SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

17
ESEU Satul românesc medieval 1. Aşezare Satul desemnează o categorie social-teritorială complexă, constituită în jurul celor două centre economice, castelul şi biserica. Apare abia spre sfârşitul secolului al XI-lea, când familiile ţărăneşti erau concentrate în astfel de aşezări, aglomeraţii de gospodării în jurul cărora se întindeau terenurile arabile. În Evul Mediu, oamenii au locuit, în principal la sate. 1

Transcript of SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

Page 1: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

ESEU

Satul românesc medieval

1. Aşezare

Satul desemnează o categorie social-teritorială complexă, constituită în jurul celor două centre economice, castelul şi biserica. Apare abia spre sfârşitul secolului al XI-lea, când familiile ţărăneşti erau concentrate în astfel de aşezări, aglomeraţii de gospodării în jurul cărora se întindeau terenurile arabile. În Evul Mediu, oamenii au locuit, în principal la sate.

Lumea rurală a stat la baza economiei medievale, fiind caracterizată prin structuri sociale şi politice specifice epocii. Satul a fost, în cea mai mare parte a epocii medievale, principalul furnizor de bunuri materiale, de forţă de muncă şi de soldaţi.

Satele erau aşezate în apropierea unui curs de apă şi unde pământul era fertil. Satul este o aşezare umană, alcătuită dintr-o aglomerare de case si construcţii gospodareşti ("vatra satului") şi dintr-un teritoriu de pe care se obţine producţia agricolă ("hotarul").

1

Page 2: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

2. Locuitori

În epoca medievală satele erau locuite de:      

1.ŢĂRANII LIBERI - aveau venituri proprii, de pe pământurile pe care le deţineau, participau la lucrările de construcţii, puteau să părăsescă moşia pe care locuiau, puteau lăsa moştenire averea pe care o aveau, aveau obligaţii către stat şi Biserică: taxa in bani şi taxa în produse, traiau în obşti libere, care aveau conducatori proprii.

2.ŢĂRANII DEPENDENŢI (numiţi şi iobagi, rumani, vecini) - erau obligaţi să muncească pe moşia boierului, nobilului şi să plătească dijma în produse şi bani, nu puteau părăsi moşia, nu puteau lăsa moştenire pământul decât cu acordul seniorului şi platind o taxă, nu se puteau căsători decât cu acordul seniorului şi doar cu cineva de pe moşia acestuia, aveau obligaţii faţă de senior.

3.BOIERII (în Ţara Românească si Moldova) sau NOBILII (în Transilvania) - erau proprietarii unor moşii întinse care cuprindeau mai multe sate, îl sprijineau pe domn (voievod) în conducerea statului.

Boieri discutand problemele satului

2

Page 3: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

3. Economia feudală

Îndeletnicirile de bază ale populaţiei erau agricultura, creşterea animalelor, păstoritul, apicultura, pescuitul, meşteşugurile. De-a lungul întregului ev mediu românesc, activitatea economică principală a reprezentat-o, în toate ţările române, agricultura.

Sporirea calitaţii şi productivitaţii solului, ameliorările aduse utilajului agricol, folosirea pe scară largă a tracţiunii de animale şi a îngrăşamintelor, ca şi practica asolamentului (metodă folosită în agricultură ce constă în împărţirea terenului de cultură în mai multe tarlale cultivate prin rotaţie cu plante diferite) trienal sau bienal, au permis o exploatare tot mai eficientă a pământului.

Dintre plantele cultivate o importanţă deosebită o aveau: meiul (element de bază în alimentaţia populaţiei); grâul (mai ales pentru uzul celor bogaţi şi, mai târziu în teritoriile extracarpatice, pentru plata tributului către poartă); iar în secolul al XVII-lea porumbul. La acestea se adaugă orzul, ovăzul, legumele(varza, mazărea, ceapa, usturoiul),viţa de vie şi pomii fructiferi.

3

Page 4: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

Creşterea animalelor a reprezentat şi ea permanent o ocupaţie importantă a românilor. Animalele erau folosite pentru muncile agricole, transport si asigurau hrana. Cea mai răspândită era creşterea oilor. Cu timpul, chiar dacă pe o scară mai mică la început, s-au introdus cornutele şi caii. Apicultura şi pescuitul contribuiau la asigurarea hranei şi a mărfurilor de export. Se practicau meşteşugurile de tip casnic –ţesut, olărit, cioplit- sau de tip domenial, menite să satisfacă nevoile curţilor boiereşti.

Pentru ţărani pădurile erau o adevarata binefacere, in primul rand arborii: pinul, arinul, mesteacanul, paltinul. Carpenul nu era util ca lemn de constructie, conurile de pin serveau la aprinsul focului, rasina la confectionarea tortelor, semintele conurilor erau comestibile, iar jirul fagului, si mai ales ghinda stejarului erau o hrana excelenta pentru porci; castanul, stejarul erau pretuiti ca lemn de constructie, in timp ce castanele erau un aliment de baza pentru tarani.

Pădurea asigura ţăranilor lemnul pentru incalzit, pentru constructia casei sau pentru confectionarea uneltelor casnice. Îi asigura un vanat (iepuri, bursuci, cerbi,caprioare), fructe de padure, miere,ciuperci, locuri de pasunat, jir pentru porci. Vanatul mare – zimbrul, ursul, cerbul, mistretul, erau privilegii rezervate seniorului. Pasarile care se vanau erau cam cele de azi: potarnichii, prepelite, cocori, batlani, porumbei salbatici, lebede, fazan.

4.Obştea sătească şi domeniul feudal

Principalul cadru de vieţuire ţărănească de-a lungul Evului Mediu l-a constituit obştea sătească, liberă sau aservită. Aservirea obştilor săteşti a stat la baza constituirii domeniilor feudale. Domeniul feudal este o unitate economică complexă ce reunea, pe lângă sate, casa sau curtea boierească, prisăci, stâne, vii, livezi, torcătorii de lână, mori.

4

Page 5: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

O parte a pământului arabil era distribuit ţăranilor dependenţi în loturi, în folosinţă.Cealaltă parte, constituind rezerva feudală, era lucrată de aceştia în cadrul obligaţiilor de muncă pe care le aveau faţă de stăpâni. În obştea satului liber, proprietatea privată asupra casei, grădinii şi lotului aferent fiecărei familii se împletea cu cea comună asupra fâneţelor, pădurilor şi iazurilor.

Comunitatea avea drept de control asupra întregului pământ, orice moştenire, înstrăinare, schimbări de hotare trebuind să fie aduse la cunoştinţa membrilor. Obştea se bucura de autoconducere şi îşi alegea cnezii, judii şi voievozii în calitate de diriguitori ai treburilor administrative, fiscale şi juridice. Achitarea obligaţiilor faţă de stat şi de Biserică era responsabilitatea comună a tuturor membrilor.

Obştea datora domnului o dare de bani, muncă gratuită în folosinţa publică şi participare la’’oastea cea mare’’ , iar către Biserică dijma, ce cuprindea o parte a produselor principale realizate în gospodărie.Obştea s-a destrămat lent prin trecerea pământului în proprietatea exclusivă a unora dintre membrii ei, sau prin aservirea obştilor săteşti în întregime.

5

Page 6: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

5. Modul de viaţă

Majoritatea locuitorilor acelor timpuri îşi duceau viaţa la sat, o viaţă modestă.Tipurile principale de locuinţă erau bordeiul semiîngropat şi locuinţa de suprafaţă, construita din lemn, chirpici, rar din caramida, iar acoperisul din paie, unele înconjurate de anexe, precum grajduri, hambare, grădini.

Bordeie din Draghiceni, judetul Olt

Cu una sau două încăperi, unde locuiau parintii, cât si copiii, iar pe timpul iernii si animalele mici, locuinţele adăposteau multe persoane, căci familiile ţărăneşti erau numeroase, iar copiii, în special băieţii, constituiau o importantă forţă de muncă. Mobilierul unei case taranesti era cat se poate de redus :unul sau doua paturi comune (sau doar saltele umplute cu paie, puse pe jos); una sau doua banci,eventual cateva scaunele si o lada mare, in care se pastra imbracamintea precum si sarea, painea. In mijlocul incaperii se afla o vatra sau o plita cu cuptor, pe care se gatea (fumul vetrei iesea printr-un orificiu din acoperis), inafara de perioada de iarna când se gatea afara.

Peretii erau acoperiti cu paturi,iar ferestrele erau putine si foarte mici.Proviziile alimentare se pastrau in podul casei. Oamenii dormeau pe paie sau pe blănuri. Se mînca, stîndu-se pe jos, uneori.O gospodarie mai instarita avea curte si un staul, o sura, un hambar, un cotet de porci, un altul pentru pasari. Terenurile apartinand unei familii erau separate vizibil de razoare , dar nu

6

Page 7: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

imprejmuite permanent, caci dupa secerat deveneau locuri de pasunat colective pentru animalele intregului sat.

O casa tipica bucovineana cu doua camere si o tinda.

Dincolo de zona arabila se intindea zona necultivata cu balti, pamanturi mlastinoase, terenuri nedestelenite si padurea. Gospodaria taraneasca crestea obiosnuitele pasari de curte:paunii si fazanii erau pasari ornamentale, la fel si rata a carei carne nu era apreciata, curcanul, bibilica.Primul loc intre animalele domestice il ocupa vaca, boul, bivolul, magarul, dar nu ca surse de carne, ci ca animale de tractiune.

Calul era folosit in razboi sau in calatorii. Nu se consuma carnea de oaie, doar laptele de oaie era folosit pentru branza, iar grasimea pentru lumanari, iar pielea de oaie pentru confectionarea pergamentului. Capra era crescuta in zonele de munte, iar porcul traia tot timpul in padurile de fag si stejar, in stare de salbaticie.

7

Page 8: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

6. Hrana

Hrana era simplă şi nu prea variată, bazată în special pe resursele gospodăriei.

Hrana- paine neagra, oua, branza, lapte, carne de vita sau de porc, peste, legume, fructe. Baza alimentaţiei ţăranului o constituiau cerealele (orz, secară, grâu), consumate mai puţin ca produse panificate, cât sub formă de fiertură sau de turte. În zonele de munte se cultiva alacul, iar în ţinuturile meridionale specii diferite de mei.

Ovăzul intra mai ales în pregătirea supelor şi a fierturilor, în care mai puteau intra legumele (fasole, mazăre, ceapă), seminţe de cânepă sau produse sălbatice (castanul, ghinda). Numai către sfârşitul Evului Mediu , ovăzul şi alte cereale devin hrană pentru animale. Începând cu secolul al XII-lea , condiţiile de trai au permis ca în alimentaţia ţăranilor să intre mai multe protein (carne, păsări de curte, ouă, brânzeturi-mai mult din lapte de oaie, peşte proaspăt,sărat sau afumat-în special hering,vânat de braconaj-iepure).

Consumul de carne de bovine şi de ovine venea după carnea de porc (greutatea unui porc ajungea până la 80-100 kg). Bucătăria ţăranului folosea mult condimentele şi plantele aromatice-foarte mult usturoi, apoi pătrunjel, muştar, mentă, cimbru. Majoritatea mâncărurilor erau pregătite într-o formă intermediară

8

Page 9: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

între supă şi tocană, cu sosuri în care intrau miez de pâine, ceapă, zeamă de aguridă şi nucă.

La acestea se mai adaugă piperul, care însă costa enorm. Băutura celor săraci era cidrul-mai ales de pere, mai puţin acru şi care lungit cu apă, era şi băutura copiilor. Mai răspândit era hidromelul, băut curat sau amestecat cu vin. Din anumite fructe sălbatice (mure, porumbele) se făceau vinuri aromatice şi uşor fermentate. Berea era o băutaură obişnuită, pe care bărbaţii o beau, numai când nu aveau vin, care era cea mai preţuită băutură.

7. Vestimentaţia

Hainele erau confectionate din lâna, panza groasa si blana. Barbatii purtau pantaloni stramti si camasi groase, iar femeile purtau rochii si tunici de culoare alba sau neagra. In Evul Mediu, oamenii au inventat razboiul de tesut care producea tesatura de 4 ori mai repede.

Apoi ţăranii au purtat haine croite din pânză groasă, piele. Ei purtau ca încălţăminte saboţi din lemn sau umblau desculti.

9

Page 10: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

Hainele au devenit mai putin costisitoare decat inainte, dar inca, cei mai multi oameni aveau doar un set sau maxim doua de haine.Oamenii au purtat in cea mai mare parte tunici din tesatura de lana (ca un mare tricou). Femeile aveau tunici mai lungi, iar barbatii mai scurte. In perioadele mai reci purtau o mantie de lana peste aceasta tunica si pantaloni de lana sub tunica.

Costume din Timisoara

Utilaje agricole.

Utilajulele agricole erau inca primitive: plugul fara roti, care avea doar un brazdan de lem; sapa era cel mult intarita la varf cu fier; secera avea dintii mici din bucati de silex; grapa nu era descoperita. Uneltele agricole de fier erau foarte rare. Terenul arabil rezultat din defrisarea sau incendierea padurilor, arbustilor sau maracinisului era cultivat pana la epuizare, dupa care era parasit pentru 50 de ani si chiar mai mult.

In modul cel mai obisnuit solul era fertilizat prin putrezirea radacinilor si buruienilor taiate de brazdar si acoperite de comana (lama metalica usor curbata care rasturna brazda taiata de cutitul vertical al plugului greu) plugului

10

Page 11: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

greu (eficace pentru terenurile tari, argiloase , noroioase care necesita o aratura mai adanca) sau prin ingrasaminte naturale care erau in cantitate mica, si deci erau folosite pentru gradina de zarzavat si pentru vie. Aratul se facea cu plugul usor , de fapt un par lung cu varf ascutit, calit la foc pentru a-l face mai rezistent tras de o pereche de boi.

Pamantul se cultiva prin mai multe metode: alternarea recoltei la 2 ani: intr-un an campul era insamantat, in anul urmator era lasat sa se odihneasca; campul era impartit in 3 parcele egale: prima parcela era semanata cu grau de iarna sau cu secara in septembrie sau octombrie, a doua parcela se semana in martie cu orz, mei sau ovaz, a treia parcela era lasata neinsemantata.In al dooilea an , prima parcela era lasata neinsemantata, a doua parcela era semanata in toamna cu grau sau secara, a treia parcela in primavera cu orz, mei, ovaz.In al treilea an, prima parcela se semana in primavera, a doua era lasata neinsamantata, a treia cultivate de iarna, iar in al patrulea an se relua aceasta rotatie.

8. Obligaţiile ţăranilor

Ţăranii aveau anumite obligatii faţă de stat care constau în achitarea unor taxe dintre care amintim: capitatia, taxa de căsătorie in afara domeniului, claca, dijma, censul , cele in schimbul utilizarii anumitor bunuri ce apartineau seniorului. Ţăranii dependenţi nu aveau drept de strămutare si munceau din greu pentru a-i oferi seniorului tot ceea ce acesta îşi dorea, astfel mulţumindu-l.

Atunci când seniorul avea de plătit taxe mari, ţăranii trebuiau să muncească de doua ori mai mult pentru a obtine o cantitate mare de produse pe care seniorul o putea vinde pe piaţă.

11

Page 12: SATUL ROM MEDIEVAL- ESEU.docx

Dupa legile existente in epoca medievala, ţăranii dependenţi nu aveau nici un drept si practic nici măcar nu îşi aparţineau lor înşişi. Ei erau nevoiţi să urmeze în totalitate legile seniorului deoarece acesta conlucra cu Biserica.

12