MINISTERUL EDUCAȚIEI TINERETULUI ȘI SPORTULUI

UNIVERSITATEA DE STAT TIRASPOL

FACULTATEA GEOGRAFIE

SATUL ZUBREȘTI

A elaborate: Manoli Nina.

A controlat: Prunici Petru

CUPRINS

Așezarea fizico- geografică. Scurt istoric.

Populația.

Resurse naturale.

Procesele geomorfologicede pe teritoriul satului Zubrești.

Structura utilizări teritoriului.

Economia locală.

Educație, Cultură, Sănătate.

Așezarea fizico- geografică. Satul Zubrești este un sat din centrul Republici Moldova,

situat în cadrul raionului Strășeni. Situata la latitudinea 47.2386, longitudinea 28.5258 și

altitudinea de 120 metri față de nivelul mării. Suprafața este de 24,16 km2 sau 2420, 69 ha.

Distanța directă pîna în or. Straseni este de 13 km. Distanța directă pîna în or. Chisinau este de

43 km.

Satul Zubrești se învecinează cu s. Chirianca , s. Voinova, s. Onești, s. Recea, s. Gălești,

s. Tătărăști.

În peajma satului a fost înregistrată o movilă de pămănt, care este nu alt ceva decît o

nacropolă a popoarelor nomade, în care aceştia si-au înmormîntat decedaţii în diverse epoci

istorice.

Legenda satului spune că in perioada de domnie a lui Ştefan cel Mare (1457-1504), pe aceste

locuri pitoreşti a venit un haiduc Zubre, care a rămas să locuiască aici. Dar acest document ,unde

se pomeneşte despre Zubrea este greu de indentificat cu precizie.

Acest vechi sat răzăşesc, de prin părţile Străşeniului, este menţionat în documentele din

septembrie 1662, august 1668, februarie 1674, aprilie 1677, 24 iulie 1680.În aceste documente se

vorbeşte despre boieri, demnitari de la domniile Moldovei, răzeşi, stăpîni de moşii. În secolul XI

X-lea printre răzeşi se infiltrează şi reprezentaţii ai altor categorii sociale patporucicul Atanasie

Gaios la 1821, boierul Romanescul la 1865, urmaşii lui Constantin Cristea la1888. Ultimul boier

a fost Copetanopolos 1933. În 1859 satul este pomenit şi cu numele La fîntîni.

Evenimentele care au avut loc pe tritoriul Republicii Moldova nu au înconjurat localitatea. În

perioada 1900- 1917 Zubrești este situat în Ținutul Orhei și este socoti sat mare cu o biserică, o

școală rusă, 10 mori de vînt, grădini, vii și livezii.

Al doilea război mondial precum și deportările au afectat și localitatea Zubești, în această

perioadă au fost dați dispăruți și deportați cca118 persoane.

Populația satului conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului

constituia 3186 de oameni, dintre care 1608 bărbați și 1578 femei, naționalitatea cetățenilor este

prezentată în tablul 1. În satul Zubreşti au fost înregistrate 1058 de gospodării casnice la

recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.

Tabelul 1. Componenta pe nationalitati:

Nationalitate Numar de Locuitori % de Locuitori

Moldoveni/Romani 3174 99.62

Ucraineni 4 0.13

Rusi 4 0.13

Gagauzi 0 0

Bulgari 0 0

Evrei 0 0

Polonezi 0 0

Romi/Tigani 0 0

Altele 4 0.13

Populația satului a evoluat în timp la primul recensămînt făcut de administrația rusă în

sat au fost înregistrate 16 gospodării, la recensămîntul din 1803 au fost înregistrate 48

gospodării, dar nu au fost înregistrate toate, abia în 1817 au fost înregistrate toae 68 gospodării.

La 28 iunie 1835 se precizează că în Zubrești locuiau120 familii dintre care 350 bărbați și 299

femei, în 1875 satul era locuit de 1207 locuitori. În ultimi o sută de ani populația a evoluat de la

1987 în anul 1904 Conform Dictionarului Geografic an. 1904 de Zamfir Arbore la 2649 locuitori

în 1923. În 1933 satul era populat de 3050 persoane în prezent fiind 3453 persoane.

Resurse naturale. Pe teritoriul s. Zubrești sunt amplasate două cariere de nisip și o carieră da lut

(argilă) (FOTO 1,2) . În prezent extragerea nisipului și a argileieste strict interzisă din cauza

riscului surpării pereților.

FOTO 1. Cariera de extragere a argilei. Satul Zubrești.

FOTO 2. Cariera de extragere a nisipului, satul Zubrești.

Procesele geomorfologicede pe teritoriul satului Zubrești.

Teritoriul s. Zubrești se află în limitele regiuni geomorfologice – Podişul Moldovei

Centrale (Codrii). Văile rîulețelor Taghil și Carboneș au direcţie estică, luncile rîurilor sunt plate

şi late ,structură asimetrică.

Pantele văilor rîurilor şi vîlcelele s-au format în deosebi în urma acţiunii proceselor de

alunecare şi au formă convexă – concavă şi sunt fragmentate de vîlcele adînci cu partea din

amonte în formă de circ, precum şi de circuri erozionale de alunecări masive, hîrtoape.

Procesele geomorfologie au loc prin:

1. Procese de meteorizație

În cadrul s. Zubrești are loc procesul de meteorizație care se manifestă prin dezagregrarea rocilor

precum și prin alterarea lor.

Dezagregarea rocilor se manifestă mai mult prin procesul de umezire- uscare. Acest lucru se

observă în zonele unde persistă mineralele argiloase care prin umezire își măresc mult volumul,

iar cînd se usucă se contractează și se fisurează dezagregîndu-se. Acest lucru este foarte bine

vizibil în pereții carierelor (FOTO 3).

FOTO 3. Dezagregrarea rocilor prin umezire – uscare. Cariera din Satul Zubreşti.

Un alt tip de dezagregare se datorează stresului termic și pentru teritoriul s. Zubrești ea este

vizibilă în timpul anotimpului călduros atunci cînd temperaturile aerului sunt ridicate. În cazul

rocilor mai închise temperatura acționează mai puternic datorită faptului că absorb mai bine

radiația solară și se încălzsc mai puternic. Datorită faptului că cantitatea de precipitații este

scăzută în scoarța terestră apar fisuri care duc la deteriorarea rocilor.

Dezagregarea biologică are loc în momentul cînd plantele îsi implantă radacinile in fisurile

roci şi prin cresterea si ingrosarea lor exercita presiuni mari asupra peretilor fisurii ducînd la

dezagregarea rocilor moi (FOTO 4).

FOTO 4. Dezagregare biologică. Satul Zubreşti.

Alterarea rocilor este vizibilă mai mult în pereții carierelor. Mecanismul de alterare chimică

ste reprezentat prin asocierea următoarelor reacții chimice:

Solubilitatea – apa freatică și cea terestră patrunzînd în sol dizolvă unele roci și formează

galerii subterane.

Oxidarea – în cadrul pereților carierelor este întîlnită oxidarea, care se manifestă prin

trecerea oxidului feros în oxid feritic de culoare roșie (FOTO 5).

Carbonatarea – are loc prin combinarea unor baze cu bioxidul de carbon dizolvat în apă

(FOTO 6).

FOTO 5. Oxidarea rocilor. Criera de nisip, satul Zubreşti.

FOTO 6. Carbonatarea rocilor. Cariera de argilă, satul Zubreşti.

2. Procesele de eroziune și ravenatie.

Dupa caderea ploilor torențiale, versanți din cadrul S. Zubrești sunt brăzdați permanent de

numeroase formatiuni microerozionale cu adîncimi de 2-10 cm, amplasate la cîțiva metri una de

alta, formind sisteme ramificate.

În virtutea intensificării energiei curentului, odată cu creșterea lungimii și înclinări versntilor,

precum și în prezența condițiilor de concentrare a scurgerii, se produce transformarea șiroirilor in

rigole. Adîncimea acestora, de regulă, nu depășește grosimea stratului arat(25-35 cm) la lățimea

de 0,3- 2,5 cm. Spre deosebire de șiroiri, care se nivelează prin lucrarea ulterioară a solului, pe

locul erodat prin formațiuni torențiale, rămîn depresiuni, ce condiționează concentrarea

scurgerilor ulterioare, ceea ce favorizează formarea unor microbazine hidrografice. Cu timpul, la

acestea se formează o suprafață de recepție permanentă a apelor, ele devin rigole alungite în

formă de jgheaburi, acestea fiind formele agroerozionale actuale. Cu timpul ele se transformă în

ogașe iar ulterior în ravene. Pe teritoriul satului majoritatea ravenelor sunt ravene de fund ceea

ce a contribuit la modificarea bazei eroziunii locale, condiţionate de deplasările contemporane

pozitive ale scoarţei terestre şi parţial ca urmare a activităţii economice.

Dezvoltarea eroziunii pe fundul ravenelor vechi erodate a vîlcelelor şi a circurilor erozionale de

alunecări slăbesc stabilitatea pantelor priravenale, ceea ce condiţionează intensificarea activităţii

alunecărilor pe teritoriul satului și regiunilor învecinate.

Ravenele pe versant în limitele localităţilor şi în împrejurările lor se dezvoltă pe locul fostelor

drumuri, în lungul drumurilor existente construite de-a lungul pantelor,(un exemplu de ravena

putem sa lom ravena din partea de sud- vest a satului Zubrești care in ani 1970 era un drum cu o

lățime de aproximativ 15-20 m.( FOTO 7) precum şi datorită prezenţei bazinelor de acumulare

unde se concentrează scurgerile de suprafaţă. Cea mai mare adîncime (pînă la 10-15m) au

ravenele care se dezvoltă în depunerile de nisip, ravenele erodate de acumulările alunecărilor de

pe pante şi în depunerile din luncă, de regulă au adîncimea de la 1-5m. În majoritatea cazurilor

dezvoltarea ravenele se intensifică pe unele sectoare separate în rezultatul acumulării scurgerilor

de suprafaţă de pe drumurile şi străzile localităţii.

FOTO 7. Ravenă de versant, Satul Zubrești.

În cadrul ravenelor sunt observate toate elementele caracteristice, și anume:

Vîrful ravenei prezentat sub forma unui abrupt numit rîpa de obirșie (FOTO 8)

Muchia ravenei reprezentată prin linia care descrie conturul ravenei.

Malul ravenei care face legătura între muchia ravenei și talvegul său.

( FOTO 9)

Talvegul ravenei reprezentat printr-o fîșie îngustă amplasat în partea inferioară a ravenei

(FOTO 10).

Conul aluvial este zona de depunere a materialului erodat la ieșirea din ravenă (FOTO 11).

FOTO 8 . Obîrşia ravenei, Satul Zubreşti.

FOTO 9. Muchia şi malul ravenei. Satul Zubreşti,

FOTO 10. Talvegul ravenei. Satul Zubrești.

FOTO 11. Conul aluvial. Satul Zubrești.

Daca am studia amplasarea ravenelor în raport cu părţile lumii, atunci se poate reliefa o

repartizare mai pronunţata a lor pe versaţii cu expoziţie nordică, nord-estică şi vestică (Tab.1 și

fig.1). Cel mai redus număr de ravene sunt inregistrate în partea de est.

Tab. 1. Suprafața ravenelor situate pe versanți cu expoziție diferită.

Nord Nord- Nord- Est Sud-Est Sud Sud- Vest

Est Vest Vest

Numarul

Ravenelor

26 10 4 2 3 6 5 9

Suprafața,

ha

9.19 5.60 0.32 0.15 0.94 1.56 0.67 1.49

Fig. 1. Amplasarea revenelor pe versanții cu expoziție diferită

3. Procese de alunecare

Printre procesele geologice periculoase ce se dezvoltă şi se manifestă pe teritoriul satului

sunt alunecările de teren.

Activarea proceselor de alunecări aduc pagube considerabile fondului locativ (FOTO 12),

obiectelor industriale şi agricole, ş.a

0

5

10

15

20

25

30N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

FOTO 12. Casă afectata de alunecare de teren. Satul Zubreşti.

Conform spuselor băştinaşelor alunecări de deplasări masive s-au înregistrat după

cutremurele de pămînt din anii 1933 şi 1940. S-au înregistrat alunecări care s-au produs ca

urmare a cutremurelor în anii cu activitate seismică sporită: 1963-1964; 1967-1969,1970-1971,

1986-1987.

La dezvoltarea proceselor de alunecări o deosebită influenţă au şi deplasările tectonice

pozitive ale scoarţei terestre şi particularităţile climatice care contribuie la umezirea rocilor pe

versanţi în timpul topirii zăpezii şi a precipitaţiilor atmosferice abundente în unii ani, structura

geologică a teritoriului, compusă din depuneri argilo-nisipoase afînate.

Datorită faptului că în iarna anului 1981 au căzut ninsori abundente, după care primăvara

au căzut și multe ploi au dus la alunecari masive care în cele din urmă au adus pagube

economice destul de impunătoare. Au fost distruse case din satul Zubrești (FOTO 13).

FOTO 13. Casă afectata de alunecare de teren, în anul 1981.

Satul Zubreşti.

Manifestarea alunecărilor de asemenea condiţionează dezvoltarea eroziunii ravenale,

prezenţa versanţilor cu panta de înclinare peste 10o, spălarea pantelor cu alunecări străvechi de

apele rîurilor şi iazurilor, prezenţa apelor freatice aproape de suprafaţa terestră.

Printre alunecările cercetate pe teritoriul raionului predomină alunecările de tipul

scurgerilor plastice (FOTO 14) cu amplitudinea de deplasare 1-3m, mai rar se înregistrează

alunecările de deplasare, în bloc cu amplitudinea de deplasare 3-5m

FOTO 14. Alunecare de tipul scurgerilor plastice.

4. Procesele antropice si formele de relief create.

Activitatea antropogenă exercită o influenţă considerabilă asupra dezvoltării proceselor

geologice și geomorfologice periculoase, deseori condiţionează izbucnirea focarelor noi al

alunecărilor active (valorificarea carierelor, construirea drumurilor auto şi căilor ferate, terasarea

pantelor, etc.), inundarea terenurilor (construirea bazinelor de acumulare, construirea străzilor şi

drumurilor în văile inundabile, poluarea albiei rîurior, etc.

Subinudarea terenurilor deseori este condiţionată de scurgerile din reţelele de evacuare a

apelor (apeduct, canalizare, reţele termice), irigare, construirea iazurilor, bazinelor de acumulare,

ansamblului de construcţii.

La dezvoltarea proceselor de eroziune influenţează acumularea scurgerii de suprafaţă pe

străzi şi drumuri, nerespectarea tehnologiei la valorificarea terenurilor agricole, aratul pantelor.

În carierele din cadrul satului se extrag zăcăminte de minerale utile ca argile, nisipuri

lucrul pe care l- am menționat la punctul anterior.

De exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile prin metoda deschisă este legată

accidentarea stabilității pantelor și aparția alunecărilor de teren în boldurile carierelor. Evoluția

activă a deformărilor alunecărilor de teren creează dificultăți considerabile la exploatarea

zăcămintelor, adeseori duce la încetarea înainte de termen a lucrărilor.

În rest carierele sunt de importanța locală și exlpoatarea lor fiind interzisă, din cauză că ele

prezintă pericol sporit pentru societate (pot cădea versanti).

Procesele antropice din cadrul raionului duc la apariția unor forme de relief ca:

Ramblee care în cele mai multe cazuri au ca scop marcarea unor drumuri care fac legătura dintre

Zubrești și Recea.

Diguri – care se construiesc în apropierea bazinelor acvatice pentru protecția împotriva inundării.

Canale de drenaj construite pentru a evacua apa de pe uenele suprafețe.

În cadrul carierelor la fel se produc și surpări și prăbușiri ale versanților slab înclinați (FOTO

15).

FOTO 15. Nișe cauzate de surpările din cadrul carierei de nisip din satul Zubrești.

Structura utilizări teritoriului. Suprafața satului Zubrești este de 2420, 69 ha. Dintre acestea

432, 77 ha sunt ocupate de vii, livezile acoperă o suprafață de 163,46 ha., 73 ha. sunt de pășuni,

pămîntul arabil ocupă o suprafață de 881,67 ha., pădurile 145,76 ha și 7, 87 ha este suprafața

ocupată de bazine acvatice. (fig. 2)

FIG. 2 Structura utilizării teritoriului.

Economia locală. În satul Zubrești sînt înregistraţi circa 43 agenţi economici, și gospodăriile

ţărăneşti sunt 403. Un loc de frunte ocupă industria alimentară, mai ales cea vinicolă.(fig. 3)

Zubreștiul se bucură de un spectru bogat al celor mai bune soiuri de poamă europeană: Aligote,

Pinot, Cabernet, Izabelle, Risling de Italia, Sauvignon Merlot. Din aceste soiuri de poamă

fabrica de vinuri din localitate fac vinuri de calitate destinate mai mult pentru export. În

localitate mai activează S. A. Zubrești care mai deține o moară de făină și una de ulei.

Terenurile arabile cei aparțin sunt cultivale cu porumb, floarea- soarelui, grîu, la fel dețin livezi

și vii.

Fig.3. Schema amplasării ramurilor economice

Pe teritoriul satului activează o mini fabrică de panificație Î:I Pîne caldă, care aprovizionează cu

pîine atît satul Zubrești cît și localitățile din apropiere. Pe teritoriul satului activează și 9 puncte

comerciale (alimentare).

Din anul 2004 satul a început procesul de gazificare. În prezent 90% din localitate este

gazificată. Prin sat trece drumul național ce face legătura cu satul Voinova.

Educație, Cultură, Sănătate. Satul Zubrești are pe teritoriul său o grădiniță, un liceu, casa de

cultură, bibliotecă, o biserică, un monument, centru al medicilor de familie, un hospice.

Gradinița din satul Zubrești (foto 16) a fost fondată în 1982. Aceasta a fost construită din

piatră. Încălzirea se făcea cu cărbuni. Primul director al grădiniței a fost Mogîldea Nina. Pe

atunci gradinița avea 320 de locuri pentru copii satului Zubresti și activau 14 grupe de copii.

 În perioada anilor 1990-2000, numărul de copii s-a redus , asfel numărul grupelor s-a redus la

12. În perioada anilor 2000-2008 activau doar 8 grupe de copii, ca mai tîrziu acestea să fie doar 6

grupe. La momentul actual directorul Grădiniței "Ghiocel" este Neagu Lidia. Din cele 7 blocuri

ale grădiniței activează doar 3, ca rezultat al numărului descrescator al copilor de vîrstă

prescolara. Grădinița a fost gazificata , și deja de cîțiva ani au fost instalate uși și ferestre de

termopan.

În prezent în gradinită activează 6 grupe cu regim de 10 ore și copii sunt hrăniți de trei ori pe zi.

Procesul educațional se desfășoară conform noii legi a învățămîntului.

FOTO 16. Grădinița din s. Zubrești.

Despre şcoala veche din sat vorbeşte un document ce datează din 1816, un locuitor din

Zubreşti cu numele de familie Diaconiţă se jeluia că „ în tinereţă a rămas fără de tată şi din

această cauză a rămas sărac la învăţătură că un frate a lui mai mare a învăţat la şcoală şi a ajuns

apoi dascăl şi învăţător în sat”. În anul 1917 în satul Zubreşti a fost deschisă şcoala primară rusă,

unde îşi făceau studiile 100 elevi, instruiţi de un singur profesor- Grabovschi Emilian

Nicolaevici. Numărul elevilor creştea şi în 1922 a început să activeze al doilea învăşător-Malic

Vasile Ivanovici. În 1945 în sat a fost deschisă şcoala de 7 clase, activau 11 învăţători. Şcoala

medie Zubreşti a fost deschisă în anul 1953, erau 2 clase, unde învăţau elevi din satele vecine.

Din anul 1945 şi pînă în prezent şcoala a fost ghidată de 13 directori. Cel mai mare număr de

elevi au fost-960 (şcoala veche, amplasată în 4 clădiri). Clădirea actuală afost dată în exploatoare

în 1973, clădire-tip pentru 460 elevi. Datorită efortului depus de APL din 2008 este deschis

Liceu Teoretic (foto 17). În anul 2007 scoala din sat a fost gazificată, astfel scăpînd de o

problemă cu care se confrunta şcoala.

FOTO 17. Liceul Teoretic Zubrești.

Casa de cultură este construită în 1960, la etajul 2 este amplasată Biblioteca satului, unde

poţi găsi cărţi atit pentru maturi cît şi pentru copii.(foto 18)

FOTO 18. Casa de Cultură din s. Zubrești.

În 1813 biserica construită din bîrne şi acoperită cu stuf se strică, alături construindu-se

una nouă. La poarta bisericii era şcoală pentru copii, biserica avînd multe cărţi. Actuala biserică

a fost construită în anul 1918 (foto 19).

FOTO 19. Biserica ” Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” s. Zubrești.

În anul 1976 a fost construit un monument în memoria celor căzuţi în timpul celui de-al

2-lea război mondial, numele cărora sunt scrise în spatele acestuia.(foto 20)

FOTO 20. Monument în cinstea celor decedați în timpul celui de-al 2-lea război

mondial. S. Zubrești.

În anul 2007 a fost dat în exploatare Hospice Carolina de Nord, care acordă asistenţă

medicală persoanelor grav bolnave. Clinica din sat dispune de asistentă medicală urgentă, care

acordă ajutor şi satelor vecine.(foto 21 și 22)

FOTO 21. Centru Medicilor de Familie Zubrești.

FOTO 22. Hospice ”Carolina de Nord”. S. Zubrești.

Pe data de 27 octombrie satul sărbătoreşte Hramul, unde sunt aşteptaţi toţi locuitorii,

chiar şi cei plecaţi, pentru ca să fim împreună în această zi inportantă pentru viaţa satului.