ i a că secu iza rea p r in prose l i t i sm religios şi-a u r m a t cursu l nes t ân jen i t ch ia r şi sub reg imul ro ­m â n e s c . E d r e p t că aici au to ru l , cu f r a n c h e ţ a obiec t ivă ca re îl c a rac t e r i ­zează , n u ach i t ă de oa reca re 1 v ină nic i p e c o n d u c ă t o r i i b iser ic i lor aro­m â n e ş t i , e x t r a o r d i n a r de s lab o rga­n i z a t e t o c m a i în ace le ţ inu tu r i pe ­r ic l i ta te .

U n lung reg is t ru de nume de per­soane şi n u m i r i de localităţi geogra­fice d o b o a r ă cu desăvâ r ş i r e res tu l de îndoie l i ce le-ar m a i avea c ineva cu pr iv i re la prioritatea elementului ro­mânesc p e p ă m â n t u l azi secu iza t şi cu pr iv i re la fap tu l că majoritatea Secuilor de azi nu sunt altceva decât Români desnaţionalizaţi.

I n u l t imul cap i to l , a u t o r u l n e zu­g răveş te situaţia actuală a Secuilor în cen t ru l R o m â n i e i M a r i . In vechea U n g a r i e , ei ( aveau o a şeza r e periferi­că, d in ca r e pr ic ină , cu to t spri j inul artificial ce li-se a c o r d a , s o a r t a lor în p r iv in ţ a e c o n o m i c ă era dep lorab i ­lă. S'a c o n s t a t a t a cea s t a mizer ie şi în congresu l de là T u ş n a d , î n 190L c o n v o c a t de că t r e guve rnu l m a g h i a r t o c m a i p e n t r u e x a m i n a r e a „prob le ­me i secueş t i " . Az i s i tua ţ ia s'a schim­b a t t emein ic în favoru l Secui lor . Ajunş i , d u p ă 1918, în cen t ru l unu i

S t a t b ine conso l ida t , Secui i d e b a r a ­saţ i d e desavan ta j e l e a n t e r i o a r e a l e une i pozi ţ i i per i fer ice , au a juns să se b u c u r e de avantagii economice şi so­ciale n e b ă n u i t e p â n ' aci . Oraşe le , l o ­ca l i tă ţ i le c l imate r ice , cen t re l e i n d u ­st r ia le a u p r o g r e s a t î n 20 de a n i m a i m u l t ca a l t ă d a t ă în su te de ani . S u t e de şcoli nouă, î n f i in ţa t e cu m a r i sa­crificii de s ta tu l r o m â n se îngr i j esc d e t r ebu in ţ e l e culturale a le p o p o r u ­lui. L i m b a de p r e d a r e în loca l i t ă ţ i m i x t e e r o m â n a şi m a g h i a r a , ia r u n ­de p o p u l a ţ i a de l imbă u n g u r e a s c ă e î n m a s s ă c o m p a c t ă , l imba de p r e d a ­re e exclusiv cea m a g h i a r ă . D e n o t a t că sub reg imul m a g h i a r e r a ceva de neînchipuit o şcoală de stat cu o altă limbă de predare decât cea maghiară.

I n c h e i â n d e x p u n e r e a a s u p r a s i tua­ţiei p r e z e n t e a Secui lor , a u t o r u l c o n ­s t a t ă : „ C o n c l u z i a la c a r e a j u n g e m d u p ă a n a l i z a r e a ace s to r i m p o r t a n t e r e z u l t a t e es te că p o p u l a ţ i a s ecu ia scă a af la t î n R o m â n i a oc ro t i r e , î n l o c de pe r secu ţ i e . I n loc de u r ă , a î n ­t â m p i n a t iubi re . I n loc să fie exc lu ­să delà c o l a b o r a r e , a fost î m b r ă ţ i ş a ­t ă cu iub i re f r ă ţ ească ; a cea s t ă iub i ­re , a v â n d în v e d e r e or ig inea în m a r e p a r t e r o m â n e a s c ă , es te pe depl in fi­r e a s c ă " . . . . „ î n c e r c a r e a ca re a r t i n d e la r ă s t u r n a r e a echi l ibrulu i a t â t d e pr ie ln ic p e n t r u p o p u l a ţ i a a c t u a l ă a aces tu i ţ inu t , a r fi iden t ică cu u n a t e n t a t la in te rese le v i ta le a le p o p o ­rului secuiesc . A r î n s e m n a ch ia r o c r i m ă " . . . .

Cele mai m u l t e din aces te a d e v ă ­rur i n o u ă , R o m â n i l o r , n e sun t m a i m u l t sau m a i pu ţ in cunoscu t e . Pen­t ru a p u t e a fi r ă s p â n d i t e î n c e r c u r i m a i largi , a u t o r u l a l ua t l ă u d a b i l a h o t ă r î r e a-şi scrie l u c r a r e a în l i m b a g e r m a n ă ; o b s e r v ă m to tuş i , că m a i ales ca o p e r ă de sinteză, ea p o a t e fi c i t i tă cu in te res şi folos şi de ce tă ­ţeni i aces te i ţă r i , c a r e do re sc să c u ­n o a s c ă adevă ru l .

DESPRE SATUL SUBIECTIV de

t I O N M O L D O V E A N U

P e şirul măes t r i t , ţ e su t de is tor ia cea vie, sa tu l a fost v ă z u t r ând , pe r â n d d in t r ' o pe r spec t i vă sau a l ta . In ţe le -legerea sa a f luc tua t c o n c o m i t e n t concep ţ i i lo r d iverse lor ideologii , ivite î n t r ' u n veac sau a l tu l . As t fe l , p e r â n d , sa tu l a fost negl i ja t sau exp loa t a t d r e p t ca u n b i n e c u v â n t a t p a t r i m o n i u al ce lor graş i ; m o t i v liric apo i pen­t r u f rumuse ţ i şi p o t e n t e ar t i s t ice , în m i n t e a u n o r i lumina ţ i r o m a n t i c i ; ele­m e n t de specu lă p r i n t r ' o na ivă zes t r e de c r e d u l i t a t e şi gir m o r a l în soco­teli le u n o r d ip loma ţ i şi pol i t ic iani m a i b ine i n t en ţ iona ţ i sau m a i vicioşi şi în f ine, v ă z u t aşa c u m e, ad ică d u p ă o n o u ă op t i că de m a n i e r ă şt ien-ţifică, p r in s is temul m o n o g r a f i c al s tat is t ic i i .

iDouă sun t p lanur i l e m a r i de î n ţ e ­legere a sa tu lui . U n u l s en t imen ta l şi a l tu l pozi t iv . L a a ce s t ea se r e d u c t oa t e cele e n u m e r a t e ac i p r e c u m şi e v e n t u a l e a l te pe r spec t ive m a i m u l t sau m a i pu ţ in rodn ice . A m zice deci , o în ţ e l ege re ş t ienţ i f ică şi, o în ţe legere afect ivă . O în ţe l ege re a inimii, ca să p a r a f r a z ă m p e u n gând i to r c reş t in , f rancez , ca re p l e d a p e n t r u o „ r a ţ i u n e a in imii" . V o m însc r ie a ic i , f iz iono­m i a aces tu i m o d de în ţe l ege re şi cu­n o a ş t e r e . T r e b u e să p r e c i z ă m delà începu t , că însc r i e rea în in t ine ra ru l astfel a n u n ţ a t se p o a t e săvârş i n u m a i de cel a t a ş a t o rgan ic sau pe cale de a f in i ta te a t a v i c ă cu za r i ş t ea îmbie ­t o a r e a sa tu lu i . Ast fe l u n c i tad in spre pi ldă, e suscept ib i l de a în ţe lege cu m a i m u l t ă a r d o a r e o d o i n ă legă­n a t ă şi se p o a t e î n d u i o ş a m a i sin­ce r l a ' n o t e l e p i c u r a t e aga le a le unu i c â n t e c de b ă t r â n e a s c ă r e z o n a n ţ ă , de­câ t u n au t en t i c ru ra l , n ă s c u t şi c res­c u t de genera ţ i i , în m e d i u câmpe- .

nesc . E s t e ac i u n f e n o m e n subt i l , care-ş i a re legile sale p ropr i i şi c a r e p o a t e p ă r e a în fa ţa minţ i i , u n e o r i d r e p t p a r a d o x . D e a l tmi te r i f enome­nul m a i a r a t ă şi a l t ă fa ţă . P r e a b ine ş t im c ă ţ ă r a n i i î n general , n u se en tu ­z i a s m e a z ă de f rumuse ţ i l e n a t u r i i î n mij locul că re i a m u l ţ i îi fer icesc că î ş i fac vacu l . A u fost, ş t im, şi scr i i tor i c a r e de t e s t au n a t u r a , a f i r m â n d că a-ceas t a e ;,în capu l lo r" . Zes t r e ape r ­cep t ivă , deci . Exp l i ca ţ i a e to tuş i s im­plă. Legi le f rumosu lu i n u a u c r i t e r iu un iversa l valabi l . I n n o ţ i u n e a de fru­m o s in t r ă u n p r o c e n t a j o a r e c a r e d e n o u t a t e , r a r i t a t e şi exot i sm. Ţ ă r a n u l fiind a t a ş a t zi lnic u n o r rea l i tă ţ i „fru­m o a s e " , p r e a deasa lor c o n t e m p l a ţ i e a , r e u ş i t să le bana l i zeze . C e e a ce a-f i rmăm aci e va lab i l şi p e n t r u î n ţ e ­legă tor i i şi in te rpre ţ i i med iu lu i să tesc , de r u r a l ă p r o v e n i e n ţ ă . To tuş i , con­tac tu l m a i f r ecven t cu alvii de cu l ­tu ră , l ă rgeş te op t ica , ( f i l t r ează ele­m e n t e l e şi i c o a n a sa tu lu i v a a p a r e de cele m a i m u l t e or i î n lumini sin­gu la re şi reve la tor i i . A v e m a t u n c i în ­ţe legerea sa tu lu i subiect iv , a sa tu lu i liric sau a sa tu lu i s en t imen ta l . A s t ­fel 1-a v ă z u t şi 1-a i n t eg ra t în s is te­m u l său meta f iz ic L. Blaga .

I n c o n c e p ţ i a b lag iană , sa tu l e , pu r ­t ă to ru l cel m a i au t en t i c a! ma te r i e i st i l ist ice. I n el z ă c ă m i n t e l e i ncon ­ş t iente ale rase i îşi p ă s t r e a z ă l a t e n t a m p r e n t e l e ca re îl s ingu la r i zează d e a l te ma te r i i st i l ist ice. Ex i s t ă o pa r t i ­cu l a r i t a t e r o m â n e a s c ă cu de termi­n a n t e ş t ienţ i f ice. Semnu l d is t inc t iv al cu l tur i i r o m â n e ş t i îl f o r m e a z ă „spa­ţiul m io r i t i c . " I n a c e a s t a in t r ă o în ­t r eagă o r c h e s t r a ţ i e de d e t e r m i n a n t e , t o a t e î m p l e t i t e p e u n p r i m s u p o r t : p la iu l . A c e s t a e u n d u i r e a şi a l t e r -

n a n ţ a r i tmică dea l -va le a peisajului geograf ic p ă s t o r e s c şi care-ş i a re o c o r e s p o n d e n ţ ă în aceeaş i u n d u i r e şi t ă r ă g ă n a r e a doinei . P la iu l a fost va­t r a aces te i cu l tu r i şi R o m â n u l t r ă ­ieş te î n i n t imi t a t ea sau nos ta lg ia pla­iului . U r m e a z ă apo i a l te de t e rmi ­n a n t e de m a i p u ţ i n ă g r e u t a t e , î n t r e c a r e sofianicul, e l e m e n t specific bi-z a n t i n - o r t o d o x , c a r e ar r e p r e z e n t a o t r ans f igu ra re şi reve la ţ ie î n spiri t c reş t in , o c o b o r î r e a d iv inului î n rase o m e n e ş t i ; apoi organicul, o t e n d i n ţ ă de s ema t i za r e p â n ă la e l emen te l e ca­rac te r i s t i ce , stihialul, t e n d i n ţ a spre p i to resc , ş. a.

As t fe l cons t ru i t ă — şi n ' a m d a t d e c â t o pa l idă s c h e m ă — viz iunea î m p r u m u t ă n u şt iu ce m o n u m e n t a -lism, î n c e r c â n d o metaf iz ică , îns fâr -şit r o m â n e a s c ă . N u şt iu d a c ă şi în­t r u c â t dl L . Blaga a reuş i t să ne dea în cele t re i că r ţ i p r inc ipa le despre stil, da r m a i ales î n Spaţiul mioritic, o meta f iz ică r o m â n e a s c ă . Special iş t i i , d a r m a i ales t impul , ne-o va con­f i rma. N e in t e r e sează aici p rocedeu l . Or i , dl L . B laga n u a a n c h e t a t cele c inc i sprezece mii de sa te r omâneş t i p e n t r u a-şi furn iza da te le . „Sa tu l t r ă i e ş t e în m i n e î n t r ' u n fel ma i pal­p i t an t , ca e xpe r i e n ţ ă v ie" . „Voiu vorbi desp re sa tu l r o m â n e s c din a-min t i r e t r ă i t ă şi f ă c â n d o a r e c u m par ­te din f e n o m e n . "

Sunt cuvin te le lui B laga ca re îi de­t e r m i n ă pozi ţ ia . A c e a s t a este deci cea subiect iv s en t imen ta l ă , d u p ă cum sa tu l astfel v ă z u t este unu l subiect iv

N u v o m face elogiul aci al aces tu i p u n c t de v e d e r e sau al celui lal t . V o m spune d o a r că pe rspec t ive le se în t r e ­gesc şi se c o m p l e t e a z ă . Sa tu l îş i gă­seşte î n s ă s u p r e m a înf lor i re în aces t liric p u n c t de vede re . I n al doilea, d a c ă e m a i . f r u c t u o s în ce p r iveş te o m a t e m a t i c ă „ c u n o a ş t e r e " şi î n solu­ţ i o n a r e a u n o r v ă d i t e cer in ţ i , n u e ma i pu ţ in a d e v ă r a t că e m a i rece ,

f ă r ă de c ă l d u r a şi mobi lu l î n f l ă c ă r a t al punctu lu i ' de v e d e r e sen t imen ta l .

D a r sa tu l subiect iv îşi p r e l u n g e ş t e f i inţa ca u n m i r a c u l o s pe r sona j d e b a l a d ă în to ţ i acei pe ca re i-a c re i a t sau a d o p t a t v a t r a sa. A f i r m ă m c ă d in t r e to ţ i in te lec tual i i E u r o p e i , nu- i c r e d e m nici p e uni i să p o a r t e cu p u ­te re de o b s e s i e , ' m a i p u t e r n i c ca R o -;mânii, nos t a lg i a sa tu lui . (Poez ia n o a s t r ă , m a r e , c las ică şi c o n t i m p o ­rană , l u c r a t ă pe l e i t -mot ivè p o p u l a r e , e şi ea o d o v a d ă ! ) . P o a t e p e n t r u c ă „ ţ a r a " sau m a i b ine zis „ ţ ă r i l e " n o a s ­t re sun t n i ş te „ ţ ă r i " de sa te sau p o a t e p e n t r u c ă sa tu l r o m â n e s c însc r ie f ru­muse ţ i şi i coane un ice .

E u a ş a îl văd . Cu case a lbe , p r imen i t e ca d e

Paş t i , î m p r ă ş t i a t e î n t r ' o poe t i că de -sord ine , ap l eca t e ca mucen ic i i v ie ţu i ­tor i şi ca o s o a r t ă cu p u t e r e de fa ta ­l i ta te şi m e d i o c r i t a t e . Cu uli ţ i şi u l i ­c ioare ca r e i n t r ă şi ies sfioase, u n e l e din a l te le , p ă s t r â n d u - ş i n u ştiu ce se­cret . O u l i ţ ă m a r e , a cea s t a s c ă l d a t ă t o a t ă î n t r ' u n soa re dumin ica l . C â t e v a f ân tân i , cu n u m e din b a s m şi m i t o ­logie: L a B u n a , F â n t â n a Pă ru lu i , So -pon i t a , C iu rgău , ' S p u r c a t a . Biser ica e loc sfânt . A c o l o sun t m a i a p r o a p e semne le divini tă ţ i i . E c e r c e t a t ă ca şi c imi t i ru l . D in frică, din supers t i ţ ie şi d i n t r ' o t r ad i ţ i e m a i m u l t a u n o r obi­ceiur i şi r i tur i , d e c â t d in t r ' o rel igio­z i t a te i zvo r î t ă d i n t r ' u n spir i t a u t e n t i c creş t in . Şcoa la e un luc ru inuti l . I n sa tu l r o m â n e s c real , nevo ia şcoalei n u a fost d e c â t r a r r e c l ama tă , A fost şi m a i es te c o n s i d e r a t ă c a u n lux.

V a r a , sa tu l e m o r t . V iea ţ a lui a in­t r a t î n c â m p . I n sch imb, serile îş i p i cu ră v o l u p t a t e a lor î n t r a d e v ă r să r ­b ă t o r e a s c ă . A t u n c i c â n d se lasă u m ­brele , iar cirezi le v in delà pă scu t , l a r m a copi i lor şi do ine le t iner i lo r d u p ă m u n c a o b o s i t o a r e cons t i tue u n t a b l o u m ă r e ţ . Şi apo i D u m i n i c a ! Să admi r i de u n d e a t â t a energ ie d u p ă

c e o s ă p t ă m â n ă a fost d a r n i c risipi­tă , s au să te î n t r eb i de u n d e , a t â t a foc şi ce r senin, a t â t a î n t u n e r e c şi jar , î n ochi i de b a s m ai M ă r i u ţ e l o r . M ă r i u ţ e l e n o a s t r e au o n a t u r a l e ţ e şi

Tin gus t de a r i s toc ra ţ i e î n n ă s c u t ă . "Noi n ' a m ş t iu t suficient să exploa­t ă m şi să va l i d i t ăm u n a r t i co l c a r e •consti tue o m â n d r i e a rasei . Al ţ i i au făcu t al tfel . U n p r i e t en conf ra t e a

•scris u n exce len t „ P o e m p e n t r u fa ta R o m â n u l u i . " P o e m u l m a r e şi luminos p e n t r u (Măriuţe le r o m â n c e a ş t e a p t ă

n e s c r i s . Şi m a i v ă d „ L u n g a " , p ă d u r e a din

m a r g i n e a sa tu lu i m e u . C a s a p ă d u r a ­r u l u i e r a câ t o cut ie de ch ibr i tu r i . A ş a o v e d e a m , iar c â n d m a m a m ă a m e n i n ţ a că se duce î n „ l u m e " şi m ă l a s ă s ingur, l u m e a aco lo mi-o înch i ­p u i a m şi a şa : l ungă şi î n t u n e c o a s ă , -cu po tec i î n t o r t o c h i a t e . Şi c â n d m ' a m •dus î n t â i î n p ă d u r e , m a i re ţ in şi a-c u m u imi r ea de a tunc i . P l an te l e îmi p ă r e a u t o a t e însuf le ţ i te , i a r scân te -Îu ţe le a m fost op r i t a le culege, sub c u v â n t că „ m u ş c ă . "

Şi apo i a l te le . N e b u n u l sa tu lu i , n e b u n a „Bur i -Nen i " , M u t u l , Aur -T i g a n u l şi , a t â t e a figuri , f iecare cu p a r t e a sa de inedi t , de p i to resc , de l u m e pl ină de mi raco l .

M a i v ă d apo i p rocesu l des lăn ţu i t în m i n e cu pri lejul , o r i că re i î n m o r ­m â n t ă r i . L u m e a de d inco lo , v â r c o ­l a c i i , str igoii , depăşesc î n l u m e a în­chipui r i i de copil , o r i ca re m ă r e a ţ ă e p o p e e c i t ad ină . Şi n ' a m vorb i t de şe­ză to r i , de diverse le r i tua le de pes te a n în f run te cu nun ţ i l e şi obiceiur i le

să rbă to r i lo r . D u p ă c u m n ' a m vorb i t de ce le m a i f r u m o a s e amin t i r i ale fan tez ie i de copil . D e lumea j o ­cului , sp r in ţ a ră , sen ină , de cea a b a s m u l u i : f an tas t i că , s u p r a n a t u r a l ă , e ro ică , mi t i că şi cu u n inegalabi l h a z meta f iz ic .

î n c h i d i c o a n a sa tu lu i m e u cu pie­t a t e a cu ca re se î n c h i d e f i r ida a l t a ­rului . I a r t ă - m ă , c i t i toru le , da r a scr ie c u m m e r i t ă desp re aces te sf inţeni i . n u e î n p u t e r e a une i m â n i f i rave de lut . Sa tu l m e u subiect iv es te u n sa t de s en t imen ta l p r in s ine. I a r sen t i ­m e n t e l e t r ebuesc î n g r ă d i t e în gri lajul d iscreţ ie i i m a c u l a t e .

A m făcu t -o la î n c e p u t u l u n u i p l a n de lucru , d in t r ' o ce r in ţ ă a inimii . Sa­tu l , subiec t iv t e u r m ă r e ş t e ca strigoii t rad i ţ ie i p o p u l a r e . T e obsedează . T e el iberezi d o a r t ră indu-1 .

N u m a i apo i , a l t e pe r spec t ive cu icoane de l u m i n ă şi h a r se î m b i e i n d e p e n d e n t . P â n ă a tunc i , sa tu l su­biect iv în f lo reş te o u l t i m ă da t ă , f loa­r e d e agave , p e u n p ă m â n t şi s t e r p şi î n s t r ă i n a t .

BIBLIOGRAFIE. 1. Ion Creangă: Amintiri din copilărie. 2. L. Blaga: Orizont şi stil. 3. „ Spaţiul mioritic. 4 „ Geneza metafazei şi sensul

culturii. 5. Băncilă: L. Blaga, energie românească. 6. Carnetul cu note din copilărie al autorului.

Notă: Articolul acesta a fost scris de re­gretatul poet în Ian. 1939. El s'a stins în luna Maiu.

CIT IŢ I Ş l R Ă S P Â N D I T ' S A T U L Ş l Ş C O A L A

B I B L I O T E C A Î N V Ă Ţ Ă T O R I L O R

P A G I N A ILIIYIEIRÍAIRÍA ÍNCHINA1A POOÏUILIUH II. MI<OMLIDMO>\VIE IU

L A C R I M I . . . Mi-e greu să încep. Marile tristeţi ciocă­

nesc în taină, cu degetul timid al sinceri­tăţii, iar glasul nu se încumetă să le ros­tească decât în şoaptă. Poate pentru că e toamnă şi toamna îşi cere tributul tristeţii. Tributul său de frunze, de flori, de sânge. Toamna mor poeţii. O cât mă doare această propoziţiune!

Era parcă mai ieri. O primăvară în care ne spovedeam unul altuia. Şi speram. Spe­ram amândoi pe marginea acestei primăveri, ce părea a fi iertătoare.

„Mă simt mai bine. Doar gâtul acesta mă mai încurcă. Şi-apoi până la toamnă, până la toamnă mai este!"

Da, da, doar de toamnă îi era frică prie­tenului Moldoveanu. Şi se gândea, mai bine zis, nici nu voia să se gândească că ar pu­tea să se despartă de vieaţă, de părinţi, de visele lui dragi în cel mai frumos anotimp, delà care cei 26 de ani ai săi ar fi avut dreptul să mai ceară multe.

începuse a se lăsa umbrele serii peste cărările Sanatorului de Tuberculoşi delà Săvădisla. într'un pat alb şi curat ca o poemă, o mână de ceară a rămas întinsă, voind parcă să ceară ceva. Poate volumul său de versuri, ieşit proaspăt de sub tipar, poate puţin aer.

Şi mâna a rămas întinsă în primăvară, în timp ce sora Maria aprindea o luminiţă de ceară, peste care se rostogoliră două lacrimi ca două mărgele de sidef.

„ I o a n e ! . . . Rupse tăcerea glasul tatălui, sosit încă de dimineaţă la sanator. Dar gla­sul înnăbuşit de durere rămase fără răspuns.

In seara aceea, pădurea a suspinat mai adânc ca de obiceiu, iar sufletul poe­tului a pornit în ultimul „Sbor peste ape" în timp ce într'o căsuţă mică, peste un pâ­râu din Calea Feleacului, o mamă îngenun-chiată la icoană se ruga cu toată puterea credinţei sale:

„Scapă-mi-1 Doamne, scapă-mi-1" Aşa s'a stins Ion Moldoveanu învăţătorul,

poetul şi prietenul de vise cu ochii senini, dar scăldaţi parcă într'o mare de tristeţi.

Cei care l-au cunoscut nu se poate să nu-1 fi iubit, căci era de o bunătate şi de o no­

bleţă cu adevărat princiară. Iar cei care doar . l-au citit, deasemenea l-au îndrăgit, pentru că în fiecare rând al său era răstignită o-bucăţică de suflet. Şi care din învăţătorii, prietenii, ori admiratorii talentului său pro­miţător n'a întâlnit sufletul poetului dăruit din plin, aproape în mai toate revistele pe­dagogice şi literare din Ardeal?

Păşind împăcat — în aparenţă — spre= împlinirea destinului, prietenul Moldoveanu îşi purta printre noi totuşi marea sa tristeţă-sângerândă. Nimic nu-1 mai putea întoarce de pe drumul de sânge pe care pornise. Plă­mânii săi se măcinau zi de zi. Pornise cu paşi vertiginoşi spre împlinirea durerosului sau destin.

Şi totuşi nimeni nu credea să i se apropie; tragicul desnodământ aşa de repede. Nicf chiar oficialităţile şcolare. Să fim înţeleşi. Nu vreau să acuz pe nimeni. Poate aşa e dat să moară poeţilor.

Doar el, el singur ştia. Cineva îi şoptea parcă la ureche că vieaţa sa se va încheia curând. Aş vrea să mai trăiesc măcar un an, îmi spunea într'o seară. Câte speranţe nu avea legate poetul de acest an! Câte pla­nuri! Câte visuri!

Zadarnic. Undeva, poate în cartea cea mare, era însemnat încă un poet care să-şi dea tributul sângelui în primăvară.

Şi ora destinului a bătut. In seara zilei . de 17 Maiu, 1939, poetul cu ochii iluminaţi de o lumină misterioasă şi cu graiul molcom ca o rugăciune, se conformează ultimei po­runci, lăsând în urma sa doar parfumul cântecului său profetic:

„Ca şi unda Someşului mic Lin voiu trece calea către dric Şi discret m'oiu presăra în drum Ca un cântec, ori ca un parfum"

Este poate o rânduială şi în această „pă^ mântească trecere", în această ultimă ple­care. Da, o rânduială tragic de absurdă, căci te întrebi: De ce oare atâtor imbecili li-e dat să trăiască mult şi bine, în timp ce alţii care ar avea un rost superior în vieaţă trebue să moară? E scris oare aşa, pentru ca. să fie cine să tulbure apele Dumnezeirii? . . >

E foarte greu să ştii că trebue să mori Atât. Dar atunci când vezi că trebue să te stingi în floarea tinereţii? Când vezi zi de zi, cum îţi sboară rândunicile vieţii din piept, lăsându-te cu mâna întinsă în urma lor şi cu • ochii lăcrămând în van.

Iată fundalul poeziei prietenului Moldo-veanu. O tristeţă mare. O tristeţă organică Tristeţea presimţirii unei aspre fatalităţi.

Şi totuşi pentru acei care au citit volumul „Sbor peste ape" pătrunzând în esenţa poe­ziei sale, s'ar putea găsi un punct de mi­rare. Poetul cu toată tragedia sa, rămâne senin. El nu plânge şi nici nu blestemă, c: tşi cântă durerosul destin.

„Poetul a plecat în, primăvară Cu tristeţă toată închisă în el"

Câtă resemnare, Doamne! Câtă resem­nare! Iată cu adevărat arta, cu tot soarele «i interior de taină şi mit. Astfel concepută poezia, triumfă asupra lumei imediate, sfăr­mând orice lege pământească.

Scoborîndu-te delà această mângâietoare constatare la Moldovean omul, o nouă lu­mină se aprinde pentru cunoaşterea sa. Bu-nătatea-i fără margini era izvorîtă şi din această mare înţelepciune care îi dădea c forţă sufletească titanică de a se putea re­semna în faţa sbuciumatului său destin, so­rocit în nu ştiu care zodie tirană.

„Pentru frunţi muiate în azur De sărbătorească înserare Port cu mine nostalgia mare Şi mirajul cântecului pur."

Da, în ciuda acestei fatalităţi neiertă­toare, poetul a căutat să lupte cu întreagă înţelepciunea sa. Şi totuşi cât de dureroasă « această resemnare, pe care trebue s'o porţi printre semeni, mângâindu-ţi rana me­reu sângerândă?

Amintind doar în trecere de poezia în­ţelepciunii a unora ca Paul Verlaine ori Alfred de Vigny, ţin să mă cobor mai a-proape în realităţile noastre, pe firul poeziei populare spre £> concretizare.

îmi stăruie proaspete în minte două ver­suri dintr'un cântec popular de prin ţinutul grăniceresc al Năsăudului, două versuri care întrupează aproape tot crezul înţelep­ciunii în simplitatea lor:

„La dor şi supărare Trebue om cu mintea mare".

Aşa a căutat poetul să se resemneze, tnălţându-se deasupra zilnicului şi trecând

chiar şi peste dreptul său la vieaţă, căutând doar pacea durerii ca pe singura bucurie a vieţii sale, de care se mai putea împărtăşi.

„Acum toate apele s'au liniştit Durerile toate-au murit Şi oamenii de trec prin amurguri Au lacăt pe inimi, ca pe burguri". Ce închisoare tragică, această resem­

nare în care sentimentul înstrăinării nevoite faţă de vieaţă a poetului, sângerează în surdină?

Pentru că cei care l-am cunoscut 'pe Ion Moldoveanu, acei care l-am avut prieten şi aproape, ştim că el iubea vieaţa şi ac­cepta lupta pentru cucerirea ei.

Doar abea cu trei luni înainte de moartea sa, ne făcusem planuri să scoatem o revistă împreună cu Copilu Cheatră. O revistă li-terară-pedagogică, pentru care el a fost primul ce mi-a trimis materialul „Despre Satul subiectiv" un prim capitol dintr'un program pe care voia să-1 desbată. Dar planurile noastre au căzut ca şi vieaţa lui.

Nu ştiu de ce, dar atunci când am pus cu mâna tremurândă acest articol la dispozi­ţia revistei „Satul şi Şcoala" aflând-o cea mai în drept pentru acest dar, am simţit două lacrimi sub gene.

Erau doar pagini dintr'un timp în care sângeram amândoi în iubirea de vieaţă căci prietenul Moldoveanu, după cum o spun şi unele versuri de ale sale, iubea vieaţa aproape cu pasiune:

„Dragi îmi sunteţi creste înverzite Ca şi voi, ispitelor ivite, Ca şi zarea ce-o purtăm pe mâini Ca şi cântecul svăcnind din sâni."

O! şi de aici până la acceptarea morţii, ca o aleasă, ca o ţară blândă şi albă a visului, către care poetul întinde braţele sale, câtă cale de tragedie intimă!

„Omul va întinde braţe noui Curcubee înspre albe creste Şi va fi intrarea în poveste Un amurg cu line, calde ploi"

E calea, pe, care numai cei care l-au avut pe poet prieten intim şi tovarăş de vise şi doruri sângerânde, o cunosc.

S'ar putea ca mâine să vină criticii cu criteriul lor anti-poetic, că caute asemă­nări, influenţe, să enumere procedee, să cântărească poetul cu balanţa curentelor literare, a căror slugi credincioase sunt şi vor rămâne. S'ar putea apoi tot aşa de

bine să-1 treacă sub tăcere — procedeu cu care nu riscă să le cunoaştem incapabilita-tea de a se descălţa, când intră în altarul unei cărţi de poezie, care este cea mai chi­nuită rugăciune, deci infinit superioară tu­turor acestor formule ori dogme superficiale. Toate, toate sunt posibile într'o lume a im­posibilului.

O cruce uitată mai mult. Aşa li-e scris poeţilor. Şi ca mâine, cine ştie, s'ar putea ca şi Măriuţele sale idilice să înveţe a uita

Noi însă acei care am sângerat cu el în> rănile cântecului vieţii, în rănile idealurilor frânte, în rănile dorurilor chinuite de mun­că şi rugăciune, de vis şi poezie, vom ră­mâne să ne spovedim în taină, cu tristeţile-sale — pentru oameni lucruri inutile — şi sa lăcrămăm cu fiecare toamnă, în amintirea; primăverii sale neiertătoare, în amintirea^ primăverii noastre, văduvită de dragostea, poetului, lacrimile noastre, lacrimile lui.

GEORGE TODORANí

S C H I Ţ A D E B A L A D A Amintirii lui Ion Moldoveanu

Toamnă pe păduri — Prinţ fără conduri Trece cu oile Bătându-1 ploile, Incălzindu-I soarele, Cântându-i izvoarele. Trece peste ele Plaiuri şi muncele — La stânga de inimă Flu er doinind, La dreapta de inimă Fluer horind, împărat cioban Care an de an Ţintueşte-o nouă Stea pe buzdugan.

Şi trecea astfel Cioban, ciobănel, Mândru, tinerel, Trecea neştiind, Trecea nesimţind In inimă cum Trandafir de fum Negru se tot sue Fără cărărue, Negru înfloreşte, Nalt, împărăteşte.

Cineva spre seară, II chemă afară: Poate-a fost duşman Cu greu buzdugan, Poate-a fost îndemn Sau numai un semn, Dar ciobanul merse Inima să-şi verse Albelor fântâni, Marilor stăpâni.

Ziua la amiazi Toamnă peste brazi, Toamnă peste fagi, Peste plaiuri dragi. Ziua la apus Ciobănel s'a dus, Negru brâu 1-a 'ncins, Seara 1-a cuprins. S'a dus uşurel, Somnul peste el, Peste cioban teafăr Care are-acuma Inima 'n luceafăr, Fluerul din brâu Aruncat .prin grâu, Dragostea rămasă Singură acasă.

Cioban, ciobănel, Deget prin inel, Stă prea tinerel Fără floarea graiului Lângă steaua raiului.

GEORGE POPA

P O E T U L .

Lui t Ion Moldoveanu

Tot singur eşti poete, tot trist ca un destin Mai stai la sfat cu legea de cărbune Aştepţi vreun prieten poate, vreun vecin, Să-ţi fure sufletul din vremurile bune.

Altar pustiu la margine de drum Ce meşter vechiu ţi-a pus în seri senine La temelie-atăta soare, lacrimi şi parfum, De nimeni nu 'ndrăsneşte să coboare 'n tine?

Te-a biruit mai ieri, pădurea din psaltire. La margine de ape, cu porţile deschise. Moşie de credinţă, de răni şi amintire, Din care au zburat hulubii ultimelor vise.

Şi azi, te bate gândul şi te duce Mirat peste amurgul fără veste In care cineva, te-a răstignit pe cruce Ca pe-un regret bizar dintr'o poveste.

Nu-ţi ştie nimeni tâlcul, nici povara Nici câte stele mor pe cerul 'tău străin. Surâzi din când, în când, şi plângi cu ţara Tot singur eşti poete, tot trist ca un destin.

GEORGE TODORAN

NOI N U NE-AM CUNOSCUT. Lui Ion Moldoveanu.

Prietene, noi nu ne-am cunoscut, Din apele poemei am băut; Pe-acelaşi drum înalt ne-am întâlnit, Când nu ţi-a fost destinul împlinit.

Cu rouă ne-am cuminecat în zori Şi nu ne,mai vedeam dintre ninsori; împrieteniţi cu mieii şi cu iezii, Treceam, voioşi, prin ţarinile-amiezii.

Şi uneori, cu tâmplele în mâni, Ne tot priveam tristeţea în fântâni; La porţi se scuturau duios castanii, Atunci ai început să-mi numeri anii.

Dar într'o zi cu sumbru scăpătat, Nu ştiu ce glas, din hău, ai ascultat, Că te-ai urnit, în largul necuprins Şi steaua, turburată, ţi s'a stins.

DIMITRIE DANCIU. (Din volumul, „Solitudini").

C R O N I C A CONTINUĂM prin caietul de faţă, care

deschide volumul al nouălea al reviste: „Satul şi Şcoala," munca noastră întreruptă scurt timp, din cauza evenimentelor.

De aici înainte revista nu va mai apare pe ani şcolari, ci pe ani civili.

Acest caiet care apare pentru lunile Ia­nuarie şi Februarie va fi urmat de încă două caiete înainte de încheierea anulu: şcolar, iar în Septemvrie vom continua ac­tivitatea noastră.

Am arătat în pagina de deschidere a vo> lumului motivele care ne-au împiedecat precum şi îndemnurile care fie-au deter­minat să continuăm.

Avem însă de făcut o rugăminte citito­rilor noştri: Să ne trimită îndată ce pri­mesc revista abonamentul pentru anul îr? curs, precum şi datoria pe anii din urmă, acei care nu ne-au achitat-o.

Până acum noi am deschis un credit larg cititorilor revistei: le-am oferit-o pe aştep­tare, timp de un an ba şi mai mult.

Cei de bună credinţă, chiar dacă au în­târziat, la invitarea noastră, ne-au trimis abonamentul. N'au fost puţinîţ însă iacei care şi-au însuşit fără niciun drept munca

noastră, iar alţii ne-au răspuns pe un ton lipsit de politeţe, că nu ne datorează nimic.

Cei care au tăcut, cel puţin pe lângă pa­gubă, nu ne-au şi supărat, dar celor în­drăzneţi suntem obligaţi să le răspundem public, ca să fie cunoscuţi de toţi cititori: revistei.

In caietul viitor, vom începe să publi­căm numele acelor care ne-aù reţinut re­vista şi n'au voit s'o plătească.

întrucât astăzi apariţia unei reviste este împreunată cu multe cheltuieli, rugăm căl-duros\ pe cititori să ne restitue 'revista, dacă nu voiesc s'o achite

Vom socoti pe cei care ne vor trimite cu anticipaţie abonamentul adevăraţi prieteni ai revistei şi vom şti să le apreciem această atitudine totdeauna când ni se va oferi pri­lejul.

Conducătorii revistei — în cursul aniloi — au dovedit toată simpatia pentru citi­torii lor. Cer şi ei acum aceiaş atitudine din partea celor care voiesc ca această publicaţie, care le-a luminat cărările vieţii să nu-şi înceteze activitatea ei binefăcătoare.

Aşteptăm să cunoaştem pe adevăraţii noştri prieteni, prin fapte, nu prin vorbe.

D-L SEXTIL PUŞCARIU, distinsul pro­fesor al Universităţii din Cluj, pentru pro­digioasa sa activitate ştienţifică a fost ales membru al Academiei din Berlin. Dela Di-mitrie Cantemir, Domnitorul Moldovei, în­văţatul ardelean este al doilea membru al Academiei berlineze.

Distincţia acordată d-lui prof. -Sexül Pus-cariu se restrânge şi asupra ştiinţei şi nea­mului românesc.

KUNT HAMSUN. — Este cel mai mare scriitor norvegian în vieaţă. El a împlinit patriarhala vârstă de 80 de ani. Retras în-tr'un sat din patria sa, fostul ucenic de cismărie şi laureat al premiului Nobel, con­tinuă să lucreze. Dar cum din pricina bă­trâneţii mâna-i tremură, Hamsun scrie ţi-nându-şi dreapta cu mâna stângă. Astfel, autorul lui Pan şi al atâtor capod'opere lu­crează zilnic, dând la această vârstă o splen­didă pildă de energie şi geniu creator.

In româneşte au fost traduse mai multe opere ale acestui celebru scriitor. Ele au apărut în Biblioteca ziarului „Dimineaţa".

FRANS EMIL SILLANPÄÄ. — Este noul laureat al premiului Nobel pentru literatură. S'a născut la 16 Sept. 1888 într'un bordeiu dintr'un sat al provinciei Hammeln Kyrö, din vestul Finlandei. A început să scrie ver­suri încă din clasele primare. In liceu, prin sârguinţă a învăţat limbile franceză'şi ger­mană. • La Universitatea din Helsinki a stu­diat ştiinţele naturale.

După scurt timp s'a retras la ţară, în sa­tul natal, de unde trimitea la gazete spre publicare poveşti şi nuvele.

In 1916 a publicat primul roman: „Vieaţă şi soare", în care descrie idila unui student în vacanţă.

Al doilea roman: „Sfântă mizerie" apare în 1919. Descrie un epizod al revoluţiei fin­landeze din 1917.

In scrierile sale Sillanpää evocă copilăria sa, vieaţa sbuciumată a ţăranilor în mijlocul cărora a trăit. El este considerat ca cel mai de seamă scriitor şi romancier pe care 1-a dat vigurosul popor finlandez.

AL TREILEA CENTENAR AL UNI­VERSITĂŢII FINLANDEZE. — Universi­tatea finlandeză a celebrat al treilea cente­nar dela fundarea ei. In ziua de 27 Martie 1640, Perbrache, guvernatorul general sue­dez al Finlandei, a pus bazele Universităţii finlandeze, la Abo, de unde a fost transfe­rată în anul 1821, la Helsinki, când acest oraş a devenit capitala Finlandei.

O CLINICĂ PENTRU CĂRŢI. — Acea­stă ciudată instituţie pentru desinfectarea, curăţirea şi restaurarea cărţilor preţioase, funcţionează la Roma. Cei care posedă cărţ vechi de oarecare valoare, le trimit la acest

sanatoriu special, îndată ce observă la ele vreun semn de deteriorare. Acolo ele sunt imediat luate în primire de mâini experte, care le tratează pe fiecare, în parte, după „boala" de care suferă. Mai întâi ele sunt duse într'o sală specială, unde sunt desin-fectate. Fiecare pagină e examinată şi pe­tele sunt scoase cu multă băgare de seamă spre a nu rupe hârtia. Coperta fie că e de carton sau legată în pânză, piele, sau pergament, ,e şi ea controlată de specialişti care o refac ca nouă.

Când cartea părăseşte clinica, ea poate fi considerată salvată pentru multă vreme. E lesne de înţeles ce concurs preţios dă acea­stă instituţie bibliofililor, care învestesc une­ori averi în cărţi şi, mai ales, în cărţi vechi. Ce păcat însă, că nu se găseşte -cine­va să înfiinţeze şi o societate de asigurare a cărţilor împotriva celui mai mare risc din existenţa lor şi anume acela de a nu ma' reveni 1 astăpânul lor, când sunt împrumu­tate.

CĂRŢI ÎMPRUMUTATE. — Adeseori se întâmplă ca aceste cărţi să nu se mai în­toarcă la proprietarul lor.

De cele mai multe ori cauza este negli­jenţa celui care le-a împrumutat. Dace trece mai mult timp, intervine şi ruşinea.

Pentru a înlesni restituirea acestor cărţi în Anglia, s'a stabilit o anumită zi peste an.

Cărţi considerate pierdute se întorc îr această zi la cel care le aşteaptă de atâte timp

O INTERESANTĂ SI CURIOASĂ CO­LECŢIE DE CĂRŢI. — O interesantă şi ciudată colecţie de cărţi se găseşte la Cassel (Germania) Biblioteca cuprinde mai mult de 600 volume, făcute din lemn, de dife­rite soiuri. Un pătrat de marochin roşu, fixat pe fiecare volum, indică numele arbo­relui, din care a fost făcută cartea (numele, clasa, speţa).

Pe fiecare copertă, e indicată deasemeni densitatea lemnului şi proprietatea sa, în afară de descrierea terenului celui mai fa­vorabil producţiei sale.

BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII D I N HEIDELBERG. — Biblioteca Universităţii din Heidelberg va sărbători anul acesta 550 ani de existenţă. Biblioteca aceasta a fost întemeiată în anul 1390, de primul cancelar al Universităţii din Heidelberg, Konrad von Gebuhausen şi dispune de 12 milioane vo­lume bibliografice care sunt încontinuu ţi­nute la curent.

O BIBLIOTECĂ IN SERTAR. — Primele reproduceri pe calea microscopiei au reuşit recent la Mainz, cu ocazia organizării Mu­zeului Gutenberg. Vechi manuscrise şi impri­mate au fost reproduse prin noul procedeu fotografic. In felul acesta, opera lui Guten-

berg, care acum 500 de ani, inventa tipo­grafia cu litere mobile, este continuată de un german din Mainz, dr. Josef Goebel. Problema microscopiei a preocupat, decenii de-a-rândul, pe tehnicieni şi ingineri. Cu aju­torul unui procedeu simplu şi a unui instru­ment mic este posibil astăzi să se reproducă o bibliotecă de mai multe mii de volume, în aşa fel încât să poată fi păstrată în serta­rul unui birou. O foaie sticloasă de mări­mea unei cărţi poştale cuprinde conţinutu: unei cărţi întregi. 15 minute sunt deajuns pentru a copia 100 de pagini. Cu un film plan de 9X12 se fac copii fotografice, care sunt apoi micşorate cu 1/20. Prin această metodă poate fi copiată o carte de 160 pa­gini pe un film de mărimea cărţii poştale. Reproducerea se realizează printr'un instru­ment de citit, în care filmul este aşezat pe un disc transparent. O lentilă de mărit mo­bilă şi manevrabilă după dorinţă, deasupra pasajelor de reprodus, proiectează pasajul respectiv pe o oglindă, de unde ajunge pe o tablă de citit.

Noul procedeu face accesibile marelui pu­blic documente, scrieri ştiinţifice şi origina­le de preţ, care sunt greu de avut pe altă cale. Numeroase manuscrise au şi fost re­produse prin acest ingenios procedeu.

U N AUTOBUZ-BIBLIOTECÄ, LA PRÁ­GA. — In August 1939 a început să func­ţioneze la Praga o bibliotecă ambulantă, in­stalată într'un autobuz. Această bibliotecă este organizată pe lângă Biblioteca Centrală a municipiului Praga. Autobuzul trece prin 11 staţiuni periferice ale oraşului, după un itinerariu dinainte stabilit. Administraţia bi­bliotecii speră că în felul acesta va stimula dorinţa de a citi al populaţiei delà margi­nea capitalei. Biblioteca va avea în special literatură- beletristică cehă şi literatură in­structivă, descrieri de călătorie, biografii, amintiri şi enciclopedii ştiinţifice.

La începerea activităţii, primul cititor a fost primit de către bibliotecari cu flori.

DICŢIONARUL CEH. — Membrii Aca­demiei din Praga au adresat un călduros apel tuturor intelectualilor, cerându-le să se anunţe ca „voluntari" pentru triarea celor şase milioane de documente de limbă, adu­nate în vederea întocmirii dicţionarului.

Este primul caz în istoria dicţionarelor academice că se face apel la colaboratori voluntari, care nu vor fi remuneraţi .pentru osteneala lor.

HARTA CEA MAI INTERESANTĂ D I N LUME A DISPĂRUT. — Cristofor Columb, când a debarcat în America, crezând că a ajuns în Inrjja, a făcut o schiţă amănunţită a întinderilor care i se ofereau vederii. Această hartă, fiind şi prima hartà a Ame­rică, avea fireşte foarte vagi raporturi cu

realitatea. Pentru interesul ei istoric era considerată drept una din piesele cele mai preţioase ale faimoasei colecţii a ducelui de Alba, descendent al marelui navigator.

Această hartă a dispărut în timpul războ­iului civil din Spania, şi astăzi nu se mai ştie nimic de ea.

PELICULĂ DE FILM INCANDESCEN­TĂ. — Americanii au reuşit după nume­roase şi costisitoare încercări să obţină o materie transparentă, care aplicată pe nega­tivul filmului, îl face să fie incandescent. Matriţa de impregnare nu împiedecă de­loc transparenţa negativului, ci dimpotrivă o conservă mai bine. Filmele tratate cu această materie rezistă şi împotriva umeze-lei şi materiilor chimicale.

CONGRES PEDAGOGIC IN BELGIA. — Cu ocazia împlinirii a 75 ani delà înfiinţarea Ligii de educaţie belgiană, s'a ţinut la Bruxelles, în Iulie 1939, congresul interna­ţional de pedagogie.

Problema care s'a discutat de acest con­gres a fost: „Trezirea şi desvoltarea con­ştiinţei de om la copii şi tineret". In legă­tură cu această problemă s'au desvoltat ur­mătoarele teme:

Factorii psihologici şi fiziologici care de­termină desvoltarea conştiinţei de om; Rolul familiei; Rolul educativ al şcoalei; Rolul in­structiv al şcoalei; Importanţa organizării tineretului; Importanţa mediului social. Re­prezentanţii Ligii găsesc că în momentul de faţă, trezirea conştiinţei individuale, naţio­nale şi internaţionale, în sufletul tineretului este una dintre datoriile pedagogiei moderne.

Am notat acest program ca un document al preocupărilor oamenilor de şcoală într'un stat, care astăzi este apăsat de atâtea griji.

POPULAŢIA ŞCOLARĂ A ITALIEI. — Statistica Ministerului Instrucţiunii Publice, pe anul şcolar 1939, arată că Italia are 5 milioane şi jumătate de elevi de şcoală pri­mară. Aceşti elevi sunt instruiţi de 120.000 de învăţători. Cum numărul elevilor este mereu în creştere, se pune problema con­struirii de scoale primare nouă.

SKY-URI PREISTORICE. — Savanţii ar­heologi sovietici au descoperit în stâncile delà Zalavruga, lângă Marea Albă, o grotă cu preţioase picturi zgâriate pe pereţii ei, în număr de o sută nouăzeci. Dar surpriza cea mare a constituit-o un om pe sky-uri, ceea ce înseamnă că aceste sportive ustensile erau cunoscute încă din timpurile preistorice.

U N MORMÂNT CU O VECHIME DE PESTE- 5000 DE ANI. — In provincia Sca­nia (Suedia de Sud) a fost descoperit un mormânt care, după unii arheologi, ar avea o vechime de cinci mii de ani. In mormânt

se află scheletul unui bărbat, având alături mai multe unelte de pescuit şi o măciucă de piatră, toate foarte bine conservate.

PEŞTII AUD ŞI VORBESC. — Zicătoa-rea „mut ca un peşte" trebue desfiinţată. Peştii au urechea fină şi stau între ei, de vorbă.

Acest nou şi de necrezut adevăr a fost comunicat de d-rul vienez Frich, Uniunei Medicale din fosta capitală austriacă. Reiese întradevăr, din cele expuse de distinsul biologist, la tribuna înaltei instituţii de şti­inţă, că peştii pe care îi credeam oropsiţi sub raportul auzului, deci şi al expresiunii vocale, aud perfect, ba chiar se înţeleg în­tre ei prin mijlocul unor „semnale 'sonore".

Cu preţul unei munci şi a unei răbdări titanice, doctorul Frich a învăţat 242 de peşti să vie la mâncare când aud notele „do" sau „mi" în timp ce. restul notelor din gamă sunt o invitaţie, ca să dispară în fun­dul apei.

Reiese de aci că peştii nu sunt surzi. Ori toţi cei ce au învăţat zoologia ştiu că des-voltarea auzului este în totdeauna propor­ţională cu aceea a organului vocal. Se cu­vine, deci, să deducem, şi să credem că peştii nu sunt muţi.

Ţinem să mai amtintim cititorilor noştri că d. Mihai Beniuc în cartea sa: învăţarea şi inteligenţa la animale (publicată de Insti­tutul de Psihologie din Cluj) se ocupă ş: cu vieaţa „interioară" a peştilor.

PICTORUL TONITZA s'a stins la Iaşi, lăsând adânci regrete în lumea iubitorilor de frumos.

El s'a ocupat şi cu problema desenului la copii.

CEA MAI INALTA BIBLIOTECĂ DIN ROMÂNIA. — Intre bibliotecile ţării noa­stre cea mai bogată este cea a Academiei Române, cea mai modern organizată este biblioteca Universităţii din Cluj, dar cea mai înaltă este biblioteca din Casa de adă­post de pe Omul. Ea se găseşte la 2500 m. înălţime, de-asupra valurilor Mării Negre.

Cărţile au fost urcate în samare, pe spatele cailor de munte şi al catârilor. Ar fi inte­resantă o statistică a cititorilor şi cărţilor citite din această bibliotecă, delà înfiinţarea ei până acum.

CUM A LUAT NAŞTERE MINUTUL DE TĂCERE. — In anul 1913 a murit un mare bărbat de stat din Brazilia, Rio Bran-co, ministrul Afacerilor Străine, care era originar din Portugalia şi tare iubit în ţara lui de origină. Când a ajuns vestea morţii lui în Senatul portughez, toată lumea a fost atât de adânc impresionată, încât un timp îndelungat nu s'a auzit niciun sgomot în incintă.

De aci s'a,inspirat Anglia, în 1919, când a hotărît minutul de tăcere în amintirea" memoriei Soldatului necunoscut. Această so­lemnă reculegere, în amintirea unui dispă­rut, s'a generalizat apoi în toată lumea.

AMPRENTE DIGITALE IN SECOLUL XIII-LEA. — Poliţia europeană se laudă, că a găsit un mijloc infailibil de a desco­peri identitatea oricărei persoane prin linii!»

lei din capătul degetelor. Liniile acestea făcând parte integrantă din individ, nu se schimbă, aşa că având amprenta (apăsarea pe o hârtie) degetelor unui răufăcător, aveţi cea mai bună dovadă a identităţii sale.

Experienţa aceasta nu este, totuşi, atât de nouă pe cât se crede. Chinezii o cunoşteau, încă de acum opt sute de ani, când lua amprenta digitală a criminalilor. încă o dovadă că Extremul Orient avea o civiliza­ţie anterioară celei europene.

„POROSCOPIA". — Este o metodă de identificare, menită să înlocuiască ampren­tele digitale. O mică porţiune a unei am­prente digitale conţine până la 1000 de pori de diverse mărimi. O astfel de por­ţiune poate să fie insuficientă pentru o identificare sigură prin metoda obişnuită a amprentelor digitale, dar porii ar dovedi această identitate în mod concludent.

Poroscopia e menită să devie un factor vital în executarea legii, fiindcă ea consti­tuie o dovadă absolut sigură.

RABDOMANCIA, O ŞTIINŢĂ NOUĂ. — Această ştiinţă misterioasă constă în desco­perirea unor izvoare de apă, graţie unot beţişoare de soc în formă de praştie.

Se pare însă că ştiinţa aceasta poate da roade interesante şi în alte direcţii, precum s'a constatat în Anglia, unde un distins, „rabdomancian" a descoperit nu un izvoi de apă, ci corpul neînsufleţit al victimei unei oribile crime.

Miss Elsie Turner dispăruse de două săp­tămâni din casa părintească. Cercetările po­liţiei neducând la niciun rezultat, părinţii fetei s'au adresat meşterului cu bagheta vrăjită, care, după câteva iscodiri, s'a dus drept, în văzul a numeroşi martori, la un râu, în fundul căruia a găsit trupul neîn­sufleţit şi găurit de două gloanţe al neferi­citei ,fete.

DESCOPERITORUL LAMPEI CU PE­TROL. — In timpurile de astăzi, când ener­gia electrică pătrunde până în cele mai în­depărtate colţuri, a fost uitat creatorul in­dustriei de petrol şi descoperitorul lampet de petrol. Omul acesta cu atâtea merite pentru ţara sa şi omenirea întreagă a fost ignat Lukasiewicz, polonez, domiciliat în revoluţie în ramura luminatului, introdu-revoluţiei în ramura luminatului, introdu­când luminatul cu petrol.

CÂRTI-REVISTE 9

Dr. LUCIAN BOLOGA: Pedagogul Dr. Petru Span. Edit. rev. „Satul si Şcoala''. Preţul 30 lei.

Studiul colaboratorului nostru a fost foar­te bine primit de toţi cei care au cunoscut pe marele dascăl ardelean, căci le-a deştep­tat amintirea unor vremuri de curajoasă lup­tă naţională

O apreciere elogioasă a publicat în zia­rul Suceava d. prof. Romul Cândea, delà Universitatea din Cernăuţi.

O împărtăşim cititorilor noştri în întregi­me, căci ea aduce o preţioasă mărturie de­spre credinţa daco-română a profesorului P. Şpan.

Dl. prof. R. Cândea e fiul venerabilului protopop al Avrigului, şi fiind elev de liceu la Sibiiu, 1-a cunoscut personal pe prof. Şpan.

Iată cum ni-1 prezintă: In Sibiiu era o figură cunoscută. Mijlociu

la trup, îndesat, viguros, sănătos, păşind apăsat de credeai că geme pământul sub el. Aşa era profesorul dr. Petru Span. Şi era un om de educaţie rară: bun la suflet, ma­re iubitor al copiilor, învăţat şi muncitor. Petru Şpan a fost unul din oamenii cei mai adoraţi de tineret. Şi mai avea o calitate: era Moţ. Noi, elevii de liceu, care nu aveam nimic cu dânsul, căci P. Şpan era 'profesor la Seminarul teologic şi pedagogic din Si­biiu, ne înfioram, vorbind de el. „Ştiţi ce-i Şp&n?_--- Moţ. — Moţ? Moţ!" Pentru noi Moţul ' era mai mult decât orice Român. Şi Şpan a rămas Moţ harnic, mândru, viguros, sfidând greutăţile până în clipa când o boală scurtă i-a curmat robusta lui sănă­tate!

Om cu vastă cultură universitară, pe care şi-a desăvârşit-o la Universităţile din Viena şi lena, dr. Petru Şpan a fost profesor la Şcoala civilă de fete din Sibiiu, apoi la Se­minarul lui Şaguna, unde a făcut cursuri de Drept bisericesc, Dogmatică, Psihologie, Pe­dagogie, Didactică, Istoria pedagogiei. La îndemnul lui s'a înfiinţat şcoala de aplicaţie, unde Şpan însuşi învăţa copiii cei mici, ca un părinte iubitor.

Şpan a publicat cărţi de pedagogie şi psi­hologie, a scris articole pentru îndrumarea ţăranului român şi de ocrotire a meseriaşi­lor noştri, a condus revista învăţătorilor „Vatra şcolară". Dar a făcut mai mult: a fost membru în toate societăţile naţionale şi de binefacere, a fost un Român neînfrânt în năzuinţele şi speranţele lui.

Pe noi, băieţii din liceu, nu ne interesau prea mult principiile lui Herbart, atât de

scumpe profesorului Şpan, pe noi ne intere­sau misterioasele lucruri, ce le spunea dân­sul pe la cursuri şi pe care le aflam în mare taină delà elevii Şcoalei Normale. Şpan spunea lucruri despre viitor. In 1904, când se ridica mândra catedrală din Sibiiu, Şpan le spunea în ora de Pedagogie elevilor săi: „Băieţi, ' vedeţi voi cum se ridică acea­stă catedrală? Să ştiţi că peste 10—15 ani va fi un războiu mare, încât se vor clătina câlcâile lumii şi pe catedrala aceasta atunci va fi înălţat şi va flutura drapelul Româ­niei". Şi altădată la ora de Psihologie: Domnilor, am convingerea şi o credinţă ne­strămutată în tăria şi, vitalitatea poporului nostru, asuprit de veacuri, poporul român va să aibă un rol conducător şi preponde­rent în Orientul Europei. Nu vor trece 2C de ani şi Ţara Românească' va deveni o îm­părăţie mare şi la Alba-Iulia o să se încoro­neze împăratul tuturor Românilor".

Şi n'au trecut douăzeci de ani şi cuvintele acestui Moţ, cu suflet de foc, s'au împlinit.

Petru Şpan, marele prieten al copiilor, vii­torul României, n'a mai avut parte să-şî vadă visul împlinit. Dar un om de suflet i-a închinat marelui profesor o broşură de călduroasă apreciere (dr. Lucian Bologa. Pedagogul dr. Petru Şpan, Cluj, 1938), care merită să fie citită şi de dascălii din ţinutul nostru.

B. IORDAN: Antologia învăţătorilor în literatură. Ed. Cugetarea. 336 pag. 75 lei.

Prin îngrijirea d-lui B. Iordan, învăţător care şi-a făcut un frumos nume în literatură, a fost alcătuită o ! bogată antologie a învăţă­torilor români în literatură. Ea cuprinde spicuiri din opera literară a şasezeci şi cinci de învăţători şi face o dovadă strălucită a celor afirmate de noi în repetate rânduri în paginele acestei reviste: învăţătorii ro­mâni, graţie unor împrejurări, care ţin de originea lor rurală, de pregătirea din şcoala normală şi de misiunea.lor, vor spori litera­tura noastră într'o măsură care va surprinde pe acei care nu-i cunosc mai de-aproape.

Nu e vorba numai de un spor cantitativ, ci de o literatură aleasă, care ar onora, în multe cazuri, pe oricare scriitor şi ar satis­face cerinţele celor mai exigenţi cititori.

Intre numele cele mai cunoscute notăm pe: I. Creangă, M. Lupescu, Gh. Tutoveanu. I. Ciocârlan, I. Adam, Gh. Mugur, P. Das-călu, Fl. Cristescu, L. Mrejeriu, I. Ţucu-lescu, Ap. Culea, Gh. Roiban, Stanciu Sto-ian, B. Iordan, George Popa, Enescu Bu-ghea. Dar bucuria noastră cea mai mare

este de a fi întâlnit numele unor foşti elevi precum: I. Moldovanu, V. Copilu Cheatră şi G. Tudorán, al căror viguros talent este mult preţuit de către cititori, precum şi nume ale colaboratorilor revistei noastre, precum sunt d-nii: Ap. Culea, I. p. Ţucu-lescu, G. Roiban, FI. Stanică, I. Moldovanu.

Se găsesc în această antologie şi nume de •scriitori fără talent şi deci, fără însemnăta­te, începutul unei asemenea opere scuză în­găduinţa cu care au fost primiţi şi cei mai puţin talentaţi lângă cei foarte talen­taţi. Timpul va scoate la lumină şi talentele care treiesc în umbra unui mari modestii şi atunci antologia învăţătorilor va avea delà prima la ultima pagină numai bucăţi de reală valoare.

Este o datorie de onoare pentru învăţă­tori să-şi procure şi să facă cunoscută în cercuri cât mai largi această antologie, prin care bunul nume al învăţătorilor români este considerabil sporit. D. G.

LEON A. BOCHIŞU: Palestina, ţara sfân­tă. Tip. Ardealul, Cluj, 1939. Preţul 60 lei.

Cartea aceasta este o călăuză preţioasă pentru cunoaşterea trecutului şi prezentului Palestinei, a oraşelor ei mai de seamă, de care sunt legate evenimente importante din vieaţa creştinismului.

Expunerea limpede, documentată, bogăţia ilustraţiilor fac ca această carte să fie citită cu multă plăcere.

KRISHNAMURTI : Patrusprezece cuvân­tări rostite în vara anilor 1937 şi 1938 la Ommen, în Olanda.

Versiunea românească a acestei fopere este făcută de Stefánia şi Silviu Rusu, după originalul englezesc.

Traducerea a apărut la „Tiparul Univer­sitar" din Bucureşti, într'o splendidă execu­ţie tehnică.

In caietul viitor al revistei noastre ne vom ocupa mai pe larg de ideile expuse de Krishnamurti în această carte.-

GHEORGHE DINCÄ: Episcopul Melchi-sedec (Bib. Cunoştinţe Folositoare, Seria C No. 79). Edit. Cartea Românească. Preţul 8 lei.

Citind broşurică aceasta, cunoaştem vieaţa şi faptele unuia dintre cei mai de seamă episcopi ortodoxi ai neamului nostru.

Episcopul Melchisedec s'a remarcat pe teren religios, literar şi politic.

A fost primul episcop care a ajuns Mi­nistru al Instrucţiei Publice şi al Cultelor.

Pentru activitatea lui literară a fost ales •şi membru al Academiei Române.

Dl. Gh. Dincă ni-1 prezintă în paginile acestei broşurele ca pe un înţelept fiu al neamului şi al bisericii strămoşeşti.

TIMOCUL (organul soc. Timocul Româ­nilor din Valea Timocului şi dreapta Du­nării). Din caietul Nr. 1—2 pe Ian. şi Febr. 1940, reţinem două studii: 1. Graniţile româ­neşti, scris de d. Em. Bucuţă. Are urmă­toarea încheiere plină de înţeles:

„Ţara se întinde între hotarele ei, pe care şi le mângâie cu iubire. Fiecare a fost ajuns şi întărit după încordări şi suferinţe de sute de ani şi de milioane de oameni. Sufletul întregului neam se luminează la auzirea numelui lor şi e de faţă deopotrivă oriunde ameninţă să se adune norii".

2. Al doilea studiu este semnat de d. Flo-rea Florescu, redactorul revistei: Scrieri de­spre Românii de peste hotare. Cred că e prima încercare de trecere în revistă a publi­caţiilor care s'au ocupat de fraţii noştri, rămaşi în afară de fruntariile României.

In acest caiet 'este remarcat studiul d-lui prof. Titu Valea, despre: „Şcolile noastre din ţările balcanice", publicat în „Satul si Şcoala" ,No. 9—12, anul VIII).

1ZVORAŞUL: Douăzeci de ani de activi- -tute muzicală, folkloristică şi culturală (1 Iu­nie 1919—1 Iunie 1939).

Cu prilejul împlinirii celor două decenii de activitate, părintele Gh. Dumitrescu — Bistriţa face publicului o dare de seamă despre începuturile revistei „Izvoraşul", despre încurajările primite în acest timp din partea oamenilor iubitori de cultură fie pe calea presei, fie prin scrisori particulare.

Activitatea părintelui Dumitrescu va ră­mâne o pagină strălucitoare în istoria cul­turii noastre.

Prin stăruinţă, prin muncă fără preget a reuşit să facă din satul Bistriţa-Mehedinţu-lui un centru important de cultură popu­lară.

ION CREANGĂ: Poveşti, Edit. Cartea Românească, Bucureşti.

Copiii trebue să-şi aibă şi ei partea lor de bucurie.

Prin grija acestei instituţii româneşti, ma­rele scriitor poate fi gustat de tinerii citi­tori.

Poveştile: Soacra cu trei nurori, Povestea lui Stan Păţitul, Povestea unui om leneş vor rămâne totdeauna proaspete, căci tipu­rile pe care le descriu nu vor dispare nici­odată.

Creangă trebue să fie opera de căpătâi a tineretului iubitor de limba şi vieaţa ro­mânească. ' C. I.

I. M. NESTOR: Orientarea profesională. (Societatea Română de cercetări psihologi­ce). Bucureşti. Lei 100.

In ultimul timp psihologia a cunoscut o epocă de intensă activitate, atât extensiv.

cât şi intensiv. Problemele ce-o preocupă sunt din ce în ce mai multiple şi mai inte­resante. Cercetările şi precizările ei sunt foarte necesare, atât altor ştiinţe, cât şi îm­bunătăţirii vieţii indivizilor şi omenirii în genere.

Una dintre ramurile de preocupare ale psihologiei aplicate este şi „orientarea pro­fesională".

Dacă până acum orientarea profesională se făcea la întâmplare, după sugestii, pre­supuneri lipsite de criterii obiective-ştiinţifi-ce, de pe urma cărora au suferit şi indivizii şi societatea respectivă, de aici înainte acest act urmează să se facă după prealabile şi ştienţifice criterii psihologice.

„A orienta pe un individ către o profesiu­ne, înseamnă a găsi şi stabili un echilibru între posibilităţile sale structurale, adică în­tre aptitudinele sale psiho-fiziologice şi ac­tivitatea sa profesională" (pag. 11).

Delà teorie se caută să se treacă la prac­tică, la organizarea de oficii de orientare

^nală (oficii psihotehnice). Fiindcă această problemă s'a pus şi la

noi, mai timid ca în alte părţi ce e drept, d. I. M. Nestor, cunoscutul autor al mai multor lucrări cu caracter psihologic şi psihotehnic, şeful de lucrări al d. prof. C. Rădulescu-Motru, a publicat o lucrare de extremă utilitate, arătând condiţiile de or­ganizare a oficiului de orientare profesio­nală.

Organizare în ceea ce priveşte: localul, personalul, mobilierul, materialul şi biblio­grafia. Organizarea în ceea ce priveşte: teh­nica orientării profesionale, care cuprinde: propaganda, preorientarea, orientarea propriu zisă, reorientarea profesională şi orientarea profesională a categoriilor speciale de in­divizi".

In cap. IV. al acestei preţioase lucrări, autorul arată şi costul organizării şi între­ţinerii oficiului de orientare profesională.

O carte de valoare care clarifică şi în­lesneşte realizarea unei probleme atât da preţioase, asupra căreia este de prisos să mai insistăm. Lucrarea aceasta merită a fi cunoscută de toţi aceia care au o atingere cu problema ce-o desbate.

Remarcăm şi tehnica ireproşabilă cu care a fost tipărită această carte.

Florian Stanică.

ANTONIE BELTRAMELLI: Mussolini, ed. Cugetarea, 403 pag. Lei 90.

Aşa cum aminteam, în chip fugitiv — în prezentarea unei cărţi în care se contu­rează vieaţa eroică, de luptă, de cucerire, de fericire şi a puterii lui Roosevelt — fi­gurile proeminente ale personalităţilor ce conduc, refac şi stăpânesc vieaţa unui po­

por sau a omenirii, au o înrâurire educa­tivă neînchipuit de covârşitoare asupra ti­neretului în formare.

Există o fază a vieţii noastre în care suntem avizi de a cunoaşte eroii omenirii de pe diferite tărâmuri de activitate, de a cerceta în amănunţime vieaţa şi faptele a-cestora. Biografiile lor pasionează pe mulţi şi dintre cei maturi.

Acestei cerinţe psihologice a cititorilor răspund numeroasele cărţi ce-au apărut îrr ultima vreme, cărţi în care sunt evocate vieţile atâtor eroi ai omenirii din trecut şî azi. In vieaţă fiind personalităţile dirigui­toare ale soartei lumii, şi-au găsit inter­preţii, biografii, care să ni-i prezinte în pa­ginile unor cărţi magistrale.

In jurul cunoscutei personalităţi a lui Mussolini, s'au strâns atâtea documente, s'au scris atâtea cărţi,despre omul şi opera, doctrina sa, încât alcătuesc biblioteci în­tregi.

Dintre numeroasele biografii în care este conturată vieaţa de sbucium, de efort, de eroism şi de realizări epocale a Ducelui Mussolini, cunoscutul romancier O. Densu-şeanu-Fiul ne prezintă în traducere pe aceea care i s'a părut cea mai cuprinză­toare, opera academicianului italian A. Beltramelli „Uomo nuovo''.

In aceste admirabile pagini, traduse în mai multe limbi, găsim interpretată cu multă dexteritate şi fidelitate, nu numai vieaţa şi opera lui Mussolini, ci este pre­zentată vieaţa unei epoci în care s'a năs­cut, crescut şi desăvârşit pe sine şi poporul al cărui destin îl cârmueşte. Pune în ade­vărata lumină rolul prodigios, ideile origi­nale şi acţiunile inovatoare ale fiului fie­rarului din Prodoggis.

Cu o intuiţie în care se remarcă cu rar spirit de observaţie şi de pătrundere a rea­lităţilor, Beltramelli a lămurit cu mult su­flet personalitatea unui mare conducător, unui creator de istorie. A reuşit să relie­feze trăsăturile specifice ce definesc per­sonalitatea Ducelui Mussolini.

Atât traducătorul, cât şi editura „Cuge­tarea" au săvârşit o adevărată faptă bună. punând la îndemâna cititorilor această carte. FI. Stanice,

PIA ALIMANIŞTEANU: Dobrogea (Zile trăite) ed. Scrisul Românesc. Lei 50.

Sunt preţioase şi educative cărţile în care se evocă amintirea din trecutul pră­fuit, în care sunt prinse frânturi din su­fletul nostru românesc, în care sunt redate peisagiile neîntrecute ale ţării noastre. în­lesnesc cunoaşterea ţării şi preţuirea ei, iscă sentimente alese în sufletul cititorului.

O astfel de' carte este „Dobrogea" tipă-

rită în excelente condiţii tehnice de ed. Scrisul Românesc (Craiova) — a d-nei Pia Alimănişteanu. Sunt colecţionate în această interesantă carte peste treizeci schiţe, în care sunt descrise locuri din Dobrogea obiceiuri, frământări sufleteşti ale celor care populează aceste interesante peisagii — băştinaşi şi colonişti —diferite întâm­plări, mentalităţi, într'o plăcută şi atractivă limbă literară.

Cititorul, mai ales cel tânăr, îşi va face •o imagină clară, va înţelege 'mult mai bine realitatea acestui pământ al ţării, cum şi sufletul celor care se sbat în Dobrogea noastră, atât de puţin cunoscută şi pre­ţuită.

Punând suflet, înţelegere şi dragoste, ne redă cu multă fidelitate un colţ al ţării, în deosebi pe cel din jurul Agigei şi Constan­ţei. Ne-au plăcut mult schiţele: Ruşteiu Bostangiul, Arămarul din Küstenge, Fata Hogei.

Cartea aceasta o recomandăm celor dor­nici de a-şi cunoaşte ţara şi pe semenii loi din diferitele ei unghiuri şi în deosebi tine­retului. • Florian Stanică

ALBERT MILLOT. — Les grandes ten­dances de la pédagogie contemporaine

Pedagogia secolului XX înmulţindu-ş preocupările şi amplificându-şi cadrele şi-a rupt vechile zăgazuri şi s'a transformat, oa­recum, într'un bazar de ştiinţe educative Multiplicarea idealurilor după tendinţele naţionale, politice, sociale, etc., subîmpăr-ţirea acestei ştiinţe în pedagogie infantilă, criminală, experimentală, generală, patolo­gică, familială, etc. şi tendinţele de refor­mare a metodelor educative au făcut cz foarte mulţi educatori să se orienteze şi să socotească această ştiinţă ca un haos, un caleidoscop fără început şi fără sfârşit. S'a simţit nevoia operilor de sinteză pedago­gică, care să ghideze pe educatori cu uşu­rinţă spre liniile mari de desvoltare a pe­dagogiei. E suficient să pomenim pentru aceasta monumentală operă a lui Nohl şi Pollat sau valoroasa sinteză — Unitatea pedagogiei contimporane ca ştiinţă — a d-lui profesor Şt. Bârsănescu delà Univer­sitatea din Iaşi. Asemenea încercări de sin­teză au apărut şi în Franţa. Printre acestea este şi lucrarea d-lui Albert Miliőt întitu­

lată ,,Les grandes tendances de la pédago­gie contemporaine".

Se pare că această lucrare a apărut în urma congresului internaţional de pedagogie, ţinut la Paris în anul 1937. D-l A. Millot discută cu logica şi claritatea de cărturar rafinat-a francezului — următoarele proble­me: Natura şi importanţa pedagogiei; in­fluenţele _ politice şi sociale în pedagogie,

cunoaşterea copilului; respectul personali­tăţii copilului; educaţia intelectuală şi ra­porturile ei cu educaţia morală; educaţia fizică; educaţia familiară; şcoala şi familia. D-sa arată că pedagogia nouă nu însem­nează crucificarea pedagogiei vechi, ci com­pletarea acesteia din urmă cu roadele ştiin­ţelor pedagogice şi auxiliare. Şi are per­fectă dreptate. Referindu-se la importanţa şi raporturile pedagogiei cu celelalte ştiin­ţe, precizează ce anume şi de la care disci­pline îşi trage filoanele şi mai ales în ce situaţie se găseşte faţă) de filosofie, acum când ştiinţa educaţiei are obiect precizat şi metodă autonomă de cercetat adevărul. In­sistă mult asupra cunoaşterii şi respectului datorit desvoltării copilului, fără să cadă în exagerările în care au căzut Tolstoi sau Ellen Key. Educaţia intelectuală să for­meze personalitatea, mergând mână în mână cu educaţia morală. Ridică educaţia fizică, ca valoare, lângă cea intelectuală dar combate cu tărie tendinţele socializante care tind să scoată pe copil din mediul familial.

Trebue să remarcăm, pe lângă calităţile de care am pomenit, că autorul nu pune, în aceasta lucrare, în discuţie toate ten­dinţele pedagogiei contimporane, ci numai o parte din ele. D-sa nici nu putea să facă altfel. Credincios unei tradiţii „galice," ne întoarce mereu cu ochii la Montaigne, Ra­belais, Rousseau, Aloire, pedagogi din stân­ga Rinului şi ignoră frământările pedago­gilor germani peste care ori trece uşor, ori nu-i pomeneşte deloc. Poate că din această cauză o lucrare ca aceasta nu înfăţişează toate planurile pedagogiei contemporane.

Lucrarea d-lui A. Millot o poate citi cu folos orice educator. M. Cojocaru.

Dr. NICOLAE CREŢU: Problema edu­caţiei la popoarele vechi, Bucureşti, 1939, 400 pag. 250 Lei.

Apariţia acestei cărţi e salutată cu bucu­rie, în special de aceia care şi-au închinat vieaţa educaţiei tineretului- şi în general de toţi aceia care doresc să cunoască cât mai bine trecutul acelor popoare, care cu mii de ani înainte de Christos au atins un nivel înalt de cultură şi un grad de civili­zaţie.

Intre cărţile de istoria pedagogiei, care au apărut în literatura pedagogică româ­nească, niciuna nu e aşa de completă şi nu se poate egala cu ea în ce priveşte pro­blema educaţiei la popoarele antice.

In cartea aceasta ni se zugrăveşte amă­nunţit şi plastic vieaţa cultural-socială, precum şi modul cum se concepea şi se practica educaţia la următoarele popoare vechi; Egiptenii, Chinezii, Perşii, Indienii,

Grecii şi Romanii. Ea se încheie cu con­sideraţii asupra operei educative a Creşti­nismului.

Autorul ei, Dr. Nicolae Creţu, profesor de pedagogie la şcoala normală din Tg.-Mureş şi fost inspector general, e cunoscut publicului dăscălesc datorită lucrărilor an­terioare, dintre care amintim: Sisteme de •morală independentă (Epicur şi Bentham); Der Grund der moralischen Werpflichtung; Tolstoi ,a ls Pädagoge; Trei pionieri ai edu­caţiei celei nouă (traducere); Un nou con­cept al moralei.

Ca un bun cunoscător al literaturii peda­gogice germane şi franceze, a folosit cele măi bune lucrări străine ca izvor de infor­maţie. Iar ca încercat şi iscusit mânuitor al condeiului, în locul unor descrieri ab­stracte, seci şi deci plictisitoare, cu verbu-i înaripat, face ca în faţa noastră să defileze atâtea forme de vieaţă omenească, atâtea concepţii asupra organizării vieţii şi atâtea instituţii creiate în diferite vremuri pentru uşurarea creşterii tineretului şi astfel car­tea devine foarte interesantă şi atrăgătoare.

Orice pedagog, a cărui minte vrea să aibă perspectiva unui orizont mai larg, va citi această carte şi din ea va „culege în­văţăminte şi va putea aprecia valoarea străduinţelor depuse de atâtea spirite de elită mai înainte de el şi din experienţa lor va putea câştiga soluţii şi va economisi timp şi trudă".

Autorului îi dorim sănătate şi depline pu­teri de muncă pentru a-şi putea duce la îndeplinire gândul de a continua începutul (vol. I) acestei vaste istorii a pedagogiei. Până atunci, vom saluta'cu bucurie, în cel mai scurt timp, o altă carte a aceluiaş autor: Vieaţa şi opera lui J. Dewey.

Prof. Oct. Dragoş. ANUARUL ŞCOALEI NORMALE ort.

române „Andrei Şaguna" din Sibiiu, — la J 50 de ani de existenţă, publicat de I. D. Sandu, director.

Anuarul şcolar e oglinda fidelă a vieţii unei şcoli. Pe lângă partea oficială, anua­rele mai publică diverse studii, care le for­mează adevărata valoare ştienţifică. De obi-ceiu apar anuare mai mult oficiale, oare­cum anemice. Anuarele care cuprind studii numeroase apar de obiceiu la ocazii festive, când şcoala respectivă împlineşte un număr mai mare de ani.

De curând a apărut un anuar cu nume­roase contribuţii literare şi ştienţifice. E Anuarul şcoalei normale ortodoxe-române delà Sibiiu, publicat cu ocazia împlinirii

unui secol şi jumătate de activitate rodnică, în ogorul culturii româneşti. In evoluţia acestei şcoli (care la început nu avea de­

cât cursuri pentru câteva săptămâni), se pot distinge 3 faze: 1. faza începuturilor modeste — delà 1786 până la 1846 (adică până la venirea lui Şaguna în Sibiiu); 2. fa­za şaguniană — 1846—1918; 3. faza de du­pă unire (după studiul d-lui I. D. Sandu-— Anuar, p. 30).

Anuarul festiv de acum, reoglindeşte sfor­ţările din trecut şi ne face să sperăm în realizări viitoare. Anuarul se împarte în 3 părţi: Partea I-a, cuprinde discursuri. înce­pe cu discursul rostit de M. S. Regele Ca-rol II cu ocazia punerii pietrei fundamen­tale (6 Oct. 1934). Voiu reproduce minunata urare făcută de Voevodul Culturii: „Fie, ca în noua clădire să domine tot timpul ace­leaşi năzuinţe, aceleaşi spirit de sacrificiu şi aceeaşi râvnă, de care au dat pildă cei dinainte, iar pe deasupra tuturor să plutească sufletul şi gândul acelui mare întemeietor al bisericii ardelene: mitropolitul Andrei Şaguna". Urmează discursul I. P. S. Sale Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan, discursul d-lui C. Angelescu, fost ministru ,al Educa­ţiei Naţionale.

Partea a Il-a — Studii şi Conferinţe — cuprinde 9 contribuţii ale profesorilor. Dl. I. D. Sandu — directorul Şcoalei — publică 4 conferinţe şcolare: 1. Straja Ţării, discurs ţinut la ridicarea pavilionului naţional. 2. învăţătorul satului în lumina vremilor de astăzi. 3. Un capitol din trecutul Şcoalei Normale A. .Şaguna. 4. Unirea principate­lor Române.

Păr. Gh. Maior publică o conferinţă de­spre „Activitatea politică a Mitropolitului Andreiu Şaguna". Cunoscutul psiholog şi pedagog, dl. Lucian Bologa, publică despre „Conducătorul tineretului în jocuri" un ca­pitol din studiul mai vast, asupra conducă­torului tineretului. Dl. Dr. Nicolae Balcă scrie un esseu întitulat „Criza spirituală contemporană şi menirea generaţiei tinere". Dl. Aurel Nanu semnează un studiu întitu­lat „Neamul şi Biserica", iar dl. Gh. Şoima scrie despre „Valoarea educativă a muzicii".

Capitolul ultim se întitulează Vieaţa şco­lară şi cuprinde cronica anului şcolar 1937—38. Iosif E. Naghiu. DUMITRU ALMAŞ: Mir on Costin. Editura Naţională Ciornei (2 voi.) lei 140. ,

Acest roman este cartea de debut a unui tânăr scriitor, care se afirmă plin de ta­lent prin paginile ei.

Vieaţa marelui cronicar Miron Costin este prea puţin cunoscută. Tineretul şcolar învaţă doar că şi-a făcut studiile la Bar, în Polonia, că atunci când 1-a cuprins do­rul de Moldova Iui dragă s'a întors în ţară sub Vasile Lupu, că a asistat cu inima strânsă de durere Ia schimbarea unui şir de Domni, că a luat parte la lupta contra

lui Matei Basarab şi la asediul Vienii ş: că în urma unor întiigării şi-a pierdut viea­ţa în mod tragic, din ordinul lui Constan­tin Cantemir.

Paginile acestui roman întregesc schema de mai sus, înfăţişându-ne sufletul colegilor săi dela Bar, mândria lor temperamentală, vieaţa plină de risipă a nobilimii polone, dornică de petreceri şi de lux.

Ne aduc la cunoştinţă ce însemna pen­tru Moldova cetatea Hotinului din punct de vedere strategic şi economic. Tânărul ro­mancier ne înfăţişează într'o frescă minu­nată vieaţa dela curtea ambiţiosului Domn Vasile Lupu, lupta lui cu Matei Basarab, luptă în care Miron Costin era sufleteşte alături de Domnul muntean.

Ni se mai dau în tablouri minunate chi­pul Domnitorilor următori, veniţi după Va­sile Lupu şi sub care Miron Costin, prin înţelepciunea sa, a putut să îndeplinească funcţiuni însemnate pentru binele ţării sale şi al neamului românesc. Tragicul sfârşit este descris în pagini emoţionante.

Autorul a ştiut să ne înfăţişeze cu mult talent o lume uitată. Romanul acesta este nu numai o lectură sănătoasă pentru tine­ret, ci şi un mijloc de a se apropia cu mai multă înţelegere şi iubire de una din cele mai luminoase figuri ale istoriei noa­stre sbuciumate. C. / .

CREDINŢĂ ŞI MUNCĂ. Revista stolului de străjeri dela Şcoala Normală de învăţă­tori din Cluj, în caietul No. 1 din anul II. aduce o bogată contribuţie a elevilor în le­gătură cu studierea satului şi adunarea fol-klorului.

Caietul are în frunte o cuvântare simţită, rostită în ziua M. S. Regelui Carol II, de către dl. Goga, directorul şcoalei.

SATUL, revistă de cultură pentru popor, an. X. Nr. 113 pe Aprilie, 1940.

Ca în fiecare an, caietul din luna acea­sta este închinat arborilor şi pomilor.

Revista aceasta merită să fie răspândită în cercuri cât mai largi.

Dl. Andrei Udrea, directorul ei, a înde­plinit o adevărată operă culturală, scoţând timp de zece /ani această publicaţie.

GAZETA SATULUI apare la Cluj, în condiţii redacţionale şi tehnice superioare.

învăţătorii satelor noastre au o sfântă datorie, ca s'o răspândească printre ţărani.

O bună gazetă pentru popor este un sfă­tuitor înţelept,-în gospodăria sătească.

Trebue să luptăm pe toate căile, să ridi­căm pătura ţărănească care este temelia Statului în vremuri bune işi în) vremuri grele.

POSTA REDACŢIEI 9 »

D-lui LUCIAN BOLOGA, Sibiu. — Stu­diul DV. despre: Pedagogul Georg Kershen-steiner şi actualitatea ideilor lui, vom înce­pe să-1 publicăm în caietul viitor.

D-lui Dr. H. BRANDSCH, Sighişoara: Ni-a plăcut mult studiul DV. despre: Ex­tensiunea şcolii la Saşii ardeleni. Ii vorn face loc cu plăcere în revista noastră. '

CĂRŢI PRIMITE:

Onisifor Ghibu: La a douăzecea aniver­sare a Universităţii Daciei superioare. Tip. „Ardealul", Cluj,, 1939. Lei 40.

Onisifor Ghibu: Un plan secret al guver­nului unguresc din 1907 privitor la maghia­rizarea Românilor din Transilvania. Tip. „Ardealul", Cluj, 1939. Lei 20.

Dr. Ilie Dăianu: Ardealul în avangarda renaşterii naţionale. Tip. „Ardealul", Cluj, 1939. Lei 25.

Ion Muşlea: Anuarul Arhivei de folklór (vol. V ) , Mónit. Ofic. Bucureşti, 1939.

Vasile Netea: Sub stindardul „Astrei". Două decenii de activitate în desp. Reghi­nului, 1919—1939. Cu o prefaţă de d. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. Tip. „Studio", Cluj, 1939.

Grigore Popa: Cartea anilor tineri. Poe­me. Colecţia Abecedar. Edit. Miron Nea-gu,. Sighişoara, 1939. Preţul 60 lei.

Petre Georgescu-Delafras: întărirea şi ridicarea neamului. Edit. „Cugetarea", Bu­cureşti. Lei 25.

In caietul viitor al revistei vom reveni a-supra cărţilor primite.

Cumpăraţi lozul norocos la Colectară Oficială Cluj

Satul şi Şcoala Redactată de C. IENCICA şi D. G O G A, profesori.

Corespondenţa pentru redacţie : Constantin iencica, Str. Mârzescu Nr. 21, Cluj.

Corespondenţa pentru administraţie: Dimitrle Goga, Str. Romei Nr. 28, Cluj.

Abonamentul 120 lei pe an pentru învăţători ; 150 lei pentru şcoli.

Inreg. la Trib. Cluj, S. III, sub Nr. 1507—1938.

C U P R I N S U L N-rului 1—2, Anul IX.

Constantin Iencica: Cuvinte către cititori 1 Petre Sergescu: Un mare dascăl: Teodor, Costescu . . . . . . 2 Dimitrie T odor an: O idee creştină în educaţie . 13 Sever Stănilă: Grija poetului M. Eminescu pentru vieaţa şi educaţia

poporului român 18 N. R.: Şcoala şi răsboiul (Două conceput) . . . 29 Dr. Zaharia German: O carte despre Secui . . . . . . . . . 31 f Ion Moldoveana: Despre satul subiectiv 33

PAGINA LITERARĂ:

George Todorán: Lacrimi 36 George Popa: Schiţă de baladă (poezie) . . . . . . . . . . 38 George Tódoron: Poetul (poezie) 39 Dimitrie Danciu: Noi nu ne-am cunoscut (poezie) 39

CRONICĂ:

Continuăm. — D-l S. Puşcariu. — Knut Hamsun. — Frans Sillanpää. — Al treilea centenar al Univ. filandeze. — O clinică pentru cărţi. — Cărţi împrumutate. — O in­teresantă şi curioasă colecţie de cărţi. — Bib. Univ. din Heidelberg. — O bib. în ser­tar. — Un autobuz-bibliotecă. — Dicţionarul ceh. — Harta cea mai interesantă. —

Pelicula de film incandescentă. — ş. a.

CĂRŢI-REVISTE:

Dr. Lucian Bologa: Pedagogul Dr. P. Şpan. — B. Iordan: Antologia învăţătorilor în lite­ratură. (D. G.). — Leon Bochiş: Palestina. -— Krishnamurti: Patrusprezece cuvântări. — Gh. Dincă: Episcopul Melchisedec. (C. I.). — Timocul. — Izvoraşul. Ion Creangă: Po­veşti. (C. I.). — I. M. Nestor: Orientarea profesională. — Betramelli: Mussolini. — Pia Alimănişteanu: Dobrogea. (FI. Stanică). — Albert Mulot: Les grandes tendances de la pédagogie contemporaine. (M. Cojocaru). — Dr. N. Creţu: Problema educaţiei la popoarele vechi. (Oct. Dragoş). — Anuarul şcoalei normale din Sibiiu. (I. Naghiu). — Dumitru Almaş: Miron Costin (C. I.). — Credinţă şi Muncă. — Satul. — Gazeta Satului.

Publicaţiile revistei „Satul şi Şcoala" In editura revistei „Satul şi Şcoală" au apărut următoarele lucrări:

1. Z. Boerescu: Organizarea grădinilor de copii din Belgia şi Franţa (10 lei). 2. Giuseppe Lombardo-Radice: Pagini autobiografice, cu o prefaţă de Onisifor

Ghibu, Prof, la Universitatea dni Cluj (15 lei). 3. N, Nistor: Constatări privitoare la şcoala primară din jud. Turda (10 lei). 4. Alessandro Marcucci: Apostolatul educativ al lui Giovani Cena (5 lei). 5. Omagiu Profesorului O. Ghibu din partea revistei „Satul şi Şcoala" (10 lei). 6. loan Chelcea: Literatura monografică a satelor noastre şi problemele în legă­

tură cu studiul satului românesc (10 lei). 7. Dimitrie Todoran: Bazele psihologiei caracterului (40 lei). 8. Prof. Dr. Richard Wehle: Liceul universal (10 Iei). 9. Vasile Băncilă: Literatură şi puritate (10 lei).

10. C. Iencica: Dascăli şi elevi, antologie (20 lei). 11. C. Iencica: Luminătorii satelor, antologie (20 lei). 12. Dr. Onisifor Ghibu: Un vechiu focar de educaţie naţională: „Astra" (10 lei).

COLECŢIA „BIBLIOTECA ÎNVĂŢĂTORULUI".

1. Şcolarii Alicei Francheţii, scrisă de Francisco Bettini, inspector şcolar la Flo­renţa şi G. Lombardo Rădice, ilustrul pedagog italian. In această cărticică de 160 pag. se descrie activitatea din şcoala experimentală rurală din Montesca (Italia). (25 lei).

2. Legea învăţământului primar, cu note şi comentării de Const. Iencica. Cunoaşterea legii trebue să fie temeiul activităţii fiecărui învăţător. Ea trebue să

se găsească pe masa de lucru a fiecăruia 30 lei). 3. Cultura Satelor. (Cum trebue înţeleasă) de H. H. Stahl, este o broşură plină

de sfaturi înţelepte, date de un tânăr învăţat, care cunoaşte amănunţit şi ştiinţific vieaţa satelor (10 lei).

4. Pedagogul V. Gr. Borgovan. de Dimitrie Goga. E povestită în această cărticică vieaţa unui pedagog român, care a muncit peste

40 ani la ridicarea învăţământului popular şi la pregătirea miilor de învăţători, atât aici în Ardeal, cât şi în Vechiul Regat (30 lei).

5. Gh. Tulbure: Şcoala sătească din Ardeal. Această broşură pune într'o lumină frumoasă marea personalitate culturală a Metropolitului Şaguna (25 lei).

6. Gh. Vâlsan: Conştiinţă naţională şi geografie. Cărticica aceasta este un cate­chism al iubirii de neam şi de ţară, întemeiată pe cunoaşterea ştiinţifică a Patriei (15 lei).

7. Victor Stanciu: Serbarea arboriolr şi a pasărilor. In cărticica aceasta talenta­tul povestitor arată marele rol al arborilor şi pasărilor în economia naturii (10 lei).

8. Dr. H. Brandsch: Pedagogi români contemporani. In broşura aceasta de 192 de pagini se prezintă vieaţa şi opera următorilor pedagogi români: Sp. C. Haret, G. G. Antonescu, Onisifor Ghibu, VI. Ghidionescu, I. Găvănescu, Şt. Bârsănescu şi Const. Karly (3 Olei).

9. Octavian Goga: Gheorghe Coşbuc (10 lei). 10. Dr. L. Bologa: Pedagogul Dr. petru Şpan (30 lei). 11. Vasile Netea: Ion Pop Reteganul (10 lei). ^ 12. Legea serviciului social, (5 lei). Comenzile se pot face la red. revistei „Satul şi Şcoala", Str. Mârzescu No. 21,

Cluj, trimiţând costul odată cu comanda.

Cărţile acestea nu pot lipsi din nici o bibliotecă învăţătorească. Abonaţ i i revistei „Satul şi Şcoala" le pot procura cu 25% reducere.

V R E Ţ I S Ä A V E Ţ I Sărbători fericite

Jucaţi cu încredere la

LOTERIA DE STAT •HHHHMBBHHHEBIHIIiiHHBHHBHflHi^H&SSSSSSB

L a 15 ş i 18 A p r i l i e

se împart jucătorilor:

1 câşt ig pr inc ipa l de

LEI 8 MILIOANE 13 câştiguri d e

Lei 1.000.000 precum şi numeroase câştiguri de Lei 400.000-- 200.000-- 100.000--

Tip. Naţională Cluj, Str. Reg. Maria 36.