Se distribuie

doar împreună cu săptămânalul ADS

Sănătate

calităţi terapeutice ale fructului Noni

Ce sporturi fac românii pentru a fi în formă

dosar

10

n Care sunt paşii corecţi ai igienei oralen Ce contraindicaţii au procedeele

de albire profesională n Cât ne costă dentistul, pe etape de vârstă

Nr. 4 n Joi, 4 august 2011 n 32 de pagini

reportaj

Îngrijirea danturii

de la A la Z

sănătate

MediCina la zi4 Noutăţi din lumea medicală

MediCină ClasiCă8 Factori care favorizează

reapariţia herpesului10 Cum acţionezi

în cazul unui atac cerebral12 Românii au prins gustul

sporturilor moderne14 Când este indicată

elastografia

DOSAR15 Îngrijirea danturii

de la A la Z

MediCină alternativă20 Trusa naturistă

în caz de rău de transport

22 10 beneficii terapeutice ale fructului Noni

aliMentaţie sănătoasă24 Indicat şi contraindicat când

bila este «defectă»

faMilie arMonioasă26 Soluţii ca să fii o persoană

mai populară

28 Forum Răspunsuri avizate la întrebările cititorilor

Curiozităţi 30 Un test de sânge ne va spune

cât vom trăi3

Foto

co

per

tă: S

hu

tter

sto

ck

medic primar dermatolog

Clinica Roderma, Iaşi

tel. 0232.218.234

Prof. dr. Anca Zbranca

20

spec

ialişt

ii noş

tri

medic primar stomatologieFacultatea de

Medicină DentarăUMF „Carol Davila“

Bucureşti

Prof. dr. Constantin Vârlan

medic primar alergolog

Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru

Obregia“tel. 021.334.42.66

Dr. Camelia Berghea

Lena Rusti

psihologpsihoterapeut

Mentarex Consulttel. 0723.495.380

biolog nutriţionistBio Nutriliv

Livia Nena

medic primar neurolog

Spitalul Universitar de Urgenţă

Bucureştitel. 021.318.05.02

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru

sumar

Vara, riscul ca virusul herpetic să se reactiveze este mai mare, din cauza expunerii la soare.

Factori care favorizează reapariţia herpesului

Moduri plăcute de a ne feri de neplăceri

8

14

Conf. dr. Vladimir Ene

medic primar radiologie

Vicepreşedintele Societăţii de Radiologie

şi Imagisticătel. 031.105.38.65Cu ajutorul acestei investigaţii, medicul

poate face diferenţa între o tumoare benignă şi una malignă.

d o s ar

Soluţii ca să fii o persoană mai populară

Când este indicată elastografia

26

redactor-şefAna-Maria Niţă

Pentru mulţi români, expresia „Sport şi sănătate” rămâne doar o expresie. Există, totuşi, din ce în ce mai multe cazuri fericite. Tot mai mulţi sunt cei care înţeleg că sportul este un mijloc activ şi recreativ de a se feri de boală. Descoperă, în paginile Reportajului, ce sporturi (multe dintre ele de import) practică românii pentru a fi în formă. În aceeaşi categorie, a practicilor sim-ple care ne feresc de probleme de sănătate, intră şi banalul gest de spălare a dinţilor, care trebuie să se facă în mod corect, ce-i drept, pentru a avea efec-tul scontat. Dosarul ediţiei tratează pe larg subiectul igienei orale. Iar dacă eşti pe picior de plecare în vacanţă, îţi spunem noi ce poţi face pentru a te feri de răul de călătorie. Pe joia viitoare!

Indicat şi contraindicat când bila este «defectă»24

Atât grăsimile, cât şi legumele cu fibre suprasolicită vezica biliară. Află ce trebuie să conţină dieta

dacă suferi de tulburări biliare.

Ghimbirul este ajutorul numărul unu pentru combaterea disconfortului apărut în urma călătoriilor lungi.

Trusa naturistă în caz de rău de transport

Un zâmbet sincer şi o vorbă bună valorează foarte mult în ochii celor din jur şi pot fi suficiente pentru a le câştiga aprecierea.

45

Mai puţin de 40% din nou-născuţii din întreaga lu-

me sunt alăptaţi exclusiv la sân în primele şase luni de via-ţă. Aceasta în condiţiile în care alăptarea este esenţială pentru sănătatea şi pentru dezvolta-rea copiilor. Este mesajul trans-mis de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alăptării, marcată anual în perioada 1-7 august, în mai mult de 120 de ţări.

Trebuie hrăniţi doar la sân timp de şase luniÎn urma unui nou studiu reali-zat în 18 ţări, specialiştii O.M.S. au ajuns la concluzia că pentru a se dezvolta optim, sugarii trebu-ie alăptaţi imediat după naştere sau cel târziu la o oră după eve-niment, iar apoi trebuie hrăniţi exclusiv la sân timp de şase luni. Abia după aceea este bine să li se introducă în dietă şi alte tipuri

Copiii trebuie alăptaţi încă din prima oră de viaţă

«superanticorpul» care va eradica gripaO echipă de cercetă-tori britanici de la Insti-tutul Naţional de Cer-cetare Medicală „Hill Mill“ şi de la Institutul de Cercetare în Bio-medicină din Londra, a descoperit primul anticorp care comba-te toate virusurile gripale de tip A. În urma testelor, aceştia au constatat că anticorpul, numit FI6, a interacţionat cu toate subtipurile virusului gripal

Mai puţin de 40% din nou-născuţi sunt alăptaţi

Anual, la nivel mondial, sunt înregistrate peste un milion de decese infantile ce pot fi puse pe seama lipsei alăptării în primele luni de viaţă, avertizează reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.).

12% din copiii români sunt

alăptaţi exclusiv la sân până la vârsta

de şase luni, potrivit Institutului pentru Ocrotirea Mamei

şi Copilului.

cifrasăptămânii

strugurii protejează pielea de radiaţiile solareAnumiţi compuşi ce se găsesc în struguri ajută la diminuarea efectelor ne-gative ale radiaţiilor ultraviolete asupra pielii, arată un studiu re-alizat la Universitatea din Bar-celona, Spania, şi la Centrul Na-ţional de Cercetare Spaniol. Ast-fel, potrivit oamenilor de ştiinţă spa-nioli, polifenolii conţinuţi de struguri impiedică degradarea celulelor de la

Un studiu realizat la Universitatea din New York, SUA, arată că adolescenţii expuşi în mod repetat fumatului pasiv sunt de aproape două ori mai predis-puşi să-şi piardă auzul comparativ cu cei care trăiesc într-un mediu în care nu se fumează. În urma testelor, speci-aliştii au observat că expunerea la fu-mul de ţigară duce la o creştere a nive-lului de cotinină din sânge (un produs derivat al nicotinei), ceea ce predispu-ne la apariţia infecţiilor urechii în copi-lărie şi la degradarea progresivă şi ire-versibilă a auzului la maturitate.

fumatul pasiv duce la surditate

reduceri la analize

de laborator

de alimente. De altfel, specialiş-tii recomandă ca alăptarea să fie continuată până la vârsta de doi ani. În acest fel, copiii sunt feriţi de infecţii gastrointestinale. De asemenea, prin alăptare pot fi prevenite afecţiuni precum obezitatea, rahitismul şi ane-mia, deoarece laptele matern conţine necesarul de calciu, de fier şi de vitamina D, fiind ide-al pentru dezvoltarea armonioa-să a copilului.

Text

: Adi

na R

adu;

Fot

o: S

hutt

erst

ock,

Fot

olia

Testosteronul, aliatul masculin contra bolilor inflamatorii

Problemele dentare afectează dezvoltarea copiilor

Organismul bărbaţilor are o capaci-tate mai mare decât cel al femeilor de a lupta împotriva afecţiunilor in-flamatorii, iar acest lucru se datorea-ză hormonului testosteron, susţin cercetătorii germani de la Universi-tatea „Friedrich Schiller Jena”. Aceş-tia au ajuns la această concluzie du-pă ce au constatat că afecţiuni pre-cum artrita reumatoidă, psoriazisul şi astmul sunt mai frecvent întâlnite

în rândul femeilor. Astfel, în urma tes-telor, s-a demonstrat că celulele pre-levate de la femei şi de la bărbaţi re-acţionează diferit la stimuli inflama-tori, cele din prima categorie produ-când de două ori mai multe substan-ţe care provoacă inflamaţiile. Specia-liştii pun acest lucru pe seama faptu-lui că testosteronul joacă un rol che-ie în formarea răspunsului imun al organismului.

sănătate medicina la zi

A, inclusiv A (H1N1), ce cauzează gripa porci-nă. Potrivit specialişti-lor, această descoperi-re este un pas impor-tant pentru dezvolta-rea unui vaccin gripal universal. În plus, an-ticorpul ar putea fi fo-

losit şi ca tratament de urgenţă pen-tru a stopa evoluţia infecţiei în cazul persoanelor care au contractat un vi-rus gripal.

Unul din trei elevi cu vârste între 7 şi 9 ani pierde anual 20 de ore de şcoa-lă din cauza problemelor dentare ne-tratate la timp, arată un studiu recent. De aceea, specialiştii recomandă ca afecţiunile stomatologice să fie trata-te în timpul vacanţei. În caz contrar, probleme precum cariile sau durerile dentare pot duce la tulburări de vor-bire şi la scăderea respectului de sine. Potrivit Asociaţiei Americane a Medi-cilor Pedodonţi, prima vizită la dentist trebuie făcută la şase luni după apari-ţia primului dinte. Ulterior, copiii trebu-ie să facă un consult stomatologic la fiecare şase luni.

Nou pentru tine

Îngrijire pentru părul degradat

Şamponul şi balsa-mul din gama Visi-

ble Repair de la Londa Professional ajută la regenerarea părului

degradat şi la pre-venirea despicării

vârfurilor. Preţ: 26 lei/

produs

Psoriazisul afectează peste 3% din populaţia lumiiMai mult de 125 de mili-oane de oameni din în-treaga lumea (peste 3%) suferă de psoria-zis, arată un studiu pu-blicat de Fundaţia Na-ţională de Psoriazis din

SUA. Afecţiunea apa-re cel mai adesea în rân-

dul adolescenţilor şi tineri-lor cu vârste cuprinse între

15 şi 25 de ani. Aceasta deoarece,

potrivit specialiştilor, aceştia sunt predispuşi la transformări hormo-nale şi la sensibilitate psihică. To-tuşi, psoriazisul se poate declanşa la orice vârstă, fiind adesea asociat cu tulburări de natură endocrină, metabolică sau cu slăbirea siste-mului imunitar. În plus, apariţia bo-lii poate fi pusă şi pe seama moşte-nirii genetice, 60% din persoanele afectate având cel puţin un caz si-milar în familie.

nivelul epidermului, ca urmare a ex-punerii la soare, ajutând la combaterea cancerului de

piele, arsurilor solare şi semnelor de îmbătrâni-

re prematură. Printre alimentele care prote-

jează pielea de agresiu-nea solară se numără şi morcovii,

spanacul şi roşiile.

67

În ultimele şase luni, 44% din românii cu vârste de peste 15 ani au urmat cel puţin un tratament cu antibiotice, iar 22% din ei iau frecvent astfel de medicamente, arată un studiu realizat de GfK România.

Text

: Ad

ina

Rad

u; F

oto

: Fo

tolia

, Sh

utt

erst

ock

sănătate medicina la zi

aproape un sfert din români iau frecvent antibiotice

P este 20% din populaţia ţării ia antibiotice de do-

uă-trei ori pe an, iar 12% ur-mează un astfel de tratament de patru-cinci ori pe an sau chiar mai des. Restul români-lor, puţin peste jumătate, fo-losesc antibiotice o dată pe an sau mai rar. Din statistică reiese că medicul de familie este cel care a reco-mandat folosirea unui antibio-

tic pentru mai mult de jumătate din respondenţi (52%), în vreme ce medicul specialist a prescris un astfel de tratament doar pen-tru 19% din români. De aseme-nea, în 9% din cazuri recoman-darea a venit din partea farma-cistului, iar în 8% din cazuri an-tibioticele au fost luate din pro-prie iniţiativă. „Procentul celor care îşi adminis-trează singuri un antibiotic este

în continuare destul de ridicat, aspect îngrijorător mai ales prin faptul că ei oferă acest tip de tra-tament din proprie iniţiativă şi propriilor copii, ceea ce face ca numărul persoanelor autome-dicate să crească şi mai mult”, spune Irina Crăciunescu, senior research consultant GfK Health-Care România.

Cei mai mulţi le iau pentru răceală Potrivit aceluiaşi studiu, 21% din români folosesc tratamen-te cu antibiotice pentru răceală, 18% pentru a trata infecţii den-tare, 7% pentru infecţiile asocia-te cu durerea în gât, alţi 7% pen-tru gripă, iar 5% pentru infecţii,

în general. Cu toate acestea, ma-joritatea celor chestionaţi sunt de acord că, dacă sunt luate prea des, există riscul ca tratamentele cu antibiotice să nu-şi mai facă efectul şi, în plus, folosirea aces-tora fără recomandare de la me-dic poate avea efecte negative asupra sănătăţii. „Utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor determină selec-tarea unor microbi rezistenţi la antibioticul respectiv. În timp, medicamentul devine ineficace pentru multe infecţii pentru ca-re altădată era eficient”, averti-zează prof. dr. Ioan Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie, Uni-versitatea de Medicină şi Farma-cie “Carol Davila” din Bucureşti.

Nou pentru tinePrevine

căderea păruluiTratamentul Balance Scalp

Energy Serum de la Wella împiedică ruperea firului dă păr şi poate reduce căderea părului cu până la 50%. Produsul se gă-

seşte în saloanele profesionale

Preţ: 134,50 lei.

vara creşte numărul cazurilor de infecţii respiratorii la copiiSpecialiştii au constatat că, în perioada iulie-septembrie, incidenţa in-fecţiilor în rândul copiilor cu vârste de sub 5 ani creşte semnificativ. Aceasta deoarece atunci când se află în colectivitate, în tabără sau în vacanţă la mare ori la bunici, copiii sunt mai expuşi contaminării cu di-verse bacterii. Potrivit reprezentanţilor Organizaţiei Mondiale a Sănă-tăţii (O.M.S.), una dintre cele mai periculoase este infecţia cu pneumo-coc, aceasta provocând, în România, în rândul copiilor, trei decese la fi-ecare minut. În plus, circa 28% din decesele apărute la sugari sunt ca-uzate de afecţiuni ale aparatului respirator. Reprezentanţii O.M.S. sus-ţin că imunizarea cu o formulă îmbunătăţită a vaccinului pneumoco-cic este singura alternativă de prevenţie a pneumoniei.

No

u p

entru tine

Detoxifiant şi tonic hepatic

secretul siluetei subţiri: mestecatul pe îndelete

nou tratament pentru cancerul mamarRecent, a fost lansat în România un nou medicament generic pentru tra-tamentul cancerului de sân. Lezra (le-trozol) poate fi administrat atât în sta-diul incipient, cât şi în cel avansat al bolii, fiind indicat femeilor diagnostica-te cu tumori mamare în perioada de postmenopauză. Medicamentul, pro-dus de compania Actavis, este decon-tat integral de Casa Naţională de Asi-gurări de Sănătate.

singurătatea creşte riscul de infarctPsihoterapeuţii americani au consta-tat că persoanele singure prezintă un risc mai crescut de infarct decât cele căsătorite şi cu o viaţă socială mulţu-mitoare. Specialiştii pun acest lucru pe seama faptului că cei care trăiesc soli-tar sunt mai puţin activi, ceea ce duce la creşterea tensiunii arteriale şi, impli-cit, la apariţia bolilor cardiovasculare. De asemenea, persoanele care se simt singure şi neiubite se confruntă mai adesea cu insomnii şi sunt mai predis-puse apariţiei demenţei.

Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.) cer in-terzicerea testelor de sânge pentru depistarea tuberculozei, deoarece sunt inexacte, potrivit BBC. Anual, în lume, sunt rea-lizate peste două milioane de astfel de teste, însă în urma eva-luării O.M.S. a kit-urilor pentru depistarea tuberculozei, s-a con-statat că acestea dau rezultate greşite în 50% din cazuri, ceea ce, implicit, face ca şi tratamentul să fie ineficient. Kit-urile sunt vândute în special în ţările în curs de dezvoltare, însă mare par-te din cele 18 de seturi sunt produse în Europa şi în America de Nord. Testele funcţionează prin detectarea de anticorpi sau de antigeni în sânge, care sunt produşi ca răspuns la bacterie. Însă o parte dintre acestea au o acurateţe scăzută, mulţi pacienţi cu tuberculoză fiind nediagnosticaţi.

testele de sânge pentru tBC ar putea fi interzise

administrarea haotică a antibioticelor creşte riscul ca acest tratament să nu-şi mai facă efectul

Cu cât mesteci mai bine mân-carea, cu atât vei slăbi mai mult. Aceasta este concluzia cercetă-torilor de la Universitatea de Me-dicină „Harbin” din China, ca-re au constatat că persoane-le care mestecă fiecare du-micat de câte 40 de ori mă-nâncă la fiecare masă cu 12% mai puţin decât cei care mes-tecă mai puţin. Specialiştii pun acest lucru pe seama faptului că mâncatul pe îndelete lasă sufi-cient timp informaţiei de saţietate să ajungă la creier.

Produsul natural Schi-zandra este un tonic ge-

neral, ajutând la stimu-larea imunităţii organis-

mului, precum şi la deto-xifierea şi la protejarea

ficatului de toxine.

Preţ: 47 lei/ 100 capsule

9

cauzeTe

xt: O

ana

An

ton

escu

; Fo

to: S

hu

tter

sto

ck

Se est imează că peste 85 la sută din oameni au

v irusul herpe t ic în s tare latentă în organism , dar

erupţ ia apare la numai 10 la sută din e i .

8

Odată ce ne infectăm cu virusul herpetic, el rămâne în stare latentă în organism pentru toată viaţa. Din când în când, herpesul reapare, pentru că virusul se reactivează sub influenţa unor factori cum ar fi expunerea prelungită la soare.

Cau

zăo alimentaţie

săracă în nutrienţi, mai ales în

antioxidanţi, duce la „trezirea”

virusului herpetic.

Ce boli dau tulburări

Herpesul bucal este produs de un virus numit Herpes

simplex de tip 1, iar cel genital de virusul Herpes simplex 2. Odată contractate, acestea rămân în corp chiar dacă urmăm un tratament antiviral. Ambele virusuri se reacti-vează de câteva ori pe an, dar pen-tru că organismul produce anticorpi

la infectarea iniţială, erupţiile ulteri-oare vor fi mai puţin dureroase şi vor

dispărea într-un timp mai scurt decât prima. Ele apar de regulă pe ace-leaşi zone ca leziunile iniţiale. În cazul herpesului bucal, s-a ob-servat că există mai mulţi factori care duc la reci-

divarea lui, însă în

tratamente «întăritoare» în caz de recidive frecvente

sănătatemedicină clasică

cazul unora nu se cunoaşte deocamdată mecanismul

prin care acţionează.

Soarele scade imunitateaProbabilitatea de re-apariţie a herpesului bucal este mai mare

în acest sezon decât în restul anului. Aceas-ta din cauza orelor prea multe petrecute pe plajă, dar şi a di-ferenţelor mari de temperatură la care ne expunem corpul

atunci când facem ba-ie în mare sau în piscină

după ce am stat la soare. Expunerea îndelungată la radiaţiile ultraviolete duce la formarea radicalilor liberi în organism. Prejudiciile pe care

aceşti compuşi le aduc în corp sunt diminuate de către antioxi-

danţi, iar un număr mare de radicali liberi va însemna epuizarea rezervei de anti-

oxidanţi şi, implicit, slăbirea imunităţii. Pe de

altă parte, expunerea îndelungată la soare es-te percepută de organism ca un factor de stres. În consecinţă, el secretă hormoni de stres al căror efect este, de asemenea, de slăbire a sis-temului imunitar. Printr-un mecanism similar se reactivează virusul herpetic şi când ne supu-nem organismul unor variaţii mari de tempe-ratură, ca atunci când intrăm în apa rece după ce am stat la plajă. Aşadar, pentru a preveni re-cidivele vara, trebuie să eviţi expunerea înde-lungată la soare şi băile în apă rece.

Stresul şi febra slăbesc apărarea organismuluiCând suntem stresaţi o perioadă lungă de timp, sistemul imunitar are de suferit şi deve-nim mai vulnerabili în faţa infecţiilor. Astfel, se creează un teren favorabil pentru reactivarea virusului herpetic. Este cunoscut faptul că hor-monii stresului inhibă secreţia de limfocite T, nişte celule esenţiale pentru mecanismele de apărare ale organismului. Cercetătorii de la departamentul de imunologie al Insti-tutului Naţional de Neuroştiinţe din Tokyo au demonstrat însă, prin intermediul unui studiu in vitro, că stresul de zi cu zi poate chiar să distrugă limfocitele T deja existente în circulaţia sangvină. Somnul insuficient şi febra sunt alţi doi factori care cresc riscul de

reactivare a virusului Herpes simplex 1. Se bănuieşte că ei acţionează prin acelaşi me-canism de slăbire a imunităţii.

Ciocolata, de evitat Specialiştii au mai observat că virusul herpe-tic este „trezit“ şi de alimentaţia bogată într-un aminoacid esenţial numit arginină. El se găseş-te în alune, nuci, cereale integrale, stafide, se-minţe de floarea-soarelui şi de susan, precum şi în ciocolată. Şi zahărul în exces poate reactiva infecţia herpetică, pentru că „extenuează“ glo-bulele albe, care ne apără împotriva microbilor. Astfel, se creează un teren favorabil reapariţiei herpesului. Pentru a preveni recidiva, sunt indi-cate alimentele bogate într-o substanţă numită lizină, cum ar fi carnea, brânzeturile şi ouăle.

Prof. dr. Anca Zbrancamedic primar dermatologtel. 0232.218.234

spec

ialist

ul no

stru

Virusul herpetic se poate reactiva în urma administrării unor medicamente care scad imunitatea organismului (imunosupresoa-re), cum ar fi corticoizii şi citostaticele. Bolile şi efortul fizic prelungit au acelaşi efect de slă-bire a imunităţii şi pot, de asemenea, să reac-tiveze infecţia. La acestea se adaugă şi trau-matizarea zonei pe care a apărut iniţial her-pesul cu substanţe iritante, precum acizii şi derivaţii de vitamina A acidă aplicaţi pe piele sub formă de creme sau în cadrul peelingu-lui chimic (exfoliere a tenului cu efect de reîn-tinerire). Frecarea mecanică a zonei respecti-ve, prin sărut sau prin microdermabraziune (înlăturarea straturilor superficiale ale pielii cu un aparat), poate avea acelaşi efect.

aplică unguente cu aciclovir de la primele semne ale herpesului

De regulă, prima erupţie herpetică se tratează prin aplicarea unui unguent cu aciclovir. Acesta este medicamentul de bază în tratarea herpesului şi acţionează prin inhibarea replicării virale. În caz de recidive însă, este indicat un tratament de până la şase luni cu pastile pe bază de aciclovir. Pe lângă acestea, mai sunt utile tratamentele de întărire a imunităţii, care trebuie administrate tot pe o perioadă îndelungată.

Factori care favorizează rea pariţia herpesului

sănătate medicină clasică neurologie

1110

Text

: Oan

a A

nto

nes

cu, F

oto

: Sh

utt

erst

ock

Î n ţările industrializate, acciden-tul vascular cerebral este a tre-

ia cauză de deces. În mod eronat, se crede că atacul cerebral apare la vârste înaintate. În ultimii ani în-să, el nu mai este o raritate printre persoanele tinere, iar aceasta din cauză că factorii de risc apar de la vârste tot mai mici. Este vorba în primul rând despre hipertensiu-nea arterială, cea mai importantă cauză a accidentelor vasculare ce-rebrale, iar apoi despre dislipide-mie (cantitate crescută de grăsimi în sânge) şi despre nivelul crescut al colesterolului. Acestea din ur-mă duc la formarea unor depozi-te de grăsimi pe pereţii arterelor (plăci de aterom), care favorizea-ză formarea de cheaguri ce blo-chează circulaţia sângelui la nivel cerebral. Cheagurile se pot forma şi ca urmare a unor infecţii cardi-

Când survine un accident vascular cerebral, „timpul înseamnă creier”, spun neurologii. Cu cât mergi mai repede la spital, cu atât ai şanse mai mari de supravieţuire şi de recuperare. Învaţă, deci, să identifici simptomele unui atac cerebral!

Prof. dr. Ovidiu Băjenarumedic primar neurologSpitalul Universitar de Urgenţă Bucureştitel. 021.318.05.02

spec

ialist

ul no

stru

Majoritatea factorilor de risc pentru accidentul vascular ce-rebral pot fi ţinuţi în frâu. În Eu-ropa Centrală şi de Est, morta-litatea prin accident vascular cerebral este de cinci-şapte ori mai mare decât în Europa de Vest şi în SUA, iar aceasta din cauză că nu există programe de prevenţie. Cel mai important

factor de risc este hipertensiu-nea. Ea poate fi descoperită şi tratată la timp, astfel încât să nu creeze asemenea complicaţii cu risc de deces. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul diabetu-lui zaharat. Fumatul, obezitatea, hipercolesterolemia, sedenta-rismul – toţi sunt factori de risc modificabili.

Ce poţi face până la spitalO persoană care suspectea-ză că a suferit un accident vas-cular cerebral trebuie să evite orice efort fizic, pentru a preîn-tâmpina creşterea tensiunii ar-teriale care duce la agravarea leziunilor din creier. Este reco-mandat repausul la pat până la sosirea ambulanţei şi contrain-dicată administrarea analgezi-celor contra durerilor de cap şi oricăror medicamente până la spital, din motiv că acestea pot face mai mult rău decât bine. Capul poate fi mişcat, în măsu-ra în care durerea de cap şi în-ţepeneala gâtului permit.

Cum acţionezi în cazul unui atac cerebral

ace, cum ar fi endocardita, a unor tulburări de coagulare, a aritmiilor cardiace sau a fibrilaţiei atriale.

Cele hemoragice sunt mai graveAccidentele vasculare cerebrale cauzate de un cheag de sânge se numesc ischemice, iar cele provo-cate de tensiunea arterială crescu-tă care nu a fost ţinută sub con-trol poartă numele de hemoragi-ce. În cazuri mai rare, cele hemo-ragice pot avea la origine o tulbu-

rare de coagulare a sângelui, pre-cum hemofilia, un traumatism la nivelul capului sau gâtului ori o inflamaţie a vaselor sangvine. Ac-cidentele cerebrale hemoragice au un risc mai mare de deces, dar, din fericire, sunt mult mai puţin frecvente decât cele ische-mice. Ambele ti-puri de atacuri cerebrale duc la distruge-rea unei por-ţiuni din cre-ier şi nu pot fi diferenţiate de-cât la spital, cu ajutorul tomografiei computerizate.

Simptomele instalate brusc sunt alarmanteCele mai frecvente manifestări ale accidentului vascular cerebral sunt amorţeala sau paralizia feţei, unui braţ sau unui picior, de obicei pe o parte a corpului, vederea necla-ră sau dublă (uneori chiar pierde-rea totală a vederii), tulburările de vorbire şi de deglutiţie, starea de confuzie, ameţeala, pierderea echilibrului şi coordonării, grea-ţa sau vărsăturile şi senzaţia de „înţepenire” a gâtului. Durerile

de cap apar întotdeauna în caz de atac cerebral şi sunt severe, une-ori atroce. Cu excepţia acestora, celelalte simptome pot fi mai pu-ţin evidente la unele persoane, în funcţie de localizarea şi de supra-faţa din creier care a fost afectată de atacul vascular. De aceea, orice manifestare neurologică este im-portantă şi trebuie să ne trimită la spital. Sunt alarmante simptome-

le care debutează brusc şi pe ca-re nu le-am mai avut până în acel moment. Şi durerile de cap se in-stalează subit, iar intensitatea lor trebuie să ne îngrijoreze.

Intervenţia trebuie să se facă prompt Un sfert din persoanele care su-feră un accident vascular cere-bral decedează, iar o jumătate ră-mân cu sechele, potrivit statistici-lor. Şansele de supravieţuire, dar şi cele de recuperare depind de cât de rapid se ajunge la spital şi se acordă tratamentul. De exem-plu, în accidentele vasculare is-chemice care au ca indicaţie tra-tamentul pentru revasculariza-re, intervenţia trebuie realizată în cel mult trei ore şi jumătate-patru ore de la apariţia primului simptom. De obicei însă, bolnavii ajung la spital mai târziu decât ar trebui, iar intervenţia nu se mai efectuează, pentru că poate pro-voca hemoragie. Cu cât se amâ-nă mai mult intervenţia medica-lă, cu atât mai mari vor fi leziuni-le şi sechelele lăsate de accidentul vascular cerebral.

durerea de cap se instalează brusc şi este puternică în

caz de atac cerebral

Ese

nţial

Mergi la spital chiar dacă

simptomele apar şi dispar sau

se atenuează!

Tratamentul are cea mai mare

eficienţă dacă este administrat într-o

oră de la apariţ ia primelor simptome .

sănătate medicină clasică

12 13

Contrar părerii generale, noi, românii, facem sport din ce în ce mai mult. Astfel că multe dintre săli-

le de aerobic sau de fitness sunt pline, iar în jurul par-curilor roiesc bicicliştii, alergătorii şi pasionaţii de ro-le, chiar şi la 6 dimineaţa sau la 12 noaptea. Şi, cu vari-etatea de sporturi disponibile în prezent, nici nu e de mirare. Este aproape imposibil să nu găseşti ceva care dă rezultate, dar care să-ţi şi placă.

«Fac mişcare tocmai atunci când NU am timp»Greu este până începi să faci mişcare, până când găseşti sportul care nu doar că se potriveşte cu scopul pe care-l urmăreşti, ci îţi ofe-ră şi satisfacţie. Lui Nico, descoperi-rea că, de fapt, îi place să facă sport i-a schimbat total viaţa. „Fără în-doială, cel mai mult sunt atrasă de sporturile cu «placa»: skate-board şi snowboard. Dar antrena-mentele care mi-au schimbat via-ţa sunt cele de kangoo. Uneori pri-vesc în urmă şi nu îmi vine să cred cât de mult m-a ajutat acest sport. Pe lângă faptul că am slăbit destul de mult (n.r. 11 kg), ceea ce a contat enorm pentru starea mea de spirit, de câte ori plecam de la sală, viaţa era mai frumoasă“, mărturiseşte Nico. De altfel, pen-tru ea, nici nu mai există replica „Nu am timp“. „Am inventat o regulă în stilul absurd al legilor lui Murphy: să fac mişcare tocmai atunci când NU am timp. Cum? Mă oblig să renunţ la altceva şi... iată, am timp“, spune Nico. În cazul ei, un aport important l-au avut antre-norii de kangoo jumps, care au organizat stagii stric-te de antrenamente, dar într-o atmosferă caldă. Aceste stagii presupuneau şedinţe de 40 de minute de exerci-ţii cardio pe ghetele speciale de kangoo, cu greutăţi în mâini, pentru cei mai avansaţi, urmate de exerciţii la saltea. „În cadrul stagiilor, prezenţa la sală de trei ori

Text

: An

dra

da

Flo

ria

Foto

gra

fii: a

rhiv

ă p

erso

nal

ă

Statistică

doar opt români

dintr-o sută fac sport

în mod regulat.

A face mişcare este, fără îndoială, sănătos, dar, în acelaşi timp, poate fi o adevărată corvoadă pentru mulţi dintre noi. Află cum îşi descoperă unele persoane plăcerea de a face sport şi ce anume le motivează să persevereze.

Antrenorii te motivează

Printre avantajele mersului la sa-lă, cel mai important este cel pe ca-re ţi-l oferă prezenţa permanentă a unei persoane care să te îndru-me şi să te încurajeze: instructo-rul. „Este foarte important ca aces-ta să comunice cu tine, să te ajute să-ţi dai seama că ai nevoie de răb-dare, că nu poţi face totul de la în-ceput şi să-ţi stimuleze încrederea că-ţi poţi atinge obiectivul urmă-rit“, spune Ilinca Tarbujaru, psiho-log şi instructor de kangoo jumps la Your Trainer.

Românii au prins gustul sporturilor moderne

pe săptămână, timp de o lună şi jumătate, este obligatorie. Bine-

înţeles, şi dieta este foarte impor-tantă. Noi încercăm să o adaptăm în

funcţie de preferinţele fiecăruia“, pre-cizează Cristian Fota, managerul general al

Your Trainer Health and Fit.

Roxana le-a încercat pe toateLa kangoo a ajuns într-un final şi Roxana (foto dreap-ta), după ce a încercat cam toate tipurile de sport în sală disponibile în România. Motivaţia ei, ca a multo-ra dintre cei care se apucă de mişcare, a fost nevoia de a da jos kilograme. „După nenumărate cure de înfo-metare, mi-am spus că ar trebui să încerc şi cu sport“, mărturiseşte Roxana. S-a sfătuit cu personalul specia-lizat de la o sală de fitness şi a început prin a merge la un nou tip de aerobic, îmbinat cu dansuri latino: zum-ba fitness. După zumba, a trecut la clase mai diversifi-

cate şi la unele mai avansate, de step aerobic (sărituri pe un stepper), pilates (exerciţii realizate înt-un ritm lent, dar concentrat pe anumite zone, cu accent ma-jor pe respiraţie), tae-bo (inspirat din arte marţiale), fitball (exerciţii distractive pe o minge gonflabilă), car-dio sculpt (cardio combinat cu ridicare de greutăţi) şi aerial yoga (exerciţii executate cu ajutorul hamacului de yoga). Apoi s-a încumetat să meargă la două tipuri de sport pe care le considera cele mai solicitante: kan-goo jumps, exerciţii cardio executate cu ajutorul unor ghete speciale, şi spinning, antrenament pe biciclete

staţionare care îi obligă pe prac-ticanţi să depună un efort in-tens. Rezultatul? Mâncând nor-mal, în trei luni, în care a mers la sală de cinci ori pe săptămâ-nă, câte două ore pe zi, a slăbit 7 kg. „Mulţumită de rezultate, mi-am spus că mă pot întoarce la

viaţa mea sedentară. Însă nu am putut, organis-mul cere mişcare. În plus, acum este şi o metodă de relaxare“, conchide Roxana.

«Nu-mi place să stau între patru pereţi»Lui Mircea nu-i place să meargă la sală. „Pentru mine, timpul petrecut între patru pereţi la bi-rou sau acasă este suficient. Prefer să fac mişca-re în aer liber. Îmi place foarte mult ideea de a face sport şi de a călători în acelaşi timp“, spune Mircea, sportiv amator, participant la maratoa-ne şi la concursuri de ciclism. De altfel, Mircea este primul român care a terminat anul acesta cel mai greu traseu montan de bicicletă din Euro-pa, la Sella Ronda, în munţii Dolomiţi din Italia. În cazul lui, mişcarea a ajuns o condiţie necesa-ră pentru o viaţă împlinită. A pornit de la drume-ţiile pe munte din facultate, care, de altfel, i-au

reportaj

deschis şi apetitul pentru sport. „Mi-am dat seama de atunci de avantaje-le unui stil de viaţă activ: condiţie fi-zică, tonus mai bun, reducerea stre-sului, îmbolnăviri mai puţine“, preci-zează Mircea.

nico a slăbit 11 kg cu ajutorul stagiilor de kangoo jumps

nico a slăbit 11 kg cu ajutorul stagiilor de kangoo jumps

Mircea participă anual la maratoane

antrenorii ilinca tarbujaru şi Cristian fota , în timpul

unui stagiu de kangoo jumps

sănătate medicină clasică

15

Fluorizarea se poate face şi cu ajutorul

gelurilor aplicate de medicul stomatolog .

Nu atinge ochiul cu vârful flaconului ,

pentru a evita infectarea . Indiferent de tehnica de administrare, cel mai important este ca picătu-rile să ajungă în contact cu suprafaţa oculară. Anumite persoane preferă să-şi administreze picăturile în unghiul intern al ochiului şi apoi să clipeas-că de câteva ori până când simt că picătura a ajuns în ochi. Altora li se pare mai uşor dacă-şi pun picăturile în timp ce stau întinse cu faţa în sus. Tehnica cea mai frecvent utilizată este în faţa oglinzii, cu capul uşor încli-nat şi pe spate, se trage uşor de pleoapa inferioară şi se administrează picătura în spaţiul astfel creat între pleoapă şi globul ocular (fornixul con-junctival inferior). O atenţie deosebită trebuie avută ca, în timpul adminis-trării, să nu atingem suprafaţa oculară cu vârful flaconului, pentru a evita

Dr. Adina Grigorescu medic specialist oftalmologtel. 0788.308.637

spec

ialist

ul no

stru

Este un test ieftinCu trimitere de la medicul de familie, spirometria este gratuită, însă numărul aparatelor cu care se face această investigaţie este foarte redus în spitalele publice. Dacă optezi pentru o clinică privată, costul unei spirometrii variază între 20 şi 50 de lei, din care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează 6 lei.

Se poate întocmi o hartă a leziunilor

Dermatoscopul foloseşte o sursă de lumină şi un sistem special de lupe care măresc imaginea de 20 de ori. Un soft analizează aceste informaţii şi calculează un scor dermatoscopic pentru fiecare dintre leziuni. Dincolo de aceste scoruri standard, important este medicul care interpretează imaginea detaliată pe care o redă aparatul. Prin această evaluare se poate realiza o hartă corporală a tuturor leziunilor. De asemenea, dermatoscopia digitală (Photo Finder sau Moll Max) permite stocarea acestor fotografii şi compararea lor în timp, pentru a vedea evoluţia eventualelor leziuni.

O analiză pe înţelesul

tuturor

Text

: Alin

a...;

Foto

: Shu

tter

stoc

k

Elastograful este un ecograf ultraperfor-

mant care detectează atât tumorile maligne, cât şi pe cele premalig-ne de dimensiuni foarte mici (în mod normal, nu pot fi depistate în stadii incipiente). În general, înaintea realizării unei elastografii, se recoman-dă investigarea zonei în cauză cu ajutorul ecogra-fului. Dacă în urma eco-grafiei nu se poate face o diferenţiere clară în-tre nodulii maligni şi cei benigni, se va recoman-da elastografia.

Diferenţiază ţesutul malign de cel benignDepistarea tumorilor canceroa-se se face pe baza măsurării gra-dului de duritate a ţesutului. În general, nodulii maligni sunt de 5-28 de ori mai duri faţă de ţe-sutul din jur. Aşa se explică fap-tul că, sub influenţa unei presi-uni sau a unei vibraţii, tumoa-rea se deformează mai puţin. De asemenea, tumorile maligne sunt mai puţin elastice decât ce-le benigne. Deşi această metodă prezintă un grad înalt de acura-teţe, dacă este necesar, elasto-grafia se poate repeta, întrucât este neinvazivă şi neiradiantă.Din anul 2006, când a fost adus în România primul elastograf,

această investigaţie este realiza-tă îndeosebi pentru depistarea nodulilor maligni de la nivelul sânilor, tiroidei, pancreasului şi al testiculelor. În urmă cu doi ani însă, elastografia a în-ceput să fie utilizată şi pentru depistarea nodulilor maligni de la nivelul ficatului, înlocu-ind astfel puncţia hepatică.

Cum te pregăteştiAceastă investigaţie nu nece-sită pregătiri speciale, însă, pentru acurateţea rezultatu-lui, se va ţine cont de câteva recomandări. De exemplu, dacă se investi-ghează starea ficatului, se vor evita alimentele bogate în gră-simi cu o seară înainte de reali-zarea analizei.

Elastografia este o investi-gaţie relativ nouă în Româ-nia. Această metodă este fo-losită pentru a confirma sau a infirma calitatea unui ţesut presupus malign. Elastogra-fia măsoară calitatea ţesutului în funcţie de gradul de elasti-citate. Acest tip de investiga-ţie se face atât prin ecografie, cât şi prin rezonanţă magne-tică (este mai puţin utilizată din cauza preţului piperat). Cel mai frecvent, elastografia este folosită în patologia sâ-nului şi ficatului.

Conf. dr. Vladimir Enemedic primar radiologie Vicepreşedintele Societăţii de Radiologie şi Imagisticătel. 031.105.38.65

spec

ialist

ul no

stru

Când este indicată elastografia

Elastografia este o investigaţie care se recomandă atunci când există suspiciuni cu privire la natura unei tumori descoperite la ecograf.

14

Cu ajutorul elastografiei pot fi depistate tumorile

de dimensiuni mici

Text

: Alin

a B

oghi

cean

u; F

oto:

Shu

tter

stoc

k

dosarsănătate

Ajută copilul să se spele pe dinţi!

Dr. Raluca Drăghicimedic stomatologie generalăcompetenţă implantologie

spec

ialist

ul no

stru

n Cumpără mai multe modele de periuţe de dinţi, astfel ca, la fiecare spălare,

copilul să aibă de unde alege şi să simtă că are control

asupra procesului. În comerţ se găsesc periuţe pentru fiecare etapă de dezvoltare a

danturii celor mici.n Lasă-l pe el să încerce pri-

mul să-şi spele dinţii.n Dă-i voie să te ajute şi el să te

speli pe dinţi.

Fluorul creşte rezistenţa smalţului dentar la ac-ţiunea bacteriilor din salivă. El se administrea-ză din primul an de viaţă, dar numai la reco-mandarea medicului stomatolog, pentru că, odată început, tratamentul cu fluor nu se între-rupe până în adolescenţă, când se formează dinţii definitivi. În caz contrar, dintele surprins în proces de formare va avea zone de smalţ mi-neralizate diferit, sub forma unor pete albe sau maronii pe suprafaţa sa, fenomen ce poartă numele de fluoroză.

... în anii 3.500 î.Hr., oamenii îşi curăţau dinţii cu ajutorul unor beţişoare de mestecat? Prima pe-riuţă de dinţi a fost creată în Europa la sfârşitul secolului al 18-lea şi era confecţionată din peri de porc.... perierea dinţilor este cu atât mai importan-tă seara, pentru că în timpul nopţii glandele sa-livare produc mai puţină salivă, care ar putea îndepărta eventualele resturi de mâncare ră-mase între dinţi? Dacă nu ne-am igieniza ast-fel dantura, peste noapte bacteriile se multipli-că necontrolat.

Pasta de dinţ i „de albire“ es te contraindicată celor care suferă de sângerăr i gingivale .

Îngrijirea danturii ne asigură un zâmbet fru-mos, o respiraţie proaspătă şi, nu în ultimul

rând, ne fereşte de boli. Numeroase studii atrag atenţia asupra faptului că bolile stomatologice netratate la timp duc la probleme cardiovascu-lare, la afecţiuni renale şi articulare. În acelaşi timp, chestionarele realizate asupra românilor arată că doar jumătate din orăşeni se spală de mai multe ori pe zi.

Igiena, de la primul dinţişorÎngrijirea dinţilor trebuie să înceapă odată cu apariţia lor. Primii dinţi erup în jurul vârstei de 6 luni, iar medi-cii le sfătuiesc pe mame să cu-reţe zilnic gingia şi mugure-le dentar, cu degetul învelit într-un tifon curat şi ume-zit. După ce apar mai mul-ţi dinţi, în jurul vârstei de 1-2 ani, se poate începe cu-răţarea lor cu ajutorul unei periuţe speciale pentru copii, mică şi cu peri moi şi cu o can-titate de pastă de dinţi de mări-mea unui bob de mazăre. De preferat, alege o pastă de dinţi fără fluor, pentru a preveni pericolul de acumulare a fluorului în organism, în caz de înghiţire.

Primul consult medical, în jur de 3 aniÎn ceea ce priveşte vârsta primului consult sto-matologic, medicii au păreri împărţite. Potrivit Asociaţiei Americane a Dentiştilor Pediatri, copi-lul trebuie dus la dentist cel târziu la vârsta de un an. În schimb, pediatrii americani consideră

16

Aţa dentară, o necunoscută

Fluorul, cu bune şi cu rele

17

Ca regulă generală, o dată pe an trebuie să mergem la medicul stomatolog pentru ca acesta să poată depista din timp apari-ţia vreunei probleme dentare. Cu ocazia acestei vizite se poate face şi o igienizare profesională, un mijloc eficient de îndepăr-tare a plăcii bacteriene şi a tartrului. Copi-ii, în perioada erupţiei dinţilor permanenţi (6-12 ani), trebuie să facă vizite mai des (la 6-8 luni) la medicul stomatolog şi la medicul ortodont, pentru a se putea verifica erupţia dinţilor. Persoanele purtătoare de proteze dentare mobile trebuie să vină la controale la 6-8 luni, din cauza faptului că nivelul gin-giei se poate modifica, iar protezele îşi pot pierde din stabilitate. Pacienţii care au trata-mente cu implanturi dentare trebuie să vi-nă la controale periodice la fiecare 6 luni.

Statisticile arată că doar 28% din românii de la oraşe folosesc zilnic apa de gură şi numai 12% apelea-ză la aţa dentară. Cutiuţa care conţine un mosor de aţă cerată este un aliat nepreţuit în prevenirea problemelor de sănătate orală, aţa dentară fiind singura în stare să elimine resturile alimentare ră-mase în spaţiile dintre dinţi. Pe de o parte, acestea se descompun, iar pe de alta, acumulează bacterii care afectează dintele, gingia şi mirosul respiraţiei. Iar problemele se acumulează în timp, crescând riscul formării plăcii de tartru şi al afecţiunilor la nivelul gingiilor şi ligamentelor care susţin dinţii în alveole. Aţa dentară se foloseşte dimineaţa şi seara, iar, la modul ideal, şi după masa de prânz.

că această primă vizită poate fi amânată pâ-nă la a treia aniversare, dacă micuţul nu pre-zintă factori de risc pentru sănătatea dinţilor, cum ar fi prezenţa de pete pe suprafaţa aces-tora sau obiceiul de a dormi cu suzeta în gură ori de a-şi suge degetul. Cel mai bine este ca micuţii să fie trataţi de un specialist în stoma-tologie pediatrică pregătit pentru lucrul şi co-municarea cu aceştia. Atât în cazul copiilor, cât şi în cazul adulţilor, consultul medical tre-buie să fie repetat la fiecare şase luni. În acest

fel, problemele stomatologice pot fi des-coperite şi tratate în faze incipien-

te. În cadrul acestui consult, adulţii trebuie să facă un de-

tartraj cu ultrasunete, ca-re elimină tartrul acu-mulat la zona de contact dintre dinte şi gingie, se-diu al bacteriilor şi cau-za problemelor gingi-

vale. Medicii recoman-dă părinţilor să profite de

perioada vacanţei pentru a face o vizită dentistului, copi-

ii fiind mai deschişi spre experien-ţe noi şi având mai mult timp la dispoziţie. În plus, stomatologia modernă foloseşte metode nedureroase de anesteziere, precum adminis-trarea de sedative pe cale inhalatorie, lipsite de efecte adverse.

Ce conţine trusa zilnică de îngrijirePeriuţă şi pastă de dinţi, aţă dentară şi, even-tual, apă de gură - acestea sunt instrumente-le obligatorii pentru îngrijirea zilnică a dantu-rii. În cazuri speciale, medicul dentist poate recomanda completarea trusei cu dispozitive pentru curăţarea limbii sau cu periuţe cu peri de cauciuc pentru masarea gingiei. De aseme-nea, persoanele care au dinţi sensibili pot pri-mi de la medicul stomatolog mulaje pentru „îmbrăcarea“ arcadelor dentare peste noap-te. Se numesc gutiere, sunt confecţionate din plastic şi în ele se pun geluri speciale care for-tifică smalţul dentar. Potrivit unui studiu mai vechi al Societă-ţii Române de Ergonomie Dentară, 43% din români suferă de parodontopatii, adică de

S

fatschimbă

periuţa la fiecare trei luni şi după

fiecare perioadă în care ai fost

bolnav!

afecţiuni ale aparatului care susţine dinte-le în gingie. Inflamaţia gingiei, adică gingi-vita este primul stadiu al acestor afecţiuni, ce se manifestă cu sângerări la periaj. Acest aspect este foarte important în alegerea periuţei şi a pas-tei de dinţi. Ale-ge periuţele cu peri moi, care nu rănesc gingia, cu menţiunea S pe ambalaj (de la „soft“, adică „moale“ în limba engleză). Periază dinţii de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, după masă. Periajul se execută cu mişcări circulare şi verticale blânde, pe fiecare arcadă în parte, de la ba-za dinţilor spre zona liberă, atât pe partea arcadei aflată în contact cu obrajii, cât şi pe cea internă şi pe suprafeţele orizontale. Cât priveşte pasta de dinţi, acum toate conţin fluor, cu efect de fortifiere a smalţului, dar multe dintre ele promit şi albirea dinţilor. În cazul persoanelor care suferă de gingivi-tă, acestea sunt nocive, pentru că au efect abraziv asupra gingiilor deja suferinde, pro-vocând microleziuni la acest nivel.

Ştiai că...

foloseşte aţa dentară de fiecare dată când te speli pe dinţi

gingie - sediul parodontopatiilor, afecţiuni ale aparatului care fixează dintele în alveolă

coroană dentară

structura dintelui

sănătate

Un procedeu care previne carierea dinţilor este sigilarea cu material plastic. Suprafaţa neregula-tă a măselelor, şanţurile şi fosetele reprezintă lo-cul ideal de fixare a bacteriilor, aici apărând de opt ori mai multe carii decât pe zonele netede ale din-ţilor. Medicii recomandă sigilarea atât pentru din-ţii de lapte, dar mai ales pentru cei definitivi, ime-diat după apariţia acestora, adică în jurul vârstei de 14 ani. Procedeul constă în aplicarea de materi-al plastic în formă lichidă pe suprafeţele predispu-se carierii şi în fixarea lui cu ajutorul lămpii cu ul-traviolete. Acesta va forma o barieră în calea acţi-unii bacteriilor.

Steluţe, inimi, semilune sau, mai clasic, bobiţe - bi-juteriile dentare se fixează temporar pe dinte şi garantează atragerea atenţiei. Deşi sunt confec-ţionate din materiale de calitate, ele pot acumula bacterii şi tartru şi pot leza smalţul dintelui. Se re-comandă ca fixarea lor să se facă la cabinetul me-dical şi numai după un tratament de detartraj.

Chiar dacă nu este un ţesut viu, şi proteza are nevoie de îngrijire riguroasă zilnică, prin cură-ţare blândă cu o perie moale şi cu o pastă nonabrazivă. Cum gingiile trebuie să „respire“ pe timpul nopţii, nu se recomandă să dormi cu proteza, ci să o păstrezi într-un pahar cu apă. În plus, ea are nevoie de curăţare şi de masaj. Dacă eşti purtător de proteză, poţi be-neficia de o consultaţie gratuită şi de sfaturi privind îngrijirea ei până pe 30 septembrie, în cadrul campaniei educaţionale Corega „Mănânc, vorbesc şi zâmbesc cu încredere!“. 700 de cabinete medicale din ţară sunt impli-cate în această campanie. Te poţi programa la un control stomatologic gratuit sunând la 0800 860 860.

Text

: Mar

ian

a M

inea

; Fo

to: S

hu

tter

sto

ck

medic primar stomatologFacultatea de Medicină Dentară UMF „Carol Davila“ Bucureşti

Tratamentul de albire a dinţilor ar trebui făcut doar într-o cavitate bucală şi pe o den-tiţie care nu prezintă boli în evoluţie. De ase-menea, nu orice discromie (modificare de culoare) poate să beneficieze de albire, iar uneori, doar verificarea obturaţiilor vechi rezolvă şi aceste discromii. Tehnicile de al-bire care se aplică la cabinet sunt mai efi-ciente, dau rezultate ce pot fi controlate şi dirijate de către medic şi au un risc mai mic de efecte secundare. Metodele de albire la domiciliu sunt mai puţin costisitoare, dar nu au aceeaşi eficienţă, iar pentru că pacientul vrea să vadă rezultate cât mai repede, pot apărea probleme legate de supradozare.

Prof. dr. Constantin Vârlan

dosar

18 19

Cât costă îngrijirea orală în funcţie de vârstă

Culoarea dinţilor este diferită de la o per-soană la alta, însă aceasta se modifică oda-

tă cu trecerea timpului, mai ales sub acţiunea substanţelor din alimente şi din ţigări. Cafea-ua, ceaiul, vinul roşu, băuturile acidulate în-chise la culoare „pătează“ cel mai ta-re dinţii. Tratamentele de albire elimină aceste pete şi redau culoarea originală a dan-turii. Însă dinţii pot de-veni sensibili în cadrul acestui proces de cură-ţare, pentru că se folo-sesc substanţe agresive, de tipul hidrogenului pe-roxid în diverse concentra-ţii. Albirea dinţilor presupu-ne un tratament mai mult sau mai puţin brutal asupra smalţului şi gingiilor, fie că se face la cabinetul me-dical, acesta oferind şi rezultatele cele mai vizi-bile, fie că se face acasă, cu geluri care se pun în gutiere, cu pastă de dinţi cumpărată de la supermarket sau cu benzi speciale. Tocmai de aceea, orice tratament de albire se face doar cu acordul şi sub supravegherea medicului, ţi-nând cont de indicaţiile acestuia.

Care sunt contraindicaţiile tratamentului de albireNu au voie să facă tratamente de albire a dinţi-lor persoanele care suferă de sensibilitate den-tară sau gingivală, de parodontopatii (afecţiuni ale aparatului care fixează dintele în gingie), cei cu eroziuni ale smalţului sau care au nume-roase carii. În general, o carie se tratează după finalizarea tratamentului de albire, în tot acest

răstimp ea fiind protejată cu un ciment speci-al. Ulterior, medicul va alege pentru plombă un material de culoare cât mai apropiată „no-ilor“ dinţi.

Ideal, aparatele dentare se pun în copilărie

Dantura perfect aliniată nu garantează farmecul perso-

nal şi nici sănătatea denta-ră, dar, cu siguranţă, aju-tă. Dinţii înghesuiţi sunt mai greu de îngrijit, astfel că riscă să acumuleze mai mult tartru în zonele greu

accesibile periuţei. Arcade-le dentare care fac ocluzie in-

corectă (care, deci, nu se supra-pun) perturbă procesul de mastica-

ţie şi pot afecta articulaţiile temporo-man-dibulare. Medicii avertizează că, rămase nere-zolvate, problemele de aliniere dentară ale co-piilor pot provoca probleme de vorbire, inabili-tatea de a dezvolta o viaţă socială normală sau chiar scăderea respectului de sine. Orice per-soană, indiferent de vârstă, poate să beneficie-ze de pe urma purtării unui aparat ortodontic. Totuşi, îndreptarea dinţilor este mai lentă du-pă adolescenţă, când ia sfârşit procesul de creş-tere a oaselor maxilarului. Aparatele de alinie-re a dinţilor pot fi mobile sau fixe. Cele fixe se pot instala pe faţa vizibilă sau pe partea interi-oară a dinţilor (cele linguale). Pe durata purtă-rii lor, este nevoie de igienă corectă, pentru că riscul de acumulare a bacteriilor este mai mare la contactul aparatului cu dintele. Cele mai mo-derne aparate sunt translucide.

de înfrumuseţare a danturii

Mic ghid

Vârstă Problemă dentară Soluţie Preţ

0-10 ani carii obturaţie 50 lei/carie

clătinare dinte extracţie 30 leinealinierea dinţilor aparat dentar mobil 500-700 lei

11-14 ani nealinierea dinţilor aparat dentar fix 1.500-3.500 lei

15-30 ani prevenirea cariilor sigilare 50 lei/dintecarii obturaţie 50-100 lei/carieprevenirea cariilor fluorurare ambele arcade 50 lei

30-50 ani sângerarea gingiilor detartraj ultrasunete 100-200 leipastă de dinţi specială 20 leiapă de gură cu clorhexidină 10-13 leiaţă dentară satinată 10 lei

pătarea dinţilor tratament albire ambele arcade (inclusiv gutiere) 500 lei> 50 ani parodontite drenaj, obturaţie de canal, incizii 20-400 lei

extirpare nerv şi obturaţie canal 100 leireconstrucţia dintelui coroană metalică 150 lei

coroană porţelan 400-600 lei implant titan 2.000 lei proteză 650-3.000 lei

Un control stomatologic însoţit de detartraj şi de periaj profesional costă între 100 şi 200 de lei. Această îngrijire, repetată periodic, la 6-12 luni, previne apariţia unor probleme grave. Iată cât ne costă, orientativ, tratarea problemelor dentare cu care ne putem confrunta.

Recomandareorice copil

ar trebui să beneficieze de un consult ortodontic la

vârsta de şapte ani.

igienizarea profesională a danturii ar trebui făcută cel puţin o dată pe an

Sigilarea dinţilor exclude cariile

Bijuteriile se aplică la cabinet

Cum întreţii proteza

Călătoria cu maşina, cu avionul sau cu vaporul se poate transforma într-o experienţă neplăcută dacă este însoţită de senzaţia de greaţă, de ameţeli ori de stări de rău. Din fericire, există soluţii sută la sută naturale pentru a trata genul acesta de disconfort.

Text

: Alin

a B

og

hic

ean

u; F

oto

: Sh

utt

erst

ock

Senzaţia de rău din timpul de-plasării cu orice mijloc de

transport apare atunci când la ni-velul mecanismelor naturale de echilibru ale corpului se produce o dereglare. Pentru a se adapta la mişcare, organismul solicită im-plicarea mai multor receptori ca-re sunt localizaţi la nivelul urechii interne. Senzaţia de rău de mişca-re apare atunci când între infor-maţiile vizuale şi mesajele trans-mise de ureche centrului de echi-libru din creier se generează un conflict. În general, categoriile cel mai frecvent vulnerabile la con-diţiile de deplasare sunt copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani, femeile şi vârstnicii.

Ghimbirul, leacul călătorului sensibilCeaiul de ghimbir este renumit ca antidot pentru combaterea răului provocat de călăto-riile pe mare, cu ma-şina sau cu avionul. În cazul persoanelor ca-re se confruntă cu această proble-mă, consumul unei ceşti de ceai de ghimbir înaintea drumurilor lungi scade cu 90% riscul de a ex-perimenta stări de greaţă şi de vo-mă. La această concluzie au ajuns oamenii de ştiinţă americani de la Colegiul Universitar „King“. Cea-iul de ghimbir se prepară din zece feliuţe subţiri de rădăcină şi din-

tr-o cană de apă fierbinte. După ce amestecul se lasă la infuzat ze-ce minute, se strecoară şi se adau-gă miere de albine. Ghimbirul se mai poate folosi şi sub formă de tinctură: zece picături la o cană cu apă caldă. Amestecul se bea din patru în patru ore până ce ajungi la destinaţie.

Valeriană, pentru stările de nelinişte Valeriana este un remediu exce-lent pentru combaterea stărilor de anxietate care apar frecvent în-aintea unei călătorii. Folosită sub formă de tinctură, valeriana se ad-ministrează cu trei-patru ore îna-inte de a pleca la drum. Astfel, trei linguriţe de tinctură de valeriană se combină cu 250 ml de apă. Pen-tru a masca gustul amărui al cea-

iului, se poate adăuga o lingu-riţă de miere de albine. De asemenea, proprietăţi an-xiolitice mai au obligea-

na şi levănţica. Plante-le sunt utile şi în com-

baterea stărilor de hi-perexcitabilitate specifice peri-oadei de dinaintea deplasării cu maşina sau cu avionul.

Trifoiul roşu reface tonusul psihic Persoanele care se confruntă cu stări de panică atât înainte, cât şi în timpul unei călătorii pe distan-ţe lungi ar trebui să bea ceai de

trifoi roşu. Potrivit fitoterapeuţi-lor, acest remediu este eficient în combaterea stărilor de panică, în-să doar cu condiţia ca infuzia să fie băută cu cel puţin o jumătate de oră înainte de plecare.

Ginkgo biloba, împotriva ameţelilorAmeţeala care apare pe fondul de-plasării poate fi combătută cu ajutorul infuziei de ginkgo biloba. Plantă bogată în flavonoide, substanţe cu rol antio-xidant de protecţie a va-selor de sânge, ginkgo biloba este un adevărat tonic cerebral. In-fuzia se prepară din 250 ml de apă şi dintr-o linguriţă de plantă mă-runţită, care se poate cumpăra de la PLAFAR. Se beau două-trei căni de ceai în ziua premergătoare ple-cării. De asemenea, cu o săptămâ-

nă înainte de deplasarea pe distan-ţe lungi, se ia zilnic câte un com-primat de ginkgo biloba.

Menta previne deranjamentele abdominaleDatorită substanţelor calmante şi antiseptice, ceaiul de mentă ajută la prevenirea disconfortului abdo-minal care apare frecvent pe fon-

dul stării de agitaţie de dinaintea unei depla-

sări pe distanţe lun-gi. Infuzia se prepa-ră dintr-o linguriţă

de plantă şi din 250 ml de apă clocotită. După

15 minute, ceaiul se strecoară şi se bea îndulcit cu puţină miere şi cu o feliuţă de lămâie. De asemenea, infuzia se poate utiliza şi sub for-mă de comprese care se aşază pe frunte în timpul călătoriei.

21

Înainte de a pleca la drumuri lungi , mestecă bine câteva cuişoare , deoarece împiedică apari ţ ia s tăr i i de vomă.

TrucPentru a scăpa de senzaţia de greaţă, unge zona din jurul nasului cu ulei

de mentă.

Trusa naturistă în caz de rău de transport

sănătatemedicină alternativă

Pentru a combate senzaţia de greaţă,

este bine să ai la tine bomboane de mentă

sau de ghimbir spec

ialist

ul no

stru

Dr. Ruxandra Constantinamedic de familie,competenţă în apifitoterapiereflexoterapeuttel. 021.313.09.21

Există remedii naturale eficiente contra răului de transport. Ghim-birul are capacitatea de a diminua senzaţia de greaţă, de vomă şi de ameţeală provocate de călătoria cu maşina sau cu avionul. Pentru atenuarea acestor simptome se mai recomandă ceaiul verde cu lă-mâie, mentă sub formă de infuzie rece, de capsule sau de dropsuri. Se mai poate face şi masaj cu două-trei picături de ulei esenţial de mentă diluat în puţin ulei vegetal. De folos pot fi şi comprimatele ho-meopate, de exemplu, Nux Vomica 4 CH.

20

2322

S-a dovedit ştiinţific că extractul din fructul Noni ajută la prevenirea şi la tratarea unor afecţiuni precum diabetul, hipertensiunea şi chiar cancerul. Însă este foarte important să fie respectate întocmai indicaţiile unui fitoterapeut.

beneficii terapeutice ale fructului Noni

1 Normalizează tensiunea arterială

Hipertensivii care consumă zilnic 250 ml de suc Noni reuşesc să-şi ţină mai uşor sub control tensiunea arterială. Aceas-ta este con-cluzia unui studiu reali-zat de oame-nii de ştiinţă de la Univer-sitatea din Ha-waii. Sucul Noni conţine oxid nitric, o substanţă care acţio-nează la nivelul pereţilor vase-lor de sânge, sporindu-le elasticita-tea. Prin urmare, hipertensivii care fac cure cu acest fruct sunt mai pu-ţin predispuşi la accidente vascula-re cerebrale şi la boli de inimă, do-uă dintre consecinţele nefaste ale creşterii nivelului tensiunii peste valorile normale (12/7).

2 Previne cancerul pulmonar

Potrivit oamenilor de ştiinţă ame-ricani de la Universitatea din Illi-nois, Chicago, fumătorii care con-

sumă între una şi patru linguri-ţe de suc Noni pe zi prezintă un risc mai mic de a se îmbolnăvi de

cancer de plămâni. Fructele Noni conţin xeronină,

o substanţă cu efect antitumoral. Da-

torită acestei substanţe, pre-paratele pe ba-ză de fructe Noni sunt efi-ciente şi ca ad-

juvant în trata-mentul canceru-

lui, atenuând efec-tele secundare asociate

chimioterapiei.

3 Întăreşte sistemul imunitar

Datorită conţinutului bogat în vi-taminele A şi C, doi dintre cei mai puternici antioxidanţi, preparatele pe bază de fructe Noni sunt renu-mite pentru proprietăţile imunosti- mulatoare. Ba, mai mult, fiind o sursă importantă de polizaharide, stimulează organismul să produ-că limfocitele T, componente de bază ale sistemului imunitar. Lim-focitele T formează un scut în faţa Te

xt: A

lina

Bo

gh

icea

nu

; Fo

to: S

hu

tter

sto

ck

sănătate medicină alternativă

Fructul Noni conţine vitamine antioxidante (A, C şi E), betacaro-ten, vitamine din complexul B (B2 şi B12), minerale (magneziu, cal-ciu, cupru, fier şi fosfor). De asemenea, este o sursă importantă de enzime şi de aminoacizi, de acid octanoic, terpenoizi şi de acid li-noleic. Totodată, acest fruct conţine şi un precursor al xeroninei, compus implicat în repararea celulară şi chiar în refacerea ADN-ului. Datorită conţinutului de proxeronină, fructul Noni are efecte antalgice comparabile ca intensitate cu cele ale antiinflamatoarelor nesteroidiene. De aceea, este util în caz de cefalee ori de migrenă. S-a mai demonstrat că împiedică apariţia cataractei şi creşte acu-itatea vizuală. În plus, ajută în tratarea rănilor, arsurilor şi inflamaţi-ilor cutanate.

Dr. Ruxandra Constantinamedic de familie,competenţă în apifitoterapiereflexoterapeuttel. 021.313.09.21

spec

ialist

ul no

stru

microorganismelor patogene. Un studiu realizat de specialiştii bri-tanici de la Centrul Naţional de Medicină Alternativă şi Comple-mentară a arătat că persoanele ca-re consumă preparate pe bază de fructe Noni sunt mai puţin predis-puse la îmbolnăvire şi îndeosebi la răceli. Pentru stimularea sistemu-lui imunitar se recomandă 125 ml de suc Noni pe zi.

4 Reglează nivelul colesterolului

Printre multiplele beneficii ale preparatelor pe bază de fructe Noni se numără şi reglarea nivelu-lui colesterolului. Oamenii de şti-inţă americani de la Centrul Medical al Universităţii „Creighton“ din Ne-braska au observat că acest fruct acţio-nează în sensul scă-derii nivelului coles-terolului „rău“ şi, în ace-laşi timp, ajută la creşterea ni-velului celui „bun“. Condiţia este ca tratamentul să fie urmat cel pu-ţin trei luni. Fitonutriţioniştii re-comandă şase linguriţe (o lingu-riţă conţine 20 ml de suc) pe zi.

5 Are efect antiinflamator

Potrivit unui studiu publicat în anul 2008 în „Journal of Ethno-pharmacology“, sucul din fructe-le Noni stimulează receptorii ca-nabinoizi de la nivelul creierului, implicaţi în eliminarea inflamaţii-lor din corp. Prin urmare, persoa-nele care beau acest suc zilnic sunt mai puţin predispuse la apariţia inflamaţiilor, asociate cu scăderea imunităţii.

6 De ajutor în anemieAmeţeala, oboseala, iritabi-

litatea, slăbiciunea şi durerea de cap, simptome specifice anemiei,

pot fi înlăturate prin su-plimentarea dietei cu

preparate din fructul Noni. Acesta este bo-gat în acid folic şi în

fier, care ajută la com-baterea anemiei. Se reco-

mandă 200 ml de suc din fructe Noni pe zi, timp de două luni.

7 Combate acneeaDatorită proprietăţilor an-

tibacteriene şi antiinflamatorii, Noni poate fi inclus în tratamentul acneei. Timp de două luni, se reco-mandă zilnic câte 140 ml de suc din fructe Noni cu jumătate de oră înainte de micul dejun. Dacă la fi-nalul tratamentului leziunile nu se estompează, cura se poate relua.

8 Normalizează glicemia

Administrarea a 2 ml/kg corp de suc Noni timp de 20 de zile ajută la reglarea nivelului glicemiei, potri-

vit oamenilor de ştiinţă indieni de la Universitatea din India de Vest. În aceste fructe se găsesc saponi-ne, substanţe care scad nivelul za-hărului din sânge şi astfel ajută la prevenirea diabetului.

9 Grăbeşte vindecarea rănilor

Timpul de vindecare a rănilor se reduce la jumătate dacă timp de o săptămână se administrează câ-te 90 ml de suc Noni pe zi sau câ-te trei pilule care conţin extractul din aceste fructe.

10 Are calităţi antibiotice

Datorită scopolaminei, o substan-ţă cu proprietăţi antibiotice, aceste fructe sunt indicate în eradicarea bacteriei Helicobacter pylori, res-ponsabilă de apariţia ulcerelor gas-trice. Se recomandă câte 30 ml de suc de trei ori pe zi, cu 30 de minu-te înaintea meselor principale.

PrecauţieÎnaintea

administrării preparatelor pe bază de fructe noni, consultă fitoterapeutul.

Noni conţine un cocktail de vitamine ( E , B6 şi B12) şi de minerale care ajută la combaterea stărilor de oboseală.Persoanele care consumă zilnic suc noni

se îmbolnăvesc mai rar

10

Text

: Liv

ia R

oşca

; Fo

to: S

hu

tter

sto

ck

R

egulă

trebuie să-ţi stabileşti un orar fix al meselor, iar

ultima gustare ia-o cu trei ore înainte

de culcare.

24

Alimentaţia incorectă este, în mare parte, vinovată pentru disfuncţiile care pot apărea la nivelul vezicii biliare. Aşadar, în afara tratamentului medicamentos, este necesară o dietă specială pentru a evita simptomele neplăcute şi complicaţiile.

Indicat şi contraindicatcând bila este «defectă»

Din dieta persoanelor cu disfunc-ţii biliare nu ar trebui să lipsească supele-cremă de legume. Sunt in-dicate supele de zarzavat cu orez sau cu tăiţei şi borşurile de legu-me. Piureurile de cartofi, carnea rasol de vită şi cea de pui, peşte-le slab, pastele făinoase şi pâinea albă, prăjită, ar trebui incluse în dietă. Deserturile recomandate sunt fructele proaspete: pepene verde, struguri, portocale, ana-nas, mere, piersici şi pere.

Mănâncă fără grijă supe-cremă de legume!

Senzaţiile neplăcute precum greaţa, stările de vomă, ba-

lonarea sau gustul amar dimi-neaţa sunt simptome care pot indica probleme de funcţiona-re a bilei. În aceste cazuri, res-pectarea unei diete corecte pre-vine complicaţii precum calculi biliari, colecistită (inflamaţie a vezicii biliare) sau cancer de ve-zică biliară, mai frecvent la per-soanele care au în antecedente calculi biliari. Persoanele cu

risc în privinţa dezvoltării aces-tor afecţiuni sunt cele cu rude care au avut probleme de sănă-tate similare, cele obeze, cele cu un nivel ridicat de coleste-rol în sânge, femeile care folo-sesc anticoncepţionale pe bază de estrogen şi cele cu inflama-ţie intestinală cronică.

Sunt interzise grăsimile animalePrima măsură corectă pen-tru a evita problemele de la nivelul bilei constă în evitarea alimen-telor bogate în gră-simi animale. Carnea grasă precum cea de porc, de oaie, de raţă, de gâscă, de vânat, precum şi slănina, cârnaţii, afumăturile, şunca şi tochiturile sunt pericu-loase pentru ficat, organul care secretă bila, dar şi pentru vezi-ca biliară care o stochează. În egală măsură, îngreunează acti-vitatea acestor organe şi prăje-lile, precum şi ouăle, chiar da-că sunt fierte. Greu de tolerat de ficat şi de bilă sunt şi pro-dusele industriale precum sala-murile, dar şi cele de patiserie şi de cofetărie de tipul snack-surilor, chipsurilor, foietajelor, pateurilor şi prăjiturilor cu cre-mă. De asemenea, trebuie evi-tate untul şi smântâna, iar une-le brânzeturi precum caşcava-lul, telemeaua, crema de brân-

ză cu un conţinut mare de gră-simi trebuie înlocuite cu brân-za slabă de vaci şi cu urdă.

Legumele bogate în fibre, excluse Castraveţii şi roşiile sunt, în ge-neral, nerecomandate în diete-le menite să protejeze vezica bi-liară. În aceeaşi categorie intră legumele bogate în celuloză, precum fasolea boabe, varza,

prazul, usturoiul, ceapa, mazărea şi lintea.

Conopida, ridi-chile, hreanul, ciupercile, vi-netele şi guliile

sunt interzise în dieta persoane-lor cu disfuncţii

biliare. De asemenea, unele condimente ar trebui evi-tate. Este vorba despre cele iu-ţi, precum chili-ul, piperul, bo-iaua, dar şi despre dafin.

Andivele, crude sau la aburToleranţa alimenta-ră a fiecărei persoa-ne este diferită. De aceea, li se recoman-dă persoanelor cu probleme biliare să îşi urmărească reac-ţiile după ce consu-mă un singur tip de legumă sau un singur tip de fruct la o masă. Printre legumele recomandate

care, în plus, au şi un efect be-nefic asupra bilei datorită sub-stanţelor coleretice (substanţe care stimulează secreţia biliară la nivelul ficatului) se află andi-vele. Acestea îşi păstrează efec-tul benefic dacă sunt consuma-te crude, în salate preparate cu

ulei de măsline extravirgin sau dacă sunt fier-te la abur. Sala-tele de păpădie şi cele de ruco-la sunt, de ase-menea, indica-te, fiindcă aju-

tă la drenarea bilei şi previn formarea nisipului şi pietrelor biliare.

Livia Nenabiolog nutriţionist

Alimentele care trebuie evita-te în afecţiunile hepato-biliare sunt: grăsimile de origine ani-mală (untura, smântâna grasă şi untul), carnea de porc, afu-măturile, mezelurile, conser-vele şi prăjelile. De asemenea, se vor scoate din alimentaţie maioneza, mazărea, fasolea boabe, fructele oleaginoase (nuci, migdale, arahide), con-dimentele (piper, ardei iute). Dieta persoanelor cu afecţi-uni biliare ar trebui să conţină alimente uşoare, neprelucrate şi fără aditivi. Se recomandă fructele bine coapte, compo-turile, legumele fierte, brânze-turile proaspete şi slabe, ouăle moi, carnea de peşte, de pui, şi de vită slabă.sp

ecial

istul

nostr

u

Nucile , alunele , cacaua , cafeaua , ciocolata , fr işca , cremele consis tente din deser tur i , băutur i le cu zahăr şi alcoolul sunt contraindicate în caz de disfuncţ i i bil iare .

sănătatealimentaţie sănătoasă

25

supele de legume menajează vezica biliară

verse, cum este cazul celor cu te-mă politică şi păstrează conversa-ţia în zona temelor sigure şi rela-xate: interese comune, emisiuni tv, filme, vedete, concerte, petre-cerea timpului liber.

Arată bună creşterePoliteţea este o calitate în sine, ca-re trebuie să se manifeste natural, fără a face eforturi în aşa fel încât

să ai un comportament artificial. În orice caz, fără să-i respecţi pe ceilalţi şi fără să fii amabil cu ei, nu vei avea cum să le devii simpatic. Persoanele agreate de ceilalţi nu bârfesc şi nu jignesc alte persoane. De asemenea, este bine să nu fii in-sistent şi să înveţi să nu fii indis-cret. Aşadar, nu-i întreba pe ceilalţi lucruri despre care nu vor să vor-bească. În schimb, arată-ţi disponi-

bilitatea de a-i asculta şi de a-i ajuta dacă îţi cer asta sau dacă tu crezi că ar putea fi nevoie de tine.

Apreciază calităţile celorlalţi Nu vei putea deveni popular dacă vei considera că eşti centrul uni-versului şi nimeni nu se compară cu tine. Aşa că aroganţa iese din discuţie. De asemenea, este impor-tant să arăţi că ştii să apreciezi cali-tăţile celorlalţi. În caz contrar, poţi deveni antipatic şi ceilalţi te vor evita sau te vor respinge.

Renunţă la complexeEste esenţial să te simţi bine în pie-lea ta, să nu îţi faci probleme des-pre felul în care arăţi, în care te îm-braci sau în care vorbeşti. Felul în care te percep cunoscuţii nu ţine doar de aspectul exterior, ci mai ales de felul în care reuşeşti să in-teracţionezi cu ei. Pasiunile şi inte-resele comune, dar şi cunoştinţele pe care le ai în comun cu alţii pot foarte bine să primeze în faţa as-pectului fizic sau a statutului tău social. Complexele te pot împiedi-ca să devii popular, de aceea este bine să te lansezi doar în conver-saţii cu subiecte pe care le stăpâ-

neşti şi care îţi fac plăcere, astfel încât să nu te simţi prins pe picior greşit. Pe de altă parte, este impor-tant să nu te pretinzi altfel decât eşti doar pentru a te face plăcut. Nimeni nu poate fi pe placul tutu-ror, iar cei cu personalitate bine definită sunt admiraţi şi au întot-deauna priză la oameni.

2726

Cel mai des, timiditatea es-te cauza lipsei de populari-

tate. Timizii nu se simt confor-tabil făcând glume, deschizând conversaţii sau interacţionând cu oamenii din jurul lor. Şi nici persoanele stresate, preocupate tot timpul de propriile lor griji. Deci primul pas pentru a deveni o persoană populară nu înseam-nă doar să îţi doreşti să te placă

ceilalţi, ci să-ţi facă ţie plăcere să interacţionezi cu alte persoane.

Iniţiază o scurtă conversaţiePersoanele populare au tot tim-pul o vorbă bună pentru persoa-nele cu care intră în contact, fie că este vorba despre florăreasa de la colţul străzii sau vânzătoa-rea de pâine. Secretul lor este că

pot întreţine câte o scurtă con-versaţie cu oricare dintre aceste persoane. Nu există motive pen-tru care tu să nu poţi face acest lucru. Zâmbeşte, salută persoa-nele pe care le cunoşti şi pe ce-le pe care le vezi frecvent. Dacă acestea par să aibă timp, pune-le câteva întrebări astfel încât să în-curajezi o conversaţie. Evită dis-cuţiile care ar putea crea contro-

Sunt persoane care leagă relaţii uşor cu oricine şi fac întotdeauna impresie bună celorlalţi. Folosind câteva trucuri, nu-ţi va fi greu să te numeri şi tu printre acestea.

Text

: Liv

ia R

oşca

; Fo

to: S

hu

tter

sto

ck

Fă tot t impul doar lucrur i le care te reprez intă . Este impor tant să nu faci ceea ce crez i că i-ar impresiona pe ceilalţ i , doar pentru a câşt iga popular i tate şi a le f i pe plac .

Com

plicaţie

rişti să intri în situaţii complicate

dacă foloseşti flirtul pentru a te

face popular.

26

sănătatestil de viaţă

soluţii ca să fii o persoană mai populară

arată că eşti un om de echipă pentru a-ţi creşte popularitatea

Lena Rustipsihologpsihoterapeut tel. 0723.495.380

A fi popular implică a fi relaxat, a iubi oamenii şi a iubi să fii in preaj-ma lor. Mai ales pentru persoane-le extroverte sau care se hrănesc din aprecierea celorlalţi pentru a-şi securiza stima de sine, popu-laritea este importantă. Pe de al-tă parte, oamenii agresivi, cu sen-timente de inferioritate, care în-cearcă mereu să ascundă faptul că nu se simt adecvaţi, creează legături artificiale şi este mai greu pentru ei să se integreze, cu atât mai mult să devină şi populari. Comportamentele descurajante şi jignitoare distrug orice şansă de popularitate a unei persoane.

spec

ialist

ul no

stru

Persoanele zâmbitoare şi amabile cu ceilalţi sunt tot timpul preferate în locul celor stresate, încruntate şi preocupate de propriile griji. Atitudinea lor descurajează orice încercare de apropiere. De aceea, chiar dacă ai probleme la care te gândeşti în permanenţă, nu lăsa ca acest lucru să îţi afecteze şi relaţiile cu cei din jur. Nu vei atrage prieteni şi nu îţi vei face mai multe cunoştinţe noi dacă vei fi tot timpul nemulţumit şi iritat.

Lasă-ţi grijile de-o parte!

“ “ “«Ce remedii atenuează durerile articulare?» «De ce apare depresia?»

Dr. Alexandru Paziuc

medic primar psihiatrieSpitalul Psihiatric

Câmpulung Moldovenesctel. 0230.312.595

Dr. Ruxandra Constantina

medic de familiecompetenţă în apifitoterapie

reflexoterapeuttel. 021.313.09.21

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

Dr. Cezara Danciumedic primar ORL

Spitalul „Colţea”, Bucureştitel. 0745.059.311

“Aud în cap (în urechi) un zgomot continuu, ca un vâjâit, care a început în urmă cu 65 de ani din cauza unei arme care s-a descărcat aproape de mine. Foarte rar, zgomotul încetează, însă este înlocuit de un ţiuit. În prezent, nu mai dispun de funcţionalitatea urechii medii. Mă folosesc de o proteză auditivă cu care aud foarte bine şi de aceea cred că urechea internă (numai cea stângă) mă ajută. Credeţi că ultrasunetele m-ar ajuta să-mi recapăt cât de cât auzul?

Spiridon Dumitrache, Vultureşti, Argeş

Am 81 de ani şi sufăr de depresie. Poate că problema s-a acutizat de când mi s-a îmbolnăvit soţul şi trebuie să-l îngrijesc. Am consultat un medic şi mi-a reco-mandat Calmepan şi Agrofan, iar un alt medic mi-a prescris Efectin ER de 75 mg. Aceste medicamente trebuie luate înainte sau după masă? Din ce cauze apare depresia? Cum aş putea să scap de această problemă? Precizez că sufăr şi de insomnie. Ce medicamente trebuie să iau ca să pot dormi?

Elena Vişoiu, Piteşti

«Sufăr de astm bronşic şi am dureri în piept»

Respiraţia dificilă apărută în diverse mo-mente ale zilei reprezintă o caracteristi-că a astmului, care poate fi controlată prin tratament. Într-adevăr, durerea lo-calizată în regiunea sternului pune pro-bleme de diagnostic diferenţial cu sufe-rinţe cardiace, spectrul de boli posibile fiind variat, în funcţie de vârstă. Deoa-rece în cazul dvs. durerea pare să fie co-relată cu activitatea, poate fi util un test de efort şi, eventual, monitorizarea acti-vităţii cardiace 24 de ore. De asemenea, poate fi necesară investigarea tubului digestiv, deoarece durerea retrosternală poate fi o formă de manifestare a reflu-xului gastro-esofagian. Simptomul poa-te fi generat şi de o suferinţă de tip cos-tocondrită, adică inflamaţie la nivelul cartilajului ce face legătura între stern şi coaste. De aceea, consider că este ne-cesară o reevaluare a tabloului clinic, pe baza unor investigaţii suplimentare, pentru identificarea cauzei durerii.

Dr. Camelia Bergheamedic primar alergolog

Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia“,

Bucureştitel. 021.334.42.66

Soţul meu, în vârstă de 88 de ani, se con-fruntă cu dureri în zona genunchilor atunci când merge. Genunchii nu sunt in-flamaţi, dar durerea este puternică. Nu

mai ştiu cu ce creme să-i mai dau pentru a-i alina suferinţa. Ce

preparate din plante reco-mandaţi în cazul lui?

E.V., Piteşti

Text

: Ad

ina

Rad

u; F

oto

: Sh

utt

erst

ock“

Dr. Nicolae Calomfirescu

medic primar urologtel. 021.252.65.53

«Cum pot trata disfuncţia erectilă?»

Pentru a stabili cu exactitate natura pro-blemei dvs. este important să ştim ce vâr-stă aveţi, tipul de relaţie sexuală în care vă aflaţi (cuplu stabil, relaţie la debut, relaţii ocazionale etc.), experienţa sexuală anteri-oară sau alte probleme de sănătate cu care v-aţi confruntat de-a lungul timpului. În pri-mul rând, trebuie să consultaţi un medic de familie, care vă poate îndruma către un me-dic specialist urolog, sexolog sau endocrino-log. De asemenea, ar putea fi recomandat şi un consult psihologic, pentru a institui o eventuală terapie. Sfatul nostru este deci să consultaţi un medic în care aveţi încredere, care vă ascultă şi vă sfătuieşte.

De la o vreme, în momentul în care doresc să întreţin un contact sexual, am probleme cu erecţia. Mai exact, nu reuşesc să menţin erecţia şi ejaculez în mai puţin de un minut. Disfuncţia apare la primul contact sexual, însă la al doilea reuşesc să menţin erecţia pentru mai mult timp. Trebuie să menţionez că această problemă nu este constantă, dar mă îngrijorează foarte tare. Care este sfatul dvs.? Ce ar trebui să fac şi la ce medic specialist mă pot duce pentru un consult?

Emanoil Daniel, Bucureşti

Pe fondul astmului bronşic, anul trecut am făcut o viroză. Am luat tratamentul reco-mandat de medicul alergolog, iar după câ-teva zile a apărut o durere în stern atunci când ieşeam din casă. Când durerea a de-venit insuportabilă, am fost la spital, un-de mi s-a făcut electrocardiogramă. Medi-cul cardiolog a spus că nu sunt probleme, şi acelaşi lucru mi l-a spus şi alergologul, după spirometrie. Durerea apare după 8-10 minute de mers afară şi creşte în in-tensitate pe măsură ce parcurg o distanţă mai mare. Ce mă sfătuiţi să fac?Cristian Inocenţiu Minculescu, Ploieşti

2928

«Aud în permanenţă zgomote în cap»

Din păcate, în cazul dvs., terapia cu ultrasune-te nu poate aduce o atenuare a zgomotului din ureche. Într-adevăr, această metodă este eficien-tă în tratarea a numeroase afecţiuni, mai ales a celor din sfera neuromusculară, îmbunătă-ţind circulaţia sangvină în zonele tratate şi fa-vorizând vindecarea. Totuşi, după atâta timp de când suferiţi de tinitus, niciun tratament medi-cal nu mai poate da rezultatele dorite. Singura şi cea mai bună soluţie în cazul dvs. este apara-tul auditiv, pe care, după cum spuneţi, îl folo-siţi deja.

În această situaţie se poa-te administra No-Dol câ-te o capsulă pe zi, după

masă, timp de 60 de zile. Terapia trebuie continuată

cu Glucosamine-Chondroitin-Acid hyaluronic, o capsulă de

trei ori pe zi, după mese, timp de 30 de zile. După aceea, timp de o lu-

nă se poate lua Bio-seleniu-zinc, câte o capsulă pe zi şi, în paralel, se poate bea ceai „Articulaţii sănătoase“, câ-te trei căni pe zi, timp de şase-opt săptămâni. Sunt indicate şi masa-jul local cu Tamus, de câte două-trei ori pe zi, şi băile fierbinţi cu sare de Bazna în zonele afectate. Un efect benefic au şi compresele cu bitter suedez, aplicate pe articulaţiile un-se în prealabil cu alifie de gălbene-le, precum şi aplicaţiile cu frunze de varză proaspete. De asemenea, se pot folosi cataplasme care se prepa-ră din muştar negru sau din hrean ras, amestecat cu puţină apă fierbin-

te, atât cât să se formeze o pastă. Se pune compoziţia pe un tifon şi se aplică pe locul dureros.

În primul rând, ar trebui să consultaţi un alt psiholog, pentru a face o evaluare a funcţiilor cognitive. Aceasta deoarece, la 81 de ani, aceste manifestări pot apărea în cadrul unor probleme de evoluţie şi ar putea, în cazul dvs., să nu fie vorba des-pre o depresie obişnuită, ci să fie legată mai mult de vârstă. Recomandarea mea ar fi ca, pe lângă tratamentul cu Efectin de 75 mg, pe care îl puteţi lua înainte sau în timpul mesei, să luaţi şi Sermion 30 mg, dimineaţa. Pentru a atenua proble-mele cu somnul, puteţi lua o jumătate de pastilă de Imovan sau chiar o tabletă, dar numai la nevoie. Agrofanul este din aceeaşi clasă de medicamente cu Efectin, deci este indicat să întrerupeţi adminis-trarea lui. Calmepan puteţi lua peste zi, dar doar la nevoie, în cazul în care apa-re o stare de nelinişte mai aparte. Totuşi, ţineţi cont că se impune un examen psi-hologic, deoarece în cazul unor proble-me cognitive, ar putea fi indicat un alt tratament.

e-mail: adssanatate@adevarul.ro

Adresa redacţiei:Şos. Fabrica de Glucoză, nr. 21, sect. 2, Bucureşti

sănătateforum

sănătate curiozităţi

39 de minute şi 9 secunde durează mesele unei zile

Text: Livia Roşca; Foto: Shutterstock, Fotolia

Supliment gratuit distribuit împreună cu săptămânalul ads

adresa redacţiei: Şoseaua Fabrica

de Glucoză, nr. 21, sect. 2, Bucureşti;

e-mail: adssanatate@adevarul.ro

redactor-şef:

Ana-Maria Niţă director de creaţie:

Nicoleta Teacăart director:

Florian Marinaeditor coordonator:

Andrada Floria redactori:

Oana Antonescu, Alina Boghiceanu,

Mariana Minea, Adina Radu, Livia Roşca

secretar general de redacţie:Dan Popescu

layout: Liliana Bartha

editor foto: Rodica CreţuPrelucrare imagine:

Alexandru Lăpugean, Gerald Buz

director general: Peter L. Imre

director general adjunct: Andrei Ştefan

director financiar: Adrian Vasile

director marketing: Sorin Ioan Blaga

director publicitate: Cristian Velicu

Supliment tipărit la S.C. INFOPRESS GROUP SA

„ADS Sănătate“ este o publicaţie

director editorial: Răzvan Ionescusales Manager:

Mirela Dumitru (0372.130.021)Brand Manager:

Roxana AlecuCoordonator producţie:

Marius Buruianu (021.407.54.29)

Stilul de viaţă agitat ne face să luăm masa expe-ditiv, acest lucru afectându-ne sănătatea, arată un studiu realizat de compania „President“. Mi-cul dejun este masa cea mai scurtă şi durează 7 minute şi 20 de secunde. Constă adesea doar într-un sandviş. Prânzul durează, în medie, 12 minute şi 49 de secun-de, iar cina, 19 minute. În total, sunt mai puţin de 40 de minute alocate zil-nic pentru masă. Potrivit specialiştilor, nu mai sim-ţim plăcerea de a mân-ca, ci doar presiunea de a ne potoli foamea.

30

Durata vieţii va putea fi esti-mată cu ajutorul unui test de

sânge care costă 500 de euro. Testul se bazează pe măsurarea unor com-

ponente ale ADN-ului celular, pre-zente şi în sânge. Este vorba des-

pre telomeri, structuri ale ADN-ului ca-

re se scur-tează şi se deteriorea-ză pe mă-sură ce îna-

intăm în vârstă. Pro-blema este că, atunci

când nu se mai pot scur-ta, aceşti telomeri care

protejează ADN-ul conduc la moartea celulelor şi, în une-

le cazuri, la apariţia unor mutaţii ca-re pot genera diverse forme de cancer. Prin urmare, cu cât telomerii sunt mai scurţi, cu atât şi viaţa noastră va fi mai scurtă.

indică şi riscul de boliDimensiunea telomerilor indică şi ris-cul de boală. Potrivit cercetătoarei Ma-ria Blasco, inventatoarea testului, un procent de 10% din populaţia cu telo-meri mai scurţi decât media este mai expusă riscului de a dezvolta boli de inimă sau demenţe precum maladia Azheimer. Persoanele care vor să-şi mărească speranţa de viaţă pot să în-cetinească procesul de scurtare a telo-merilor consumând frecvent alimente bogate in Omega3, precum peştele şi fructele oleaginoase.

numărul următor îţi aduce...

Cât de sănătoasă este, de fapt, berea?l�Ce proprietăţi are această băutură

şi la ce ajutăl�În ce tipuri de afecţiuni este

contraindicată

Când trebuie să te îngrijoreze o aluniţăl�Ce aspect au aluniţele

cu potenţial cancerigenl�De ce este important ca

melanomul să fie descoperit cât mai devreme

Un test de sânge ne va spune cât vom trăi