Sarpele de Apa - Natrix Natrix - Fundatia Snagovfundatiasnagov.ro/ro/doc/Contributii elevi - Lucrari...

18
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 1/18 Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Ciolpani, Comuna Ciolpani Motto: “Nu pentru scoala, ci pentru viata invatam!” Sarpele de Apa - Natrix Natrix - Prof. coordonator: Prof. Stan Elena Elevi participanti: Apostol Ecaterina Banu Laura Rotaru Olga Stoian Maria Stoica Adina Chirita Alexandra - colaborator Luca Andreea - colaborator 26-FEBRUARIE-2009

Transcript of Sarpele de Apa - Natrix Natrix - Fundatia Snagovfundatiasnagov.ro/ro/doc/Contributii elevi - Lucrari...

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 1/18

Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Ciolpani,

Comuna Ciolpani

Motto: “Nu pentru scoala, ci pentru viata invatam!”

Sarpele de Apa

- Natrix Natrix -

Prof. coordonator: Prof. Stan Elena

Elevi participanti: Apostol Ecaterina

Banu Laura

Rotaru Olga

Stoian Maria

Stoica Adina

Chirita Alexandra - colaborator

Luca Andreea - colaborator

26-FEBRUARIE-2009

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 2/18

CUPRINS:

1. Descrierea infatisarii exemplarelor speciei Natrix Natrix...........................................................3

1.1 ASPECTUL EXTERIOR ..............................................................................................................3

1.2 ALTE FOTOGRAFII ALE LUI NATRIX NATRIX: ..........................................................................5

2. Localizarea in zona Snagov a speciei Natrix Natrix ...................................................................8

3. Conditii minime de si din mediu pentru specia Natrix Natrix ....................................................8

4. Lantul trofic al speciei Natrix Natrix ........................................................................................12

5. Factori antopici:.........................................................................................................................13

6. Foloase si Daune aduse de specia Natrix Natrix .......................................................................14

6.1. FOLOASE .............................................................................................................................14

6.2.DAUNE .................................................................................................................................14

7. Variatia numarului de exemplare ale speciei Natrix Natrix ......................................................14

8. Consecintele disparitiei speciei Natrix Natrix...........................................................................15

9. Propunerile si recomandarile echipei Scolii nr. 1 Ciolpani cu clasele I – VIII pentru

protejarea speciei Natrix Natrix ....................................................................................................15

10. Productie proprie – flyer .........................................................................................................17

11. BİBLİOGRAFİE .....................................................................................................................18

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 3/18

1. Descrierea infatisarii exemplarelor speciei Natrix Natrix

1.1 Aspectul exterior

Sarpele de casa este, in general, verde inchis sau maroniu cu un colier (doua pete semilunare)

caracteristic galben, crem sau portocaliu situat in spatele capului, particularitate care explica o

alta denumire a sa, de sarpele cu inel. Coloritul sau poate fi de asemenea de la gri pana la negru.

Fata interna a corpului este intotdeauna mai deschisa la culoare. Pe partile laterale ale corpului se

pot sesiza dungi verticale. Linii negre coboara de la nivelul ochilor lor mari si aurii, cu pupila

rotunda, pana la comisurile gurii. Limba lui bifurcata este de culoare albastru-negru, ca si irisul.

Ochii si narile sunt dispuse pe partile laterale ale capului. Indivizii complet negri (melanistici) si

albinosii sunt rar intalniti. Solzii sunt dispusi longitudinal, de-a lungul corpului. Masculii pot fi

identificati pe baza prezentei unei umflaturi la nivelul bazei cozii si a lungimii mai mari a cozii

in comparatie cu femelele, precum si in urma numararii solzilor subcaudali (68-72 la mascul si

52-56 la femela)

Sarpele de casa prezinta un corp zvelt, atingand o lungime de circa 100-110 cm la mascul si de

pana la 170-180 cm la femela, femela fiind de cele mai multe ori mai mare decat masculul.Exista

mai multe varietati de culoare. Dintre acestea cel mai usor de recunoscut sunt urmatoarele:

o Natrix natrix perasa – cu doua dungi albe, galbene sau portocalii;

o Natrix natrix nigra – cu spatele negru si pata colierului clara;

o Natrix natrix ponticus – cu spatele castaniu sau cenusiu-oliv murdar, cu colier putin

distinct;

o Natrix natrix sparsus – cu spatele negru.

Are o lungime totala la masculi de 107-110 cm iar la femele pana la 175 cm (rar 2 m). Are 19

randuri de solzi dorsali. Coada la masculi este mai lata la baza decat la femele. Ochii si narile

sunt laterale. Rostralul usor vizibil în sus. Internazalul trapezoidal. Frontalul mai lung decat lat.

Spatele sarpelui de casa este cenusiu-verzui cu pete mici, negre, dungat vertical, rareori cenusiu-

albastrui sau albastru-verzui si mai rar masliniu. Supralabialele albe-galbui; labialele cu chenar

negru din regiunea occipitala catro in zona urechilor. Cate o pata semilunara mare, ca un colier,

albe sau galbene (galben-lamaie sau galben-portocaliu) sau rosietice de fiecare parte a capului.

Gatul si abdomenul albicioase, primul usor fumuriu, în rest împestritat cu negru si catre anus mai

mult sau mai putin negru-curat, rar galbui. Coada ventral de obicei în întregime neagr, rar

galbuie. Tinerii cu preocularul si postocularul galbene. Batranii grosi, cu capul latit posterior.

Limba si irisul negre.

Dintre numeroasele varietati de culoare descrise, se pot recunoaste usor urmatoarele: var. perasa,

cu doua dungi albe, galbene sau portocalii; var. nigra , cu spatele negru si pata colierului clara,

mai mult sau mai putin întunecata; var. ponticus , cu spatele cenusiu-masliniu-murdar sau

castaniu, uniform sau cu pete mici, iar colierul putin distinct; var. sparsus , cu spatele negru.

Trebuie sa tineti cont ca imediat dupa naparlire, coloritul este mai deschis.

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 4/18

Natrix-natrix (sursa:www.animale.ro)

Natrix-natrix (sursa:www.animale.ro)

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 5/18

Natrix-natrix (sursa:www.animale.ro)

1.2 Alte fotografii ale lui Natrix Natrix:

Natrix-natrix (sursa:www.animale.ro)

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 6/18

Natrix-natrix (sursa:www.animale.ro)

Natrix-natrix (sursa:www.animale.ro)

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 7/18

Natrix-natrix (sursa:www.animale.ro)

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 8/18

2. Localizarea in zona Snagov a speciei Natrix Natrix

Ariile naturale protejate lacul si padurea Snagov (sursa:www.snagov.ro)

Nota: Zonele marcate cu rosu reprezinta zonele unde poate fi intalnita specia Natrix

Natrix.

3. Conditii minime de si din mediu pentru specia Natrix Natrix

Sarpele de casa este o reptila diurna, desfasurandu-si activitatile in principal in timpul zilei. Ii

place sa lancezeasca la soare in locurile cu vegetatie bogata, dar este si un bun inotator, serpuind

la suprafata cu capul deasupra apei. Daca simte apropierea vreunui pericol, sarpele de casa se

scufunda in apa, ascunzandu-se printre vegetatia acvatica.

Sarpele de casa se hraneste cu broaste, pesti, tritoni, soparle si rozatoare mici. Nu refuza nici

pasarile si nici puii sau ouale acestora. Se hraneste rar, iar daca se misca putin poate rezista timp

de cateva zile sau chiar o saptamana fara sa se hraneasca. Sarpele de casa vaneaza pe uscat si in

apa, unde inoata serpuind. Acesta inghite mormolocii, tritonii si pestii mai mici sub apa, iar

prazile mai mari le scoate pe uscat. Poate supravietui daca sta in apropierea apelor(unde deseori

se ascunde de unii pradatori ca pasarile acvatice cele rapitoare,arici…etc.) Are nevoie de mult

soare si de locuri pline de vegetatie desi poate habita si in zone uscate si pietroase.

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 9/18

Mediul de viata - lacul Snagov (sursa: Elena Stan)

Mediul de viata - padurea Snagov (sursa:Elena Stan)

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 10/18

MEDIUL DE VIATA (lacul)

MEDIUL DE VIATA (zone uscate,pietroase)

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 11/18

HRANIREA

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 12/18

4. Lantul trofic al speciei Natrix Natrix

Exemplul 1

Vulpe-mamifer Arici-mamifer

Broasca-amfibian Sarpe-reptila

Musca-insecta

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 13/18

Exemplu 2

plante ierboase(producatori) lacusta( consumator primar) -

soparla(consumator scundar) sarpe (consumator tertiar)

uliu(consumator cuaternar) rama(consumator saprofag)

5. Factori antopici:

Factor antropic Grad de

afectare

in general

Grad de afectare

in zona Snagov

Solutii

distrugerea zonelor de

vegetaţie, ca rezultat

al construirii de

pensiuni şi locuinţe

6 8 - incetarea construirii de pensiuni si

locuinte;

- plantarea de copaci;

vetre de foc (mici

zone arse care au

contribuit la grătare)

4 6 - amenajarea unor locuri speciale

pentru gratare;

- amenzi impotriva gratarelor in

locuri neamenajate;

pierderea sau migrarea

biodiversităţii, cauzată de distrugerea

pădurilor sau a

habitatelor

8 8 - plantarea de copaci;

- stoparea defrisarilor excesive;

- interzicerea ranirii/vanarii

speciilor pe cale de disparitie;

poluarea fonică provocată de curse cu

scutere/ATV-uri si

barci de mare viteza

6 7 - impunerea unor limite de viteza;

- interzicerea curselor pe teritorii cu

specii in pericol;

- folosirea unor barci fara motor

sau cu motor ecologic;

impactul direct al

deşeurilor

9 9 - actiuni de curatare a mediului;

- amenzi impotriva aruncarii

deseurilor la intamplare;

- instruirea in scoli despre mediul

inconjurator;

poluarea arhitectonica

efecte de coroziune;

efecte de degradare;

schimbarea culorii .

4 1 - limitarea deteriorarii si

ameliorarea calitatii aerului

pentru manifestarea unor efecte

negative asupra mediului,

sanatatii omului si asupra

bunurilor materiale (legea

Protectiei Mediului din 29.

dec.1995).

Legenda:

1 = afecteaza cel mai putin specia Natrix Natrix

10 = afecteaza cel mai mult specia Natrix Natrix

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 14/18

CONCLUZIE:

Specia Natrix Natrix este afectata in special de deseurile aruncate la intamplare in apa, si

de zgomotul provocat de barci cu motoare puternice,respectiv scootere /ATV-uri.

Cateva dintre solutiile posibile sunt introducerea unor amenzi pentru aruncarea deseurilor

la intamplare,amenajarea multor cosuri de gunoi si,pentru oprirea poluarii fonice folosirea

unor mijloace de transport ecologice sau putin zgomotoase [de exemplu barci cu motor mic

sau fara motor,biciclete].

6. Foloase si Daune aduse de specia Natrix Natrix

6.1. Foloase

Animalele vertebrate (batracieni, reptile, mamifere, păsări) se hrănesc cu diferite specii de

dăunători, aducând un aport însemnat agriculturii. Astfel, unele specii de batracieni şi reptile

(precum specia Natrix) consumă mari cantităţi de insecte, melci, miriapode, şoareci, etc.

6.2.Daune

In acest grup sunt cuprinse numeroase specii de animale nevertebrate (miriapode, arahnide,

insecte, batracieni, reptile, păsări, mamifere) care se hrănesc cu diferite animale (jertfe) fiind

socotiţi, ca şi paraziţii, ca auxiliari preţioşi în lupta omului împotriva dăunătorilor din

agricultură.Prin aceasta, sarpele Natrix Natrix este daunator.

Specia Natrix Natrix este folositoare deoarece se hraneste cu diferite specii de daunatori

ai agriculturii. Insa, aceste specii se hranesc la randul lor cu animale folositoare din natura.

Sarpele de casa este daunator de asemenea,fiind pradatorul lor.

7. Variatia numarului de exemplare ale speciei Natrix Natrix

Numarul de exemplare de serpi de casa din zona Snagov a scazut considerabil in ultimii ani. De

aceea, specia Natrix Natrix a devenit o specie protejata.

In aceasta vara, ne petreceam o dupa-amiaza frumoasa la Snagov,facand baie in lac si jucandu-ne

cu mingea.Tatal meu pescuia, pe cand ne-a strigat uimit. Am alergat curiosi, iar cand am ajuns la

el, tinea in mana un serpisor de aproximativ jumatate de metru.Eu m-am uitat speriata, dar el mi-

a spus ca nu musca.

De asemenea, mi-a spus ca nu a mai vazut de mult unul si ca sunt din ce in ce mai rari. “Cand

eram eu copil vedeam unul pe zi, daca stateam pe malul apei. Acum am noroc daca mai vad unul

pe saptamana.”Dupa ce ne-am uitat putin la el, l-am lasat sa plece inapoi in apa. Dar nu inainte

de a-i face o poza:

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 15/18

Natrix natrix(sursa: Stoian Marina)

8. Consecintele disparitiei speciei Natrix Natrix

Disparitia speciei Natrix Natrix ar avea consecinte daunatoare pentru:

o dezechilibre la nivelul lanturilor trofice, respectiv retele trofice;

o lantul trofic din care face parte ar fi dereglat ;

o s-ar produce cresterea numarului altor specii;

9. Propunerile si recomandarile echipei Scolii nr. 1 Ciolpani cu

clasele I – VIII pentru protejarea speciei Natrix Natrix

In urma unui vot facut in cadrul echipei consideram ca activitatile de aruncare a deseurilor la

intamplare, cursele cu barci de mare viteza si distrugerea vegetatiei din zona Snagov si alte

activitati antropice sunt daunatoare speciei Natrix Natrix, motiv pentru care propunerile si

recomandarile noastre sunt:

o actiuni de strangere a gunoaielor in zona Snagov;

o folosirea barcilor cu motoare de putere mica,nezgomotoase si ecologice;

o limitarea curselor de motociclete/ATV-uri in zona Snagov;

o ambarcaţiunile nu sunt bine întreţinute de asemenea reprezintă un pericol - pierd

hidrocarburi (se văd pete pe suprafaţa lacului) şi afectează flora şi fauna acvatică. o in UE, pentru lacuri, capacitatea motoarelor este limitată la 9.9CP (iar pe Snagov în

prezent circulă multe ambarcaţiuni pentru mări şi oceane - cu capacităţi de peste

100CP).

o diminuarea traficului rutier (reprezinta factor de ameninţare pentru flora şi fauna);

o plantarea de copaci in zonele defrisate anterior;

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 16/18

o Biodiversitatea reprezintă o condiţie obligatorie majoră pentru un mediu durabil.

Biodiversitatea înseamnă o diversitate a speciilor, a ecosistemelor şi, în principal ,a

diversităţii genetice în interiorul unei specii care garantează capacitatea de

adaptare. Cu cât este mai mare numărul de specii care compun un sistem ecologic,

cu atât este mai puternic ecosistemul să reziste împotriva deteriorărilor de mediu.

”Actele noastre sunt consecinţele a ceea ce suntem şi a ceea ce ne înconjoară “ (R.Martin du

Gard).

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 17/18

10. Productie proprie – flyer

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 18/18

11. BİBLİOGRAFİE

1. Anca Angelescu,(2001), Mediul ambiant şi dezvoltarea durabilă, Editura A.S.E.

,Bucureşti. 2. Al Gore, (1984), Problemele globale ale omenirii, Editura Tehnica Bucuresti .

3. Bonnefons E., (1976), Omul sau natura? Editura Politică, Bucureşti. 4. Botanariuc N.Vadineanu A.(1982), Ecologie, Editura didactica si pedag

5. Budeanu C., Călinescu, E. (1982), Elemente de ecologie umană, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

6. Erdeli, Gh. (1999), Dicţionar de geografie umană, Editura Corint, Bucureşti. 7. Iordan I.(1992),Imprejurimile Bucurestiului - Ghid turistic,Editura Societatea

„R”,Bucuresti.

8. Irina Teodorescu, Geta Rîsnoveanu (2002)Ecologie si protectia mediului ,Editura

Constelatii.

9. Lazar Avram, Julien Troquet(2002), Dictionar de ecologie aplicata, Editura Premier .

10. Machedon, I. (1996), Funcţiile de protecţie ale pădurilor. Evaluare economică. Editura

Ceres, Bucureşti. 11. Maliţa, M. (1979), Sisteme în ştiinţele naturii. Editura Academiei R.S.R., Bucureşti. 12. Mohan, Gh., Ardelean, A.,(1993) Ecologie si protectia mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti. 13. Mihai Cristea (2006) Biodiversitatea, Editura Ceres Bucureşti. 14. Buletin informativ de mediu nr.11 / septembrie – noiembrie 2003 - Natura 2000

15. Internet:

o www.zmb.ro

o www.wikipedia.org

o www.ecos_magazin.com

o www.snagov.ro

o www.alma.ro.ngo.ro

o www.google.earth

o www.animale.ro