Asimov fundatia 5 - marginea fundatiei

of 174 /174
Marginea Fundaţiei Isaac Asimov 1 ― Consilierul 1 ― BINEÎNŢELES CĂ NU CRED, făcu Golan Trevize, aflat în capul scărilor largi care duceau spre Sala Seldon, de pe înălţimea cărora putea privi întregul oraş, strălucind în lumina soarelui. Terminus era o planetă binecuvântată, cu un raport echilibrat între uscat şi apă. Trevize se gândea deseori că introducerea climatizării făcuse ca planeta să devină mult mai agreabilă, dar în acelaşi timp mai lipsită de farmec. ― Nu cred nimic din toate astea, repetă Golan cu un zâmbet care-i puse în evidenţă dinţii albi, regulaţi, strălucitori, şi chipul tineresc. Prietenul lui, Consilierul Munn Li Compor, care adoptase numele de mijloc ca o sfidare la adresa tradiţiei de pe Terminus, clătină din cap stingherit: ― Ce nu crezi? Că am salvat capitala? ― A, nu, asta o cred. Aici nu greşiţi. Chiar Seldon a afirmat că o vom salva şi că avem tot dreptul s-o facem, căci el avea cunoştinţă despre asta de acum cinci sute de ani. Vocea lui Compor scăzu până deveni o şoaptă: ― Ascultă, nu mă deranjează că-mi vorbeşti astfel, pentru că tot nu te iau în serios, dar dacă o să începi să vociferezi în public, s-ar putea să te audă şi alţii şi, cinstit să fiu, n-aş vrea să mă aflu prin preajmă când o să cadă trăsnetul pe capul tău. Mă tem să nu greşească ţinta. Trevize rămase zâmbitor şi netulburat: ― Am comis un păcat spunând că oraşul este salvat? Şi că am făcut-o fără a purta un război? ― Nici n-am avut cu cine lupta, zise Compor. Avea părul blond deschis, ochii albaştri precum cerul şi rezistase tentaţiei de a modifica într-un fel sau altul aceste nuanţe ce nu erau la modă. ― N-ai auzit niciodată despre războaie civile, Compor? întrebă Trevize. Înalt, cu părul negru, uşor ondulat, el obişnuia să umble ţinându-şi degetele mari agăţate de centironul de care părea să nu se despartă niciodată. ― Un război civil pentru a fixa locul capitalei? ― Problema a fost atât de acută încât a provocat o Criză Seldon. Oricum, cariera politică a lui Hannis a fost distrusă din aceeaşi pricină. Şi tot asta ne-a slujit şi nouă în alegerile trecute, astfel că am putut intra amândoi în Consiliu, dar problema a rămas cam neclară... şi-şi mişcă mâna înainte şi înapoi ca acul indicator al unei balanţe ce-şi caută punctul de echilibru şi nu şi-l găseşte. Se opri pe scări o clipă, neluându-i în seamă pe ceilalţi membri ai guvernului, pe ziarişti, precum şi pe indivizii din înalta societate care, prin relaţii, îşi procuraseră invitaţii pentru a fi prezenţi la reîntoarcerea lui Seldon (sau, mai exact, la revenirea imaginii lui). Toată lumea cobora scările vorbind, râzând, fălindu-se cu normalitatea tuturor lucrurilor ce-i înconjurau şi radiind un aer de mulţumire pentru că fuseseră aprobaţi de Seldon. Trevize rămase nemişcat şi lăsă mulţimea să se scurgă pe lângă el. Compor, care era cu vreo doi paşi în faţa lui, se opri de parcă un fir invizibil i-ar fi legat unul de altul. ― Hai, nu vii? ― Ce grabă avem? Întrunirea Consiliului nu va începe până când Primarul Branno nu va reevalua situaţia în stilul ei obişnuit: mocăit şi citind totul, silabă cu silabă. N-am motive să mă grăbesc pentru a asculta încă o cuvântare plină de vorbe mari. Mai bine priveşte oraşul! ― Îl văd. L-am văzut şi ieri. ― Da, dar l-ai văzut acum cinci sute de ani, când a fost întemeiat? ― Patru sute nouăzeci şi opt, îl corectă pe dată Compor. Peste doi ani vom sărbători jumătate de mileniu, şi tot Primarul Branno va deţine funcţia şi atunci dacă, sperăm noi, nu se vor petrece evenimente a căror probabilitate e oricum neglijabilă. ― Să sperăm, zise Trevize sec. Dar cum arăta acum cinci sute de ani, când a fost întemeiat? Un singur oraş pe toată planeta! Un orăşel locuit de un grup de oameni care pregăteau o Enciclopedie nicicând dusă la bun sfârşit! ― Ba a fost terminată. ― Te referi la Enciclopedia Galactică pe care o avem acum? Nu-i cea la care au lucrat ei.

Embed Size (px)

Transcript of Asimov fundatia 5 - marginea fundatiei

  • 1. Marginea Fundaiei Isaac Asimov 1 Consilierul 1 BINENELES C NU CRED, fcu Golan Trevize, aflat n capul scrilor largi care duceau spre Sala Seldon, de pe nlimea crora putea privi ntregul ora, strlucind n lumina soarelui. Terminus era o planet binecuvntat, cu un raport echilibrat ntre uscat i ap. Trevize se gndea deseori c introducerea climatizrii fcuse ca planeta s devin mult mai agreabil, dar n acelai timp mai lipsit de farmec. Nu cred nimic din toate astea, repet Golan cu un zmbet care-i puse n eviden dinii albi, regulai, strlucitori, i chipul tineresc. Prietenul lui, Consilierul Munn Li Compor, care adoptase numele de mijloc ca o sfidare la adresa tradiiei de pe Terminus, cltin din cap stingherit: Ce nu crezi? C am salvat capitala? A, nu, asta o cred. Aici nu greii. Chiar Seldon a afirmat c o vom salva i c avem tot dreptul s-o facem, cci el avea cunotin despre asta de acum cinci sute de ani. Vocea lui Compor sczu pn deveni o oapt: Ascult, nu m deranjeaz c-mi vorbeti astfel, pentru c tot nu te iau n serios, dar dac o s ncepi s vociferezi n public, s-ar putea s te aud i alii i, cinstit s fiu, n-a vrea s m aflu prin preajm cnd o s cad trsnetul pe capul tu. M tem s nu greeasc inta. Trevize rmase zmbitor i netulburat: Am comis un pcat spunnd c oraul este salvat? i c am fcut-o fr a purta un rzboi? Nici n-am avut cu cine lupta, zise Compor. Avea prul blond deschis, ochii albatri precum cerul i rezistase tentaiei de a modifica ntr-un fel sau altul aceste nuane ce nu erau la mod. N-ai auzit niciodat despre rzboaie civile, Compor? ntreb Trevize. nalt, cu prul negru, uor ondulat, el obinuia s umble inndu-i degetele mari agate de centironul de care prea s nu se despart niciodat. Un rzboi civil pentru a fixa locul capitalei? Problema a fost att de acut nct a provocat o Criz Seldon. Oricum, cariera politic a lui Hannis a fost distrus din aceeai pricin. i tot asta ne-a slujit i nou n alegerile trecute, astfel c am putut intra amndoi n Consiliu, dar problema a rmas cam neclar... i-i mic mna nainte i napoi ca acul indicator al unei balane ce-i caut punctul de echilibru i nu i-l gsete. Se opri pe scri o clip, nelundu-i n seam pe ceilali membri ai guvernului, pe ziariti, precum i pe indivizii din nalta societate care, prin relaii, i procuraser invitaii pentru a fi prezeni la rentoarcerea lui Seldon (sau, mai exact, la revenirea imaginii lui). Toat lumea cobora scrile vorbind, rznd, flindu-se cu normalitatea tuturor lucrurilor ce-i nconjurau i radiind un aer de mulumire pentru c fuseser aprobai de Seldon. Trevize rmase nemicat i ls mulimea s se scurg pe lng el. Compor, care era cu vreo doi pai n faa lui, se opri de parc un fir invizibil i-ar fi legat unul de altul. Hai, nu vii? Ce grab avem? ntrunirea Consiliului nu va ncepe pn cnd Primarul Branno nu va reevalua situaia n stilul ei obinuit: mocit i citind totul, silab cu silab. N-am motive s m grbesc pentru a asculta nc o cuvntare plin de vorbe mari. Mai bine privete oraul! l vd. L-am vzut i ieri. Da, dar l-ai vzut acum cinci sute de ani, cnd a fost ntemeiat? Patru sute nouzeci i opt, l corect pe dat Compor. Peste doi ani vom srbtori jumtate de mileniu, i tot Primarul Branno va deine funcia i atunci dac, sperm noi, nu se vor petrece evenimente a cror probabilitate e oricum neglijabil. S sperm, zise Trevize sec. Dar cum arta acum cinci sute de ani, cnd a fost ntemeiat? Un singur ora pe toat planeta! Un orel locuit de un grup de oameni care pregteau o Enciclopedie nicicnd dus la bun sfrit! Ba a fost terminat. Te referi la Enciclopedia Galactic pe care o avem acum? Nu-i cea la care au lucrat ei.

2. Actuala enciclopedie este stocat n computer i revizuit zilnic. Ai vzut vreodat originalul incomplet? Cel de la Muzeul Hardin? La Muzeul Originilor Salvor Hardin. S folosim numele complet, te rog, dac tot ii att de mult la exactitate. L-ai vzut? Nu. Trebuia? Nu neaprat, nu prea ai ce vedea. Dar oricum, asta a fost situaia; un grup de Enciclopediti care formau nucleul unui orel aflat pe o lume lipsit de zcminte metalifere, rotindu-se n jurul unui soare izolat de restul Galaxiei, chiar la marginea Galaxiei. Iar acum, la cinci sute de ani distan, am rmas o lume periferic, ntreaga planet a devenit un parc uria i avem toate metalele trebuincioase. Acum suntem centrul tuturor lucrurilor! Nu chiar, zise Compor. nc ne rotim n jurul unui soare izolat de restul Galaxiei. Tot la marginea extrem a Galaxiei ne aflm. A, nu, vorbeti fr s gndeti. Criza Seldon tocmai de aceea a aprut. Nu mai suntem doar mica lume a Terminusului. Reprezentm Fundaia, care-i desface tentaculele, cuprinznd toat Galaxia, conducnd-o din locul acesta, situat exact la margine. i putem s-o facem deoarece nu rmnem izolai dect prin poziie, iar asta nu are nici o importan. n regul. S zicem c aa stau lucrurile. Era vdit c pe Compor nu-l interesa turnura pe care o luase discuia, cci el cobor nc o treapt. Firul invizibil care-i lega se mai desfur puin. Trevize ntinse o mn dup colegul su de parc ar fi ncercat s-l trag pe trepte n sus. Compor, chiar nu nelegi? S-a produs o schimbare enorm, numai c noi refuzm s-o acceptm. n adncul sufletelor noastre, am dori aceeai Fundaie mic, limitat la o singur lume, cea care a existat dintru nceputuri, din vremea eroilor fierului i a nobililor sfini. Toate astea au disprut pe vecie. Asta-i bun! Vorbesc serios. Uit-te doar la Sala Seldon. La nceput, n cadrul primei crize de pe vremea lui Salvor Hardin, exista numai Bolta Timpului, o sal de edine unde aprea imaginea holografic a lui Seldon. Atta tot. Acum avem un mausoleu gigantic, dar ai vzut mcar o ramp care s funcioneze pe baza unui cmp de for? Vreun covor rulant? Vreun lift gravitic? Nu, doar treptele acestuia, pe care le urcm i le coborm aa cum ar fi fcut-o i Hardin. n situaii ciudate i neateptate ne agm speriai de trecut. (i zvrli braele n lturi n focul peroraiei.) Exist la vedere mcar vreo component din metal? Nici una. Nici nu s-ar cuveni, ntruct pe vremea lui Salvor Hardin nu se putea vorbi de metale pe planet, iar puinul necesar se importa. Ba s-a folosit chiar material plastic atunci cnd s-a construit mormanul acesta i, ntre timp, el a mbtrnit i s-a nglbenit, aa nct vizitatorii de pe alte lumi se pot opri ca s se minuneze: "Pentru numele Galaxiei! Ce plastic vechi i drgu!" Ascult-m pe mine, Compor: Totul e fals. Dar Seldon afirm c te neli. Planul Seldon decurge aa cum a fost stabilit. tiu, tiu. Iar fiecare copil de pe Terminus este educat s cread c Hari Seldon a formulat un Plan, c a anticipat totul nc de acum cinci secole, c a programat Fundaia astfel nct a putut indica anumite crize, c imaginea lui holografic va apare n cursul crizelor ca s ne comunice un minim de lucruri pe care ar trebui s le cunoatem ca s ne continum drumul pn vom ajunge la criza urmtoare, i c n felul acesta, ne va conduce printr-o mie de ani de istorie, pn cnd vom putea construi n siguran un al Doilea Imperiu Galactic i mai mre pe ruinele structurii nvechite care se destrmase acum cinci sute de ani i care se dezintegrase complet acum circa dou secole. De ce-mi spui toate astea, Golan? Pentru c vreau s te conving c ne lsm amgii. Totul e o mascarad... Sau chiar dac la nceput a fost vorba de ceva real, acum totul se dovedete un fals de proporii. Nu suntem propriii notri stpni. Nu noi urmm Planul! Ai mai spus vorbe ca astea i nainte, Golan, dar ntotdeauna am crezut c fceai afirmaii ridicole doar ca s m strneti. Pentru numele Galaxiei, cred c de fapt vorbeti foarte serios. Bineneles c vorbesc serios! Nu se poate. Ori vrei s faci glume greu de neles pe socoteala mea, ori i-ai pierdut minile. Nici una, nici alta, l lmuri Trevize, mai linitit acum, agndu-i degetele de centiron, de parc n-ar mai fi avut nevoie s gesticuleze cu minile pentru a-i ntri spusele. Am mai chibzuit la problema asta, recunosc, dar pn acum a fost doar intuiie. Farsa la care am asistat n dimineaa aceasta mi-a limpezit toate nelmuririle i, la rndul meu, intenionez s comunic prerile mele Consiliului. Eti nebun! izbucni Compor. Aa o fi. Vino cu mine ca s auzi despre ce este vorba. Cei doi coborr scrile. Rmseser ultimii i mai aveau de cobort cteva trepte. Apoi, 3. n timp ce Trevize o luase cu puin nainte, buzele lui Compor se micar imperceptibil, aruncnd o vorb nerostit n direcia lui: "Nesbuitul!" 2 Primarul Harla Branno deschise edina Consiliului Executiv. Privi ctre adunare fr nici o urm de interes; cu toate acestea, nimeni dintre participani nu se ndoi c ea-i observase pe toi cei prezeni i-i tia deja pe cei care nc nu sosiser. i purta prul crunt atent pieptnat ntr-o coafur care nu era nici feminin, nici masculin. Pur i simplu aa i aranja prul, nimic mai mult. Chipul ei prozaic nu avea nimic n comun cu frumuseea, dar oricum nimeni n-ar fi cutat aa ceva la ea. Era cel mai capabil administrator al planetei. Nimeni nu putea, i de fapt nici nu ncerca, s o asemuiasc strlucirii lui Salvor Hardin sau a lui Hober Mallow, al cror fapte nsufleiser primele dou secole ale existenei Fundaiei, dar nici nu se putea gsi vreo legtur ntre activitatea ei i neroziile celor trei Indburi ereditari care conduseser Fundaia cu puin nainte de apariia Catrului. Cuvntrile ei n-aveau darul de a nflcra minile brbailor, pentru c nu o caracterizau gesturile dramatice, ns era capabil de a lua fr mult zarva hotrri pe care le respecta atta vreme ct era convins de corectitudinea lor. Fr a poseda un farmec personal care s ia ochii cuiva, avea talentul de a convinge electoratul c hotrrile luate de ea vor fi drepte. ntruct potrivit doctrinei lui Seldon cursul istoriei este, n mare msur, greu de deviat (dac nu inem seama de elementele imprevizibile, un lucru pe care majoritatea admiratorilor lui Seldon l ignor, n ciuda incidentului cutremurtor provocat de Catr), Fundaia i-ar fi putut pstra capitala pe Terminus n orice condiii. Aceasta era, totui, o posibilitate. Seldon, n cadrul apariiei sale care tocmai se ncheiase, apreciase calm c probabilitatea ca Terminus s rmn capital era de aproximativ 87,2 la sut. Cu toate acestea, chiar i pentru admiratorii fanatici ai lui Seldon, acest lucru nsemna c existau 12,8 la sut anse c mutarea s-ar fi putut face spre un loc mai apropiat de centrul Federaiei Fundaiei, cu toate consecinele neplcute pe care le expusese Seldon. Faptul c aceast probabilitate de una din opt nu se materializase se datora Primarului Branno. Sigur c nu ar fi aprobat aa ceva. Dei trecuse prin perioade de scdere considerabil a popularitii, ea susinuse sus i tare c Terminus era capitala tradiional a Fundaiei i ca aici avea s rmn. Inamicii ei politici caricaturizaser falca ei hotrt (cu oarecare exactitate, trebuie s recunoatem), asemuind-o cu un bloc de granit. Iar acum, Seldon sprijinise punctul ei de vedere i, cel puin pentru o vreme, acest succes avea s-i ofere un avantaj politic copleitor. Se spunea chiar c afirmase cu un an mai nainte c, dac n cursul apariiei sale Seldon avea s o sprijine, ea va considera c-i dusese sarcina la bun sfrit. Dup aceea, putea mai degrab s se retrag din politic, i s se bucure de onorurile cuvenite unui om de stat respectabil dect s-i asume n continuare riscurile unor btlii politice cu anse ndoielnice de izbnda. Nimeni nu o crezuse cu adevrat. Se simea cu mult mai sigur pe ea n cursul btliilor politice dect muli ali predecesori de-ai ei, iar acum, cnd imaginea lui Seldon apruse i dispruse, nu ddea nicidecum de neles c ar dori s se retrag. Vorbi cu o voce de o claritate perfect, cu un accent specific Fundaiei de care nu-i era ruine (mplinise demult misiunea de ambasador pe Mandress, dar nu adoptase vechiul stil imperial de exprimare, foarte la mod acum, i care constituia, mcar n parte, o atracie cvasiimperial pentru Provinciile Interioare). Criza Seldon a trecut i exist o tradiie, a spune, neleapt, care ne ndeamn s nu ntreprindem msuri de represalii nici prin fapte, nici prin vorbe mpotriva acelora care au sprijinit o idee greit. Muli oameni cinstii au crezut c gsiser motive ntemeiate pentru a dori ceea ce Seldon nu a vrut. Nu are rost s-i umilim pn ntr-att nct s-i facem s-i recapete respectul de sine doar prin denunarea Planului Seldon. n acelai timp, exista un obicei bine nrdcinat i pe care l-am dori renviat, ca aceia care au sprijinit ideea greit s accepte eecul cu zmbetul pe buze i fr alte comentarii. Pentru ambele pri, problema n litigiu a rmas undeva departe pentru totdeauna. Se opri o clip, privi fr urm de resentiment ctre feele celor din sal, apoi continu: Jumtate din perioada a trecut, domnilor membri ai Consiliului jumtate din acel mileniu care ne desparte de mplinirea marelui Imperiu. A fost o perioad presrat cu greuti, dar am parcurs o bun bucat de drum. Suntem deja un Imperiu Galactic aproape nchegat i nu au mai rmas dumani externi de care s ne temem. Acest Interregnum ar fi inut treizeci de mii de ani dac nu ar fi existat Planul Seldon. Dup treizeci de mii de ani de decdere se putea ntmpla s nici nu mai existe putere pentru a ntemeia un nou Imperiu. Se putea ntmpla s rmn doar lumi izolate i muribunde. Datorm lui Hari Seldon tot ce avem astzi i pentru rest va trebui s ne bizuim pe mintea lui. De azi nainte, domnilor 4. Consilieri, primejdia suntem noi nine i, din acest moment, nu trebuie s mai existe ndoieli cu privire la valoarea Planului. S fim de acord acum, calmi i hotri, ca oficial s nu mai apar critici sau condamnri ale Planului. Trebuie s-l sprijinim necondiionat. i-a dovedit valabilitatea de-a lungul a cinci secole. Planul reprezint siguran pentru umanitate i nu trebuie s-i punem nici un fel de piedici. Suntei de acord? Se auzi un murmur discret. Primarul abia ridic privirea pentru a se ncredina cu propriii ochi c era aprobat. i cunotea pe toi membrii Consiliului i tia cum va reaciona fiecare. Dup recentul triumf era sigur c nu va ntmpina nici o opoziie. Poate n anul urmtor. Dar nu acum. Toate problemele trebuiau rezolvate la vremea lor. ntotdeauna va fi aa, cu excepia... Prin control al gndirii, Primare Branno? ntreb Golan Trevize, apropiindu-se cu pai mari pe intervalul dintre scaune i spunndu-i prerea cu voce tare de parc ar fi vrut s compenseze tcerea celorlali. Nu se osteni s-i ocupe locul care, ca proaspt membru n Consiliu, i fusese rezervat n ultimul rnd de scaune. Branno nc nu ridicase privirea spre el. Care este opinia dumneavoastr, Consilier Trevize? ntreb ea. C guvernul nu poate impune interdicii asupra exprimrii libere; c toi cetenii iar asta privete, desigur, i pe Consilieri, fie ei brbai sau femei, care tocmai n acest scop au fost alei au dreptul s discute problemele politice ale momentului; i c nici o problem politic nu poate fi separat de Planul Seldon. Branno i ncruci minile la piept i ridic ochii spre el. Chipul i era lipsit de expresie. Consilier Trevize, ai intervenit n aceast dezbatere fr a v nscrie la cuvnt i ai tulburat astfel ordinea de zi. Cu toate acestea, eu v-am solicitat s v exprimai opiniile i de aceea v voi rspunde. Nu exist piedici n calea exprimrii libere a opiniilor n contextul Planului Seldon. Planul, prin natura lui, ne limiteaz libertatea. Pot exista multe moduri de a interpreta evenimentele nainte ca imaginea s ia hotrrea final, dar, dup ce ea este luat, n-o mai putem contesta n acest Consiliu. i nici nu va fi cazul s o punem dinainte la ndoial fcnd afirmaii de genul: "Dac Hari Seldon ar susine cutare lucru, ar grei!" i dac, totui, cineva ar simi c altul e adevrul, Doamn Primar? Atunci are libertatea s-o fac, dac e o persoan particular i discut problema ntr-un cerc restrns. Deci vrei s m facei s neleg c restriciile asupra liberei exprimri pe care le propunei ar urma s se aplice complet i precis oficialitilor guvernamentale? Exact. Acesta nu este un principiu nou al legilor Fundaiei. A mai fost aplicat i nainte, de ctre Primari aparinnd altor partide. Un punct de vedere personal nu reprezint nimic; exprimarea oficial a unei preri are greutate i poate fi periculoas. Nu am parcurs un drum att de lung pentru a periclita totul acum. Doamn Primar, permitei-mi s precizez c acest principiu al dumneavoastr a fost aplicat n rare ocazii unor anumite acte ale Consiliului. El nu a avut ca obiect ceva att de vast i imposibil de definit precum Planul Seldon. Planul Seldon are nevoie de o maxim protecie pentru c n cazul lui, orice contestare poate s fie extrem de primejdioas. Primare Branno, nu avei impresia, ncepu Trevize i se ntoarse adresndu-se membrilor Consiliului, care priveau cu rsuflarea tiat, de parc ar fi ateptat deznodmntul unui duel, nu avei i dumneavoastr senzaia, stimai membri ai Consiliului, c exist motive suficiente pentru a considera c Planul Seldon nu exist? Toi am fost martori astzi la desfurarea lui, zise calm Primarul Branno, n timp ce glasul lui Trevize deveni din ce n ce mai puternic i mai apsat. Doamnelor i domnilor Consilieri, tocmai pentru c l-am vzut astzi n desfurarea lui, ne putem da seama c Planul Seldon, aa cum am fost educai s credem n el, nu exist. Consilier Trevize, nclcai ordinea de zi i nu este cazul s continuai pe tonul acesta. mi exercit prerogativele pe care mi le confer funcia, Doamn Primar. Aceste prerogative v sunt retrase din aceast clip, domnule Consilier. Nu avei acest drept. Afirmaia dumneavoastr privind restriciile impuse asupra liberei exprimri a opiniei nu poate avea prin ea nsi, putere de lege. Nu s-a supus nc la vot n cadrul Consiliului, doamn Primar, i chiar dac s-ar fi procedat astfel, tot a fi avut dreptul de a-i contesta legalitatea. Retragerea prerogativelor nu are nimic de-a face cu afirmaia mea care protejeaz Planul Seldon, domnule Consilier. Atunci de ce depinde acest lucru? V acuz de trdare, domnule Consilier. Nu doresc s aduc atingere onoarei acestui Consiliu arestndu-v n plenul Camerei Consiliului, ns la u se afla membri ai Siguranei care v vor lua n custodie cnd vei prsi sala. Iar acum v rog s v retragei fr a provoca dezordine. Dac vei comite vreun gest necugetat, atunci acesta va fi desigur interpretat drept un pericol imediat i Sigurana va ptrunde n Camer. Sunt ncredinat c nu ne vei sili s 5. recurgem la o asemenea msur. Trevize se ncrunt. n sal domnea o tcere total. (n afar de el i de Compor, cine se mai atepta la un asemenea deznodmnt?) Privi ctre ieire. Nu vzu nimic deosebit, dar nu avea motive s cread ca Primarul Branno voia doar s-l intimideze. Se blbi din cauza furiei: Repre... reprezint un electorat important, Primar Branno... Fr ndoial c electoratul va fi dezamgit de comportarea dumneavoastr. n baza cror dovezi mi aducei aceast acuzaie nemeritat? Ea v va fi comunicat la momentul potrivit, dar v asigur c avem toate probele necesare. Suntei un tnr foarte nestpnit i ar trebui s nelegei c s-ar putea ca cineva s v fie prieten i cu toate acestea s nu doreasc s trdeze alturi de dumneavoastr. Trevize se rsuci pe clcie pentru a-l privi pe Conmpor drept n ochi. Ochii albatri ai acestuia l fixar cu rceal. V cer tuturor s fii martori, spuse calm Primarul Branno, c atunci cnd am fcut ultima afirmaie, Consilierul Trevize s-a ntors s-l priveasc pe Consilierul Compor. Acum vrei s prsii sala, domnule Consilier, ori ne vei obliga s aducem o ofens acestei adunri efectund o arestare n Camer? Golan Trevize se ntoarse, urc treptele, iar n dreptul uii doi brbai n uniforme i bine narmai, l ncadrar. Iar Harla Branno, privind imperturbabil ctre el, opti printre buzele ntredeschise: "Nesbuitul!". 3 Liono Kodell fusese Director al Siguranei de-a lungul ntregii administraii Branno. Dup cum i plcea s afirme, nu era o slujb istovitoare, dar bineneles c nimeni nu putea spune dac minea sau nu. Nu avea aerul unui mincinos, dar asta nu nsemna nimic. Prea reconfortant i prietenos i probabil c aceste caliti se potriveau de minune cu slujba. Avea o statur mai degrab sub media obinuita, o corpolen mai degrab peste medie, o musta stufoas (cu totul neobinuit pentru un cetean de pe Terminus) care era acum mai mult alb dect crunt, avea ochi cprui i strlucitori, iar buzunarul de pe pieptul hainei de lucru pe care o purta era scos n eviden de un petec de culoare strident. Stai jos, Trevize, ncepu el. S pstrm, dac se poate, o atmosfer amical. Amical? Cu un trdtor? Trevize i vr degetele mari pe sub centiron i rmase n picioare. Cu o persoan acuzat de trdare. N-am ajuns nc n situaia n care acuzaia chiar dac ea vine din partea Primarului reprezint echivalentul condamnrii. Sunt ncredinat c nici nu vom ajunge vreodat la asta. Treaba mea este s clarific situaia dumitale, dac voi putea. A prefera s-o fac acum, cnd s-au adus prejudicii doar mndriei dumitale, probabil, dect s fiu silit a transforma totul ntr-o chestiune care s conduc la un proces public. Sper c eti de acord cu mine. Trevize nu se ls impresionat: S lsm deoparte ncercrile de a ne intra n graii unul altuia. ndatorirea dumitale este de a nu-mi da pace n ideea c sunt un trdtor. Trdtor nu sunt i mi displace c trebuie s fac o demonstraie care s v conving de justeea afirmaiei mele. De ce n-ar trebui s demonstrai loialitatea dumneavoastr, astfel nct s m convingei pe mine de adevrul spuselor dumneavoastr? n principiu, n-am nici o obiecie. Tristul adevr este c, totui, eu am puterea de partea mea, iar dumneata nu. i tocmai de aceea eu m bucur de privilegiul de a pune la ndoial, n timp ce dumneata nu. Fiindc tot veni vorba, dac asupra mea ar plana bnuiala de neloialitate sau de trdare, mi nchipui c a fi destituit i interogat de ctre altcineva care, sper din toat inima, nu m va trata mai ru dect intenionez eu s te tratez. i cum intenionai s m tratai? Ca pe un amic i egal al meu, desigur, dac i dumneata m vei trata la fel. S v ofer ceva de but? ntreb Trevize cu amrciune n glas. Poate alt dat, ns pentru moment luai loc. V cer acest lucru n calitate de prieten. Trevize ezit o clip, apoi se aez. Orice alt sfidare i se pru dintr-o dat lipsit de sens: i acum? fcu el. Acum, mi permit s v rog s dai rspunsuri complete, conforme cu realitatea i care s nu ocoleasc adevrul. Iar dac nu? Ce m ateapt? Sonda Psihic? Sper s nu fie cazul., i eu sper. Nu e cazul s-o folosii asupra unui membru al Consiliului. Nu va dovedi trdarea, iar cnd voi fi achitat, probabil c v voi distruge politic att pe dumneavoastr, ct 6. i pe doamna Primar. Aproape ca ar merita s v determin s ncercai folosirea Sondei Psihice. Kodell se ncrunt i cltin uor din cap. A, nu. Nu. Pericolul de vtmare cerebral e prea mare. Uneori vindecarea este lent i nici nu v-ar face cinste s-o folosim. Asta e sigur. tii, cnd se folosete Sonda n desperare de cauz, uneori... E o ameninare, Kodell? O evaluare a situaiei, Trevize. S nu m nelegi greit, domnule Consilier. Dac va trebui s folosesc Sonda, o voi face, i chiar dac eti nevinovat nu vei avea dreptul la recurs. Ce vrei s tii? Kodell nchise un comutator de pe birou: Ceea ce te ntreb i ceea ce vei rspunde se va nregistra, att ca sunet, ct i ca imagine. Nu am nevoie de declaraii din proprie iniiativ i nici de rspunsuri selective. Cel puin, n acest moment. Sunt sigur c nelegi. neleg c vei nregistra numai ceea ce vei dori, zise Trevize dispreuitor. E adevrat, dar repet: nu m nelege greit. Nu voi deforma nici una din declaraiile dumitale. Le voi folosi sau nu, atta tot. ns vei ti pe care din declaraii n-o voi folosi i astfel nu m vei determina s risipesc timpul meu i al dumitale. Vom vedea. Domnule Consilier Trevize, i nota de formalitate din glasul lui constituia o dovad elocvent c pornise nregistrarea, avem motive s credem c ai declarat n mod deschis, cu diverse prilejuri, c nu credei n existena Planului Seldon. Dac am fcut astfel de afirmaii, spuse rar Trevize, i nc n mod repetat, ce altceva v mai trebuie? V propun s nu pierdem timpul cu ocoliuri, domnule Consilier. tii c ceea ce doresc este o recunoatere sincer, cu propria dumitale voce, care s poarte amprenta vocal de necontestat, n condiii care s arate limpede c nu ai fost supus constrngerii. Deoarece presupun c folosirea oricrui efect hipnotic, chimic sau de alt natur, ar modifica amprentele vocale? Destul de pregnant. i inei foarte mult s demonstrai c nu ai fcut uz de metode ilegale n cazul interogrii unui Consilier? Nu v condamn pentru asta. Sunt ncntat c nu m condamni, domnule Consilier. Atunci s continum. Ai afirmat n mod deschis, i n mod repetat, c nu credei n existena Planului Seldon. Recunoatei? Trevize vorbi cumpnit, alegndu-si cuvintele cu grij: Nu cred c ceea ce numim Plan Seldon are semnificaia ce i se atribuie. O declaraie cam confuza. N-ai vrea s fii mai explicit? Prerea mea este c obinuitul concept, pe care l-a elaborat Hari Seldon n urm cu cinci sute de ani folosind tiina matematic a psihoistoriei, prin care a conceput desfurarea evenimentelor pn la ultimul detaliu, i potrivit cruia noi urmm un drum menit s ne duc de la Primul Imperiu Galactic pn la cel de-al Doilea Imperiu Galactic pe o cale de maxim probabilitate, este nativ. Nu poate fi astfel. Cu alte cuvinte, susinei c Hari Seldon n-a existat? Nicidecum. Bineneles c-a existat. N-a dezvoltat psihoistoria? Ba da, i nici n-am afirmat contrariul. Domnule Director, a fi lmurit totul n faa Consiliului dar nu mi s-a permis, de aceea v voi explica dumneavoastr. Adevrul spuselor mele este att de simplu... Directorul Siguranei oprise calm i ostentativ aparatul de nregistrare.. Trevize se ncrunt: De ce-ai fcut asta? mi rpeti timpul, domnule Consilier. Nu i-am cerut o prelegere. Dorii totui, s-mi justific opiniile. M nel, cumva? Ctui de puin. Eu i cer s rspunzi la ntrebri simplu, direct i cinstit. Doar att i nu aduga elemente de care n-am nevoie. Dac nelegi asta, discuia noastr nu va dura mult. Astfel spus, mi cerei declaraii care s vin n sprijinul versiunii oficiale n legtur cu ceea ce se presupune c a fi comis. Noi v cerem doar s facei declaraii n spiritul adevrului i v asigurm c nu le vom rstlmci. S ncercm nc o dat, v rog. Vorbeam despre Hari Seidon. Instalaia de nregistrare se puse din nou n micare i Kodell repet calm: N-am dezvoltat psihoistoria? Bineneles c a dezvoltat tiina pe care o numim psihoistorie, rspunse Trevize, nereuind s-si ascund iritarea i gesticulnd nfierbntat i exasperat. i cum ai defini-o? 7. Pentru numele Galaxiei! De obicei, este definit drept ramur a matematicii care studiaz reaciile unor mari grupuri umane la o serie de stimuli n anumite condiii. Cu alte cuvinte, se presupune c anticipeaz schimbrile sociale i istorice. Spui "se presupune." Pui la ndoial aceast posibilitate a matematicii? Nu, rspunse Trevize. Nu sunt psihoistoric. Dup cum nu exist psihoistorici printre membrii Guvernului Fundaiei, sau printre cetenii de pe Terminus, sau... Kodell ridic o mn cu un aer mpciuitor: Domnule Consilier, v rog, i Trevize se opri. Avei vreun motiv s presupunei c Hari Seldon nu a analizat combinaia cea mai eficient de factori probabili pentru a scurta drumul care conduce de la Primul ctre cel de-al Doilea Imperiu prin mijlocirea Fundaiei? N-am fost de fa, zise Trevize sardonic. De unde s tiu asta? Dar putei fi sigur c n-a fcut-o? Nu. Prin urmare punei la ndoial faptul c imaginea holografic a lui Hari Seldon, care a aprut n momente de criz istoric de-a lungul ultimilor cinci sute de ani este o reproducere fcut n ultimul su an de via, la scurt timp dup ntemeierea Fundaiei? Presupun c nu pot nega. "Presupunei". Spunei-ne: aceast imagine este o neltorie, un truc ieftin, pus la cale de cineva cu un anume scop? Nu. Nu susin aa ceva, oft Trevize. Suntei gata s afirmai c mesajele pe care Hari Seldon ni le transmite sunt manipulate, ntr-un fel sau altul, de ctre cineva? Nu. N-am nici un motiv s cred c ar fi posibil sau util o asemenea manipulare. neleg. Ai fost martor la ultima apariie a imaginii lui Seldon. Vi s-a prut c aceast analiz, pregtit acum cinci ute de ani, nu reflect ndeaproape situaia concret de astzi? Dimpotriv, zise Trevize nveselit dintr-o dat. S-a potrivit foarte bine. Kodell pru s nu ia n seam buna dispoziie a lui Trevize: i totui, domnule Consilier, dup apariia lui Seldon susinei c Planul Seldon nu exist. Desigur. Susin c nu exist tocmai pentru c analiza s-a dovedit prea perfect... Kodell oprise nregistrarea: Domnule Consilier, dup apariia lui Seldon mai susinei c Planul Seldon nu exist? De unde tii? Dup apariie, nimeni n-a avut prilejul s vorbeasc cu prietenul meu Compor, informatorul dumneavoastr. Am bnuit, domnule Consilier. i s zicem c ai rspuns deja: "Desigur". Dac vei spune asta nc o dat, fr a mai aduga elemente de prisos, vom putea continua discuia. Desigur, fcu Trevize ironic. Bun, aprob Kodelf, voi alege acel "Desigur" care sun mai natural. V mulumesc, domnule Consilier, i opri din nou instalaia de nregistrare. Asta-i tot? Pentru ceea ce vreau s demonstrez, da. Mi-e foarte limpede c v trebuie un grup de ntrebri i rspunsuri pe care s le putei prezenta Terminusului i ntregii Federaii a Fundaiei cu scopul de a dovedi c accept pe de-a-ntregul legenda Planului Seldon. Asta nseamn c dac voi exprima public vreo ndoial voi fi considerat de-a dreptul scrntit sau nebun. Sau chiar trdtor n ochii unei mulimi extaziate care consider Planul drept esenial pentru sigurana Fundaiei. Probabil c nu va fi nevoie s facem publice aceste afirmaii, domnule Consilier, dac ajungem la o nelegere, dar vom avea grij ca Federaia s le aud dac ne silii la msuri extreme. Domnule, izbucni Trevize, cum de putei fi att de nesbuit nct s nu v intereseze ct de ct ceea ce am de spus? Ca fiin uman, m intereseaz foarte mult i, dac vom gsi momentul potrivit, v voi asculta cu atenie i cu doza cuvenit de scepticism. Totui, ca Director al Siguranei, n aceste clipe am exact ce-mi trebuie. Sper c v dai seama c nici dumneavoastr, nici primarul nu vei trage vreun folos din asta. E foarte ciudat, dar nu mprtesc aceast prere. Acum vei pleca. Escortat, desigur. Unde voi fi dus? Kodell l nvrednici cu un zmbet: La revedere, domnule Consilier. N-ai cooperat perfect, dar dac m-a fi ateptat la aa ceva din partea dumneavoastr ar fi nsemnat s dau dovad de lips de realism. i ntinse mna. Ridicndu-se n picioare, Trevize ignor mna ntins, i ndrept centironul i zise: Nu vei reui dect s amnai inevitabilul. Mai devreme sau mai trziu vor apare i alii care s gndeasc la fel ca mine. ntemniarea sau uciderea mea n-ar crea dect uimire i 8. ar da natere mai curnd unor idei asemntoare. n cele din urm, adevrul i eu vom triumfa. Kodel i retrase mna i cltin ncet din cap: Serios, Trevize. Eti tare nesbuit. 4 Cele dou grzi venir abia la miezul nopii pentru a-l elibera pe Trevize din camera din sediul Siguranei care, trebui el s recunoasc, era luxoas. Luxoas, dar sub cheie. Oricum ar fi numit-o, tot celul de nchisoare rmnea. Trevize avu mai bine de patru ore pentru o evaluare amar a situaiei n care se afla, pind aproape tot timpul ncoace i ncolo, incapabil s-i gseasc linitea. De ce avusese ncredere n Compor? De ce nu? Lsase impresia c-l aprobase ntru totul. Ba nu, nu era numai asta. Pruse dispus s se lase convins de argumente. Nu, nici acest lucru nu era adevrat,. Lsase impresia c e att de prost, att de uor de dominat, ntr-att de lipsit de gndire i de preri proprii, nct Trevize se bucurase de ansa ce i se oferise de a-l folosi drept camer de rezonan foarte comod. Compor l ajutase pe Trevize s-i exprime prerile cu voce tare i s i le limpezeasc. i fusese de folos, i Trevize avusese ncredere n el pentru simplul motiv c i convenise aceast situaie. Acum, ns, era inutil s ncerce s analizeze dac s-ar fi cuvenit s descopere adevratele intenii ale lui Compor. Ar fi trebuit s urmeze acel sfat simplu i general: "S nu te ncrezi n nimeni". Dar poi tri fr a avea ncredere n cineva? Se prea c aceasta era calea de urmat. i cine i-ar fi nchipuit c Branno va ndrzni s elimine un Consilier din edina de Consiliu i c nimeni dintre ceilali Consilieri nu va interveni pentru a-l apra pe unul dintre ai lor? Chiar dac l dezaprobaser din adncul inimilor pe Trevize, chiar dac ar fi fost gata s-i dea pn i ultima pictur de snge ca s apere punctul de vedere al lui Branno, tot ar fi trebuit, mcar din principiu, s se opun unei violri a prerogativelor lor. Pn i Branno cea de bronz, cum mai era numit uneori, acionase cu o rigiditate ieit din comun... Doar dac nu era i ea constrns... A, nu! Aceasta ar fi calea sigur spre nebunie! i totui... Mintea i lucra febril i precaut, iar n momentul n care sosir grzile, gndurile i se nvlmiser n minte. Venii cu noi, domnule Consilier, spuse cu gravitate cel mai n vrst dintre ei. Insigna dovedea c era locotenent. Avea o mic cicatrice pe obrazul drept i prea obosit de parc ar fi stat mult peste program mcinndu-i timpul n ateptare i inactivitate, situaie aproape normal n cazul unui soldat al crui popor trise panic de mai bine de-un veac. Trevize nu pru impresionat: Numele dumitale, Locotenente. Sunt Locotenent Evander Sopellor, domnule Consilier. Sper c nelegi c nclci legea, Locotenent Sopellor. Nu ai dreptul s arestezi un Consilier. Acesta este ordinul pe care l-am primit, domnule. N-are importan. Nu i se poate ordona s arestezi un Consilier. Cred c-i dai seama c-ai putea fi deferit curii mariale pentru aceast aciune. Nu suntei n stare de arest, domnule Consilier. n cazul acesta nu trebuie s merg cu dumneata, aa e? Ni s-au transmis instruciuni s v escortm la domiciliu. tiu i singur drumul. i s v protejm. De ce? Sau mpotriva cui? De orice mulime ce s-ar putea strnge. La miez de noapte? Tocmai de aceea am ateptat pn la miezul nopii, domnule. Iar acum, pentru binele dumneavoastr, trebuie s v invit s mergei cu noi. Permitei-mi s spun nu ca o ameninare, ci spre informarea dumneavoastr c suntem autorizai s folosim fora la nevoie. Trevize vzuse deja cravaele neuronice cu care erau narmai cei doi. Se ridic cu un aer care ndjdui c exprima demnitate: Acas, deci... Ori voi descoperi c vrei s m ducei la nchisoare? Nu ni s-a ordonat s v minim, domnule, zise mndru locotenentul. 9. Trevize i ddu seama c se afla n prezena unui profesionist care ar solicita o aprobare chiar i pentru a mini i c, n cazul cnd i s-ar ordona aa ceva, expresia feei i tonul vocii l-ar da imediat de gol. Cer scuze, domnule Locotenent. N-am vrut s las a se nelege c m-a ndoi de cuvntul dumitale. Afar erau ateptai de un vehicul de teren. Strada era pustie i nu se vedea ipenie de om. Nici vorb de mulimi, dar locotenentul se exprimase corect. Nu spusese c afar se afla sau se va aduna o mulime. Se referise doar la "orice mulime care s-ar putea strnge". Locotenentul se plasase precaut ntre Trevize i vehicul. Trevize nu s-ar fi putut strecura pentru a-i cuta salvarea prin fug. Locotenentul urc imediat dup el i se aez n spate. Vehiculul se urni din loc. Presupun c de ndat ce voi ajunge acas voi putea s-mi vd, liber i nengrdit, de treburile mele i c, de exemplu, a putea pleca dac am chef. Avem ordin s nu v deranjm n nici un fel, domnule Consilier, dect dac acest lucru contravine ordinului de a v proteja. Contravine? Ce vrea s nsemne asta n cazul de fa? Am primit ordin s v comunic c imediat ce ajungei acas nu putei pleca. Strzile nu prezint siguran, iar eu rspund de integritatea dumneavoastr. Vrei s spui c voi fi arestat la domiciliu? Nu sunt avocat, domnule Consilier. Nu tiu ce nseamn asta. Apoi privi drept nainte, ns i meninu cotul n coasta lui Trevize. Trevize n-ar fi putut s fac nici o micare, orict de mic, fr ca locotenentul s nu-i dea seama. Autovehiculul se opri n faa casei micue din suburbia Flexner. n prezent locuia singur Flavella l prsise, obosit de viaa dezordonat pe care el era silit s o duc din pricina numeroaselor angajamente pe care le avea de cnd devenise Consilier aa c nu erau sperane s-l atepte cineva. Acum cobor? ntreb Trevize. Voi cobor eu mai nti, domnule Consilier. V vom eseorta. Pentru propria-mi siguran? Da, domnule. n cas l ateptau dou grzi. O lamp de veghe arunca o lumin palid, iar ferestrele fuseser date cu o pelicul opac, astfel c din afar nimeni nu putea privi n cas. Pentru o clip, simi o revolt mpotriva acestei nclcri a intimitii sale, dup care alung sentimentul cu o uoar ridicare din umeri. Dac nici mcar Consiliul n-a ndrznit s-l apere n edina Camerei, atunci era sigur c propria-i cas nu putea deveni peste noapte un castel. Ci suntei cu totul? Un regiment? Nu, domnule Consilier, se auzi o voce hotrt i sigur. O singur persoan n afara celor pe care le poi vedea i te asigur c te atept de mult vreme. Harla Branno, Primarul Terminusului, apru n cadrul uii care ddea n camera de zi. Avem timp suficient pentru a discuta, de acord? Trevize fcu ochii mari i mirai: Toat tevatura asta doar ca sa... Dar Branno spuse cu o voce nceat, dar autoritar: Mai ncet, domnule Consilier... Iar voi patru, poftii afar. Ieii! Totul va fi n regul. Cele patru grzi salutar i se rsucir pe clcie. Trevize i Branno rmaser singuri. 2 Primarul 5 BRANNO atepta de o or, apsat de gnduri ce nu-i ddeau pace. La drept vorbind, era vinovat de violare de domiciliu, n plus. nclcnd chiar Constituia, violase drepturile unui Consilier. Potrivit legilor severe pe care Primarii trebuiau s le respecte nc de pe vremea lui Indbur al III-lea i a Catrului, deci de dou secole ncoace, ea putea fi pus sub acuzare. Totui, n aceast zi, vreme de douzeci i patru de ore, ea nu avea dreptul s greeasc. Totul avea s treac, gndi ea i se foi nelinitit. Primele dou secole reprezentaser Epoca de Aur a Fundaiei, Era Eroic cel puin din perspectiva prezentului, dac nu a nefericiilor care triser acele vremuri de nesiguran. Salvor Hardin i Hober Mallow fuseser mari eroi, aproape zeificai, astfel nct rivalizaser cu incomparabilul Hari Seldon. Cei trei formau un reazem solid pe care se esuse ntreaga legend a Fundaiei (i chiar istoria ei). Pe vremea aceea, Fundaia fusese totui o lume nensemnat, exercitnd o dominaie anemic asupra celor Patru Regate i doar vag contient de msura n care era protejat de 10. Planul Seldon, reuind s-i poarte singur de grij chiar mpotriva rmielor puternicului Imperiu Galactic. i cu ct mai puternic devenea Fundaia ca entitate politic i comercial, cu att mai nensemnai ajunseser stpnitorii i lupttorii ei. Lathan Devers fusese uitat aproape cu totul. Dac cineva i mai aducea aminte de Devers, o fcea fiindc el sfrise n mod tragic n minele n care munceau sclavi, iar nu pentru c dusese o lupt inegal, dar ncununat de succes, mpotriva lui Bel Riose. n ceea ce-l privea pe Bel Riose, cel mai nobil dintre adversarii Fundaiei, era i el aproape ters din amintire, umbrit de statura Catrului, singurul adversar redutabil care ntrerupsese Planul Seldon i nvinsese i stpnise Fundaia. Numai el era amintit drept Marele Duman cu adevrat ultimul din Cei Mari. Rareori se meniona c, n ultim instan, Catrul fusese nfrnt de o femeie pe nume Bayta Darell i c ea izbndise fr ajutorul altcuiva, chiar nesprijinit de Planul Seldon. Tot astfel, faptul c fiul i nepotul ei, Toran i Arkady Darell, nvinseser cea de-a Doua Fundaie, fcnd ca Prima Fundaie s aib supremaia, aproape c se tersese din memoria oamenilor. Aceti nvingtori aparinnd istoriei recente nu mai erau figuri eroice. Timpul prea c se dilatase micornd statura eroilor, transformndu-i n muritori de rnd. Poate tocmai de aceea biografia scris de Arkady despre bunica ei nu reuise dect s zugrveasc o figur romantic, iar nu o eroin. Iar de arunci ncoace nu mai existaser eroi nici mcar figuri romantice. Rzboiul kalganian, ultima izbucnire de violen care cuprinsese Fundaia, fusese un conflict minor Aproape dou secole de pace! O sut douzeci de ani n care nu se nregistrase nici o zgrietur ct de mic la vreo nav. Fusese o pace binecuvntat Branno nu putea nega acest fapt o pace profitabil. Fundaia nu ntemeiase cel de-al Doilea Imperiu Galactic potrivit Planului Seldon era abia la jumtatea procesului dar, ca Federaie a Fundaiei, ea exercita o puternic dominaie economic peste mai mult de o treime dintre entitile politice disparate n Galaxie i reuea s influeneze lumile pe care nu le controla. Puine erau locurile n care cel ce rostea vorbele "Sunt de pe Fundaie" s nu fie ntmpinat i tratat cu respect. Iar n toate milioanele de lumi locuite, nimeni nu era mai respectat dect Primarul de pe Terminus. Titlul acesta dinuise. Fusese motenit de la conductorul unui orel aproape nebgat n seam, de pe o lume singuratic aezat la marginea civilizaiei, cu cinci secole n urm, dar nimeni nu ndrznea s-l schimbe sau s-i adauge ceva pentru a-l face s sune mai impresionant. Doar titlul de Maiestate Imperial, de mult uitat i acesta, ar mai fi putut s rivalizeze cu el pentru a inspira team i respect. Singura excepie putea fi ntlnit chiar pe Terminus, unde Primarul avea puteri limitate. Amintirea Indburilor se pstrase. Nu tirania lor era greu de uitat, ci faptul c ei pierduser n faa Catrului. Iar acum, Primarul Harla Branno, cea de-a cincea femeie n aceast funcie, dup tiina ei, era cea mai puternic dintre toi conductorii Fundaiei de la moartea Catrului ncoace i abia n aceast zi putuse s-i foloseasc puterea n mod deschis. Luptase pentru a-i impune versiunea proprie a ceea ce considera ea necesar i drept i ctigase lupta mpotriva opoziiei ndrtnice a celor care tnjeau dup prestigiul conferit de stpnirea Interiorului Galaxiei i dup aura puterii imperiale. "nc nu e momentul", spusese ea. "Nu nc! Dac ne repezim prea curnd asupra Interiorului, vom pierde din cutare sau cutare motiv". Iar Seldon apruse i o sprijinise cu argumente aproape identice cu ale ei. Pentru o vreme asta o fcuse s devin, n ochii tuturor locuitorilor Fundaiei, la fel de neleapt ca nsui Seldon. tia, totui, c acest lucru putea oricnd s treac n uitare. Iar acest tnr ndrznea s o provoace exact n ziua triumfului ei. i mai ndrznea s aib dreptate! Acesta era pericolul. Avea dreptate! i, cu dreptatea de partea lui, ar putea distruge Fundaia! Acum era singur, fa-n fa cu el: N-ai fi putut veni s discutm n particular? ntreb ea cu tristee. Trebuia s strigi n gura mare n Camera Consiliului, din dorina ta neroad de a m face pe mine de rs? Ce-ai fcut, biat fr minte? 6 Trevize simi c roete i se strdui din rsputeri s-i stpneasc furia. Primarul era o femeie n vrst care avea s mplineasc n curnd aizeci i trei de ani. Ezit s ridice tonul n aceast disput cu o persoan care avea de aproape dou ori vrsta lui. Pe lng acestea, ea avea experiena confruntrilor politice i tia c dac-i putea 11. prinde de la bun nceput adversarul pe picior greit, atunci lupta era pe jumtate ctigat. Dar pentru ca o asemenea tactic s dea roade avea nevoie de public, iar acum nu beneficia de spectatori n faa crora s-l poat umili. Erau doar ei doi. Prin urmare, Trevize nu-i lu remarca n seam i se strdui s o msoare cu rceal din cap pn-n picioare. O femeie n vrst, purtnd o mbrcminte unisex, care domina moda de dou secole ncoace. Nu o avantaja deloc. Primarul, lider al Galaxiei dac putea fi numit astfel era o femeie vrstnic i simpl care putea trece cu uurin drept un btrn, dac n-ar fi avut prul crunt legat strns la spate, n loc s-l poarte liber, n stilul masculin tradiional. Trevize zmbi ncurajator. Orict s-ar fi strduit un adversar n vrst s transforme n insult epitetul "biete", acest "biat" avea de partea sa tinereea i farmecul, fiind pe deplin contient de aceste avantaje. E adevrat, zise el. Am treizeci i doi de ani, aadar sunt ntr-un fel biat. Apoi sunt Consilier i, ca urmare, considerat ex officio fr minte. Prima situaie este inevitabil. n ce-o privete pe cea de-a doua, nu pot sa spun dect c regret. Stai jos i nu te mai strdui s faci pe spiritualul. Pune-i mintea la contribuie, dac te simi n stare, i d un rspuns raional la ntrebarea mea: i dai seama ce-ai fcut? tiu ce-am fcut. Am spus adevrul aa cum l vd eu. i ncerci s m sfidezi ntr-o zi ca asta? Tocmai astzi, cnd prestigiul meu este att de mare nct mi pot permite s te alung din Consiliu i s te arestez fr ca nimeni s ndrzneasc a protesta? Consiliul i va reveni din uluial i va protesta. S-ar putea s protesteze chiar n acest moment. i cu ct m vei persecuta mai mult, cu att mai atent m vor asculta pe mine. Nu te va asculta nimeni, pentru c dac-a fi sigur c vei persevera tot aa cum ai nceput, te-a trata n continuare ca pe un trdtor, folosind ntreaga for a legii. n acest caz, ar trebui s fiu judecat. A oferi un spectacol de zile mari n tribunal. Nu fi sigur de asta. Chiar rar folosite, puterile Primarului sunt enorme n cazul procedurii de urgen. Se gsesc motive, iar la nevoie voi inventa. Mcar atta imaginaie am i eu i nu mi-e team s-mi asum riscuri politice. Nu m strni, tinere. Vom ajunge la o nelegere acum, altfel nu vei mai fi niciodat liber. Vei sta n temni tot restul zilelor, i garantez asta. Ochii cenuii ai lui Branno i cei cprui ai lui Trevize se ntlnir ntr-o confruntare mut. Ce fel de nelegere? ntreb ntr-un trziu Trevize. A. Deci eti curios. Asta-i ceva mai bine. Atunci putem s lsm confruntarea deoparte i s discutm. Care e punctul tu de vedere? l tii foarte bine. Ai uneltit cu Consilierul Compor, e adevrat? Vreau s aud totul din gura ta innd seama de Criza Seldon pe care tocmai am traversat-o. Foarte bine, dac asta-i ceea ce dorii, doamn Primar! (Era pe punctul de a spune "babo".) Descrierea fcut de Seldon a fost prea corect, imposibil de corect dup cinci sute de ani. Dac nu m nel, acum a aprut pentru a opta oar. n unele cazuri n-a fost nimeni de fa ca s-l asculte. n cel puin un caz, pe vremea lui Indbur al III-lea, ceea ce a avut de spus s-a dovedit a fi n total neconcordan cu realitatea, dar asta s-a ntmplat cnd a aprut Catrul, aa e? Cnd a mai fost att de exact ca acum? Trevize i permise s zmbeasc. Doamn Primar, judecnd toate nregistrrile pe care le avem din trecut, Seldon n-a reuit niciodat s descrie situaia att de perfect pn la cele din urm detalii. Sugerezi, aadar, c apariia lui Seldon, adic imaginea holografic, este falsificat, c nregistrrile lui Seldon au fost pregtite de un contemporan ca mine, de pild, sau c un actor joac rolul lui Seldon? Nu-i imposibil, doamn Primar, dar nu asta voiam s spun. Adevrul e cu mult mai crud. Sunt convins c ceea ce vedem este imaginea lui Seldon i c descrierea momentului istoric actual a fost pregtit acum cinei sute de ani. Exact acest lucru i l-am spus lui Kodell, omul dumneavoastr, care mi-a pus ntrebri astfel concepute nct rspunsurile mele s par a susine superstiiile n care un fundaionist crede orbete. Da, dac va fi necesar vom folosi nregistrarea pentru a arta Fundaiei c, de fapt, niciodat nu te-ai situat cu adevrat n opoziie. Trevize nl braele exasperat: Dar sunt n opoziie. Nu exist un Plan Seldon n nelesul n care ne nchipuim noi, i probabil c nici nu se poate vorbi de aa ceva n ultimele dou sute de ani. De ani de zile am ndoieli cu privire la Plan i ceea ce am trit n Bolta Timpului cu dousprezece ore n urm dovedete c am dreptate. Deoarece Seldon a fost prea exact? Tocmai de aceea. Nu zmbii. Aceasta e dovada zdrobitoare. Dup cum vezi, nu zmbesc. Continu. Cum de-a putut fi att de precis? Acum dou secole analiza lui Seldon cu privire la 12. evenimentele acelei perioade s-a dovedit complet greit. Trecuser trei sute de ani de cnd fusese ntemeiat Fundaia, iar el se nela total. Cu totul! Consiliere, singur ai explicat asta acum cteva minute. S-a ntmplat din cauza Catrului. Catrul era un mutant cu puteri extraordinare i nu avusese cum s anticipeze i s in seama de existena lui n Plan. Dar iat c, anticipat sau nu, el a dat peste cap Planul Seldon. Catrul n-a domnit mult i n-a avut succesor. Fundaia i-a rectigat independena i supremaia, dar cum de-a putut Planul Seldon s revin pe drumul corect dup ce a suferit o ruptur att de brutal? Branno l privi sumbru i-i mpreun strns minile btrne i obosite: tii rspunsul. Noi eram una dintre Fundaii. Doar ai citit crti de istorie. Am citit biografia scris de Arkady despre bunica ei la urma urmei, era o lectur obligatorie n coal i am citit i romanele ei. Am lecturat versiunea istoric oficial privitoare la domnia Catrului i la perioada ce a urmat. Am dreptul s le pun la ndoial? n ce sens? Potrivit versiunii oficiale, noi, Prima Fundaie, trebuia s pstrm tiinele exacte i s le dezvoltm. Trebuia s acionm n mod deschis, dezvoltarea noastr istoric urmnd Planul Seldon, fie c eram contieni de el, fie c nu. Exista totui i cea de-a Doua Fundaie, care avea s pstreze intacte i s perfecioneze tiinele psihologice, inclusiv psihoistoria, iar existena acestei Fundaii s ne rmn necunoscut. Cea de-a Doua Fundaie era fora regulatoare a Planului, care aciona pentru a armoniza tendinele istoriei Galactice atunci cnd ele deviau de la drumul schiat de Plan. Atunci poi rspunde i singur, spuse Primarul. Bayta Darell l-a nfrnt pe Catr probabil la inspiraia venit din partea celei de-a Doua Fundaii, dei nepoata ei susine c nu este adevrat. Fr ndoial c cea de-a Doua Fundaie s-a strduit s readuc istoria galactic pe fgaul schiat de Plan dup moartea Catrului i este foarte limpede c a reuit. Atunci la ce te referi, Consiliere? Doamn Primar, dac urmrim relatarea lui Arkady Darel, vedem c cea de-a Doua Fundaie, prin ncercarea de a corecta istoria galactic, a subminat ntregul proiect al lui Seldon, ntruct n tentativa de a ndrepta i-a revelat secretul propriei existene. Noi, Prima Fundaie, am descoperit c imaginea noastr n oglind, adic cea de-a Doua Fundaie, exist, i nu am putut tri cu ideea c suntem manipulai. Ca urmare, ne-am chinuit s descoperim cea de-a Doua Fundaie i s-o distrugem. Branno ncuviin cu o micare a capului: Iar noi am izbndit, potrivit relatrii lui Arkady Darell, dar din nou este izbitor c n-am reuit dect atunci cnd cea de-a Doua Fundaie reaezase istoria galactic ferm pe fgaul corect, dup devierea provocat de Catr. i evolueaz nc pe acest fga. Chiar putei crede asta? Potrivit relatrii, a Doua Fundaie a fost gsit i locuitorii ei anihilai. Asta s-a ntmplat n 378 E.F., cu o sut douzeci de ani n urm. Se presupune c de cinci generaii ne dezvoltm fr intervenia celei de-a Doua Fundaii i, cu toate acestea, ne-am meninut att de aproape de drumul schiat de Plan, nct dumneavoastr i imginea lui Seldon ai vorbit aproape identic. Asta ar putea nsemna c am intuit foarte exact sensul dezvoltrii istoriei. Iertai-m. Nu am intenia de a pune la ndoial acurateea intuiiei dumneavoastr, ns mie mi se pare c explicaia cea mai plauzibil este c cea de-a Doua Fundaie nu a fost distrus. Ea nc ne crmuiete. nc ne manipuleaz. i cred c tocmai de aceea am revenit pe fgaul Planului Seldon. 7 Primarul nu ls s se vad pe chipul ei c aceast afirmaie i provocase un oc. Era ora unu noaptea i voia cu disperare s pun capt discuiei i cu toate astea nu putea precipita lucrurile. Tnrul trebuia tratat cu pruden pentru c nu voia s-l scape din mn. Nu dorea s mping lucrurile pn ntr-att nct s fie silit a-l ndeprta, cnd de fapt, el ar fi putut servi planurilor ei. Serios? fcu ea. Zici c povestea lui Arkady n legtur cu Rzboiul kalganian i cu distrugerea celei de-a Doua Fundaii a fost fals? O invenie? Un joc sau o minciun? Nu e obligatoriu, se apr Trevize ridicnd uor din umeri. Asta e n afara problemei. S presupunem c relatarea lui Arkady a fost adevrat n totalitate, dup tiina ei. S presupunem c totul s-a petrecut aa cum afirm Arkady; c a fost descoperit cuibul celei de-a Doua Fundaii i c el a fost distrus. Cum am putea totui susine c am distrus locuitorii pn la ultimul? Cea de-a Doua Fundaie se ocupa de ntreaga Galaxie. Nu manipula doar istoria Terminusului sau a Fundaiei. Rspunderile lor nu includeau doar lumea noastr sau ntreaga Fundaie. Era inevitabil ca unii dintre membrii celei de-a Doua Fundaii s se afle la mii de parseci deprtare. Era posibil s-i distrugem pe toi? Iar dac n-am reuit s-i anihilm pe toi putem spune c am nvins? Ar fi putut Catrul s afirme 13. acest lucru la vremea lui? El a cucerit Terminusul i, o dat cu planeta, toate lumile pe care Terminus le controla n mod direct... ns Lumile Comerciale Independente au rmas libere. A cucerit Lumile Comerciale i, cu toate astea, au rmas trei fugari: Ebling Mis, Bayta Darell i soul ei. I-a inut sub control pe cei doi brbai, dar pe Bayta doar pe ea a lsat-o necontrolat. A fcut-o din sentimentalism, dac e s dm crezare relatrii romanioase a lui Arkady. Iar aceast scpare a fost de-ajuns. Potrivit povetii lui Arkady, doar o persoan doar Bayta a fost lsat s fac ce dorea i, din cauza aciunilor ei, Catrul nu a mai putut localiza cea de-a Doua Fundaie i a fost astfel nfrnt. Doar o persoan scpat de sub control i totul s-a nruit! Aceasta este importana pe care o are chiar i o singur persoan, n ciuda tuturor legendelor ce s-au esut n jurul Planului Seldon cu scopul de a demonstra c individul nu reprezint nimic i c masele nseamn totul! i dac, dup toate probabilitile, nou ne-au scpat, nu doar unul, ci civa zeci de membri ai celei de-a Doua Fundaii, care este situaia? Nu s-ar fi unit din-nou, nu i-ar fi reconstruit starea dinainte, nu i-ar fi reluat carierele, crescnd numeric prin recrutri i pregtire, pentru a ne transforma din nou pe toi n pioni? Chiar crezi asta? rosti Branno cu gravitate. Sunt sigur. Atunci spune-mi ceva, Consiliere. De ce s-ar deranja? De ce ar mai continua aceast rmi, demn de toat mila, s se agae cu disperare de o idee pe care nimeni nu o privete cu ochi buni? Ce-i ndeamn s menin Galaxia pe drumul spre cel de-al Doilea Imperiu Galactic? i dac acest grup restrns insist s-i ndeplineasc misiunea, de ce s ne ngrijorm? De ce s nu acceptm drumul trasat de Plan i s fim recunosctori c altcineva se ngrijete ca noi s n-o luam razna sau s nu ne rtcim? Trevize duse mna la ochi s i-i frece. n ciuda tinereii, arta mai obosit dect ea. Apoi privi lung ctre Primar i zise: Nu pot s v cred. Avei cumva impresia c cea de-a Doua Fundaie face totul de dragul nostru? C membrii ei ar fi idealiti? Nu v este clar, din cte cunoatei dumneavoastr despre politic, despre aspectele practice ale exerciiului puterii i manipulrii, c ei acioneaz n propriul lor interes? Noi suntem lama care taie. Noi suntem motorul, fora. Noi trudim, asudm, sngerm i plngem. Ei doar controleaz, ici reglnd un amplificator, colo nchiznd un contact i fcnd toate astea fr efort i fr riscuri pentru ei nii. Dup aceea, cnd totul va fi desvrit i cnd, dup o mie de ani de eforturi i strdanii neprecupeite vom ntemeia cel de-al Doilea Imperiu Galactic, oamenii celei de-a Doua Fundaii se vor instala ca elit stpnitoare. Deci vrei s elimini cea de-a Doua Fundaie? ntreb Branno. Dup ce am ajuns la jumtatea drumului ctre a Doua Fundaie vrei ca noi s ncercm a duce sarcina la bun sfrit prin forele proprii i s devenim propria noastr elit? Aa e? Desigur! Desigur! Nu dorii i dumneavoastr acelai lucru? Nici eu, nici dumneavoastr nu vom tri s-o vedem i pe asta, dar avei nepoi i ntr-o bun zi voi avea i eu, iar ei vor avea la rndul lor nepoi i aa mai departe. Vreau ca ei s se bucure de roadele strdaniilor noastre i a mai dori ca ei s ne considere sursa acestor reuite i s ne slveasc pentru ceea ce-am izbndit. Nu vreau ca totul s fie pus pe seama unei conspiraii ascunse ticluit de Seldon, care pentru mine nu este un erou. V spun eu c el reprezint o ameninare mai mare dect Catrul dac lsm ca Planul s se realizeze. Pentru numele Galaxiei, a vrea ca existena Catrului s fi deviat complet i iremediabil acest Plan. Lui i-am fi supravieuit. Era unic n felul lui i pe deasupra muritor de rnd. Cea de-a Doua Fundaie pare a fi nemuritoare. Dar ai vrea s distrugi cea de-a Doua Fundaie, adevrat? Dac a ti cum! De vreme ce nu tii cum, nu crezi c ar fi posibil ca ea s te distrug? Trevize o privi cu un aer dispreuitor: M-am gndit chiar c i dumneavoastr v-ai putea afla sub controlul lor. Exactitatea dumneavoastr n ceea ce privete vorbele pe care avea s le rosteasc imaginea lui Seldon i modul n care m-ai tratat dup aceea puteau fi inspirate de a Doua Fundaie. Ai putea fi cutia de rezonan prin care ea se exprim. Deci de aceea mi vorbeti astfel?! Pentru c, dac v aflai sub controlul celei de-a Doua Fundaii, soarta mea e oricum pecetluit i atunci a putea s-mi vrs furia care clocotete n mine ca s m rcoresc. De fapt, n sinea mea risc s cred c nu suntei sub controlul lor i c pur i simplu nu v dai seama ce facei. n orice caz, a meritat s joci totul pe cartea asta, fiindc ai ctigat. Sunt propriul meu stpn i nu m aflu sub controlul nimnui. i, cu toate astea, ai putea fi sigur c spun adevrul? Dac a fi sub controlul celei de-a Doua Fundaii a recunoate asta? As ti chiar eu c m aflu sub controlul ei? ns cu asemenea ntrebri nu vom face nici un pas nainte. Cred c nu sunt manipulat i nu ai alt ieire dect s crezi la fel ca mine. S analizm, totui, situaia. Dac a Doua Fundaie exist, e sigur c grija lor de cpetenie ar fi ca nimeni din 14. Galaxie s nu aib habar de existena ei. Planul Seldon funcioneaz bine numai dac pionii adic noi , nu au cunotin de modul n care el se desfoar i cum suntem manipulai. A Doua Fundaie a fost distrus pe vremea lui Arkady doar pentru c acel Catr a atras atenia Fundaiei asupra celei de-a Doua. Ori ar trebui s spun c a fost aproape distrus, Consiliere? De aici deducem dou concluzii logice. Prima, c suntem ndreptii s presupunem c interveniile lor brutale apar extrem de rar. Putem presupune c le-ar fi posibil s ne cucereasc. Chiar i a Doua Fundaie, dac exist, trebuie s aib puteri limitate. A lua n stpnire i a permite altora s-i dea seama de acest lucru ar introduce distorsiuni n Plan. Drept urmare, ajungem la concluzia c amestecul lor este ct se poate de discret, indirect i redus i, deci, eu nu sunt controlat. i nici tu. Aceasta este o concluzie logic i nclin s o accept, sau probabil m ncpnez s cred n ea. Care este cealalt? A doua este mai simpl i aproape inevitabil. Dac cea de-a Doua Fundaie exist i dorete s-i pstreze secretul existentei ei, atunci un lucru este cert. Cel care crede c ea exist nc, vorbete despre ea i o anun strignd s-l aud toat Galaxia trebuie s fie nentrziat eliminat de ctre ei, ndeprtat, uitat, ters, n mod discret. N-ai trage aceeai concluzie? De aceea m-ai luat n custodie, Doamn Primar? Ca s m protejai de cea de-a Doua Fundaie? Parial adevrat, ntr-o anumit msur. Atenta nregistrare fcut de Liono Kodell n legtur cu prerile tale va fi dat publicitii nu att pentru a feri populaia Terminusului i a Fundaiei de inutilele confuzii create de vorbele tale necugetate, ct pentru a proteja Fundaia mpotriva altor tulburri. Dac a Doua Fundaie exist, nu vreau ca atenia ei s se ndrepte asupra ta. Ia te uit, izbucni Trevize cu ironie amar. Spre binele meu? De dragul ochilor mei cprui? Branno tresri i apoi, pe neateptate, rse delicat: Nu sunt chiar att de btrn, Consiliere, ca s nu-mi dau seama c ai nite ochi fermectori, iar cu treizeci de ani n urma, ei ar fi putut fi motivul aciunilor mele. Acum, ns, n-a mica un deget ca s te salvez, dac ar fi vorba numai de ochi. Dar dac a Doua Fundaie exist i-i ndreapt atenia asupra persoanei tale, s-ar putea s nu se mulumeasc doar cu asta. Trebuie s m gndesc i la viaa mea i a altora cu mult mai inteligeni i mai valoroi dect tine, precum i la planurile pe care le-am fcut. Aa, deci? Credei c a Doua Fundaie exist de vreme ce reacionai cu atta precauie fa de un posibil rspuns al ei?! Branno lovi cu pumnul n mas: Cred, bineneles, ntruchipare a neghiobiei ce eti! Dac n-a ti c cea de-a Doua Fundaie exist i dac nu a lupta mpotriva ei din rsputeri, crezi c a acorda atenie celor spuse de tine pe tema asta? Dac a Doua Fundaie n-ar exista, ar avea vreo importan c tu declari contrariul? De luni ntregi voiam s-i pun lact la gur nainte de-a face declaraii publice, dar mi-a lipsit puterea politic ca s tratez cu duritate un Consilier. Apariia lui Seldon mi-a consolidat imaginea i mi-a dat puterea fie i temporar i exact n momentul acela te-ai dat n spectacol. Am acionat pe dat, iar acum te-a ucide fr s m mustre contiina i fr s ezit o clip dac n-o s faci exact ce i se va cere. Discuia noastr de la aceast or din noapte, cnd a prefera s dorm, a avut scopul de a te face s crezi cele ce-i spun. Vreau s tii c problema celei de-a Doua Fundaii, pe care am avut grij s te fac s o expui singur, m ndeamn i-mi ofer chiar suficiente motive pentru a cere s i se tearg memoria fr proces i fr judecat. Trevize ddu s se ridice de pe scaun. A, te rog s nu ncerci ceva necugetat. Sunt o femeie n vrst, cum fr ndoial crezi, dar ai muri nainte de a m atinge. Suntem supravegheai de oamenii mei, tinere nesbuit. Trevize se aez. Cu o voce uor nesigur spuse: Nu mai neleg. Dac ai crede n existenta celei de-a Doua Fundaii n-ai vorbi despre ea att de direct. Nu v-ai expune primejdiilor despre care afirmai c m pndesc. Recunoti, deci, c am ceva mai mult bun sim dect tine. Cu alte cuvinte, crezi c a Doua Fundaie exist, dar cu toate astea vorbeti fr ocoli despre ea pentru c eti nesbuit. Eu cred c exist i vorbesc i eu nengrdit, ns numai pentru c mi-am luat msuri de precauie. ntruct se pare c ai citit cu atenie istoria lui Arkady s-ar putea s-i aminteti c se refer la tatl ei, care a inventat ceea ce ea numea "Dispozitiv de Bruiere Mentala". Servete ca un scut fa de tipul de putere mental pe care o poseda Doua Fundaie. nc exist i a fost perfecionat n condiii deosebite de securitate. Aceast cas este, pentru moment, sigur n faa oricrei ncercri de interceptare. Dac tot am limpezit acest aspect, d-mi voie s-i spun ce ai de fcut. Ce anume? Va trebui s afli dac e adevrat ceea ce credem amndoi. Urmeaz s descoperi dac a Doua Fundaie mai exist i dac da, s afli unde. Asta nseamn c va trebui s prseti 15. Terminusul i s pleci, nc nu tiu ncotro chiar dac n final s-ar putea s rezulte, la fel ca pe vremea lui Arkady, c a Doua Fundaie exist n mijlocul nostru. nseamn c nu te vei ntoarce dect atunci cnd vei avea ceva de comunicat; iar dac n-ai nimic de spus, nu vei reveni niciodat, iar populaia de pe Terminus va numra un prost mai puin. Trevize se trezi c-i tremura glasul: Cum, cum a putea s-i caut fr s dau n vileag acest lucru? Vor nscena vreun accident iar dumneavoastr nu vei ti cu nimic mai mult dect nainte. Atunci, nu-i cuta, copil netiutor. Caut altceva. Iscodete cu tot sufletul i cu mintea i dac, n aceast cutare, dai de ei, pentru c ei nu te-au considerat demn de atenie, atunci foarte bine pentru tine! n acest caz, poi s ne transmii informaia ecranat i codificat prin hiperund, i abia atunci vei primi, ca recompens, dreptul de a te ntoarce. Presupun c avei idee ce ar trebui s caut. Desigur. l cunoti pe Janov Pelorat? N-am auzit niciodat de el. l vei ntlni mine. i va spune ce trebuie s caui i te va nsoi ntr-una din navele noastre cele mai perfecionate. Vei fi doar voi doi, pentru c nu pot risca s trimit mai multe persoane. i dac vei face vreodat ncercarea s te ntorci fr a ne aduce informaiile de care avem nevoie, atunci nici nu vei ajunge la un parsec distan de Terminus i vei fi fcut pulbere stelar. Asta-i tot. Conversaia noastr a luat sfrit. Se ridic, i privi minile i apoi cu micri ncete i trase mnuile. Se ntoarse spre u i imediat aprur dou grzi cu armele n mini. Cei doi se ddur n lturi fcndu-i loc sa treac. Cnd ajunse n cadrul uii se ntoarse: Mai sunt i alte grzi afar. S nu faci ceva necugetat ca s le irii, cci asta ne va scuti de prezenta ta suprtoare. Iar dumneavoastr vei pierde foloasele pe care vi le-a putea aduce, remarc Trevize, constatnd c, graie unui mic efort, reuise s spun asta pe un ton aproape nepstor. Vom risca i asta, i rspunse Branno cu un zmbet lipsit de umor. 8 Liono Kodell o atepta afar. Am ascultat totul, doamn Primar. Ai dovedit o rbdare extraordinar. Iar eu sunt extraordinar de obosit. Am impresia c ziua asta a avut aptezeci i dou de ore. Acum las totul n seama ta. ntocmai, dar spunei-mi: Chiar a existat un Dispozitiv de Bruiere Mental instalat n junii casei? Of, Kodell, oft ostenit Branno. Ai prea mult experien ca s nu-i dai seama de realitate. i imaginezi c a Doua Fundaie supravegheaz totul pretutindeni i tot timpul? Nu sunt att de romantic precum Trevize; el ar fi n stare s cread aa ceva, dar eu nu. i chiar dac aa ar sta lucrurile, dac ochii i urechile celei de-a Doua Fundaii ar fi pretutindeni, existena unui asemenea dispozitiv nu ne-ar fi dat de gol pe dat? n acelai timp, folosirea lui n-ar fi artat celei de-a Doua Fundaii c posedm un mijloc de protecie mpotriva puterilor ei prin apariia unei regiuni opace din punct de vedere mental? i, pn n momentul n care-l vom folosi cu maxim eficien, secretul existenei acestui dispozitiv merit a fi protejat mai mult dect Trevize, sau chiar dect noi doi mpreun. i totui... Acum se aflau n vehiculul de teren, condus de Kodell. i totui..., zise Kodell. Totui ce? ntreb Branno. A, da. Tnrul acesta este inteligent. L-am fcut neghiob, prost i cum mi-a venit la gur de attea ori n cursul discuiei, doar ca s-l pun la punct, dar nu mi-am gsit omul. E tnr i a citit prea multe dintre romanele lui Arkady Darell, iar ele l-au fcut s cread c Galaxia este ca n cri, ns are o intuiie i capacitatea de a nelege repede orice, i ar fi mare pcat s-l pierdem. Deci suntei sigur c-l vom pierde? Foarte sigur, spuse Branno cu tristee. Cu toate astea, poate c-i mai bine aa. Nu avem nevoie de tineri romanioi care dau buzna orbete i distrug ntr-o clipit ceea ce probabil c ne-a luat ani de zile s furim. n plus, va servi unui scop. Cu siguran c va atrage atenia celei de-a Doua Fundaii, presupunnd c ea exist i c o preocup soarta noastr. i n timp ce ei se vor ocupa de Trevize, exist probabil ansa ca noi s trecem nebgai n seam. Poate c ni se ofer chiar mai mult dect ansa de a fi ignorai. Exist i posibilitatea, i ne punem mari sperane n asta, ca ei s se dea de gol prin grija lor deosebit de a-l urmri pe Trevize. n felul acesta, vom avea i prilejul i timpul necesar pentru a pune la punct contramsuri. Prin urmare, Trevize va atrage trsnetul. Bazele lui Branno tresriri: 16. A, e metafora pe care am cutat-o tot timpul. El va fi paratrsnetul nostru, care va absorbi ocul loviturii, aprndu-ne pe noi contra rului. Iar acel Pelorat, care se va afla de asemenea n calea trsnetului? S-ar putea s aib i el de suferit. Dar n-avem de ales. Kodell aprob cu o micare calm din cap: Pi, tii ce spunea Salvor Hardin: "Sentimentele morale nu trebuie s te mpiedice s faci ceea ce este corect". n aceste clipe n-am sentimente morale, murmur Branno. Am doar o senzaie de sfreal. i totui, a putea face o list de oameni pe care a prefera s-i pierd n locul lui Golan Trevize. E un tnr atrgtor. i sunt sigur c tie asta. Ultimele cuvinte i rmaser nedesluite lui Kodell pentru c ea nchise ochii i alunec uor n somn. 3 Istoricul 9 JANOV PELORAT avea prul complet albit, iar n momente de relaxare, chipul su prea cam lipsit de expresie. Numai c Pelorat rareori i oferea momente de relaxare. De statur i de greutate medie, obinuind s se mite calm i fr grab i s vorbeasc domol i cumpnit, prea s aib cu mult peste cei cincizeci i doi de ani, vrsta lui real. Nu plecase niciodat de pe Terminus, lucru cu totul neobinuit, mai ales pentru un om att de dedicat profesiei lui. Nici el nsui nu era sigur dac sedentarismul acesta era n acord sau n dezacord cu pasiunea lui devoratoare pentru istorie. Pasiunea vecin cu obsesia se nscuse dintr-o dat pe la vrsta de cincisprezece ani cnd, bolnav fiind, i se dduse o carte cu legende ale nceputurilor. Observase c n acele legende aprea n mod repetat motivul unei lumi singuratice i izolate o lume care nici mcar nu era contient de izolarea ei, ntruct nu cunoscuse niciodat o alt stare. Boala i trecuse pe dat. Dup dou zile citise cartea de trei ori i se nsntoise. n ziua urmtoare se afla la consola computerului, cutnd toate referinele pe care i le-ar fi putut pune la dipoziie Biblioteca Universitii Terminus despre legende asemntoare. De atunci se adncise n studiul unor astfel de legende. Biblioteca Universitii Terminus nu deinea un fond prea mare n acest domeniu dar, cnd crescu, descoperi cu bucurie posibilitatea mprumuturilor interbiblioteci. Ajunsese s posede copii care fuseser recepionate prin hiperradiaii pn i din ndeprtata Ifnia. Devenise profesor de istorie antic i acum, dup treizeci i apte de ani de activitate, i ncepea primul su an de concediu universitar, pe care l solicitase n ideea de a face o cltorie (prima, de altfel) prin spaiu, spre Trantor. Pelorat i ddea seama c era cu totul neobinuit ca o persoan de pe Terminus s nu fi cltorit prin spaiu. Niciodat nu avusese intenia de a se face remarcat n acest fel. Numai c de fiecare dat cnd era gata s plece n spaiu gsea vreo carte nou, vreun studiu sau vreo analiz interesant. i atunci i amna proiectata cltorie pn cnd citea totul din scoar n scoar i aduga, dac era posibil, cte-un element nou sau vreo speculaie la muntele de detalii pe care l poseda deja. n cele din urm, singurul lui regret era c nu fcuse aceast cltorie spre Trantor. Trantor fusese capitala Primului Imperiu Galactic i reedina mprailor vreme de dousprezece mii de ani i, nainte de aceasta, capitala unuia dintre cele mai importante regate pre-imperiale care, ncet-ncet, cucerise sau absorbise celelalte regate, ntemeind Imperiul. Trantor fusese un ora ce cuprindea o ntreag lume, un ora construit din metal. Pelorat citise despre el n lucrrile lui Gaal Dornick, iar acesta vizitase Trantorul pe vremea lui Hari Seldon. Volumul lui Dornick nu mai fusese retiprit, iar Pelorat ar fi putut vinde exemplarul pe care-l poseda pentru o suma care fcea ct jumtate din salariul su pe un an, dar ideea de a se despri de el l-ar fi ngrozit pe istoric. Bineneles c atunci cnd se referea la Trantor, ceea ce l interesa mai mult era Biblioteca Galactic, fiindc aceasta fusese cea mai mare din Galaxie pe vremurile imperiale (cnd se numea Biblioteca Imperial). Trantor, capitala celui mai mare i populat Imperiu pe care-l cunoscuse vreodat umanitatea, fusese un singur ora mare ct o lume, a crui populaie depea cu mult patruzeci de miliarde de suflete, iar Biblioteca sa strnsese dovezi ale ntregii munci creatoare (sau distractive) a umanitii, suma complet a cunotinelor umane. i era informatizat nr-o asemenea msur, nct numai experii puteau opera computerele. Demn de luat n seam era c Biblioteca supravieuise. Pe Pelorat acest lucru l uimea cel mai mult. n urm cu dou secole i jumtate, cnd se prbuise i fusese devastat, 17. planeta Trantor suferise distrugeri ngrozitoare, iar istoriile privind mizeria uman i moartea sunt de nepovestit. Cu toate acestea, Biblioteca supravieuise, aprat (se spunea) de ctre studenii Universitii, care folosiser arme ingenios concepute de ei nii. (Unii mprteau prerea c faptele de vitejie ale studenilor n aprarea Universitii erau prezentate romanat). n orice caz, Biblioteca rezistase de-a lungul ntregii perioade n care devastrile se inuser lan. n aceast bibliotec de pe o lume n ruine lucrase Ebling Mis cnd aproape c aflase locul unde se afla cea de-a Doua Fundaie (potrivit relatrilor n care oamenii Fundaiei nc mai credeau, dar fa de care istoricii i exprimaser dintotdeauna rezervele). La vremea lor, cele trei generaii de Darelli Bayta, Toran i Arkady clcaser pe Trantor. Cu toate acestea, rkady nu vizitase Biblioteca, iar din epoca n care trise ea i pn acum, Biblioteca nu influenase n vreun fel istoria galactic. Nimeni de pe Fundaie nu mai venise pe Trantor de circa o sut douzeci de ani, dar nu erau motive temeinice s se considere c Biblioteca n-ar mai fi acolo. Cea mai sigur dovad era faptul c ea nu exercitase nici o influen. Cu siguran c distrugerea ei ar fi provocat emoie. Biblioteca fusese arhaic i demodat i pe vremea lui Ebiing Mis, dar acest lucru nu putea dect s prezinte avantaje. Pelorat i freca minile ncntat cnd se gndea la o asemenea Bibliotec. Cu ct mai veche i demodat, cu att era mai probabil s posede ceea ce cuta el. n visurile sale, Pelorat intra n Bibliotec i ntreba cu o voce optit i temtoare: "Biblioteca a fost modernizat? Ai zvrlit vechile benzi i computerizrile?" i de fiecare dat i imagina rspunsul bibliotecarilor prfuii i btrni ct veacul: "E la fel ca ntotdeauna, Profesore." Iar acum avea s i se-mplineasc visul. Chiar Primarul n persoan i dduse asigurri. Avea, ns, o nelmurire: cum de tiuse ea despre lucrrile lui, fiindc nu reuise s publice prea multe articole? Dei puine, lucrrile lui fuseser ndeajuns de documentate pentru a merita publicarea, dar nu fcuse o impresie nemaipomenit. Cu toate acestea, se spunea c Branno cea de Bronz tia tot ce se petrece pe Terminus i c avea ochi pn i n vrful degetelor. Pelorat era n stare s cread i acest lucru, dar dac ea tia despre opera lui de ce nu o considerase i pn acum importanta pentru a-l ajuta ct de ct din punct de vedere financiar? n mare msur, se gndi el, strnind toat amrciunea pe care-o avea n suflet, Fundaia prea cu ochii aintii ctre viitor. Toat lumea era absorbit de ideea celui de-al Doilea Imperiu i de destinul acestuia. Nimeni n-avea timp i nici dorina de a arunca din cnd n cnd cte-o privire nspre trecut iar cei care-o fceau, deranjau. Asta dovedea, desigur, o anumit doz de mrginire, ns de unul singur nu putea alunga prostia. i poate c era mai bine aa. i va continua cutrile dragi lui i ntr-o bun zi poate c avea s soseasc momentul n care s fie recunoscut drept marele Cuttor al Esenialului. Bineneles, asta nsemna (iar el, ca intelectual, era prea cinstit ca sa refuze a nelege) c i el era absorbit de viitor un viitor n care avea s fie aclamat i s fie declarat erou de talia lui Hari Seldon. De fapt, el va fi mai mare, deoarece cum se putea compara desfurarea unui viitor trasat limpede pe durat de numai un mileniu cu descifrarea unui trecut lung de cel puin douzeci i cinci de milenii? i aceast clip, ziua, lui cea mare, sosise. Primarul spusese c marele moment va veni la o zi dup apariia imaginii lui Seldon. Acesta era singurul motiv pentru care, cu multe luni nainte, Pelorat se artase interesat de Criza Seldon care acaparase gndurile tuturor celor de pe Terminus i chiar din Federaie. Pentru el ns nu prezenta nici o importan dac Terminusul avea sa rmn n continuare capitala Fundaiei, ori nu. Iar acum, cnd criza lmurise lucrurile, Pelorat nu tia sigur cui dduse dreptate Hari Seldon sau dac problema n litigiu fusese luat mcar n discuie. i era suficient c Seldon aprase i c acum sosise ziua cea mare. Era trecut de dou dup-amiaz cnd autovehiculul de teren opri pe aleea din faa casei lui Pelorat, situat ntr-o zon destul de izolat din afara oraului Terminus. Ua din spate a mainii se ddu n lturi fr zgomot. Un gardian n uniforma Unitii de Siguran a Primriei cobor primul, urmat de un tnr i de alte dou grzi. Pelorat rmase impresionat fr s vrea. Iat c Primarul nu numai c tia de lucrrile lui, dar le considera i de cea mai mare importan. Persoanei care avea s-i fie tovar de cltorie i se dduse o gard de onoare, iar lui i se promisese o nav de nalt clas pe care tovarul lui avea s o piloteze. Deosebit de mgulitor! Deosebit... Menajera lui Pelorat deschise ua. Tnrul intr, iar cele dou grzi se aezar de o parte i de cealalt a uii. Pelorat vzu c cel de-al treilea gardian rmsese afar i c tocmai sosise al doilea vehicul de teren. Paz suplimentar! Uluitor! Se ntoarse, l vzu pe tnr n camer i rmase surprins descoperind c figura i era 18. cunoscut din holotransmisii. A, dumneavoastr suntei Consilier. Suntei Trevize! Golan Trevize. Exact. Dumneavoastr suntei Profesor Janov Pelorat? Da, da, rspunse Pelorat. Iar dumneavoastr suntei cel care va... Vom cltori mpreun, rspunse Trevize destul de sec. Sau cel puin aa mi s-a comunicat. Dar nu suntei istoric. Nu, nu sunt. Dup cum singur ai spus, sunt Consilier, politician. Da... Unde mi-o fi mintea? Istoric sunt eu, prin urmare la ce-ar mai trebui al doilea? Dumneavoastr vei pilota nava. Da, m pricep foarte bine la treaba asta. Ei, pi asta-i exact ce ne trebuie. Excelent! Tinere, regret c n-am o viziune practic asupra lumii, la fel ca oamenii politici, dar dac dumneavoastr suntei un om practic, vom forma o echip reuit. n momentul de fa nu m pot luda cu claritatea viziunii mele, dar se pare c va trebui s ne strduim s alctuim o echip bun. N-avem de ales. Atunci s sperm c-mi voi putea nvinge teama fa de cltoria n spaiu. tii, domnule Consilier, n-am ieit niciodat n spaiu. Sunt legat de pmnt, dac pot s m exprim astfel. Apropo, nu vrei un pahar cu ceai? O voi ruga pe Kloda s ne pregteasc ceva. neleg c avem, totui, cteva ore pn la plecare. De fapt, eu sunt pregtit i acum. Am tot ce ne trebuie. Primarul a dovedit o bunvoin ieit din comun. M uimete interesul domniei sale fa de acest proiect. Deci tiai de acest proiect? De cnd? se interes Trevize. Primarul m-a abordat (i, spunnd acestea, Pelorat se ncrunt uor i pru s fac nite socoteli n minte) acum dou sau trei sptmni. Eu am fost ncntat. Iar acum, dac m-am lmurit c-mi trebuia un pilot i nu un al doilea istoric, m bucur c dumneavoastr, stimate prieten, vei fi tovarul meu de cltorie. Cu dou sau poate trei sptmni n urm, repet Trevize cu o voce mirat. Deci, se pregtea de mult vreme. Iar eu... Vocea i se stinse. Poftim? A, nimic, Profesore. Am uneori prostul obicei de a gndi cu voce tare. Dac voiajul nostru se va prelungi, va trebui s v obinuii cu asta. Da, cu siguran, ncuviin Pelorat, ndemnndu-l pe Trevize cu gesturi largi ctre masa din sufragerie unde ceaiul fusese adus cu mare fast de ctre menajer. tim cnd plecm, dar n-avem idee cnd ne vom ntoarce. Primarul m-a asigurat c putem cltori ct dorim, c toat Galaxia va fi a noastr i c putem apela la fondurile financiare ale Fundaiei oriunde vom merge. A precizat, desigur, c aceste cheltuieli ar trebui s fie rezonabile. Am promis c vom proceda ntocmai. (Chicoti vesel i-i frec minile.) Luai loc, stimate prieten, luai loc. Cine tie cnd vom mai lua masa pe Terminus. Trevize se aez. Avei familie, Profesore? Am un fiu, la Universitatea Santanni. Cred c-i chimist sau ceva de genul sta. Seamn cu maic-sa. Nici ea n-a stat prea mult vreme cu mine, aa c v dai seama c nu port grija nimnui; cum s-ar zice, nimic nu m mpiedic s-mi caut norocul. Sunt ncredinat c nici dumneavoastr n-avei pe nimeni. Dar luai un sandvi, tinere domn. Nici pe mine nu m reine mare lucra. Poate cteva femei. Una vine, alta pleac... Aa-s femeile. E bine cnd lucrurile se aranjeaz aa. Ba chiar e i mai plcut cnd descoperi c relaiile astea nu trebuie luate n serios. N-ai copii, bnuiesc. Nici unul. Foarte bine! tii, sunt ntr-o dispoziie de zile mari. Cnd ai venit, am rmas puin surprins, recunosc. Acum, ns, gsesc c eti foarte reconfortant. mi lipseau tinereea i entuziasmul unei persoane care s se simt n largul ei n Galaxie. Vom porni ntr-o cutare, tii. O cutare cu totul deosebit. Chipul calm al lui Pelorat i vocea lui domoal fur strbtute de o vioiciune neobinuit, fr ns ca trsturile feei sau intonaia s lase s se observe ceva. M ntreb dac i s-a spus despre asta. O cutare cu totul deosebit? ntreb Trevize ncercnd s neleag. Da, bineneles. Printre zecile de milioane de lumi locuite ale Galaxiei exist o perl nepreuit i nu posedm dect vagi indicii care s ne slujeasc drept ghid. i tocmai din pricina asta, dac o vom gsi, vom obine un trofeu inegalabil. Iar dac vom reui asta mpreun, biete, o, ar trebui s-i spun Trevize, pentru c n-a vrea s crezi c mi-am pus n gnd s te domin, atunci, numele noastre vor fi pe toate buzele oamenilor pn la sfritul timpului. Trofeul despre care vorbii, perla aceasta nepreuit... Vorbesc precum Arkady Darell tii, scriitoarea cnd se referea la cea de-a Doua Fundaie, nu-i aa? Nici nu-i de mirare c pari surprins. (Pelorat ls capul pe spate, de parc 19. ar fi vrut s izbucneasc n rs, ns se mulumi s zmbeasc.) Nu-i ceva att de nebunesc i de lipsit de importan, te asigur. Dac nu v referii la cea de-a Doua Fundaie, atunci despre ce este vorba, Profesore? Pelorat deveni dintr-o dat grav. chiar mpciuitor: A, deci Primarul nu i-a spus? E ciudat, s tii. Zeci de ani am dispreuit guvernul pentru incapacitatea lui de a nelege cu ce m ocupam, iar acum, dintr-o dat, Primarul Branno a devenit extraordinar de generos. Da, spuse Trevize, fr a ncerca s-i ascund ironia n glas, Primarul este o femeie animat de nebnuite sentimente filantropice, dar mie nu mi-a spus despre ce este vorba. Deci n-ai nici o idee despre cercetrile mele? Nu. Regret. Nu-i nevoie s-i ceri scuze. Nu-i nimic. N-am fcut ceva ieit din comun ca s auzi de mine. S-i explic. Tu i eu vom cuta i vom gsi, pentru c mi-a venit o idee extraordinar, da, vom descoperi Pmntul. 10 Trevize nu dormise bine n noaptea aceea. Se zbtuse nencetat, fr s gseasc ieire din nchisoarea pe care btrna o construise n jurul lui. Nu putea gsi o cale de scpare. Era silit s plece n exil i nu avea cum s se opun. Hotrrea fusese implacabil i rece i Primarul nu se deranjase ctui de puin s ascund neconstituionalitatea ntregii aciuni. El se bazase pe drepturile sale de Consilier i de cetean al Federaiei, iar ea nu dovedise nici o urm de respect fa de ele. Iar acum, acest Pelorat, acest ciudat erudit care prea s triasc ntr-o lume cu care nu avea nici cea mai vag legtur, i spunea c vajnica btrn fcuse pregtiri pentru plecarea asta cu sptmni nainte. Se simea "bieelul" la care fcuse ea referire. Avea s fie exilat mpreun cu un specialist n istorie care nu-l scosese din "stimate prieten" i care prea s triasc un sentiment de bucurie tcut pentru c se afla n pragul unei cltorii Galactice n cutarea Pmntului! n numele bunicii Catrului, ce mai era i Pmntul sta? ntrebase. Era absolut normal! De cum auzise numele acesta ceruse lmuriri: Iertai-m, Profesore. Sunt un ignorant n specialitatea dumneavoastr i sper c nu v suprai dac o s v rog s-mi dai o explicaie pe nelesul meu. Ce este Pmntul? Cu un aer grav, Pelorat l privise lung i spusese: E o planet. Planeta originar. Cea pe care au aprut pentru ntia oar fiinele umane, stimate prietene. Au aprut pentru ntia dat? fcuse Trevize ochii mari de mirare. De unde? De niciunde. E planeta pe care umanitatea s-a dezvoltat din animale inferioare, prin procese evolutive. Trevize se gndise la spusele lui Pelorat, apoi cltinase din cap: Nu neleg ce vrei s spunei. Pe chipul lui Pelorat apnise o expresie de iritare care dispruse ntr-o clip. i dresese glasul i continuase: A fost o vreme cnd Terminus nu avea populaie. Fiinele umane au sosit de pe alte lumi. Presupun c tii asta. Da, desigur, spusese Trevize indispus. l iritase tonul doctoral al celuilalt. Foarte bine. Acest lucru rmne valabil i pentru toate celelalte lumi. Anacreon, Santanni, Kalgan... i multe altele. Toate au fost ntemeiate. Cndva, n trecut, oamenii au sosit acolo de pe alte lumi, lucru adevrat i n cazul planetei Trantor care, chiar dac vreme de douzeci de mii de ani a fost o mare metropol, nainte de asta n-a avut locuitori. Pi cum a fost nainte? Pustie! Adic, lipsit de fiine umane. Asta-i greu de crezut. Dar e adevrat. O dovedesc vechile documente. De unde au venit oamenii care s-au stabilit la nceput pe Trantor? Nimeni nu tie sigur. Sute de planete susin c au fost populate n negurile antichitii i la popoarele acestora se ntlnesc istorii ciudate privind sosirea primelor semine ale umanitii. Istoricii nclin s ignore astfel de poveti i se gndesc n schimb la "Problema Originii." Asta ce mai nseamn? N-am mai auzit de aa ceva. Nici nu m surprinde. Istoricii actuali nu prea ndrgesc aceast problem, recunosc asta. ns a fost o vreme, n timpul decderii Imperiului, cnd ea a strnit interes n rndul 20. intelectualilor. Salvor Hardin o menioneaz n trecere n memoriile lui. Este o problem de indentitate i de localizare a planetei de pe care a pornit totul. Dac privim napoi n timp, umanitatea se retrage de pe lumile cele mai recent colonizate spre altele mai vechi, i de acolo spre altele i mai vechi, pn cnd totul se concentreaz pe o singur lume cea originar. Trevize se gndise pe dat la efectul evident al argumentaiei: N-ar fi putut exista mai multe planete de origine? Bineneles c nu. Fiinele umane din ntreaga Galaxie aparin unei singure specii. O specie unic nu poate avea originea pe mai mult de o planet. Este imposibil. De unde tii? n primul rnd, i Pelorat i mpreun minile, lsnd impresia c se pregtea, nendoielnic, s in o lung i complicat prelegere. Apoi i lsase minile, s alunece pe lng corp i spusese pe un ton convingtor: Stimate prieten, i dau cuvntul meu de onoare. Trevize fcuse o plecciune politicoas i zisese: Nici prin gnd nu-mi trece s pun la ndoial cuvntul dumneavoastr, Profesor Pelorat. Presupunnd, prin urmare, c exist o planet de origine, n-ar putea apare sute care s pretind aceast onoare? Nu numai c ar putea, ci chiar exist. Cu toate acestea, preteniile sunt nejustificate. Nici una dintre sutele de planete care aspir s li se acorde aceast onoare nu poate meniona urme ale unei societi prehiperspaiale, ca s nu mai vorbim de dovezi privind evoluia uman din organisme preumane. Atunci dumneavoastr susinei c exist o planet de origine dar c, din anumite motive, nu emite pretenii la acest titlu? Ai spus un mare adevr. i avei de gnd s o cutai? O vom cuta mpreun. Aceasta este misiunea noastr. Primarul Branno a plnuit torul. Tu vei pilota nava pn la Trantor. Trantor? Dar nu e planeta de origine. Chiar dumneavoastr ai afirmat asta acum cteva minute. N-am spus aa ceva. De Pmnt e vorba. Arunci de ce nu-mi spunei s pilotez nava spre Pmnt? Cred c n-am fost destul de clar. Pmntul e un nume legendar. El s-a pstrat cu sfinenie n miturile antice. N-are un neles de care s fim siguri, dar e mai convenabil s folosim cuvntul ca sinonim pentru "planeta de origine a speciei umane". Nu se tie care-i planeta din spaiul real pe care o definim drept "Pmnt". Cei de pe Trantor tiu? Eu sper s gsesc informaiile acolo, bineneles. Pe Trantor se afl Biblioteca Galactic, cea mai mare din sistem. Dar sunt sigur c Biblioteca a fost cercetat de cei care studiau "Problema Originii" pe vremea Primului Imperiu. Pelorat dduse gnditor din cap: Da, dar probabil c nu ndeajuns de bine. Eu am aflat despre "Problema Originii" multe lucruri pe care cercettorii imperiali de acum cinci secole nu le tiau. Cu ceea ce tiu, a putea nelege mai lesne documentele vechi, nelegi? M-am gndit la acest aspect de multe ori i am n minte cteva idei nemaipomenite. mi nchipui c ai spus toate acestea Primarului Branno i c ea este de acord. De acord?! Stimate prieten, a fost n al noulea cer. Mi-a spus c Trantor este sigur locul n care voi gsi tot ce vreau s tiu. Nendoielnic, bolborosi Trevize. Amintirea acestei discuii nu-i dduse pace toat noaptea. Primarul Branno l trimitea n spaiu ca s afle tot ce se putea despre cea de-a Doua Fundaie. I trimitea cu Pelorat, astfel nct s-i poat ascunde adevratul scop sub masca aa-zisei descoperiri a Pmntului o cutare care l-ar fi purtat pretutindeni prin Galaxie. Era, de fapt, o deghizare perfect, i din acest punct de vedere trebuia s-i mrturiseasc admiraia fa de iscusina minii ei. Dar de ce Trantor? Ce rost avea? De ndat ce vor ajunge pe Trantor, Pelorat va intra n Biblioteca Galactic i nu va mai iei n veac. Avnd la dispoziie teancuri de cri, filme, documente, nenumrate computerizri i reprezentri simbolice, cu siguran c nu va voi s mai plece de acolo. Pe lng acestea... Demult, pe vremea Catrului, Ebling Mis mersese pe Trantor. Se spunea c descoperise locul unde se afla a Doua Fundaie i c murise nainte de a dezvlui secretul acesta, dar dup aceea i Arkady Darell reuise s descopere a Doua Fundaie chiar pe Terminus i cuibul membrilor ei fusese distrus. Locul celei de-a Doua Fundaii era acum n cu totul alt parte: prin urmare, ce elemente noi avea s ofere Trantor? Dac tot pleac n cutare, cel mai bine ar fi s mearg n oricare alt parte, dar nu pe Trantor. i n plus... 21. Nu avea de unde s tie ce mai plnuise Branno, dar el nu era dispus s-i cnte n strun. Branno fusese n al noulea cer de fericire, nu-i aa, la ideea unei cltorii spre Trantor? Ei bine, dac Branno voia spre Trantor, nu vor merge acolo! n oricare alt parte, dar nu Trantor! i, epuizat dup o noapte de gnduri chinuitoare, spre diminea, Trevize czu ntr-un somn profund. 11 A doua zi dup arestarea lui Trevize, Primarului Branno i mersese totul din plin. Fusese ludat i apreciat mai mult dect merita i nimeni nu adusese vorba despre incidentul din Consiliu. Cu toate acestea, tia foarte bine c n curnd Consiliul avea s ias din starea de paralizie i c asta va da natere la o serie de interpelri. Va trebui s acioneze repede. Prin urmare, lsnd deoparte o mulime de alte probleme, se dedic ntru totul situaiei lui Trevize. n timp ce Trevize i Pelorat discutau despre Pmnt, Branno l avea n faa ei pe Consilierul Munn Li Compor n Biroul Primarului. Perfect relaxat, ea l msura din ochi pe Compor, care sttea n faa biroului ei. Mai mrunt i mai firav dect Trevize, era doar cu doi ani mai n vrst dect acesta. Tineri i plini de cutezan, amndoi i ctigaser recent posturile de Consilieri, iar acesta prea singurul lucru care-i apropiase, fiindc n rest erau cu totul diferii. Dac Trevize strlucea cu o intensitate orbitoare, Compor radia o ncredere n sine plin de senintate. Asta se datora, probabil, prului lui blond i ochilor albatri, care nu erau ctui de puin obinuite printre locuitorii Fundaiei. Aceste trsturi i confereau o delicatee aproape feminin care (socotea Branno) l fceau mai puin atrgtor pentru femei dect Trevize. inea totui, mai mult dect se cuvenea, la propria-i nfiare pe care ncerca s i-o pun n evident purtnd prul destul de lung i ngrijindu-se s-i fie tot timpul buclat. Purta o uoar tu de albastru sub sprncene, tocmai pentru a accentua culoarea ochilor. (Tuele de diferite nuane deveniser un lucru obinuit pentru brbai n cursul ultimilor zece ani.). Nu alerga dup femei. Ducea o via linitit alturi de soia lui, ns nu-i manifestase pn atunci intenia de a deveni tat i, dup cte tia, nu avea o a doua consoart clandestin. i asta l deosebea de Trevize care-i schimba prietenele la fel de des precum i schimba centiroanele strident colorate, binecunoscute tuturor. Puine erau obiceiurile lui intime care s fi scpat nedescoperite serviciului condus de Kodell, care acum edea calm ntr-un col al ncperii, radiind, ca ntotdeauna, un aer de bun dispoziie. Consiliere Compor, ncepu Branno, ai adus Fundaiei un serviciu deosebit dar, din nefericire pentru dumneata, nu este cazul ca el s fie ludat n public sau recompensat aa cum se obinuiete. Compor zmbi. Avea dini albi i egali i, pentru o clip, Branno se ntreb fr s vrea dac toi locuitorii Sectorului Sirius artau astfel. Preteniile lui Compor care susinea c provenea din exact acea regiun


Asimov - Eu, Robotul (Colectie) v7.1
Asimov - Eu, Robotul (Colectie) v7.1
Isaac Asimov - Fundatia Si Pamantul
Isaac Asimov - Fundatia Si Pamantul
Preludiul Fundatiei-asimov
Preludiul Fundatiei-asimov
Isaac Asimov - Solutia Finala v1.0
Isaac Asimov - Solutia Finala v1.0
Asimov - Baietelul Cel Urat
Asimov - Baietelul Cel Urat
Asimov fundatia 1 - preludiul fundatiei
Asimov fundatia 1 - preludiul fundatiei
Marginea fundatiei - Libris.ro fundatiei - Asimov.pdf · Marginea Fundaliei 115 e plasticul 6sta!", Asculti ce-{i spun, Compor, aici totul e contrafdcut. - Atunci asta-i ceea ce nu
Marginea fundatiei - Libris.ro fundatiei - Asimov.pdf · Marginea Fundaliei 115 e plasticul 6sta!", Asculti ce-{i spun, Compor, aici totul e contrafdcut. - Atunci asta-i ceea ce nu
Fundatia 2 - Fundatia - Asimov Isaac
Fundatia 2 - Fundatia - Asimov Isaac
Fundatia 7 asimov - fundatia renascuta
Fundatia 7 asimov - fundatia renascuta
Asimov, Isaac - Curentii Spatiului
Asimov, Isaac - Curentii Spatiului
Asimov Isaac-Fundatia - 1 Preludiul fundatiei.pdf
Asimov Isaac-Fundatia - 1 Preludiul fundatiei.pdf
Isaac Asimov - Fundatia 1 - Preludiul Fundatiei
Isaac Asimov - Fundatia 1 - Preludiul Fundatiei
5. Asimov, Isaac - Fundatia 9 - Marginea Fundatiei (v.0.9)
5. Asimov, Isaac - Fundatia 9 - Marginea Fundatiei (v.0.9)
Asimov, Isaac - Cavernele de Otel
Asimov, Isaac - Cavernele de Otel
 · pe toata suprafata fundatiei. Ansamblul Suporti-Podea se aseaza pe o placa betonata de cca 15 cm grosime. -Aerarea uniforma pentru orice tip de produs, inclusiv spre marginea
 · pe toata suprafata fundatiei. Ansamblul Suporti-Podea se aseaza pe o placa betonata de cca 15 cm grosime. -Aerarea uniforma pentru orice tip de produs, inclusiv spre marginea
11 - Martin H. Greenberg - Prietenii Fundatiei
11 - Martin H. Greenberg - Prietenii Fundatiei
Fundatia 5 asimov - marginea fundatiei
Fundatia 5 asimov - marginea fundatiei
Fundatia 2 asimov - fundatia
Fundatia 2 asimov - fundatia
Fundatia 1 asimov - preludiul fundatiei
Fundatia 1 asimov - preludiul fundatiei
Isaac Asimov-Zeii înşişi
Isaac Asimov-Zeii înşişi