Salutul

• Salutul este prima manifestare de curtoazie faţă de altă persoană. El comportă in mimică, în expresie corporală ca şi în ţinută o serie de nuanţe care pot să-i modifice sau să-i completeze sensul, să constitue o expresie de stimă sau o simplă obligaţie formală.Câteva reguli de bază- bărbaţii salută primii femeile- oameni tineri salută primii pe cei mai în vârstă- subalternii salută pe superiorii in grad- noi veniţi salută pe cei prezenţiSalutul la raspuns este obligatoriu, un gest contrar poate fi folosit drept afront.

Cum salută bărbatul

• Cu circa doi metri înainte, pălăria se ridică din cap, apucand-o de calotă şi se îndepărtează înainte înclinând uşor capul şi priviind în ochii persoanei salutate.În acelaş timp se scoate din gură, cu cealaltă mână ţigara sau pipa (dacă este cazul). De asemenea se scoate din buzunar mâna dacă întâmplător se află înăuntru.În cazul în care bărbatul este fără pălărie sau poartă un basc, salutul se face printr-o înclinare a capului, ceva mai pronunţată.

Cum se salută femeile • Femeia răspunde la salut printr-un surâs, care dovedeşte

ca a recunoscut persoana respectivă si printr-o uşoară înclinare a capului. Femeia salută în acelaş fel o altă femeie în vârstă sau superioară în grad. În cazul întâlnirii cu o persoană cunoscută, pe care nu doreşti totuşi să o saluţi, eschivarea trebuie făcută cu tact. Dacă distanţa permite, este recomandabilă ocolirea acesteia, dar dacă întâlnirea întâlnirea este inevitabilă, un salut scurt, pur formal, pare a fi cea mai bună soluţie.Când este întâlnită o personă cunoscută fără  putea totuşi identifica imediat este preferabil să fie salutată.Se salută de asemenea la intrarea într-un birou, restaurant, compartiment de tren, sală de aşteptare, magazin mic sau lift.Nu se salută persoanele necunoscute la intrarea într-un magazin mare, autobuz, tranvai, oficiu poştal sau gară.Ocupanţii maşini salută primi pe pietonii cunoscuţi.Dacă persoana cunoscută este împreună cu mai mulţi priteni, se salută tot grupul. Se înţelege ca întrgul grup va răspunde la salut.

Salutul oral

• Adăugarea câtorva cuvinte la salutul cu pălăria sau capul, descris mai sus, este în funcţie de obiceiurile locale si anumite împrejurări.De obicei, dacă se întâlnesc rude, prieteni sau persoane mai intime, o dată cu scoaterea pălăriei din cap, sau numai cu înclinarea acestuia (când persoana care salută nu poartă pălărie) se poate rosti şi formula obişnuită: “Bună dimineaţa, bună ziua sau bună seara, domnule, doamnă, domnişoară! “ De obicei nu se pronunţă numele persoanei care se salută şi nici titlul acesteia.

Stângerea de mână. • Aceasta poate interveni fie cand persoanele care s-au

salutat se opresc pentru a sta de vorba sau a continua drumul împreuna, fie cu ocazia prezentării lor.Spre deosebire de salut, in cazul strângerii de mâna rolurile sunt inversate: femeia este aceea care întinde prima mana, cel mai învarstă celui mai tânăr şi cel cu grad superior celor cu grad mai mic.Trebuie evitate strângerile de mână puternice, dar de asemenea este de neindicat ca mâna sa se întindă cu moliciune: se vor apuca doar varfurile degetelor.În cazul unei intâlniri in grup, ordinea in care se dă mâna este urmatoarea: - femeile între ele - femeile cu bărbaţii - bărbaţii intre eiDaca grupul este prea numeros nu se dă mâna, salutul efectuându-se numai prin înclinarea capului.

Prezentările • Reguli de bază: barbatul este prezentat femeii, cel mai

tânăr celui mai în vârstă, iar gradul mai mic celui superior. Este deci incorect de a prezenta pe directotul Z unui tânăr funcţionar sau o femeie unui bărbat.Autoprezentarea se obinuieşte frecvent, în diferite ocazii: într-o societate mai numeroasă, la solicitarea unei vizite, la prezentarea în faţa superiorului pe care încă nu l-ai cunoscut etc.Formula obişnuită este:- “Imi permiteţi să mă prezint: Nicolae Moldovan.”- O femeie măritată sau divorţată va spune: “Doamna Mia Renete”O femeie nemăitată se va prezenta însă pronunţându-şi numai numele:”Maria Botez”. Nu este necesar să spună de exemplu “domnişoara Maria Botez”.

Conversaţia• Conversaţia constitue un element important în

societate. Orice reuniune, oricât de atent ai fi pregătită riscă să devină plictisitoare în lipsa unor conversaţii interesante. Pentru obţinerea unei atmosfere corespunzatoare, gazda trebuie să se gândească din timp la alegerea oaspeţilor, astfel încât între aceştia să existe anumite puncte de contact, fie prin faptul că lucrează în aceleaşi domenii de activitate sau in domenii care au contigenţă între ele, fie ca prin formaţia lor intelectuală pot găsi subiecte comune de conversaţie. Invitarea unui grup de oaspeţi  între care nu se pot decat cu greu crea contacte pe linia unor probleme de interes comun poate compromite reuşita unei acţiuni.

•