S cultivm cartofi n paie!

Scris de phlox pe 14.04.2011 in categoria Gradina de legume, Gradinarit (16 comentarii) Etichete: cartofi, cartofi in paie, cultivare cartofi, gandaci de colorado, legume, mulci, paie

Dragi prieteni ai Practicului, se pare ca exista o metoda mai putin conventionala, dar la fel de eficienta, daca nu ceva mai eficienta in unele cazuri si o sa vedeti de ce de a cultiva cartofii. Asa e. Este o metoda folosita in trecut, dar nu prea indepartat, de catre taranii rusi si nordici (suedezi, norvegieni, finlandezi) si de ale carei rezultate am putea fi uimiti. Probabil metoda a fost preluata de la suedezii cu care rusii convietuiau pe teritoriile ocupate in urma razboiului dintre Suedia si Rusia.

Aceasta metoda ne scuteste de o gramada de timp, pe care il putem folosi pentru alte treburi, munci, sau, de ce nu, odihna.

Avantajele fata de metoda clasica?

1. nu este necesar ca pamantul sa fie sapat, arat, eventual doar usor afanat;

2. nu trebuie musuroit in jurul plantei;

3. grijile legate de atacul gandacului de Colorado se reduc considerabil;

4. adunatul recoltei este o placere.

Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna de o cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate de ploaie, zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam) cartofi este la bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti aloca o suprafata mai mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe care in mod obisnuit plantati. Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti hotara cata suprafata va va fi utila. Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca, se va afana.

Este drept ca cei cu experienta intr-o astfel de metoda fac in felul urmator: pe suprafata vizata ei seamana din toamna siderate (mustar, facelia, lupin anual, ovaz, orz,). Cand masa verde atinge maximum-ul de maturizare dar nu a legat rod, se coseste si se incorporeaza in pamant, lasand partea cu radacini pe loc pana la primavara, cand, dupa iarna, reusesc sa se descompuna in mare parte. Masa verde poate fi lasata si pe suprafata parcelei sub forma de strat de mulcire. Sau: seamana doar pe jumatate din suprafata alocata cartofilor, pe cealalta jumatate seamana siderate iar masa de paioase o recolteaza in doua-trei randuri pe sezon, si astfel necesarul de strat mulcitor este asigurat. Adoptati ceea ce ar fi mai la indemana, dragi prieteni.

Cartofii pregatiti din timp, (iarovizare): adica pusi la crescut mai inati tinuti la lumina sa se inverzeasca un pic, apoi trecuti din nou la intuneric dar unde e mai cald,- hai, ce dumenezeu bat campii, precis stiti cum se face! pana apar lastarii cam de 2cm, ii punem in ordine de sah la distanta de 15-20 tuberculii mai mari si 10-12 cei mai micuti (daca vreti puteti face mici adancituri). Ar fi foarte bine sa nu folosim drept samanta cartofii cumparati de la hipermaketuri, aprozare etc,- teama mi-e ca sunt burdusiti cu toate bunatatile posibile si imposibile ci fie de la magazinele de specialitate sau statiuni de cercetare, fie de pe la tara, ma rog stiti voi mai bine de unde la urma urmelor. Unii pun cartofii pe un strat (un pumn) de turba, altii de cenusa.

Ei bine, pentru a-mi proteja viitoarea recolta fac astfel: foi de ceapa si usturoi(uscate)- pe care le tot strang de cu toamna -, coji de oua maruntite, cenusa si mranita sau compost le amestec si pun cate un pumn de papabun sub fiecare tuberina. Apoi totul se acopera cu un strat de paie, (fan, buruieni cosite de pe unde le gasiti, frunze) in grosime de 20-25cm, dar nu mai putin in schimb puteti pune pana la 35 cm grosime, mai mult nu, pentru ca exista riscul sa putrezeasca in loc sa creasca. In timp, materialul folosit incepe sa lucreze si, in consecinta, se va micsora, asa ca aveti grija ca cei 20-25 de cm sa fie constant prezenti prin adaugare, fireste. Apoi nu mai aveti nimic de facut practic. Sau aproape nimic. Ce va ramane de facut va fi sa pastram stratul la 25-30 cm constant prin adaugare fie de paie sau fan fie de masa verde cosita de pe razor sau de unde mai aveti.

Cat priveste monstrii colorazi, se pare ca nu prea ataca astfel de culturi (nu le prieste mirosul paielor in descompunere), iar larvele lor, care au iernat in pamant, nu pot iesi la suprafata! Asta nu inseamna ca nu trebuie sa fim vigilenti si sa urmarim daca ataca sau nu. Metode bio exista (stropiri cu macerat din plante sanitar, cenusa, insisi gandacii de colorado), dar asta, poate, intr-o alta interventie.

Sa nu va ingrijoreze faptul ca lastarii vor aparea ceva mai tarziu decat ai celor pusi in mod traditional, ei vor lua avant repede.

Si daca vara e calda si fara ploi, ce treaba avem?!

Sub stratul acoperitor este racoare si bine, si umezeala cat trebuie, pentru ca noaptea, la racoare, condensul isi face treaba. Buruieni? Ha! Cine se poate strecura prin cei 25cm? Poate cateva mai cu mot, dar le putem lua de ciuf imediat, fara niciun efort.

Recoltarea? O placere, nu alta. Am dat la o parte stratul de paie si scoatem tuberinele! Sigur, nu vor fi toate mari, vor mai fi si mititele, unele chiar cat o nuca. Le vom utiliza drept samanta la anul.

Uite cat de simplu si fain!

Sa va fie de folos, dragii mei! Si la buna revedere cu alte informatii utile.

PS: Imi cer scuze, dar fotografiile nu-mi apartin, n-am fost inspirata s-o fac la timpul potrivit asa ca voi aminti, la cerinta autorului, site-urile in care au aparut: seorp.ru si natlife.ru.

Svetlana Popescu